privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004
(1)Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinţele şi condiţiile tehnice necesare în vederea prevenirii formarii scanteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurări pot initia incendii sau explozii.
(2)Prevederile prezentelor dispozitii se aplică şi sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.
Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizează şi se mentin în exploatare de către proiectantii, executanţii sau proprietarii (utilizatorii) construcţiilor şi amenajarilor, echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor legale ce le revin, pe timpul desfăşurării proceselor tehnologice, precum şi al manipularii, transportului şi al depozitarii materialelor.
În sensul prezentelor dispozitii, termenii şi expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii:
a)aditiv antistatic - substanţa solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, în cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel riscul datorat incarcarilor electrostatice;
b)antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se incarca cu electricitate statica; în mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizeaza în medii cu risc de incendiu sau explozie;
c)corp electrostatic la pamant - substanţa, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depăşeşte 10^6 ohmi, rezistenta fiind masurata între pamant şi un punct oarecare al elementului considerat;
d)descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai dacă intensitatea campului electric în zona depăşeşte o valoare determinata;
e)descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor între doua corpuri aflate la potentiale diferite faţă de pamant; în functie de valoarea medie a campului electric între cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere);
f)dispersie - fenomen de imprastiere, raspandire, risipire; în sensul prezentelor dispozitii, definitia se referă la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o formă dispersa a substanţelor solide, iar ceata este o formă dispersa a lichidelor combustibile;
g)electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, incalziri şi de deformare a corpurilor, plasarii acestora într-un camp electric, precum şi ca urmare a altor acţiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafeţelor de contact; energia acumulata rămâne practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, dacă se disipeaza intr-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, dacă este mai mare decat energia minima de aprindere a acestora;
h)influenţa electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor incarcat şi izolat, sub actiunea unui camp electric exterior;
i)încălţăminte antistatica - încălţăminte incercata în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie să fie cuprinsa între 100 kΩ şi 1.000 MΩ;
j)încărcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor acţiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc;
k)legare la pamant - legătură electrica a unui corp conductor la priza de pamant, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potentialul pamantului (considerat nul);
l)legătură de echipotentializare - legătură electrica realizata între diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potenţial faţă de pamant;
m)pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera întreaga suprafaţa a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm;
n)priza de pamant - instalatie care asigura o legătură electrica directa cu pamantul a unei instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;
o)rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamant - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamant;
p)scanteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri;
r)transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;
s)zona cu pericol de explozie - spatiul în care, în condiţii normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.
Formarea şi acumularea incarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociaţie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafaţa unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice.
Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenţa, actiunea electrochimica şi actiunea fotoelectrica.
(1)Principalele materiale şi substante utilizate frecvent şi pe scara larga, susceptibile sa formeze şi sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a)solide: cauciucul natural şi sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe bază de lana, fibrele artificiale, hartia, sticlă, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul);
b)lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare şi alcoolii;
c)gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena şi hidrogenul.
(2)Principalele operaţiuni cinetice în care sunt prezente materiale şi substante menţionate la alin. (1), pe timpul cărora pot să apară incarcari electrostatice, sunt:
a)încărcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b)amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c)filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d)ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare;
e)pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f)frecare, angrenare, transmisie;
g)spalare, curatare, purificare, ambalare;
h)transport, vehiculare, manipulare;
i)polizare, slefuire, sablare;
j)rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k)macinare, concasare, sfaramare.
(3)Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele şi substantele prevăzute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încărcare electrostatica, sunt:
a)fabricarea fibrelor şi firelor textile;
b)fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;
c)fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d)egrenarea bumbacului;
e)fabricarea hartiei şi imprimarea acesteia;
f)fabricarea cauciucului şi produselor de cauciuc.
(4)Exemplele de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară incarcari electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu, în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate în anexa nr. 2.
Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, în cazul indeplinirii simultane a urmatoarelor condiţii:
a)existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
b)deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;
c)energia eliberata prin descarcare să fie mai mare decat energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
În cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial, prin sisteme de incalzire sau ventilare cu aer uscat, apar condiţii favorizante astfel încât incarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.
Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanţelor combustibile sau oxidabile, dacă acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentraţia acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie şi când exista un potenţial electrostatic egal sau mai mare decat energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.
Scanteile electrice care provin din diferente de potenţial inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la vârfurile scanteilor.
