Strategie națională din 25 mai 2022

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 535 bis din 31 mai 2022

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, denumită în continuare Strategie, este un document de politici publice care stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere, definite ca atare în acord cu normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE).

Scopul acestui document este de a defini coordonate pragmatice pentru inițierea și îndeplinirea acțiunilor viitoare, vizând ameliorarea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți la trafic. În acest sens, cele două anexe care sunt parte integrantă a Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, reprezintă:

Anexa 1 - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, care cuprinde totalitatea acțiunilor proiectate pentru întreaga perioadă de opt ani în vederea atingerii scopului și obiectivelor prezentei Strategii și

Anexa 2 - Programul național prioritar pentru perioada 2022-2024 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră, care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor trei ani, nominalizarea entităților responsabile și a resurselor necesare implementării, precum și a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor acțiuni.

Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât și din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este nevoie de sprijinul și implicarea tuturor actorilor cu atribuții în siguranța rutieră. În acțiunile conexe implementării este indispensabilă inclusiv implicarea organizațiilor neguvernamentale, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor, patronatelor, institutelor de cercetare-dezvoltare și inovare, sferei academice, precum și a mass media.

Plecând de la experiența Strategiei precedente (2016-2020), în abordarea de față, eforturile sunt concentrate prioritar către îmbunătățirea comunicării privind siguranța rutieră, printr-o mai bună coordonare și o prezență crescută a experților din domeniu în spațiul public, eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice sectorului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor, identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranță rutieră, precum și asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.

Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (C.I.S.R.) este organul consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 437/1995 privind înființarea Consiliului Interministerial pentru Siguranța Rutieră, cu modificările și completările ulterioare, care asigură concepția de ansamblu și coordonarea pe plan național a strategiei naționale de siguranță rutieră, pe baza planului de acțiuni aferent și a programului național de acțiuni prioritare pentru implementarea strategiei, desfășurate de organele de specialitate ale administrației publice și de alte instituții și organizații cu atribuții în acest domeniu, precum și evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranței rutiere.

C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanții conducătorilor ministerelor Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanțelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătății, Educației, precum și reprezentanții autorităților administrației publice locale ale municipiului București și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute de lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României și, după caz, reprezentanți ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private din domeniul siguranței rutiere. De asemenea, la lucrările C.I.S.R. pot fi invitați reprezentanți ai autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale interesate. Primul-ministru coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de ministrul transporturilor, în calitate de președinte.

În structura C.I.S.R. funcționează Delegația Permanentă Interministerială de Siguranță Rutieră (D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru:

a)Grupul de lucru pentru colectare și analiză a datelor și informare publică;

b)Grupul de lucru pentru infrastructură și semnalizare rutieră;

c)Grupul de lucru pentru educație rutieră;

d)Grupul de lucru pentru supravegherea circulației rutiere;

e)Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu și sănătate;

f)Grupul de lucru pentru intervenția în caz de accident;

g)Grupul de lucru pentru vehicule rutiere;

h)Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră.

Activitatea C.I.S.R. se desfășoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau președintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluționarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă și se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitați ca membri, fără drept de vot, specialiști și experți din universități sau institute de cercetare, experți din organizații neguvernamentale (ONG-uri), din companii publice sau private interesate în problemele siguranței rutiere.

Deși cadrul general determinat de H.G. nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare, stabilește responsabilități doar în sarcina membrilor C.I.S.R., abordarea propusă este bazată pe implicarea tuturor actorilor cu responsabilități în acest domeniu, precum: mediul privat (în special operatorii de transport, constructorii de drumuri, producătorii de vehicule și prestatorii de servicii de asigurare), societatea civilă reprezentată prin ONG-uri și asociații, alte autorități/ instituții publice centrale (Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) sau locale (Instituțiile Prefecturii, Consiliile Județene) și mediul academic.

1.Viziune

Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 - "Viziunea Zero".

Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă.

Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de "sistemul sigur".

Potrivit abordării "sistemului sigur", "decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea "sistemului sigur" vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței." (adaptare din Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero", 2019)

Prin urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui vizat și în ceea ce privește vătămările grave.

Scopul "sistemului sigur" pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă baza Deceniului de acțiune al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră. Implementarea acestuia necesită o implicare guvernamentală puternică și consecventă, precum și implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii.

În acest sens, prezenta Strategie integrează abordarea "sistemului sigur" și recunoaște că, deși oamenii vor face greșeli și pot fi implicați în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite.

Viziunea urmărită prin această strategie este Viziunea Zero, prin implementarea "sistemului sigur", cu accent pe următoarele mesaje cheie (Asociația Mondială de Drumuri, 2020):

–Responsabilitatea principală a unei autorități cu atribuții în domeniul rutier și a altor entități și instituții implicate este de a sprijini utilizatorii drumurilor să ajungă la destinația dorită în condiții de siguranță.– Abordarea sistemului sigur se bazează pe o poziție etică (Viziunea Zero) în care nu poate fi niciodată acceptabil ca oamenii să fie grav răniți sau uciși pe rețeaua rutieră. Propune un set de principii de proiectare și funcționare pentru a ghida acțiunile întreprinse în coordonate favorabile atingerii obiectivului asumat pe termen lung.– Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la trafic, pentru a circula în condiții de siguranță pe rețeaua rutieră.– Abordarea sistemului sigur îi obligă pe proiectanții de sistem să ofere un mediu sigur și să considere sistemul combinat ca fiind optim, față de abordarea tradițională care a pus cel mai mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului.– Proiectarea și funcționarea sistemului trebuie să amelioreze erorile factorului uman (utilizatorul drumului).– Sunt necesare strategii pentru intervenția la nivelul întregului sistem pentru a elimina accidentele soldate cu morți și răniți grav, precum și pentru a îmbunătăți inclusiv asistența de urgență și cea medicală necesară victimelor accidentelor.– Abordarea sistemului sigur reprezintă cel mai eficient mod de a lua în considerare și de a anihila riscurile de accidente mortale și grave într-o rețea rutieră.– Utilizarea noilor tehnologii orientate atât pentru protecția pasagerilor autovehiculelor noi/moderne cât și pentru dezvoltarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și intervenție rapidă.

