Lege nr. 3 din 20 aprilie 1972

Dezvoltarea în ritm susţinut a forţelor de producţie, perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii economice, a tuturor relaţiilor sociale, au asigurat creşterea continua a producţiei de bunuri materiale şi, pe aceasta baza, ridicarea sistematica şi multilaterala a nivelului de trai al întregului popor, telul suprem al politicii partidului şi statului. În ultimii ani a sporit simtitor fondul de mărfuri destinat aprovizionarii populaţiei, concomitent cu creşterea calităţii bunurilor de consum şi diversificarea sortimentelor, asigurindu-se astfel satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor oamenilor muncii.

În vederea desfăşurării unei activităţi comerciale moderne şi eficiente, la nivelul exigenţelor actuale, comerţul socialist trebuie să folosească pe scara larga metode ştiinţifice de investigare a cererii de mărfuri, sa exercite un rol activ asupra producţiei, în vederea adaptării operative a acesteia la nevoile de aprovizionare ale populaţiei de la oraşe şi sate şi sa stimuleze interesul cumparatorilor pentru produsele fabricate de industria noastră de bunuri de consum.

Organele şi organizaţiile comerciale au datoria sa ia măsuri pentru păstrarea şi gospodărirea judicioasă a fondului de mărfuri, organizarea şi repartizarea raţională pe teritoriu a reţelei comerciale, modernizarea continua a procesului de vînzare a mărfurilor, sporirea eficientei economice a întregii activităţi.

Ridicarea activităţii comerciale pe o treapta superioară, îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor importante ce revin acestui sector în etapa actuala, impun preocuparea deosebită pentru perfecţionarea continua a pregătirii politice şi profesionale a lucrătorilor din comerţ. Personalul din comerţ poarta întreaga răspundere în faţa societăţii pentru modul în care administrează şi valorifica bunurile ce i-au fost încredinţate. Totodată, lucrătorii din comerţ trebuie să dea permanent dovada de solicitudine faţă de cumpărători, probitate profesională, respect faţă de funcţia socială pe care o îndeplinesc. Cinstea, corectitudinea şi demnitatea trebuie să definească profilul moral al lucrătorilor din comerţul socialist.

În scopul îmbunătăţirii întregii activităţi de comerţ interior,

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

În Republica Socialistă România scopul activităţii de comerţ interior îl constituie aprovizionarea populaţiei cu mărfuri de buna calitate şi servirea exemplara a cumparatorilor.

Organizaţiilor comerciale de stat şi cooperatiste le revine sarcina ca, potrivit planului de dezvoltare a economiei naţionale, să asigure aprovizionarea cu sortimente de mărfuri cît mai variate, în funcţie de sezon şi specificul local, în cantităţi sporite, în raport cu puterea de cumpărare a oamenilor muncii.

Articolul 2

Unităţile socialiste producătoare de bunuri de consum sînt obligate sa ţină seama permanent de cerinţele consumatorilor, sa sporeasca volumul producţiei, sa lărgească continuu gama produselor, sa dezvolte pe scara larga preambalarea acestora şi să se preocupe în mod constant de îmbunătăţirea calităţii mărfurilor destinate desfacerii către populaţie.

Articolul 3

Perfecţionarea şi lărgirea continua a relaţiilor directe dintre organizaţiile comerciale şi unităţile producătoare constituie o sarcina permanenta atît a comerţului, cît şi a industriei. În cadrul unei strinse colaborări, organizaţiile comerciale şi unităţile producătoare trebuie să realizeze o temeinica cunoaştere a nevoilor de consum, sa ia măsuri de adaptare operativă a producţiei pentru a veni în intimpinarea cererii de mărfuri, sa orienteze preferintele consumatorilor către sortimentele fabricate de unităţile industriei noastre socialiste.

Articolul 4

Adincirea continua a democraţiei socialiste, aplicarea cu consecventa a principiului conducerii colective, impun creşterea rolului maselor la soluţionarea problemelor esenţiale ale activităţii de comerţ interior, atragerea întregului personal al unităţilor la dezbaterea şi adoptarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, extinderea formelor moderne de comerţ, îmbunătăţirea continua a servirii populaţiei.

Conducerea întregii activităţi comerciale se realizează pe baza principiului centralismului democratic, prin imbinarea armonioasă a desfăşurării activităţii pe bază de plan, cu acordarea de largi atribuţii şi competente organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, precum şi organizaţiilor comerciale.

Articolul 5

În Republica Socialistă România aprovizionarea populaţiei se realizează prin:

a)organizaţii comerciale de stat specializate;

b)unităţi comerciale proprii ale centralelor şi întreprinderilor de stat industriale sau agricole;

c)unităţi comerciale ale cooperaţiei de consum, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi unităţi ale cooperativelor agricole de producţie, ale asociaţiilor intercooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti;

d)membrii cooperativelor agricole de producţie, producătorii agricoli individuali şi mestesugarii care desfac produsele proprii;

e)persoane fizice autorizate, în anumite condiţii stabilite de lege, sa desfăşoare activitate de comerţ.

Articolul 6

Activitatea de comerţ interior cuprinde:

a)cumpărarea şi desfacerea mărfurilor destinate direct aprovizionarii populaţiei, inclusiv prin alimentaţia publică;

b)cumpărarea şi desfacerea mărfurilor către organizaţiile economice sau bugetare;

c)desfacerea bunurilor în consignaţie;

d)intermedierea de vinzari-cumpărări.

Articolul 7

În vederea realizării unei legături organizate între producţie şi consum, comerţul socialist se desfăşoară prin:

–comerţul cu ridicată;

–comerţul cu amănuntul.

Comerţul cu ridicată are sarcina sa aprovizioneze ritmic şi la timp reţeaua comerţului cu amănuntul cu sortimente comerciale complete, în care scop încheie contracte cu întreprinderile producătoare, organizează recepţia cantitativă şi calitativă, constituie rezervele de mărfuri pe perioade limitate potrivit planului de stat şi asigura depozitarea şi conservarea lor în bune condiţii. Întreprinderile comerţului cu ridicată pot organiza unităţi comerciale de desfacere cu amănuntul.

Comerţul cu ridicată se exercită prin organizaţii comerciale de stat. Cooperatia de consum poate organiza depozite proprii cu ridicată în localităţile în care comerţul de stat nu are asemenea depozite.

Unităţile comerciale ale întreprinderilor producătoare vor fi aprovizionate direct de la unităţile de producţie.

Articolul 8

Comerţul cu amănuntul are sarcina sa desfaca mărfurile direct către populaţie prin unităţile comerciale, amplasate în mod judicios pe teritoriul oraşelor şi satelor, în raport cu nevoile de aprovizionare ale populaţiei.

Articolul 9

Pentru înfăptuirea politicii partidului de ridicare neincetata a nivelului de trai al oamenilor muncii, unităţile comerciale socialiste vînd produsele importante pentru consumul populaţiei la preţuri unice cu amănuntul.

La desfacerea produselor prin alimentaţia publică se aplică preţul cu amănuntul care cuprinde, pe lîngă costul materiilor prime, cheltuielile de aprovizionare, preparare, de comercializare, beneficiul şi impozitul legal, stabilit pe baza Legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor.

La preţurile cu amănuntul ale unor produse care se vînd prin unităţile comerţului socialist din mediul rural se aplică un adaos fix stabilit potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare de comercializare şi transport.

Produsele desfăcute populaţiei de către cooperativele agricole de producţie şi de membrii acestora, de producătorii agricoli individuali, de mestesugarii care vînd produsele proprii cît şi de persoanele fizice autorizate sa desfăşoare activitate de comerţ, se vînd la preţuri de învoiala. În toate cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, se stabilesc preţuri maximale, de mercurial, preţurile de învoiala se vor practica în limita acestora.

