ProgramFormă consolidată
Program din 27 mai 2020
de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 523 bis din 18 iunie 2020
- Versiune
- Formă consolidată, valabilă din 21 feb. 2024
Textul actului
100%
| MĂSURI EXISTENTE aprobate de către alte autorități care contribuie la starea ecologică bună a mediului marin | |
| Titlul măsurii | În ariile marine protejate este interzisă desfășurarea programelor, proiectelor și activităților care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor protejate respective |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-001 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 52 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană si se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate. Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis). Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera. noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥ 1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m^-2. 1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-păsări marine D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare); -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene și translocații -Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice -Modificări importante în regimul salinității -Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine -Zgomot subacvatic |
| Activitate/Tematică | Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracție de resurse vii Acvacultură/Producere de hrana Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri Cercetare marină, activități educative/Cercetare |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate/rețele trofice marine/integritatea fundului mării |
| Titlul măsurii | Monitorizarea capturilor accidentale ale speciilor protejate de păsări marine |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-002 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință legislația românească | Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice |
| Referință legislația UE/internațională | Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. |
| Obiective de mediu | Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Transport naval/Transport Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de păsări marine |
| Titlul măsurii | Este interzis exportul exemplarelor aparținând speciilor non-CITES de floră si faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre țările din Uniunea Europeană, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-003 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. |
| Obiective de mediu | Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai Ind. 1.6.2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-pești D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Cercetare marină, activități educative/Cercetare Extracție de resurse genetice/bioprospectare |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate. |
| Titlul măsurii | Interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv și familial al delfinilor, tot timpul anului și menținerea obligativității raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-004 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine. |
| Titlul măsurii | Folosirea talianulului submersibil pentru pescuitul staționar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, este permisă cu respectarea condițiilor: - îmbunătățirea selectivității uneltei prin menținerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere; - monitorizarea permanentă a capturii pentru stabilirea avantajelor implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv– nedistructiv asupra populației piscicole. |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-005 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele marine și continentale |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și specii comerciale de pești. |
| Titlul măsurii | Este interzisă folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-006 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F≤ FMSY =0,4 (bacaliar) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 t Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și speciile comerciale de pești. |
| Titlul măsurii | Este interzisă folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanță de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte și de alta a brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe; în fața brațului Chilia al Dunării lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-007 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) |
| Descriptori | D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | -Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) -Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol). |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și integritatea fundului mării datorită limitării geografice. |
| Titlul măsurii | Se interzice folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-008 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura nu are o nicio contribuție la atingerea obiectivelor legate de Biodiversitate-pești deoarece acestea sunt definite doar pentru familia Gobbidae. Măsura poate avea o contribuție ridicată în condițiile revizuirii definițiilor SEB și Obiective de mediu (extinderea lor). |
| Titlul măsurii | Se interzice folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-009 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine. |
| Titlul măsurii | Se interzice folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm și a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm și 2a = 200 mm, folosirea șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-010 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine. |
| Titlul măsurii | - Introducerea speciilor de pești și a altor culturi în amenajările marine, indiferent de proveniența lor, se face cu avizul autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură și al autorității publice centrale care răspunde de mediu |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-011 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 46 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Descriptori | D2 Specii neindigene |
| Presiuni principale | - Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Activitate/Tematică | Acvacultură/Producere de hrană |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene. |
| Titlul măsurii | - Introducerea deliberată în mediu marin a speciilor invazive din afara teritoriului național este interzisă exceptând situațiile: introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiții de izolare a speciilor invazive, introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucția ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în rețeaua de arii naturale protejate și sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de schimbările climatice |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-012 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 |
| Obiective de mediu | Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Descriptori | D2 Specii neindigene |
| Presiuni principale | - Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Activitate/Tematică | Acvacultură/Producere de hrană Cercetare marină, activități educative/Cercetare Control biologic |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene. |
| Titlul măsurii | - Introducerea intenționată a speciilor alohtone impune efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună indigene |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-013 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 |
| Obiective de mediu | Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Descriptori | D2 Specii neindigene |
| Presiuni principale | - Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Activitate/Tematică | Acvacultură/Producere de hrană Cercetare marină, activități educative/Cercetare Control biologic |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene. |
| Titlul măsurii | Monitorizarea obligatorie a apelor de balast și a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operațiuni de carenare în porturi, ca și a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast unde se pot afla forme de rezistență |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-014 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversități 2014 – 2020 |
| Referință – legislația UE/internațională | Convenția privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare |
| Obiective de mediu | Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Descriptori | D2 Specii neindigene |
| Presiuni principale | - Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Activitate/Tematică | Transport naval/Transport |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene. |
| Titlul măsurii | Navele/ambarcațiunile deținătoare de autorizații de pescuit calcan au următoarele obligații: a) să respecte zona/cota de pescuit alocată; b) să descarce peștele capturat în portul/punctul de debarcare arondat; c) să folosească unelte (setci) cu latura ochiului egală sau mai mare de 400 mm; d) dimensiunea minimă pentru calcan la descărcare să fie de cel puțin 45 cm; e) să respecte perioada de prohibiție a pescuitului de calcan conform prevederilor regulamentelor europene în vigoare. |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-015 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 35 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016 |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii. Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului. |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima) Ind. 3.2.2 Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5–6 ani (calcan) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (calcan) |
| Titlul măsurii | Se interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la țărm până la izobata de 20 m |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-016 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. |
| Referință – legislația UE/internațională | |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de pești Ind. 3.1.1 Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (rechin) Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște D1 Biodiversitate-pești D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (rechin) și D1 Biodiversitate-mamifere marine datorită limitării sale geografice |
| Titlul măsurii | Stabilirea criteriilor pentru atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-017 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 3 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016 |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Titlul măsurii | Întocmirea declarației de debarcare (cuprinde cantitățile descărcate pentru fiecare specie de pește, zona de proveniență, precum și alte date stabilite de ANPA) de către navele/ambarcațiunile care descarcă capturile pe teritoriul României și prezentarea acesteia către ANPA |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-018 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște D1 Biodiversitate - pești |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); -Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol). |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Titlul măsurii | Exemplarele de pești cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reținute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-019 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Obiective de mediu | Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Titlul măsurii | Perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii se stabilesc anual, la propunerea ANPA, prin ordin de ministru. |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-020 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 12 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozițiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competențelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii menționate la articolul 251 din Tratatul CE. Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr.2328/2003, (CE) nr.861/2006, (CE) nr.1198/2006 și (CE) nr.791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr.1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.199/2008 al Consiliului |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște. |
| Titlul măsurii | Toate navele de pescuit cu o lungime egală sau mai mare de 12 metri trebuie să fie echipate cu sistem de monitorizare prin satelit (VMS), care să fie conectate în permanență în timpul cât nava se află în activitate pe mare |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-021 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016 privind aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017. |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște. |
| Titlul măsurii | Stabilirea criteriilor de distribuire a dreptului de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-022 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017. Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); |
| Activitate/Tematică | Pescuit/Extracție de resurse vii |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște. |
| Titlul măsurii | Colectarea, în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., a apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare și epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terțiară, pentru îndepărtarea azotului și fosforului, înainte de evacuarea în receptorii naturali |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-023 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce privește procedura de reglementare cu control |
| Obiective de mediu | Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 |
| Descriptori | D5 Eutrofizare |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor |
| Activitate/Tematică | Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare. |
| Titlul măsurii | Epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane, provenite din aglomerări umane cu mai puțin de 10.000 l.e., colectate prin sisteme de canalizare și evacuate în ape costiere |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-024 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art.7 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene |
| Activitate/Tematică | Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin. |
| Titlul măsurii | Descărcările de ape uzate epurate în zonele stagnante din Marea Neagră se realizează prin conducte de descărcare în larg, prevăzute cu posibilități de dispersie |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-025 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 4 din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991. |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene |
| Activitate/Tematică | Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin. |
| Titlul măsurii | Modernizarea și extinderea stațiilor de epurare ale unităților industriale, precum și reducerea emisiilor de substanțe poluante |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-026 |
| Categoria de măsuri UE | 1b |
| Referință – legislația românească | Hotărârea Guvernului nr.859/2016 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprins în teritoriul României. Hotărârea Guvernului nr.392/2023 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene |
| Activitate/Tematică | Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin. |
| Titlul măsurii | Apele uzate provenite de la unitățile medicale și veterinare, curative sau profilactice, precum și de la orice fel de întreprinderi și instituții care prin specificul activității lor pot produce contaminarea cu agenți patogeni, se descarcă în rețelele de canalizare ale localităților și în stațiile de epurare numai în condițiile în care s-au luat toate măsurile de dezinfecție si sterilizare prevăzute de legislația sanitară în vigoare |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-027 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 6 din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008. |
| Obiective de mediu | Nu sunt definite obiective cărora li se adresează această măsură |
| Descriptori | D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de organisme patogene microbiene |