Prin punerea în aplicare a abordării "sistemului sigur", măsurile prezentate în noul cadru privind siguranța rutieră vor avea impact real și vor aduce îmbunătățiri semnificative și necesare ale performanței în materie de siguranță pe drumuri și, mai presus de orice, vor salva vieți.

2.Informații generale relevante

În această secțiune sunt prezentate o serie de date generale, relevante din punctul de vedere al traficului rutier și al siguranței rutiere la nivelul României, în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte țări vecine.

În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere.

!Imagine

Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020.

Sursa: Eu Road Safety - Result Conference 2021

România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp de noapte.

Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a scăzut în medie cu 17% față de anul 2019. Amplitudinea reducerilor înregistrate nu a fost uniformă la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave.

În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).

!Imagine

Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.

Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report

Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similară cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE.

!Imagine

Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019).

Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety Health Inc. (CARE) Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT)

În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, și semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori).

!Imagine

Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019).

Sursa: EAC, CARE EUROSTAT

Aceeași situație se poate observa și în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este și mai pronunțată.

!Imagine

Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018).

Sursa: CARE EUROSTAT

Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

!Imagine

Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019.

Sursa: EAC, CARE EUROSTAT

Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din automobilele angajate în accidente de circulație, a crescut însă cu 19% numărul de decese în rândul bicicliștilor implicați în accidente de circulație.

În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constata că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 50-64 de ani.

!Imagine

Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019).

Sursa: EAC, CARE

Rețeaua de drumuri publice a României avea, la sfârșitul anului 2020, o lungime totală 86.791 de kilometri, din care: 17.913 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,4%) drumuri județene și 33.793 km (39,0%) drumuri comunale, fără a putea evidenția străzile din lipsa datelor.

Conform datelor publicate de EUROSTAT în 2019, atât densitatea drumurilor cât și a autostrăzilor din România (358 km/1000 kmp, respectiv 3 km/1000 kmp) este mult inferioară mediei din Uniunea Europeană, caracterizată de o densitate a drumurilor de 944 km/1000 kmp și de 17 km/1000 kmp a autostrăzilor.

Conform datelor de la finele anului 2020, din lungimea totală a drumurilor, doar 45,2% erau modernizate și aveau suprafețe asfaltice de tip greu și mijlociu (39.189 km), iar 24,9% aveau îmbrăcăminți rutiere ușoare (21.651 km). La aceiași dată, aproximativ o cincime din drumuri (19,7% din lungimea totală - 17.052 km) erau pietruite, iar 10,3% (8.899 km) erau de pământ. Față de anul precedent, lungimea totală a drumurilor din România s-a menținut relativ constantă, însă se poate remarca o ușoară creștere (cu 6,2%) a numărului de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km).

Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori.

!Imagine

Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume.

Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018)

Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.

Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere.

Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general.

Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față de cel înregistrat la finele anului 2010 - ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel înregistrat la finele anului 2010 - ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.

!Imagine

Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020

Sursa: Institutul Național de Statistică (I.N.S.)/Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (D.R.P.C.I.V.)

Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranță în circulația pe drumurile publice.

!Imagine

Comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce privește rata de motorizare, exprimată prin numărul de autoturisme la 1000 de locuitori, România se afla pe ultimul loc în anul 2019 (357 de autoturisme/1.000 locuitori), mult sub media din UE. Alături de țara noastră, cele mai mici rate de motorizare din Uniunea Europeană se înregistrau în Letonia și Ungaria (sub 400 de autoturisme la 1000 de locuitori)

La sfârșitul anului 2020 numărul deținătorilor de permis de conducere era de 8.065.846 de persoane, ceea ce reprezintă 41,7% din totalul populației țării și 51,4% din populația adultă. Asta înseamnă că una din 2 persoane adulte din România deține permis de conducere.

În privința evoluției numărului deținătorilor de permis de conducere, se poate observa o creștere continuă. Dacă la finele anului 2011 erau 6.431.415 de deținători de permise de conducere, la finele anului 2020 numărul acestora era de 8.065.846. Astfel, în perioada respectivă numărului deținătorilor de permise de conducere a crescut cu 25,4%.

!Imagine

Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020.

Sursa: D.R.P.C.I.V.

Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani, sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult de o treime dintre tinerii până în 21 de ani sunt posesori de permis de conducere.

Figura 11. Ponderea deținătorilor de permis de conducere.

Sursa: DRPCIV și INS, *din populația adultă

3.Priorități, politici și cadrul juridic existent

Anul 2012 a constituit un debut pentru autoritățile române în sensul elaborării unui proiect de strategie națională menită să reducă mortalitatea provenită din accidentele de circulație și să creeze un climat de siguranță în rândul participanților la trafic. Ulterior, în anul 2016, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 755 privind aprobarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel, începând cu anul 2016, politica de siguranță rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ și de maximă prioritate, asumat și prevăzut în documentele strategice ale statului român.

Politicile naționale de siguranță a traficului rutier reprezintă cele mai importante instrumente care precizează direcțiile de urmat pentru implementarea de soluții de siguranță rutieră pe drumurile intens circulate și/sau periculoase, iar documentul precedent de politici publice - Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră - a fost elaborat doar pentru perioada 2016-2020, astfel că în prezent nu există un document care să însumeze toate necesitățile de intervenție din domeniul siguranței rutiere, rol care îi revine Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră.