Articolul 10

Organizaţiile comerciale răspund faţă de cumpărători, potrivit legii, de calitatea mărfurilor vîndute.

Personalul din comerţ are datoria sa sporeasca exigenta la primirea mărfurilor, astfel încît să se evite pătrunderea în reţeaua comercială a mărfurilor cu deficiente calitative.

Acţiunea pentru asigurarea calităţii mărfurilor trebuie să înceapă din momentul încheierii contractelor de către organizaţiile comerciale cu cele producătoare şi să se desfăşoare pe parcursul întregului proces de producţie, receptionare şi vînzare, sarcina considerindu-se îndeplinită numai după ce s-a verificat comportarea produsului la cumpărător.

Articolul 11

În vederea creşterii continue a eficientei economice, conducerile organizaţiilor comerciale au obligaţia de a lua toate măsurile pentru reducerea sistematica a cheltuielilor de circulaţie, folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, introducerea tehnicii noi, mecanizarea lucrărilor de manipulare şi transport a mărfurilor prin folosirea cît mai larga a containerizarii şi paletizarii, creşterea vitezei fondurilor circulante, folosirea raţională a forţei de muncă, precum şi orice alte măsuri menite să contribuie la realizarea acestor obiective.

Articolul 12

Pentru satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor actuale şi de perspectiva ale cumparatorilor baza tehnico-materială a comerţului se dezvolta în mod coordonat, în concordanta cu prevederile planului de stat. În cadrul lucrărilor de sistematizare a localităţilor, precum şi la elaborarea proiectelor de locuinţe, se vor stabili, în mod obligatoriu, necesarul de dotări comerciale şi de servicii, amplasarea lor şi etapele de realizare astfel încît toate aceste unităţi să fie date în folosinţă în acelaşi timp cu locuintele.

Articolul 13

O însemnată parte din avutul obştesc este încredinţată personalului din comerţ. Acesta are obligaţia, de o deosebită răspundere, de a gospodari cu grija mărfurile, celelalte mijloace materiale precum şi mijloacele băneşti pe care le are în primire, de a veghea neintrerupt la apărarea integrităţii proprietăţii socialiste.

Lucrătorii din comerţ au datoria să se preocupe permanent de perfecţionarea pregătirii profesionale, de ridicarea nivelului lor politic şi a conştiinţei cetăţeneşti; ei trebuie să dea dovadă de o disciplina exemplara la locul de muncă.

În întreaga sa activitate, personalul din comerţ, care prin natura muncii sale vine zilnic în contact cu un mare număr de cetăţeni, trebuie să manifeste o comportare civilizata, demna, izvorita din respectul faţă de oamenii muncii, fauritorii bunurilor materiale şi spirituale, să aplice cu fermitate în viaţa principiile eticii şi echităţii socialiste.

Capitolul 2Reguli privind aprovizionarea şi servirea populaţiei

A. Cu caracter general

Articolul 14

În vederea asigurării unei serviri corespunzătoare a cumparatorilor, personalul din toate unităţile comerciale socialiste, producătorii, mestesugarii şi persoanele fizice autorizate de a face comerţ sînt obligaţi:

a)să aibă o atitudine atenta, demna şi cuviincioasă faţă de cumpărători;

b)sa aranjeze şi sa expuna ordonat, estetic şi atragator mărfurile;

c)sa afiseze etichetele cu preţurile legale, în mod vizibil;

d)sa cintareasca sau sa masoare mărfurile în faţa cumparatorilor în asa fel încît aceştia să poată controla cu usurinta exactitatea cintaririi sau masurarii, fiind interzisă folosirea unor aparate şi instrumente care nu au fost verificate potrivit legii;

e)să respecte gramajele stabilite;

f)sa nu favorizeze pe unii cumpărători printr-o aprovizionare sau servire preferentiala;

g)sa nu condiţioneze vînzarea unor produse de cumpărarea altora;

h)sa elibereze mărfurile cumparatorilor ambalate în mod corespunzător.

Articolul 15

Pentru a satisface în măsura mai mare exigenţele cumparatorilor, lucrătorii din comerţ au obligaţia sa controleze mărfurile în momentul servirii consumatorilor şi să le vinda numai pe cele corespunzătoare calitativ.

Este interzisă vînzarea mărfurilor care:

a)sînt alterate, degradate sau prezintă defecte;

b)au termenul de valabilitate depăşit.

Articolul 16

Lucrătorii din comerţ sînt obligaţi să respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare privind conservarea şi manipularea produselor. În acest scop, trebuie să păstreze la locul de muncă, în permanenta, o stare de perfecta ordine şi curăţenie, sa îngrijească instalaţiile şi obiectele de inventar, să aibă o ţinuta vestimentara adecvată, să respecte regulile de igiena personală.

B. Pentru organizaţiile şi unităţile comerciale de stat şi cooperatiste

Articolul 17

În scopul satisfacerii cerinţelor de consum ale populaţiei, conducerile unităţilor comerciale, întregul personal din comerţ, în raport cu sarcinile care le revin, sînt obligate sa aprovizioneze unităţile comerciale, în permanenta, cu toate sortimentele de mărfuri existente în depozitele cu ridicată, într-o gama cît mai variata, de buna calitate şi cu aspect atragator.

Articolul 18

Conducerile unităţilor comerciale sînt obligate sa expuna la vedere, în spaţiile anume destinate vinzarii, toate sortimentele de care dispun, în cantităţi suficiente.

Produsele expuse în vitrine trebuie să se găsească şi la desfacere în magazine.

Articolul 19

Conducerile unităţilor comerciale sînt obligate sa păstreze mărfurile în bune condiţii, astfel încît să se asigure integritatea lor cantitativă şi calitativă, precum şi reducerea perisabilitatilor.

Articolul 20

Desfacerea către populaţie a produselor alimentare şi nealimentare se face prin unităţile din reţeaua comercială cu amănuntul, magazine de prezentare şi desfacere, case de comenzi, expoziţii cu vînzare, chioscuri şi alte asemenea unităţi comerciale de desfacere şi numai în spaţiile anume destinate acestui scop, potrivit dispoziţiilor legale.

Se interzice cumpărarea de produse, de către diferite persoane, de la unităţile comerciale de stat sau cooperatiste şi stocarea acestor produse în scopul revinzarii lor.

Se interzice vînzarea produselor alimentare şi nealimentare către cumpărătorii individuali, direct de unităţile producătoare sau din depozitele acestora, din depozitele unităţilor comerciale de orice fel, sau în alte condiţii contrare prevederilor prezentei legi.

Unităţile Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului de Interne - situate în localităţi rurale sau puncte izolate - pot distribui cadrelor proprii şi membrilor lor de familie, din depozitele unităţilor şi formatiunilor, contra cost, la preţul cu amănuntul, unele produse alimentare. Localităţile rurale, sortimentele de produse alimentare şi cantităţile care se vînd de aceste unităţi se aproba anual de conducătorii organelor centrale menţionate.

Unităţile militare pot vinde, de asemenea, cadrelor proprii, la preţul cu amănuntul, unele articole de echipament care nu se desfac prin reţeaua comercială.

Unele mărfuri cum sînt: mobila, caramizi, tigle, prefabricate din beton, material de balastiera, puieţi, lemn din doborîturi, deşeuri rezultate din exploatarea şi industrializarea lemnului şi alte mărfuri stabilite prin dispoziţiile legale vor putea fi vîndute cumparatorilor individuali la preţuri cu amănuntul, direct de unităţile producătoare.

Articolul 21

În afară îndatoririlor prevăzute la art. 14-16 personalul din unităţile comerciale de stat şi cooperatiste are următoarele obligaţii:

a)sa nu rezerve mărfuri în vederea aprovizionarii proprii sau a altor persoane;

b)sa nu pretindă şi sa nu primească sume de bani sau alte foloase necuvenite pentru marfa vinduta sau serviciile prestate;

c)sa nu servească în unităţile de alimentaţie publică băuturi alcoolice în cantităţi care să poată provoca încălcarea regulilor de convieţuire socială de către consumatori;

d)sa nu servească minorilor băuturi alcoolice în unităţile de alimentaţie publică.

