Legea învăţământului (actualizata până la data de 31 decembrie 2007
*)Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 10 decembrie 1999. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 31 decembrie 2007, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 30 din 14 aprilie 2000 respinsa de LEGEA nr. 113 din 14 martie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 206 din 15 noiembrie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 4 ianuarie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 32 din 26 februarie 2001; LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001; LEGEA nr. 159 din 7 aprilie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 8 octombrie 2001; LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 184 din 20 decembrie 2001; RECTIFICAREA nr. 713 din 3 decembrie 2001; LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002 abrogata de LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; LEGEA nr. 520 din 17 iulie 2002; LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 14 august 2003; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003; LEGEA nr. 34 din 11 martie 2004; LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004; LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005; LEGEA nr. 366 din 13 decembrie 2005; ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003 aprobata prin LEGEA nr. 545 din 18 decembrie 2003*****); LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006******); LEGEA nr. 316 din 12 iulie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 20 noiembrie 2006; LEGEA nr. 428 din 22 noiembrie 2006; LEGEA nr. 480 din 19 decembrie 2006; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 38 din 9 mai 2007 respinsă de LEGEA nr. 286 din 29 octombrie 2007; LEGEA nr. 160 din 6 iunie 2007; LEGEA nr. 253 din 19 iulie 2007; LEGEA nr. 286 din 29 octombrie 2007; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 128 din 12 noiembrie 2007; LEGEA nr. 365 din 21 decembrie 2007.
**)Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 151/1999 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, dandu-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare şi actualizandu-se unele denumiri.
Legea nr. 84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996 şi a mai fost modificata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 36/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, şi prin Legea nr. 151/1999.
***)NOTA C.T.C.E.:
Conform art. 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 9 ianuarie 2001, se infiinteaza Ministerul Educatiei şi Cercetarii ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridica, prin reorganizarea Ministerului Educatiei Naţionale şi a Agentiei Naţionale pentru Stiinta, Tehnologie şi Inovare, care se desfiinteaza. În consecinţa, denumirile Ministerul Educatiei Naţionale şi Agentia Naţionala pentru Stiinta, Tehnologie şi Inovare, se inlocuiesc cu Ministerul Educatiei şi Cercetarii.
****)NOTA C.T.C.E.:
Conform art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 14 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 19 august 2003 se inlocuieste denumirea "Ministerul Educatiei şi Cercetarii" cu denumirea "Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului".
*****)NOTA C.T.C.E.:
Conform lit. a) a alin. (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 29 august 2003, ordonanţa care intră în vigoare în data de 27 noiembrie 2003, începând cu data de 1 ianuarie 2006, se abroga art. 173 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
******)NOTA C.T.C.E.:
Conform art. II din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006, prevederile prezentei legi se aplică începând cu semestrul II al anului scolar 2006-2007.
*******)NOTA C.T.C.E.:
Denumirea "Ministerul Educaţiei Naţionale" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerul Educaţiei şi Cercetării", iar denumirea "Ministerul Educaţiei şi Cercetării" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului", revenind ulterior la denumirea de "Ministerul Educaţiei şi Cercetării".
Prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, s-a înfiinţat Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin reorganizarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care îşi încetează activitatea.
Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 294 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, în cuprinsul legilor denumirea "Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale" se inlocuieste cu denumirea "Ministerul Muncii şi Solidaritatii Sociale".
Denumirea "Ministerul Muncii şi Solidaritatii Sociale" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei".
Prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, s-a înfiinţat Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse prin reorganizarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, care îşi încetează activitatea.
Denumirea "Ministerul Culturii" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerului Culturii şi Cultelor".
Denumirea Ministerul "Sănătăţii" a fost inlocuita cu denumirea "Ministerul Sănătăţii şi Familiei" şi cu denumirea "Ministerul Sănătăţii Publice".
Denumirea "Ministerul Apararii Naţionale" a fost inlocuita cu denumirea "Ministerul Apararii".
Prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, s-a înfiinţat Ministerul Internelor şi Reformei Administrative prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, care îşi încetează activitatea.
Conform art. 15 din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, în cuprinsul actelor normative în vigoare următoarele denumiri se înlocuiesc, în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
d)"Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului" cu:
–"Ministerul Transporturilor", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul transporturilor;
–"Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul turismului;
–"Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului, în domeniul construcţiilor şi în domeniul locuinţelor;
Prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, s-a înfiinţat Ministerul Economiei şi Finanţelor prin reorganizarea Ministerului Finanţelor Publice şi prin preluarea activităţii în domeniul economiei de la Ministerul Economiei şi Comerţului, care îşi încetează activitatea.
Prezenta lege reglementeaza organizarea şi functionarea sistemului naţional de invatamant.
În România învăţământul constituie prioritate naţionala.
(1)Învăţământul urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei şi pe aspiratiile societatii româneşti, şi contribuie la pastrarea identităţii naţionale.