Nivelul riscului generat de incarcarile electrostatice intr-o zona de lucru se apreciaza în functie de energia minima de aprindere, astfel:
a)foarte redus ≥ 100 mJ b) redus 50-100 mJ c) mediu 10-50 mJ d) mare 0,1-10 mJ e) foarte mare ≤ 0,1 mJ.
Pericolul de explozie şi/sau incendiu depinde de viteza şi de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalaţii pe timpul desfăşurării operaţiunilor de alimentare, golire, transport şi distribuţie.
Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, în functie de natura produsului de aprindere.
În functie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care să conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt:
a)legarea la pamant (sisteme echipotentiale);
b)neutralizarea sarcinilor;
c)reducerea frecarilor;
d)umidificarea atmosferei;
e)marirea conductivitatii corpurilor izolante.
(1)La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substanţelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari şi se considera realizata legarea la pamant.
(2)În locurile în care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 10^4 -10^5 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.
Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea diferenţei de potenţial dintre obiecte şi pamant, până la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie să fie suficient de mare, astfel încât să permită scurgerea fără descarcare disruptiva a incarcarilor electrostatice.
(1)Este obligatoriu să fie legate la pamant:
a)constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele şi instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale şi substante care produc electricitate statica;
b)elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;
c)părţile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalaţiilor, utilajelor, incarcatoarelor şi cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de încărcare-descarcare.
(2)Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:
a)fixarea demontabila (strangere);
b)fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).
(1)Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întreruptă prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare între tronsoanele bune conducatoare de electricitate.
(2)Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile şi flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi şi furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica şi, după caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
Conductele şi recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum şi filtrele sau ciururile care intră în contact cu o substanţa capabila sa acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operaţiunii de transvazare trebuie să fie legate între ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum şi la pamant.
Legaturile la pamant trebuie verificate astfel:
a)zilnic, vizual;
b)periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, precum şi asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.
Legarea la pamant a bobinelor, cilindrilor şi a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc în lagare prevăzute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale şi de capat.
Reducerea frecarilor între corpurile (suprafetele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.
Neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizează prin:
a)ionizarea permanenta a atmosferei;
b)inductie electrostatica;
c)umidificarea atmosferei.
(1)Ionizarea atmosferei se realizează cu:
a)generatori de campuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului incarcat electrostatic;
b)neutralizatori radioactivi cu radiatii tip α sau â. (2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hartiei, precum şi la prelucrarea firelor şi fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizandu-se de-a lungul materialului.
Inductia electrostatica se realizează cu dispozitive care formeaza un camp electrostatic autoindus, ele constand dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevăzută cu un capat miscator sau o tija terminata prin vârfuri. Legata la pamant, bara trebuie să fie asezata foarte aproape de suprafaţa materialului (obiectului) incarcat cu sarcini electrostatice, fără sa o atinga însă, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.
(1)Umidificarea atmosferei se recomanda să fie utilizata în cazul operaţiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.
(2)Pentru impiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%.
(3)Măsura devine sigura atunci când este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hartie, lichide pure etc.) poate fi facuta, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafaţa acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.
Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scanteilor electrostatice trebuie să se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:
a)identificarea operaţiunilor şi instalaţiilor care conduc la formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice;
b)cunoasterea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor folosite;
c)evaluarea valorilor tensiunilor de încărcare;
d)evaluarea mediului în care se lucreaza;
e)modul de manipulare a materialelor;
f)controlul eficacitatii acestor măsuri.
Masurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:
a)să fie în concordanta cu caracteristicile specifice ale construcţiilor, instalaţiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;
b)să aibă la baza calcule, determinari, metode şi experimentari stiintifice;
c)să aibă cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;
d)să fie în concordanta cu noutatile în domeniu.
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizează prin acţiuni de prevenire care vizeaza:
a)locul de muncă;
b)legaturile la pamant;
c)imbracamintea sau echipamentul de protecţie a personalului;
d)operaţiunile şi procesele de fabricatie;
e)conductorii electrici;
f)izolantii.
Actiunea asupra locului de muncă are în vedere, în primul rand, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care să fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare şi superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a)inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare şi foarte mare;
b)ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.
Protectia împotriva electricitatii statice se realizează prin conectarea la priza de pamant, care în mod uzual poate avea şi alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamant a instalaţiilor şi utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamant a instalaţiilor de protecţie împotriva trasnetului.
Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria secţiunii transversale de minimum 10 mmp.
Elementele de contact cu solul şi circuitul de legare la pamant trebuie să fie protejate împotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
Rezistenta între obiectul legat la pamant şi sol se compune din rezistenta conductorului de legătură şi a electrodului din sol.
Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalaţii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie să fie legate la pamant.
Se interzice folosirea imbracamintei şi incaltamintei confectionate din materiale care se incarca electrostatic.
În zonele în care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie să utilizeze echipament special de protecţie.
În procesele de productie în care se produce electricitate statica trebuie să se aiba în vedere:
a)inlocuirea, pe cat posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;
b)marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie şi a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;
c)efectuarea proceselor de fabricatie în încăperi cu atmosfera controlata şi inertizata;
d)limitarea vitezelor de curgere a lichidelor şi a materialelor pulverulente;
e)legarea la pamant pe toata durata desfăşurării operaţiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfăşoară ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f)evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supraveghează activităţile prevăzute la art. 6 alin. (2).
Actiunea asupra conductorilor vizeaza:
a)asigurarea echipotentialitatii între materialele şi obiectele legate la pamant;
b)realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.
Actiunea asupra izolantilor se referă la utilizarea selectiva, în functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum şi a substanţelor antistatice.
Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hartie etc. se realizează eficient prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului.
Pentru îmbunătăţirea conductibilitatii părţilor în miscare, în cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substanţelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atât în uscatorul propriu-zis, cat şi în separatorul de praf, pe lângă legarea la pamant trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfăşurării operaţiunilor de uscare.
La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie să depăşească 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.
La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.
Sunt interzise:
a)pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) într-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completa a conductei de încărcare şi a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
b)desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
c)spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apa, care să depăşească cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d)vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care conţin produse volatile şi care pot genera gaze inflamabile;
e)încărcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fără utilizarea pentru încărcare a palniilor sau prelungitoarelor, care trebuie să ajunga la cel mult 30 cm deasupra părţii inferioare a recipientului;
f)accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operaţiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor în timpul operaţiunilor de pompare sau amestecare se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea legarii la pamant a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
g)executarea de reparatii în timpul funcţionarii instalaţiilor tehnologice;
h)utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i)utilizarea incarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspandi sub forma de stropi, generand suplimentar sarcini electrostatice;
j)scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile şi volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;
k)desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operaţiuni mecanice;
l)transportul şi manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu excepţia celor antistatizate şi special destinate în acest scop;
m)folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, dacă nu sunt luate măsuri de punere la pamant a plutitorului;
n)agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;
o)utilizarea unor instalaţii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;
p)folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etans, mecanizat (automatizat) atât pentru încărcarea, cat şi pentru descarcarea reactoarelor;
r)deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fără asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert şi punerea în functiune a sistemului de ventilare;
s)luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t)deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operaţiuni, fără programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel puţin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.
Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza să fie incarcate cu produse petroliere lichide, trebuie să fie aşezate, pe durata incarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamant şi conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face încărcarea.
Furtunurile flexibile de descarcare sau incarcatoarele trebuie prevăzute cu armaturi din bronz şi garnituri etanse.
Operaţiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie să se intrerupa pe durata fenomenelor meteo insotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, dacă aceste fenomene se produc în zone apropiate.
În cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne şi rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat în dotarea cisternei.
Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare şi acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum şi asupra riscurilor determinate de incarcarile electrostatice.
(1)Încărcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2)Viteza de curgere poate fi marita numai după ce nivelul lichidului în recipient depăşeşte cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai după ce capacul pluteste pe lichid.
(1)La umplerea rezervoarelor trebuie luate măsuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.
(2)În cazul palniilor confectionate din materiale izolante, înainte de începerea operaţiunii de umplere, prin palnie trebuie introdus un conductor legat la pamant, până la partea inferioara a rezervorului.
În timpul incarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa în acestea o sarma sau tija metalica, în vederea realizării contactului dintre lichidul din vas şi racordul de încărcare legat la pamant.
Pentru a se evita patrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie să se utilizeze filtre.
Înainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie să se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizandu-se în acest scop gaz inert sau abur.
Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum şi cele pentru abur trebuie să fie prevăzute cu insertie sau armare metalica şi legate la pamant, înainte de începerea operaţiunilor de aburire şi curatare.
Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburantilor trebuie să fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare; ele trebuie mentinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale neferoase.
Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fără asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.
La operaţiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele măsuri:
a)utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamant;
b)conectarea la pamant a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare;
c)marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietăţi antistatice.
La operaţiunile de separare prin centrifugare a substanţelor lichide şi solide se vor avea în vedere urmatoarele:
a)utilizarea unor instalaţii de centrifugare care să aibă în construcţie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;
b)asigurarea inertizării recipientului inaintea începerii operaţiunii de separare;
c)confectionarea cicloanelor în care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;
d)legarea individuala la pamant a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.Secţiunea a 3-a Măsuri de prevenire la vopsirea şi/sau la lacuirea prin pulverizare
În zonele de lucru pentru operaţiuni de vopsire şi/sau lacuire prin pulverizare trebuie să se asigure umezirea locala a aerului.
În camerele de pulverizat vopsea şi/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalaţiilor de ventilatie generală, interblocarea dintre sistemul de ventilatie şi cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum şi functionarea perdelelor cu apa.
Pentru operaţiunile de vopsire şi/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fără impuritati, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie să depăşească 50°C.
La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie să se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse în raport cu mediul de lucru.
La vopsirea în camp electrostatic se respecta regulile şi masurile precizate la art. 64-67, precum şi urmatoarele:
a)curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie să depăşească 0,2 mA;
b)distanta de siguranţă prevăzută în reglementarile tehnice specifice se menţine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare şi piesele supuse vopsirii;
c)instalatia de vopsire prin pulverizare în camp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva caderilor bruste de tensiune.Secţiunea a 5-a Măsuri de prevenire la ansambluri şi subansambluri aflate în miscare
În cazul transmisiilor prin curele trebuie să se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafaţa acestora.
Legarea la pamant a benzilor transportoare este obligatorie şi se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti şi indreptati spre partea interioara a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role).
Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice între arborele şi carcasele lagarului, precum şi legarea la pamant a intregului sistem.
Toate elementele aflate în miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc şi/sau mase plastice trebuie legate la pamant prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.
Instalatiile şi utilajele de prelucrare a cauciucului şi/sau a maselor plastice trebuie prevăzute cu ventilatie mecanica locala şi sisteme de umidificare a atmosferei, iar incaperile în care sunt amplasate se prevad în mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.
(1)Reducerea nivelului de încărcare electrostatica în procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea în material a unor substante antistatice, cum sunt:
a)eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;
b)combinaţie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c)fosfati de alcool gras pentru materialele plastice şi fibrele sintetice.
(2)Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie să fie acoperite cu substante antistatice.Secţiunea a 7-a Măsuri de prevenire la prelucrarea celulozei şi hartiei
Formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri şi modificarea unghiului sub care intra hartia la presare.
Pornirea masinilor de fabricat hartie este permisa numai după verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe întreaga latime a cilindrului de imprimare.
Instalatiile de fabricatie a celulozei şi hartiei trebuie mentinute în stare de curăţenie, după fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedand la indepartarea deseurilor şi materialelor combustibile şi la curatarea acestora de praf, scame şi ulei.
La fabricarea sortimentelor de hartie trebuie să se aiba în vedere urmatoarele:
a)asigurarea funcţionarii instalatiei de ventilatie generală pentru introducerea aerului proaspat şi evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie;
b)asigurarea permanenta a operationalitatii instalaţiilor automate de stingere a incendiilor.Secţiunea a 8-a Unele măsuri de prevenire la rampele auto şi de cale ferata pentru încărcarea-descarcarea produselor petroliere
(1)La rampele auto şi de cale ferata pentru încărcarea-descarcarea produselor petroliere se realizează echipotentializarea elementelor metalice.
(2)La intrarea în rampa şi în zonele de descarcare sinele de cale ferata se leagă electric între ele şi se conecteaza la priza de pamant.
(3)Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere şi recipientele aferente operaţiunilor de încărcare/descarcare se conecteaza la priza de pamant.Secţiunea a 9-a Unele măsuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor şi navelor
Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie să se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla în stare de functionare.
Pe durata operaţiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum şi bransarea generatoarelor de sol.
(1)Pentru ca o aeronava sau nava să poată fi alimentata cu carburant în timp ce pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca, este necesară prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protecţie şi evacuare a pasagerilor.