În plus, Constituția României garantează conform art. 34 și art. 35:

● dreptul la ocrotirea sănătății - statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice, pentru organizarea asistenței medicale în caz de accidente și luarea de măsuri de protecție a sănătății fizice a persoanei, și

● dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

Prioritățile Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022 - 2030, de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere și de creștere a parametrilor siguranței rutiere sunt în strânsă legătură cu obiectivele Programului de Guvernare, privind creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat și prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a congestiei și de asigurare a unei rețele rutiere de transport modernă, eficientă și sigură, cu obiectivele prevăzute în Master Planul General de Transport al României, precum și cu obiectivele europene transpuse în legislația română prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație, care afectează siguranța rutieră și pentru facilitarea executării sancțiunilor aplicate acestor încălcări, republicată.

Obiectivele și prioritățile Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022 - 2030 sunt totodată în coordonare și completează obiectivele și acțiunile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în alte strategii de nivel național (Strategia Națională pentru implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Planuri de mobilitate urbană, Strategii din domeniul protecției mediului privind eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare etc.)

Aprobarea prezentei strategii de către Guvernul României este o expresie elocventă a continuității preocupărilor în domeniul siguranței rutiere și a unui angajament instituțional responsabil, dedicat ameliorării continue a riscurilor circulației pe drumurile publice din România, bazat pe valorificarea pragmatică și eficientă a bunei cooperări interinstituționale. Totodată, atragerea partenerilor din societatea civilă care au preocupări sau responsabilități în acest domeniu de activitate, vizează consolidarea garanțiilor indispensabile realizării dezideratelor ce țin de protecția vieții umane și a mediului.

4.Analiza contextului și definirea problemelor

România se situează pe ultimele locuri în UE și în ultima treime a listei țărilor din lume, în ceea ce privește mortalitatea datorată accidentelor rutiere, atât ca număr, cât și raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum și calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante:1) infrastructura rutieră (rețeua de drumuri) - România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă și neadaptată realităților cotidiene;2) utilizatorii infrastructurii rutiere - datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din România adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente;3) flota de autovehicule - cu unele excepții și cu disparități semnificative între regiuni, utilizatorii de infrastructură rutieră dispun de o flotă auto relativ învechită și într-o stare tehnică necorespunzătoare condițiilor și comportamentelor manifestate în trafic de către conducătorii de autovehicule;4) intervenții post accident - România duce în multe cazuri lipsa unei rețele de drumuri adecvate, care să faciliteze intervențiile imediate în situații de urgență, iar participanții la trafic dovedesc un comportament imprevizibil și uneori chiar inadecvat la întâlnirea vehiculelor de intervenție în caz de accident;5) managementul siguranței rutiere - toate elementele enumerate mai sus (punctele 1-4), dublate de un management deficitar al siguranței rutiere, determină rezultatele nefavorabile pe care România le înregistrează în privința accidentelor de circulație și a numărului de victime ale acestora.

Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei au preluat obiectivele europene de creștere a siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidentele rutiere până în anul 2020, față de anul 2010. În conformitate cu nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 755/2016 privind aprobarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, obiectivul general al strategiei a fost reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020, față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010.

În baza analizei parcursului implementării planului de acțiuni menționat, se poate constata că eficacitatea acesteia a fost grevată de următoarele obstacole definitorii:

1.Lipsa susținerii la nivel politic, și a prioritizării acțiunilor specifice siguranței rutiere la nivel guvernamental;

2.Lipsa unui sistem de monitorizare și evaluare a stadiului implementării și a gradului de realizare a acțiunilor specifice din domeniului siguranței rutiere;

3.Lipsa stabilirii responsabilităților instituționale în privința implementării acțiunilor prevăzute în planul aprobat;

4.Lipsa resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni specifice;

5.Întârzieri în procesele de inițiere, promovare și adoptare a actelor normative cu impact asupra domeniului siguranței rutiere;

6.Comunicare interinstituțională deficitară în ceea ce privește coordonarea onorării atribuțiilor și responsabilităților asumate, care derivă din cuprinsul Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020.

Din datele furnizate de Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (I.G.P.R.), pentru anul 2019 s-au înregistrat 1864 decese din accidentele rutiere, comparativ cu obiectivul de 1307 decese.

Prin urmare, dezideratul ameliorării continue a siguranței rutiere pe drumurile publice din România reclamă, ca în baza identificării și înțelegerii particularităților, corelațiilor și interdependențelor relaționare dintre elementele constitutive ale sistemului rutier, să inițiem și să promovăm acțiuni pragmatice, care printr-o abordare coroborată a măsurilor corective adecvate și necesare de implementat, să conducă la îmbunătățirea apreciabilă a parametrilor de stare caracteristici sistemului rutier.

Astfel, printr-un management performant al siguranței rutiere, prin dezvoltarea și adecvarea infrastructurii la cerințele traficului rutier actual, prin impulsionarea utilizării unor mașini sigure, dublate de campanii de educație și conștientizare a riscurilor rutiere și a necesității asumării la nivel de interiorizare a responsabilităților ce țin de onorarea exigențelor proprii creșterii siguranței rutiere, ne putem aștepta la constituirea și consolidarea ulterioară a garanțiilor indispensabile promovării unor repere atitudinale și referințe de comportament sigur, preventiv și responsabil al participanților la trafic.

5.Obiective

Așa cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor "Europa în mișcare - Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată", siguranța este esențială pentru orice sistem de transport și trebuie să constituie prioritatea majoră în cadrul politicilor publice asumate de statele membre.

În acest context, Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero", prevede că obiectivul pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 ("viziunea zero"). Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă, comparativ cu anul de referință 2019.

În calitate de stat membru, și fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toți participanții la trafic, România se alătură efortului european și preia obiectivul european de reducere cu 50% a numărului de decese și cu 50% a numărului de răniri grave cauzate de accidentele rutiere până în anul 2030, comparativ cu anul de referință 2019.

Obiectivul general al Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră este reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate și cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere.