C. Pentru membrii cooperativelor agricole de producţie, producătorii agricoli individuali şi mestesugari

Articolul 22

Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii agricoli individuali pot sa vinda, în condiţiile legii, produsele proprii, în pieţe, tîrguri, oboare sau în alte locuri de desfacere anume stabilite.

Vînzarea şi schimbul produselor agricole, în locurile prevăzute în alineatul precedent, sînt permise membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor agricoli individuali numai pe baza certificatului de producător agricol.

Persoanele prevăzute în prezentul articol pot sa vinda produsele şi direct din gospodăria proprie.

Articolul 23

Mestesugarii cu ateliere proprii pot sa vinda populaţiei bunurile pe care le produc, potrivit autorizaţiei de funcţionare, în locurile arătate în articolul precedent.

Articolul 24

Desfacerea produselor de către persoanele arătate în art. 22 şi 23 trebuie să se desfăşoare în condiţii de comerţ civilizat, în care scop organele administraţiei de stat au obligaţia sa ia măsurile corespunzătoare, precum şi sa prevină şi sa combata orice încercări de specula pe seama cumpărătorului.

Articolul 25

În cazul cînd vînzarea produselor se face în pieţe, tîrguri sau oboare, organele locale ale administraţiei de stat vor lua măsuri pentru dotarea cu construcţiile şi inventarul necesar, cu instalaţiile care să asigure cerinţele igienico-sanitare.

D. Pentru persoanele fizice care efectuează activitate de comerţ

Articolul 26

Persoanele fizice pot efectua acte de comerţ numai pe baza autorizaţiei de exercitare a activităţii de comerţ, în locurile şi pentru produsele prevăzute în autorizaţie.

Prevederile art. 24 se aplică şi acestor persoane fizice.

Articolul 27

Produsele: grîu, secara, orz, ovaz, porumb, fainuri provenite din aceste cereale, seminţe de plante furajere şi seminţe oleaginoase, vite, porcine, ovine, caprine, carne şi preparate din carnea acestor animale, ulei, untura, slanina, piei de orice fel, vinuri şi celelalte produse vinicole, precum şi alte produse stabilite prin lege, nu pot face obiectul comerţului particular.

Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii agricoli individuali pot sa vinda produse proprii, de natura celor prevăzute în alineatul precedent, în condiţiile stabilite la art. 22-25 din prezenta lege.

Capitolul 3Atribuţii şi raspunderi în legătură cu activitatea de comerţ interior

A. Pentru organele centrale ale administraţiei de stat

Articolul 28

În vederea aplicării în bune condiţii a prevederilor prezentei legi, Consiliul de Miniştri adopta măsurile necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a activităţii de comerţ interior, dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale şi modernizarea activităţii de comerţ pe întreg teritoriul tarii.

De asemenea, stabileşte, în conformitate cu prevederile legii de adoptare a planului de stat, volumul de desfacere cu amănuntul şi sarcinile de livrări, anuale şi în perspectiva, privind fondul de mărfuri destinat aprovizionarii populaţiei, pe titulari de plan.

Articolul 29

Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu Ministerul Comerţului Interior, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, celelalte ministere şi organe centrale interesate şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, elaborează proiectul planului de comerţ interior ca parte integrantă a planului de stat.

Comitetul de Stat al Planificarii împreună cu Ministerul Comerţului Interior şi celelalte ministere şi organe centrale şi locale titulare de plan vor urmări ca la elaborarea proiectului planului de dezvoltare a economiei naţionale să se prevadă fondul de mărfuri cantitativ şi în structura, în concordanta cu creşterea producţiei şi ţinînd seama de cerinţele populaţiei.

Articolul 30

Organizaţiile comerciale şi cele producătoare au obligaţia ca prin contractele economice pe care le încheie să asigure aprovizionarea permanenta a unităţilor şi cu produse sau sortimente de mărfuri ieftine, în cantităţi corespunzătoare.

În planurile de stat anuale se vor prevedea în mod distinct cantităţile la principalele produse şi sortimente de mărfuri cu preţuri ieftine, precum şi articole pentru copii.

Nelivrarea cantităţilor de produse ieftine şi articole pentru copii la nivelul prevederilor din plan şi în structura contractelor economice constituie o încălcare a legii.

Articolul 31

Ministerul Comerţului Interior înfăptuieşte politica partidului şi statului în domeniul comerţului interior, organizează întreaga activitate de comerţ şi răspunde de buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe, centre muncitoresti şi sate.

Ministerul Comerţului Interior şi comitetele executive ale consiliilor populare, în unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează, răspund de modul în care se desfăşoară comerţul, de îndrumarea şi controlul tuturor unităţilor comerciale.

În calitate de titular de plan, Ministerul Comerţului Interior răspunde de realizarea planului de desfacere cu amănuntul.

În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, de coordonare şi imbunatatire continua a activităţii comerciale, pentru buna aprovizionare şi servire a populaţiei, Ministerul Comerţului Interior are următoarele atribuţii principale:

a)organizează şi ia măsuri pentru studierea şi cunoaşterea cererii de mărfuri a populaţiei, în ansamblu şi pe structura fondului de mărfuri, pe diferite categorii de venituri ale populaţiei şi în funcţie de specificul local;

b)contribuie sistematic la dezvoltarea producţiei bunurilor de consum, manifestînd un rol activ în stabilirea sortimentelor şi volumelor de mărfuri necesare a fi realizate de organizaţiile producătoare, în vederea aprovizionarii populaţiei în bune condiţii. În acest scop, organizează operaţiile de contractare a fondului de mărfuri, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale ce au în subordine organizaţii producătoare ori comerciale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti;

c)orienteaza şi influenţează gusturile şi preferintele consumatorilor spre mărfurile realizate de industria noastră socialistă; organizează împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, care au în subordine unităţi producătoare, popularizarea calităţii şi a celorlalte avantaje pe care mărfurile le oferă; de asemenea, organizează tîrguri, pavilioane, expoziţii cu vînzare şi alte acţiuni de informare a populaţiei;

d)participa, împreună cu ministerele care au în subordine organizaţii producătoare, la elaborarea balantelor pentru principalele bunuri de consum, urmăreşte şi asigură realizarea resurselor destinate aprovizionarii populaţiei;

e)stabileşte, în cadrul planului, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior, sarcinile de plan pe judeţe şi municipiul Bucureşti, precum şi fondul de mărfuri la principalele produse;

f)stabileşte în colaborare cu celelalte organe centrale cu activitate de comerţ interior normele de aplicare a prevederilor legale privind raporturile contractuale dintre organizaţiile comerţului cu ridicată şi cele cu amănuntul; stabileşte răspunderea administrativă comuna ce le revine pentru buna aprovizionare a unităţilor comerciale; elaborează, potrivit legii, norme tehnice referitoare la livrarea mărfurilor de către depozitele cu ridicată către unităţile comerciale;

g)coordonează, potrivit legii, importul de bunuri de consum destinate aprovizionarii populaţiei şi schimburile de mărfuri de la fondul pieţei cu alte tari, efectuate de către organele centrale cu activitate de comerţ interior; ia măsuri ca mărfurile importate sa corespundă condiţiilor de calitate şi igienico-sanitare, potrivit normelor aplicabile pe teritoriul tarii noastre;

h)îndrumă şi controlează organizaţiile comerciale cu ridicată şi cele cu amănuntul, din subordinea sa;