(2)Suplimentar se aplică urmatoarele măsuri de prevenire:
a)traseul urmat de pasageri trebuie să evite zonele în care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operaţiunile de îmbarcare/debarcare trebuie să fie supravegheate;
b)prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala între echipa de la sol responsabila cu aceste operaţiuni şi personalul specializat de la bordul aeronavei.
(1)Legarea la pamant a unei aeronave sau nave consta în luarea urmatoarelor măsuri:
a)legarea la priza de pamant a alimentatorului;
b)legarea la priza de pamant a aeronavei, respectiv a navei;
c)realizarea unei legaturi electrice între aeronava, respectiv a navei şi alimentator;
d)realizarea unei legaturi electrice între aeronava şi capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
(2)La terminarea operaţiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversa celei specificate mai sus.
În cazul în care nu este specificata obligaţia legarii la pamant a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele măsuri pentru înlăturarea sarcinilor electrice:
a)realizarea unei legaturi electrice între aeronava şi alimentator;
b)realizarea unei legaturi electrice între aeronava şi capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamant în zona statiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potenţial.
Toate aeronavele aflate pe pista, precum şi autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie să fie legate la pamant pe toata durata de stationare.
Personalul benzinariilor trebuie să urmareasca permanent menţinerea în bune condiţii a capacelor şi a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
(1)Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburantilor trebuie să fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare.
(2)Dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scantei.
(3)Se interzice livrarea de carburanti în vase din mase plastice.
Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fără asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.
În cazul activităţilor domestice (gospodaresti) principalele măsuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se referă la:
a)interzicerea spalarii sau curatarii imbracamintei cu benzine, solventi şi alte lichide inflamabile;
b)interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor şi a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului şi a altor lichide inflamabile;
c)interzicerea folosirii palniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d)legarea la pamant, pe durata incarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor şi canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamant, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamant de la care se realizează încărcarea.Secţiunea a 12-a Verificarea la receptia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pamant
În vederea receptiei şi darii în exploatare a instalaţiilor de legare la pamant executantul trebuie să intocmeasca şi sa predea beneficiarului:
a)documentaţia tehnica de execuţie;
b)procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele ingropate;
c)buletinele de verificare.
Buletinele de verificare trebuie să cuprindă:
a)data efectuării verificării;
b)functia, calitatea şi numele persoanei care a efectuat verificarea;
c)denumirea instalatiei sau a părţii din instalatie la care s-au efectuat verificări;
d)rezultatul verificării continuitatii conexiunilor electrice între utilaje şi priza de pamant;
e)valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai indepartat de priza de pamant;
f)metoda de măsurare folosita, tipul şi clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;
g)aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h)observatii asupra defectelor constatate şi inlaturate.
Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face:
a)în instalaţii subterane şi în instalaţii locale de legare la pamant, cel puţin de doua ori pe an;
b)la retelele generale de legare la pamant, cel puţin o dată pe an.
Imbracamintea, încălţămintea şi echipamentul de protecţie a persoanelor care supraveghează activităţile prevăzute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât sa indeplineasca condiţiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite în prezentele dispozitii.
(1)În vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevăzute de lege, aspectele de natura organizatorica şi tehnica specifice şi vor lua măsuri de elaborare a procedurilor şi instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
(2)În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situaţia existenta în raport cu prevederile prezentelor dispozitii şi vor stabili, după caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalaţii, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca incarcari electrostatice.
Unele date privind valorile tensiunilor de încărcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum şi ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un indrumator care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu scopul de a veni în sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele dispozitii.
