privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
În vederea realizării obiectivelor înscrise în Programul de guvernare cu privire la îmbunătăţirea standardului de viaţă al persoanelor vârstnice, pentru aceasta fiind necesară consolidarea financiară a sistemului public de pensii, prin externalizarea din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestaţiilor care nu au legătură directă cu asigurarea socială care priveşte pensiile,
pentru asigurarea cadrului legal necesar aplicării acestor măsuri care presupun modificări, pentru anul 2006, în structura bugetului asigurărilor sociale de stat şi în aceea a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, fapt ce impune reflectarea în bugetele anului 2006 a sumelor necesare,
având în vedere faptul că măsura de susţinere, din surse exterioare bugetului asigurărilor sociale de stat, a finanţării unor drepturi de asigurări sociale care nu au o legătură directă cu drepturile de pensie a fost inclusă în aprilie 2004 în Planul de acţiune, ca una dintre acţiunile prevăzute pentru realizarea sarcinilor asumate prin "Împrumutul de ajustare programatică 2", corespunzător obiectivului specific "Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii", elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă,
ţinând seama de faptul că neadoptarea de măsuri imediate de către Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, ar conduce la grevarea, în continuare, a bugetului asigurărilor sociale de stat, în detrimentul pensiilor, afectând astfel interesele persoanelor vârstnice, cu plata unei prestaţii care nu constituie un risc social, aşa cum este definit de instrumentele juridice internaţionale, la imposibilitatea respectării angajamentelor privind politica de protecţie socială asumate în Programul de guvernare 2005-2008 şi în documentele de poziţie întocmite în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi la imposibilitatea elaborării procedurilor de implementare a acestui act normativ,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
(1)Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraţi, au dreptul, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu;
B. desfăşoară activităţi în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. A;
C. beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.
(2)De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), dar sunt:
a)asociaţi, comanditari sau acţionari;
b)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
c)membri ai asociaţiei familiale;
d)autorizate să desfăşoare activităţi independente.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia pensionarilor de invaliditate gradul III şi a pensionarilor nevăzători, care se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. c) şi d).
(1)Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt:
a)concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
b)concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
c)concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
d)concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
e)concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.
(2)Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii şi indemnizaţii.
Dreptul la concediile şi indemnizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) este condiţionat de plată contribuţiei de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizaţii, denumită în continuare contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii.
(1)La data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu 0,75 puncte procentuale, prin deducere din:
a)cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;
b)cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C;
c)cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2).
(2)Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,75%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de şomaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(3)Veniturile provenite din cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii prevăzută la alin. (2) se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(4)Cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(5)Excedentele anuale rezultate în cazul în care veniturile depăşesc cheltuielile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se reportează în anul următor.
(6)Eventualele deficite înregistrate pe parcursul execuţiei bugetare şi deficitul anual rezultat în condiţiile aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se acoperă din disponibilităţile înregistrate în anii precedenţi.
(7)Prevederile de cheltuieli aprobate pentru prestaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care se realizează, potrivit dispoziţiilor legale, direct de către angajator, prin deducerea acestora din contribuţiile datorate, se pot depăşi, modificându-se corespunzător prevederilor bugetare atât la venituri, cât şi la cheltuieli, cu menţinerea echilibrului aprobat.
(8)Ordonatorul principal de credite este abilitat să efectueze modificările prevăzute la alin. (7) şi este obligat să raporteze Ministerului Finanţelor Publice aceste modificări atât distinct, cât şi prin evidenţierea în situaţiile financiare trimestriale, respectiv anuale.
Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cota de contribuţie prevăzută la art. 4 alin. (2) se datorează şi se achită de către:
a)angajatori pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;
b)instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. C;
c)persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2).
(1)Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 au obligaţia să calculeze şi să vireze casei de asigurări de sănătate cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii; acestea au obligaţia să anunţe lunar casei de asigurări de sănătate schimbările de natură să modifice elementele de calcul pentru plata contribuţiei.
(2)Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 lit. a) au obligaţia plăţii cotei de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislaţiei financiar-fiscale în materie. Prin fond de salarii realizat, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială.
(3)În situaţia persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75% se datorează asupra drepturilor reprezentând indemnizaţie de şomaj.
(4)În situaţia persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
(1)Stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzut la art. 7, se constituie din însumarea perioadelor:
a)pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de către angajator sau, după caz, de către asigurat;
b)pentru care plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se suportă din alte surse, în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;
c)pentru care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate s-a făcut din alte surse, potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3)Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în care asiguratul:
a)a beneficiat de pensie de invaliditate;
b)a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora.
(4)Perioadele prevăzute la alin. (2) şi (3) se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înţelesul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA. Lista cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A este stabilită prin hotărâre a Guvernului.
(1)Baza de calcul a indemnizaţiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.
