RegulamentulFormă consolidată
Regulamentul din 25 iunie 1998
Ordinului naţional Steaua României
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
Ordinului naţional Steaua României
Ordinul naţional Steaua României este cea mai înaltă decoratie a României. El se acordă atât cetăţenilor români, cat şi celor străini, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile sau militare, aduse statului şi poporului român, pe timp de pace sau de război.
În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii excepţionale, civile sau militare privesc fapte de conceptie, organizare şi coordonare, astfel:
a)realizari de mare importanţa în apărarea intereselor supreme ale statului român: independenta, suveranitate, unitate şi integritate teritorială;
b)mari contribuţii la dezvoltarea economiei naţionale şi a serviciilor publice;
c)creatii ştiinţifice, artistice şi culturale de mare valoare naţionala şi internationala;
d)mari merite în dezvoltarea şi promovarea colaborării dintre România şi alte state sau organisme internaţionale;
e)mari merite în conceptia, organizarea şi conducerea operaţiunilor militare;
f)fapte de arme de mare bravura săvârşite, pe câmpul de lupta, în conflicte militare.
Ordinul naţional Steaua României cuprinde 6 grade. Acestea sunt, în ordine crescatoare, următoarele: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare ofiţer, Mare cruce, Colan.
Membrii ordinului sunt numiţi pe viaţa şi, indiferent de gradul primit, ei poarta titlul generic de cavaler al Ordinului naţional Steaua României.
Ordinul are însemne deosebite pentru civili, pentru militari şi de război, iar numărul membrilor, cetăţeni români, este fixat la 3.650, după cum urmează:
a)Cavaler: 2.000 de membri, din care 1.700 pentru civili şi 300 pentru militari;
b)Ofiţer: 1.000 de membri, din care 850 pentru civili şi 150 pentru militari;
c)Comandor: 400 de membri, din care 325 pentru civili şi 75 pentru militari;
d)Mare ofiţer: 160 de membri, din care 130 pentru civili şi 30 pentru militari;
e)Mare cruce: 80 de membri, din care 65 pentru civili şi 15 pentru militari;
f)Colan: 10 membri, fără însemne deosebite pentru civili şi pentru militari.
Depăşirea numărului de membri pentru fiecare grad constituie o încălcare a prezentului regulament.
Acest ordin se poate conferi şi unităţilor militare româneşti, atât pe timp de pace, cat şi pentru fapte de arme, pe timp de război, iar însemnele se poarta pe drapel. El se poate conferi şi unităţilor militare străine ale unor state aliate, dar numai pentru fapte de arme săvârşite pe timpul unui război la care participa direct şi România. Decoratiile conferite unităţilor militare române sau străine nu intră în limita celor 3.650 de decoraţii, potrivit alin. (5).
Evidenta unităţilor militare româneşti decorate, precum şi a persoanelor care au primit însemnele de război este ţinuta separat de cea a persoanelor decorate în limitele prezentei ordonanţe de urgenţă.
Preşedintelui României i se atribuie, pe perioada mandatului, Colanul Ordinului naţional Steaua României, comanda specială, confectionat din aur. Acest colan nu este inclus în numărul prevăzut la art. 1 alin. (5) din prezentul regulament.
Însemnul decoratiei se compune dintr-o cruce repetată, emailata albastru, având între brate patru acvile metalice cu zborul desfăcut, iar în centru, un medalion emailat roşu, inconjurat de o cununa de frunze de stejar emailata verde.
Pe aversul medalionului este aplicată stema României, din metal, şi, în bordura albastra, este înscrisă deviza ÎN FIDE SALUS. Pe revers este înscrisă data 1877, anul instituirii ordinului.
Însemnul este surmontat de o cununa ovala, impletita din frunze de stejar şi laur.
Metalul din care se confectioneaza însemnul ordinului este argint cu titlu de 750%., iar metalul din care sunt confectionate plăcile, argint cu titlu de 900%. .
10.05.1999Articolul 1 a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Însemnul gradului de Cavaler are diametrul de 40 mm şi culoarea naturala a argintului. Medalionul central are diametrul de 11 mm, iar bordura de 2 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 1,5 mm. Stema României, stantata în metal, are înălţimea de 8 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 sunt aurite şi au înălţimea de 2,5 mm.