| Activitate/Tematică | Descărcări de ape uzate orășenești /Activități terestre |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Deși nu contribuie la atingerea niciunui obiectiv definit, RO-ME-027 poate fi importantă în perspectiva actualizării definirii obiectivelor D8 Contaminanți în mediul marin (referitor contaminanții microbiologici). |
| Titlul măsurii | Actualizarea codului de bune practici agricole în funcție de progresele în domeniu și de apariția de noi tehnologii și practici agricole cu impact redus asupra mediului acvatic |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-028 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici |
| Activitate/Tematică | Descărcări de ape uzate din agricultură /Activități terestre |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin. |
| Titlul măsurii | Exploatarea plajelor din zone amenajate pentru îmbăiere, pe malul mării, se face cu respectarea următoarelor cerințe: - întreținerea curățeniei, dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea deșeurilor (un recipient la 150 mp zonă de plajă); - să nu existe reziduuri solide; - să nu existe spumă, detergenți; - să nu existe pete de produse petroliere; - respectarea numărul recomandat de dotări sanitare |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-029 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 9 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările și completările ulterioare. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CE |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de compuși nesintetici - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine |
| Activitate/Tematică | Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5Eutrofizare , D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine. |
| Titlul măsurii | Realizarea, de către administratorii porturilor maritime, de instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scăpări accidentale |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-030 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 22 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive2011 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă; Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin |
| Activitate/Tematică | Transport naval/Transport Operațiuni portuare/poziționare de conducte și cabluri submarine/Structuri realizate de om |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin. |
| Titlul măsurii | Dotarea administrațiilor porturilor maritime, precum și a potențialilor poluatori cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale și utilizarea acestora indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-031 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 23 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000. Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) |
| Obiective de mediu | Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin |
| Activitate/Tematică | Transport naval/Transport Operațiuni portuare/poziționare de conducte și cabluri submarine/Structuri realizate de om |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanți în mediul marin (limitare geografică). |
| Titlul măsurii | Realizarea lucrărilor de amenajare, conform Master Planului “Protecția și reabilitarea zonei costiere”, necesare pentru îmbunătățirea fluxului de sedimente transportate de Dunăre |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-032 |
| Categoria de măsuri UE | 1b |
| Referință – legislația românească | Hotărârea Guvernului nr. 859/2016 Hotărârea Guvernului nr. 392/2023 |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 2011/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului |
| Obiective de mediu | Nu sunt definite obiective/ținte legate de modificări ale condițiilor hidrografice |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice |
| Presiuni principale | - Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) - Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) |
| Activitate/Tematică | Dragaje/Extracție de resurse minerale Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă/Structuri realizate de om |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale. |
| Titlul măsurii | Elaborarea și implementarea planului de preluare și gestionare a deșeurilor generate de nave și/sau a reziduurilor mărfii |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-033 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordonanța Guvernului nr.9/2022 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 23/2023. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008. Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin; -Deșeuri marine |
| Activitate/Tematică | Transport naval/Transport Operațiunii portuare/Structuri realizate de om |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare. |
| Titlul măsurii | Administrațiile portuare trebuie să asigure dotarea și disponibilitatea permanentă a instalațiilor portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii și să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, astfel încât să încurajeze navele să predea deșeurile generate și/sau reziduurile mărfii la instalațiile portuare de preluare și să nu le descarce în mare |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-034 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Ordonanța Guvernului nr.9/2022 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 23/2023. |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008. Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine |
| Activitate/Tematică | Transport naval/Transport Operațiunii portuare/Structuri realizate de om |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare. |
| Titlul măsurii | Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, pentru proiecte de dezafectare, inclusiv în arii marine protejate, care pot avea impact semnificativ asupra mediului marin |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-035 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art.11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice |
| Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira.barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Specii neindigene Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot) Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. | |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mare D10 Deșeuri marine D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic |
| Presiuni principale | - Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) - Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene si translocații - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Modificări importante în regimul salinității - Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine - Zgomot subacvatic |
| Activitate/Tematică | Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracție de resurse vii Acvacultură/Producere de hrană Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri Cercetare marină, activități educative/Cercetare |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent. |
| Titlul măsurii | Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în arii marine protejate, se realizează numai în baza autorizației /autorizației integrate de mediu |
| Nr./codul măsurii | RO-ME-036 |
| Categoria de măsuri UE | 1a |
| Referință – legislația românească | Art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare |
| Referință – legislația UE/internațională | Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera. noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Specii neindigene Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot) Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan) Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mare D10 Deșeuri marine D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic |
| Presiuni principale | -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene si translocații - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice -Modificări importante în regimul salinității -Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine -Zgomot subacvatic |
| Activitate/Tematică | Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracție de resurse vii Acvacultură/Producere de hrană Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri Cercetare marină, activități educative/Cercetare |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent. |
| MĂSURI NOI ce vor conduce la atingerea stării ecologice bune a mediului marin | |
| Titlul măsurii | Crearea capacităților necesare pentru operațiunile de salvare a cetaceelor rănite sau bolnave, susținerea activităților de intervenție în cazul cetaceelor eșuate moarte și pregătirea unui cod de conduită, care să guverneze funcționarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în această activitate |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-001 Această măsură a fost propusă ca urmare a transpunerii în legislația românească |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | (Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 374/2004 pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre) a cerințelor Convenției ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate: Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis (Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficiențelor privind capacitățile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecție și conservare a celor 3 specii de mamifere marine, măsura urmărește implementarea unor acțiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum și intervenția și studierea celor eșuate moarte, prin: 1. Pregătirea unui cod de conduită și crearea unei rețele de voluntari instruiți privind alertarea și intervenția în cazul incidentelor cu delfini eșuați, aflați în stare precară. În vederea realizării acestei acțiuni, se va promova colaborarea între specialiștii din cadrul institutelor de cercetare, direcții sanitar veterinare, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari; 2. Utilarea, specializarea și coordonarea centrelor și laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare); 3. Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica și raportarea către autoritățile competente naționale a mortalităților și ratei de succes obținute ca rezultat al acțiunilor de salvare; 4. Analizarea cazurilor eșuate moarte pentru identificarea cauzelor ce au determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcții sanitar veterinare, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri). |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 M – Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor |
| Obiective de mediu | Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis). |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale - Introducere de deșeuri marine - Introducere de compuși sintetici - Introducere de substanțe și compuși nesintetici - Introducere de zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine |
| Caracteristici | Mamifere marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003. Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare. Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare. |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre |
| Costuri | Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim ~ 1.200.000 euro Componentele costului: 1. costuri de management; costuri de comunicare - costuri întâlniri; costuri diseminare - pregătire și organizare 1 meeting 2. costuri tehnice - echipamente laborator, utilare centru, consumabile, și altele asemenea 3. costuri training personal 4. costuri cercetare - salarii |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr de cetacee salvate/an; nr. de laboratoare si centre utilate |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: de mediu: - îmbunătățirea stării populației de mamifere marine - creșterea cunoștințelor legate de cauzele rănirii/deceselor în rândul populației de mamifere marine |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ONG “Mare Nostrum” |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020-2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – infrastructura deficitară |
| Titlul măsurii | Stabilirea și administrarea zonelor protejate pentru cetacee, în corespondență cu zonele care servesc cetaceelor ca habitate și/sau care le asigură importante resurse de hrană |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-002 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecției speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepția acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protecție) și a principalelor lor rute de migrație. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni: 1. Colectarea datelor de monitorizare sau/și a observațiilor privind prezența și etologia populațiilor de delfini legate de hrănire și migrație, la nivel național și regional, în vederea creării modelului de distribuție; 2. Elaborarea hărților în GIS privind habitatele de hrănire și rutele de migrație (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional și diseminarea acestora către autoritățile navale, gărzile de coastă, asociațiile pescărești, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre; 3. Stabilirea unui Protocol și Plan de Acțiune privind protecția habitatelor și a rutelor de migrație la nivel național și regional, incluzând restricțiile privind activitățile de navigație, pescuit, extracție resurse minerale; 4. Includerea habitatelor/rutelor de protecție în Planificarea Maritimă Spațială. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor. |
| Obiective de mediu | Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale; - Introducere de deșeuri marine - Introducere de compuși sintetici - Introducere de substanțe și compuși nesintetici - Introducere de zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine |
| Caracteristici | Mamifere marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003. Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare. Convenția privind protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | tehnic legislativ conștientizare/comunicare/diseminare. |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 224.000 euro, Componentele costului: 1. costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea 2. costuri disemniare -1 meeting 3. costuri elaborare plan - planificare, scriere, meeting coordonare, și altele asemenea 4. costuri cercetare - salarii |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | hărți GIS nr. de zone protejate desemnate |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Este posibil ca această măsura să aibă efecte negative asupra unor activități economice (pescuit, shipping, instalare cabluri/conducte, și altele asemenea) Beneficii - scăzute: de mediu: - îmbunătățirea stării populației de mamifere marine Beneficiile nu vor apare în această fază, ci doar după implementarea planului de acțiune. |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ONG “Mare Nostrum” |
| Oportunități de finanțare | fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da–reticența unor operatori economici |