(2)Idealul educational al scolii româneşti consta în dezvoltarea libera, integrală şi armonioasa a individualitatii umane, în formarea personalitatii autonome şi creative.
(1)Învăţământul are ca finalitate formarea personalitatii umane prin:
a)insusirea cunoştinţelor stiintifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
b)formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilitatilor afective şi a abilitatilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, stiintifice, tehnice şi estetice;
c)asimilarea tehnicilor de muncă intelectuala, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d)educarea în spiritul respectarii drepturilor şi libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii şi al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e)cultivarea sensibilitatii faţă de problematica umana, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natura şi mediul înconjurător;
f)dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara şi practicarea sportului;
g)profesionalizarea tinerei generatii pentru desfăşurarea unor activităţi utile, producătoare de bunuri materiale şi spirituale.
(2)Învăţământul asigura cultivarea dragostei faţă de tara, faţă de trecutul istoric şi de traditiile poporului român.
(3)Finalitatile scolii româneşti se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare, susţinute de stiintele educatiei şi de practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.
(1)Cetatenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de invatamant, indiferent de condiţia sociala şi materiala, de sex, rasa, naţionalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2)Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, în beneficiul individului şi al intregii societăţi.
(3)Statul promovează principiile educatiei permanente.
(4)Începând cu data aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spatiului Economic European şi ai Confederatiei Elvetiene au acces la toate formele şi nivelurile de invatamant, în aceleasi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetatenii români, inclusiv în ceea ce priveste taxele de scolarizare.
Alin. (4) al art. 5 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 316 din 12 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 17 iulie 2006.
Învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, inceteaza la vârsta de 18 ani.
Art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul de stat este gratuit.
(2)Pentru unele activităţi se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(3)Învăţământul de stat este finanţat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale.
(4)Învăţământul poate fi finanţat şi direct de către agenti economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice.
(5)Învăţământul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii şi alte surse legale.
(6)Statul îi sprijina material, cu precadere, pe elevii şi studentii care obtin rezultate foarte bune la invatatura şi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuni.
(7)Statul şi alti factori interesati subventioneaza activităţile de performanţă, de nivel naţional şi international, ale elevilor şi studenţilor.
(8)Instituţiile de invatamant şi unitatile de invatamant cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de prescolari sunt institutii publice cu personalitate juridica.
Alin. (8) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(9)Unitatile de invatamant cu un numar mai mic de 200/100 de elevi/prescolari se organizeaza/reorganizeaza în cadrul unor unităţi de invatamant cu personalitate juridica aflate în subordinea aceluiasi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora.
Alin. (9) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(10)În mod excepţional, pe baza criteriilor inscrise în Regulamentul de organizare şi functionare a unităţilor de invatamant preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului functionarea ca persoane juridice a unor unităţi cu un numar mai mic de 200/100 de elevi/prescolari.
Alin. (10) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(1)Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minoritatilor naţionale, precum şi în limbi de circulatie internationala.
(2)În fiecare localitate se organizeaza şi funcţionează unităţi de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minoritatilor naţionale ori se asigura scolarizarea în limba materna în cea mai apropiata localitate în care este posibil.
Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3)Invatarea în şcoala a limbii române, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toţi cetatenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile de invatamant trebuie să cuprindă numărul necesar de ore şi, totodata, se vor asigura condiţiile care să permită insusirea limbii oficiale de stat.
(4)Atât în învăţământul de stat, cat şi în cel particular documentele scolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetării şi tineretului se intocmesc în limba română. Celelalte inscrisuri scolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.
(5)Unitatile şi instituţiile de invatamant pot efectua şi emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor inscrisuri scolare şi universitare proprii.
(1)Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2)La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia scolara se incheie fără aceasta disciplina. În mod similar se procedeaza şi pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului organizarea unui invatamant teologic specific pregatirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult în configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamantului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi functionarea acestui invatamant se fac potrivit legii.
(4)Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi institutii de invatamant particulare, conform legii.
(5)Curriculumul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaboreaza de către cultul respectiv, se avizeaza de Secretariatul de Stat pentru Culte şi se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului. Curriculumul învăţământului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decat cel teologic, se elaboreaza şi se aproba conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaboreaza şi se aproba potrivit legii.
(1)Reteaua unităţilor învăţământului de stat este organizata şi aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, în colaborare şi cu sprijinul administraţiei publice locale, în concordanta cu dinamica demografica şi cu necesitatile de formare profesionala, actuale şi de perspectiva. Reteaua instituţiilor învăţământului de stat este organizata de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului conform legii.
(2)Autorităţile locale şi agentii economici pot înfiinţa şi finanta unităţi scolare în condiţiile legii.
(3)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului poate aproba organizarea de unităţi şi institutii de invatamant în care predarea să se faca în limbi de circulatie internationala, în condiţiile prezentei legi. În aceste scoli Limba şi literatura română, Istoria românilor şi Geografia României se predau şi se examineaza în limba română.
