Strategie națională din 25 mai 2022

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 535 bis din 31 mai 2022

Anexă

Strategia națională privind

0

siguranța rutieră

pentru perioada 2022 – 2030

!image

Introducere

!image

Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030, denumită în continuare Strategie, este un document de politici publice care stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere, definite ca atare în acord cu normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE).

Scopul acestui document este de a defini coordonate pragmatice pentru inițierea și îndeplinirea acțiunilor viitoare, vizând ameliorarea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți la trafic. În acest sens, cele două anexe care sunt parte integrantă a Stategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, reprezintă:

Anexa 1 - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030, care cuprinde totalitatea acțiunilor proiectate pentru întreaga perioadă de opt ani în vederea atingerii scopului şi obiectivelor prezentei Strategii şi

Anexa 2 - Programul național prioritar pentru perioada 2022 – 2024 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranţa Rutieră, care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor trei ani, nominalizarea entităților responsabilile şi a resurselor necesare implementării, precum şi a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor acțiuni.

Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât şi din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este nevoie de sprijinul și implicarea tuturor actorilor cu atribuții în siguranţa rutieră. În acțiunile conexe implementării este indispensabilă inclusiv implicarea organizațiilor neguvernamentale, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor, patronatelor, institutelor de cercetare-dezvoltare și inovare, sferei academice, precum și a mass media.

Plecând de la experiența Strategiei precedente (2016-2020), în abordarea de față, eforturile sunt concentrate prioritar către îmbunătățirea comunicării privind siguranţa rutieră, printr-o mai bună coordonare şi o prezență crescută a experților din domeniu în spațiul public, eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice sectorului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor, identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranţă rutieră, precum şi asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.

Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (C.I.S.R.) este organul consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr.437/1995 privind înfiinţarea Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră, cu modificările și completările ulterioare, care asigură concepţia de ansamblu şi coordonarea pe plan naţional a strategiei naționale de siguranță rutieră, pe baza planului de acțiuni aferent şi a programului naţional de acţiuni prioritare pentru implementarea strategiei, desfăşurate de organele de specialitate ale administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest domeniu, precum şi evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranţei rutiere.

C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanţii conducătorilor ministerelor Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanţelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătăţii, Educaţiei, precum și reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiului Bucureşti şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute de

lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României şi, după caz, reprezentanţi ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private din domeniul siguranţei rutiere. De asemenea, la lucrările C.I.S.R. pot fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale interesate. Primul- ministru coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de ministrul transporturilor, în calitate de preşedinte.

În structura C.I.S.R. funcţionează Delegaţia Permanentă Interministerială de Siguranţă Rutieră (D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfăşoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru:

Grupul de lucru pentru colectare şi analiză a datelor şi informare publică;

Grupul de lucru pentru infrastructură şi semnalizare rutieră;

Grupul de lucru pentru educaţie rutieră;

Grupul de lucru pentru supravegherea circulaţiei rutiere;

Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu şi sănătate;

Grupul de lucru pentru intervenţia în caz de accident;

Grupul de lucru pentru vehicule rutiere;

Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră.

Activitatea C.I.S.R. se desfăşoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau preşedintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluţionarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă şi se desfăşoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitaţi ca membri, fără drept de vot, specialişti şi experţi din universităţi sau institute de cercetare, experţi din organizaţii neguvernamentale (ONG-uri), din companii publice sau private interesate în problemele siguranţei rutiere.

Deşi cadrul general determinat de H.G. nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare, stabilește responsabilități doar în sarcina membrilor C.I.S.R., abordarea propusă este bazată pe implicarea tuturor actorilor cu responsabilități în acest domeniu, precum: mediul privat (în special operatorii de transport, constructorii de drumuri, producătorii de vehicule și prestatorii de servicii de asigurare), societatea civilă reprezentată prin ONG-uri şi asociaţii, alte autorități/ instituţii publice centrale (Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) sau locale (Instituțiile Prefecturii, Consiliile Județene) şi mediul academic.

Viziune

!image

Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 – „Viziunea Zero”.

Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă.

Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de „sistemul sigur”.

Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică constientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței.” (adaptare din Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019)

Prin urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui vizat și în ceea ce privește vătămările grave.

Scopul ”sistemului sigur” pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă baza Deceniului de acțiune al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră. Implementarea acestuia necesită o implicare guvernamentală puternică și consecventă, precum și implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii.

În acest sens, prezenta Strategie integrează abordarea „sistemului sigur” și recunoaște că, deși oamenii vor face greșeli și pot fi implicaţi în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite.

Viziunea urmărită prin această strategie este Viziunea Zero, prin implementarea ”sistemului sigur”, cu accent pe următoarele mesaje cheie (Asociația Mondială de Drumuri, 2020):

Responsabilitatea principală a unei autorități cu atribuții în domeniul rutier și a altor entități și instituţii implicate este de a sprijini utilizatorii drumurilor să ajungă la destinația dorită în condiții de siguranță.

Abordarea sistemului sigur se bazează pe o poziție etică (Viziunea Zero) în care nu poate fi niciodată acceptabil ca oamenii să fie grav răniți sau uciși pe rețeaua rutieră. Propune un set de principii de proiectare și funcționare pentru a ghida acțiunile întreprinse în coorodonate favorabile atingerii obiectivului asumat pe termen lung.

Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la trafic, pentru a circula în condiții de siguranță pe rețeaua rutieră.

Abordarea sistemului sigur îi obligă pe proiectanții de sistem să ofere un mediu sigur și să considere sistemul combinat ca fiind optim, față de abordarea tradițională care a pus cel mai mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului.

Proiectarea și funcționarea sistemului trebuie să amelioreze erorile factorului uman (utilizatorul drumului).

Sunt necesare strategii pentru intervenția la nivelul întregului sistem pentru a elimina accidentele soldate cu morţi şi răniţi grav, precum și pentru a îmbunătăţi inclusiv asistența de urgență și cea medicală necesară victimelor accidentelor.

Abordarea sistemului sigur reprezintă cel mai eficient mod de a lua în considerare și de a anihila riscurile de accidente mortale și grave într-o rețea rutieră.