| Titlul măsurii | Protejarea speciilor marine de pasaj, ielcovanul (Puffinus yelkouan) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii), precum și a celorlalte specii importante de păsări protejate incluse înFormularul standard al sitului Natura 2000, ROSPA 0076 Marea Neagră |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-003 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Această măsură a fost dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România–Faza 2". Inițial, măsura dezvoltată se referea la doar două specii de păsări marine (ielcovanul (Puffinus yelkouan) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii) selectate ca indicatori comuni pentru Bulgaria și România, deoarece ambele specii sunt monitorizate pe coastele celor două țări. Ambele specii sunt incluse în anexa nr. 2 a Protocolului privind Conservarea Biodiversității și Cadrului Natural al Mării Negre din Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva poluării din 14.06.2002, lista speciilor importante în Marea Neagră (ratificat prin Legea nr. 218/2011). Prima specie este definită ca rară, iar cea de a doua ca fiind în pericol. Măsura este extinsă la toate speciile importante de păsări marine protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră și în Planul de management al ROSPA Marea Neagră. Măsura urmărește adunarea de informații cât mai detaliate despre zonele de odihnă și hrănire speciilor marine selectate și va susține programul de Monitorizare D 1,4-Păsări marine din Bulgaria și România. Activitățile care ar putea afecta diversitatea păsărilor marine vor fi de asemenea monitorizate în cadrul acestei măsuri. Un alt scop al măsurii este limitarea presiunii din turism și urbanizare, pescuit, scurgeri de petrol, eroziune costieră în zona costieră. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni, grupate în 2 faze: Faza 1: 1. Cercetări pentru determinarea zonelor de odihnă și hrănire a speciilor marine de pasaj și a celorlalte specii importante de păsări din ROSPA Marea Neagră; 2. Delimitarea zonelor de odihnă și hrănire în scopul stabilirii de măsuri pentru protejarea în continuare a speciilor vizate. Aceasta va conduce la obținerea următoarelor informații: identificarea și cartografierea tipurilor de habitate speciale, în special a celor recunoscute sau identificate de către legislația comunitară (Directiva Habitate și Directiva Păsări) sau de către convențiile internaționale ca prezentând un interes special din punct de vedere științific sau al biodiversității; - habitate din zonele care merită o atenție specială datorită caracteristicilor, localizării sau importanței strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice sau de zone care necesită un regim de protecție special. - descrierea dinamicii populațiilor, a zonei de răspândire naturale și a celei reale și a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea/subregiunea marină; Faza 2 1. implementarea măsurilor de protecție spațială. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare. KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță. KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor. KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții. KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine. KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere). KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin. KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale. KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură). KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor. KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin. |
| Obiective de mediu | Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale; - Introducere de deșeuri marine - Introducere de compuși sintetici - Introducere de substanțe și compuși nesintetici - Introducere de zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, activități de pe uscat (industrie, agricultură, deversări de ape reziduale municipale, pierderea/degradarea habitatelor) |
| Caracteristici | Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor de mediu legate de păsările marine. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3 Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 184.000 euro în faza 1; cel mai probabil implementarea fazei 2 va conduce la costuri peste 500.000 euro Componentele costului: Faza 1 1. costuri de cercetare -salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea 2. costuri negociere - pregătire, planificare, meetinguri la nivel național și bilateral Faza 2 – imposibil de estimat costurile în acest stadiu |
| Eficiență | Moderată – scor 3 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Indicatori legați de obiectivele de mediu definite referitoare la păsările marine |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului privat prin limitarea intențiilor de investiții (ex. în construirea de noi ferme de midii, ferme piscicole și/sau extinderea celor existente sau alte intenții de dezvoltare a acvaculturii, parcuri eoliene offshore), precum și asupra turismului -construirea de complexuri de agreement, turism recreativ pe mare, uscat, sporturi, și altele asemenea. Beneficii - moderate: de mediu: - îmbunătățirea stării populației de păsări marine Beneficiile nu vor apare în faza 1, ci doar după implementarea măsurilor de protecție spațială - faza 2. |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, custozii ariilor marine protejate, ONG-uri: Societatea Ornitologică Română, Mare Nostrum |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020- 2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Elaborarea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-004 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Această măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2". Măsura este necesară având în vedere extinderea unor arii marine protejate (ex. ROSCI 0026 Vama Veche–2 Mai, ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla, și altele asemenea) și desemnarea unora noi. Implementarea eficientă a acesteia necesită următorii pași: 1. Reevaluarea tipurilor și stării de conservare a habitatelor și speciilor din cadrul Ariilor Marine Protejate conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin; 2. Elaborarea/Revizuirea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate, dacă este necesar, și punerea în aplicare a măsurilor de conservare, protecție, refacere și management incluse în acestea. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare. KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță. KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor. KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții. KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine. KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Ape–apele costiere. KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin. KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale. KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură). KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor. KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin. |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani. Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani. Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii. Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii. Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate. Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate. Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan). Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural. Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește. Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung. Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera. noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥ 1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥ 30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥ 1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL |
| Descriptori | D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale, de exemplu pescuitul comercial și sportiv - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de specii neindigene și translocații - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice, de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic) - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități recreative, precum turism, sport, relaxare, și altele asemenea; Industrie, precum evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș; Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine, precum petrol și gaz natural; Urbanizare, precum deversări de ape reziduale municipale; Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii, precum pescuit; Acvacultură; Activități de pe mare, precum transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost foarte ridicat (>1.500.000 Euro) – scor 1 Costul implementării acestei măsuri este dificil de estimat, dar cel mai probabil va fi de ordinul zecilor de milioane euro (conform ghidului programului POIM) Componentele costului: Faza 1 – elaborarea/revizuirea/actualizare planurilor de management 1. costuri pentru cercetare, precum constituire grup experți, întâlniri, studii geologice, biologice și hidrochimice, și altele asemenea; 2. costuri actualizarea/elaborare/revizuire a planurilor de management, precum costuri experți, întâlniri, comunicare, consultare stakeholderi. Faza 2 – implementarea măsurilor de protecție și conservare . Cheltuieli foarte dificil de estimat în acest stadiu, dar cel mai probabil costurile vor fi 5.000.000 euro, conform ghidului programului POIM. |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Numărul de planuri de management elaborate revizuite pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noi arii protejate; Numărul de planuri de management implementate pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noile arii protejate definite. |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice prin extinderea ariilor marine protejate și, implicit, prin elaborarea/revizuirea/actualizarea planurilor de management. Beneficii – foarte ridicate: De mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Socio-economice - creșterea numărului de turiști pentru desfășurarea de activități de agreement pe mare Beneficiile nu vor apare în faza de revizuire/actualizare a planurilor de management, ci doar după implementarea acestora |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța”, INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Crearea de rețele coerente și reprezentative de Arii Marine Protejate care includ Ariile Marine Protejate din România și Bulgaria, inclusiv planurile de management. Controlul sporit al activităților reglementate în Ariile Marine Protejate |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-005 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată în comun de România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2". Această măsură este îndreptată spre crearea unei rețele coerente și reprezentative, comune/combinate, de Arii Marine Protejate în Zonele Economice Exclusive ale României și Bulgariei. 'Coerent' și 'Reprezentativ' se referă la articolul 13 din Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin. Coerența ar putea însemna că ar trebui să existe o conexiune între condițiile fizice de mediu (vânt, curenți marini) și habitate. 'Reprezentativ' ar putea însemna că toate tipurile de habitate importante sunt protejate (ar trebui incluse atât habitatele costiere, cât și cele offshore). Măsura urmărește îmbunătățirea mediului marin și sporirea controlului activităților reglementate care ar putea afecta ecosistemele din Ariile Marine Protejate. Un Grup de Lucru ar trebui să stabilească criteriile pentru definirea rețelei și să recomande acțiuni pentru realizarea acesteia. Măsura necesită următoarele acțiuni: 1. Investigarea distribuției actuale a Ariilor Marine Protejate, coerenței și reprezentativității 2. Controlul activităților reglementate în sau în apropierea Ariilor Marine |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă – apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥ 30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥ 1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL |
| Descriptori | D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de specii neindigene și translocații - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic) - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici) |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politi ci | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014, Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 580.000 euro Componentele costului: Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea) - costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media) - costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri între reprezentanții celor 2 state membre, costuri pentru deplasări și alte costuri) - costuri pentru control (costuri personal suplimentar, costuri training, costuri operaționale) |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Ar trebui să aibă la bază indicatorii existenți |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: mare Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice. Beneficii – ridicate: De mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Beneficiile cresc prin implementarea fazei de control. |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Crearea coridoarelor ecologice între arii protejate marine |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-006 Măsura se referă la necesitatea creării conexiunilor fizice între habitatele și |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | speciile protejate al căror ciclu reproductiv sau mod de hrănire presupun circulația între habitate situate la distanță unele de altele, separate fizic prin zone în care nu beneficiază de regim de protecție. Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni: 1. Studii privind identificarea habitatelor și speciilor care trebuie să beneficieze de crearea coridoarelor ecologice; 2. Studii privind posibilitățile tehnice, economice de creare a coridoarelor; 3. Consultarea stakeholderilor și demararea procedurilor de delimitare și înființare a coridoarelor ecologice. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturală Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud Ind. 1.5.1 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha Ind. 1.6.1 Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SL Ind. 1.6.2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% |
| Descriptori | D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de specii neindigene și translocații - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic) - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici) |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014, Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 136.000 euro Componentele costului: - costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea) - costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media) - costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri, costuri pentru deplasări și alte costuri) |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de coridoare ecologice |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice. Beneficii – scăzute: De mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Beneficiile nu apar în această fază de desemnare a coridoarelor ecologice. Beneficiile vor apare în momentul în care sunt stabilite și implementate reguli/reglementări privind activitățile economice în aceste coridoare. |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice: proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC RO- BG, LIFE, POIM, și altele asemenea) |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da - reticența operatorilor economici cu activități în mediul marin |
| Titlul măsurii | Realizarea hărților de risc pentru habitatele din ariile marine protejate Natura 2000 |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-007 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Această măsură presupune realizarea unui instrument de management privind anticiparea riscurilor pentru protecția și conservarea habitatelor din ariile protejate, luând în considerare activitățile socio-economice cu impact potențial negativ asupra acestora, având în vedere situarea ariilor protejate în zona costieră, puternic antropizată. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni: 1. Identificarea activităților socio-economice cu impact direct, indirect și cumulat asupra habitatelor protejate; 2. Clasificarea habitatelor în funcție de sensibilitatea și vulnerabilitatea acestora la potențialele efecte negative; 3. Utilizarea softurilor de modelare (ex. Marxan) pentru estimarea/cuantificarea riscurilor și luarea celor mai bune decizii de management al activităților cu impact negativ. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•mp 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL |
| Descriptori | D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de specii neindigene și translocații - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic) - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici) |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor/țintelor definite. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 176.000 euro Componentele costului: - Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea) - Costuri tehnice (echipamente PC, software, consumabile) |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de hărți realizate |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – scăzute: De mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar). |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Armonizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de ubanism cu Planul de amenajare a spațiului maritim în vederea susținerii măsurilor de protecție și conservare a speciilor și habitatelor |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-008 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Această măsură urmărește îndeplinirea obligațiilor ce revin României din adoptarea Directivei privind Planificarea Maritimă Spațială, care implică coordonarea tuturor proiectelor/activităților de dezvoltare socio-economică a zonei costiere cu obiectivele de protecție și conservare a habitatelor și speciilor ariilor marine protejate. Acțiunile necesare implementării acestei măsuri: 1. Adoptarea unui Program Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate printr-un Acord între autoritățile administrative locale, agenții economici cu interese de dezvoltare în zona costieră și custozii/administratorii ariilor protejate; 2. Instruirea personalului și achiziționarea softurilor necesare planificării maritime spațiale de către instituțiile de decizie; 3. Utilizarea (în scopul Planificării spațiale maritime) instrumentelor software, ce facilitează alegerea celor mai bune opțiuni de folosire a spațiului maritim, ținând cont de interacțiunile dintre activitățile socio- economice desfășurate; 4. Consultări publice cu autoritățile cu responsabilități în domeniul planificării spațiale maritime, în scopul evitării conflictelor de interese. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor. KTM 38 Măsuri legate pentru Măsurile de Protecție Spațială a mediului marin (se adresează presiunilor multiple) |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL |
| Descriptori | D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de specii neindigene și translocații - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic) - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici) |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ Conștietizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu definite |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 185.000 euro Componentele costului per acțiune: 1. costuri de elaborare a programului comun de acțiune (pregătire, consultări, finalizare, aprobare, comunicare, și altele asemenea) 2. costuri training 3. costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (echipamente PC, consumabile, software) 4. costuri consultare publică (pregătire, organizare meeting, și altele asemenea) |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de hărți realizate |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – scăzute: De mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Socio-economice: - creșterea nr. de vizitatori/turiști Beneficiile vor apare o dată cu implementarea Programului Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2024 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Elaborarea hărților de distribuție a habitatelor predominante conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin la nivel național, armonizarea clasificării acestora la nivel regional și european (conform EUNIS) și publicarea acestora în EMODNet și pe site-ul Comisiei Mării Negre |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-009 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura are ca scop crearea unui instrument facil de management pentru autoritățile publice, factorii decidenți, agenți economici, în privința gestionării activităților economice desfășurate în habitatele marine. Totodată, constituie un pas important în vederea evaluării stării habitatelor importante la nivel național și regional, folosind un sistem unitar de identificare a acestora, promovat la ora actuală la nivel european. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni: 1. Identificarea, clasificarea si cartarea habitatelor predominante și realizarea hărților de distribuție în format GIS, cu respectarea standardelor Directivei INSPIRE; 2. Publicarea hărților în baze europene. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL |
| Descriptori | D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de specii neindigene și translocații - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic) - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici) |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politi ci | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost foarte mare (> 1.500.000 ) – scor 1 Costul implementării acestei măsuri este de ordinul zecilor de milioane de euro, cartografierea habitatelor fiind o activitate foarte costisitoare și de durată Componentele costului: - costuri cercetare (salarii); - costuri tehnice (monitoring, studii biologice, geologice, hidrochimie, și altele asemenea), echipamente PC, consumabile, software - costuri pentru diseminare |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de habitate cartate Nr. de hărți |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: scăzută (mică) Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – moderate: De mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești Cartografierea habitatelor este considerată un mijloc eficace de a sintetiza în mod cuprinzător distribuția spațială și starea habitatelor marine și, prin urmare, furnizează instrumente esențiale de informare pentru a sprijini aplicațiile de management de mediu. |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Evaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-010 Această măsură este obligatorie în contextul în care, România trebuie să se |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | conformeze, ca semnatar al Convenției privind Biodiversitatea și lansării Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020), cerințelor acestora. Acestea prevăd activitățile pe care trebuie să le întreprindă statele membre în perioada următoare: - Realizarea hărților serviciilor ecosistemice - Evaluarea stării ecosistemelor marine și a serviciilor acestora - Evaluarea, până în anul 2020, din punct de vedere economic, a acestor servicii - Integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile și de raportare la nivelul UE. Principalele acțiuni ce trebuie întreprinse pentru implementarea acestei măsuri, sunt: 1. Identificarea tipurilor de servicii (ex., de producție, reglare, culturale, suport) și prioritizarea acestora; 2. Identificarea metodologiilor celor mai potrivite de valorizare contabilă a tipurilor de servicii; 3. Instruirea custozilor/administratorilor ariilor protejate și, de asemenea, a agenților economici privind evaluarea serviciilor ecosistemice, autorități locale de mediu (APM) cu atribuții în domeniul reglementării activităților 4. Realizarea hărților serviciilor ecosistemice identificate; 5. Elaborarea unui sistem național de plată a serviciilor ecosistemice și reinvestire a valorii monetare în protecția/refacerea/reconstrucția ecologică și menținerea serviciilor ecosistemice pe termen lung. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturală Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2 1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Specii neindigene Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan); Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. |
| Descriptori | D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mare D10 Deșeuri marine D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic |
| Presiuni principale | -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene și translocații Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Modificări importante în regimul salinității - Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine -Zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | Pescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor) |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești -Habitate bentale -Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politi ci | Convenția privind diversitatea iologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștietizare/comunicare/diseminare Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu și de presiune. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 120.000 euro Componentele costului: - Costuri pentru cercetare; costuri tehnice (echipamente PC, software, și altele asemenea) - Costuri training - Costuri comunicare; costuri consultare stakeholderi - Costuri pentr elaborarea sistemului național de plată (costuri de negociere, costuri consultare stakeholderi) |
| Eficiență | Moderată – scor 3 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. de metodologii; nr. de hărți ale serviciilor ecostitemice identificate |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: de mediu: - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești Socio-economic: - evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemul marin |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020-2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Realizarea unui plan de acțiune comun pentru detectarea timpurie și atenuarea și evaluarea impactului speciilor non indigene |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-011 Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește detectarea timpurie de noi specii non-native și reducerea impactului lor asupra componentelor native ale ecosistemului. 1. Implementarea măsurii necesită desfășurarea următoarelor acțiuni: Echiparea navelor cu stații de tratare a apei de balast în vederea distrugerii speciilor non-indigene invazive de patogeni, chisturi; 2. Creșterea capacității tehnice a autorităților supervizoare (asigurarea unui număr suficient de vase disponibile având dotarea tehnică necesară pentru realizarea de inspecții regulate și inopinate și având echipament corespunzător pentru prelevarea și analizarea de probe; 3. Echiparea și acreditarea laboratoarelor specializate pentru analiza apei de balast; 4. Creșterea capacității administrative/tehnice a personalului care prelevează și analizează probe de apă de balast (creșterea numărului de inspectori și a personalului de laborator). |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduse KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora |
| Obiective de mediu | Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Descriptori | D2Specii neindigene |
| Presiuni principale | - Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Domenii principale de activitate | Transport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic |
| Caracteristici | - Pești - Habitate bentale - Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politi ci | Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor de la nave (Convenția de la Londra, 2004) Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62). |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderată/mare la atingerea obiectivelor/șintelor referitoare la D2 Specii neindigene |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost mare (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 345.000, dar cel mai probabil va depăși 1.000.000 euro Componentele costului: 1. costuri tehnice (achiziție stații de tratare a apei) – imposibil de estimat în acest stadiu 2. costuri tehnice (achiziție echipamente de laborator, de prelevare probe, consumabile) 3. costuri acreditare laboratoare 4. costuri cu personalul (suplimentarea personalului de control, inclusiv personal pentru laborator), costuri training, costuri operaționale pentru control |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. cazurilor speciilor neindigene/invazive nou înregistrate în ecosistemul Mării Negre; |
| nr. cazurilor de impact negativ înregistrate asupra speciilor native sau asupra speciilor neindigene deja introduse în ecosistemul Mării Negre, cauzate de introducerea speciilor neindigene/invazive; nr. de vase inspectate/an; nr. probelor de apă de balast/an; nr. probelor de apă de balast găsite în neconcordanță cu cerințele legale/an. | |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura va avea efecte asupra sectorului de construcții de nave, inclusiv asupra proprietarilor de nave prin necesitatea creșterii investiției în echipamente cu sisteme speciale pentru tratarea apei de balast în vederea distrugerii speciilor non native de patogeni, și altele asemenea. Beneficii - moderate: de mediu: - este de așteptat reducerea cazurilor de deversări ilegale de apă de balast de către vasele care navighează în apele teritoriale - limitarea introducerii, răspândirii și impactului negativ al speciilor neindigene asupra ecosistemului Mării Negre; |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria Regională |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – România nu a ratificat încă Convenția Internațională pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si a Sedimentelor de la Nave; lipsa de cunoștințe legată de căile/vectorii de introducere a speciilor neindigene, răspândire, și altele asemenea |
| Titlul măsurii | Revizuirea permanentă a listei de specii neindigene marine din Marea Neagră |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-012 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura este necesară pentru cunoașterea permanentă a speciilor neindigene introduse în Marea Neagră pe diferite căi. Este necesară o permanentă colaborare între grupul de experți și organizații sectoriale, institute de cercetare, și altele asemenea pentru asigurarea de informații și observații legate de specii neindigene nou introduse. Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni: 1. Constituirea unui grup de experți care să actualizeze permanent lista de specii invazive; 2. Campanii de sensibilizare/conștientizare a diverselor grupuri profesionale (pescari, operatori plaje, fermieri, scafandri, operatori portuari, și altele asemenea) privind furnizarea de informații/observații legate de prezența speciilor invazive. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduse KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora. |
| Obiective de mediu | Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Descriptori | D2 Specii neindigene |
| Presiuni principale | - Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Domenii principale de activitate | Transport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic |
| Caracteristici | - Pești - Habitate bentale - Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politi ci | Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor de la nave (Convenția de la Londra, 2004). Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014. Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62). |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D2 Specii neindigene |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) – scor 5 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 45.000 euro, Componentele costului: |
| 1.costuri cercetare 2. costuri de comunicare, costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factori interesați) | |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de specii nou introduse în listă |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: de mediu: - măsura în sine nu aduce beneficii directe. Beneficiile indirecte rezidă din cunoașterea permanentă a speciilor nou introduse în ecosistem, înțelegerea efectelor pe care acestea le au asupra ecosistemului și a căilor de introducere și dispersare a acestora |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria Regională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor, și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar), |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020-2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor “prietenoase cu mediul“ |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-013 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura poate fi considerată ca un prim pas în procesul de introducere de noi tehnici de pescuit prietenoase mediului (unelte selective, amplasarea de dispozitive electronice tip PINGER sau ADD). Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni: 1. Organizarea de evenimente de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare profesională; 2. Campanii educaționale în cadrul asociațiilor de pescuit referitoare la folosirea eficientă a tehnicilor de pescuit prietenoase mediului (ex. emițătoare de impulsuri subacvatice (pinger). |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale |
| Obiective de mediu | Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | -Păsări marine -Mamifere marine -Pești |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicata la atingerea obiectivelor/țintelor legate de mamifere marine, păsări marine și pești. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost foarte scăzut (< 50.000 Euro) – scor 5 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 37.000 euro, Componentele costului: Costuri pentru evenimentele de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare (pregătire, organizare meetinguri cu stakeholderi, follow-up) Costuri comunicare |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de emițătoare de impulsuri subacvatice |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate conduce la costuri de investiții pentru achiziționarea de emițătoare de impulsuri subacvatice, și altele asemenea Beneficii - scăzute: de mediu: - îmbunătățirea stării populației de mamifere marine, păsări marine, pești. Beneficiile directe vor apare atunci când se vor implementa aceste tehnici prietenoase cu mediul |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), ONG “Mare Nostrum” |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții |
| Titlul măsurii | Stimularea practicilor “prietenoase cu mediul“ prin utilizarea vaselor de pescuit cu lungime mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate (pescuit la scară redusă) |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-014 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România–Faza 2" Scopul măsurii este de a încuraja pescuitului de coastă la scară redusă, promovând astfel folosirea inovațiilor tehnologice (ex. tehnici de pescuit mai selective) care nu cresc efortul de pescuit. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Elaborarea ghidului de reglementări; 2. Elaborarea ghidului tehnic. |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale |
| Obiective de mediu | Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan); Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate bentale D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol) - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | -Pești -Habitate bentale |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție mare în atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște și D1 Biodiversitate-habitate bentale, D4 Rețele trofice și D6 Integritatea fundului mării |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Din contră, măsura este de așteptat să aibă efecte benefice în apele marine ale țărilor riverane prin creșterea stocului de pești comerciali și nu numai. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 44.000 euro, dar cheltuielile pentru introducerea celor mai bune practici sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare se estimează costuri >150.000 Euro Această măsură conține costuri administrative și de implementare. - pregătirea personalului administrativ și a pescarilor - stimularea financiară (mecanism) a sectorului de pescuit pentru introducerea echipamentelor și practicilor prietenoase mediului - introducerea de programe pilot de testare a echipamentelor - distribuirea de materiale promoționale - întâlniri între stakeholderii din sectoarele de pescuit costier la scara redusă și cel la scară largă - introducerea celor mai bune practici disponibile |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței Evaluare socio- economică | Numărul de vase cu lungimea mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate. Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: Socio-economice: - Beneficii pentru pescari (pe termen mediu si lung) – îmbunătățirea stocului de pești (specii comerciale); îmbunătățirea pescuitului durabil |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și pierderea locurilor de muncă |
| Titlul măsurii | Desemnarea zonelor în care este permisă folosirea uneltelor de pescuit de tip beam traul și observații pe termen lung asupra impactului acestora. Modificarea cerințelor de utilizare, atunci când este cazul |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-015 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura presupune identificarea zonelor în care acest tip de traulare este permisă (criteriile folosite vor fi stabilite de către Grupuri de Lucru comune) și are ca scop reducerea deteriorării habitatelor bentale Măsura include componente de control (după stabilirea zonelor autorizate pentru folosirea uneltelor de pescuit tip beam traul și a celor în care acestea sunt interzise, ar trebui desfășurate operațiuni de control pentru a monitoriza respectarea dispozițiilor) și componente de monitoring și cercetare în scopul evaluării impactului folosirii beam traul-ului asupra ecosistemului (în funcție de această evaluare măsura ar putea fi modificată în ceea ce privește cerințele de utilizare, atunci când este necesar). Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. constituirea grupurilor de lucru (la nivel național și regional) pentru stabilirea criteriilor necesare identificării zonelor în care beam trawl este permis; 2. controlul respectării zonelor în care beam trawl este permis; 3. activități de cercetare și monitorizare a impactului asupra habitatelor bental. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere) KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale. |
| Obiective de mediu | Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | - extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); - eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial); - extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | - Habitate bentale |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura este de așteptat să aibă o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de habitatele bentale și integritatea fundului mării |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 430.000 euro, dar cheltuielile sectoriale sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare, se estimează costuri >1.000.000 Euro Această măsură conține costuri administrative și de implementare. 1. constituirea grupurilor de lucru (pregătire, organizare meetinguri la nivel național si regional); costuri de cercetare; costuri comunicare 2. costuri suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia; costuri operaționale pentru control 3. costuri cercetare; costuri sectoriale - imposibil de estimat în această fază |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr zone identificate; nr. de amenzi |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte socio-economice negative pe termen scurt, putând conduce la reducerea cantității de moluște/rapane colectate și la pierderea de locuri de muncă. Beneficii – mari: De mediu: îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale îmbunătățirea calității apei Socio-economice: Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de moluște/rapana (specii comerciale); |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră); Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – temerea pescarilor legată de pierderea locurilor de muncă |
| Titlul măsurii | Promovarea și stimularea (inclusiv financiară) a pescuitului și colectării de moluște în condiții prietenoase cu mediul |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-016 Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește promovarea și stimularea tehnicilor prietenoase mediului de pescuit și colectare de moluște. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export); 2. Aplicarea sistemului de stimuli (financiari); 3. Constituirea de servicii de consultanță; 4. Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor prietenoase mediului. |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale |
| Obiective de mediu | Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung D3 Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan); Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-habitate bentale D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D1 Biodiversitate-păsări marine D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării |
| Presiuni principale | Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial) Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | - Habitate bentale - Pești - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Economic Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de D1 Biodiversitate, D4 rețele trofice marine, D6 Integritatea fundului mării și D3 Specii comerciale de pești și moluște. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 Costul este în foarte mare măsură influențat de componenta economică (stimularea financiară) care este imposibil de estimat în acest stadiu. Componentele costului: 1. costuri legate de definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export, organizare întâlniri) 2. aplicarea sistemului de stimuli (financiari): imposibil de estimat în această etapă 3. Constituirea de servicii de consultanță: imposibil de estimat în această etapă 4. costuri de comunicare; costuri de conștientizare |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. de stimulări financiare/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte negative (pe termen scurt) asupra activităților economice de pescuit și colectare de moluște, putând conduce la scăderea producției, costuri pentru investiții și la pierderea de locuri de muncă. Beneficii – moderate: De mediu: - îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale - îmbunătățirea calității apei Socio-economice: - Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de pești și moluște (specii comerciale); |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice: proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM) |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și de pierderea locurilor de muncă. |
| Titlul măsurii | Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de pești vizate |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-017 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura va contribui la atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești. Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni: 1. Constituirea unui Grup de Lucru regional; 2. Discuții asupra unor posibile măsuri comune (ex. stabilirea limitelor de distribuire a stocurilor pt. speciile demersale); 3. Implementare (control). |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan); Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | Pești |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție semnificativa la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3 Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 328.000 euro. Componentele costului per acțiune: 1. Costuri operaționale pentru Grupul de Lucru regional (planificare, organizare întâlniri, și altele asemenea) 2. costuri comunicare/diseminare (întâlniri cu organizațiile pescărești) 3. costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control |
| Eficiență | Ridicată – scor 5 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Indicatorii legați de D3 |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – moderate: De mediu: - menținerea volumului stocurilor în limite biologice sigure Socio-economice: - atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești - o mai bună aliniere la planul național de gestionare a pescuitului și întărirea controlului la aplicarea sa. |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria Regională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Punerea în aplicare a controlului pentru setcile de calcan |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-018 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonata între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura se referă la îmbunătățirea funcțiilor de control ale autorităților competente pentru controlul cerințelor stabilite de către Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru setcile de calcan utilizate în sectorul de pescuit (material, dimensiunea ochiului și grosimea). Scopul măsurii: îmbunătățirea stocului de calcan și reducerea capturilor accidentale (pești și mamifere) prin întărirea mecanismului de control asupra tehnicilor/uneltelor de pescuit pentru calcan. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Pregătirea personalului de control; 2. Suplimentarea personalului de control; 3. Controlul operațional. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale |
| Obiective de mediu | Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan); Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești D3 Specii comerciale de pești ți moluște D4 Rețele trofice marine |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | Pești Mamifere marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște, D1 Biodiversitate-mamifere marine și pești, și D4 Rețele trofice marine. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3 Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 298.000 euro. Componentele costului: costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de controale-amenzi |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare) Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – ridicate: De mediu: - reducerea capturilor accidentale de mamifere marine - reducerea capturilor accidentale de alți pești (specii necomerciale) Socio-economice: - atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Definirea și reevaluarea perioadelor și zonelor de prohibiție pentru speciile de pești – stocuri de pești |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-019 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește reevaluarea și, acolo unde este necesar, modificarea perioadelor și zonelor de prohibiție existente (prelungirea, schimbarea perioadelor, schimbarea zonelor pentru pescuit, și altele asemenea) luând în considerare schimbările condițiilor de mediu. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Constituirea Grupurilor de Lucru comune (reprezentanți ai Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, ai altor administrații de stat relevante, institutelor de cercetare, ONG-urilor și Grupurilor Locale Pescărești); Revizuirea zonelor și perioadelor de prohibiție existente în apele teritoriale 2. Studii pentru evaluarea spațială și temporală a stocurilor și specificarea nevoilor; 3. Delimitarea perioadelor și zonelor; 4. Controlul de conformitate cu aceste interdicții și restricții în zonele desemnate. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale |
| Obiective de mediu | Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan); Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) |
| Descriptori | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni principale | - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) |
| Domenii principale de activitate | Pescuit |
| Caracteristici | Pești |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. Convenția privind diversitatea biologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3 Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 225.000 euro. Componentele costului: Costuri operaționale pentru constituirea Grupurilor de Lucru și delimitarea perioadelor si zonelor (planificare, pregătire și organizare întâlniri) Costuri de cercetare Costuri de comunicare Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control |
| Eficiență | Ridicată – scor 5 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Ar trebui să se bazeze pe indicatorii existenți |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare) Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului cu pești prin limitarea și/sau interzicerea pescuitului. Beneficii – ridicate: De mediu: - îmbunătățirea stării populațiilor celor 7 specii comerciale - menținerea în limite biologice sigure a speciilor comerciale - îmbunătățirea stării populațiilor speciilor necomerciale care ar putea fi pescuite accidental Socio-economice: - atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – posibila reticență a pescarilor |