i)emite, în colaborare cu celelalte organe centrale interesate, norme privind stocurile de mărfuri din comerţ şi criterii de aşezare a fondului de mărfuri pe organizaţii comerciale, în cadrul judeţelor şi municipiului Bucureşti, corespunzător nevoilor de aprovizionare a populaţiei; elaborează, în aceleaşi condiţii, norme privind soldarile de mărfuri şi norme de perisabilitati la mărfurile din reţeaua comercială;

j)emite, potrivit legii, norme tehnice privind vînzarea bunurilor în consignaţie, precum şi pentru intermedierea de vinzari-cumpărări de către organizaţiile socialiste;

k)exercita atribuţii în domeniul preţurilor, tarifelor şi al rabaturilor comerciale, potrivit legii;

l)asigura organizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de comerţ interior şi îmbunătăţirea condiţiilor de servire a populaţiei în unităţile din sistemul propriu; sprijină, îndrumă şi controlează realizarea acestor sarcini în unităţile altor sisteme comerciale;

m)emite, cu consultarea organelor centrale interesate, norme de organizare, dezvoltare, amplasare şi dotare a reţelei comerciale; coordonează programele de dezvoltare a reţelei comerciale în profil teritorial şi pe sisteme, asigurind dezvoltarea armonioasă a acesteia pe întregul comerţ socialist;

n)emite, conform legii, norme privind structura organizatorică şi modul de funcţionare a organizaţiilor comerciale, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior;

o)stabileşte, conform legii, măsurile necesare privind recepţia mărfurilor de către unităţile comerciale;

p)acorda comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asistenţa de specialitate, în vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comercială;

r)organizează, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale interesate, recuperarea şi valorificarea ambalajelor provenite din vînzarea mărfurilor; de asemenea, ia măsuri pentru extinderea containerizarii şi paletizarii în transportul şi manipularea mărfurilor; ia măsuri pentru preambalarea de produse în depozite şi unităţi comerciale, în vederea completării cantităţilor de mărfuri preambalate, livrate de organizaţiile producătoare;

s)propune, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, nomenclatorul de meserii specifice acestei activităţi, reţeaua şi profilul şcolilor şi stabileşte planul anual de şcolarizare, potrivit legii;

t)organizează calificarea prin ucenicie la locul de muncă, şcoli profesionale, licee de specialitate, şcoli de specializare postliceala, precum şi perfecţionarea şi specializarea prin centre de pregătire şi perfecţionare cît şi prin alte forme de specializare, a personalului; are obligaţia de a asigura nivelul corespunzător de specialitate personalului din comerţul interior;

u)colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului pentru pregătirea de cadre cu studii superioare necesare comerţului interior, conform legii; asigura pentru şcolile din subordinea sa personalul didactic şi tehnic-administrativ, precum şi baza materială şi dotarea necesară procesului de învăţămînt;

v)ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de muncă personalului din organizaţiile subordonate;

x)acorda, potrivit legii, împreună cu uniunea sindicatelor de ramura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi a ministerelor şi celorlalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior, însemne şi titluri distinctive organizaţiilor comerciale fruntase şi evidentiate, colectivelor de muncă, precum şi personalului cu înaltă calificare profesională, cu comportare şi conştiinciozitate ireprosabila.

Articolul 32

Ministrul comerţului interior emite, în vederea executării prezentei legi, norme tehnice privind activitatea comercială, obligatorii pentru toate organizaţiile şi unităţile comerciale socialiste, indiferent de subordonarea lor, precum şi pentru orice alte persoane juridice şi persoane fizice care efectuează acte de comerţ.

Articolul 33

Ministerul Comerţului Interior exercita controlul şi inspecţia comercială de stat asupra întregii activităţi de comerţ interior, de la oraşe şi sate.

Articolul 34

Ministerul Comerţului Interior, în colaborare cu Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, stabileşte lista mărfurilor ce se vînd cu plata în rate, precum şi condiţiile de vînzare.

Articolul 35

Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior răspund direct, fiecare în domeniul sau, de îndeplinirea planului de desfacere cu amănuntul, de lărgirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a comerţului, de perfecţionarea activităţii de comerţ şi de servire a populaţiei, pentru satisfacerea exigenţelor crescînde ale consumatorilor. De asemenea, controlează modul de respectare a preţurilor şi tarifelor şi concordanta dintre calitatea produselor vîndute şi cea avută în vedere la stabilirea preţurilor, luînd măsurile corespunzătoare, potrivit atribuţiilor ce le revin.

Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior pot stabili norme tehnice cu caracter specific activităţii pe care o desfăşoară, în cadrul normelor emise de ministrul comerţului interior.

Articolul 36

Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior stabilesc, în cadrul planului de desfacere pe fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, sarcinile de desfacere cu amănuntul pentru organizaţiile din subordinea lor, de comun acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 37

Comitetul de Stat pentru Preţuri urmăreşte ca preţurile pentru mărfurile destinate aprovizionarii populaţiei să fie stabilite de organele competente, în concordanta cu regulile şi criteriile prevăzute de lege. De asemenea, Comitetul de Stat pentru Preţuri îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 38

Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor controlează calitatea mărfurilor destinate aprovizionarii populaţiei, ia măsuri şi aplica sancţiuni, potrivit atribuţiilor ce-i revin.

Articolul 39

Ministerul Sănătăţii răspunde de punerea la dispoziţia populaţiei a unei game corespunzătoare de medicamente.

În acest scop stabileşte, împreună cu Ministerul Industriei Chimice şi celelalte organe centrale şi locale de resort, structura fondului de medicamente şi cantităţile necesare pentru satisfacerea cît mai deplina a cerinţelor populaţiei în acest domeniu.

Ministerul Sănătăţii, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, organizează reţeaua de farmacii, ia măsuri pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnice a acestora, asigura buna lor aprovizionare şi funcţionare.

Articolul 40

Inspecţia sanitară de stat are sarcina de a veghea asupra respectării normelor igienico-sanitare privind producţia, depozitarea şi desfacerea alimentelor destinate aprovizionarii populaţiei. În acest scop, efectuează controale în unităţile comerciale şi de alimentaţie publică, în pieţe, tîrguri, oboare şi alte locuri de desfacere, asupra modului în care mărfurile alimentare sînt conservate şi manipulate în vederea respectării regulilor de igiena, ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi pentru sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor legale.

Inspecţia sanitară veterinara de stat urmăreşte şi controlează aplicarea măsurilor legale sanitar-veterinare, cu privire la produsele alimentare de origine animala, în întreprinderile care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau desfac asemenea produse, adopta măsurile necesare şi aplica sancţiuni potrivit legii.

Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor vor lua măsuri pentru buna funcţionare a organelor de inspecţie sanitară şi respectiv sanitară veterinara şi răspund de respectarea regulilor igienico-sanitare şi veterinare în unităţile comerciale, împreună cu Ministerul Comerţului Interior şi comitetele executive ale consiliilor populare.

Articolul 41

Ministerul Comerţului Interior ia măsuri pentru perfecţionarea sistemului informaţional şi promovarea metodelor moderne de evidenta şi prelucrare a datelor la organizaţiile comerciale din subordinea sa şi la cele din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare; raportează Consiliului de Miniştri situaţia aprovizionarii populaţiei prin unităţile comerţului socialist.

Împreună cu Direcţia Centrala de Statistica, elaborează un sistem informaţional unitar, aplicabil tuturor organizaţiilor cu activitate de comerţ interior.

B. Pentru organele locale ale administraţiei de stat

Articolul 42

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti organizează comerţul cu amănuntul în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea şi răspund de buna aprovizionare a populaţiei, de gospodărirea judicioasă a mărfurilor provenite atît din fondul central cît şi din resurse locale, de dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi folosirea intensiva şi raţională a acesteia, de servirea civilizata a cumparatorilor.

