Lege nr. 340 din 12 iulie 2004 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 181/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 24 mai 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 340/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004 şi ulterior a mai fost modificată prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

(1)Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

(2)Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative.

(3)Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.

(4)Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

(5)Atribuţiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului**).

Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Articolul 2

(1)Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează instituţia prefectului, sub conducerea prefectului.

(2)Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu.

(3)Prefectul este ordonator terţiar de credite.

(4)Structura organizatorică şi modul de funcţionare ale instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).

Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Articolul 3

(1)Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reşedinţă de judeţ, într-un imobil proprietate publică a statului, a judeţului sau a municipiului, după caz.

(2)Pentru municipiul Bucureşti, respectiv judeţul Ilfov, sediul instituţiei prefectului este în municipiul Bucureşti.

Articolul 4

(1)Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

(2)Lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă şi se actualizează la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative, prin decizie a primului-ministru.

Articolul 5

Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:

a)legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;

b)transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;

c)eficienţei;

d)responsabilităţii;

e)profesionalizării;

f)orientării către cetăţean.

Articolul 6

(1)Capacitatea juridică de drept public a instituţiei prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect.

(2)Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia.

Articolul 7

(1)Activitatea instituţiei prefectului este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, şi din alte surse legal constituite.

(2)Instituţia prefectului poate beneficia de programe cu finanţare internaţională.

Articolul 8

(1)Conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligaţia să transmită prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(2)Situaţiile financiare privind execuţia bugetară, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul prefectului privind situaţiile financiare se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(3)Avizele prefectului prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt consultative.

Articolul 9

(1)Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi.

(2)Atribuţiile subprefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).

Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Articolul 10

Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.

Articolul 11

Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Capitolul IIDrepturile şi îndatoririle prefecţilor şi subprefecţilor

Articolul 12

(1)Prefecţii şi subprefecţii care nu deţin o locuinţă proprietate personală în municipiul reşedinţă de judeţ în care au fost numiţi beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu 3 salarii de bază brute, precum şi de locuinţă de serviciu corespunzătoare, în condiţiile legii, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcţiei.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuinţei de serviciu, cele pentru transportul prefecţilor şi subprefecţilor şi al familiilor acestora, la mutarea în localitatea în care îşi are sediul instituţia prefectului, şi cele de instalare sunt suportate din bugetul instituţiei prefectului.

(3)Contractul de închiriere a locuinţei de serviciu se încheie pe perioada exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect. La data încetării exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de închiriere încetează de drept.

Articolul 13

Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevă.

Articolul 14

Prefecţii şi subprefecţii nu pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.

Articolul 15

Prefecţii şi subprefecţii au obligaţia să informeze conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ori de câte ori călătoresc în afara judeţului.

Articolul 16

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului în funcţie i se acordă onoruri militare, în condiţiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judeţului.

Articolul 17

Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din funcţia publică.

Articolul 18

Prefectul şi subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

Capitolul IIIAtribuţiile prefectului

Articolul 19

(1)În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;

b)acţionează pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;

c)acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

d)colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;

e)verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului;

f)asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;

g)dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;

h)utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;

i)dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;

j)asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

k)dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;

l)hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

m)asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.

(2)Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările stabilite de Guvern.

Articolul 20

Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii.

Articolul 21

(1)Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.

(2)Prefectul poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

Articolul 22

(1)În fiecare judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv.

(2)La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară.

(3)Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puţin o dată pe lună şi oricând se consideră că este necesar.

(4)Atribuţiile colegiului prefectural privesc armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate care au sediul în judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia şi vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului*).

Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Articolul 23

(1)Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.

(2)În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Articolul 24

În situaţii de urgenţă sau de criză autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurător.

Articolul 25

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul solicită instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit.

Capitolul IVActele prefectului

Articolul 26

(1)Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condiţiile legii.

(2)Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după consultarea conducătorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

(3)Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică, potrivit legii.

Articolul 27

(1)Ordinul prefectului, care conţine dispoziţii normative, devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoştinţă publică. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicării către persoanele interesate.

(2)Ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţă şi sunt executorii.

(3)Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(4)Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale sau netemeinice.

Articolul 28

(1)Prefecţii sunt obligaţi să comunice ordinele emise potrivit art. 26 alin. (2) conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale.

(2)Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Articolul 29

Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să comunice de îndată prefecţilor actele cu caracter normativ emise în domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate.

Capitolul VCancelaria prefectului şi oficiile prefecturale

Articolul 30

(1)În cadrul instituţiei prefectului se organizează şi funcţionează cancelaria prefectului.

(2)Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii de execuţie de specialitate specifice: directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant şi secretarul cancelariei.

(3)Funcţia de secretar al cancelariei se asimilează din punct de vedere al salarizării cu funcţia de şef de cabinet. Pot fi numite în funcţia de secretar al cancelariei persoane cu studii superioare sau medii, în condiţiile legii.

(4)Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din funcţie de către prefect.

(5)Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitării funcţiei publice de către înaltul funcţionar public.

(6)Activitatea cancelariei prefectului este coordonată de director, care răspunde în faţa prefectului în acest sens.

(7)Salarizarea personalului din cadrul cancelariei prefectului se face potrivit anexei nr. I - cap. II lit. B - la Ordonanţa Guvernului nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 112/2005, cu modificările ulterioare.

Articolul 31

(1)Prefectul poate organiza, prin ordin, în cadrul numărului de posturi şi al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. În municipiul Bucureşti se pot organiza oficii prefecturale în fiecare sector.

(2)Ordinul prefectului de înfiinţare şi organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(3)Oficiile prefecturale fac parte integrantă din instituţia prefectului.

(4)Prin derogare de la prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de către un şef al oficiului prefectural.

(5)Funcţia de şef al oficiului prefectural este echivalentă cu funcţia de director executiv.

(6)Numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al şefului oficiului prefectural se fac de către prefect, în condiţiile legii.

Capitolul VIDispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 32

Prevederile art. 7, 8 şi 17 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006.

Articolul 33

Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999*) privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, şi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001**), republicată.

Notă *) Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007. Notă **) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007 şi a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, şi prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

Articolul 34

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile art. 26 şi 27, cele ale secţiunii 1 "Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti" a cap. VIII "Prefectul" şi ale art. 154 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare***), precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Notă ***) Prevederile art. 26 şi 27, cele ale secţiunii 1 "Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti"din cap. VIII "Prefectul" şi ale art. 154 alin. (2) au fost abrogate la data intrării în vigoare a prezentei legi şi anterior republicării Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.