Lege nr. 103 din 23 septembrie 1996 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 654 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 23 noiembrie 2001, dându-se textelor o noua numerotare.

Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996 şi a mai fost modificată prin:

–Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 65/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 (respinsă prin Legea nr. 592/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 7 noiembrie 2001);

–Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 4 iunie 1999 (aprobată prin Legea nr. 589/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 7 noiembrie 2001);

–Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 14 septembrie 1999 (abrogată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 35/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001 şi respinsă prin Legea nr. 609/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 8 noiembrie 2001);

–Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 14 iunie 2000 (abrogată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 35/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001 şi respinsă prin Legea nr. 602/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 8 noiembrie 2001);

–Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 35/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001 (aprobată prin Legea nr. 439/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 25 iulie 2001).

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Animalele sălbatice de interes vânătoresc, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, denumite în prezenta lege vanat, împreună cu biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al României.

Articolul 2

(1)Vanatul României, resursa naturala regenerabila de interes naţional şi internaţional, este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversitatii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi al satisfacerii altor cerinţe social-economice.

(2)Vanatul este bun public de interes naţional.

Articolul 3

(1)Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de gospodărire cinegetica, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi astfel delimitate încât să asigure o cat mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora.

(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) suprafeţele situate în intravilanul localităţilor, suprafeţele parcurilor naţionale şi rezervaţiilor ştiinţifice cu protecţie totală, pe durata existenţei acestora.

(3)Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.000 ha la campie şi în Delta Dunării, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte.

(4)Suprafaţa minima necesară pentru un membru vânător este de:

–150 ha în zona de campie şi în Delta Dunării;

–350 ha în zona de deal;

–400 ha în zona de munte.

Articolul 4

Gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura organizaţiilor vânătoresti legal constituite din România, administratorului pădurilor statului, unităţilor de învăţământ şi unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vânătoare.

Articolul 5

(1)Organizaţiile vânătoresti, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizaţii nonprofit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct şi sunt afiliate, în scopul reprezentării la nivel naţional şi internaţional, la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.

(2)Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, persoana juridică de utilitate publică, asigura îndeplinirea atribuţiilor stabilite de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în scopul gestionării durabile a vânatului din fondurile de vânătoare atribuite în gestiune organizaţiilor afiliate, potrivit prezentei legi.

(3)Afilierea organizaţiilor vânătoresti la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii şi statutului acesteia.

Articolul 6

Exercitarea vânătorii se face în scop recreativ-sportiv, didactic sau de cercetare ştiinţifică, urmărindu-se asigurarea echilibrului ecologic şi ameliorarea calităţii vânatului.

Capitolul 2Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României

Articolul 7

(1)Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

(2)În acest scop, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura se înfiinţează un organism distinct specializat în domeniul cinegetic.

Articolul 8

(1)Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura are următoarele atribuţii principale în domeniul cinegetic:

a)elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;

b)stabileşte criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare şi conţinutul-cadru al contractelor de gestionare;

c)stabileşte tarifele minime de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare şi nivelul tarifelor minime percepute vânătorilor români şi străini pentru acţiuni de vânătoare în România;

d)elaborează metodologia de evaluare a efectivelor de vanat, de calcul al cotelor anuale de recolta şi reglementările de organizare şi practicare a vânătorii;

e)stabileşte efectivele optime de vanat şi aproba cotele anuale de recolta, inclusiv pe cele destinate vânătorilor cu turişti străini;

f)modifica, în situaţii justificate, perioadele legale de vânătoare pentru unele specii de vanat;

g)aproba propunerile de populare a fondurilor de vânătoare cu specii noi de vanat;

h)stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului agro-silvocinegetic şi prevenirii pagubelor cauzate de vanat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;

i)tine evidenta evoluţiei efectivelor de vanat, a dinamicii recoltelor şi evidenta trofeelor de vanat şi medaliabile;

j)asigura, din fondul de protecţie a vânatului, finanţarea acţiunilor de refacere a potenţialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare;

k)avizează programele de învăţământ pentru disciplinele care au ca obiect de studiu vanatul şi vânătoarea şi aproba programele de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;

l)controlează activitatea cinegetica la toate nivelurile;