(2)În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor alin. (1), se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor, se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare sau perioade dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi c), veniturile ce se iau în considerare sunt:
a)cuantumul indemnizaţiilor, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) şi alin. (2);
b)salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (3).
(3)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, al pensionarilor nevăzători, pe perioada în care se află în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B şi alin. (2) lit. c) şi d).
(4)În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru situaţiile prevăzute la art. 9 şi 31, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(5)Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.
(6)La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă.
(1)Asiguraţii beneficiază de concedii şi de indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.
(2)În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, medic curant este orice medic aflat în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă şi care încheie o convenţie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:
A. de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă a asiguratului, astfel:
a)până la 20 de angajaţi, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;
b)între 21-100 de angajaţi, din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate temporară de muncă;
c)peste 100 de angajaţi, din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă;
B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:
a)ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
b)prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).
(1)Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, pentru fiecare tip de afecţiune, este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.
(2)Începând cu a 90-a zi concediul se poate prelungi până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3)Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază după cum urmează:
a)un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;
b)un an, cu drept de prelungire până la un an şi 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;
c)un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară; d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(1)Medicul primar sau, după caz, medicul specialist în afecţiunea principal invalidantă poate propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2)În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul prevăzut la alin. (1) poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate.
(3)Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii în raport de pregătirea profesională şi de aptitudini ori pensionarea de invaliditate.
(4)Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.
În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul de pensionare de invaliditate, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se face până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, fără a se depăşi durata maximă de acordare a concediului, prevăzută de art. 14 alin. (4).
(1)Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
(2)Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii care se află şi în una dintre situaţiile menţionate la art. 1 alin. (1) lit. A sau B, precum şi pensionarii de invaliditate gradul III sau, după caz, pensionarii nevăzători, care se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d).
(1)Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10. (2) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum şi de o boală infectocontagioasă din grupa A şi de urgenţe medico-chirurgicale stabilite în condiţiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10.
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de:
a)indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
b)concediu şi indemnizaţie pentru carantină;
c)tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare.
(1)Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B, care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă.
(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.
(3)Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă este egal cu diferenţa dintre baza de calcul stabilită conform art. 10 şi venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.
(1)Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.
(2)Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 10.
(1)Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(2)Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.
(3)În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de către medicul expert al asigurărilor sociale, odată cu avizul prevăzut la alin. (2).
(4)Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
(5)După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.
(6)Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respecta programul individual de recuperare.
(1)Indemnizaţiile prevăzute la art. 18 lit. a) şi b) se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2)Costurile tratamentului balnear, precum şi cele ale acţiunilor de recuperare a capacităţii de muncă, prevăzute la art. 18 lit. c), se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.
(1)Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
(2)De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2), baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calităţii de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10.
(1)Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.
(2)Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.
(3)Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.
(4)În situaţia copilului născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.
(1)Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10. (2) Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(1)Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(1)Beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 7. (2) Beneficiază de aceleaşi drepturi, dacă îndeplineşte condiţiile cerute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru acordarea acestora, şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii în vederea adopţiei sau i-au fost daţi în plasament.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condiţiile legii, după caz.
Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 27 alin. (1) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant.
Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10.
(1)Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004.
(2)Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaţie de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(3)Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare.
(4)Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la alin. (2) reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10.
(1)În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcţia publică ori a expirat mandatul în baza căruia a desfăşurat activitate în funcţii elective sau în funcţii numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti.
(3)Drepturile achitate în condiţiile prevăzute la alin. (1) urmează a fi recuperate de către casele de asigurări de sănătate de la angajator, după caz, conform legii.
Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B şi care desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori, la fiecare fiind asigurată conform prezentei ordonanţe de urgenţă, indemnizaţiile se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator.
Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, precum şi a concediilor pentru sarcină, lăuzie şi îngrijirea copilului bolnav nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.
(1)Pentru plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aferente concediilor medicale acordate cu întrerupere între ele, acestea se iau în considerare separat, durata lor nu se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12. (2) În situaţia în care unui asigurat i se acordă în aceeaşi lună două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plăteşte separat, iar plata se suportă conform art. 12.
(1)Calculul şi plata indemnizaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.
(2)Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
(3)Plata indemnizaţiilor se face lunar de către:
a)angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;
b)instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical;
c)casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32.
Cuantumul indemnizaţiilor acordate pe o perioadă mai mare de 90 de zile se poate indexa, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(1)Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă.
(2)Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Indemnizaţiile se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură de către acesta.
(2)Indemnizaţiile cuvenite şi neachitate asiguratului decedat se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit până la data decesului.
(1)Indemnizaţiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
(2)Cuantumul indemnizaţiilor solicitate potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.
Plata indemnizaţiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a)beneficiarul a decedat;
b)beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor;
c)beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale;
d)beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat.
(1)Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2)Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata acestor drepturi.
(3)Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3).
(4)Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.
(5)Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai urmăresc.