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului poate aproba organizarea de unităţi de invatamant sau de clase constituite din elevi capabili de performante.
(5)În condiţiile prezentei legi se pot organiza unităţi de invatamant cu predarea în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în strainatate.
(6)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia sa sprijine învăţământul în limba materna în tarile în care traiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
(1)Învăţământul nu se subordoneaza scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2)În unitatile şi în spatiile de invatamant se interzic crearea şi functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propaganda politica.
(3)În invatamant se interzice prozelitismul religios.
(4)În spatiile destinate procesului de invatamant, în unităţi de cercetare stiintifica, biblioteci, edituri şi tipografii ale instituţiilor de invatamant, în camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor sunt interzise activităţile care încalcă normele generale de moralitate, primejduind sănătatea fizica sau psihica a tineretului.
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, pe baza consultării celorlalte institutii şi ministere interesate, proiecteaza, fundamentează şi aplica strategia globală a învăţământului, stabileste obiectivele sistemului de invatamant în ansamblul sau, precum şi obiectivele educationale pe niveluri şi profiluri de invatamant.
(2)Organizarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unitatile şi instituţiile de invatamant create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care predarea corespunde alegerii parintilor sau a tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, consultand factorii interesati în organizarea unor forme şi tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea curriculumului: planuri de invatamant, programe şi manuale scolare pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior curriculumul se stabileste conform autonomiei universitare şi standardelor naţionale.
Autonomia universitara este garantata.
(1)În sistemul naţional de invatamant, de stat şi particular, pot fi initiate şi organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului conform legii.
(2)Evaluarea şi acreditarea alternativelor educationale se fac de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, potrivit legii.
(1)Sistemul naţional de invatamant este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.
(2)Sistemul naţional de invatamant cuprinde unităţi şi institutii de invatamant de stat şi particulare.
(3)Privatizarea instituţiilor şi a unităţilor de invatamant de stat este interzisa.
(4)Învăţământul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta şi continuitatea instruirii şi educatiei, în concordanta cu particularitatile de vârsta şi individuale.
(5)Sistemul naţional de invatamant cuprinde urmatoarele niveluri:
a)invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregatitoare pentru şcoala;
b)invatamant primar: clasele I-IV;
c)invatamant secundar, care cuprinde:
1.invatamant secundar inferior, organizat în doua cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V-VIII, şi ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;
2.invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI-XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare;
d)invatamant postliceal;
e)invatamant superior: invatamant universitar şi invatamant postuniversitar.
(6)Sistemul naţional de invatamant cuprinde şi educatia permanenta.
(7)Învăţământul prescolar, primar, secundar şi postliceal constituie învăţământul preuniversitar. Ciclul inferior şi ciclul superior al liceului constituie învăţământul liceal. Şcoala de arte şi meserii şi anul de completare constituie învăţământul profesional.
(8)Învăţământul primar şi secundar inferior constituie învăţământul obligatoriu.
(9)Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, cu respectarea autonomiei universitare.
(10)Formele de organizare a învăţământului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta, comasat şi, pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu scolarizare la domiciliu.
(11)Învăţământul obligatoriu este invatamant de zi. În mod excepţional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de invatamant, conform alin. (8), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului.
(12)În sistemul de invatamant pot functiona unităţi-pilot, experimentale şi de aplicatie.
(13)În raport cu condiţiile existente pot functiona, sub conducere unica, unităţi de invatamant în care se organizeaza mai multe niveluri/cicluri de invatamant.
(14)În cadrul sistemului naţional de invatamant, sub coordonarea şi controlul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului se pot înfiinţa şi pot functiona, conform legii, structuri de invatamant organizate prin cooperare între unităţi şi institutii din tara şi din strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
Art. 15 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Sistemul naţional de invatamant are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul şi de la o filiera la alta este posibila în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului. În învăţământul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitara.
(2)Elevii şi studentii cu aptitudini şi performante scolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an scolar sau universitar.
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, inspectoratele scolare şi autorităţile administraţiei publice locale asigura condiţiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare şi gimnaziale, de regula, în localităţile în care acestia domiciliaza.
(2)În situaţii justificate, copiilor din grupa mare, pregatitoare pentru şcoala, şi elevilor din învăţământul obligatoriu, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, după caz, servicii de transport, masa şi internat, cu sprijinul Ministerului Educatiei şi Cercetarii, al autorităţilor administraţiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere şi al altor persoane juridice sau fizice.
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3)La cererea parintilor şi în functie de resursele locale existente, unitatile de invatamant pot organiza cu elevii, după orele de curs, activităţi educative şi de invatare sub supravegherea personalului didactic şi/sau didactic auxiliar.