Prezenta Strategie este guvernată de următoarele obiective generale:

● îmbunătățirea permanentă a legislației din domeniul transporturilor și al siguranței rutiere, precum și al controlului respectării acesteia;

● identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranță rutieră, din surse legal constituite;

● îmbunătățirea comunicării privind siguranța rutieră, printr-o mai bună coordonare și o prezență crescută a experților în domeniu în spațiul public;

● eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice domeniului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor;

● utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;

● asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.

Obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu obiectivele specifice (OS) din cadrul subreformei 1.3 din cadrul PNRR cu privire la siguranța rutieră, respectiv obiectivele care sunt descrise în Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării PNRR:

OS 1: punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

OS 2: reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili.

Totodată, obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră din PNRR, submăsura 1.1. Decarbonizarea transportului rutier. Ținta Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) care se regăsește în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României la nr. 62 are termenul de implementare trimestrul 2 din anul 2026 și presupune casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani între 2022 și jumătatea anului 2026.

Jalonul nr. 62 este complementar cu jalonul nr. 60, denumită Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private și instituții publice.

Ca urmare a reformelor în siguranța rutieră și a măsurilor cuprinse în planurile și programele de acțiune subsecvente pentru implementarea prezentei strategii în domeniul modernizării/reabilitării drumurilor existente, respectiv a investițiilor în siguranța rutieră sprijinite de PNRR, fondurile externe rambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și fondurilor rambursabile prin Banca Europeană de Investiții (BEI), pe lângă indicatorii de bază, până în anul 2025 se va urmări îndeplinirea unui obiectiv intermediar de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile naționale și autostrăzi, comparativ cu anul 2019.

În paralel, în cadrul componentei C10 Fondul local din PNRR, Reforma Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă, autoritățile stabilite responsabile prin PNRR vor urmări crearea cadrului legal pentru monitorizarea unui indicator similar, de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile județene până în anul 2025, comparativ cu anul 2019.

În ceea ce privește gestionarea punctelor negre, se va urmări atingerea obiectivului din cadrul Măsurii 65 din PNRR "Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră", care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzând un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din anul 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019.

6.Direcții de acțiune

Pentru crearea unui cadru de politici publice privind siguranța rutieră congruente cu orientările la nivel european, România preia viziunea bazată pe un "sistem sigur".

Acest concept presupune abordarea sistemică a siguranței rutiere, care se raportează la identificarea particularităților elementelor constitutive, a rolului fiecăruia și a dinamicii relațiilor dintre acestea. Gestiunea responsabilă a funcționării sistemului necesită implicarea și buna colaborare a tuturor factorilor care pot contribui în mod constructiv la ameliorarea parametrilor de stare ai acestuia. În acest sens rolul cheie revine autorităților publice centrale și locale, asociațiilor, mediului academic, instituțiilor din mediul public și privat.

"Sistemul sigur" are în centrul său omul, cu toate vulnerabilitățile sale, și se bazează pe faptul că accidentele sunt inerente, însă este important ca efectele acestora să fie menținute în limite predictibile și raportate la onorarea dezideratului reducerii continue ale acestora.

Măsurile prevăzute în acest document vizează definirea coordonatelor implementării "sistemului sigur", în sensul capacitării tuturor factorilor implicați, precum și a celor care sunt chemați să se implice, în mod subordonat onorării dezideratului de a proteja viața umană și al ameliorării continue a siguranței rutiere.

Abordarea integrată, dublată de explicitarea responsabilităților asumate de factorii implicați în implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, creează premisele consolidării unor tendințe evolutive favorabile stabilizării unui mediu sigur de deplasare, supus monitorizării și optimizării continue, în funcție de rezultatele evaluării secvențiale a stadiilor și a finalității implementării obiectivelor în fiecare etapă, raportat la indicatori predefiniți.

În atare situație, un pas important este reprezentat de concretizarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, axat pe capacitarea și coagularea pragmatică a disponibilităților de implicare proactivă a factorilor cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, dublată de eficientizarea procesului de identificare și accesare a resurselor financiare dedicate de la bugetul statului, precum și de atragerea altor fonduri, concomitent cu efectuarea demersurilor necesare extinderii eligibilității instituțiilor.

Prezentul document de politici publice a preluat obiectivele Uniunii Europene în domeniul siguranței rutiere și indicatorii asociați, adăugând elemente privind managementul siguranței rutiere, care să permită o mai bună coordonare a acțiunilor, vizând maximizarea eficacității acestora, din perspectiva rezultatelor obținute.

Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere din România, sunt:

5.1.Managementul siguranței rutiere

O mai bună coordonare a acțiunilor din domeniul siguranței rutiere este prioritară. Experiența anilor trecuți, așa cum este reflectată prin prisma datelor statistice, ne arată că este necesară întărirea coordonării la nivel național a activităților privind îmbunătățirea siguranței rutiere, desfășurate de organele de specialitate ale administrației publice și de alte instituții și organizații cu atribuții în acest domeniu, precum și crearea mecanismelor de finanțare pentru respectivele activități - prevăzute în prezenta strategie națională de siguranță rutieră.

În acest sens, propunerea pe termen scurt din prezenta strategie este de a întări activitatea Secretariatului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră din cadrul Autorității Rutiere Române - ARR, prin suplimentarea numărului de posturi, cu scopul de a oferi sprijin cu privire la comunicarea privind siguranța rutieră, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră. Rolul Secretariatului C.I.S.R. este de a asigura o comunicare operativă și eficientă între membri, cât și o comunicare publică corespunzătoare, menită să capteze sprijinul mass-media și al societății civile în vederea susținerii implementării măsurilor de siguranță și de conștientizare a responsabilității individuale ca participant la trafic, dar și să reprezinte un punct de contact cu restul statelor membre ale UE și cu ONU, în ceea ce privește cooperarea subordonată susținerii efortului global de reducere a numărului de victime ca urmare a accidentelor rutiere. De asemenea, pe termen lung se are în vedere stabilirea unei mai bune comunicări între nivelul central și local care să permită intervenții optime adaptate mediului.

