Ordin
Ordin nr. 407 din 30 octombrie 2024
pentru modificarea tabelului 2 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023
- Emitent
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 1172 din 25 noiembrie 2024
Textul actului · 2 articole
100%
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 34.107 din 30.09.2024 al Direcției Intervenții IACS-sector vegetal și condiționalitate din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA),
ținând seama de prevederile:
–Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările și completările ulterioare;
–Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013;
–Regulamentului delegat (UE) 2022/1.172 al Comisiei din 4 mai 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității;
–Planului strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. C (2022) 8783 din 7 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare;
–Hotărârii Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare;
–Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul strategic PAC 2023-2027, cu modificările și completările ulterioare;
–Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, cu modificările și completările ulterioare;
–Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024, cu modificările ulterioare;
–Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 107/2024 privind implementarea măsurilor și intervențiilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și din Planul strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2024, cu modificările ulterioare,
în temeiul prevederilor:
–art. 57 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
–art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.
Articolul I
La anexa nr. 2 „Elemente de control pentru respectarea normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023“ la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 și 859 bis din 25 septembrie 2023, cu modificările și completările ulterioare, tabelul 2. Elemente de control privind respectarea cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) se modifică și va avea următorul cuprins:
Tabelul 2. Elemente de control privind respectarea cerințelor legale în materie de gestionare (SMR)
| Specificare SMR | Elemente de control (Se verifică conform raportului de control.) | Nivelul la care se realizează controlul |
| SMR 1 - Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1): art. 11 alin. (3) lit. (e) și, în ceea ce privește cerințele obligatorii referitoare la controlul surselor difuze de poluare cu fosfați, art. 11 alin. (3) lit. (h) | a) obținerea actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor (avizul de gospodărire a apelor, autorizația de gospodărire a apelor eliberate de către autoritatea competentă de gospodărire a apelor); | exploatație |
| b) aplicarea măsurilor prevăzute în actele de reglementare în domeniul gospodăririi apelor; | ||
| c) aplicarea măsurilor identificate în baza rezultatelor controalelor și inspecțiilor asupra modului de respectare a prevederilor legale privind gospodărirea apelor; | ||
| SMR 2 - Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1): art. 4 și 5 | 1.a) respectarea normelor privind depozitarea gunoiului de grajd în ceea ce privește: - existența sistemelor de depozitare a gunoiului de grajd (individuale sau comunale sau, prin excepție, în câmp deschis pe terenul agricol doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), în ceea ce privește construcția, amplasarea și dimensionarea acestora (calculul capacității de depozitare necesare); - existența gropii pentru urină sau fracția lichidă din platforma de gunoi; - deținerea platformei de gunoi de grajd în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la pășune; - interdicția privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol; - depozitele să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor organice; - distanțele de protecție sanitară în ceea ce privește amplasarea depozitelor de gunoi de grajd; spațiile pentru depozitarea gunoiului de grajd amplasate cu respectarea zonelor (distanțelor) de protecție prevăzute în anexa nr. 2 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. În cazul fermelor care dețin autorizația de mediu și respectă condițiile privind depozitarea, procesarea și valorificarea dejecțiilor animaliere impuse de autorizație, sunt considerate conforme; - interzicerea utilizării îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție sanitară și hidrogeologică instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinată îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau pentru îmbuteliere, precum și a lacurilor și nămolurilor terapeutice; - măsurile de bază și măsurile suplimentare care trebuie îndeplinite în spațiile de însilozare a furajelor verzi; - gestionarea efluenților de siloz balotat; - gestionarea apelor uzate de la ferme; | exploatație |
| 1.b) respectarea perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol, în funcție de zona (câmpie, deal, munte) în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3 și ale anexei nr. 3 din Programul de acțiune, cu excepția culturilor din spații protejate (sere și solarii) dacă temperatura din interiorul acestora este mai mare de 5°C. În cazul culturilor înființate toamna sau primăvara (extratimpuriu) se pot aplica îngrășăminte chimice în perioada de interdicție, în limita a maximum 50 kg N s.a./ha; | parcelă | |