Alin. (3) al art. 17 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul prescolar se organizeaza pentru copii în vârsta de 3-6/7 ani, în gradinite cu program normal, prelungit şi saptamanal.
Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2)Gradinitele se infiinteaza de către inspectoratele scolare.
Alin. (3) al art. 18 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
(1)Pentru asigurarea continuitatii între învăţământul prescolar şi cel primar se generalizeaza grupa mare, pregatitoare pentru şcoala.
(2)Administratia locala şi inspectoratul scolar vor asigura resursele umane, materiale şi financiare, necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare, pregatitoare pentru şcoala.
Art. 19 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul primar se organizeaza şi funcţionează, de regula, cu program de dimineata, în cadrul unităţilor de invatamant cu clasele I-IV, I-VIII, I-X sau I-XII/XIII.
(2)În clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului scolar.
(3)La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi în clasa I şi copiii care implinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzătoare.
(4)La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care implinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului scolar va fi amanata cu un an.
(5)Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului poate aproba organizarea de cursuri de pregatire în vederea promovarii claselor I-IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani.
Art. 20 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Ciclul gimnazial
Titlul Secţiunii 1 a Cap. IV a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Ciclul gimnazial se organizeaza şi funcţionează în cadrul unităţilor de invatamant cu clasele I-VIII, V-VIII, V-X, I-X, I-XII/XIII sau V-XII/XIII.
Art. 21 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Accesul absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte şi meserii se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementata conform metodologiei Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, care se da publicităţii până la inceputul anului scolar.
(2)Procedura de selecţie şi repartizare se bazeaza pe rezultatele evaluării competentelor dobandite în cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competentelor se realizează conform standardelor naţionale de evaluare.
Art. 22 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Ciclul inferior al liceului
Titlul Secţiunii a 2-a a Cap. IV a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Ciclul inferior al liceului se organizeaza şi funcţionează în cadrul unităţilor de invatamant cu clasele I-X, V-X, I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
(3)Învăţământul liceal seral, cu frecventa redusa şi la distanta, poate functiona, în condiţiile legii, în unităţi de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.
(4)Absolventii ciclului inferior al liceului dobândesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
Art. 23 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul liceal funcţionează, de regula, cu urmatoarele filiere şi profiluri:
a)filiera teoretica, cu profilurile umanist şi real;
b)filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protectia mediului;
c)filiera vocationala cu profilurile militar, ordine şi securitate publică, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
Lit. c) a alin. (1) al art. 24 a fost modificata de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Lit. d) a alin. (1) al art. 24 a fost eliminata prin abrogarea pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000 de către LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001.
NOTA C.T.C.E.:
*)Conform pct. 17 din anexa la ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANTEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflata în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendari se aplică reglementarile în materie existente la data intrarii în vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001 a fost aprobata cu modificari ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000.
(2)Liceele se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, clase cu specializari mai restranse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performante excepţionale.
(3)Durata studiilor în învăţământul liceal poate fi, după caz, de 4 sau de 5 ani şi este stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului.
Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate restructura profilurile şi specializarile în raport cu dinamica profesiilor şi a ocupatiilor de pe piaţa forţei de muncă.Secţiunea a 2^1-a Ciclul superior al liceului
Secţiunea a 2^1-a a Cap. IV a fost introdusa de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Trecerea din ciclul inferior în ciclul superior al liceului este reglementata prin metodologia Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, care se da publicităţii la inceputul anului scolar precedent admiterii.
(2)Ciclul superior al liceului se organizeaza şi funcţionează în cadrul unităţilor de invatamant cu clasele I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
(3)Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, dacă la data începerii anului scolar elevul nu a depasit vârsta de 18 ani.
(4)Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecventa redusa şi la distanta, poate functiona, în condiţiile legii, în unităţi de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.
(5)Ciclul superior al liceului funcţionează cu filierele, profilurile şi specializarile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetării şi tineretului în raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor şi ocupatiilor de pe piaţa forţei de muncă.
(6)În functie de filiera, de profil şi de specializare, durata studiilor în cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani şi este stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii şi Tineretului.
Art. 25 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, dreptul de sustinere a examenului naţional de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.
(2)Absolventii ciclului superior al liceului dobândesc şi portofoliul personal pentru educatie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
(3)Absolventii ciclului superior al liceului care sustin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
(4)Examenul naţional de bacalaureat consta în susţinerea a doua, respectiv trei probe comune şi a trei probe diferentiate în functie de filiera şi de profil.
A. Probele comune sunt:
a)limba şi literatura română, scris şi oral;
b)una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu;
c)limba materna, scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limbă a minoritatilor naţionale; limba şi literatura intr-o limbă de circulatie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulatie internationala respectiva.
B. Probele de examen diferentiate în functie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului sunt:
Filiera teoretica:
a)Profil umanist:
1.istorie sau geografie;
2.o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii;
3.o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior.
b)Profil real:
1.matematica;
2.o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii;
3.o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior.