Utilizarea noilor tehnologii orientate atât pentru protecția pasagerilor autovehiculelor noi/moderne cât și pentru dezvoltarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și intervenție rapidă.

Prin punerea în aplicare a abordării „sistemului sigur”, măsurile prezentate în noul cadru privind siguranța rutieră vor avea impact real și vor aduce îmbunătățiri semnificative și necesare ale performanței în materie de siguranță pe drumuri și, mai presus de orice, vor salva vieți.

Informații generale relevante

!image

În această secțiune sunt prezentate o serie de date generale, relevante din punctul de vedere al traficului rutier și al siguranței rutiere la nivelul României, în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte ţări vecine.

În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere.

!image

Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road Safety – Result Conference 2021

România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp de noapte.

Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a scăzut în medie cu 17% față de anul 2019. Amplitudinea reducerilor înregistrate nu a fost uniformă la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave.

În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).

!image

Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.

Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report

Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similara cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE.

!image

Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019).

Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety Health Inc. (CARE) Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT)

În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, si semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori).

!image

Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019). Sursa: EAC, CARE EUROSTAT

Aceeași situație se poate observa şi în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este şi mai pronunțată.

!image

Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018). Sursa: CARE EUROSTAT

Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

!image

Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019. Sursa: EAC, CARE EUROSTAT

Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din automobilele angajate în accidente de circulație, a crescut însă cu 19% numărul de decese în rândul bicicliștilor implicați în accidente de circulație.

În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constatata că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 50-64 de ani.

!image

Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019). Sursa: EAC, CARE

Rețeaua de drumuri publice a României avea, la sfârșitul anului 2020, o lungime totală 86.791 de kilometri, din care: 17.913 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,4%) drumuri județene și 33.793 km (39,0%) drumuri comunale, fără a putea evidenţia străzile din lipsa datelor.

Conform datelor publicate de EUROSTAT în 2019, atât densitatea drumurilor cât și a autostrăzilor din România (358 km/1000 km2, respectiv 3 km/1000 km2) este mult inferioară mediei din Uniunea Europeană, caracterizată de o densitate a drumurilor de 944 km/1000 km2 și de 17 km/1000 km2 a autostrăzilor.

Conform datelor de la finele anului 2020, din lungimea totală a drumurilor, doar 45,2% erau modernizate și aveau suprafețe asfaltice de tip greu și mijlociu (39.189 km), iar 24,9% aveau îmbrăcăminți rutiere ușoare (21.651 km). La aceiași dată, aproximativ o cincime din drumuri (19,7% din lungimea totală - 17.052 km) erau pietruite, iar 10,3% (8.899 km) erau de pământ. Față de anul precedent, lungimea totală a drumurilor din România s-a menținut relativ constantă, însă se poate remarca o ușoară creștere (cu 6,2%) a numărului de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km).

Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori.

!image

Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume. Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018)

Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.

Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere.

Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general.

Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.

!image

10000000

9000000

8000000

8193278

8708863 9222280

7000000

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0

5419181 5482746 5710773

7635775

7010608

5985085 6270582 6600325

6902984 7274728

4306283 4321584 4485148

4695660 4907564 5155059 5472423

5998194 6452536

2010 2011 2012 2013 2014 2015

autoturisme

2016

vehicule

2017 2018 2019 2020

Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020.

Sursa: Institutul Național de Statistică (I.N.S.) / Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (D.R.P.C.I.V.)

Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranţă în circulația pe drumurile publice.

!image

Comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce privește rata de motorizare, exprimată prin numărul de autoturisme la 1000 de locuitori, România se afla pe ultimul loc în anul 2019 (357 de autoturisme/1.000 locuitori), mult sub media din UE. Alături de țara noastră, cele mai mici rate de motorizare din Uniunea Europeană se înregistrau în Letonia şi Ungaria (sub 400 de autoturisme la 1000 de locuitori)

La sfârșitul anului 2020 numărul deținătorilor de permis de conducere era de 8.065.846 de persoane, ceea ce reprezintă 41,7% din totalul populaţiei ţării şi 51,4% din populaţia adultă. Asta înseamnă că una din 2 persoane adulte din România deține permis de conducere.

În privința evoluției numărului deținătorilor de permis de conducere, se poate observa o creștere continuă. Dacă la finele anului 2011 erau 6.431.415 de deținători de permise de conducere, la finele anului 2020 numărul acestora era de 8.065.846. Astfel, în perioada respectivă numărului deținătorilor de permise de conducere a crescut cu 25,4%.

!image

9000000

8000000

7000000

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0

7347009

7554743

7721323

7907928

8065846

6431415

6806045 6791626

6967034 7142478

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020. Sursa: D.R.P.C.I.V.

Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani, sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult de o treime dintre tinerii până în 21 de ani sunt posesori de permis de conducere.

Categorii de vârstă

Numărul deținătorilor de permis

!image

de conducere, pe categorii de vârstă

Ponderea deținătorilor de permis

de conducere în categoria de vârstă*

Figura 11. Ponderea deținătorilor de permis de conducere.

Sursa: DRPCIV și INS, *din populația adultă

Priorități, politici și cadrul juridic existent

!image

Anul 2012 a constituit un debut pentru autorităţile române în sensul elaborării unui proiect de strategie naţională menită să reducă mortalitatea provenită din accidentele de circulaţie şi să creeze un climat de siguranţă în rândul participanţilor la trafic. Ulterior, în anul 2016, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr.755 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel, începând cu anul 2016, politica de siguranță rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ şi de maximă prioritate, asumat şi prevăzut în documentele strategice ale statului român.

Politicile naţionale de siguranţă a traficului rutier reprezintă cele mai importante instrumente care precizează direcţiile de urmat pentru implementarea de soluţii de siguranţă rutieră pe drumurile intens circulate şi/sau periculoase, iar documentul precedent de politici publice - Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră - a fost elaborat doar pentru perioada 2016-2020, astfel că în prezent nu există un document care să însumeze toate necesităţile de intervenţie din domeniul siguranţei rutiere, rol care îi revine Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.

