Lege nr. 289 din 15 mai 2002

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Perdelele forestiere de protecţie sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră, înfiinţate prin plantare, cu lungimi diferite şi lăţimi relativ inguste, amplasate la o anumită distanta unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori daunatori.

Articolul 2

Potrivit prezentei legi, perdelele forestiere de protecţie sunt de următoarele tipuri:

a)pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici daunatori şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul aparat;

b)antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;

c)pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva inzapezirilor;

d)pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curentilor, viiturilor, ghetii şi altele;

e)pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale.

Articolul 3

(1)Perdelele forestiere de protecţie pot fi, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional.

(2)Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protecţie se exercită în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

Articolul 4

(1)Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie în România reprezintă o cauza de utilitate publică.

(2)Reţeaua de perdele forestiere de protecţie formează Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

Articolul 5

Statul, prin autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi prin inspectoratele de regim silvic şi cinegetic, exercita controlul asupra modului de gospodărire a perdelelor forestiere de protecţie.

Articolul 6

(1)Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi pentru crearea de cordoane forestiere.

(2)Cordoanele forestiere sunt constituite din plantaţii de arbori şi arbuşti forestieri, care unesc trupuri de padure sau reţele de perdele forestiere de protecţie, aflate la distanţe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lăţimi de până la 30 m şi se amplaseaza la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor şi malurilor sau în jurul localităţilor. În aceste cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecţie şi preiau funcţiile de protecţie ale acestora.

Capitolul 2Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie, amplasarea şi înfiinţarea acestora

Articolul 7

(1)Perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole se înfiinţează în zonele din Campia Română, Campia Tisei, Lunca Dunării şi Podisul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de seceta. Amplasarea se face pe bază de documentaţii tehnice, de regula în reţele rectangulare, în mod eşalonat, în ordinea urgentelor, prioritate având terenurile situate în zonele cele mai aride.

(2)Perdelele forestiere antierozionale se realizează în toate zonele tarii, pe terenuri aflate în diferite grade de degradare. Procedura de identificare şi de impadurire a terenurilor degradate este prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999. În această categorie se încadrează şi terenurile cu nisipuri mobile, care necesita lucrări de impadurire pentru fixarea lor.

(3)Perdelele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport se înfiinţează de o parte sau de alta a acestora, pe portiunile afectate frecvent de depuneri masive de zapada.

(4)Perdelele forestiere pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curentilor, viiturilor şi sloiurilor de gheaţa se realizează de-a lungul acestora în aliniamente rectangulare, pe lăţimi şi lungimi diferite, în funcţie de orografia terenului, viteza curentului apei, de înălţimea valurilor şi de forta de impingere a gheturilor.

(5)Perdelele forestiere pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale se realizează în jurul comunităţilor urbane şi rurale, al unităţilor industriale poluante, al unor obiective economice, sociale, culturale şi strategice.

Articolul 8

(1)Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute şi staţiuni de cercetare agricolă şi silvică, sub conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti".

(2)Întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie se face de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, de staţiunile de cercetare din subordinea acestuia, precum şi de alte organe de specialitate.

(3)Documentaţiile pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie vor cuprinde studii tehnico-economice şi de execuţie, precizând:

a)planurile de amplasare a perdelelor forestiere de protecţie;

b)elementele tehnice necesare în vederea instalării perdelelor forestiere de protecţie: orientarea, lăţimea şi distanta dintre perdelele forestiere de protecţie, schemele de plantare, speciile indicate pentru împăduriri;

c)metodele de regenerare, refacere, ameliorare şi îngrijire a perdelelor forestiere de protecţie;

d)investiţia specifică pentru fiecare tip de perdea forestieră de protecţie, precum şi alte date necesare.

(4)Avizarea documentaţiilor tehnico-economice se face în comisii mixte, la care participa reprezentanţi ai beneficiarilor, ai proiectantului şi ai executantului, ai ministerelor de resort, ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" şi ai unităţilor administrativteritoriale.

Articolul 9

(1)Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie este obligatorie, atât pentru persoanele fizice, cat şi pentru cele juridice, în cazurile în care, prin studiile întocmite de instituţiile prevăzute la art. 8 alin. (1), se prevede expres necesitatea realizării acestora prin hotărâre a Guvernului.

(2)Perdelele forestiere de protecţie, înfiinţate cu acceptul proprietarilor de terenuri agricole şi finanţate cu sursele prevăzute la art. 18, rămân în proprietatea acestora.