Identificarea și/sau crearea, precum și valorificarea mecanismelor de finanțare dedicate siguranței rutiere reprezintă condiții esențiale proprii sustenabilității aplicării planurilor de acțiuni ale căror implementare/operaționalizare este dependentă ori condiționată de asigurarea resurselor materiale dedicate. În acest sens, pe termen lung, încasările generate ca urmare a amenzilor aplicate prin intermediul sistemului automat de detecție, procesare și sancționare a abaterilor - prevăzut a fi operaționalizat, conform programului național prioritar 2022-2024 - reprezintă o sursă de finanțare, care va permite inclusiv acoperirea totală sau parțială, după caz, a cheltuielilor aferente implementării acelor acțiuni, care presupun asigurarea de resurse financiare, la nivelul necesarului evaluat în prezenta strategie.

Tot pe termen lung, pentru optimizarea raportului cost/beneficiu, la implementarea acțiunilor din domeniu, se va avea în vedere crearea unui mecanism de gestionare a cercetării în domeniul siguranței rutiere. Acest mecanism ar urma să vizeze identificarea entităților care pot derula aceste activități specifice, și intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize și proiecte de cercetare, ale căror rezultate să evidențieze acele componente, care se apreciază/recomandă să fie incluse din viitoarele propuneri de investiții, proiecte sau inițieri/modificări de acte normative în domeniul siguranței rutiere.

5.2.Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță

Această direcție reunește două mari priorități, și anume: factorul uman și sistemele automate.

În ceea ce privește factorul uman, acțiunile cuprinse în prezenta strategie vizează educația rutieră desfășurată la nivelul unităților de învățământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care au săvârșit abateri repetate la regimul circulației rutiere.

Educația pentru siguranță rutieră se prevede a fi integrată în sistemul formal de educație, prin completarea ofertei curriculare aferente disciplinelor din aria curriculară om și societate, precum și activități extracurriculare. Cunoștințele și abilitățile dobândite prin educația pentru siguranța rutieră sunt construite treptat, începând cu învățământul preșcolar. Implementarea educației rutiere se realizează și prin intermediul disciplinelor de studiu opționale, integrate curriculumului, la decizia școlii. La nivelul învățământului secundar superior, planurile de învățământ din învățământul profesional și tehnic dedicat elevilor școlarizați în anumite calificări profesionale va cuprinde inclusiv pregătirea pentru obținerea permisului de conducere și, după caz, chiar și pregătirea inițială pentru obținerea certificatelor de calificare profesională de conducător auto transport rutier de marfă.

În ceea ce privește învățământul universitar, există programe universitare de studii care la momentul actual acoperă problematica siguranței rutiere.

Educația non-formală promovată de Ministerul Educației se concentrează pe dezvoltarea competențelor elevilor, ca de exemplu abilitățile interpersonale și capacitatea de a lucra în echipă, pentru a sprijini participarea activă în societate și piața muncii, completând competențele dobândite prin educația formală. Educația non-formală are loc în țară prin activități extracurriculare, programul Erasmus +, programul "Școala altfel", proiecte și parteneriate, competiții naționale extracurriculare, activități în cadrul palatelor și cluburilor copiilor. Provocarea o constituie însă reușita identificării/creării și alocării fondurilor pentru integrarea educației rutiere în activitățile teoretice și în special în cele practice.

Formarea are o componentă în sarcina D.R.P.C.I.V, care se referă la actualizarea procesului de instruire și examinare pentru obținerea permisului de conducere, și pornește de la modificarea procedurii prin introducerea unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei practice pe traseu - și are în vedere inclusiv actualizarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor.

Considerând importanța unei stări fizice și psihice corespunzătoare ca fiind una dintre premisele efectuării unor deplasări în condiții de siguranță, un capitol separat este dedicat îmbunătățirii evaluării medicale și psihologice, inclusiv în contextul modificării viitoare a Directivei privind permisele de conducere.

În privința monitorizării, și respectiv pentru facilitarea evaluării dinamice și optimizării continue a sistemului sigur, începând cu anul 2022 vor fi introduși o serie de indicatori, care să permită înțelegerea mult mai clară a diferitelor aspecte, care influențează în ansamblu performanța siguranței. În acest scop, un capitol este dedicat indicatorilor de performanță pentru portul centurii de siguranță, portul echipamentelor de protecție, siguranța vehiculelor, alcool și distragerea atenției. Pentru o cât mai bună acuratețe a măsurătorilor este nevoie de dezvoltarea bazei de culegere a datelor primare și de finanțare a activității, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene.

Un alt obiectiv al acestui capitol îl reprezintă modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranței rutiere, care vizează în principal actualizarea legislației cu metode aplicate cu succes în alte state, în scopul reducerii numărului de victime rutiere, cum ar fi reglementarea distanței minime în mers, a comportamentului agresiv sau a vitezei medii. Obiectivul privind Modelarea comportamentului uman în trafic acoperă componenta de aplicare a legii, în special prin intensificarea controalelor în trafic.

În ceea ce privește sistemele automate, două capitole distincte ale planului de acțiuni tratează implementarea și valorificarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor, respectiv sistemele automate de management al traficului.

Sistemele tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor presupun existența unui cadrul legal în strânsă legătură cu trei principii de bază, respectiv: alocarea distinctă a finanțării pentru funcționarea sistemului, crearea unor standarde de date și stabilirea unui nivel de acceptanță pentru furnizorii datelor de detecție.

Sistemele automate de management al traficului îndeplinesc mai multe funcții, printre care: monitorizarea video a traficului cu scopul de a permite intervențiile rapide ale echipajelor de urgență sau cele necesare deszăpezirii sau redării viabilității drumului (degajarea carosabilului ca urmare a accidentelor), analiza calitativă și cantitativă a traficului rutier, recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare, etc.. Totodată vor fi implementate platforme informatice și de comunicații (IT C), precum aplicații, servicii electronice și infrastructură capabile să furnizeze real-time/asincron informații despre trafic, respectiv să faciliteze luarea unor decizii pe termen mediu/lung, precum și asigurarea suportului tehnic necesar echipelor de intervenție.