În acest scop, exercita următoarele atribuţii principale:

a)coordonează, îndrumă şi controlează activitatea de comerţ interior desfăşurată de organizaţiile comerciale cu amănuntul ale tuturor sistemelor comerciale;

b)organizează, conduc şi controlează organizaţiile comerciale din subordinea lor;

c)elaborează proiectul planului şi desfăşoară volumul vinzarilor de mărfuri cu amănuntul şi ceilalţi indicatori pentru organizaţiile comerciale subordonate consiliilor populare, luînd măsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan pe întregul comerţ socialist; iau măsuri pentru repartizarea judicioasă a fondului de mărfuri la principalele produse pe localităţi şi sisteme comerciale; organizează studiul cererii de mărfuri a populaţiei;

d)controlează măsurile luate de către organizaţiile comerciale locale pentru obţinerea fondului de mărfuri contractat cu organizaţiile furnizoare şi evitarea formării de stocuri de mărfuri peste necesar;

e)iau măsuri pentru completarea fondului de mărfuri cu produse din resurse locale în scopul satisfacerii cît mai complete a cerinţelor consumatorilor de la oraşe şi sate;

f)exercita atribuţii în domeniul preţurilor şi tarifelor, potrivit legii;

g)stabilesc, potrivit normelor emise de ministrul comerţului interior, necesarul de suprafeţe comerciale, diversificarea şi amplasarea reţelei comerciale şi de alimentaţie publică, pentru toate sistemele comerciale cu consultarea organelor interesate;

h)organizează şi iau măsuri pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale şi de alimentaţie publică, potrivit normelor emise de ministrul comerţului interior; aproba înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor comerciale ale organizaţiilor subordonate;

i)controlează şi răspund de buna gospodărire şi de starea igienico-sanitară a unităţilor comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale;

j)analizează periodic modul de aprovizionare a populaţiei de către unităţile comerţului socialist şi de către producători, luînd măsuri corespunzătoare;

k)iau măsuri pentru aprovizionarea populaţiei cu combustibil;

l)acorda asistenţa comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti, de sector şi comunale, în vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comercială ce intră în competenţa acestora;

m)îndrumă şi controlează desfăşurarea comerţului în pieţe, tîrguri şi oboare;

n)autoriza persoane fizice sa exercite, potrivit legii, activitate de comerţ;

o)iau măsuri pentru pregătirea profesională a personalului din organizaţiile comerciale din subordinea consiliilor populare, prin şcoli profesionale, şcoli de specializare postliceala, licee economice şi cursuri de scurta durata, în raport cu nevoile de cadre;

p)îndrumă şi controlează organizaţiile comerciale subordonate asupra modului de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la perfecţionarea pregătirii profesionale şi la ridicarea nivelului politico-educativ al personalului;

r)exercita inspecţia comercială de stat pe plan local, potrivit legii.

Articolul 43

Pentru aplicarea unitară a măsurilor privind activitatea comercială, pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt organizate direcţii comerciale, ca organe locale de specialitate ale administraţiei de stat; direcţiile comerciale judeţene şi Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti sînt conduse, indrumate şi controlate de comitetele executive ale consiliilor populare, fiind subordonate consiliilor populare, comitetelor executive ale acestora şi Ministerului Comerţului Interior.

Inspectoratele comerciale de stat locale sînt subordonate atît consiliilor populare şi comitetelor executive ale acestora, cît şi Ministerului Comerţului Interior.

Articolul 44

Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, de sector, orăşeneşti şi comunale răspund de buna aprovizionare a populaţiei şi exercită următoarele atribuţii principale privind activitatea comercială:

a)iau măsuri pentru aprovizionarea unităţilor comerciale ale organizaţiilor subordonate şi controlează întreaga reţea comercială asupra activităţii desfăşurate;

b)analizează periodic situaţia aprovizionarii populaţiei prin unităţile comerciale şi producători şi iau măsurile necesare pentru continua ei imbunatatire;

c)aproba înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor comerciale ale organizaţiilor din subordinea lor; autoriza funcţionarea unităţilor comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale;

d)iau măsuri pentru folosirea judicioasă a spaţiilor comerciale şi aproba orariile de funcţionare a unităţilor comerciale, ţinînd seama de nevoile de aprovizionare ale populaţiei;

e)iau măsuri pentru organizarea, conducerea şi funcţionarea pieţelor, tirgurilor, oboarelor şi a altor locuri de desfacere, creind producătorilor condiţii corespunzătoare şi controlează desfăşurarea activităţii de comerţ;

f)exercita atribuţii în domeniul preţurilor şi tarifelor, potrivit legii;

g)controlează modul în care sînt gospodărite unităţile comerciale, respectarea regulilor privind recepţia, depozitarea, păstrarea mărfurilor în reţeaua comercială, precum şi a celor igienico-sanitare;

h)îndrumă şi controlează aplicarea dispoziţiilor privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din organizaţiile comerciale din subordinea lor şi urmăresc ridicarea nivelului politico-educativ al acestuia;

i)exercita inspecţia comercială de stat pe plan local, potrivit legii.

Articolul 45

Organele financiar-bancare şi celelalte organe cu atribuţii de control pe plan local îşi exercită atribuţiile în legătură cu gestionarea mărfurilor destinate aprovizionarii populaţiei, respectarea preţurilor şi tarifelor, precum şi aplicarea normelor prevăzute în prezenta lege, potrivit competentei stabilite în legea lor de organizare.

C. Pentru uniunile centrale şi locale ale cooperaţiei

Articolul 46

Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum şi uniunile judeţene exercita în principal următoarele atribuţii în legătură cu aprovizionarea populaţiei:

a)organizează aprovizionarea populaţiei prin reţeaua comercială proprie şi iau măsuri pentru desfacerea unor mărfuri de buna calitate, în sortimente variate, care să aibă o vînzare sigura, exercitind o influenţa activa asupra producţiei de mărfuri pentru sate; organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să asigure gospodărirea cît mai raţională a fondului de mărfuri de care dispun, distribuirea produselor pe zone şi comune, potrivit cerinţelor populaţiei şi specificului local;

b)achiziţionează în cantităţi sporite produsele agroalimentare realizate în gospodăriile populaţiei, se preocupa de buna valorificare a surplusului de produse ale acestor gospodării; orienteaza şi stimuleaza gospodăriile populaţiei în creşterea şi prelucrarea produselor agroalimentare, în vederea atragerii în circuitul economic a noi mărfuri, contribuind astfel la satisfacerea cerinţelor populaţiei, la creşterea livrărilor de materii prime pentru industrie şi a volumului de mărfuri pentru export;

c)organizează industrializarea şi semiindustrializarea unor produse agricole, largindu-şi continuu activitatea de producţie, în scopul completării resurselor de mărfuri pentru consumul populaţiei;

d)organizează şi dezvolta producţia obiectelor de arta populara şi de artizanat şi ia măsuri pentru achiziţionarea unor astfel de bunuri de la creatori şi mesteri populari, precum şi pentru desfacerea acestor produse.

Articolul 47

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi uniunile de cooperative exercita următoarele atribuţii în legătură cu aprovizionarea populaţiei:

a)organizează desfacerea prin unităţile comerciale din sistemul propriu a produselor executate de cooperativele meşteşugăreşti şi de alte unităţi din cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti;

b)iau măsuri pentru achiziţionarea produselor de arta populara şi artizanat executate de creatori şi mesteri populari şi a altor produse executate de mestesugari cu ateliere proprii, precum şi desfacerea acestora prin unităţile comerciale proprii;

c)organizează producţia de bunuri de consum şi de obiecte de arta populara şi artizanat, în vederea completării fondului de mărfuri.

Articolul 48

Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi uniunile judeţene sprijină şi îndrumă unităţile cooperatiste agricole în organizarea desfacerii către cumpărători, potrivit legii, a produselor agricole vegetale şi animale, precum şi a celor realizate în activităţile industriale şi de prelucrare a produselor agricole.