În plus, Constituţia României garantează conform art. 34 şi art. 35:

dreptul la ocrotirea sănătăţii – statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, pentru organizarea asistenţei medicale în caz de accidente şi luarea de măsuri de protecţie a sănătăţii fizice a persoanei, și

dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

Priorităţile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022 – 2030, de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere şi de creştere a parametrilor siguranţei rutiere sunt în strânsă legătură cu obiectivele Programului de Guvernare, privind creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat şi prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a congestiei și de asigurare a unei rețele rutiere de transport modernă, eficientă și sigură, cu obiectivele prevăzute în Master Planul General de Transport al României, precum şi cu obiectivele europene transpuse în legislaţia română prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi prin Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie, care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, republicată.

Obiectivele și prioritățile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022 – 2030 sunt totodată în coordonare și completează obiectivele și acțiunile prevăzute în Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR) și în alte strategii de nivel național (Strategia Națională pentru implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Planuri de mobilitate urbană, Strategii din domeniul protecției mediului privind eliminarea treptată din registrul naţional a vehiculelor vechi/deficitare, etc.)

Aprobarea prezentei strategii de către Guvernul României este o expresie elocventă a continuității preocupărilor în domeniul siguranței rutiere și a unui angajament instituțional responsabil, dedicat ameliorării continue a riscurilor circulației pe drumurile publice din România, bazat pe valorificarea pragmatică și eficientă a bunei cooperări interinstituţionale. Totodată, atragerea partenerilor din societatea civilă care au preocupări sau responsabilităţi în acest domeniu de activitate, vizează consolidarea garanțiilor indispensabile realizării dezideratelor ce țin de protecția vieții umane și a mediului.

Analiza contextului și definirea problemelor

!image

România se situează pe ultimele locuri în UE şi în ultima treime a listei țărilor din lume, în ceea ce privește mortalitatea datorată accidentelor rutiere, atât ca număr, cât şi raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum şi calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante:

infrastructura rutieră (reţeua de drumuri) – România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă şi neadaptată realităților cotidiene;

utilizatorii infrastructurii rutiere – datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din Romania adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente;

flota de autovehicule – cu unele excepții şi cu disparități semnificative între regiuni, utilizatorii de infrastructură rutieră dispun de o flotă auto relativ învechită şi într-o stare tehnică necorespunzătoare condițiilor şi comportamentelor manifestate în trafic de către conducătorii de autovehicule;

intervenții post accident – România duce în multe cazuri lipsa unei rețele de drumuri adecvate, care sa faciliteze intervențiile imediate în situații de urgență, iar participanții la trafic dovedesc un comportament imprevizibil și uneori chiar inadecvat la întâlnirea vehiculelor de intervenție în caz de accident;

managementul siguranței rutiere – toate elementele enumerate mai sus (punctele 1-4), dublate de un management deficitar al siguranței rutiere, determină rezultatele nefavorabile pe care România le înregistrează în privința accidentelor de circulație şi a numărului de victime ale acestora.

Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei au preluat obiectivele europene de creștere a siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidentele rutiere până în anul 2020, față de anul 2010. În conformitate cu nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 755/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, obiectivul general al strategiei a fost reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020, față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010.

În baza analizei parcursului implementării planului de acțiuni menționat, se poate constata că eficacitatea acesteia a fost grevată de următoarele obstacole definitorii:

Lipsa susținerii la nivel politic, și a prioritizării acțiunilor specifice siguranţei rutiere la nivel guvernamental;

Lipsa unui sistem de monitorizare și evaluare a stadiului implementării și a gradului de realizare a acţiunilor specifice din domeniului siguranţei rutiere;

Lipsa stabilirii responsabilităților instituționale în privința implementării acțiunilor prevăzute în planul aprobat;

Lipsa resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni specifice;

Întârzieri în procesele de inițiere, promovare și adoptare a actelor normative cu impact asupra domeniului siguranţei rutiere;

Comunicare interinstituţională deficitară în ceea ce priveşte coordonarea onorării atribuțiilor şi responsabilităţilor asumate, care derivă din cuprinsul Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020.

Din datele furnizate de Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.), pentru anul 2019 s-au înregistrat 1864 decese din accidentele rutiere, comparativ cu obiectivul de 1307 decese.

Prin urmare, dezideratul ameliorării continue a siguranței rutiere pe drumurile publice din România reclamă, ca în baza identificării și înțelegerii particularităților, corelațiilor și interdependențelor relaționare dintre elementele constitutive ale sistemului rutier, să inițiem și să promovăm acțiuni pragmatice, care printr-o abordare coroborată a măsurilor corective adecvate și necesare de implementat, să conducă la îmbunătățirea apreciabilă a parametrilor de stare caracteristici sistemului rutier.

Astfel, printr-un management performant al siguranței rutiere, prin dezvoltarea și adecvarea infrastructurii la cerințele traficului rutier actual, prin impulsionarea utilizării unor mașini sigure, dublate de campanii de educaţie şi conştientizare a riscurilor rutiere și a necesității asumării la nivel de interiorizare a responsabilităților ce țin de onorarea exigențelor proprii creșterii siguranței rutiere, ne putem aștepta la constituirea și consolidarea ulterioară a garanțiilor indispensabile promovării unor repere atitudinale și referințe de comportament sigur, preventiv şi responsabil al participanților la trafic.

Aşa cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Europa în mișcare – Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”, siguranța este esențială pentru orice sistem de transport şi trebuie să constituie prioritatea majoră în cadrul politicilor publice asumate de statele membre.

În acest context, Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, prevede că obiectivul pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 („viziunea zero”). Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă, comparativ cu anul de referință 2019.

În calitate de stat membru, şi fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toţi participanţii la trafic, România se alătură efortului european şi preia obiectivul european de reducere cu 50% a numărului de decese şi cu 50% a numărului de răniri grave cauzate de accidentele rutiere până în anul 2030, comparativ cu anul de referință 2019.

Obiectivul general al Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră este reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere.