Tot acest capitol cuprinde și acțiuni pentru integrarea bazelor de date (de ex. Ministerul Afacerilor Interne - asigurători în ceea ce privește accidentele ușoare), care să faciliteze interogările în timp real (de ex.: interogarea bazei de date a Autorității Rutiere Române - ARR de către echipaje de control ale Registrului Auto Român - RAR, Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Poliției Rutiere etc.).

5.3.Siguranța vehiculelor

În contextul conducerii automatizate, autoritățile statelor membre vor solicita accesul la datele de la bordul vehiculelor pentru a stabili cine este responsabil în cazul unui accident. În România, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin RAR, va avea responsabilitatea reglementării modului de colectare a datelor anonimizate privind performanța tehnologiilor automatizate din punctul de vedere al siguranței, pentru a permite cercetarea și dezvoltarea în materie de siguranță rutieră.

În plus, RAR, ca autoritate tehnică în domeniu, va implementa și dezvolta activitatea de expertiză tehnică extrajudiciară și constatare tehnico-științifică auto, va înființa laboratoare de cercetare și va dezvolta expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență a șoferului precum și a interfeței om-mașină (human-machine interface - HMI).

Alinierea la standardele tehnice și la normele specifice privind siguranța vehiculelor care funcționează cu hydrogen și a vehiculelor autonome, prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei este o altă preocupare care va fi preluată în Programele prioritare de acțiuni.

Tot pentru siguranța vehiculelor, va fi introdusă o evaluare suplimentară a vehiculelor rulate, care au fost implicate în evenimente, pentru determinarea stării de depreciere. Constatarea tehnico-științifică auto pentru determinarea gradului de siguranță rutieră va fi optimizată prin dezvoltarea unor baze de date compatibile privind elementele de siguranță rutieră în cadrul stațiilor de inspecție, cât și a unităților de reparații vehicule.

De asemenea, va continua finanțarea și dezvoltarea de studii de cercetare privind obținerea de date pentru estimarea emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră din transportul rutier, compatibile cu programul Agenției Europene de Mediu - COPERT.

5.4.Siguranța infrastructurii

Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcției de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum și modernizarea drumurilor existente și creșterea siguranței rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea "infrastructurii lizibile" care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor și indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii. De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate și proiecte pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare.

Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranței infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic și construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate.

Pentru drumurile județene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici. Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.

Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră transeuropeană de transport (TEN-T) și nodurile aferente, precum și soluții pentru creșterea siguranței circulației (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului etc.).

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a transpus prevederile Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, iar în ceea ce privește acțiunile viitoare necesare atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Autoritatea Rutieră Română - ARR:

● va intensifica formarea auditorilor de siguranță rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră și a inspecției de siguranță rutieră;

● va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare;

● va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puțin o dată la 5 ani;

● va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;

● va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

● va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetări în domeniu și vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor și indicatoarelor, precum și alți parametri pentru a crea studii și analize plauzibile de gestiune a siguranței rutiere la nivel național.

Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2019/1936. Legea nr. 265/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică drumurilor noi și drumurilor existente, după cum urmează: autostrăzilor, drumurilor expres, precum și drumurilor aparținând rețelei rutiere transeuropene, astfel cum este definită în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, drumurilor de interes național, precum și drumurilor de interes județean și străzilor de categoria I și a II-a. Inspecția de siguranță rutieră periodică și inspecția de siguranță rutieră specifică se efectuează pe toate categoriile de drumuri/străzi enumerate mai sus, iar evaluarea de impact asupra siguranței rutiere și auditul de siguranță rutieră se realizează pentru proiectele de infrastructură rutieră care vizează toate categoriile de drumuri mai sus menționate, cu excepția străzilor de categoria I și a II-a.

Transpunerea prevederilor Directivei 2019/1936/UE în legislația națională garantează faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori.

Transporturile rutiere reprezintă o componentă fundamentală a sistemului național de transport, prin ponderea pe care o are și prin provocările generate de către acesta. Cele două elemente constituente ale acestui mod de transport, respectiv infrastructura și vehiculele, trebuie abordate integrat. Prin urmare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul. În acest sens, implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect, este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță, creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului.

România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european și internațional. Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional, cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice).

5.5.Intervenții în situații de urgență

Principala direcție de acțiune vizează actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenției serviciilor specializate și resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere.

Având în vedere nou-introdusul obiectiv european de reducere cu 50% a numărului de răniți grav din accidentele rutiere, unul dintre aspectele prioritare îl constituie funcționarea sistemului MAIS - Scala Maximum Abreviată a Leziunilor, respectiv comunicarea de către Unitățile de Primiri Urgențe și Ministerul Sănătății, către Direcția Rutieră din cadrul I.G.P.R., a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în formatul Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate conexe - ICD 10.

Un punct distinct în acest capitol ține de îmbunătățirea mijloacelor tehnice de intervenție la evenimentele rutiere (ex. autospeciale pentru descarcerare, ambulanțe, elicoptere etc.), de monitorizare și cercetare la fața locului (ex. drone, aeronave, platforme fixe/mobile de senzori, infrastructură și aplicații) și de restabilire a viabilității drumurilor/repunerea în situația anterioară producerii evenimentului (ex. macarale).