| 1.c) respectarea normelor privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acțiune, în ceea ce privește cantitatea maximă de azot (substanță activă) provenită din îngrășămintele organice și chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare și presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole, astfel: - cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte organice nu poate depăși 170 kg N/ha/an; - cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși cantitățile maxime de azot (substanță activă/ha/an) stabilite pentru terenurile arabile pe grupe de culturi și în funcție de pantă, cantitatea de 100 kg N substanță activă/ha/an pentru vii și livezi și alte culturi permanente, respectiv 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente; | parcelă | |
| 1.d) - întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile irigate pentru exploatațiile care practică agricultura în sistem irigat și pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrășăminte chimice decât cea stabilită pentru terenurile arabile pe grupe de culturi și în funcție de pantă, pentru vii și livezi și alte culturi permanente (100 kg N s.a./ha/an), respectiv pentru pajiști permanente (80 kg N s.a./ha/an); - studiul agrochimic (analize de sol) care a stat la baza elaborării planului de fertilizare și planificarea aplicării îngrășămintelor organice la nivelul parcelelor din cadrul exploatației în cazul depășirii cantității de 170 kg azot s.a./ha/an pe suprafețele irigate pentru care există analiza solului și planificarea fertilizării; | parcelă | |
| 1.e) - respectarea cerințelor generale pentru aplicarea fertilizanților, precum și a obligațiilor privind tehnicile de aplicare a îngrășămintelor organice și chimice, prevăzute la art. 10, 11 și 12 din Programul de acțiune, astfel: - existența unor indicii privind aplicarea oricărui tip de îngrășământ (organic sau chimic) pe terenul agricol în condiții meteorologice și pedologice nefavorabile (pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic și pe terenurile cu exces de apă, înghețate sau acoperite cu zăpadă, sol crăpat în adâncime sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură); - existența unor indicii privind descărcarea sau depozitarea gunoiului de grajd în apropierea canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă; - existența unor indicii privind golirea sau spălarea utilajelor de administrare a îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor; | parcelă | |
| 1.f) - respectarea obligațiilor privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce privește încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării); - existența unor indicii privind aplicarea îngrășămintelor organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitații intense; - existența unor indicii privind aplicarea îngrășămintelor organice sau chimice pe terenurile saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă; - respectarea cantității de azot provenite din aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiștile permanente (pășuni și fânețe), care nu trebuie să depășească 170 kg N/ha/an, și de a nu se aplica în perioadele de interdicție; - respectarea cantității de azot provenite din aplicarea îngrășămintelor chimice de maximum 80 kg N substanță activă/ha/an pentru exploatațiile care nu dețin studii agrochimice; - aplicarea cantității de îngrășăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice, dar nu mai mult de 170 kg N/ha/an îngrășăminte organice pentru exploatațiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice; | parcelă | |
| 1.g) - respectarea obligațiilor privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă, în ceea ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; - respectarea lățimii minime a fâșiilor de protecție în funcție de panta terenului: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% și 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%; - prezența urmelor de îngrășăminte organice și chimice pe suprafețele de teren agricol ce constituie fâșii de protecție în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum și al lacurilor și nămolurilor terapeutice, conform legislației în vigoare; | parcelă | |
| 1.h) - întocmirea, păstrarea pentru o perioadă de 3 ani și prezentarea pentru control a documentelor de evidență ale exploatației agricole cu privire la suprafața fermei, șeptelul fermei pe specii și categorii de animale, registrele de evidență a efectivelor de animale și perioada de stabulație, presiunea azotului din îngrășămintele organice de origine animală calculată conform coeficienților de excreție prevăzuți în tabelul 4 din Programul de acțiune, cantitatea și tipul îngrășămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziționate, data livrării/achiziției, numele și adresa destinatarului/furnizorului și sistemul de colectare și depozitare a dejecțiilor animale corelat cu cerințele minime privind perioadele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acțiune; - întocmirea planului simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul și cantitatea oricărui îngrășământ chimic și organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută și data aplicării, tipul oricărei culturi agricole și data însămânțării/recoltării); | exploatație | |