Prezenta Strategie este guvernată de următoarele obiective generale:

îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor şi al siguranţei rutiere, precum și al controlului respectării acesteia;

identificarea soluţiilor de finanţare pentru activităţile de siguranţă rutieră, din surse legal constituite;

îmbunătățirea comunicării privind siguranţa rutieră, printr-o mai bună coordonare şi o prezență crescută a experţilor în domeniu în spaţiul public;

eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice domeniului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor;

utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;

asigurarea unei mobilităţi sigure pentru toţi participanţii la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.

Obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu obiectivele specifice (OS) din cadrul subreformei 1.3 din cadrul PNRR cu privire la siguranța rutieră, respectiv obiectivele care sunt descrise în Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării PNRR:

OS 1: punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

OS 2: reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili.

Totodată, obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră din PNRR, submăsura 1.1. Decarbonizarea transportului rutier. Ținta Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) care se regăsește în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de

redresare și reziliență al României la nr.62 are termenul de impelentare trimestrul 2 din anul 2026 și presupune casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani între 2022 și jumătatea anului 2026.

Jalonul nr.62 este complementar cu jalonul nr.60, denumită Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private și instituții publice.

Ca urmare a reformelor în siguranţa rutieră şi a măsurilor cuprinse în planurile şi programele de acţiune subsecvente pentru implementarea prezentei strategii în domeniul modernizării/ reabilitării drumurilor existente, respectiv a investiţiilor în siguranţa rutieră sprijinite de PNRR, fondurile externe rambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi fondurilor rambursabile prin Banca Europeană de Investiţii (BEI), pe lângă indicatorii de bază, până în anul 2025 se va urmări îndeplinirea unui obiectiv intermediar de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile naţionale şi autostrăzi, comparativ cu anul 2019.

În paralel, în cadrul componentei C10 Fondul local din PNRR, Reforma Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă, autorităţile stabilite responsabile prin PNRR vor urmări crearea cadrului legal pentru minitorizarea unui indicator similar, de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile judeţene până în anul 2025, comparativ cu anul 2019.

În ceea ce privește gestionarea punctelor negre, se va urmări atingerea obiectivului din cadrul Măsurii 65 din PNRR „Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră”, care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzȃnd un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din anul 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019.

Direcții de acțiune

!image

Pentru crearea unui cadru de politici publice privind siguranţa rutieră congruente cu orientările la nivel european, România preia viziunea bazată pe un „sistem sigur”.

Acest concept presupune abordarea sistemică a siguranței rutiere, care se raportează la identificarea particularităților elementelor constitutive, a rolului fiecăruia şi a dinamicii relațiilor dintre acestea. Gestiunea responsabilă a funcţionării sistemului necesită implicarea şi buna colaborare a tuturor factorilor care pot contribui în mod constructiv la ameliorarea parametrilor de stare ai acestuia. În acest sens rolul cheie revine autorităţilor publice centrale şi locale, asociațiilor, mediului academic, instituțiilor din mediul public și privat.

”Sistemul sigur” are în centrul său omul, cu toate vulnerabilităţile sale, şi se bazează pe faptul că accidentele sunt inerente, însă este important ca efectele acestora să fie menținute în limite predictibile și raportate la onorarea dezideratului reducerii continue ale acestora.

Măsurile prevăzute în acest document vizează definirea coordonatelor implementării ”sistemului sigur”, în sensul capacitării tuturor factorilor implicați, precum și a celor care sunt chemați să se implice, în mod subordonat onorării dezideratului de a proteja viața umană și al ameliorării continue a siguranței rutiere.

Abordarea integrată, dublată de explicitarea responsabilităților asumate de factorii implicați în implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, creează premisele consolidării unor tendințe evolutive favorabile stabilizării unui mediu sigur de deplasare, supus monitorizării și optimizării continue, în funcție de rezultatele evaluării secvențiale a stadiilor și a finalității implementării obiectivelor în fiecare etapă, raportat la indicatori predefiniți.

În atare situație, un pas important este reprezentat de concretizarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, axat pe capacitarea și coagularea pragmatică a disponibilităților de implicare proactivă a factorilor cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, dublată de eficientizarea procesului de identificare și accesare a resurselor financiare dedicate de la bugetul statului, precum și de atragerea altor fonduri, concomitent cu efectuarea demersurilor necesare extinderii eligibilității instituţiilor.

Prezentul document de politici publice a preluat obiectivele Uniunii Europene în domeniul siguranţei rutiere şi indicatorii asociaţi, adăugând elemente privind managementul siguranţei rutiere, care să permită o mai bună coordonare a acţiunilor, vizând maximizarea eficacității acestora, din perspectiva rezultatelor obținute.

Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere din România, sunt:

Managementul siguranţei rutiere

O mai bună coordonare a acţiunilor din domeniul siguranţei rutiere este prioritară. Experienţa anilor trecuţi, așa cum este reflectată prin prisma datelor statistice, ne arată că este necesară întărirea coordonării la nivel naţional a activităţilor privind îmbunătăţirea siguranţei rutiere, desfăşurate de organele de specialitate ale administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest domeniu, precum și crearea mecanismelor de finanţare pentru respectivele activităţi – prevăzute în prezenta strategie naţională de siguranţă rutieră.

În acest sens, propunerea pe termen scurt din prezenta strategie este de a întări activitatea Secretariatului Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră din cadrul Autorităţii Rutiere Române – ARR, prin suplimentarea numărului de posturi, cu scopul de a oferi sprijin cu privire la comunicarea privind siguranţa rutieră, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră. Rolul Secretariatului C.I.S.R. este de a asigura o comunicare operativă şi eficientă între membri, cât şi o comunicare publică coresponzătoare, menită să capteze sprijinul mass-media şi al societăţii civile în vederea susţinerii implementării măsurilor de siguranţă şi de conştientizare a responsabilităţii individuale ca participant la trafic, dar şi să reprezinte un punct de contact cu restul statelor membre ale UE şi cu ONU, în ceea ce priveşte cooperarea subordonată susținerii efortului global de reducere a numărului de victime ca urmare a accidentelor rutiere. De asemenea, pe termen lung se are în vedere stabilirea unei mai bune comunicări între nivelul central şi local care să permită intervenţii optime adaptate mediului.