Cununa ovala din frunze de laur şi stejar, emailata verde, are diametrele exterioare de 23 şi 13 mm, iar diametrele interioare de 10 x 7 mm. Inelul circular prin care se petrece panglica are un diametru exterior de 15 mm.
Modelul pentru militari primeşte doua spade incrucisate, lungi de 28 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur.
Modelul de război primeşte doua spade incrucisate, lungi de 45 mm, între bratele crucii.
Panglica gradului este de 40 mm, iar dungile marginale albastru închis sunt late de 3 mm, cele interioare, şi de 2 mm, cele exterioare; în partea ei aparenta, panglica este înaltă de 50 mm.
La însemnul acordat femeilor panglica este pliata sub forma de funda orizontala (papion) şi are o lungime de 120 mm.
La modelul de război panglica are marginal şi câte o dunga, lata de 2 mm, din fir aurit.
Însemnul gradului se poarta pe partea stanga a pieptului.
10.05.1999Articolul 2 a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Însemnul gradului de Ofiţer este acelaşi ca la gradul de Cavaler, cu următoarele deosebiri:
–însemnul este aurit;
–panglica primeşte o rozetă cu diametrul de 25 mm;
–pentru doamne, rozeta se aplică în centrul fundei.
Însemnul gradului de Comandor are un diametru de 50 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 14 mm, iar bordura este lata de 2,5 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurii şi au înălţimea de 2 mm. Stema României, stantata în metal, are înălţimea de 10 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălţimea de 3 mm.
Cununa ovala din frunze de stejar şi laur, emailata verde, are dimensiunile exterioare de 31 şi 21 mm şi cele interioare de 19 şi 13 mm; inelul pentru panglica este alungit, cu înălţimea de 21 mm şi lat de 4 mm.
Modelul pentru militari primeşte doua spade incrucisate, lungi de 35 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur.
Modelul de război primeşte doua spade incrucisate, lungi de 57 mm, între bratele crucii.
Panglica gradului este lata de 45 mm, cu dungile marginale interioare albastru închis, late de 4 mm şi de 3 mm, cele exterioare; lungimea ei este egala cu circumferinta gatului. La însemnul acordat femeilor panglica este aceeaşi.
Panglica modelului de război primeşte marginal şi câte o dunga, lata de 3 mm, din fir aurit.
Însemnul gradului se poarta la gat. Bărbaţii au panglica petrecuta pe sub nodul cravatei, cu însemnul vizibil pe partea dreaptă a acesteia.
10.05.1999Articolul 4 a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Gradul de Mare ofiţer este compus din însemnul gradului de Comandor şi placa gradului.
Placa gradului este în forma de stea, cu opt grupe de raze diamantate, şi are un diametru de 75 mm. Pe aversul placii este aplicată crucea emailata a ordinului, având un diametru de 50 mm.
Medalionul central, bordura şi inscripţiile au aceleaşi dimensiuni ca la gradul de Comandor.
Modelul pentru femei este identic.
La modelul pentru militari şi de război este aplicată crucea emailata a ordinului, avers, cu un diametru de 50 mm, având între brate doua spade incrucisate, lungi de 55 mm.
Placa gradului se poarta pe partea stanga a pieptului. În cazul în care persoana poarta şi o bareta cu decoraţii, placa se poarta sub aceasta.
10.05.1999Articolul 5 a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Gradul de Mare cruce este compus din însemnul ordinului şi placa gradului.
Însemnul are un diametru de 60 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 16 mm, iar bordura este lata de 3 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 3 mm. Pe reversul medalionului, cifrele anului 1877 au înălţimea de 5 mm. Stema României, stantata în metal, are înălţimea de 12 mm.
Cununa ovala din frunze de stejar şi laur, emailata verde, are diametrele exterioare de 35 şi 25 mm, iar cele interioare, de 21 şi 15 mm; inelul de prindere este circular, gros de 2 mm şi cu un diametru exterior de 18 mm.
Modelul pentru militari primeşte doua spade incrucisate, lungi de 48 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur.
Modelul de război primeşte doua spade incrucisate, lungi de 75 mm, între bratele crucii.
