de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România
Accesul străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la drepturile sociale şi participarea acestora la programul de integrare se desfăşoară potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, denumită în continuare ordonanţă, respectiv ale prezentelor norme metodologice.
(1)Prin accesul în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, în sensul art. 4-9 din ordonanţă, se înţelege faptul că străinii care au dobândit o formă de protecţie în România beneficiază de drepturile sociale, cu îndeplinirea condiţiilor legale aplicabile cetăţenilor români şi pe baza documentelor de identitate eliberate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, a altor documente eliberate de autorităţile din ţările de origine, iar în lipsa acestora, pe baza documentelor echivalente eliberate de autorităţile române competente.
(2)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi alte instituţii cu competenţe în domeniu stabilesc, în condiţiile legii, lista documentelor necesare în vederea accesului străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la drepturile sociale, ţinând cont de specificul situaţiei străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.
Străinii care au dobândit o formă de protecţie sunt înregistraţi ca persoane în căutarea unui loc de muncă la agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă ori la punctul de lucru în a cărui rază teritorială îşi are reşedinţa străinul respectiv.
Prin adaptarea serviciilor oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă la nevoile specifice beneficiarilor programelor de integrare, în sensul art. 5 din ordonanţă, se înţelege:
a)utilizarea serviciilor interpreţilor şi experţilor în activităţile ce vizează creşterea şanselor de ocupare pe piaţa forţei de muncă a străinilor care participă la programul de integrare, inclusiv în traducerea unor materiale didactice necesare în formarea profesională;
b)organizarea de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti a unor programe de formare profesională speciale pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România;
c)implicarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în facilitarea relaţiei dintre străinii care participă la programul de integrare şi potenţialii angajatori.
Locuinţele sociale sunt repartizate străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România de către autorităţile administraţiei publice locale competente, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicabile cetăţenilor români.
Cursul gratuit de iniţiere în limba română pentru minori, precum şi cursul gratuit de învăţare a limbii române pentru adulţi se organizează de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după metodologiile aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(1)Cererile de participare la cursurile menţionate la art. 6 se depun de către persoanele interesate la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
(2)Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigură înscrierea solicitanţilor la cursuri şi le comunică acestora unitatea de învăţământ unde vor avea loc aceste cursuri.
(1)În localităţile unde Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau structurile sale teritoriale nu au sedii, spaţiile necesare pentru desfăşurarea cursurilor gratuite de învăţare a limbii române pentru adulţi sunt puse la dispoziţie de către inspectoratele şcolare judeţene.
(2)Dotarea spaţiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv rechizitele necesare desfăşurării cursurilor, se asigură, conform normelor stabilite prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului educaţiei şi cercetării, de către instituţia care a pus la dispoziţie aceste spaţii.
(3)Manualele necesare desfăşurării cursurilor se asigură de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
Fiecare persoană adultă, participantă în programul de integrare, poate beneficia săptămânal de două sesiuni de acomodare culturală de câte două ore fiecare, desfăşurate în conformitate cu planul individual.
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate încheia convenţii de parteneriat şi contracte de acordare a serviciilor incluse în programul de integrare cu alte instituţii publice sau cu organizaţii neguvernamentale.
(1)Cererile de participare în programul de integrare se înaintează personal de către solicitant Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2)În cazul copiilor sub 16 ani, cererea de participare în programul de integrare se înaintează de către reprezentantul legal.
(3)Modelul cererii de participare în programul de integrare, precum şi al protocolului prevăzut la art. 15 din ordonanţă se aprobă de către şeful Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(4)Decizia privind includerea solicitantului în programul de integrare se ia de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 16 din ordonanţă.
(1)Interviul pentru evaluarea nevoilor individuale în vederea stabilirii tipului de asistenţă sau a activităţilor necesare pentru integrarea socială are loc în maximum 30 de zile de la depunerea cererii de participare la programul de integrare.
(2)Protocolul prevăzut la art. 15 din ordonanţă se încheie în maximum 30 de zile de la data interviului.
(3)Dacă persoana care solicită includerea în programul de integrare refuză să semneze protocolul în termenul prevăzut la alin. (2), se consideră că aceasta renunţă la program.
(4)Evaluarea nevoilor individuale se realizează în strânsă legătură cu evaluarea nevoilor familiei solicitantului.
(1)Decizia asupra cererii de prelungire a duratei de aplicare a planului individual se ia de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în urma reevaluării nevoilor solicitantului de consiliere, acomodare culturală şi de învăţare a limbii române.