| 2. deținerea de către fermieri a actelor de reglementare în domeniul protecției mediului(*) și/sau gospodăririi apelor și respectarea condițiilor stabilite de acestea cu privire la depozitarea, manipularea și aplicarea îngrășămintelor organice și minerale pe terenul agricol. (*) Depozitele de gunoi de grajd construite înainte de intrarea în vigoare a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 333/165/2021, cu respectarea zonelor de protecție impuse de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și a condițiilor de depozitare, procesare și valorificare a dejecțiilor animaliere stabilite în autorizația de mediu, sunt considerate conforme. | exploatație | |
| SMR 3 - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7): art. 3 alin. (1), art. 3 alin. (2) lit. (b), art. 4 alin. (1), (2) și (4) | 1. Pentru fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor de protecție specială avifaunistică se verifică: a) - existența suprafeței agricole a fermierilor în perimetrul ariilor de protecție specială avifaunistică în aplicația IPA Online/LPIS GIS; - respectarea restricțiilor prevăzute în planul de management și în regulamentul ariei de protecție specială avifaunistică în ceea ce privește utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul activităților agricole; | parcelă |
| b) deținerea de către fermieri a actelor de reglementare (avizul de mediu/acordul de mediu, după caz, pentru proiecte sau planuri ori avizul eliberat de către administratorul ariei naturale protejate/structurile teritoriale din subordinea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate pentru ariile neatribuite în administrare prin contracte de administrare), în situația în care aceste activități pot afecta în mod semnificativ ariile protejate. | exploatație | |
| 2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecție specială avifaunistică, cât și în afara acestora, se verifică: a) existența indiciilor privind metodele/mijloacele de capturare intenționată și ucidere a păsărilor sălbatice; | parcelă | |
| b) existența unor indicii privind deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau a ouălor din natură, chiar dacă acestea sunt goale; | parcelă | |
| c) existența unor indicii privind perturbarea intenționată a păsărilor sălbatice, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, prin activități ce contravin scopului de protecție și conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetației, tăierea gardurilor vii, arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor. | parcelă | |
| SMR 4 - Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7): art. 6 alin. (1) și (2) | 1. Pentru fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate se verifică: a) - existența suprafeței agricole a fermierilor în perimetrul ariilor de protecție specială avifaunistică în aplicația IPA Online/LPIS GIS; - respectarea restricțiilor prevăzute în planul de management și în regulamentul ariilor în ceea ce privește utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul activităților agricole; | parcelă |
| b) deținerea de către fermieri a actelor de reglementare (avizul de mediu/acordul de mediu, după caz, pentru proiecte sau planuri ori avizul eliberat de către administratorul ariei naturale protejate/structurile teritoriale din subordinea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate pentru ariile neatribuite în administrare prin contracte de administrare), în situația în care aceste activități pot afecta în mod semnificativ ariile protejate. | exploatație | |
| 2. Pentru protecția speciilor de plante și animale sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afara acestora, se verifică: a) existența unor indicii privind orice formă de recoltare sau a unor indicii privind mijloacele de capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; | parcelă | |
| b) existența unor indicii privind deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă a animalelor sălbatice și perturbarea intenționată a animalelor sălbatice în cursul perioadei de reproducere, creștere, hibernare sau migrație, prin activități ce contravin scopului de protecție și conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetației, tăierea gardurilor vii, a arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor; | parcelă | |
| c) existența unor indicii privind recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a plantelor sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile lor biologice. | parcelă | |
| SMR 5 - Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1): art. 14 și 15, art. 17 alin. (1)^1 și art. 18, 19 și 20 | Pentru fermierii care desfășoară activități de producție, prelucrare și punere pe piață a alimentelor și a hranei pentru animale se verifică: 1. a) și b) comercializarea numai a alimentelor sigure și adecvate consumului uman; c) siguranța hranei pentru animale, comercializată sau utilizată în hrana animalelor destinate producției de alimente; | exploatație |