(3)În cazurile în care persoanele fizice şi juridice, care deţin terenurile agricole proprietate privată, nu sunt de acord cu executarea lucrărilor de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căror necesitate a rezultat din studiile întocmite în acest scop, Guvernul, la propunerea ministerelor interesate, va supune Parlamentului propunerea de expropriere prin lege, în regim de urgenta, pentru utilitate publică, a terenurilor respective, după o dreapta şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (3) perdelele forestiere de protecţie astfel înfiinţate fac parte din domeniul public al statului şi vor fi administrate de structuri silvice.

Articolul 10

(1)Terenurile care se impaduresc în scopul realizării de perdele forestiere de protecţie îşi schimba folosinţă de la categoria actuala la categoria de terenuri cu vegetaţie forestieră situata în afară fondului forestier naţional.

(2)Schimbarea folosinţei, conform prevederilor alin. (1), este scutită de orice taxa.

Capitolul 3Gospodărirea perdelelor forestiere de protecţie

Articolul 11

Perdelele forestiere de protecţie sunt supuse unor norme tehnice silvice, elaborate în condiţiile art. 35, având ca finalitate asigurarea gestionării durabile a acestora, în vederea exercitării funcţiilor de protecţie pentru care au fost înfiinţate.

Articolul 12

(1)Deţinătorii cu orice titlu de perdele forestiere de protecţie au obligaţia să asigure paza acestora împotriva furturilor şi pasunatului neautorizat, sa ia măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, să respecte dispoziţiile cu privire la protecţia pădurilor şi la circulaţia materialelor lemnoase, prevăzute în Legea nr. 26/1996 Codul silvic şi în alte reglementări specifice domeniului, şi să execute lucrări de îngrijire, conform normelor tehnice.

(2)Organele silvice, prefectii, consiliile judeţene şi locale, unităţile de poliţie, jandarmerie, unităţile şi formaţiunile de pompieri, unităţile Ministerului Apărării Naţionale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege, îi vor sprijini pe deţinătorii de perdele forestiere de protecţie în acţiunile de paza a vegetatiei forestiere şi de stingere a incendiilor de padure.

(3)La solicitarea proprietarilor de perdele forestiere de protecţie Regia Naţionala a Pădurilor, prin unităţile sale teritoriale, va prelua asupra sa paza şi gospodărirea vegetatiei forestiere respective, pe bază de contracte sau convenţii încheiate cu solicitanţii.

(4)Perdelele forestiere de protecţie, înfiinţate pe terenurile care constituie domeniul public sau privat al statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, se administrează de structuri silvice.

Articolul 13

Reducerea suprafeţei perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de forma de proprietate, este interzisă. Dispoziţiile art. 54 alin. 2 din Legea nr. 26/1996 rămân aplicabile.

Articolul 14

Valorificarea materialului lemnos din perdelele forestiere de protecţie se face de către persoanele prevăzute la art. 12 alin. (1).

Articolul 15

(1)Recoltarea materialului lemnos din perdelele forestiere de protecţie este permisă numai cu marcarea prealabilă, contra cost, de către ocolul silvic a arborilor de extras.

(2)Materialul lemnos subtire, cu diametrul sub 10 cm, se va extrage sub îndrumarea personalului silvic, fără marcarea prealabilă a acestuia.

Articolul 16

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, prin inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic şi ocoalele silvice pe a căror rază se afla, organizează controlul asupra modului în care se aplică regulile silvice şi de paza a vegetatiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie, precum şi cele referitoare la circulaţia materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri.

Articolul 17

Pasunatul este interzis în perdelele forestiere de protecţie. Dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 26/1996 rămân aplicabile.

Capitolul 4Finanţarea lucrărilor de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie

Articolul 18

Sursele de finanţare necesare impaduririi terenurilor pentru realizarea pe categorii a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie sunt următoarele:

a)fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în special pentru perdelele forestiere prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi e), conform art. 94 din Legea nr. 26/1996;

b)alocaţii de la bugetul de stat, conform art. 88 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 din Legea nr. 26/1996, pentru perdelele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi e);

c)alocaţii de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru perdelele forestiere prevăzute la art. 2 lit. b), d) şi e);

d)surse financiare externe nerambursabile, în cadrul programului SAPARD sau al altor programe, pentru perdelele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2 lit. a)-c) şi e);

e)credite externe rambursabile pe termen lung, pentru toate categoriile de perdele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2;

f)sponsorizări de la agenţi economici, fundaţii şi altele, pentru toate categoriile de perdele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2;

g)contribuţia benevolă a persoanelor fizice sau juridice, interesate în executarea lucrărilor de realizare a perdelelor forestiere de protecţie;

h)despăgubirile legale, datorate de persoane fizice sau juridice, vinovate de degradarea solului, stabilite de instanţa competenţa la cererea unităţilor centrale sau locale de specialitate, în domeniul agriculturii şi silviculturii sau al protecţiei mediului, pentru perdelele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2 lit. b);

i)surse provenite din Fondul special al drumurilor publice, constituite conform Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perdelele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2 lit. c);

j)surse financiare provenite de la agenţii economici care produc pagube mediului înconjurător prin poluare, pentru perdelele forestiere de protecţie prevăzute la art. 2 lit. b) şi e).