(2)La luarea deciziei privind prelungirea aplicării planului individual se va ţine seama şi de activitatea desfăşurată de străin în cadrul programului de integrare, de frecvenţa participării, de eforturile depuse de acesta, inclusiv în vederea găsirii unui loc de muncă, şi de modul de comportare atât în timpul cursurilor şi al activităţilor vizând facilitarea integrării, cât şi în societate în general.Secţiunea a 2-a Dreptul de cazare
(1)Concomitent cu cererea de participare în programul de integrare, străinul care a obţinut o formă de protecţie în România şi care nu dispune de mijloace de întreţinere poate depune şi o cerere de cazare în centrele administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(2)Soluţionarea cererilor de cazare înaintate în condiţiile art. 21 din ordonanţă se realizează pe baza unei anchete sociale întreprinse de personalul desemnat de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(3)În cazul familiilor, cererea de cazare este depusă de un membru adult al familiei.
(4)Prin ancheta socială prevăzută la alin. (2) se evidenţiază, în principal:
a)mijloacele de întreţinere din momentul obţinerii formei de protecţie şi din perioada desfăşurării procedurii de determinare a statutului de refugiat;
b)eforturile depuse de solicitant în vederea găsirii unui loc de muncă;
c)comportamentul social atât în centrul de cazare, dacă a beneficiat de cazare, cât şi în societate în general;
d)alte informaţii despre situaţia financiară a solicitantului şi a familiei sale.
(5)Termenul prevăzut la art. 21 alin. (2) din ordonanţă curge din momentul finalizării anchetei sociale.
(1)Până la finalizarea anchetei sociale, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere privind mijloacele de întreţinere, străinii care au obţinut o formă de protecţie în România şi care solicită cazare pe perioada desfăşurării programului de integrare pot fi cazaţi din momentul depunerii cererii de participare la programul de integrare, în limita locurilor disponibile. În acest scop, între Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi solicitant se încheie un contract de închiriere în care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor, în condiţiile legii.
(2)Dacă ancheta socială dovedeşte că străinii care au obţinut o formă de protecţie în România şi au solicitat cazare pe perioada desfăşurării programului de integrare au suficiente mijloace de întreţinere, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi reziliază contractul de închiriere prevăzut la alin. (1).
(3)De prevederile alin. (1) pot beneficia străinii care au dobândit o formă de protecţie în România după intrarea în vigoare a ordonanţei, precum şi străinii care, la data intrării în vigoare a acesteia, beneficiau de drept de cazare în centrele administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(4)Cazarea în centrele administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi se face pe baza plăţii unei chirii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, ce are la bază chiria stabilită la nivel local pentru spaţiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi a cheltuielilor de întreţinere.
Autorităţile administraţiei publice locale pot pune la dispoziţie spaţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) din ordonanţă pe baza plăţii unei chirii stabilite la nivel local pentru spaţiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
Acordarea ajutorului rambursabil se face după procedura prevăzută în Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 622/2001.
(1)Ajutorul material prevăzut la art. 22 alin. (4) din ordonanţă se acordă străinilor care participă în programul de integrare şi care nu au mijloace de întreţinere, numai pentru primele două luni de la data obţinerii formei de protecţie.
(2)Prin ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanţilor statutului de refugiat se înţelege ajutorul prevăzut la art. 13 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)În îndeplinirea rolului de coordonator al activităţii celorlalte instituţii ale statului, autorităţi ale administraţiei publice locale şi organizaţii neguvernamentale implicate în procesul de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi:
a)asigură comunicarea între toate aceste instituţii, cu precădere în ceea ce priveşte străinii care participă la programul de integrare;
b)centralizează informaţiile şi datele statistice transmise trimestrial sau ori de câte ori este nevoie de către toate instituţiile implicate în integrarea străinilor care au dobândit o formă de protecţie.
(2)Prin monitorizarea cazurilor individuale de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi se înţelege urmărirea şi sprijinirea procesului de integrare în societatea românească a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, la nivel individual şi familial, atât în timpul derulării programului de integrare, cât şi după stabilirea acestora în comunitatea locală respectivă.
(3)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi elaborează şi prezintă Guvernului, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, un raport anual cu privire la situaţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România şi face propuneri de îmbunătăţire a politicilor în domeniul integrării acestora în societate.
Elaborarea planului individual de mediere prevăzut la art. 25 din ordonanţă se realizează de către agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă, cu participarea unei persoane desemnate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
Agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă informează atât beneficiarii programului de integrare, cât şi Oficiul Naţional pentru Refugiaţi despre ofertele de locuri de muncă puse la dispoziţia acestora.
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi informează autorităţile administraţiei publice locale spre care au fost orientaţi străinii despre aceste persoane, inclusiv despre drepturile şi obligaţiile lor în România.
Consiliile locale informează, la cerere, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi despre posibilitatea obţinerii unei locuinţe sociale de către străinii care au obţinut o formă de protecţie în România şi despre valoarea medie a chiriei în comunitatea respectivă.