7.Rezultatele așteptate

Principalele măsuri pe care le aduce prezentul document de politici publice pentru perioada 2022-2030, sunt următoarele:

● O mai bună comunicare în materie de siguranță rutieră, atât la nivel interinstituțional, cât și în relația cu societatea civilă și presa, în scopul conștientizării opiniei publice cu privire la responsabilități individuale și la riscurile caracteristice traficului rutier, prin desemnarea unor purtători de cuvânt/experți în comunicare pe domeniul siguranței rutiere;

● Introducerea ratingului de siguranță a infrastructurii rutiere, ca și mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, în conformitate cu prevederile Directivei 2019/1936 privind managementul infrastructurii rutiere;

● Operaționalizarea unor sisteme tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor de la regimul circulației rutiere, vizând creșterea siguranței rutiere;

● Utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;

● Crearea unui mecanism sustenabil și transparent de finanțare a activităților de siguranță rutieră din sumele încasate cu ajutorul sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor rutiere. În acest fel, vor putea fi urmărite atât încasările la bugetul de stat generate de sistemul automat, cât și cheltuielile cu investițiile în siguranță rutieră, necesare pentru implementarea programelor de acțiuni prioritare în domeniul siguranței rutiere;

● Monitorizarea progresului atingerii obiectivului general în mod raportat la indicatorii cheie de performanță în siguranța rutieră, elaborați de Comisia Europeană cu sprijinul experților din statele membre și incluși în Raportul de țară, care vor permite armonizarea la nivel european și vor ajuta astfel la comparații între statele membre;

● O mai bună monitorizare și evaluare a implementării acțiunilor propuse, prin stabilirea de responsabili (prin funcția deținută la nivelul instituțiilor implicate), indicatori intermediari de realizare a acțiunilor, precum și estimări de costuri și resurse implicate în realizarea Programelor de acțiuni prioritare în domeniul siguranței rutiere;

● Organizarea furnizorilor de cercetare și intensificarea cercetării în domeniul siguranței rutiere (studii, cercetare, analize etc.), în colaborare cu parteneri din sistemul public, privat și/sau societăți civile.

8.Indicatori

Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul siguranței rutiere, indicatorii de referință rămân cei privind decesele și vătămările grave, care vor fi în continuare monitorizați atent. Ținând însă cont de faptul că abordarea "sistemului sigur" se bazează pe înțelegerea mult mai clară a aspectelor care influențează în ansamblu performanța siguranței rutiere, Comisia Europeană a elaborat, în strânsă cooperare cu experții statelor membre, un prim set de indicatori-cheie de performanță, care vor fi completați și ajustați în continuare în viitor.

În conformitate cu bunele practici europene, România a preluat acest set de indicatori-cheie de performanță vizați de prezenta strategie, și anume:

*)Pentru acest indicator-cheie de performanță sunt prevăzute definiții complementare.

Acești opt indicatori-cheie de performanță, alături de indicatorii privind decesele și vătămările grave, reprezintă baza pentru monitorizarea progreselor. În paralel, activitățile de consolidare a indicatorilor-cheie de performanță existenți și de elaborare a unor indicatori noi vor continua.

Metodologia de colectare, prelucrare și raportare a datelor va fi dezvoltată în concordanță cu setul de cerințe obligatorii prevăzute în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero". Totodată, vor fi luate în considerare și rezultatele proiectului Baseline finanțat de Comisia Europeană conform Acordului de finanțare nr. MOVE/C2/SUB/2019-558/CEF/PSA/SI2.835753 - colectarea indicatorilor-cheie de performanță pentru siguranță rutieră.

9.Implicații bugetare, juridice și sursele de finanțare

Acțiunile necesare implementării prezentei strategii de siguranță rutieră vor fi finanțate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile, bugetele autorităților publice locale, parteneriate public- private sau alte surse de finanțare identificate la momentul derulării acțiunii, cu încadrarea în prevederile bugetare, potrivit reglementărilor în vigoare.

Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 20222030 implică respectarea legislației naționale și a celei europene în domeniu și necesită mobilizarea resurselor publice.

9.1.Finanțarea măsurilor privind siguranța rutieră conform PNRR și Programului Operațional Transport (POT)

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 milioane de euro (mil. euro), din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. euro.

Astfel, în tabelul nr. 1 sunt prezentate categoriile de investiție, iar în tabelul nr. 2 sunt detaliate proiectele în funcție de investiții.

Tabel nr. 1 Categorii de investiții în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră

Tabel nr. 2 Categorii de investiții și proiecte în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră

În ceea ce privește punctele negre, un obiectiv din cadrul jalonului 65. "Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră", care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzând un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019 se prezintă în cadrul PNRR următoarele trei proiecte:

Tabelul nr. 3 Puncte Negre identificate de I.G.P.R. (în perioada 2015 - 2019) - 267 locații

Proiectele finanțate în cadrul POT, aferente siguranței rutiere (Axa 3. Creșterea siguranței rutiere), sunt complementare cu cele finanțate din PNRR, respectiv cu cele cu finanțare BEI având ca scop primar eliminarea tuturor punctelor negre identificate pe rețeaua rutieră națională și acoperind următoarele investiții principale:

● Siguranță pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la marginea părții carosabile, amplasarea atenuatoarelor de impact echipați cu sistem de detecție a accidentelor și monitorizare trafic, achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor, campanii de conștientizare și altele;

● Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante;

● Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor;

● Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere;

● Digitalizarea elementelor de siguranță a circulației

Alocarea totală cu supracontractare în cadrul POT este de 750 mil. euro, iar finanțarea efectivă se va face prioritizând numărul de puncte negre eliminate la nivel de proiect.

Tabelul nr. 4 Proiectele destinate creșterii siguranței rutiere și finanțarea acestora

De asemenea, în contextul modificărilor structurale privind managementul rețelei naționale de drumuri, rezultate ca urmare a operaționalizării Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), va avea loc un proces de descentralizare între CNAIR și direcțiile regionale ale acesteia (DRDP). În acest sens, cele 7 DRDP-uri vor prelua o parte a activității dedicate siguranței rutiere în ceea ce privește lucrările conexe. Implicit va fi nevoie de o creștere a capacității funcționale și administrative a acestora, atât la nivel de personal, cât și la nivel de dotări și echipamente. În acest sens, a fost realizată o analiză de nevoi privind fiecare DRDP în ce privește echipamentele necesare, iar rezultatele analizei sunt prezentate sub formă tabelară în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5 Echipamentele necesare a DRDP-urilor și valoarea acestora

În cadrul proiectului "Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată", cu valoarea propusă la finanțare din POT de 80 mil. euro fără TVA, obiectivul specific este modernizarea a minimum 150 de treceri la nivel cu calea ferată la nivelul întregii rețele feroviare din România.