Articolul 19

Întocmirea studiilor şi a documentaţiilor tehnico-economice pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie prevăzute la art. 8 se finanţează din sursele prevăzute la art. 18.

Articolul 20

(1)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, împreună cu celelalte ministere interesate în crearea de perdele forestiere de protecţie, va întocmi până la data de 30 mai a fiecărui an situaţia fondurilor existente, conform surselor prevăzute la art. 18, destinate realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, pe fiecare tip, pentru anul următor.

(2)Fondurile necesare pentru finanţarea de la bugetul de stat a perdelelor forestiere de protecţie vor fi solicitate anual, până la data de 30 mai, pentru a fi incluse în bugetul de stat pentru anul următor, cu destinaţia respectiva.

(3)Sumele constituite în condiţiile prevăzute la art. 18 vor fi depuse în conturi bancare purtătoare de dobânda şi vor fi utilizate în exerciţiul financiar al anului următor, cu excepţia alocaţiilor de la bugetul de stat.

Articolul 21

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de seceta şi a desertificarii.

Capitolul 5Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 22

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.

Articolul 23

Ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a perdelelor forestiere de protecţie, precum şi distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a imprejmuirilor ori a reperelor de marcare se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Articolul 24

Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare prin incendiere a perdelelor forestiere de protecţie constituie infracţiunea de distrugere calificată care a avut ca urmare un dezastru şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor prevăzute în Codul penal.

Articolul 25

(1)Taierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lastari din perdelele forestiere de protecţie, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deţinători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior sau dacă valoarea este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

(2)Dacă fapta comisă în condiţiile prevăzute la alin. (1) a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 5 ani.

(3)Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 7 ani.

(4)Maximul pedepselor prevăzute la alin. (1)-(3) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a)de doua sau mai multe persoane împreună;

b)de o persoană având asupra sa o arma sau substanţe chimice periculoase;

c)în timpul nopţii;

d)în arii forestiere protejate.

(5)Tentativa se pedepseşte.

Articolul 26

(1)Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile art. 106-115 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 98-100, art. 102 şi ale art. 104-107 din Legea nr. 26/1996, precum şi cu prevederile Legii nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

(2)Contravenţiilor prevăzute în Legea nr. 31/2000 le sunt aplicabile şi prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Amenzile se fac venit la bugetul de stat.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 27

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor este minister coordonator al Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi colaborează cu Ministerul Administraţiei Publice, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", precum şi cu alte instituţii şi agenţi economici interesaţi.

Articolul 28

La nivelul judeţelor în care urmează să se creeze reţele de perdele forestiere de protecţie se înfiinţează comandamente judeţene sub responsabilitatea directa a prefecţilor, constituite din conducerile direcţiilor generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara, ale direcţiilor silvice judeţene, ale altor instituţii interesate, precum şi din primării localităţilor, care vor analiza periodic stadiul realizării programului anual de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie la nivel de localitate, respectiv la nivel de judeţ.

Articolul 29

Componenta, modul de funcţionare şi atribuţiile structurilor prevăzute la art. 27 şi 28 se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 30

Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, va lua măsuri pentru adaptarea structurii şi activităţii Regiei Naţionale a Pădurilor în teritoriu, în vederea realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

Articolul 31

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi agricultura va raporta, anual, Guvernului situaţia identificarii şi impaduririi terenurilor destinate realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

Articolul 32

Pentru terenurile pe care se realizează perdele forestiere de protecţie deţinătorii acestora nu datorează taxele şi impozitele prevăzute de lege.

Articolul 33

Deţinătorii de terenuri împădurite, în condiţiile prezentei legi, vor asigura cu continuitate, după închiderea stării de masiv, pe cheltuiala proprie, lucrările de îngrijire, paza şi protecţie a vegetatiei forestiere, cu respectarea normelor tehnice silvice pentru această categorie.

Articolul 34

Perdelele forestiere de protecţie, realizate pe terenuri obţinute prin expropriere pentru utilitate publică, devin parte a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier, domeniu public al statului.

Articolul 35

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va elabora în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi norme tehnice silvice pentru înfiinţarea, îngrijirea şi conducerea vegetatiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie.

Articolul 36

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 15 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

────────────────