(1)În îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 30 din ordonanţă, autorităţile administraţiei publice locale desemnează un funcţionar public care monitorizează integrarea străinului în comunitatea respectivă şi facilitează accesul acestuia la drepturile sociale.
(2)Funcţionarul public prevăzut la alin. (1) colaborează cu Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în vederea întocmirii planului de asistenţă pentru străinii care au dobândit o formă de protecţie în România care îşi stabilesc reşedinţa în comunitatea respectivă.
Prin încetarea asistenţei oferite de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în vederea integrării, în sensul art. 27 alin. (2) din ordonanţă, se înţelege încetarea furnizării serviciilor prevăzute în planul individual, inclusiv a cazării în spaţiile prevăzute la art. 21 din ordonanţă, şi a subvenţionării chiriei prevăzute la art. 29 alin. (3) din ordonanţă.
(1)De prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanţă pot beneficia străinii care au parcurs programul de integrare şi care respectă decizia Oficiului Naţional pentru Refugiaţi cu privire la comunitatea locală în care urmează să primească un loc de muncă şi să îşi stabilească reşedinţa.
(2)Pentru a beneficia de prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanţă străinul se adresează cu o cerere scrisă Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(1)Cererea prevăzută la art. 26 este însoţită de contractul de închiriere înregistrat la administraţia locală a finanţelor publice, precum şi de o adeverinţă din partea organului competent al administraţiei publice locale, din care să reiasă că solicitantul nu a refuzat nejustificat o locuinţă socială.
(2)Decizia asupra cererii prevăzute la art. 26 se ia de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) şi în limita chiriei medii din localitatea respectivă, aşa cum a fost evaluată de autorităţile administraţiei publice locale, dar nu mai mult de 50 % din valoarea chiriei.
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi informează instituţiile cu atribuţii în domeniu despre existenţa cazurilor speciale pe care acestea urmează să le preia în asistenţă.
(1)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi împreună cu instituţiile competente evaluează situaţia persoanelor care se încadrează în categoria cazurilor speciale şi stabileşte dacă acestea necesită asistenţă specializată.
(2)Prin asistenţă specializată oferită cazurilor speciale de către instituţiile care au competenţe în domeniu se înţelege asistenţa oferită de personal pregătit în cadrul centrelor special amenajate pentru astfel de cazuri.
(3)Cazurile speciale care necesită asistenţă specializată din partea instituţiilor care au competenţe în domeniu sunt preluate de către acestea imediat după evaluarea prevăzută la alin. (1).
(1)Până în momentul clarificării situaţiei cazurilor speciale, prin evaluarea prevăzută la art. 29 alin. (1), persoanele care se încadrează în categoria cazurilor speciale beneficiază de cazare în centrele administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în limita locurilor disponibile.
(2)În sensul art. 34 alin. (2) din ordonanţă, pot beneficia de cazare în unul dintre centrele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi persoanele cu handicap care se pot îngriji singure, persoanele care au atins vârsta pensionării şi nu beneficiază de pensie şi victimele torturii, dacă aceste persoane nu sunt însoţite de cel puţin un membru adult al familiei care le poate întreţine, precum şi familiile monoparentale cu copii minori.
Cazurile speciale prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţă sunt incluse în programul de integrare şi beneficiază în paralel de serviciile instituţiilor cu atribuţii în domeniul asistenţei cazurilor speciale.
(1)Cazurile speciale pot fi cazate gratuit în centrele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în condiţiile prevăzute de art. 34 alin. (2) din ordonanţă.
(2)Situaţiile cazurilor speciale care nu necesită asistenţă specializată şi primesc cazare din partea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi se evaluează de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi la fiecare 6 luni, în scopul determinării necesităţii de prelungire a asistenţei oferite.Secţiunea a 2-a Asistenţa minorilor neînsoţiţi
(1)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi informează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie despre existenţa minorilor neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie în România.
(2)Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie întreprinde măsurile necesare includerii minorilor neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie în România în sistemul de protecţie a copilului, în termen de 15 zile de la data înştiinţării primite de la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
Prin adaptarea serviciilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie la nevoile minorilor neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie în România se înţelege:
a)pregătirea specială a personalului din centrele de plasament;
b)utilizarea serviciilor interpreţilor şi experţilor în activităţile desfăşurate în centrele de plasament;
c)adaptarea condiţiilor de cazare la specificul cultural al minorilor neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie în România.
Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie în România participă, în paralel cu activităţile desfăşurate în centrele de plasament, la programul de integrare, după un plan individual stabilit de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie.
Străinii care, la data intrării în vigoare a ordonanţei, urmează programul special de integrare socioprofesională în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.191/2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesională a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România continuă programul de integrare în condiţiile prezentelor norme metodologice.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