Produsele cooperativelor agricole de producţie pot fi desfăcute de către fiecare cooperativa în parte sau de către organizaţii intercooperatiste constituite în acest scop.

Articolul 49

Uniunile cooperativelor de consum, meşteşugăreşti şi de producţie agricolă răspund de organizarea, dezvoltarea şi modernizarea unităţilor comerciale şi îmbunătăţirea condiţiilor de servire a populaţiei prin reţeaua proprie.

Articolul 50

Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie organizează şi răspund de pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului necesar organizaţiilor şi unităţilor comerciale din reţeaua proprie.

D. Pentru organizaţiile şi întreprinderile de stat şi cooperatiste

Articolul 51

Organizaţiile de stat şi cooperatiste au sarcina de a asigura aprovizionarea şi servirea populaţiei în cele mai bune condiţii, pe baza sarcinilor ce le revin din planul de stat.

În acest scop îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a)studiază cererea de mărfuri, fac propuneri de plan şi răspund de realizarea planului aprobat;

b)contractează cu furnizorii fondul de mărfuri necesar aprovizionarii populaţiei şi realizării planului de desfacere; urmăresc executarea întocmai a contractelor;

c)asigura aprovizionarea permanenta a unităţilor comerciale cu întregul sortiment de mărfuri, potrivit profilului acestora şi cerinţelor cumparatorilor;

d)receptioneaza potrivit normelor legale, cantitativ şi calitativ, mărfurile livrate de furnizori; răspund faţă de cumpărători pentru calitatea produselor vîndute;

e)organizează procesul de vînzare din unităţile comerciale, folosind metode şi procedee proprii comerţului modern, în vederea unei bune serviri a populaţiei;

f)organizează informarea cumparatorilor, prin diferite forme de reclama comercială, asupra mărfurilor puse în vînzare şi îndeosebi asupra sortimentelor noi;

g)iau măsuri pentru buna gospodărire a fondului de mărfuri, precum şi pentru depozitarea şi conservarea de produse în funcţie de specificul acestora; asigura paza bunurilor şi valorilor din patrimoniul lor;

h)iau măsuri pentru respectarea regulilor de comerţ şi a normelor igienico-sanitare în unităţile comerciale;

i)iau măsuri pentru dezvoltarea sau modernizarea reţelei comerciale, urmăresc executarea la termen a obiectivelor de investiţii şi reparaţii capitale prevăzute în plan;

j)iau măsuri pentru folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, reducerea cheltuielilor de circulaţie şi creşterea eficientei economice a activităţii comerciale;

k)organizează selecţionarea, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului organizaţiei şi promovarea acestuia;

l)folosesc mijloacele de stimulare morala şi materială a personalului care dovedeşte o comportare ireprosabila în munca;

m)asigura personalului condiţii corespunzătoare de muncă; răspund, conform legii, de aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor în unităţile comerciale;

n)rezolva sesizările echipelor de control obştesc şi ale oamenilor muncii.

Articolul 52

Întreprinderilor de producţie, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor le revin următoarele atribuţii, pe lîngă cele prevăzute la art. 51:

a)sa ia măsuri ca unităţile comerciale să fie aprovizionate cu un sortiment complet de legume, fructe, cartofi şi struguri de masa care să fie vîndute către populaţie după ce au fost sortate pe calităţi;

b)să asigure insilozarea şi conservarea în condiţii corespunzătoare a stocurilor de produse necesare aprovizionarii populaţiei pînă la noua recolta;

c)sa dezvolte continuu activitatea de producţie pentru valorificarea superioară şi lărgirea sortimentului produselor pe care le comercializează; sa extindă preambalarea legumelor şi fructelor şi livrarea acestora de la producător direct la unităţile de desfacere cu amănuntul;

d)sa ia măsuri ca în pieţe sa funcţioneze un număr suficient de unităţi stabile şi mobile, bine aprovizionate, prin care să se asigure aprovizionarea continua a populaţiei şi, totodată, să se influenteze favorabil nivelul preţurilor pe piaţa taraneasca.

Articolul 53

Întreprinderile producătoare de bunuri de consum, precum şi cooperativele de producţie mestesugareasca, vor lua măsuri sa dezvolte o reţea de magazine proprii pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul către populaţie. Ele răspund de buna organizare a acestor unităţi, de dotarea lor corespunzătoare, de studierea şi cunoaşterea cererii populaţiei pentru îmbunătăţirea şi diversificarea producţiei.

Capitolul 4Atribuţiile unităţilor de alimentaţie publică de stat şi cooperatiste

Articolul 54

Alimentaţia publică îndeplineşte în cadrul comerţului interior o importanţa funcţie social-economică, participind activ la aprovizionarea maselor largi ale populaţiei, la satisfacerea cerinţelor de consum, la ridicarea nivelului de trai al acesteia.

Articolul 55

Organizaţiile de alimentaţie publică au sarcina sa pună la dispoziţia consumatorilor sortimente culinare variate, de buna calitate, în condiţii de igiena, asigurind o servire ireprosabila.

Articolul 56

Conducerile organizaţiilor de alimentaţie publică vor lua măsuri pentru asigurarea rentabilitatii fiecărei unităţi comerciale.

Articolul 57

În vederea realizării sarcinilor ce le revin, organizaţiile de alimentaţie publică au următoarele atribuţii, pe lîngă cele prevăzute la art. 51:

a)organizează producţia unui larg sortiment de preparate culinare, semipreparate de bucatarie, produse de cofetarie şi patiserie;

b)iau măsuri pentru introducerea de noi retete în fabricaţie în concordanta cu cerinţele unei alimentatii ştiinţifice, precum şi de meniuri dietetice;

c)în vederea usurarii muncii de pregătire a hranei în gospodărie, a satisfacerii în mai bune condiţii a cerinţelor populaţiei cu produse de bucatarie, preparate şi semipreparate, iau măsuri pentru organizarea şi dezvoltarea aprovizionarii consumatorilor la domiciliu;

d)asigura diversificarea unităţilor şi extinderea reţelei de alimentaţie publică - restaurante, pensiuni, unităţi lacto-vegetariene, restaurante cu autoservire, bucatarii de bloc şi altele asemenea;

e)dezvolta reţeaua de laboratoare şi iau măsuri pentru dotarea acestora şi a bucătăriilor cu instalaţii şi utilaje moderne;

f)iau măsuri eficiente pentru întreţinerea în condiţii de perfecta curăţenie a salilor de consumaţie, bucătăriilor şi celorlalte anexe, exercitind în acest scop un control permanent şi sistematic.

Articolul 58

Pentru a asigura oamenilor muncii, pensionarilor şi membrilor lor de familie preparate culinare de calitate superioară, în sortimente variate şi la preţuri accesibile, organizaţiile de alimentaţie publică şi cooperativele de consum organizează pe lîngă întreprinderi şi instituţii, potrivit legii, cantine-restaurant.

Cantinele-restaurant vor organiza servirea meniurilor şi la domiciliul consumatorilor, pe bază de abonament sau comenzi prealabile, precum şi desfacerea de preparate şi semipreparate culinare.

Capitolul 5Asigurarea serviciilor pentru mărfurile vîndute

Articolul 59

Organizaţiile comerciale au obligaţia ca mărfurile vîndute populaţiei sa corespundă prescripţiilor tehnice de folosinţă şi calitate prevăzute în standardele de stat sau alte norme legale.

Articolul 60

Pentru obiectele de folosinţă îndelungată, organizaţiile comerciale garantează, potrivit legii, buna funcţionare, ţinînd seama de scopul pentru care au fost fabricate şi puse în vînzare. Garanţia se acordă pe o anumită perioada. În perioada de garanţie, repararea, întreţinerea, reviziile, precum şi înlocuirea pieselor necorespunzătoare, se asigura în mod gratuit. Garanţia nu se datorează dacă defectul a fost produs din cauza nerespectării de către cumpărător a regulilor de folosire şi de păstrare a bunurilor.