| d) respectarea măsurilor impuse de autoritatea competentă cu privire la punerea pe piață a unui aliment sau la retragerea de pe piață a acestuia, în cazul în care există suspiciunea că alimentul respectiv sau hrana pentru animale este nesigur/nesigură; e) realizarea trasabilității de către fermieri a produselor alimentare, a hranei pentru animale, a animalelor de la care se obțin produse alimentare și a oricărei alte substanțe destinate sau prevăzute a fi încorporată într-un produs alimentar sau în hrana pentru animale, în toate etapele producției, prelucrării și distribuției; f) ținerea evidenței furnizorilor și a produselor pe care fermierii le achiziționează în scopuri alimentare sau în scopul hrănirii animalelor, precum și ținerea evidenței persoanelor către care au fost furnizate alimente/hrana pentru animale, pentru a asigura trasabilitatea acestora; g) utilizarea în hrana animalelor numai a produselor care îndeplinesc cerințele legale de siguranță a hranei pentru animale; h) etichetarea sau identificarea în mod corespunzător a alimentelor sau a hranei pentru animale introduse pe piață în vederea facilitării trasabilității lor; documentele sau informațiile aduse autorității competente; i) efectuarea informării autorității competente în cazul în care fermierii consideră că produsul alimentar/hrana pentru animale pus/pusă pe piață poate fi dăunător/dăunătoare pentru sănătatea consumatorilor și luarea măsurilor de către fermieri în vederea prevenirii riscurilor pentru consumatorul final; j) punerea la dispoziția autorității competente a informațiilor solicitate cu privire la acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele/hrana pentru animale pe care fermierii le furnizează sau le-au furnizat; k) luarea măsurilor pentru îmbunătățirea/corectarea unor deficiențe constatate la efectuarea controalelor de către autoritatea competentă. | exploatație | |
| 2. Pentru fermierii din sectorul alimentar care cresc, colectează sau vânează animale ori care obțin produse primare de origine animală se verifică: 2.1.a) respectarea măsurilor privind igiena: (i) depozitarea și manipularea deșeurilor și a substanțelor periculoase astfel încât să se prevină contaminarea; (ii) prevenirea introducerii și a răspândirii bolilor contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv luarea măsurilor de precauție la introducerea unor animale noi în exploatațiile agricole și raportarea suspiciunilor de focare de boli către autoritatea competentă; (iii) utilizarea în mod corect a aditivilor furajeri și a produselor medicinale veterinare, în conformitate cu legislația aplicabilă. | exploatație | |
| 2.1.b) ținerea evidențelor de către fermieri cu privire la: (i) natura și originea furajelor cu care sunt hrănite animalele; (ii) produsele medicinale veterinare sau alte tratamente administrate animalelor, data administrării și perioadele de așteptare; (iii) rezultatele tuturor analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau alte probe prelevate pentru stabilirea diagnosticului, care sunt importante pentru sănătatea umană; (iv) orice rapoarte relevante ale verificărilor pe animale sau produse de origine animală. | exploatație | |
| 2.2. Pentru fermierii din sectorul alimentar care produc sau recoltează produse vegetale se verifică: 2.2.a) respectarea luării măsurilor privind igiena, în special: (i) depozitarea și manipularea deșeurilor și a substanțelor periculoase, astfel încât să se prevină contaminarea; (ii) utilizarea în mod corect a produselor de protecție a plantelor și a biocidelor, în conformitate cu legislația aplicabilă; | exploatație | |
| 2.2.b) ținerea evidențelor de către fermieri în special cu privire la: (i) orice utilizare a produselor fitofarmaceutice și a biocidelor; (ii) rezultatele tuturor analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau alte probe, care sunt importante pentru sănătatea umană; 2.2.c) asigurarea de către fermieri a spațiilor de depozitare împotriva infestării/infectării postrecoltă/depozitare cu microorganisme și/sau organisme toxice, vătămătoare și/sau dăunătoare produselor agricole primare sau prelucrate; 2.2.d) luarea de către fermieri a măsurilor de prevenire corespunzătoare, astfel încât să fie asigurată starea de sănătate a produselor vegetale depozitate. | exploatație | |
| 2.3.1. Pentru fermierii care produc sau, după caz, colectează lapte crud se verifică: a) - provenirea laptelui crud și a colostrului de la animale care au o stare bună de sănătate și care nu prezintă niciun semn de boală care ar putea duce la contaminarea laptelui și, în special, care nu suferă de o infecție a aparatului genital însoțită de scurgeri, de enterită cu diaree și febră sau de o inflamație vizibilă a ugerului; - provenirea laptelui crud și a colostrului de la animale care nu prezintă nicio rană a ugerului care ar putea altera laptele și colostrul și cărora nu li s-au administrat substanțe sau produse neautorizate sau animale care nu au făcut obiectul unui tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE; - provenirea laptelui crud și a colostrului de la animale pentru care, în cazul administrării unor produse sau substanțe autorizate, a fost respectată perioada de așteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanțe; b) provenirea laptelui crud și a colostrului de la: (i) vaci sau bivolițe care