Filiera tehnologica:
a)matematica, pentru toate profilurile şi specializarile;
b)o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", în functie de specializarea aleasa de elev;
c)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.
Filiera vocationala:
a)istorie sau geografie ori o disciplina socioumana, respectiv matematica sau stiinte, în functie de profil;
b)o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializarii; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ministerele interesate;
c)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.
(5)Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializari, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, absolventii ciclului superior al liceului pot sustine un examen de certificare sau, după caz, de atestare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii.
(6)Absolventii ciclului superior al liceului care sustin şi promovează examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesionala nivel 3, respectiv atestat de competente profesionale.
(7)Lista cuprinzand probele de examen, conţinutul programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat şi a examenului de certificare, respectiv de atestare a competentelor profesionale, se stabileste prin metodologii elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se da publicităţii până la data începerii anului scolar precedent examenelor.
(8)La intocmirea listei cuprinzand probele de examen şi la stabilirea continutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de invatamant superior.
(9)În cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate şi portofoliul personal pentru educatie permanenta, completat la zi.
Art. 26 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Examenul de bacalaureat se sustine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte, numit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor.
(2)În decursul unui an solar se organizeaza doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3)Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee decat cele în care se sustine bacalaureatul.
(4)Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de invatamant în care se desfăşoară examenul de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(5)Candidatii proveniti din învăţământul de stat pot sustine examenul de bacalaureat şi examenul de certificare, respectiv atestare a competentelor profesionale, fără taxa, de cel mult două ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Alin. (5) al art. 27 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(6)Examenul naţional de bacalaureat se considera promovat dacă au fost promovate toate probele. În cazul nepromovarii examenului naţional de bacalaureat, probele promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.
Alin. (6) al art. 27 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)În urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesionala şi, respectiv, a atestatului de competente profesionale nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.
(2)Absolventii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diploma de merit.
Art. 28 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Învăţământul din scolile de arte şi meserii
Titlul Secţiunii a 3-a a Cap. IV a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)În scolile de arte şi meserii se organizeaza invatamant pentru profesionalizare, în scopul calificarii de nivel 1 pe domenii ocupationale.
(2)Scolile de arte şi meserii pot functiona independent sau în cadrul unităţilor de invatamant cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
(3)Pentru persoanele care au depasit vârsta de 18 ani, învăţământul de arte şi meserii se poate organiza ca invatamant seral sau cu frecventa redusa, în condiţiile legii, în unităţi de invatamant stabilite de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucureşti.
Alin. (3) al art. 29 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 366 din 13 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.147 din 19 decembrie 2005.
Art. 29 (initial cu alin. 1 şi 2) a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Reteaua de stat a scolilor de arte şi meserii este organizata de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesati.
Alin. (1) al art. 30 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2)Reteaua de stat a scolilor de arte şi meserii, meseriile şi calificarile pentru care se scolarizeaza şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului scolar.
Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3)Planurile-cadru de invatamant şi programele scolare se elaboreaza şi se aproba de Ministerul Educatiei,
Cercetarii şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesati, pe baza standardelor de pregatire profesionala şi, după caz, a standardelor ocupationale.
Art. 31 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Unitatile de invatamant pot organiza, la cererea factorilor interesati, pe bază de contract, cursuri de calificare şi de conversie profesionala, cu respectarea standardelor ocupationale, precum şi alte servicii educationale.
(2)Agentii economici care asigura, după caz, pe bază de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de instruire practica a elevilor, dotarea spatiilor de instruire, locuri de muncă pentru absolventi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Art. 33 a fost abrogat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Absolventii scolilor de arte şi meserii dobândesc certificat de absolvire şi portofoliu personal pentru educatie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
(2)Absolventii care sustin şi promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesionala nivel 1. (3) Sistemul de certificare a nivelului de calificare şi a competentelor profesionale dobandite în cadrul învăţământului preuniversitar se organizeaza pe baza reglementarilor comune ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Art. 34 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Organizarea învăţământului din scolile de arte şi meserii şi a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin metodologii specifice.
Art. 35 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Secţiunea a 4-a a Cap. IV a fost introdusa de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Absolventii scolilor de arte şi meserii cu certificat de absolvire şi cu certificat de calificare profesionala nivel 1 au dreptul la continuarea studiilor în învăţământul secundar superior, în condiţiile prezentei legi.
(2)Pentru a avea acces în ciclul superior al liceului, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să urmeze şi sa absolve, în condiţiile legii, anul de completare. Anul de completare este organizat, de regula, ca invatamant de zi. Pentru persoanele care au depasit vârsta de 18 ani, anul de completare se poate organiza ca invatamant seral sau cu frecventa redusa, în unităţi de invatamant stabilite de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucureşti.
Alin. (2) al art. 36 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 366 din 13 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.147 din 19 decembrie 2005.