Ministerul Comerţului Interior împreună cu celelalte ministere şi organe centrale de resort stabilesc mărfurile care se vînd în condiţiile alineatului precedent, precum şi termenele de garanţie.

Articolul 61

Organizaţiile comerciale de stat şi cooperatiste asigura servirea populaţiei prin vînzarea mărfurilor şi prestarea serviciilor cu plata în rate, potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, organizează transportul mărfurilor la domiciliul cumparatorilor pe bază de comenzi.

Articolul 62

Personalul din comerţ are datoria sa dea cumpărătorului toate explicaţiile necesare utilizării în buna condiţii a produselor expuse spre vînzare, sa elibereze prospectele şi instrucţiunile de folosire, precum şi certificatele de garanţie.

Articolul 63

Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale de resort sînt obligate sa ia măsuri pentru executarea reparaţiilor şi întreţinerii bunurilor de consum de folosinţă îndelungată în perioada de garanţie.

Pentru produsele de larga circulaţie sau de valori mari, cum sînt aparate de radio, televizoare, autoturisme, întreprinderile producătoare vor organiza unităţi proprii de reparaţii şi întreţinere.

De asemenea, industria locală de stat, cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum vor organiza o reţea larga de ateliere de reparaţii şi întreţinere a mărfurilor vîndute, care să satisfacă în condiţii bune cerinţele populaţiei.

Unităţile prestatoare de servicii pot efectua contra cost lucrări de reparaţii şi după expirarea perioadei de garanţie.

Articolul 64

Unităţile prestatoare de servicii sînt obligate să execute lucrări de reparaţii, întreţinere şi revizii periodice ale mărfurilor vîndute, la timp şi de buna calitate. În activitatea lor, aceste unităţi vor tine seama de cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile oamenilor muncii, în vederea îmbunătăţirii continue a lucrărilor efectuate.

Articolul 65

În activitatea unităţilor prestatoare de servicii pentru mărfurile vîndute se va urmări, concomitent cu satisfacerea optima a cerinţelor populaţiei, creşterea eficientei economice a acestei activităţi.

Articolul 66

Întreprinderile producătoare de bunuri de folosinţă îndelungată sînt obligate să asigure producţia pieselor de schimb necesare repararii şi întreţinerii acestor bunuri pe toată durata lor de folosinţă.

Piesele de schimb necesare pentru bunurile provenite din import se vor asigura de către Ministerul Comerţului Interior.

Articolul 67

Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum vor lua măsuri pentru satisfacerea cît mai completa a cerinţelor populaţiei în domeniul prestărilor de servicii, pentru mărfurile vîndute, prin diversificarea lucrărilor, organizarea de unităţi specializate, fixe şi mobile, lărgirea şi modernizarea reţelei, atît în localităţile urbane cît şi în cele rurale.

Articolul 68

Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa dea o atenţie deosebită pregătirii cadrelor tehnice, sa ia măsuri în vederea asigurării necesarului de cadre al unităţilor care prestează servicii populaţiei pentru mărfurile vîndute.

Articolul 69

Controlul activităţii de prestări de servicii pentru mărfurile vîndute se efectuează de ministere, celelalte organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare, prin unităţile în subordine.

Capitolul 6Răspunderile şi sancţiunile pentru încălcarea normelor privind activitatea de comerţ interior

Articolul 70

Încălcarea îndatoririlor prevăzute în prezenta lege poate atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Sancţiunile disciplinare pentru încălcarea normelor privind activitatea de comerţ interior de către personalul organizaţiilor socialiste sau de către membrii cooperatori sau ai altor organizaţii obşteşti sînt cele prevăzute de lege şi se aplică potrivit prevederilor din regulamentele de ordine interioară şi statute.

A. Contravenţii

Articolul 71

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 250 al 1500 lei:

a)omisiunea de a emite comenzi pentru aprovizionarea magazinelor cu mărfurile solicitate de cumpărători;

b)neoferirea mărfurilor disponibile în depozit precum şi executarea cu întîrziere, faţă de dispoziţiile organelor comerciale ierarhic superioare, a comenzilor sau graficelor de aprovizionare a unităţilor de desfacere cu amănuntul;

c)condiţionarea vinzarii unor mărfuri de cumpărarea altor mărfuri;

d)măsurarea, cintarirea, numărarea mărfurilor de către vinzator, în condiţii care să nu permită cumpărătorului sa verifice exactitatea operaţiunii;

e)neeliberarea de bonuri de vînzare sau note de plată, dacă normele legale prevăd o asemenea obligaţie;

f)omisiunea înregistrării sumelor rezultate din vinzari, potrivit normelor legale;

g)primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite, în valoare de pînă la 100 lei, de către personalul organizaţiilor şi unităţilor socialiste comerciale sau prestatoare de servicii prevăzute în prezenta lege, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care este obligat în temeiul acesteia; dacă suma de bani sau valoarea folosului necuvenit depăşeşte 100 lei se aplică dispoziţiile Codului penal; dacă fapta este săvîrşită de o persoană care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat, se aplică dispoziţiile Codului penal, indiferent de suma;

h)primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite de către membrii organizaţiilor cooperatiste sau ai celorlalte organizaţii obşteşti, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu decurgind din prezenta lege;

i)livrarea de către furnizori sau receptionarea, potrivit normelor legale, de către comisiile de primire şi verificare a mărfurilor care nu corespund prescripţiilor tehnice de calitate prevăzute în standarde de stat, norme interne, caiete de sarcini;

j)primirea, expunerea sau punerea în vînzare a unor mărfuri degradate, deformate, cu impuritati, cu vicii de execuţie vizibile sau cu termenul de valabilitate depăşit;

k)livrarea, preluarea sau punerea în vînzare a mărfurilor care nu întrunesc condiţiile de stantare, etichetare sau imprimare a datelor prevăzute în standardele de stat, norme interne sau alte dispoziţii legale, pentru fiecare dintre mărfurile în cauza;

l)vînzarea fără autorizaţie, pe străzi, în pieţe, în parcuri sau în alte asemenea locuri, ori în localuri publice, de bunuri cumpărate în scop de revinzare, dacă săvîrşirea faptelor nu are caracter de îndeletnicire;

m)vînzarea directa către populaţie de bunuri aduse din străinătate cu scopul vadit de a fi vîndute în ţara de către cel care le-a adus, precum şi intermedierea unei astfel de vinzari, dacă vînzarea ori intermedierea se face pentru prima data.

Articolul 72

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 2000 lei servirea cu preferinta a unor cumpărători sau consumatori în condiţii în care afectează interesele celorlalţi, de către personalul organizaţiilor şi unităţilor comerciale socialiste, ori de către membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însărcinărilor de serviciu.

Articolul 72

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 3000 lei cumpărarea de produse alimentare şi nealimentare de către cumpărătorii individuali, direct de la unităţile socialiste producătoare sau din depozitele acestora, din depozitele unităţilor socialiste comerciale de orice fel sau din alte locuri decît din spaţiile anume destinate vinzarii mărfurilor către populaţie prin unităţile socialiste comerciale cu circuit deschis, afară de cazurile prevăzute la art. 20 alin. 4-6.

Articolul 74

Faptele prevăzute la art. 71-73 constituie contravenţie, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.

B. Infracţiuni

Articolul 75

Constituie infracţiune de specula prevăzută în art. 295 lit. a, b şi c din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani săvîrşirea uneia dintre următoarele fapte:

a)cumpărarea în scop de revinzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit dispoziţiilor legale, nu pot face obiectul comerţului particular;

b)cumpărarea de produse industriale sau agricole în scop de prelucrare în vederea revinzarii, dacă ceea ce ar rezultă din prelucrare nu poate face, potrivit dispoziţiilor legale, obiectul comerţului particular;

c)exercitarea comerţului fără autorizaţie, ca îndeletnicire.