Identificarea și/sau crearea, precum și valorificarea mecanismelor de finanţare dedicate siguranţei rutiere reprezintă condiții esențiale proprii sustenabilității aplicării planurilor de acțiuni ale căror implementare/operaționalizare este dependentă ori condiționată de asigurarea resurselor materiale dedicate. În acest sens, pe termen lung, încasările generate ca urmare a amenzilor aplicate prin intermediul sistemului automat de detecţie, procesare şi sancţionare a abaterilor – prevăzut a fi operaționalizat, conform programului național prioritar 2022-2024 - reprezintă o sursă de finanțare, care va permite inclusiv acoperirea totală sau parțială, după caz, a cheltuielilor aferente implementării acelor acţiuni, care presupun asigurarea de resurse financiare, la nivelul necesarului evaluat în prezenta strategie.

Tot pe termen lung, pentru optimizarea raportului cost/beneficiu, la implementarea acţiunilor din domeniu, se va avea în vedere crearea unui mecanism de gestionare a cercetării în domeniul siguranţei rutiere. Acest mecanism ar urma să vizeze identificarea entităţilor care pot derula aceste activităţi specifice, şi intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize şi proiecte de cercetare, ale căror rezultate să evidențieze acele componente, care se apreciază/recomandă să fie incluse din viitoarele propuneri de investiţii, proiecte sau iniţieri/modificări de acte normative în domeniul siguranţei rutiere.

Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță

Această direcţie reuneşte două mari priorităţi, şi anume: factorul uman şi sistemele automate.

În ceea ce priveşte factorul uman, acţiunile cuprinse în prezenta strategie vizează educaţia rutieră desfăşurată la nivelul unităţilor de învăţământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care au săvârşit abateri repetate la regimul circulaţiei rutiere.

Educația pentru siguranță rutieră se prevede a fi integrată în sistemul formal de educație, prin completarea ofertei curriculare aferente disciplinelor din aria curriculară om și societate, precum și activități extracurriculare. Cunoștințele și abilitățile dobândite prin educația pentru siguranța rutieră sunt construite treptat, începând cu învățământul preșcolar. Implementarea educației rutiere se realizează și prin intermediul disciplinelor de studiu opționale, integrate curriculumului, la decizia școlii. La nivelul învăţământului secundar superior, planurile de învățământ din învățământul profesional și tehnic dedicat elevilor școlarizați în anumite calificări profesionale va cuprinde inclusiv pregătirea pentru obținerea permisului de conducere și, după caz, chiar și pregătirea inițială pentru obținerea certificatelor de calificare profesională de conducător auto transport rutier de marfă.

În ceea ce priveşte învăţământul universitar, există programe universitare de studii care la momentul actual acoperă problematica siguranței rutiere.

Educația non-formală promovată de Ministerul Educației se concentrează pe dezvoltarea competențelor elevilor, ca de exemplu abilitățile interpersonale și capacitatea de a lucra în echipă, pentru a sprijini participarea activă în societate și piața muncii, completând competențele dobândite prin educația formală. Educația non-formală are loc în țară prin activități extracurriculare, programul Erasmus +, programul „Şcoala altfel”, proiecte și parteneriate, competiții naționale extracurriculare, activități în cadrul palatelor și cluburilor copiilor. Provocarea o constituie însă reușita identificării/creării și alocării fondurilor pentru integrarea educației rutiere în activitățile teoretice și în special în cele practice.

Formarea are o componentă în sarcina D.R.P.C.I.V, care se referă la actualizarea procesului de instruire şi examinare pentru obţinerea permisului de conducere, şi porneşte de la modificarea procedurii prin introducerea unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei practice pe traseu - şi are în vedere inclusiv actualizarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor.

Considerând importanţa unei stări fizice şi psihice corespunzătoare ca fiind una dintre premisele efectuării unor deplasări în condiții de siguranţă, un capitol separat este dedicat îmbunătăţirii evaluării medicale şi psihologice, inclusiv în contextul modificării viitoare a Directivei privind permisele de conducere.

În privința monitorizării, și respectiv pentru facilitarea evaluării dinamice și optimizării continue a sistemului sigur, începând cu anul 2022 vor fi introduşi o serie de indicatori, care să permită înțelegerea mult mai clară a diferitelor aspecte, care influențează în ansamblu performanța siguranței. În acest scop, un capitol este dedicat indicatorilor de performanţă pentru portul centurii de siguranţă, portul echipamentelor de protecţie, siguranţa vehiculelor, alcool şi distragerea atenţiei. Pentru o cât mai bună acuratețe a măsurătorilor este nevoie de dezvoltarea bazei de culegere a datelor primare şi de finanțare a activității, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene.

Un alt obiectiv al acestui capitol îl reprezintă modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranţei rutiere, care vizează în principal actualizarea legislaţiei cu metode aplicate cu succes în alte state, în scopul reducerii numărului de victime rutiere, cum ar fi reglementarea distanţei minime în mers, a comportamentului agresiv sau a vitezei medii. Obiectivul privind Modelarea comportamentului uman în trafic acoperă componenta de aplicare a legii, în special prin intensificarea controalelor în trafic.

În ceea ce priveşte sistemele automate, două capitole distincte ale planului de acțiuni tratează implementarea și valorificarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor, respectiv sistemele automate de management al traficului.

Sistemele tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor presupun existenţa unui cadrul legal în strânsă legătură cu trei principii de bază, respectiv: alocarea distinctă a finanţării pentru funcţionarea sistemului, crearea unor standarde de date şi stabilirea unui nivel de acceptanţă pentru furnizorii datelor de detecţie.