aparțin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este indemn sau oficial indemn de bruceloză; (ii) oi sau capre care aparțin unei exploatații oficial indemne sau indemne de bruceloză în sensul Directivei 91/68/CEE; sau (iii) femele din alte specii, speciile sensibile la bruceloză, care aparțin unui efectiv controlat în mod regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă; c) provenirea laptelui crud și a colostrului de la: (i) vaci sau bivolițe care aparțin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este indemn sau oficial indemn de tuberculoză; (ii) oi sau capre care aparțin unei exploatații oficial indemne sau indemne de bruceloză în sensul Directivei 91/68/CEE; sau (iii) femele din alte specii, sensibile la tuberculoză, care aparțin unui efectiv controlat în mod regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere; - rezultatele controalelor și ale testelor de tuberculoză în cazul în care vacile sunt ținute de către fermieri împreună cu caprele; d) deținerea autorizației autorității competente atunci când laptele crud provine de la animale care nu respectă cerințele prevăzute la lit. b) și c), astfel: (i) în cazul vacilor sau bivolițelor care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și niciun simptom al acestor boli sau după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază; (ii) în cazul oilor sau caprelor care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a brucelozei sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat și care nu prezintă niciun simptom al acestei boli, fie pentru fabricarea brânzeturilor cu o durată de maturare de cel puțin două luni, fie după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază; (iii) în cazul femelelor aparținând altor specii care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și niciun simptom al acestor boli, dar care aparțin unui efectiv în care a fost detectată bruceloza sau tuberculoza în urma controalelor menționate la lit. b) și c), în cazul în care sunt supuse unui tratament care să asigure siguranța acestuia; e) existența documentelor care atestă că laptele crud și colostrul care provin de la animale care prezintă individual o reacție pozitivă la testele profilactice privind tuberculoza sau bruceloza nu au fost utilizate pentru consumul uman; f) izolarea de către fermieri a animalelor infectate sau suspecte de a fi infectate cu o infecție a aparatului genital, cu bruceloză sau tuberculoză, în vederea evitării oricărui efect nefast asupra laptelui și a colostrului altor animale. | exploatație | |
| 2.3.2.1. În ceea ce privește igiena în exploatațiile de producție a laptelui și a colostrului, se verifică: a) instalațiile de muls și spațiile în care sunt depozitate, manipulate sau răcite laptele și colostrul să fie construite și situate corespunzător astfel încât riscurile de contaminare a laptelui și a colostrului să fie limitate; b) realizarea separării spațiilor în care sunt adăpostite animalele de cele destinate depozitării laptelui și a colostrului, protecția acestora de vermină și existența unui echipament de refrigerare corespunzător; c) curățarea și dezinfectarea în mod corespunzător a ustensilelor, a recipientelor, a cisternelor utilizate la muls, colectare și transport înainte de utilizare și reutilizare. | exploatație | |
| 2.3.2.2. a) respectarea efectuării în condiții de igienă a mulsului laptelui; efectuarea identificării de către fermier a animalelor supuse unui tratament în urma căruia există riscul ca reziduuri de medicamente să treacă în lapte și ca laptele care provine de la aceste animale înainte de încheierea perioadei de așteptare prescrise să nu fie utilizat pentru consumul uman; b) și c) respectarea condițiilor de depozitare a laptelui și colostrului imediat după muls în scopul evitării oricărei contaminări. | exploatație | |
| 2.4. Pentru fermierii din sectorul alimentar care produc ouă și produse din ouă se verifică respectarea condițiilor de igienă în spațiile în care sunt depozitate ouăle până la vânzarea către cumpărător. | exploatație | |
| 2.5. Pentru fermierii din sectorul hranei pentru animale care desfășoară activități de producție primară de furaje și alte operațiuni conexe se verifică: a) respectarea cerințelor referitoare la igienă: (i) luarea măsurilor adecvate pentru depozitarea și manipularea în condiții de siguranță a deșeurilor și a substanțelor periculoase, în scopul evitării riscurilor de contaminare; (ii) luarea în considerare a rezultatelor oricărei analize relevante a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe care prezintă importanță pentru siguranța hranei pentru animale; b) respectarea cerințelor privind păstrarea evidențelor cu privire la: orice utilizare a produselor fitosanitare și a biocidelor, a semințelor modificate genetic, sursa și cantitatea fiecărei intrări de hrană pentru animale, precum și cu privire la destinația și cantitatea fiecărei ieșiri de hrană pentru animale; c) procurarea și utilizarea de către fermieri numai a hranei pentru animale provenite de la unități înregistrate și/sau autorizate; - depozitarea hranei pentru animale separat de agenții chimici și celelalte produse interzise în hrana pentru animale; - depozitarea și manipularea furajelor medicamentate separat de cele fără adaos de medicamente destinate unor categorii sau specii de animale diferite. | exploatație | |