Articolul 76

Constituie, de asemenea, infracţiune de specula şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani săvîrşirea uneia dintre următoarele fapte:

a)vînzarea directa către populaţie de bunuri aduse din străinătate cu scopul vadit de a fi vîndute în ţara de către cel care le-a adus adus, precum şi intermedierea unei astfel de vinzari, dacă vînzarea ori intermedierea se face în mod repetat;

b)mijlocirea de tranzacţii imobiliare sau mobiliare, în scopul obţinerii de profituri.

Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează săvîrşirea următoarelor fapte de către personalul organizaţiilor şi unităţilor socialiste prevăzute în prezenta lege, ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însărcinărilor de serviciu:

a)introducerea ilegala de mărfuri în scopul vinzarii lor în unităţile comerciale;

b)dosirea de mărfuri în vederea obţinerii unor foloase necuvenite.

Tentativa la faptele prevăzute în alin. 2 lit. a şi b se pedepseşte.

Articolul 77

Constituie infracţiune de înşelăciune la măsurătoare prevăzută în art. 296 din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani înşelarea prin folosirea unui instrument de măsurat inexact ori prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

Tentativa se pedepseşte.

Articolul 78

Constituie infracţiune de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută în art. 297 din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscînd ca sînt falsificate ori substituite.

Dacă mărfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vătămătoare sănătăţii, sînt aplicabile dispoziţiile art. 313 din Codul penal.

Tentativa se pedepseşte.

Articolul 79

Vînzarea produselor alimentare şi nealimentare de către personalul unităţilor socialiste, de către membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti în cadrul însărcinărilor de serviciu direct de la unităţile producătoare sau din depozitele acestora, din depozitele unităţilor comerciale de orice fel, sau în alte condiţii decît prin unităţile comerciale cu circuit deschis din reţeaua comercială cu amănuntul şi numai din spaţiile anume destinate vinzarii mărfurilor către populaţie, în afară de cazurile prevăzute de art. 20 alin. 4-6, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Capitolul 7Aplicarea sancţiunilor şi a altor măsuri prevăzute în prezenta lege

A. Dispoziţii cu privire la contravenţii

Articolul 80

În cazul contravenţiilor prevăzute în prezenta lege, lucrurile care au servit la săvîrşirea contravenţiei, dacă sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiei, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate, sînt supuse confiscării.

Articolul 81

Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constata de primari, de delegaţii acestora, precum şi de către ofiţerii sau subofiterii de militie.

Contravenţiile prevăzute la art. 71 lit. a-k şi art. 72 se constata şi de către inspectorii comerciali de stat, de către organele de control sau inspecţie ale organizaţiilor de stat ori cooperatiste, potrivit legii lor de organizare, precum şi de împuterniciţii organizaţiilor cooperatiste sau obşteşti, potrivit art. 16 din Legea nr. 32/1968* privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Inspectorii comerciali de stat constata de asemenea contravenţiile prevăzute la art. 71 lit. l şi art. 73.

* Legea nr. 32/1968 este reprodusa în C.L.D.H.A.N. nr. VI/1968, p. 208.

Articolul 82

Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică şi contravenţiilor prevăzute la art. 71-73 în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

În cazul contravenţiilor prevăzute în prezenta lege plîngerea se soluţionează de judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia.

Articolul 83

În cazurile în care echipele de control obştesc, în exercitarea atribuţiilor lor, apreciază ca faptele constatate constituie contravenţii sau infracţiuni, vor sesiza organele competente să constate şi să aplice sancţiuni contravenţionale sau organele de urmărire penală; dacă se considera ca faptele constatate constituie abateri disciplinare sau sînt de competenţa comisiei de judecată, sesizează conducerea organizaţiei socialiste pentru a lua măsuri corespunzătoare.

B. Dispoziţii cu privire la infracţiuni

Articolul 84

Persoanele care comit infracţiunile prevăzute de prezenta lege vor fi judecate, cînd este cazul, în faţa colectivelor de muncă din care fac parte sau a colectivităţilor care au avut de suferit în urma acţiunilor lor ilicite.

În aceleaşi condiţii vor fi judecati şi instigatorii, complicii, tainuitorii şi favorizatorii.

Articolul 85

Bunurile care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute în prezenta lege sînt supuse confiscării, în condiţiile prevăzute de art. 118 din Codul penal.

În cazul în care aceste bunuri au fost înstrăinate cu orice titlu, ele vor fi confiscate de la dobînditor, dacă acesta a fost de rea-credinţa.

Articolul 86

Persoanele condamnate pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege nu pot fi gestionari, aplicindu-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 4 şi 5 din Legea nr. 22/1969* privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. De asemenea, aceste persoane nu pot ocupa funcţii de control financiar.

În cazul infracţiunilor săvîrşite de către personalul organizaţiilor socialiste ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti în cadrul însărcinărilor de serviciu, cei condamnaţi nu vor putea îndeplini timp de 3 ani de la executarea pedepsei, în aceeaşi unitate sau în alte unităţi, funcţia în care erau încadraţi la data săvîrşirii infracţiunii, în măsura în care nu li se aplică prevederile alineatului precedent.

* Legea nr. 22/1969 este reprodusa în C.L.D. nr. IV/1969, p. 25.

Capitolul 8Dispoziţii finale

Articolul 87

Ministerele şi celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi organizaţiile ce le sînt subordonate, vor lua măsuri de a asigura în toate unităţile comerciale condiţii corespunzătoare pentru primirea şi soluţionarea sesizarilor şi propunerilor făcute de către consumatori.

Conducerile organizaţiilor şi unităţilor comerciale au obligaţia sa ia măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor semnalate, rezolvarea urgenta a reclamatiilor întemeiate, punerea în aplicare a propunerilor judicioase ale cumparatorilor şi sancţionarea celor vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor legale.

Articolul 88

Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organizaţiile centrale cooperatiste, consiliile populare şi comitetele lor executive vor asigura, în cadrul atribuţiilor ce le revin, controlul aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei legi.

Articolul 89

Prevederile prezentei legi se aplică şi organizaţiilor obşteşti, altele decît cele cooperatiste, care au format expres obiect de reglementare în cuprinsul legii, în măsura în care desfăşoară o activitate de comerţ.

Articolul 90

Organele de control obştesc vor urmări, potrivit legii, îndeplinirea obligaţiilor ce revin conducerilor şi personalului organizaţiilor şi unităţilor comerciale în legătură cu condiţiile de producţie, transport şi desfacere a produselor, în scopul satisfacerii cît mai depline a cerinţelor populaţiei.

Articolul 91

Prin organizaţii comerciale, în sensul prezentei legi, se înţeleg întreprinderile, trusturile şi alte asemenea organizaţii de stat, cooperatiste sau obşteşti care au ca obiect de baza activitatea de comerţ şi au personalitate juridică.

Prin unităţi comerciale, în sensul prezentei legi, se înţeleg magazinele, restaurantele, cantinele-restaurant, chioscurile şi altele asemenea, ale organizaţiilor comerciale ori producătoare de stat şi cooperatiste, ale celorlalte organizaţii obşteşti sau ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice autorizate sa exercite comerţ şi care desfac produsele direct populaţiei.

Articolul 92

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 306/1952 pentru reglementarea exercitării comerţului particular şi combaterea speculei; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1087/1957 privind lista produselor agricole şi industriale ce nu pot forma obiectul comerţului particular; Decretul nr. 377/1971 privind unele măsuri referitoare la vînzarea către cumpărătorii individuali a produselor alimentare şi industriale; art. 1 lit. a şi c, art. 2 lit. a, c şi e, art. 3 lit. d şi k precum şi art. 5 lit. c din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2503/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regulile generale de comerţ, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.