Lenta (panglica) insemnului este lata de 100 mm şi are lungimea egala cu circumferinta bustului corpului. Dungile marginale albastru închis sunt late de 8 mm, cele interioare, şi de 5 mm, cele exterioare. La partea inferioară are ataşată o rozeta cu diametrul de 75 mm; sub rozeta se afla ataşată o carabiniera.
Pentru modelul de război, lenta primeşte la margini şi câte o bandă aurie, lata de 4 mm.
Lenta se poarta peste bust, de pe umarul drept spre soldul stang, unde este atasat însemnul gradului.
Placa este în forma de stea, cu 8 grupe de raze diamantate, cu diametrul de 85 mm. Pe placa este aplicată crucea emailata a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm. Medalionul central, bordura şi inscripţiile au aceleaşi dimensiuni ca şi însemnul gradului de Mare cruce.
Modelul pentru femei este identic.
La modelul pentru militari şi de război, pe placa este aplicată crucea emailata a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm, având între brate doua spade incrucisate, lungi de 70 mm.
Placa gradului se poarta pe partea stanga a pieptului, prinsă de lenta.
10.05.1999Articolul 6 a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Gradul de Colan este compus dintr-un lant lung de 840 mm şi însemnul gradului. Lantul cuprinde şase cartuse, reprezentând fiecare stema stantata a României, şi şase însemne ale ordinului, emailate albastru, prinse între ele prin lanturi duble, cu zale patrate. Stema României stantata are înălţimea de 25 mm, iar crucea ordinului are diametrul de 25 mm. Închiderea Colanului se face printr-o carabiniera, alcătuită din două jumătăţi de acvila cu zborul larg deschis.
Însemnul gradului este identic cu însemnul gradului de Mare cruce. Modelul pentru femei este identic. Nu exista modele diferite pentru civili, militari şi de război.
Metalul din care este confectionat gradul de Colan este argint cu titlu de 900%. şi este aurit.
Colanul se poarta petrecut după gat, deasupra imbracamintei.
10.05.1999Articolul 7 a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Colanul, comanda specială, care se atribuie Preşedintelui României, este confectionat din aur cu titlu de 785%. .
10.05.1999Articolul 8 a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
La toate gradele se acordă, o dată cu însemnul, rozeta şi bareta decoratiei, care au culorile de baza ale panglicii ordinului reduse la 40% şi, respectiv, la 50% şi au forme specifice pentru fiecare grad; rozeta se poarta de către civili la butoniera de la reverul stang al hainei/taiorului, iar bareta se poarta, de către militarii în uniforma, pe partea stanga a pieptului.
Diferenţele, în funcţie de grad, sunt următoarele:
a)Cavaler– pentru civili, panglica dreptunghiulara din rips, având culorile panglicii ordinului reduse la 40%, lungă de 16 mm şi lata de 6 mm;
–pentru militari, panglica dreptunghiulara din rips, prinsă pe un suport metalic, având culorile panglicii ordinului reduse cu 50%, lungă de 20 mm şi înaltă de 10 mm.
b)Ofiţer– pentru civili, rozeta din rips în culorile panglicii ordinului reduse la 40%, având diametrul de 10 mm şi înălţimea de 4 mm;
–pentru militari, pe panglica gradului de Cavaler este prinsă o rozeta cu diametrul de 10 mm.
c)Comandor– pentru civili, pe panglica dreptunghiulara specifică gradului de Cavaler este prinsă rozeta gradului de Ofiţer;
–pentru militari, panglica dreptunghiulara din rips în culorile panglicii ordinului este lungă de 24 mm şi înaltă de 10 mm, iar pe centru este prins un disc din argint cu diametrul de 5 mm.
d)Mare ofiţer– pentru civili, panglica dreptunghiulara din rips auriu, lungă de 16 mm şi înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer;
–pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prins pe centru un romb din argint, înalt de 7 mm şi lat de 5 mm.
e)Mare cruce– pentru civili, panglica dreptunghiulara din rips auriu, lungă de 16 mm şi înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer;
–pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prinsă pe centru o stea cu opt raze, din argint, cu diametrul de 8 mm.
f)Colan– un disc din aur, cu titlu de 785Σ, având diametrul de 16 mm, striat sub forma de raze, care are prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer.