Sistemele automate de management al traficului îndeplinesc mai multe funcţii, printre care: monitorizarea video a traficului cu scopul de a permite intervenţiile rapide ale echipajelor de urgenţă sau cele necesare deszăpezirii sau redării viabilităţii drumului (degajarea carosabilului ca urmare a accidentelor),

analiza calitativă şi cantitativă a traficului rutier, recunoaşterea automată a plăcuţelor de înmatriculare, etc.. Totodată vor fi implementate platforme informatice și de comunicații (IT C), precum aplicații, servicii electronice și infrastructură capabile să furnizeze real-time/asincron informații despre trafic, respectiv să faciliteze luarea unor decizii pe termen mediu/lung, precum și asigurarea suportului tehnic necesar echipelor de intervenție.

Tot acest capitol cuprinde şi acţiuni pentru integrarea bazelor de date (de ex. Ministerul Afacerilor Interne - asiguratori în ceea ce priveşte accidentele uşoare), care să faciliteze interogările în timp real (de ex.: interogarea bazei de date a Autorităţii Rutiere Române - ARR de către echipaje de control ale Registrului Auto Român – RAR, Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Poliţiei Rutiere, etc.).

Siguranța vehiculelor

În contextul conducerii automatizate, autoritățile statelor membre vor solicita accesul la datele de la bordul vehiculelor pentru a stabili cine este responsabil în cazul unui accident. În România, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin RAR, va avea responsabilitatea reglementării modului de colectare a datelor anonimizate privind performanța tehnologiilor automatizate din punctul de vedere al siguranței, pentru a permite cercetarea și dezvoltarea în materie de siguranță rutieră.

În plus, RAR, ca autoritate tehnică în domeniu, va implementa și dezvolta activitatea de expertiză tehnică extrajudiciară şi constatare tehnico-ştiinţifică auto, va înființa laboratoare de cercetare și va dezvolta expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență a șoferului precum și a interfeței om-mașină (human-machine interface – HMI).

Alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice privind siguranța vehiculelor care funcționează cu hydrogen și a vehiculelor autonome, prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr.

351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei este o altă preocupare care va fi preluată în Programele prioritare de acţiuni.

Tot pentru siguranţa vehiculelor, va fi introdusă o evaluare suplimentară a vehiculelor rulate, care au fost implicate în evenimente, pentru determinarea stării de depreciere. Constatarea tehnico-ştiinţifică auto pentru determinarea gradului de siguranță rutieră va fi optimizată prin dezvoltarea unor baze de date compatibile privind elementele de siguranță rutieră în cadrul stațiilor de inspecție, cât și a unităților de reparații vehicule.

De asemenea, va continua finanțarea și dezvoltarea de studii de cercetare privind obținerea de date pentru estimarea emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră din transportul rutier, compatibile cu programul Agenției Europene de Mediu – COPERT.

Siguranța infrastructurii

Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcţiei de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum şi modernizarea drumurilor existente şi creşterea siguranţei rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței

rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea “infrastructurii lizibile” care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor şi indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii. De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate şi proiecte pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare.

Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranţei infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic şi construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate.

Pentru drumurile judeţene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici. Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.

Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră transeuropenă de transport (TEN-T) și nodurile aferente, precum şi soluții pentru creșterea siguranței circulației (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului, etc.).

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transpus prevederile Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, iar în ceea ce priveşte acțiunile viitoare necesare atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Autoritatea Rutieră Română – ARR:

va intensifica formarea auditorilor de siguranţă rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiei de siguranţă rutieră;

va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare;

va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;

va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;

va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetări în domeniu şi vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor şi indicatoarelor, precum şi alţi parametri pentru a crea studii si analize plauzibile de gestiune a siguranței rutiere la nivel naţional.

Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2019/1936. Legea nr. 265/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică drumurilor noi şi drumurilor existente, după cum urmează: autostrăzilor, drumurilor expres, precum şi drumurilor

aparţinând reţelei rutiere transeuropene, astfel cum este definită în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, drumurilor de interes naţional, precum și drumurilor de interes judeţean şi străzilor de categoria I şi a II-a. Inspecţia de siguranţă rutieră periodică și inspecţia de siguranţă rutieră specifică se efectuează pe toate categoriile de drumuri/strazi enumerate mai sus, iar evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră se realizează pentru proiectele de infrastructură rutieră care vizează toate categoriile de drumuri mai sus menționate, cu excepția strazilor de categoria I și a II-a.

Transpunerea prevederilor Directivei 2019/1936/UE în legislația națională garantează faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori.

Transporturile rutiere reprezintă o componentă fundamentală a sistemului național de transport, prin ponderea pe care o are și prin provocările generate de către acesta. Cele două elemente constituente ale acestui mod de transport, respectiv infrastructura și vehiculele, trebuie abordate integrat. Prin urmare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul. În acest sens, implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect, este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță, creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului.

România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european și internațional. Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional, cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice).

Intervenții în situații de urgență

Principala direcţie de acţiune vizează actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenţiei serviciilor specializate şi resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere.

Având în vedere nou-introdusul obiectiv european de reducere cu 50% a numărului de răniţi grav din accidentele rutiere, unul dintre aspectele prioritare îl constituie funcţionarea sistemului MAIS – Scala Maximum Abreviată a Leziunilor, respectiv comunicarea de către Unităţile de Primiri Urgenţe şi Ministerul Sănătăţii, către Direcţia Rutieră din cadrul I.G.P.R., a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în formatul Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate conexe - ICD 10.

Un punct distinct în acest capitol ţine de îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere (ex. autospeciale pentru descarcerare, ambulanţe, elicoptere, etc.), de monitorizare și cercetare la faţa locului (ex. drone, aeronave, platforme fixe/mobile de senzori, infrastructură și aplicații) şi de restabilire a viabilităţii drumurilor/repunerea în situaţia anterioară producerii evenimentului (ex. macarale).