m)organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului;

n)stabileşte sistemul informaţional în domeniul cinegetic;

o)stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare gestionarilor fondurilor de vânătoare;

p)acorda licenta de funcţionare gestionarilor fondurilor de vânătoare;

r)realizează şi organizează, împreună cu Ministerul Justiţiei, atestarea experţilor tehnici în vânătoare;

s)atesta inspectorii voluntari de vânătoare;

t)controlează respectarea clauzelor contractuale de către gestionari;

u)stabileşte rasele de caini admise la vânătoare în România;

v)stabileşte armele şi munitiile care se pot folosi la vânătoare în România şi avizează omologarea celor de fabricaţie autohtona;

w)iniţiază acţiuni de popularizare a activităţilor cinegetice şi de educare a populaţiei în domeniu;

x)participa la sau sprijină, după caz, programul colaborarilor internaţionale în domeniul cinegetic;

z)adopta orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind activitatea cinegetica.

(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. i), l), m), p), t), w) şi x), în ceea ce priveşte organizaţiile vânătoresti afiliate, se exercită şi prin Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, iar în cazul celorlalte atribuţii enumerate în lege autoritatea publică centrala se va consulta în mod obligatoriu cu Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.

Articolul 9

Se înfiinţează Consiliul Naţional de Vânătoare, organism de avizare şi consultare în domeniul cinegetic, pe lângă autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, compus din:

a)preşedintele Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România;

b)conducătorul organismului prevăzut la art. 7 alin. (2);

c)directorul general al administratorului pădurilor statului;

d)trei reprezentanţi ai organizaţiilor vânătoresti din România, desemnaţi de Congresul vânătorilor şi pescarilor sportivi din România;

e)doi reprezentanţi ai organismului prevăzut la art. 7 alin. (2);

f)doi reprezentanţi ai administratorului pădurilor statului şi, optional, câte un reprezentant al administraţiilor pădurilor comunale şi pădurilor proprietate privată;

g)un reprezentant al Academiei Române;

h)câte un reprezentant din domeniile: învăţământ superior de profil, cercetare cinegetica, agricultura, finanţe, poliţie, audio-vizual, justiţie şi parchet.

Articolul 10

Consiliul Naţional de Vânătoare are următoarele atribuţii:

a)avizează propunerile de acte administrative ale organismului prevăzut la art. 7 alin. (2) privind:

–strategia în domeniul protecţiei şi dezvoltării fondului cinegetic;

–criteriile şi tarifele minime de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare şi conţinutul modelului de contract;

–modificarea perioadelor de vânătoare a unor specii de vanat;

–rasele de caini admise la vânătoare în România;

–omologarea şi autorizarea armelor şi muniţiilor care se pot folosi la vânătoare în România;

–metodologia de evaluare a efectivelor de vanat, de calcul al efectivelor optime şi al cotelor anuale de recolta, reglementările privind organizarea şi practicarea vânătorii cu vânători români şi străini;

–criteriile de acordare a licenţei de funcţionare pentru gestionării fondurilor de vânătoare;

b)propune măsuri de popularizare şi de cunoaştere a activităţii cinegetice, precum şi a strategiei adoptate în scopul menţinerii biodiversitatii faunei cinegetice, păstrării echilibrului ecologic şi exercitării rationale a vânătorii.

Articolul 11

(1)Consiliul Naţional de Vânătoare funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2)Funcţia de membru al Consiliului Naţional de Vânătoare este onorifica şi da dreptul la indemnizaţie de transport şi la diurna pentru participarea la şedinţe.

(3)Secretariatul tehnic şi finanţarea activităţii Consiliului Naţional de Vânătoare se asigura de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Articolul 12

(1)Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, cu respectarea dreptului de preemţiune a fostului gestionar, sau prin licitaţie publică.

(2)Licitaţia publică se organizează în cazul fondurilor de vânătoare pentru care nu se exercită dreptul de preemţiune şi în cazul fondurilor de vânătoare pentru care contractele de gestionare şi-au încetat, din orice motive, valabilitatea înainte de termen.

(3)Pentru fondurile de vânătoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare pe minimum 10 ani.