Rozeta are pe spate un sistem de prindere şi se poate purta zilnic la butoniera de la reverul stang al hainei/taiorului.
Se poarta numai rozeta gradului cel mai înalt pe care îl are o persoană.
Baretele diferitelor grade se pot purta alăturat pe partea stanga a pieptului uniformei, prima fiind a celui mai mare dintre grade.
Ordinul conferit cu însemne de război are pe bareta doua spade incrucisate, lungi de câte 15 mm, confectionate din metalul gradului.
În cazul în care un militar a fost decorat şi cu o decoratie cu însemne de război, bareta acesteia are intaietate, chiar dacă ordinul sau gradul este ierarhic inferior celorlalte decoraţii pe care le poseda.
Militarii în uniforma poarta rozeta gradului de Colan la 20 mm deasupra rândului superior de barete.
În cazul în care un militar este imbracat în civil, el se conformează regulilor prevăzute pentru civili.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Unităţile militare pot fi decorate cu Ordinul naţional Steaua României numai în gradele de Cavaler, Ofiţer şi Comandor.
Însemnul decoratiei are panglica de lăţimea gradului, iar lungimea este de 2.000 mm. La un capăt al panglicii se ataşează decoratia, iar la celălalt capăt se afla un canaf auriu.
Panglica, indoita la jumătate, se prinde de hampa, sub pajura.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Articolul 9 a fost abrogat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Ecranul (cutia) care conţine decoratia este imbracat cu piele mata, de culoare roşu închis, şi este captusit cu plus gri deschis. Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu auriu, stema României, denumirea şi gradul ordinului.
10.05.1999Articolul 10 a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Conferirea Ordinului naţional Steaua României se face, obligatoriu, începând cu gradul de Cavaler.
Pentru a se conferi un grad superior aceleiaşi persoane, este necesară efectuarea unui stagiu în gradul imediat inferior, astfel:
a)de la gradul de Cavaler la cel de Ofiţer, 3 ani;
b)de la gradul de Ofiţer la cel de Comandor, 4 ani;
c)de la gradul de Comandor la cel de Mare ofiţer, 5 ani;
d)de la gradul de Mare ofiţer la cel de Mare cruce, 6 ani;
e)de la gradul de Mare cruce la cel de Colan, 8 ani.
Propunerile de conferire trebuie să ţină seama de criteriile de admitere şi de promovare stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promotie de decorare, cu excepţia gradului de Colan, care nu poate fi acordat în prima promotie. Acordarea directa a gradelor superioare la prima promotie se face ca urmare a unei insumari de merite excepţionale.
Efectuarea stagiului în grad nu da dreptul automat la conferirea unui grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare, în cazul existenţei unor noi merite ale aceleiaşi persoane.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Conferirea Ordinului naţional Steaua României nu se poate face decât după 3 ani de la decorarea anterioară cu ordinul Serviciul credincios sau după 5 ani de la conferirea ordinului Pentru merit.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Pentru merite cu totul excepţionale, termenul de 3 ani, precum şi vechimea pot fi reduse cu maximum o treime.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Conferirea unui grad superior duce automat la radierea persoanei respective din evidenta gradului inferior, locul devenind vacant.
Însemnul gradului inferior rămâne în posesia celui decorat.