(1)Sumele încasate necuvenit, cu titlu de indemnizaţii, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, inclusiv dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2)Sumele stabilite în conformitate cu alin. (1), nerecuperate din cauza decesului asiguraţilor, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(3)Debitele provenite din indemnizaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se recuperează prin executorii proprii ai CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate şi constituie venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra indemnizaţiilor reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(1)Perioadele în care asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) şi (2) beneficiază de indemnizaţiile prevăzute la art. 2 constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizaţii datorându-se contribuţia individuală de asigurări sociale reglementată de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Contribuţia de asigurări sociale prevăzută la alin. (1) se calculează prin aplicarea cotei stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat asupra valorii reprezentând un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se suportă din cuantumul brut al indemnizaţiei stabilite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi se achită bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3)Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale se efectuează lunar, de către plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3), odată cu plata indemnizaţiilor.
(1)În vederea determinării punctajului anual, necesar stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public de pensii, pentru stagiile de cotizare realizate în condiţiile prevăzute la art. 45 se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată din perioadele respective.
(2)În situaţia persoanelor care, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006, au beneficiat de concedii medicale şi indemnizaţiile aferente, reglementate de legislaţia anterioară prezentei ordonanţe de urgenţă, la determinarea punctajului anual necesar stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public de pensii se utilizează cuantumul indemnizaţiei obţinute în perioadele respective.
Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite prin încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 36 alin. (3):
a)refuzul nejustificat de plată a indemnizaţiilor;
b)calculul şi plata eronată a indemnizaţiilor;
c)eliberarea certificatelor de concedii medicale cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.
Contravenţiile prevăzute la art. 47 se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 2.500 lei (RON).
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 47 şi aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac de către organele de control ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate.
Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Controlul modului de acordare a concediilor medicale şi de eliberare a certificatelor de concediu medical se realizează de către echipe formate din personal din cadrul serviciilor specializate din structura Ministerului Sănătăţii, CNAS, a caselor de asigurări de sănătate, a direcţiilor de sănătate publică şi a direcţiilor medicale ori structurilor similare din ministerele şi instituţiile din administraţia publică centrală cu reţea sanitară proprie, precum şi de medici experţi ai asigurărilor sociale.
(2)Controlul se realizează ca urmare a sesizării casei de asigurări de sănătate de către plătitori, precum şi prin sondaj, la iniţiativa autorităţilor abilitate să realizeze controlul.
(3)În cazul constatării nerespectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi sesizate comisiile de disciplină din cadrul colegiului medicilor de la nivelul fiecărui judeţ, respectiv Colegiul Medicilor Bucureşti, precum şi unităţile cu care medicii se află în relaţii contractuale, pentru luarea măsurilor legale ce se impun.
(4)Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor din România, a consiliilor judeţene ale medicilor şi al municipiului Bucureşti va aplica măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare, în situaţia în care constată nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă cu privire la eliberarea certificatelor medicale.
Litigiile care au ca obiect modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit jurisdicţiei asigurărilor sociale.
(1)Indemnizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.
(2)Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) se poate face în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(1)Începând cu data de 1 ianuarie 2006 încetează plata indemnizaţiilor stabilite în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Plata indemnizaţiilor restante, aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 2006, se efectuează de către plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3), în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu respectarea termenului general de prescripţie.
(1)Conţinutul şi forma documentelor sau, după caz, ale formularelor necesare aplicării prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Costurile generate de tipărirea documentelor şi formularelor prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu posibilitatea recuperării acestora în condiţiile stabilite de CNAS.
În aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, se vor elabora norme de aplicare, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.
CNAS, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă vor încheia un protocol privind activitatea desfăşurată de medicii experţi ai asigurărilor sociale, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
Necesarul de personal pentru realizarea activităţilor de evidenţă şi control rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se asigură în cadrul numărului de posturi aprobat pentru CNAS.
Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 2006.
(1)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 7, 26, 27, 35, art. 98-101, art. 103-125, art. 129-134 şi la art. 136-138 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004.
(3)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă art. 5 alin. (3) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Sunt şi rămân în vigoare prevederile art. 109 alin. (2) şi ale art. 117 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea biletelor pentru tratament balnear pensionarilor şi altor categorii de asiguraţi decât cele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(5)Pentru personalul civil care îndeplineşte funcţii de demnitate publică, funcţii publice sau este încadrat cu contract individual de muncă în instituţiile publice prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prestaţiile aferente accidentelor de muncă sau bolilor profesionale se calculează în condiţiile prevăzute de această lege şi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele acestor instituţii.
Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu excepţia cadrelor militare în activitate şi a funcţionarilor publici cu statut special.
Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă în volumul şi în structura bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, cu menţinerea echilibrului bugetar.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Cristian Vlădescu
p. Ministrul finanţelor publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
Bucureşti, 17 noiembrie 2005.
Nr. 158.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