la dispozitiile generale
EXEMPLE
de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară incarcari electrostatice
Principalele operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară incarcari electrostatice sunt:
–vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;
–încărcarea şi/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica în/din rezervoare (cisterne);
–vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea secţiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
–pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
–purjarea sau încălzirea lichidelor inflamabile vascoase utilizandu-se aburul;
–transportul şi manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;
–operaţiunile de încărcare/descarcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;
–spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor şi hainelor, utilizandu-se substante inflamabile;
–separarea prin centrifugare a substanţelor solide şi lichide inflamabile;
–operaţiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;
–operaţiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
–uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;
–vacuumarea lichidelor inflamabile;
–alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;
–procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
–procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
–macinarea materialelor combustibile;
–procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
–operaţiunile de slefuire şi polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
–transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
–sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea şi amestecarea produselor pulverulente;
–procesele de fabricatie a firelor şi fibrelor în industria textila;
–fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;
–operaţiunile de sablare a structurilor metalice;
–filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
–desprafuirea suprafeţelor metalice de diferite forme, utilizandu-se aer sau alte gaze sub presiune;
–transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
–procesele locale şi generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
–egrenarea bumbacului;
–antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, în procese care utilizeaza produse combustibile;
–frecarea imbracamintei şi incaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora în procesul de productie;
–descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile;
–transmisiile utilizand curele realizate din cauciuc izolant electric;
–spalarea cu jet pulverizant de apa şi/sau abur supraincalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile şi care mai pot contine vapori ai acestor produse;
–operaţiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
–operaţiunile de lacuire şi vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;
–pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;
–procesele de imprimare utilizandu-se procedeul gravarii;
–operaţiunile de imprimare în instalaţii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
–detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
–fabricarea foliilor de polietilena;
–procesele tehnologice de producere a hartiei;
–derularea unor filme sau pelicule, benzi din hartie şi textile;
–manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;
–transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor;
–operaţiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.;
–purificarea gazelor conţinând particule coloidale;
–formarea cristalelor de gheata;
–zgarierea, comprimarea, intinderea structurilor din cuart;
–deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);
–dezintegrarea radioactiva;
–efectul fotoelectric;
–purificarea gazelor de particule lichide şi solide în suspensie etc.
Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:
–ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasarii;
–în transportul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpul uman;
–la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamant, mai rapid la cei cu pielea umeda.
la dispozitiile generale
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care genereaza electricitate statica
Încărcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenţa, în acest caz având loc descarcarea prin scanteie între părţile metalice aflate în apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încărcare electrostatica a lichidului şi a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legătură, turbulenta mare în pompa) cu producerea de descarcari prin scanteie între părţile metalice ale conductelor şi recipientelor, în special la intrarea şi ieşirea din functiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scanteie între părţile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil şi mijlocul de transport, precum şi între sofer şi autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticlă, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, excepţie facand sulfura de carbon.
La încărcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii şi turbulentei se pot produce descarcari prin scanteie între părţile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) şi personalul de deservire.
Pe timpul incarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevăzute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scantei între lichid şi vas cu consecinte grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scanteie este în zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul incarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care conţin hidrocarburi, în special la încărcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se incarca electrostatic substantele solide şi lichidul inflamabil şi pot avea loc descarcari prin scanteie atât la suprafaţa lichidului, cat şi în zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de către conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scanteie la apropierea unei astfel de părţi de un obiect legat la pamant, descarcarile fiind cu atât mai mari cu cat lichidul are polaritatea mai mica.
În situaţia în care rezervorul este izolat faţă de sol, potentialul format între rezervor şi sol poate să creeze o descarcare electrostatica prin scanteie atât la operaţiunile de umplere, cat şi la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
Scanteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite şi nici evitate în totalitate prin simpla punere la pamant şi nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însă formarea unei scantei de aprindere nu este probabila, cu excepţia cazului în care rezervorul este prevăzut cu o izolatie faţă de sol mai mare de 10^6 ohmi.
În cazul turbionarii substanţelor pulverulente, la prelucrare, transport şi depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionara, după care pot avea loc şi explozii secundare.
La operaţiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descarcarile disruptive pot să apară între materialele pulverulente şi părţile conducatoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum şi între corpurile incarcate electrostatic şi personalul de deservire din imediata apropiere.
În cazul operaţiunilor de prelucrare a cauciucului şi materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.
La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare şi plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însoţită de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putand forma cu aerul amestecuri explozive.
Masinile de formare a colilor de hartie (în procesul de presare, dimensionare, taiere), precum şi operaţiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide şi folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive între materialele şi părţile conducatoare de electricitate din zona de lucru.
La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfăşoară în atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau în mediul înconjurător.
În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale şi cilindri de cauciuc şi de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea având energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati în zona de lucru.
La operaţiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparand totodata şi descarcarile disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafaţa supusă pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însă suficient pentru a ridica temperatura până la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenand şi o reactie în lant care poate avea urmări grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul funcţionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum şi în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale incalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact între părţile aflate în miscare. Şi materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamant. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încălţăminte izolanta, acestea se pot incarca şi prin influenţa de la vehiculele incarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamant descarcarea se face prin scanteie.
Energia maxima susceptibila să fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate să atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