(3)Absolventii anului de completare dobândesc certificat de absolvire, portofoliul personal pentru educatie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
(4)Absolventii anului de completare care sustin şi promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesionala nivel 2. (5) Absolventii anului de completare cu certificat de calificare profesionala nivel 2 şi certificat de absolvire pot continua studiile în ciclul superior al liceului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi date publicităţii cu un an înainte de inceputul anului scolar.
(6)Reteaua unităţilor de invatamant de stat care scolarizeaza elevi în anul de completare este organizata de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesati.
(7)Reteaua unităţilor de invatamant de stat care scolarizeaza elevi în anul de completare, meseriile şi calificarile pentru care se scolarizeaza şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului scolar.
(8)Organizarea învăţământului din anul de completare şi a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin metodologii specifice.
Art. 36 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul de arta şi învăţământul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
(2)Unitatile în care se organizeaza învăţământul de arta şi învăţământul sportiv se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea inspectoratelor scolare.
În învăţământul de arta şi în învăţământul sportiv:
a)scolarizarea se realizează, de regula, începând cu clasele primare;
b)elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
Lit. b) a art. 38 a fost modificata de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
c)planurile-cadru de invatamant sunt adaptate profilului;
d)studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
Lit. e) a art. 38 a fost abrogata de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
f)programele scolare pentru învăţământul liceal de arta şi învăţământul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
Absolventii învăţământului de arta şi ai învăţământului sportiv beneficiaza de drepturile prevăzute la art. 23 alin. (4) şi la art. 26 alin. (1), (2), (3), (5), (6) şi (9).
Art. 39 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Pentru activitatea sportiva şi artistica de performanţă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate organiza cluburi scolare şi unităţi de invatamant preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2)Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse şi alte forme de sprijin material.
(3)Ministerul Tineretului şi Sportului*), Ministerul Culturii şi Cultelor şi celelalte ministere interesate au obligaţia sa sprijine financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul sportului şi al artelor.
*)NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin HOTĂRÂREA nr. 759 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 9 iulie 2003 a fost înfiinţată Agentia Naţionala pentru Sport.
Titlul Cap. VI a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul special se organizeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru prescolarii şi elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii şi educarii, al recuperării şi integrarii lor sociale.
(2)Integrarea scolara a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de invatamant special, în grupe şi clase speciale din unităţi prescolare şi scolare obisnuite, sau în unităţi de invatamant obisnuite, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minoritatilor naţionale.
(3)Învăţământul special primar şi secundar inferior este obligatoriu şi are durata, după caz, de 10 sau 11 ani.
Alin. (3) al art. 41 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Învăţământul special este gratuit.
(2)Învăţământul special este organizat ca invatamant de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza şi sub alte forme.
(3)Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie sociala, al altor organizaţii de stat şi particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara şi din strainatate, pentru stimulare, compensare şi recuperare a handicapului.
Tipul şi gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare şi judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
Învăţământul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale şi metodologii didactice alternative, elaborate în functie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(1)În învăţământul prescolar şi primar, în functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre şcoala speciala spre şcoala de masa şi invers sau dinspre caminul-şcoala spre şcoala speciala şi invers.
(2)Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza şi de către psihologul scolar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
(3)Copiii cu cerinţe educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre învăţământul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educatie în unităţi ale învăţământului special primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, diferentiat după tipul şi gradul handicapului.
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, împreună cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari în domeniu, asigura integrarea în viaţa activa, în forma corespunzătoare de muncă, a absolventilor învăţământului special, potrivit calificarii obtinute şi în condiţiile prevăzute de legislatia în vigoare.
(1)La nivelul învăţământului prescolar, primar şi gimnazial, pe lângă unele unităţi de invatamant reprezentative în zona respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
(2)Centrele logopedice interscolare funcţionează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au şi obligaţia sa indrume educatoarele, invatatorii şi institutorii în metodica dezvoltării şi corectarii limbajului celor care prezinta tulburari de vorbire.
(3)Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizeaza, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare respective.
(1)Protectia copilului aflat în dificultate este realizata conform legii.
(2)Stabilirea continuturilor educative ale activităţilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregătirea şi perfectionarea personalului responsabil cu instructia şi educatia în cadrul centrelor de plasament şi de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, sunt de competenţa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(1)În judete şi în municipiul Bucureşti funcţionează centre sau cabinete de asistenţa psihopedagogica; acestea asigura şi activitatea de orientare scolara şi profesionala.
(2)Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al ministrului educatiei,
cercetării şi tineretului.
(1)În fiecare judet şi în municipiul Bucureşti funcţionează Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
(2)Structura şi atribuţiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(1)Învăţământul postliceal de stat se organizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din proprie iniţiativă, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau la cererea operatorilor economici şi a altor instituţii interesate, în formele de organizare zi, seral şi la distanţă.