(4)Fondurile de vânătoare destinate cercetării ştiinţifice şi procesului de învăţământ se stabilesc şi se atribuie prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(5)Atribuirea fondurilor de vânătoare se va realiza în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauza a contractului de gestionare anterior.

(6)Pe perioada de la încetarea contractului de gestionare anterior până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului de vânătoare în baza noului contract, gestionarea fondului de vânătoare se asigura de fostul gestionar.

(7)Pe durata prevăzută la alin. (6) drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul anterior.

(8)Gestionării fondurilor de vânătoare pot face schimbul gestiunii unor fonduri de vânătoare în vederea comasarii, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(9)Fondurile de vânătoare atribuite organizaţiilor vânătoresti legal constituite din România şi rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie administratorului pădurilor statului.

Articolul 13

(1)Vanatul dobândit în condiţiile legii, în limitele cotelor de recolta aprobate, se valorifica de gestionarul fondului de vânătoare.

(2)Vanatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale în care gestionarul nu este implicat, vanatul găsit mort şi coarnele lepadate de cervide aparţin gestionarului fondului de vânătoare.

Articolul 14

(1)Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vanatul din speciile prevăzute în anexa nr. 1 revine gestionarului fondului de vânătoare, iar pentru cele cauzate de vanatul din speciile prevăzute în anexa nr. 2, autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(2)Pentru pagubele produse de vanatul din speciile strict protejate despăgubirile se suporta în primul rând din fondul de protecţie a vânatului.

(3)Pagubele se constata, în condiţiile legii, la cererea persoanei pagubite, depusa la gestionarul fondului de vânătoare şi la consiliul local în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana pagubita a constatat producerea pagubei, de o comisie formată din reprezentantul administraţiei publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare şi persoana pagubita, care încheie în acest scop un act constatator.

(4)În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare în termen de 48 de ore de la anunţarea sa, constatarea pagubelor se va face de către reprezentantul administraţiei publice locale în prezenta a doi martori şi a persoanei pagubite.

(5)Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.

(6)Pagubele cauzate de vanat, cele cauzate vânatului prin fapte ilicite care au ca obiect vanatul, precum şi cuantumul despăgubirilor se expertizeaza de către experţii tehnici de vânătoare. Cheltuielile de expertiza vor fi suportate ulterior de cel care a produs paguba.

Articolul 15

(1)Deţinătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vânătoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să permită exercitarea vânătorii, aplicarea măsurilor de protecţie a vânatului, precum şi amplasarea instalaţiilor şi amenajărilor vânătoresti provizorii, dacă prin acţiunile respective nu se afectează folosinţă de baza a terenurilor.

(2)Deţinătorii terenurilor sunt obligaţi sa ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia vânatului şi a mediului sau de viaţa şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestuia prin acţiuni ilicite.

(3)Administratorul pădurilor statului va asigura, cu titlu gratuit, în fondul forestier, terenuri libere de vegetaţie forestieră destinate cultivarii, depozitarii şi distribuirii hranei complementare a vânatului, în suprafaţa de minimum 1 ha la 1.000 ha de padure în zona de munte, 2 ha la 1.000 ha de padure în zona de deal şi 3 ha la 1.000 ha de padure în zona de campie, ostroave, balti, lunci împădurite şi în Delta Dunării.

(4)Crescatoriile de fazani din sistemul Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, existente în fondul forestier, domeniu public al statului, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt scutite de plată tarifelor şi chiriilor.

(5)Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) deţinătorii terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vânătoare sunt în drept sa beneficieze direct, în cazul proprietăţilor egale sau mai mari de 100 ha, şi indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăţilor mai mici de 100 ha, de 50% din cuantumul tarifelor anuale de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare.

Articolul 16

(1)Cheltuielile autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, aferente activităţii cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat şi din fondul de protecţie a vânatului.

(2)Fondul de protecţie a vânatului este constituit din următoarele surse:

a)venituri realizate din atribuirea gestionării fondurilor de vânătoare, în proporţie de 50% din tariful de atribuire în gestiune; b) 25% din valoarea despăgubirilor pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite;

c)venituri realizate din încasarea tarifelor pentru acordarea licenţei de funcţionare pentru organizaţiile vânătoresti şi societăţile comerciale care intermediaza acţiuni de vânătoare;

d)donaţii şi sponsorizări;

e)alte venituri.

(3)Fondul de protecţie a vânatului se administrează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi se utilizează pentru:

a)acţiunile de refacere a potenţialului biogenic al unor fonduri de vânătoare, combaterea unor epizootii la vanat;

b)organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire şi de combatere a braconajului;

c)stimularea persoanelor care sprijină direct activităţile de combatere a braconajului şi a celor care depisteaza autorii unor asemenea fapte;

d)organizarea, desfăşurarea şi participarea la acţiuni ştiinţifice şi de reprezentare la nivel naţional şi internaţional în domeniul cinegetic;

e)finanţarea unor proiecte, studii şi cercetări în domeniul cinegetic;

f)finanţarea unor acţiuni de pregătire profesională în domeniul cinegetic.

(4)Sumele neutilizate din fondul de protecţie a vânatului într-un an calendaristic se reportează în anul următor.

Capitolul 3Protecţia vânatului

Articolul 17

(1)Gestionării fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure gestionarea durabila a vânatului, pe baza unor studii de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, în perspectiva perioadei de valabilitate a contractului.

(2)Studiile vor fi întocmite de specialişti şi vor fi supuse aprobării organismului prevăzut la art. 7 alin. (2).

Articolul 18

(1)Gestionării fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure paza şi ocrotirea vânatului.

(2)Ocrotirea şi paza vânatului se asigura prin:

a)personal de specialitate;

b)inspectori voluntari de vânătoare.

(3)Personalul prevăzut la alin. (2) este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.

(4)Personalul prevăzut la alin. (2) este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu personalul care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice.

(5)Numărul personalului de paza a vânatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puţin unu pentru fiecare fond de vânătoare.

Articolul 19

(1)În scopul conservării biodiversitatii mamiferele şi păsările de interes vânătoresc, inclusiv cele pradatoare, se vaneaza numai în cadrul cotei de recolta aprobate, cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.

(2)Pisicile şi cainii salbaticiti sau hoinari se împuşca fără restrictii şi fără obligarea la despăgubiri.

Articolul 20

În vederea conservării fondului genetic al unor specii sedentare de vanat se constituie rezervaţii cinegetice, delimitate şi nominalizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în suprafaţa de minimum 4% şi maximum 5% din suprafaţa fondului cinegetic naţional.

Articolul 21

(1)Pentru creşterea efectivelor unor specii valoroase de vanat se pot înfiinţa, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, crescatorii de vanat, destinate popularilor, în care prin tehnologii adecvate se asigura păstrarea caracterului salbatic al acestora.

(2)Crescatoriile de vanat, a căror producţie este destinată exclusiv consumului, se înfiinţează cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 22

Popularea cu specii de vanat inexistente în fondurile de vânătoare se face în baza unor studii de specialitate aprobate de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Articolul 23

(1)Capturarea vânatului viu este admisă, în cadrul cotei de recolta aprobate şi cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, prin metode care nu vătăma animalul capturat şi numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

(2)Capturarea vânatului în scop de cercetare ştiinţifică şi pentru repopulari se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 24

În scopul ocrotirii şi gospodăririi rationale a vânatului se interzic:

a)popularea fondurilor de vânătoare cu vanat bolnav, debil, degenerat sau din crescatoriile de vanat destinate exclusiv consumului;

b)tulburarea în mod nejustificat a liniştii vânatului în perioadele de înmulţire şi de creştere a puilor;

c)pasunatul în pădurile statului, precum şi înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei vânatului;

d)ţinerea în captivitate a animalelor sălbatice, precum şi înfiinţarea de crescatorii de vanat şi complexe de vânătoare, inclusiv de interes comercial, fără autorizare din partea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

e)distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoresti de orice fel, a tablitelor indicatoare şi a culturilor pentru vanat;

f)lăsarea liberă sau purtarea, pe fondurile de vânătoare, a cainilor, inclusiv a celor de paza şi agrement, altfel decât în lesa, nevaccinati şi nedehelmintizati;