Rezultatele așteptate

!image

Principalele măsuri pe care le aduce prezentul document de politici publice pentru perioada 2022-2030, sunt următoarele:

O mai bună comunicare în materie de siguranţă rutieră, atât la nivel interinstituţional, cât şi în relaţia cu societatea civilă şi presa, în scopul conştientizării opiniei publice cu privire la responsabilități individuale şi la riscurile caracteristice traficului rutier, prin desemnarea unor purtători de cuvânt/experţi în comunicare pe domeniul siguranţei rutiere;

Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, ca și mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, în conformitate cu prevederile Directivei 2019/1936 privind managementul infrastructurii rutiere;

Operaţionalizarea unor sisteme tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor de la regimul circulației rutiere, vizând creşterea siguranţei rutiere;

Utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;

Crearea unui mecanism sustenabil şi transparent de finanţare a activităţilor de siguranţă rutieră din sumele încasate cu ajutorul sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor rutiere. În acest fel, vor putea fi urmărite atât încasările la bugetul de stat generate de sistemul automat, cât şi cheltuielile cu investiţiile în siguranţă rutieră, necesare pentru implementarea programelor de acţiuni prioritare în domeniul siguranţei rutiere;

Monitorizarea progresului atingerii obiectivului general în mod raportat la indicatorii cheie de performanţă în siguranţa rutieră, elaboraţi de Comisia Europeană cu sprijinul experţilor din statele membre şi incluşi în Raportul de ţară, care vor permite armonizarea la nivel european şi vor ajuta astfel la comparaţii între statele membre;

O mai bună monitorizare şi evaluare a implementării acţiunilor propuse, prin stabilirea de responsabili (prin funcţia deţinută la nivelul instituţiilor implicate), indicatori intermediari de realizare a acţiunilor, precum şi estimări de costuri şi resurse implicate în realizarea Programelor de acţiuni prioritare în domeniul siguranţei rutiere;

Organizarea furnizorilor de cercetare şi intensificarea cercetării în domeniul siguranţei rutiere (studii, cercetare, analize, etc.), în colaborare cu parteneri din sistemul public, privat și/sau societăţi civile.

Indicatori

!image

Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul siguranţei rutiere, indicatorii de referinţă rămân cei privind decesele și vătămările grave, care vor fi în continuare monitorizați atent. Ţinând însă cont de faptul că abordarea „sistemului sigur” se bazează pe înțelegerea mult mai clară a aspectelor care influențează în ansamblu performanța siguranței rutiere, Comisia Europeană a elaborat, în strânsă cooperare cu experții statelor membre, un prim set de indicatori-cheie de performanță, care vor fi completați și ajustați în continuare în viitor.

În conformitate cu bunele practici europene, România a preluat acest set de indicatori-cheie de performanță vizați de prezenta strategie, şi anume:

*Pentru acest indicator-cheie de performanță sunt prevăzute definiții complementare.

Aceşti opt indicatori-cheie de performanță, alături de indicatorii privind decesele și vătămările grave, reprezintă baza pentru monitorizarea progreselor. În paralel, activitățile de consolidare a indicatorilor-cheie de performanță existenți și de elaborare a unor indicatori noi vor continua.

Metodologia de colectare, prelucrare și raportare a datelor va fi dezvoltată în concordanță cu setul de cerințe obligatorii prevăzute în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”. Totodată, vor fi luate în consideare și rezultatele proiectului Baseline finanțat de Comisia Europeană conform Acordului de finanțare nr. MOVE/C2/SUB/2019-558/CEF/PSA/SI2.835753 - colectarea indicatorilor-cheie de performanță pentru siguranță rutieră.

Implicații bugetare, juridice şi sursele de finanţare

!image

Acţiunile necesare implementării prezentei strategii de siguranţă rutieră vor fi finanţate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile, bugetele autorităților publice locale, parteneriate public- private sau alte surse de finanțare identificate la momentul derulării acțiunii, cu încadrarea în prevederile bugetare, potrivit reglementărilor în vigoare.

Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022- 2030 implică respectarea legislaţiei naţionale şi a celei europene în domeniu și necesită mobilizarea resurselor publice.

Finanțarea măsurilor privind siguranța rutieră conform PNRR și Programului Operațional Transport (POT)

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 milioane de euro (mil. euro), din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. euro.

Astfel, în tabelul nr.1 sunt prezentate categoriile de investiție, iar în tabelul nr.2 sunt detaliate proiectele în funcție de investiții.

Tabel nr.1 Categorii de investiții în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră

Tabel nr.2 Categorii de investiții și proiecte în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră

În ceea ce privește punctele negre, un obiectiv din cadrul jalonului 65. „Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră”, care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzȃnd un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019 se prezintă în cadrul PNRR următoarele trei proiecte:

Tabelul nr.3 Puncte Negre identificate de I.G.P.R. (în perioada 2015 – 2019) - 267 locații

Proiectele finanțate în cadrul POT, aferente siguranței rutiere (Axa 3.Creșterea siguranței rutiere), sunt complementare cu cele finanțate din PNRR, respectiv cu cele cu finanțare BEI având ca scop primar eliminarea tuturor punctelor negre identificate pe rețeaua rutieră națională și acoperind următoarele investiții principale:

Siguranţă pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la marginea părții carosabile, amplasarea atenuatoarelor de impact echipați cu sistem de detecție a accidentelor și monitorizare trafic, achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor, campanii de conștientizare și altele;

Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante;

Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor;

Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere;

Digitalizarea elementelor de siguranţă a circulației

Alocarea totală cu supracontractare în cadrul POT este de 750 mil. euro, iar finanțarea efectivă se va face prioritizând numărul de puncte negre eliminate la nivel de proiect.

Tabelul nr.4 Proiectele destinate creșterii siguranței rutiere și finanțarea acestora

Implementare de măsuri de îmbunătățire a părții carosabile

Implementare de măsuri de amenajare peisagistică

Dotare cu stații de încărcare pentru autovehicule electrice

Implementarea de soluții de iluminat digitale în vederea aderării la programul Green Deal

Dotarea cu coșuri de gunoi inteligente în vederea colectării selective a deșeurilor

Realizarea activității de salubrizare în spațiile de parcare

Implementare măsuri de semnalizare și siguranță trafic

Instalarea de sisteme de supraveghere video

De asemenea, în contextul modificărilor structurale privind managementul rețelei naționale de drumuri, rezultate ca urmare a operaționalizării Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), va avea loc un proces de descentralizare între CNAIR și direcțiile regionale ale acesteia (DRDP). În acest sens, cele 7 DRDP-uri vor prelua o parte a activității dedicate siguranței rutiere în ceea ce privește lucrările conexe. Implicit va fi nevoie de o creștere a capacității funcționale și administrative a acestora, atât la nivel de personal, cât și la nivel de dotări și echipamente. În acest sens, a fost realizată o analiză de nevoi privind fiecare DRDP în ce privește echipamentele necesare, iar rezultatele analizei sunt prezentate sub formă tabelară în tabelul nr.5.