(2)Nomenclatorul domeniilor şi calificărilor se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza propunerilor factorilor interesaţi, validate de comitetele sectoriale, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3)Pregătirea prin învăţământul postliceal se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în urma consultării partenerilor sociali şi a validării acestora de către comitetele sectoriale. Standardele de pregătire profesională, care specifică nivelul de calificare, se realizează, de regulă, pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale.
(4)Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(5)Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de nivelul de pregătire anterior al elevilor.
(6)Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizată la iniţiativa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate fi finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.
(7)Cifra de şcolarizare corespunzătoare învăţământului postliceal de stat se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesaţi.
Art. 51 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 128 din 12 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 15 noiembrie 2007.
(1)Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant, cu consultarea factorilor interesati.
(2)Au dreptul să se inscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (1), absolventii de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat.
(3)Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal finanţat de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Alin. (3) al art. 52 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 128 din 12 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 15 noiembrie 2007.
(1)Învăţământul postliceal se incheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin metodologie specifică, elaborata cu consultarea factorilor interesati.
(2)Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat de competente profesionale.
(3)În cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolventi.
Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, anual, oblibaţiile statului referitoare la învăţământul postliceal.
(1)Învăţământul superior se realizează prin institutii de invatamant: universitati, institute, academii de studii şi scoli de studii postuniversitare.
(2)Misiunea instituţiilor de invatamant superior este de invatamant şi de cercetare sau numai de invatamant.
Alin. (1) al art. 56 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
(2)Înfiinţarea şi functionarea facultatilor, a colegiilor şi specializarilor universitare se fac potrivit legii.
(3)Înfiinţarea departamentelor universitare se aproba de senatele universitare.
(4)Înfiinţarea departamentelor universitare pentru pregătirea personalului didactic se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea senatelor universitare.Secţiunea 1 Organizarea învăţământului universitar
Art. 57 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
(1)Învăţământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, şi cu taxa, conform legii.
(2)În învăţământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de scolarizare prevăzute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3)Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.
(1)Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Admiterea se poate organiza în doua sesiuni.
(2)Absolventii de liceu, cu diploma de bacalaureat, care au obţinut în unul dintre ultimii 4 ani de studii distinctii la olimpiadele scolare internationale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se inscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii.
Alin. (2) al art. 59 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 11 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 18 martie 2004.
(3)Absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade scolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de tari, pot fi admisi în învăţământul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.
(4)În învăţământul universitar de stat condiţiile de admitere, reteaua şi cifrele de scolarizare se fac publice cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar.
Alin. (5) al art. 59 a fost eliminat prin abrogarea pct. 4 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000 de către LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001.
NOTA C.T.C.E.:
*)Conform pct. 17 din anexa la ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANTEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflata în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendari se aplică reglementarile în materie existente la data intrarii în vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001 a fost aprobata cu modificari ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000.
(1)Activitatea didactica se poate organiza în urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa şi la distanta. Formele de invatamant seral, cu recventa redusa şi la distanta pot fi organizate de instituţiile de invatamant superior care au cursuri de zi.
Alin. (2) al art. 60 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
(3)Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de invatamant superior, în condiţiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita.
(4)Nomenclatorul specializarilor şi al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, cu consultarea Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare, a instituţiilor de invatamant superior şi a altor factori interesati.
(5)Absolventii cu diploma de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitara.
(6)Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învăţământului universitar de scurta durata, în condiţiile stabilite în Carta universitara.
(1)În instituţiile de invatamant superior pot fi inscrisi şi studenti straini, în conformitate cu prevederile legale.
(2)Cetatenii straini care studiaza în România în învăţământul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiaza de burse din partea statului român, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.Secţiunea a 2-a Învăţământul universitar de scurta durata
Art. 62 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Art. 63 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Art. 64 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Art. 65 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Învăţământul universitar de lunga durata se desfăşoară în universitati, institute şi academii de studii, cu facultati şi specializari autorizate sau acreditate.
(1)Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar de lunga durata este, în functie de profil, de 4-6 ani şi se stabileste prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I. (2) Studiile în învăţământul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licenţă sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licenţă şi de diploma se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, iar conţinutul acestora şi criteriile specifice, de către senatele universitare.
(3)Absolventii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de licentiat în profilul şi în specializarea urmate.
(4)Absolventii care nu au promovat examenul de licenţă sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lunga durata şi copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de licenţă sau de diploma în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituţiile de invatamant superior pot organiza cursuri speciale, în condiţiile art. 58, pentru absolventii proprii ori din alte institutii de invatamant superior, în vederea pregatirii pentru examenul de licenţă, respectiv de diploma.
(5)Titulatura diplomei de licenţă se stabileste de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în conformitate cu standardele internationale.
(6)Studiile în învăţământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se incheie, după caz, cu examen de diploma.
(7)Absolventii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmata, în conformitate cu standardele internationale.