g)insotirea turmelor şi cirezilor, pe fondurile de vânătoare, de caini, fără jujeu reglementat de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, nevaccinati, nedehelmintizati şi în număr mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal şi de unu la campie;

h)mutarea, distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;

i)arderea stufului, tufarisurilor şi miristilor fără acordul scris prealabil al gestionarului fondului de vânătoare;

j)deteriorarea cuiburilor sau culegerea oualor pasarilor sălbatice;

k)însuşirea, fără acordul persoanei juridice care gestionează fondul de vânătoare, a vânatului găsit mort, accidentat sau bolnav şi a coarnelor lepadate de cervide;

l)naturalizarea animalelor sălbatice, prelucrarea carnii de vanat şi a celorlalte produse ale vânatului, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără autorizarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

m)scoaterea din ţara a trofeelor de vanat medaliabile, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

n)scoaterea din ţara a trofeelor convenţionale de vanat nemedaliabile, fără documente legale de export;

o)depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi silvice a substanţelor chimice toxice pentru vanat, fără luarea măsurilor de protecţie a acestuia;

p)lăsarea în libertate, în scopul salbaticirii, a pasarilor şi animalelor domestice;

r)producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Capitolul 4Exercitarea vânătorii

Articolul 25

(1)Prin vânătoare, ca acţiune, se înţelege căutarea, starnirea, urmărirea, haituirea, ranirea, uciderea ori capturarea vânatului sau orice alta activitate cu aceeaşi finalitate.

(2)Vânătoarea este permisă la speciile de vanat, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.

(3)În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversitatii faunei sălbatice şi păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura poate stabili restrictia sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de vanat, precum şi vanarea limitată a unor specii strict protejate.

Articolul 26

(1)Vânătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de vânătoare, vizate anual, şi de autorizaţii eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, în limitele cotei de recolta şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, următoarele categorii de persoane:

a)elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplina, în cadrul programului de instruire, vanatul şi vânătoarea;

b)personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu;

c)cetăţenii străini care fac dovada calităţii de vânător în ţara de domiciliu, ca invitaţi, pe bază de reciprocitate sau contra cost şi sub răspunderea directa a gestionarului fondului de vânătoare, dar numai în limita cotei de recolta aprobate şi nesolicitate de vânătorii din România.

(3)Vânătorii români, vânătorii străini, personalul tehnic de vânătoare, precum şi studenţii şi elevii care studiază cinegetica în cadrul procesului de învăţământ sunt obligaţi sa posede asigurare împotriva accidentelor, pentru a putea practica vânătoarea.

Articolul 27

(1)Permisele de vânătoare se eliberează de către organizaţiile vânătoresti licentiate în condiţiile legii solicitanţilor cu cetăţenie română care au domiciliul în România şi rezidenţilor în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an de stagiatura, au luat parte la o instruire practica într-un poligon de tir vânătoresc şi au absolvit examenul de vânător susţinut în faţa unei comisii de examinare, constituită la nivel judeţean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

(2)Din comisia de examinare fac parte 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, 2 reprezentanţi ai Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de specialitate.

(3)Examenele se organizează anual.

(4)Permisul de vânătoare nu poate fi obţinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de portarma şi nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancţionate pentru săvârşirea vreunei abateri prevăzute de prezenta lege.

(5)Permisul de vânătoare se va anula:

–vânătorului care nu mai are dreptul la permis de arma;

–vânătorului care a săvârşit o faptă încadrată ca infracţiune de prezenta lege;

–vânătorului care şi-a pierdut calitatea de membru al organizaţiei gestionare de fonduri de vânătoare;

–vânătorului care refuza să se legitimeze la cererea personalului cu atribuţii de control în domeniul cinegetic.

(6)Retragerea şi anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. (7) Formularele permiselor de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi inseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, conform modelului şi reglementărilor emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, şi puse la dispoziţie organizaţiilor vânătoresti cărora li s-a acordat licenta de funcţionare.

(8)Permisele de vânătoare se pun la dispoziţie organizaţiilor vânătoresti care au în gestiune fonduri de vânătoare.