| 2.6. Pentru fermierii din sectorul produselor alimentare și fermierii cu activitate în domeniul hranei pentru animale se verifică respectarea prevederilor legale cu privire la reziduuri și contaminanți. | exploatație | |
| SMR 6 - Directiva Consiliului 96/22/CE din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste în creșterea animalelor și de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3): art. 3 lit. (a), (b), (d) și (e) și art. 4, 5 și 7 | Pentru crescătorii/proprietarii/deținătorii animalelor de fermă (animale domestice din speciile bovine, porcine, ovine și caprine, solipede domestice, păsări și iepuri, precum și animale sălbatice din aceste specii și rumegătoare sălbatice care au fost crescute într-o exploatație) sau animalelor de acvacultură se verifică: a) existența unor indicii privind deținerea de către crescătorii/proprietarii/ deținătorii de animale a substanțelor cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste; | exploatație |
| b) existența unor indicii privind administrarea de către crescătorii/proprietarii/ deținătorii de animale în tratamentul animalelor de fermă a produselor medicinale veterinare ce conțin substanțe interzise (substanțe tireostatice, stilbenele, derivații de stilbene, sărurile și esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol și derivații esterificați ai acestuia, precum și produse medicinale veterinare ce conțin substanțe care au acțiune estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17 betaestradiol și derivații esterici ai acestuia); | exploatație | |
| c) efectuarea administrării în scopuri terapeutice sau zootehnice a testosteronului, progesteronului și a derivaților acestora, precum și a substanțelor betaagoniste numai la animale identificate și numai de către medicul veterinar sau sub responsabilitatea directă a acestuia, care va consemna tratamentul efectuat, inclusiv perioada de așteptare, în registrul de consultații și tratamente; | exploatație | |
| d) respectarea perioadei de așteptare specificate în datele înscrise de medicul veterinar care a efectuat tratamentul terapeutic cu substanțe hormonale, tireostatice sau betaagoniste; | exploatație | |
| e) existența unor indicii privind tratamentul terapeutic cu substanțe hormonale, tireostatice și betaagoniste al animalelor de interes economic și al animalelor de reproducție la sfârșitul vieții reproductive a acestora. | exploatație | |
| SMR 7 - Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1): art. 55 primele două teze | Pentru fermierii care prin activitatea lor utilizează produse de protecție a plantelor (p.p.p.) se verifică: a) conformitatea produselor de protecție a plantelor utilizate în exploatație cu lista produselor omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor care se regăsesc în baza de date PEST-EXPERT; | exploatație |
| b) respectarea de către fermieri a utilizării produselor de protecție a plantelor numai în scopul pentru care acestea au fost omologate și numai în conformitate cu instrucțiunile de utilizare de pe eticheta produsului (au respectat doza/ha.to omologată, cultura, agentul de dăunare și momentul aplicării); | exploatație | |
| c) respectarea utilizării produselor de protecție a plantelor cărora le sunt atribuite cuvântul de avertizare pericol și frazele de pericol corespunzătoare numai de către persoanele juridice care dețin autorizație pentru utilizarea acestor produse, emisă de oficiul fitosanitar din raza teritorială în care își desfășoară activitatea; | exploatație | |
| d) deținerea documentelor de evidență contabilă a produselor de protecție a plantelor depozitate și utilizate în exploatație, precum și a registrului de evidență a tratamentelor cu produsele de protecție a plantelor pe parcursul unei perioade de cel puțin 3 ani. | exploatație | |
| SMR 8 - Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71): - art. 5 alin. (2) și art. 8 alin. (1)-(5); - art. 12 în ceea ce privește restricțiile referitoare la utilizarea pesticidelor în zonele protejate definite pe baza Directivei 2000/60/CE privind apa și a legislației privind Natura 2000; - art. 13 alin. (1) și (3) în ceea ce privește manipularea și depozitarea pesticidelor și eliminarea resturilor | În ceea ce privește utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor se verifică: a) obținerea certificatului de formare profesională dobândit prin instruire privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, în cazul utilizatorilor profesioniști care au avut o neconformitate identificată în anul anterior în urma controalelor oficiale sau a verificărilor SMR 7 și/sau SMR 8 efectuate în scopul condiționalității; | exploatație |
| b) ținerea evidenței verificărilor tehnice efectuate anual la echipamentele de aplicare a produselor de protecție a plantelor, înainte de executarea tratamentelor fitosanitare; | exploatație | |
| c) respectarea interdicției de a nu efectua tratamente fitosanitare cu echipamente de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional care au fost respinse în urma inspecției; | exploatație | |
| d) existența unor indicii (urme de utilaje pentru efectuarea tratamentelor cu p.p.p., urme de la soluția aplicată pe plantele din zonele de protecție, ambalaje de p.p.p. prezente în zonele menționate, urme de uleiuri, carburanți pe vegetație) privind efectuarea de tratamente cu produse de protecție a plantelor în zonele de protecție a resurselor de apă, în zonele de protecție sanitară și ecologică, precum și în alte zone protejate stabilite prin legislația în vigoare; | parcelă | |
| e) - respectarea condițiilor privind depozitarea, manipularea, diluarea și amestecul produselor înainte de utilizare, manipularea ambalajelor și a deșeurilor de produse de protecție a plantelor, eliminarea amestecurilor din rezervor rămase după aplicare, curățarea echipamentului utilizat pentru aplicarea produselor, recuperarea sau eliminarea deșeurilor de produse de protecție a plantelor și a ambalajelor acestora în conformitate cu legislația privind deșeurile;. - respectarea normelor privind amplasarea, dimensionarea, dotarea și materialele de construcție a spațiilor de depozitare a produselor de protecție a plantelor. | exploatație | |
| SMR 9 - Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 10, 15.1.2009, p. 7): art. 3 și 4 din Norma sanitară veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 72/2005: art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 și anexa | Pentru crescătorii/proprietarii/deținătorii de animale din specia bovine care au obligația să cunoască și să respecte standardele minime pentru protecția vițeilor se verifică: A. respectarea standardelor minime pentru protecția vițeilor: - respectarea interdicției privind ținerea vițeilor în boxe individuale după vârsta de 8 săptămâni, cu excepția cazului în care un medic veterinar certifică faptul că sănătatea sau comportamentul vițelului necesită ca acesta să fie izolat pentru a fi supus tratamentului; - respectarea cerințelor privind dimensiunea și construcția boxelor individuale; | exploatație |
| B. respectarea spațiului liber alocat și disponibil pentru fiecare vițel, cu excepția exploatațiilor cu mai puțin de 6 viței sau vițeilor ținuți alături de mame în vederea alăptării; | ||
| C. respectarea condițiilor pentru creșterea vițeilor. | ||
| SMR 10 - Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor (JO L 47, 18.2.2009, p. 5): art. 3 și 4 din Norma sanitară veterinară care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 202/2006, cu modificările și completările ulterioare: art. 3, art. 4 alin. (1) și anexa | Pentru crescătorii/proprietarii/deținătorii de animale din specia porcine care au obligația să cunoască și să respecte standardele minime pentru protecția porcinelor se verifică: I. respectarea cerințelor privind: 1.a) minimumul suprafeței libere de pardoseală disponibilă pentru fiecare purcel înțărcat sau purcel în creștere, ținut în grup, cu excepția scrofițelor după montă și a scroafelor; 1.b) suprafața liberă totală de pardoseală disponibilă pentru fiecare scrofiță după montă, precum și pentru fiecare scroafă, atunci când scrofițele și/sau scroafele sunt ținute în grup, de cel puțin 1,64 m^2, respectiv 2,25 m^2; mărirea suprafeței libere de pardoseală cu 10% dacă animalele sunt ținute în grupuri mai mici de 6 indivizi și reducerea acesteia cu 10% dacă animalele sunt ținute în grupuri de 40 sau mai mulți indivizi; 2.a) respectarea cerințelor privind suprafața pardoselii pentru scrofițe după montă și scroafe gestante; 2.b) respectarea lățimii maxime a fantelor și a lățimii minime a barei de grătar, atunci când sunt utilizate pardoseli din grătare de beton pentru porcii ținuți în grup; 3. respectarea interdicției privind construirea sau montarea de instalații pentru legarea scroafelor și scrofițelor și a interdicției privind legarea scroafelor și scrofițelor; 4. respectarea cerințelor privind ținerea în grupuri a scroafelor și scrofițelor pe parcursul unei perioade, începând cu 4 săptămâni după montă și până la o săptămână înainte de data estimată a fătării, respectarea dimensiunilor boxei în care este ținut grupul de scroafe; 5. respectarea cerinței privind ținerea în mod individual a scroafelor și scrofițelor crescute în exploatații de mai puțin de 10 scroafe în timpul perioadei prevăzute la pct. 4, cu condiția ca acestea să se poată întoarce cu ușurință în boxele proprii; 6. respectarea cerințelor privind accesul permanent la materiale ocupaționale; 7. existența unui sistem ce asigură fiecărei scroafe și scrofițe ținute în grupuri accesul la hrană suficientă, chiar și în situația în care sunt prezenți concurenți pentru hrană; 8. existența unei cantități suficiente de hrană de volum sau bogată în fibre, precum și hrană energizantă pentru a-și satisface foamea și ținând cont de necesitatea de a mesteca a acestora; 9. respectarea cerințelor privind: a) ținerea temporară în boxe individuale a porcilor care trebuie să fie ținuți în grupuri și care sunt agresivi în mod special, care au fost atacați de alți porci sau sunt bolnavi ori răniți; b) rotirea cu ușurință a animalului în boxa individuală utilizată, dacă acest lucru nu este în contradicție cu recomandarea medicului veterinar; 10. prevederile pct. 1 lit. b), pct. 2, 4, 5, 6 și pct. 9 lit. b) se aplică tuturor exploatațiilor; 11. prevederile pct. 4 nu se aplică exploatațiilor cu mai puțin de 10 scroafe. | exploatație |