| Titlul măsurii | Gestionarea și reducerea surselor difuze de poluare, inclusiv depunerile atmoferice |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-020 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura se referă la eutrofizare și poluarea cu contaminanți și include două etape: prima va fi concentrată pe activitățile de cercetare legate de o mai bună cunoaștere a impactului surselor difuze de poluare (în special depunerile atmosferice) asupra mediului marin, iar cea de a doua fază va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: Etapa 1 va cuprinde: - Activități de cercetare în scopul mai bunei cunoașteri privind impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin; 1.1.a. Activități de monitorizare 1.1.b. Proiecte de cercetare - Folosirea unei metodologii comune la Marea Neagră pentru evaluarea presiunii datorate surselor difuze de poluare și a impactului acestora de la sursele difuze de poluare (modele, SWAT, și altele asemenea). 1.2.a. Dezvoltarea de ghiduri pentru elaborarea metodologiilor comune 1.2.b. Dezvoltarea de modele, și altele asemenea (personal, logistică, și altele asemenea). Etapa 2 va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază și va fi dezvoltată în cel de-al doilea ciclu al Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | Faza 1 KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii Faza 2 KTM 2 Reducerea poluării cu nutrienți din agricultură KTM 3 Reducerea poluării cu pesticide din agricultură KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin |
| Presiuni principale | - Introducerea de nutrienți - Introducerea de materie organică - Introducere de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene |
| Domenii principale de activitate | Activități de pe uscat (transport, activități urbane, industrie, agricultură); activități de pe mare (producere de energie, shipping). |
| Caracteristici | - Păsări - Mamifere - Pești - Habitate bentale - Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politi ci | Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991. Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic (etapa 1) Legislativ (etapa 2) |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor de mai jos (totuși dificil de estimat datorită lipsei cunoștințelor în această fază) |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 (costul se referă doar la implementarea etapei 1) Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 400.000 euro, dar cel mai probabil va crește semnificativ. În acest stadiu este imposibil de precizat costul necesar pentru investiții. Componentele costului: - costuri pentru cercetare (personal cercetare, echipamente, software, organizare întâlniri, și altele asemenea) - costuri pentru implementarea tehnică (costuri pentru investiții, costuri operaționale, costuri pentru întreținere, și altele asemenea) - imposibil de estimat - costuri elaborare metodologii comune (constituire grup experti, întâlniri bilaterale, și altele asemenea) Costuri pentru dezvoltarea măsurilor de reducere (etapa 2) urmează a se determina (depind de rezultatele obținute în etapa1 |
| Eficiență | Moderată (medie) – scor 3 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: scăzută Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – scăzute: De mediu: - îmbunătățirea mediului marin prin minimizarea impactului din surse difuze Nu se așteaptă beneficii pe termen scurt, deoarece măsura nu conduce în mod direct la modificări ale stării mediului. Beneficiile sunt dificil de identificat în această fază de început a procesului. |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020-2025 |
| Dificultăți în implementare | Da–lipsa de cunoștințe referitoare la impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin |
| Titlul măsurii | Întărirea controlului privind folosirea zonelor de curățare a navelor în porturi |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-021 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura se referă la întărirea controlului (referitor atât la personal, cât și la îmbunătățirea logisticii) pentru respectarea prevederilor MARPOL 73/78 și Directivei (UE) 2019/883 cu privirea la deversarea deșeurilor organice și minerale în zonele de curățare din porturi. Măsura se adresează reducerii aportului de nutrienți, materie organică și contaminanți (chimici și microbiologici) în apele teritoriale și în Zona Economică Exclusivă. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea sistemului de sancțiuni (revizuirea cuantumului în funcție de nivelul de poluare, de intenție, și altele asemenea); 2. Pregătirea personalului de control; 3. Suplimentarea personalului de control; 4. Controlul operațional (combustibil, materiale, ambarcațiuni, și altele asemenea). |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și / sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă |
| Obiective de mediu | Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. |
| Descriptori | D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Introducere nutrienți - Introducere de materie organică - Introducere de compuși sintetici - Introducere de substanțe și compuși nesintetici - Introducere de agenți patogeni - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | transport naval, operațiuni portuare |
| Caracteristici | - Păsări marine - Mamifere marine - Pești - Habitate bentale - Habitate pelagice |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D5 Eutrofizare, D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 277.000 euro. Componentele costului: - Costuri necesare constituirii grupului de lucru; costuri de negociere (pregătirea sistemului de sancțiuni, întâlniri, și altele asemenea) - Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. de controale/an nr de nave ce folosesc facilitățile portuare/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – moderate: De mediu: - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, habitate pelagice, pești, mamifere marine, păsări marine |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Autoritatea Navală Română) |
| Oportunități de finanțare | fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Introducerea etichetării ecologice (pe baza etichetelor ecologice relevante existente) în acvacultură |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-022 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește dezvoltarea schemelor de etichetare ecologică pentru promovarea unei acvaculturii durabile și îmbinarea elementelor de piață și industrie cu interesele și comunitățile de mediu. Importanța măsurii - etichetarea ecologică poate facilita accesul pe noile piețe, consolidarea sau extinderea cotei de piață pe piețele existente, creșterea credibilității și a câștigurilor prin potențiale prețuri “premium”. Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni: 1. Stabilirea Grupurilor de Lucru; 2. Dezvoltarea campaniilor de conștientizare a publicului; 3. Implementarea (inclusiv materiale promoționale permanente). |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) |
| Obiective de mediu | Ind. 9.1.1 Nivelul contaminanților (metale grele, pesticide organoclorurate, bifenili policlorinați și HPA) în pești și moluște capturate din mediul natural să nu depășească nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (UE) nr. 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023 privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1881/2006; pentru contaminanți care nu sunt enumerați în Regulamentul (UE) nr. 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023, valorile limită sunt agreate la nivel național/regional, Regulamentul (CE) nr.396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE. Ind. 9.1.2 Nu mai mult de 25 % din probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru metale grele; nu mai mult de 5 % din toate probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru bifenili policlorurati, HPA și pesticide organoclorurate |
| Descriptori | D9 Contaminanți în pești și fructe de mare |
| Presiuni principale | - Introducere de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de organisme patogene microbiene |
| Domenii principale de activitate | Activități de pe uscat (activități urbane, industrie, agricultură); Turism și Activități recreative, Shipping, Producere de energie (extracție țiței și gaze naturale), Eliminare de deșeuri, Extracție de resurse nevii, Operațiuni portuare |
| Caracteristici | - Habitate bentale - Pești |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2013/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei. Regulamentul (UE) 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023. Regulamentul (CE) nr.396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005. Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 cu privire la aplicarea art. 36 din Tratatul EURATOM referitor la monitorizarea nivelului radioactivității în mediu în scopul evaluării expunerii populației. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D9 Contaminanți în pești și fructe de mare. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 97.000 euro. Totuși, este foarte probabilă o creștere a costului implementării măsurii prin introducerea cheltuielilor sectoriale (deocamdată dificil de evaluat). Componentele costului: - Costuri pentru constituirea grupului de lucru (la nivel național - experți de stat și experți din sectorul piscicol (producători din acvacultură) în scopul de a verifica legislația existentă la nivel național și European legat de etichetarea ecologică, dezvoltarea de propuneri pentru astfel de etichete în acvacultură; la nivel regional - întâlniri bilaterale între România și Bulgaria pentru coordonarea și aprobarea propunerilor) - Costuri pentru consultări cu stakeholderi, autorități și sectoare relevante la o scară mai mare și revizuirea legislației (dacă este necesară) și adoptarea acesteia - Costuri pentru campanii de conștientizare a publicului (închiriere de locații, catering, materiale promoționale); costuri de comunicare (broșuri, pliante, media) - Cheltuieli sectoriale - imposibil de estimat în acest stadiu |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Creșterea generală a consumului de fructe de mare pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an) Creșterea generală a consumului de fructe de mare etichetate ecologic pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an) |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Această măsură ar putea avea un efect negativ asupra restului de producători care nu pot să asigure calitatea necesară a propriilor produse și nu sunt autorizați să folosească etichetarea ecologică (creșterea “economiei gri”). Beneficii – moderate: Socio-economic: - sectorul piscicol va alege să opteze pentru introducerea etichetării ecologice dacă există o astfel de solicitare. Opțiunea depinde de tipul de etichete si de potențialele beneficii pentru mediu. - Introducerea etichetării ecologice este relevantă pentru piețele locale de pește și pentru export - creșterea conștientizării publicului asupra produselor oferite pe piață și posibilitatea de a alege, creșterea consumului de produse marine (statistici periodice referitoare la produsele marine oferite pe piețe și preferințele consumatorilor) - creșterea profitului firmelor care oferă produse etichetate ecologic. |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura), incluzând Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da – posibila reticență a unor producători legat de costurile ridicate, suportul managerial inadecvat, insuficiența datelor și impactul asupra pieței. |
| Titlul măsurii | Amendarea legislației existente, acolo unde este necesar, pentru desfășurarea activităților economice în mediul marin |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-023 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (DCSM) în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura se referă la activitățile umane din mediul marin menționate/listate în cadrul art. 8 al Directivei 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim Măsura nu se referă la activități militare. Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni: 1. Activități pregătitoare pentru modificarea/adaptarea legislației naționale, dacă este necesar; 2. Consultări publice și sectoriale; 3. Adaptarea legislației. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță. KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor. |
| Obiective de mediu | Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturală Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie aMytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Specii neindigene Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de pești și moluște Ind. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot); Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan); Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării |
| Descriptori | D1Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mare D10 Deșeuri marine D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic |
| Presiuni principale | -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene și translocații - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice -Modificări importante în regimul salinității -Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine -Zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | Pescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor) |
| Caracteristici | - Habitate pelagice - Habitate bentale - Pești - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicata la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | - |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de modificări/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislația de mediu și intențiile de investiții în anumite zone din mediul marin (investiții publice și private). De exemplu, conflicte între planurile de investiții în ariile protejate sau în apropierea lor. Beneficii – moderate: De mediu și socio-economice: Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea și extracția de petrol și gaz natural, parcuri eoliene offshore, și altele asemenea). |
| Coordonare | Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de cercetare), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Îmbunătățirea managementului deșeurilor de la nave |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-024 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsură a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România Măsura se referă la evaluarea și punerea în aplicare a colectării și transportului deșeurilor provenite de la nave (acestea includ deșeuri gospodărești și de exploatare, deșeuri alimentare și materiale plastice în conformitate cu anexa 5 din MARPOL 73/78, precum și deșeuri petroliere (șlam) și ape reziduale (ape uzate și apa de santină). Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Îmbunătățirea facilităților existente 2. Pregătirea personalului de control; 3. Personal suplimentar pentru control; 4. Control operațional |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă |
| Obiective de mediu | Contaminanți Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării |
| Descriptori | D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Transport naval; operațiuni portuare |
| Caracteristici | - Pești - Habitate bentale - Habitate pelagice - Păsări marine - Mamifere marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, cu modificările ulterioare – Protocolul privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție potențial ridicata la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) – scor 2 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim 260.000 Euro, dar cel mai probabil, luând în considerare și costurile de investiții (dificil de estimat în acest stadiu) va depăși 1.000.000 Euro Componentele costului: - costuri tehnice – cheltuieli cu infrastructura, imposibil de estimat în această fază costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, - costuri operaționale de control |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Numărul de semnale primite/an Numărul de inspecții/an Numărul de taxe/an Cantitatea de deșeuri din diferite categorii pentru procesare ulterioară în porturi/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: de mediu: - îmbunătățirea condițiilor (chimice) a habitatelor bentale, habitatelor pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești. |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Autoritatea Navală Română) |