Articolul 28

(1)Formularele autorizaţiilor individuale sau colective de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi inseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi, respectiv, de Regia Naţionala a Pădurilor, conform modelului şi reglementărilor emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de gestionării fondurilor de vânătoare, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.

Articolul 29

În rezervaţiile cinegetice vanarea şi capturarea unor specii de vanat în scopul ameliorării sau reducerii efectivelor acestora se pot face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 30

(1)Mistretii care produc pagube culturilor agricole şi silvice pot fi vanati la panda şi în afară perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(2)Ursii, lupii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile şi hamsterii pot fi vanati numai cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Articolul 31

Vanatul impuscat sau capturat se transporta însoţit de documentele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Articolul 32

(1)În afară perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea şi transportul vânatului aflat sub protecţie sunt interzise.

(2)Se exceptează de la prevederile alin. (1) vanatul congelat în sezonul de vânătoare, precum şi cel impuscat în condiţiile art. 29 şi 30.

Articolul 33

În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etica vânătoreasca şi de protecţie a vânatului, sunt interzise:

a)nerealizarea sau depăşirea cotei de recolta aprobate, fără motive justificate;

b)vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat sa vaneze;

c)urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neinchisa în toc;

d)utilizarea steguletelor şi gardurilor pentru dirijat vanatul, precum şi a detectoarelor de animale;

e)vanarea cerbilor, capriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistretilor şi ursilor, prin utilizarea altor cartuse decât a celor cu proiectile unice, a căror mărime este prevăzută prin reglementările tehnice emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura;

f)vanarea iepurilor, fazanilor sau potarnichilor la hranitori ori în timpul de la apusul până la răsăritul soarelui;

g)vanarea cerbilor, capriorilor şi caprelor negre la hranitori, la sararii, la goana sau cu caini gonitori;

h)vanarea ursilor la barlog şi vanarea la nada fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, pentru fiecare caz;

i)vanarea pasarilor de balta în apropierea gurilor de apa, pe timp de inghet global, precum şi vanarea puilor nezburatori ai acestora;

j)vanarea cu alţi caini decât cu cei din rasele admise la vânătoare de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi autorizaţi de gestionarul fondului de vânătoare;

k)folosirea la vânătoare a armelor semiautomate cu mai mult de doua cartuse în magazie, a armelor nepotrivite speciei care se vaneaza şi a muniţiei neautorizate;

l)utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a chematorilor electronice, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;

m)utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea tintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;

n)urmărirea vânatului şi exercitarea vânătorii din autovehicule;

o)gazarea şi afumarea vizuinilor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura;

p)utilizarea odorivectorilor fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

r)comercializarea, de către persoane fizice, a vânatului;

s)fabricarea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea pentru vânătoare a alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

t)vânătoarea cu străinii în parcurile naturale, în rezervaţiile cinegetice şi în fondurile de vânătoare destinate cercetării ştiinţifice;

u)utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile sa ucida, explozibililor, curselor şi a capcanelor neautorizate, otravurilor, narcoticelor şi a armelor neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România.

Capitolul 5Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 34

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală.

Articolul 35

(1)Constituie infracţiune de braconaj la vânătoare şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta săvârşită:

a)fără permis de vânătoare şi autorizaţie legală sau, după caz, fără autorizaţie legală;

b)asupra animalelor a căror vanare este interzisă sau în perioade în care, potrivit legii, vanarea lor nu este permisă;

c)prin folosirea ogarilor sau a metisilor de ogari;

d)noaptea, prin utilizarea autovehiculelor şi farurilor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe intuneric;

e)prin utilizarea curentului electric, a explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice capabile sa ucida, a capcanelor neautorizate, a armelor altfel decât ţinute în mana şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România.

(2)Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârşite:

a)în timpul nopţii, cu excepţia speciilor de vanat la care vânătoarea este permisă conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii;

b)de doua sau mai multe persoane împreună;

c)de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

d)în rezervaţii cinegetice.