Referitor la finanțarea din bugetul de stat, planificarea acțiunilor din prezenta strategie a avut în vedere inclusiv crearea unui mecanism sustenabil de finanțare, prin operaționalizarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor. Pe lângă scopul principal al acestui sistem, care se traduce în beneficii semnificative în domeniul siguranței rutiere (reducerea numărului de victime omenești și scăderea pagubelor materiale), funcționarea acestui sistem va permite creșterea gradului de încasare a amenzilor rutiere, generând astfel sumele necesare pentru finanțarea acțiunilor necesare implementării prezentei strategii din banii încasați de la cei care pun în pericol participanții la trafic prin neconformare și nu din fonduri publice.

9.2.Costurilor sociale generate de accidentele rutiere

În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din produsul intern brut (PIB), având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite.

În domeniul cercetării fenomenului rutier, a fost stabilit mecanismul de calcul al costului social mediu al unui accident rutier soldat cu persoane decedate și al costului social mediu al unui accident grav, în contextul în care la nivel național și internațional aceste cifre sunt necesare în justificarea proiectelor de investiții pentru reducerea numărului și a severității accidentelor rutiere.

Astfel, utilizând tehnici recomandate de bunele practici internaționale și date culese de la instituții cu atribuții în domeniul rutier au fost calculate, la nivelul anului 2016, costurile medii cât și costurile totale pentru persoana decedată și persoana rănită grav prin accident rutier, precum și pentru accidentul rutier soldat cu persoane decedate, și respectiv a accidentului soldat cu persoane rănite grav. Aceste costuri arată, după cum urmează:

9.3.Implicații asupra cadrului juridic

Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră vor avea o preocupare constantă pentru îmbunătățirea permanentă a legislației din domeniul transporturilor și siguranței rutiere și controlului respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivului prioritar al acestui document. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, adoptarea prezentei Strategii va fi secondată de modificarea unui pachet amplu de reglementări în domeniu.

De asemenea, strategia vizează și armonizarea procedurilor și practicilor naționale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene. Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră prezintă în cadrul întâlnirilor Delegației Permanente Interministeriale de Siguranță Rutieră proiectele de acte normative care vizează acest domeniu, pentru a fi discutate la nivel de specialiști, supuse adoptării de Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră și înaintate autorităților publice competente în vederea aprobării.

10.Proceduri de monitorizare și evaluare

Procedurile de monitorizare constau în raportările semestriale și anuale referitoare la stadiul implementării strategiei, în conformitate cu atribuțiile Delegației Permanente Interministeriale de Siguranță Rutieră prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru asigurarea unui mecanism de evaluare coerent, programele de acțiuni prioritare pentru implementarea prezentei strategii sunt etapizate, au prevăzuți indicatori intermediari și responsabili la nivelul fiecărei instituții cu atribuții asumate, conform specificațiilor din cuprinsul programului.

Evaluarea globală a strategiei se va face în baza indicatorilor: număr decese în accidentele rutiere, număr răniți grav în accidente rutiere și valoare costuri sociale ale accidentelor rutiere. Pentru a determina evoluția modului de creștere a nivelului de siguranță rutieră se va lua ca an de referință anul 2019, acesta fiind un an în care evoluția accidentelor nu a fost influențată de contextul pandemic și poate fi folosit pentru date de referință.

După aprobarea în cadrul reuniunilor Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, raportările vor fi prezentate Guvernului de către ministrul transporturilor, în calitatea sa de președinte al Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră.

CISR va avea rolul de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România, cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în domeniul siguranței rutiere.

Pe lângă un cadru instituțional funcțional, existența planurilor de acțiune concrete și asigurarea coerenței politicilor de siguranță rutieră sunt esențiale pentru atingerea țintelor Strategiei.

CISR va asigura coerența politicilor în domeniul siguranței rutiere și va fi consultat în cazul proiectelor de acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul României și care au incidență directă asupra obiectivelor stabilite în Strategie.

11.Etape ulterioare și instituții responsabile

Aprobarea prezentei strategii impune aprobarea Programului de acțiuni prioritare în siguranța rutieră pentru perioada 2022-2024 și a Programelor ulterioare. În baza acestor Programe, instituțiile cu responsabilități vor demara îndeplinirea activităților, în conformitate cu propunerile din Program. Astfel vor fi generate propuneri de proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea legislației din domeniul transporturilor și siguranței rutiere și controlului respectării acesteia.

Responsabilii direcți sunt instituțiile membre ale Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, care prin reprezentanții desemnați vor urmări implementarea obiectivelor de siguranță rutieră ce țin de domeniul de activitate al instituției respective.

Pe lângă instituțiile cu atribuții în siguranța rutieră, o serie de companii private, asociații sau fundații pot participa la implementarea acțiunilor Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030.

Prezenta strategie națională este supusă revizuirii, atunci când situația de fapt sau prioritățile naționale reclamă o reanalizare a obiectivelor și măsurilor conținute de aceasta.

Anexa nr. 1

PLANUL DE ACȚIUNI

pentru implementarea Strategiei Naționale

privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030

23.02.2023Anexa nr. 1 a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 144 din 22 februarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 23 februarie 2023

Anexa nr. 2

PROGRAMUL NAȚIONAL PRIORITAR

pentru perioada 2022-2024

pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră

23.02.2023Anexa nr. 2 a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 144 din 22 februarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 23 februarie 2023