| Oportunități de finanțare | fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Stabilirea coordonată și/sau sprijinirea campaniilor regulate (anuale) de creștere a conștientizării adresate mediului de afaceri (agenți comerciali, operatori de plaje, pescari, și altele asemenea) și publicului (turiști, studenți, copii, și altele asemenea) legate de sursele și consecințele deșeurilor marine asupra mediului și de necesitatea reciclării deșeurilor |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-025 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește creșterea conștientizării operatorilor economici (pescari, operatori turism, operatori portuari, și altele asemenea) legat de efectele negative ale introducerii de deșeuri marine–reducerea presiunii la surse. Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Evenimente pentru consolidarea capacității sub formă de campanii și seminarii de informare (copii, studenți și publicul larg); 2. Campanii regulate (anuale) de încurajare și promovare a curățării plajelor și îmbunătățirea monitorizării și colectării deșeurilor marine pe bază de voluntariat (în sectoarele de plajă care nu au fost închiriate, pe baza de contract, de la Administrația Bazinală de Apă – Dobrogea-Litoral); 3. Campanii regulate de conștientizare a operatorilor economici (pescari, operatori de plaje, agenți comerciali, și altele asemenea) privind impactul negativ al deșeurilor marine asupra afacerilor lor și conservării biodiversității; 4. Întărirea controlului (ex. respectarea prevederilor contractuale ale operatorilor de plaje, operatorilor portuari, și altele asemenea). |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin |
| Obiective de mediu | Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine. |
| Descriptori | D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | pescuit, operațiuni portuare, industrie, turism/recreere, shipping, și altele asemenea |
| Caracteristici | - Pești - Habitate bentale - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991. Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, cu modificările ulterioare – Protocolul privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 225.000 euro Componentele costului: - costuri comunicare/diseminare - costuri de conștientizare (pregătire, organizare meetinguri, și altele asemenea) - costuri tehnice (achiziție saci gunoi, pubele, și altele asemenea) - costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaționale de control |
| Eficiență | Potențial ridicată (mare) – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. de evenimente nr de campanii de curățare a plajelor nr. de meetinguri cu stakeholderi nr. sancțiuni/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: a) de mediu: - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor. b) Beneficii socio-economice - Beneficii recreaționale/turism –creșterea nr. de turiști, nr de cazări în proprietăți situate în vecinătatea plajelor, și altele asemenea - Beneficii pentru pescari – mai puține deșeuri ce se pot încurca în plase |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă - Dobrogea Litoral și Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), ONG Mare Nostrum |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice; fonduri private; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, și altele asemenea) |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Facilitarea și implementarea practicilor de "pescuit de deșeuri" |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-026 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura se va baza pe acțiunea de colectare a deșeurilor marine prinse accidental în uneltele de pescuit ale pescarilor. Măsura va cuprinde și o componentă economică (stimularea pescarilor). Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Campanii de conștientizare/sensibilizare a pescarilor privind importanța/necesitatea colectării deșeurilor marine; 2. Elaborarea unui sistem de stimulare (ex. financiară) a pescarilor și aplicarea acestuia (și identificarea surselor de finanțare a sistemului de stimulare); 3. Asigurarea infrastructurii necesare colectării deșeurilor (dotarea ambarcațiunilor de pescuit cu saci pentru colectarea deșeurilor, crearea de facilități în punctele de debarcare (ex. pubele, transport auto, și altele asemenea) pentru colectarea deșeurilor „pescuite” și transportul acestora la unitățile de preluare și procesare. |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin |
| Obiective de mediu | Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării |
| Descriptori | D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Shipping; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură, industrie, turism/recreere. |
| Caracteristici | - Pești - Habitate bentale - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare Economic |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 46.000 euro, dar incluzând și componenta economică, costul va crește. Componentele costului: - Costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, materiale, organizare întâlniri); costuri de comunicare (salarii, materiale publicitare, alte costuri administrative) - Costuri pentru elaborarea sistemului de stimulare (constituire grup experți – salarii, întâlniri), - costuri tehnice (achiziție materiale, combustibil, și altele asemenea). Cheltuielile legate de acordarea stimulilor nu sunt încă evaluate. |
| Eficiență | Potențial ridicată (mare) – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | cantitate de deșeuri colectata nr de puncte amenajate pentru colectare nr. de stimuli acordat |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: mare Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura ar putea să aibă efecte negative minore asupra activității de pescuit prin reducerea spațiului de depozitare din ambarcațiuni/bărci, pierderea de timp pentru pescuitul deșeurilor, și altele asemenea Pentru a compensa aceste neajunsuri (dar nu numai) măsura prevede elaborarea unui sistem de stimuli financiari. Beneficii - moderate: de mediu: - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor Economice: - reducerea costurilor de întreținere plaselor de pescuit: mai puține deșeuri marine conduc la costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor; - reducerea cantității de deșeuri din zonele de traulare |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Dezvoltare nouă |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), ONG Mare Nostrum |
| Oportunități de finanțare | fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Identificarea zonelor de acumulare a deșeurilor din material plastic din mediul marin și elaborarea unui plan de acțiune în vederea depoluării acestora |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-027 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura se referă la cunoașterea zonelor în care s-au identificat acumulări de deșeuri, în special din plastic și, în funcție de arealul identificat (plaje, cordoane de nisip, lagune, acvatorii portuare, golfuri, largul marii, și altele asemenea) se vor elabora acțiuni specifice de recuperare/colectare a acestor deșeuri plastice și reciclarea lor Măsura contribuie la atingerea obiectivelor referitoare la D10 (reducerea volumul de deșeuri plastice ce pot fi transportate din zonele de aglomerare spre zone mai puțin poluate, reducerea posibilității de crearea de particule de microplastice, formate prin descompunerea masei plastice în fragmente mai mici de 5mm precum fibre, folii, obiecte sferice și altele asemenea). Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni 1. Promovarea/încurajarea transmiterii datelor/informațiilor/observațiilor privind prezența deșeurilor (plastice) de către persoane fizice/autorități /lucrători comerciali care au posibilitatea de a observa și a informa autoritățile competente (campanii de conștientizare, campanii media, aplicații software dedicate (ex. Marine Litter Watch, și altele asemenea); 2. Crearea unui grup de lucru (care să proceseze datele/observațiile recepționate și care să elaboreze modele de distribuție a zonelor de acumulare pe baza datelor furnizate); 3. Elaborarea unui plan de acțiune care să cuprindă acțiuni specifice pentru tipurile de areale identificate. |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin |
| Obiective de mediu | Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine |
| Descriptori | D10 Deșeuri marine |
| Presiuni principale | - Deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Transport naval (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor) |
| Caracteristici | - Pești - Habitate bentale - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 67.000 euro, Componentele costului: 1. costuri comunicare (campanii media, materiale publicitare); costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, transport, organizare și materiale pentru meetinguri) 2. costuri de cercetare 3. costuri elaborare plan (pregătire, consultare, aprobare, și altele asemenea); costuri studii de caz (materiale, combustibil, și altele asemenea) |
| Eficiență | Potențial ridicată (mare) – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. de semnale primite nr. de areale identificate volumul de deșeuri colectat |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: De mediu: - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor Socio-economice - Elaborarea planului de acțiune pentru diverse zone de acumulare a deșeurilor contribuie într-o mică măsură la creșterea numărului de vizitatori ai locurilor neamenajate pentru îmbăiere. Contribuția va fi semnificativă după implementarea planului. - Reducerea costurilor de întreținere a plaselor de pescuit: cunoașterea zonelor de acumulare a deșeurilor plastice poate determina pescarii să ocolească aceste zone, astfel încât aceștia să aloce costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor. |
| Coordonare | Națională Bilaterală România–Bulgaria Regională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, ONG Mare Nostrum |
| Oportunități de finanțare | fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Elaborarea unor norme specifice privind nivelul de zgomot produs de motoarele navelor/ambarcațiunilor, în special acelora care navighează în arii marine protejate |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-028 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura urmărește reducerea nivelului zgomotului produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor de agrement și de pescuit, în special a celor care navighează în ariile marine protejate, dar și a navelor comerciale și furnizoare de servicii portuare. Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni: 1. Constituirea unui grup de lucru (experți), la nivel național, pentru elaborarea metodologiei pentru definirea normelor specifice privind zgomotul produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor; 2. Creșterea conștientizării privind impactul zgomotului subacvatic generat de motoarele ambarcațiunilor/navelor asupra biodiversității marine; 3. Pregătirea unui plan de acțiune (include propuneri de modificări tehnice, restricții de trafic maritim, sancțiuni, control, și altele asemenea); 4. Consultarea stakeholderilor privind planul de acțiune. |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung |
| Descriptori | D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic |
| Presiuni principale | - Zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | Turism/agrement, pescuit, transport naval. |
| Caracteristici | - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de mamifere marine și păsări marine |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 82.000 euro Componentele costului: 1. costuri de cercetare pentru elaborarea metodologiei (salarii experți, costuri întâlniri) 2. costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factorii interesați), costuri comunicare 3. costuri pt elaborarea planului de acțiune (salarii, întâlniri, alte costuri) 4. costuri consultare stakeholderi (organizare 2 meetinguri) |
| Eficiență | Moderată (medie) – scor 3 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr de ambarcațiuni modificate tehnic |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea un impact negativ asupra proprietarilor de ambarcațiuni/nave prin alocarea unor fonduri suplimentare în vederea modificărilor tehnice pe care măsura le propune (schimbarea motoarelor ce generează zgomot peste limita admisă). Beneficii - scăzute: de mediu: - reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Conștientizarea se estimează a avea o contribuție slabă la atingerea obiectivelor (beneficiilor), în timp ce elaborarea planului nu contribuie la obținerea beneficiilor (doar implementarea sa poate contribui semnificativ, dar nu este prevăzută în această măsură). |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de Cercetare); Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Da - posibila reticență a stakeholderilor (operatori de turism, proprietari ai ambarcațiunilor, și altele asemenea) |
| Titlul măsurii | Realizarea registrului de zgomot impulsiv la litoralul românesc al Mării Negre |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-029 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura constă în dezvoltarea și menținerea actualizată a unui registru al zgomotului care să înregistreze (să se adreseze), spațial și temporal, activitățile de pe mare generatoare de zgomot. Primul pas îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să analizeze și să decidă care sunt sursele relevante de zgomot impulsiv care trebuie incluse (ex. măsurători seismice, instalații de foraj, sonare cu frecvență joasă și medie și explozibili). Al doilea pas îl constituie procesul de achiziție de date referitoare la zgomotul subacvatic impulsiv de la operatorii economici ce desfășoară activități pe mare. În general, procesul de obținere a actelor de reglementare pentru activitățile pe mare poate contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic. Aceste date vor contribui la realizarea registrului de zgomot. În cazul în care activitățile de pe mare generatoare de zgomot subacvatic nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, datele referitoare la zgomot vor fi colectate pe baza de voluntariat (ex. activități militare). Elaborarea și permanenta actualizare a registrului de zgomot permite o mai bună înțelegere a activităților din mediul marin, generatoare de zgomot. Datele incluse în acest registru pot fi folosite în cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin (modele predictive pentru posibilul impact, scenarii, și altele asemenea). Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni: 1. constituirea grupului de experți 2. dezvoltarea si permanenta actualizare a registrului (achiziție date, realizare de produse de date, și altele asemenea) |
| Categoria de măsuri UE | 2a |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ |
| Obiective de mediu | Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung |
| Descriptori | D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic |
| Presiuni principale | - Zgomot subacvatic |
| Domenii principale de activitate | Toate activitățile desfășurate pe mare (shipping, operațiuni portuare, prospecțiuni seismice, producere de energie, pescuit, turism/recreere, și altele asemenea) |
| Caracteristici | - Mamifere marine - Păsări marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014. |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D1 Biodiversitate-mamifere marine și păsări marine și D4 Rețele trofice marine. |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. |
| Costuri | Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) – scor 5 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 41.000 euro, Componentele costului: 1. Costuri de cercetare/elaborarea metodologiei stabilirea pragurilor (salarii experți, costuri întâlniri); costuri diseminare (pregătire și organizare 1 meeting) 2. costuri de cercetare (personal cercetare, achiziție software, PC, și altele asemenea) |