Tabelul nr.5 Echipamentele necesarea DRDP-urilor și valoarea acestora

În cadrul proiectului „Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”, cu valoarea propusă la finanțare din POT de 80 mil. euro fără TVA, obiecvul specific este modernizarea a minimum 150 de treceri la nivel cu calea ferată la nivelul întregii reţele feroviare din România.

Referitor la finanţarea din bugetul de stat, planificarea acţiunilor din prezenta strategie a avut în vedere inclusiv crearea unui mecanism sustenabil de finanţare, prin operaţionalizarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor. Pe lângă scopul principal al acestui sistem, care se traduce în beneficii semnificative în domeniul siguranţei rutiere (reducerea numărului de victime omeneşti şi scăderea pagubelor materiale), funcţionarea acestui sistem va permite creşterea gradului de încasare a amenzilor rutiere, generând astfel sumele necesare pentru finanţarea acţiunilor necesare implementării prezentei strategii din banii încasaţi de la cei care pun în pericol participanţii la trafic prin neconformare şi nu din fonduri publice.

Costurilor sociale generate de accidentele rutiere

În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din produsul intern brut (PIB), având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite.

În domeniul cercetării fenomenului rutier, a fost stabilit mecanismul de calcul al costului social mediu al unui accident rutier soldat cu persoane decedate și al costului social mediu al unui accident grav, în contextul în care la nivel național și internațional aceste cifre sunt necesare în justificarea proiectelor de investiții pentru reducerea numărului și a severității accidentelor rutiere.

Astfel, utilizând tehnici recomandate de bunele practici internaționale și date culese de la instituții cu atribuții în domeniul rutier au fost calculate, la nivelul anului 2016, costurile medii cât și costurile totale pentru persoana decedată și persoana rănită grav prin accident rutier, precum și pentru accidentul rutier soldat cu persoane decedate, și respectiv a accidentului soldat cu persoane rănite grav. Aceste costuri arată, după cum urmează:

Implicații asupra cadrului juridic

Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră vor avea o preocupare constantă pentru îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor şi siguranţei rutiere și controlului respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivului prioritar al acestui document. Conform Planului Naţional de Redresare și Reziliență, adoptarea prezentei Strategii va fi secondată de modificarea unui pachet amplu de reglementări în domeniu.

De asemenea, strategia vizează şi armonizarea procedurilor şi practicilor naţionale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene. Instituţiile cu responsabilităţi în siguranţa rutieră prezintă în cadrul întâlnirilor Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră proiectele de acte normative care vizează acest domeniu, pentru a fi discutate la nivel de specialiști, supuse adoptării de Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră și înaintate autorităţilor publice competente în vederea aprobării.

Proceduri de monitorizare și evaluare

!image

Procedurile de monitorizare constau în raportările semestriale şi anuale referitoare la stadiul implementării strategiei, în conformitate cu atribuţiile Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru asigurarea unui mecanism de evaluare coerent, programele de acţiuni prioritare pentru implementarea prezentei strategii sunt etapizate, au prevăzuţi indicatori intermediari şi responsabili la nivelul fiecărei instituţii cu atribuţii asumate, conform specificațiilor din cuprinsul programului.

Evaluarea globală a strategiei se va face în baza indicatorilor: număr decese în accidentele rutiere, număr răniţi grav în accidente rutiere şi valoare costuri sociale ale accientelor ruteire. Pentru a determina evoluţia modului de creştere a nivelului de siguranţă rutieră se va lua ca an de referinţă anul 2019, acesta fiind un an în care evoluţia accidentelor nu a fost influenţată de contextul pandemic şi poate fi folosit pentru date de referinţă.

După aprobarea în cadrul reuniunilor Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, raportările vor fi prezentate Guvernului de către ministrul transporturilor, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.

CISR va avea rolul de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România, cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în domeniul siguranței rutiere.

Pe lângă un cadru instituțional funcțional, existența planurilor de acțiune concrete și asigurarea coerenței politicilor de siguranță rutieră sunt esențiale pentru atingerea țintelor Strategiei.

CISR va asigura coerența politicilor în domeniul siguranței rutiere și va fi consultat în cazul proiectelor de acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul României și care au incidență directă asupra obiectivelor stabilite în Strategie.

Etape ulterioare și instituții responsabile

!image

Aprobarea prezentei strategii impune aprobarea Programului de acţiuni prioritare în siguranţa rutieră pentru perioada 2022-2024 şi a Programelor ulterioare. În baza acestor Programe, instituţiile cu responsabilităţi vor demara îndeplinirea activităţilor, în conformitate cu propunerile din Program. Astfel vor fi generate propuneri de proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul transporturilor şi siguranţei rutiere și controlului respectării acesteia.

Responsabilii direcţi sunt instituţiile membre ale Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, care prin reprezentanţii desemnați vor urmări implementarea obiectivelor de siguranță rutieră ce țin de domeniul de activitate al instituției respective.

Pe lângă instituţiile cu atribuţii în siguranţa rutieră, o serie de companii private, asociaţii sau fundaţii pot participa la implementarea acţiunilor Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 2022-2030.

Prezenta strategie națională este supusă revizuirii, atunci când situația de fapt sau prioritățile naționale reclamă o reanalizare a obiectivelor și măsurilor conținute de aceasta.

38

Anexa nr. 1

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030

39

40

Anexa nr. 1

41

42

Anexa nr. 1

43

44

Anexa nr. 1

45

46

Anexa nr. 1

47

48

Anexa nr. 1

49

50

Anexa nr. 2

PROGRAMUL NAŢIONAL PRIORITAR

pentru perioada 2022 - 2024

pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74