Civilii poarta numai însemnul gradului cel mai mare pe care îl au; cadrele militare pot purta, la ocazii festive, gradele de Cavaler şi Ofiţer pe o bareta, precum şi însemnul celui mai mare grad pe care îl poseda.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
În sistemul naţional de decoraţii, în ordinea importantei ierarhice, locul Ordinului naţional Steaua României este cel fixat în legea specială privind sistemul naţional de decoraţii.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Cavalerii Ordinului naţional Steaua României sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare, astfel:
a)gradul de Cavaler al ordinului este asimilat gradului de căpitan;
b)gradul de Ofiţer al ordinului este asimilat gradului de colonel;
c)gradul de Mare ofiţer al ordinului este asimilat gradului de general de divizie, general de divizie aeriană sau viceamiral;
d)gradul de Mare cruce al ordinului este asimilat gradului de general de corp de armata, general comandor de aviatie sau viceamiral comandor;
e)gradul de Colan al ordinului este asimilat gradului de general de armata, general inspector de aviatie sau amiral.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Brevetele pentru Ordinul naţional Steaua României sunt validate sub semnatura autografa a Preşedintelui României şi contrasemnatura autografa a cancelarului ordinelor.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Cu prilejul zilei Ordinului naţional Steaua României, Cancelaria ordinelor organizează întrunirea cavalerilor acestui ordin, în conformitate cu prevederile legii speciale privind sistemul naţional de decoraţii al României.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Consiliul de onoare al Ordinului naţional Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare ofiţer şi Mare cruce. Preşedinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârsta membru, din gradele superioare.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini şi fapte comise de alţi membri ai ordinului, considerate a aduce prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării, Cancelaria ordinelor convoacă Consiliul de onoare şi pe cel invinuit, în termen de maximum 45 de zile de la sesizare.
Consiliul de onoare deliberează şi poate decide pe loc sau după cercetarea cazului, dar nu mai târziu de 60 de zile de la întrunirea sa.
În cazul în care persoana invinuita nu se prezintă la termenul fixat de Cancelaria ordinelor, Consiliul de onoare poate solicita Cancelariei ordinelor convocarea sa la alt termen, iar în cazul neprezentarii nici a doua oara, cazul se va judeca în lipsa.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
La fiecare promotie anuală şi cu prilejul fiecărei conferiri, Cancelaria ordinelor va înştiinţa Ministerul de Interne despre persoanele decorate, înaintate în grad sau excluse. Ministerul de Interne este obligat sa anunţe Cancelaria ordinelor în cazul decesului fiecărui cavaler al ordinului sau în cazul unor eventuale condamnări.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
În cazul decesului unui cavaler al Ordinului naţional Steaua României, familia sa va înştiinţa Cancelaria ordinelor, precum şi comisariatul militar teritorial, în vederea organizării funeraliilor. La acestea urmează sa participe:
a)reprezentanţi ai autorităţilor locale;
b)cavaleri ai ordinului din localitatea respectiva;
c)garda militară de onoare, conform gradului decedatului;
d)pentru gradul de Mare ofiţer - un reprezentant al Presedentiei şi cancelarul ordinelor;
e)pentru gradul de Mare cruce şi de Colan - Preşedintele României şi cancelarul ordinelor.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă persoanele decorate până în anul 1947 cu Ordinul naţional Steaua României, cu însemne pentru civili sau militari pe timp de pace, indiferent de grad, pot depune la Cancelaria ordinelor o solicitare şi copii de pe înscrisuri - brevete sau extrase din Monitorul Oficial cu decretul de conferire -, care să ateste calitatea de cavaler al ordinului şi gradul avut.
În termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor Cancelaria ordinelor, după verificarea autenticităţii datelor primite, va inainta Preşedintelui României propunerea de decret privind numirea persoanelor respective în gradul imediat superior.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Însemnul Ordinului naţional Steaua României se confectioneaza de către Regia Autonomă «Monetaria Statului» .
Banca Naţionala a României, la solicitarea Cancelariei ordinelor, va pune la dispoziţie Regiei Autonome «Monetaria Statului» cantităţile de metale preţioase şi de alte metale necesare pentru confecţionarea insemnului prevăzut la alin. (1).
Cheltuielile necesare pentru confecţionarea însemnelor şi a brevetelor Ordinului naţional Steaua României în anul 1999 se asigura din Fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziţia Guvernului.
10.05.1999Actul a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Articolul 11 a fost abrogat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Modelul Steaua României - Colan a fost modificat de Articolul din II LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine
10.05.1999Modelul Steaua României - Mare Cruce a fost modificat de Articolul II din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Modelul Steaua României - Comandor a fost modificat de Articolul II din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Modelul Steaua României - Mare ofițer a fost modificat de Articolul II din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Modelul Steaua României - Ofițer a fost modificat de Articolul II din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
10.05.1999Modelul Steaua României - Cavaler a fost modificat de Articolul II din LEGEA nr. 77 din 7 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.