| II. respectarea condițiilor generale de creștere a porcilor (1.-8, A, B, C, D) | exploatație | |
| SMR 11 - Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23): art. 4 din Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005: art. 4 și anexa | Pentru crescătorii/proprietarii/deținătorii animalelor de fermă (animale crescute sau deținute în scopuri agricole) care au obligația să cunoască și să respecte standardele minime pentru protecția animalelor de fermă se verifică: 1. existența unui personal suficient și care are competența profesională, cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare pentru îngrijirea animalelor; 2. efectuarea inspectării animalelor de către fermieri cel puțin o dată pe zi, a tuturor animalelor ținute în sisteme de creștere, precum și inspectarea la intervale de timp suficiente a animalelor crescute și ținute în alte sisteme; 3. existența surselor de iluminat adecvate (fixe sau mobile) pentru a permite o inspecție amănunțită a animalelor în orice moment; 4. îngrijirea corespunzătoare de către fermier a animalului care pare bolnav sau rănit, anunțarea medicului veterinar în situația în care animalul nu răspunde la îngrijiri, izolarea animalelor bolnave sau rănite în adăposturi adecvate cu așternut uscat și confortabil; 5 și 6. ținerea și păstrarea evidențelor tuturor tratamentelor medicale efectuate și a numărului de animale moarte găsite la fiecare inspecție, pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, în scopul punerii acestora la dispoziția autorității competente; 7. existența libertății de mișcare a animalelor având în vedere specia acestora, existența unui spațiu suficient pentru necesitățile fiziologice și etologice atunci când animalele sunt legate sau au mișcările limitate permanent ori cu regularitate; 8. construcția adăposturilor pentru cazarea animalelor de fermă și, în special, a boxelor și a echipamentelor cu care intră în contact să fie realizată din materiale corespunzătoare și care să permită curățarea mecanică și dezinfecția riguroasă; 9. construcția și întreținerea adăposturilor, a accesoriilor pentru legarea animalelor, astfel încât acestea să nu prezinte margini ascuțite/sisteme de prindere care să rănească animalele; 10. existența condițiilor de microclimat (Circulația aerului, nivelul de pulberi, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrația gazelor trebuie menținute în limite care să nu fie dăunătoare animalelor.); 11. existența iluminatului natural și artificial în mod corespunzător pentru animalele ținute în adăposturi; 12. existența protecției necesare împotriva intemperiilor, animalelor de pradă și riscurilor privind sănătatea animalelor care nu sunt ținute în adăposturi; 13. efectuarea inspectării, cel puțin o dată pe zi, a tuturor echipamentelor mecanice sau automate indispensabile pentru sănătatea și bunăstarea animalelor; luarea măsurilor privind remedierea defecțiunilor echipamentelor în vederea protejării sănătății și bunăstării animalelor, existența unui sistem de rezervă corespunzător pentru a garanta reînnoirea suficientă a aerului pentru asigurarea sănătății și bunăstării animalelor în eventualitatea defectării sistemului de ventilație artificială, existența unui sistem de alarmă care să avertizeze în cazul defectării sistemului de ventilație artificială; 14. administrarea în cantitate suficientă a unei hrane nutritive, corespunzătoare vârstei și speciei acestora, pentru a le menține într-o stare bună de sănătate și pentru a le satisface necesitățile nutritive; 15. existența accesului la hrană la intervale de timp corespunzătoare necesităților fiziologice ale animalelor; 16. existența accesului la o sursă de apă adecvată sau să își poată satisface necesarul de lichide prin alte mijloace; 17. proiectarea, construcția și amplasarea instalațiilor de furajare și adăpare astfel încât să fie reduse la minimum riscul de contaminare a hranei și a apei și efectele dăunătoare ale competiției dintre animale; 18. respectarea interdicției privind administrarea vreunei substanțe animalelor, cu excepția substanțelor administrate în scopuri terapeutice, profilactice sau în scopul unui tratament zootehnic sau cu excepția cazului în care s-a demonstrat, prin studii științifice de bunăstare a animalelor sau în baza experienței acumulate, că efectul substanței respective nu este dăunător sănătății sau bunăstării animalelor; 19. existența indiciilor mutilării animalelor; 20. respectarea interdicției privind practicarea creșterii sau a metodelor de creștere naturale ori artificiale care provoacă sau ar putea cauza suferințe ori vătămări grave animalelor, cu excepția utilizării anumitor metode ce pot produce suferințe sau vătămări minime ori momentane sau care ar putea necesita intervenții ce nu ar produce afectări de lungă durată, atunci când acestea sunt permise de prevederile naționale; 21. respectarea interdicției de a nu ține animale pentru scopuri de fermă, cu excepția cazului în care este de așteptat în mod rezonabil că, pe baza genotipului și fenotipului, acestea pot fi ținute fără efecte nefavorabile asupra sănătății sau bunăstării lor. | exploatație |
Articolul II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Violeta Mușat,
secretar de stat
București, 30 octombrie 2024.
Nr. 407.