Decizie nr. 777 din 1 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în dosarele nr. 1.576/259/2007 şi nr. 1.584/259/2007, respectiv de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, şi Marin Duţă în Dosarul nr. 1.424/259/2007, toate aceste dosare fiind ale Tribunalului Prahova - Secţia penală.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Marin Duţă, personal şi în calitate de reprezentant legal al Societăţii Agricole Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 239D/2008, nr. 430D/2008 şi nr. 431D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Autorul excepţiei arată că nu este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 430D/2008 şi nr. 431D/2008 la Dosarul nr. 239D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Marin Duţă arată că recuză "completul de judecată", în temeiul art. 27 pct. 1, 7 şi 8 din Codul de procedură civilă, având în vedere refuzul Curţii "de a asigura dreptul la apărare, la susţinerea cauzei", respectiv "de a menţiona obiectul dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate", şi depune la dosar concluzii scrise în acest sens. De asemenea, arată că recuză şi procurorul de şedinţă.

Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepţiei privind recuzarea, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, în faţa Curţii Constituţionale nu sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă privind recuzarea judecătorilor.

Autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi depune la dosar note scrise privind obiectul dosarelor în care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, precum şi un centralizator cu cheltuielile judiciare aferente dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi în care este implicat în nume propriu sau în calitate de reprezentant legal al Societăţii Agricole Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 ianuarie 2008 şi încheierile din 13 februarie 2008, pronunţate în dosarele nr. 1.576/259/2007, nr. 1.424/259/2007 şi nr. 1.584/259/2007, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, şi de Marin Duţă cu ocazia soluţionării recursurilor privind sentinţe penale prin care au fost respinse plângerile împotriva unor acte de netrimitere în judecată ale procurorilor.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege atacate "reprezintă un cumul de escrocherii ale breslei juridice, angrenată în distrugerea, furtul avuţiei naţionale, în legătură cu bandele de hoţi-infractori care sunt favorizaţi". Mai arată că "dosarele judecătoreşti şi de cercetare penală sunt falsificate, vândute şi cumpărate".

Tribunalul Prahova - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 76/1999, nr. 61/2000, nr. 437/2004, nr. 80/2005, nr. 297/2005,nr. 64/2006, nr. 165/2006 şi nr. 423/2006.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt constituţionale.

Arată că textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie invocate de autorii excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

–Art. 278: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.

Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.";

–Art. 278^1: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.

Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.

Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.

La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.

La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.

Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:

a)respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;

b)admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz.

Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă;

c)admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.

Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.

În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.

Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.

Plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu privire la statul român, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 40 referitoare la dreptul la asociere, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost supuse în numeroase rânduri controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare, Curtea statuând, în mod constant, că textele de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală au instituit posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanţele judecătoreşti, asigurând prin aceasta accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile date de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal. Astfel, părţile au posibilitatea să îşi apere drepturile şi interesele în cursul judecăţii, prin mijloacele prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 840 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, şi Decizia nr. 355 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la falsificarea, vânzarea şi cumpărarea dosarelor judecătoreşti şi de cercetare penală, precum şi la favorizarea bandelor de infractori, aceste aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în dosarele nr. 1.576/259/2007 şi nr. 1.584/259/2007, respectiv de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, şi Marin Duţă în Dosarul nr. 1.424/259/2007, toate aceste dosare fiind ale Tribunalului Prahova - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică