Decizia nr. 46 din 10 septembrie 1993

Notă *) Definitivă prin nerecurare

Victor-Dan Zlatescu - preşedinte

Ion Filipescu - judecător

Miklos Fazakas - judecător

Constantin Burada - magistrat-asistent.

Completul de judecată, convocat fără citarea părţilor, potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, examinînd excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 224/1951 privitor la urmărirea imobiliară pentru realizarea creanţelor statului, invocată de recurentele Leca Irina şi Gramescu Maria în dosarul nr. 2084/1992 al Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia a III-a civilă, constata următoarele:

Leca Irina şi Gramescu Maria, în calitate de proprietare, au chemat în judecata Departamentul energiei electrice - Întreprinderea de Aparatura Electrica, solicitând evacuarea piritei din spaţiul comercial mestesugaresc - camera pentru atelier, pivnita, debara şi W.C. -, situat la parterul imobilului din str. Calarasilor nr. 51, municipiul Bucureşti. Ulterior, reclamantele au solicitat introducerea în cauza, ca pirite, şi a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, unitatea "Titan Al" şi firma particulară "Epsilon".

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin Sentinta civilă nr. 1239 din 27 februarie 1992, a respins ca nefondata acţiunea, retinind ca Întreprinderea de Aparatura Electrica deţine spaţiul în litigiu în baza contractului de închiriere încheiat cu ICRAL - Vitan (în prezent "Titan Al") la data de 31 decembrie 1990, iar imobilul a trecut în proprietatea statului potrivit Decretului nr. 224/1951, în baza Deciziei nr. 536 din 4 iulie 1959 a fostului Sfat popular al raionului Tudor Vladimirescu, decizie necontestata de reclamante.

Împotriva acestei hotărâri reclamantele au declarat recurs şi în faţa Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia a III-a civilă, la termenul din 23 noiembrie 1992, au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 224/1951, susţinând, în esenta, ca acesta contravine atât prevederilor constituţionale în vigoare la data când a fost emis, cît şi celor din actuala Constituţie - art. 41 [în special alin. (7)] şi art. 21.

Tribunalul, prin Încheierea din 23 noiembrie 1992, a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea ei la Curtea Constituţională pentru a se putea pronunţa asupra excepţiei, fără însă a-şi exprima opinia în legătură cu problema ridicată, deşi dosarul a fost restituit în acest scop.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

luând act de susţinerea reclamantelor, de conţinutul raportului întocmit de judecătorul desemnat, având în vedere dispoziţiile Decretului nr. 224/1951, art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi prevederile Legii nr. 47/1992, retine:

Pronunţarea deciziei în cazul unei excepţii de neconstituţionalitate de natura celei în cauza impune elucidarea unor probleme privind competenţa Curţii Constituţionale.

Este de menţionat ca prin Constituţia actuala a României, în baza art. 140 şi urm., s-a înfiinţat Curtea Constituţională cu rolul de a fi garantul ordinii constituţionale nou-create. Drept consecinţa, legile şi celelalte acte normative emise înainte de 8 decembrie 1991, într-o ordine constituţională anterioară, ar putea fi discutate sub aspectul constituţionalităţii numai în raport cu acea ordine şi de organismele pe care Constituţia atunci în vigoare le prevedea. Acestor acte normative le sunt însă aplicabile normele constituţionale actuale numai în măsura în care ele au rămas în vigoare şi după 8 decembrie 1991.

În speta, Decretul nr. 224/1951, a cărui neconstituţionalitate se invoca, a fost expres abrogat prin art. 57 din Decretul nr. 221/1960.

Întrucît controlul de constituţionalitate a legii nu poate privi decît legile în vigoare, intervenţia Curţii Constituţionale în aprecierea constituţionalităţii unor norme juridice abrogate ar fi contrară nu numai rolului şi atribuţiilor sale stabilite prin Constituţie, ci şi doctrinei juridice, ar fi o încălcare flagrantă a principiului neretroactivitatii legii.

Pe cale de consecinţa, excepţia ridicată este vadit nefondata, în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 224/1951 invocată de Leca Irina şi Gramescu Maria în dosarul nr. 2084/1992 al Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia a III-a civilă.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată la 10 septembrie 1993.

PREŞEDINTE,

Victor-Dan Zlatescu

Magistrat-asistent,

Constantin Burada