| Eficiență | Moderată (medie) – scor 3 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | nr. de activități incluse în registru |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Dimpotrivă, măsura va contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic, care, mai departe, pot fi folosite in cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: de mediu: - reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Măsura în sine nu contribuie la obținerea beneficiilor de mediu, dar are o contribuție la cunoașterea surselor de zgomot impulsiv, ceea ce poate contribui în viitor la elaborarea unor măsuri specifice de reducere a acestei presiuni. |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Aplicată; experiență limitată / incertitudini |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apelor Române” și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de cercetare) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2020- 2025 |
| Dificultăți în implementare | Da - posibila lipsă a datelor referitoare la activități militare |
| Titlul măsurii | Monitorizarea impactului fermelor de acvacultură marină asupra ecosistemului Mării Negre |
| Nr./codul măsurii | RO-MN-030 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura se referă la: 1. Colectarea de informații cât mai detaliate despre modificările în structura și funcțiile ecosistemelor bentice limitrofe ariilor în care se desfășoară activități de acvacultură marină; 2. Limitarea activităților conexe acvaculturii marine care pot avea impact asupra unor specii și/sau habitate de valoare conservativă ridicată, rare și/sau periclitate. |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | Specifice |
| Obiective de mediu | Obiective corespondente descriptorului D1 diversitatea biologică este conservată, conform detalierii din Hotărârea Guvernului nr. 432/2020 |
| Descriptori | Descriptorul D1 Diversitatea biologică este conservată. Calitatea și numărul habitatelor, precum și distribuția și abundența speciilor sunt adaptate condițiilor fiziografice, geografice și climatice existente. |
| Presiuni principale | - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea si acumularea de deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Activități economice marine (acvacultura) |
| Caracteristici | - Habitate bentale, Pești - Acumulare deșeuri marine |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona costieră |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent în legătură cu managementul riscurilor de mediu costier/maritim |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin aferent României și zonei transfrontaliere cu Bulgaria. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 100.000 euro. Componentele costului: - costuri legate de activitățile de monitoring biologic marin/costier - cercetări pentru determinarea impactului fermelor de acvacultură marină asupra ecosistemului - delimitarea zonelor afectate de activitatea de acvacultură marină și verificarea suprapunerii cu arealul speciilor de interes conservativ și/sau a habitatelor fragile - costuri legate de organizarea de consultări publice și sectoriale - costuri de comunicare/conștientizare publica |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de sesiuni de monitorizare/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – moderate: De mediu și socio-economice: Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de hrană în mediul marin. |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență națională redusă, dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Asociații de pescari Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de cercetare) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2022 -2025 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| Titlul măsurii | Monitorizarea modificărilor morfologice și hidrologice în zonele în care se desfășoară lucrările de protecție și amenajare costieră actuale (gropi de împrumut, plaje înnisipate artificial, structuri costiere de larg, submerse și/sau emerse) |
| Nr./codul măsurii | RO-MN 031 |
| Descrierea scurtă și precisă a măsurii | Măsura se referă la evaluarea presiunilor exercitate asupra fundului mării și a condițiilor hidrologice, în contextul lucrărilor de protecție costieră. Totodată, măsura contribuție la evaluarea stării de conservare a habitatelor marine și poate constitui o bază pentru adaptarea practicilor de execuție a soluțiilor de protecție costieră la conceptul de soluție de protecție prietenoasă mediului. Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni: 1. Monitorizarea parametrilor hidrologici și morfologici 2. Monitorizarea pierderilor, perturbărilor fizice la nivelul fundului mării și a modificării condițiilor hidrologice 3. Monitorizarea distribuției și stării habitatelor bentale în zonele de interes. |
| Categoria de măsuri UE | 2b |
| Tipuri cheie de măsuri | KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă – apele costiere) KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor. |
| Obiective de mediu | Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m 1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha Ind. 1.6.1 Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera. noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥ 1600 g·m^-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g·m^-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g·m^-2 Densitatea populației de Donacilla cornea≥3300 ind·m^-2 Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind·m^-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind·m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g·m^-2 1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g·m^-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g·m^-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind·m^-2 Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind·m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind·m^-2 Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind·m^-2 Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind·m^-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1% 1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50% 1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL Contaminanți Deșeuri marine Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării |
| Descriptori | D1 Biodiversitate – habitate bentale D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D9 Contaminați D10 deșeuri marine |
| Presiuni principale | -Perturbarea fizică a fundului mării rezultate din îndepărtarea și/sau depunerea sedimentelor -Pierderi fizice (din cauza schimbării permanente a substratului sau a morfologiei fundului mării și a extracției substratului fundului mării și/sau „etanșare” – acoperirea substratului inițial cu alte structuri) -Modificări importante în regimul hidrologic marin adiacent - Introducerea și acumularea de deșeuri marine |
| Domenii principale de activitate | Protecția costieră și protecția împotriva inundațiilor Restructurarea morfologiei fundului mării, inclusiv dragare și depozitarea de materiale Extracția de minerale (rocă, minereuri metalifere, pietriș, nisip, cochilii) Infrastructură pentru turism și agrement |
| Caracteristici | - Habitate bentale - Habitate pelagice - Pești |
| Legături cu alte directive/legislații/politici | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și managementul riscului la inundații Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 |
| Instrument pentru implementare/Mod de implementare | Tehnic Legislativ Conștientizare/comunicare/diseminare |
| Referință spațială/Zone de implementare | Ape teritoriale/Zona costieră |
| Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor | Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu |
| Impact transfrontalier | Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin aferent României si zonei transfrontaliere cu Bulgaria. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. |
| Costuri | Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 100.000 euro/an. Componentele costului: - costuri cercetare (salarii) - costuri tehnice (activități de monitorizare) - costuri de comunicare/conștientizare publica |
| Eficiență | Potențial ridicată – scor 4 |
| Indicatori pentru măsurarea eficienței | Nr. de sesiuni de monitorizare/an |
| Evaluare socio- economică | Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislația de mediu și intențiile de investiții publice și private în anumite zone din mediul marin (exemplu: conflicte între planurile de amenajare costiera si conservarea habitatelor bentale în ariile marine protejate). Beneficii – moderate: De mediu și socio-economice: Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea și extracția neadecvată de sedimente, etc.). |
| Coordonare | Națională |
| Fezabilitate tehnică | Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici |
| Organizații responsabile pentru implementarea măsurii | Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române” și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației, Inovării și Digitalizării (Institutul National de Cercetare Dezvoltarea Marină „Grigore Antipa”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) |
| Oportunități de finanțare | Fonduri publice |
| Planificarea implementării/acoperire temporală | 2022 - 2028 |
| Dificultăți în implementare | Nu |
| EXCEPȚII | |
| Numele excepției | Introducerea de specii neindigene pe căi secundare, în particular prin strâmtoarea Bosfor |
| Nr./codul excepției | RO-EX-001 |
| Tipul de excepție: Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2010, privind stabilirea strategiei mediul marin, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare. | România nu este responsabilă de gestionarea zonelor marine la punctul de intrare al speciilor neindigene de la strâmtoarea Bosfor în Marea Neagră și, prin urmare, nu sunt în măsură să ia măsuri pentru a preveni răspândirea unor astfel de specii în Marea Neagră. Deși România poate lua măsuri pentru a preveni introducerea, prin activități antropice, a unor astfel de specii în apele sale, această cale secundară de pătrundere a acestor specii în regiunea Mării Negre nu poate fi controlată. Acest scenariu, coroborat cu dificultățile în cunoașterea exactă a modului de introducere în apele marine românești, poate compromite atingerea Stării Ecologice Bune în ceea ce privește introducerea de specii neindigene. |
| KTM | KTM 34–Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora. |
| Obiective/ținte relevante | - Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre - Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse |
| Starea Ecologică Bună | Starea Ecologică Bună este atinsă când abundența și distribuția speciilor neindigene nu crește și nu mai există alte introduceri de specii alogene. Speciile neindigene nu trebuie să determine o influență negativă asupra populației de specii indigene și a habitatelor lor naturale. |
| Descriptor | D2 Specii neindigene |
| Presiuni (anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2011, cu modificările ulterioare) | Introducerea de specii neindigene și translocații |
| Scop spațial | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Consecințe pentru alte State Membre | Aplicarea acestei excepții de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre. |
| Masuri ad-hoc | Nu se aplică |
| Atenuare | Excepția se aplică introducerii de noi specii invazive pe cai secundare (ex. prin strâmtoarea Bosfor). Vor fi depuse, în măsura posibilului, toate eforturile în ceea ce privește depistarea timpurie a introducerii unor astfel de specii pentru a permite luarea de măsuri în scopul asigurării controlului răspândirii în continuare a acestor specii în apele marine românești. |
| Numele excepției | Exploatarea stocurilor comune de pești comerciali astfel încât să susțină producția maximă durabilă |
| Nr./codul excepției | RO-EX-002 |
| Tipul de excepție Art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2011, cu modificările ulterioare | România depune eforturi pentru gestionarea activității de pescuit astfel încât să se asigure un pescuit durabil la scară locală, subregională (măsuri comune România–Bulgaria) și regională (prin măsura nou propusă - Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de pești vizate) și atingerea SEB. Totuși, având în vedere că stocul comercial este împărțit în întreaga regiune sau subregiune marină, atingerea SEB pentru Descriptorul 3 depinde de modul de acțiune al tuturor statelor riverane Mării Negre. |
| KTM | KTM 20–Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35–Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale. |
| Obiective/ținte relevante | - Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F= 0,07 și F= 0,15 – limite de referință (calcan); -Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie); - Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre. |
| Starea Ecologică Bună | Nivelul presiunii din pescuit și capacitățile reproductive sunt la acele niveluri stabilite în obiectivele de mediu pentru a susține MSY (Producția maximă durabilă) pe o perioadă lungă de timp pentru unele specii cheie relevante (șprot, calcan, bacaliar, stavrid, hamsie, rechin și barbun). |
| Descriptor | D3 Specii comerciale de pești și moluște |
| Presiuni (anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2011, cu modificările ulterioare) | Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv). |
| Scop spațial | Scara regională și sub-regională |
| Consecințe pentru alte State Membre | Aplicarea acestei excepții de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre |
| Măsuri ad-hoc | Măsurile existente și cele nou propuse se consideră că pot contribui la atingerea Stării Ecologice Bune.. |
| Atenuare | Măsurile elaborate în acest document vor contribui la atingerea Stării ecologice bune. România se angajează să contribuie la procesul de colectare a datelor la scară sub-regională. |
| Numele excepției | Nivelul de deșeuri marine, în particular microplastice, în mediul marin |
| Nr./codul excepției | RO-EX-03 |
| Tipul de excepție Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare | Recunoscând faptul că nivelul actual de cunoaștere nu permite o evaluare măsurabilă a stării actuale cu privire la deșeurile marine, România constată că prezența deșeurilor marine poate fi, de asemenea, de origine transfrontalieră. În acest context, acțiunile altor țări riverane Mării Negre pot să interfere cu eforturile care vor fi depuse pentru reducerea deșeurilor marine. |
| KTM | KTM 29–Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin |
| Obiective/ținte relevante | - tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm - tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării - reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezență deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine |
| Starea Ecologică Bună | Starea ecologică bună este atinsă atunci când impactul deșeurilor marine și al produselor lor de descompunere este redus și încetează să producă efecte dăunătoare asupra mediului marin și costier. |
| Descriptor | D10 Deșeuri marine |
| Presiuni (anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2011, cu modificările ulterioare) | Deșeuri marine |
| Scop spațial | Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică |
| Consecințe pentru alte State Membre | Aplicarea acestei excepții de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre |
| Măsuri ad-hoc | Măsurile existente și cele nou propuse se consideră că pot contribui la atingerea Starea Ecologică Bună |
| Atenuare | Se vor întreprinde toate eforturile pentru îmbunătățirea gradului de cunoaștere referitor la aspectul transfrontalier al introducerii deșeurilor marine în apele marine românești. Această excepție va fi revizuită pe baza cunoștințelor acumulate în viitor, în special după aprobarea și implementarea ”Regional Action Plan on Marine Litter Management for the Black Sea” și “Guidelines for Marine Litter Monitoring in the Black Sea”. |
21.02.2024Programul din Anexă a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 79 din 8 februarie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 21 februarie 2024