Articolul 36

(1)Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei:

a)scoaterea din ţara a trofeelor medaliabile de vanat sau a vânatului viu fără respectarea dispoziţiilor legale;

b)transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 35;

c)eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27 şi 28;

d)depăşirea cotei de recolta aprobate pentru fiecare gestionar;

e)eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în rezervaţii cinegetice fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

f)vanarea speciilor de vanat strict protejate fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

g)vânătoarea în parcurile naturale;

h)vânătoarea cu vânători străini în rezervaţiile cinegetice şi în fondurile de vânătoare destinate cercetării ştiinţifice.

(2)Tentativa se pedepseşte.

Articolul 37

(1)Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 35 şi 36, inclusiv mijloacele de transport, se confisca.

(2)Trofeele de vanat şi vanatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 35 şi 36 se confisca.

Articolul 38

(1)Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 35 şi 36 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii, de către unitatea care are vânătorul în evidenta.

(2)Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, sa retina permisul de vânătoare şi sa îl transmită imediat unităţii care l-a vizat.

Articolul 39

Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 35 şi 36 se face în afară organelor de urmărire penală şi de către personalul organismului specializat prevăzut la art. 7 alin. (2), de către personalul salariat, cu atribuţii de ocrotire a vânatului, al persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, precum şi de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 40

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sunt considerate infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:

a)încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 24 lit. b), art. 33 lit. c) şi o) şi la art. 38 alin. (2), cu amendă de la 2.500.000 lei la 7.500.000 lei;

b)încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 24 lit. e), f), h), i), j), k), l) şi r) şi la art. 33 lit. a), d), g), i), j), k) şi p), cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

c)încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (3), art. 18 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 lit. a), c), d) şi p), art. 31 şi art. 33 lit. b), e), h), l), n), r) şi s), cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei;

d)încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (2), art. 24 lit. o), art. 32 alin. (1) şi la art. 33 lit. f) şi m), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(2)În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.

(3)Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 35, 36 şi 40 şi al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.

Articolul 41

(1)Constatarea faptelor ce constituie contravenţiile prevăzute la art. 40 se face, în afară personalului de specialitate menţionat la art. 39, de ofiţerii şi subofiterii de poliţie.

(2)O dată cu constatarea contravenţiei, agentul constatator aplica şi amenda.

Articolul 42

(1)Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării.

(2)Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia.

Articolul 43

(1)Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 35 şi 36, precum şi contravenţiile prevăzute la art. 40, sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice.

(2)Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unităţii de care aparţine agentul constatator, conducătorului acesteia revenindu-i obligaţia de a le transmite, în cazul infracţiunilor, în maximum 25 de zile, organelor de cercetare penală.

Articolul 44

Contravenţiilor prevăzute la art. 40 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor*), în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

Notă *) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.

Articolul 45

(1)Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2. (2) Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către gestionării fondurilor de vânătoare, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice.

(3)Despăgubirile încasate de gestionării fondurilor de vânătoare sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:

–50% se reţin pentru gospodărirea vânatului de către gestionării care le încasează;

–25% se achită agenţilor constatatori de către gestionării care le încasează;

–25% se virează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în fondul special de protecţia vânatului.

Capitolul 6Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 46

Animalele sălbatice din grădinile zoologice, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescatoriile de vanat autorizate nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.

Articolul 47

Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare se face, în condiţiile prezentei legi, de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, cu respectarea principiului continuităţii.

Articolul 48

Studiile prevăzute la art. 17 vor fi întocmite de actualii gestionari în maximum un an de la publicarea prezentei legi*).

Notă *) A se vedea Legea nr. 654/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 23 noiembrie 2001.

Articolul 49

(1)Atribuirea gestiunii fondurilor de vânătoare se face în maximum 60 de zile de la încetarea raporturilor contractuale cu foştii gestionari.

(2)Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.

Articolul 50

Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România îşi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai târziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Articolul 51

(1)În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o conceptie unitară, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va elabora şi va aproba, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.

(2)Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vanatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Articolul 52

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 53

(1)Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României**).

Notă **) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

(2)Pe aceeaşi dată, Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vânatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 şi 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.Anexa 1

Anexa 2

MAMIFERE DE INTERES VÂNĂTORESC

şi păsări din fauna sălbatică la care vanarea este interzisă,

precum şi cuantumul despăgubirilor

în cazul unor fapte ilicite