(8)Diplomele eliberate de instituţiile de invatamant universitar de lunga durata până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute în urma promovarii examenului de licenţă, respectiv de diploma.
(1)Studentii şi absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica au obligaţia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.
(2)Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcţionează în instituţiile de invatamant superior, pe bază de regulament, şi au planuri de invatamant distincte, aprobate de senatul universitatii.
(3)Pregătirea studenţilor, prevăzută la alin. (1) şi (2), se realizează în regimul activităţilor didactice optionale.
Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate în planurile de invatamant ale facultatilor de profil.
(4)Absolventilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitati sa functioneze în calitate de cadre didactice.
(5)Absolventii învăţământului universitar pot profesa în invatamant numai dacă au obţinut certificatul de absolvire mentionat la alin. (4) sau dacă efectueaza pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.
Activităţile clinice din învăţământul medical superior de stat se organizeaza în unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sănătăţii Publice şi celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de organizare şi de desfăşurare a acestor activităţi se elaboreaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de Ministerul Sănătăţii Publice.
(1)Învăţământul postuniversitar asigura specializarea în domeniu sau extinderea şi perfectionarea pregatirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare.
(2)Învăţământul postuniversitar se organizeaza în institutii de invatamant superior şi în scoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfectionare postuniversitare.
(3)Înfiinţarea structurilor de invatamant postuniversitar în cadrul instituţiilor de invatamant superior acreditate în acest scop se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea senatelor universitare.
(1)Admiterea în învăţământul postuniversitar, cu excepţia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a criteriilor specifice aprobate de senatul institutiei de invatamant superior.
(2)Admiterea la doctorat, organizarea şi desfăşurarea acestuia se reglementeaza prin hotărâre a Guvernului.
(3)Numărul locurilor pentru învăţământul postuniversitar se stabileste de:
a)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru cele finantate de la bugetul de stat;
b)senatele universitare, pentru cele susţinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare.
(1)Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre şi se fac în domeniul de specializare a diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lunga durata.
(2)Studiile aprofundate se incheie cu o disertatie.
Absolventii primesc diploma de studii aprofundate.
(3)Studentii inmatriculati la studii aprofundate de specialitate pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiaza de gratuitatea studiilor, precum şi de burse, în conformitate cu prevederile legii.
Alin. (4) al art. 72 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Alin. (5) al art. 72 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Alin. (6) al art. 72 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
Alin. (1) al art. 73 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
(2)Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii cu diploma ai învăţământului universitar de lunga durata.
(3)Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociaţi sau consultanti ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului educatiei, cercetării şi tineretului.
(4)Doctoratul este organizat, cu şi fără frecventa, în instituţiile de invatamant superior aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.
(5)Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public şi evaluata de o comisie de specialisti aprobata de senatul institutiei de invatamant superior organizatoare. Comisia este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat şi din trei referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintifica deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferentiari universitari, academicieni, cercetatori stiintifici principali gradul I, din tara sau din strainatate, dintre care cel puţin 2 nu funcţionează în institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa referentii oficiali sunt platiti potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(6)Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către institutia organizatoare şi se confirma de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educatiei, cercetării şi tineretului institutia organizatoare elibereaza diploma de doctor.
(1)Scolile de studii academice postuniversitare, organizate ca institutii independente în tara sau în strainatate, ofera programe de pregatire cu durata de 2-4 semestre, la forma de invatamant de zi sau cu frecventa redusa, în vederea extinderii şi perfectionarii pregatirii atestate prin diploma de studii universitare de lunga durata.
(2)Studiile se finalizează cu susţinerea unei disertatii. Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
(1)Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor de lunga durata. Durata studiilor, curriculumul şi modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare.
(2)Absolventilor li se elibereaza diploma de studii postuniversitare de specializare.
(1)Cursurile postuniversitare de perfectionare pot fi urmate de absolventii cu diploma ai învăţământului universitar de scurta sau de lunga durata. Durata cursurilor, programul de pregatire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar.
(2)Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata din învăţământul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3)Absolventii cursurilor postuniversitare de perfectionare primesc certificat de absolvire.
Pentru organizarea activităţilor de pregatire postuniversitara prevăzute la art. 74 instituţiile de invatamant superior se pot asocia cu institutii similare, precum şi cu agenti economici din tara sau din strainatate. În acest caz structura studiilor, structurile organizatorice şi modul lor de functionare şi de finanţare se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea institutiei de invatamant superior initiatoare.
(1)Învăţământul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2)Bursele de stat în învăţământul postuniversitar se obtin prin concurs.
Învăţământul postuniversitar medical se organizeaza în forme specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a Ministerului Sănătăţii Publice.
(1)În instituţiile de invatamant superior se organizeaza activităţi de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanţă sau expertiza, care se desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii de cercetare stiintifica, inclusiv prin colaborare cu institutii de invatamant şi de cercetare din tara sau din strainatate.
(2)Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor universitare.
(3)Catedrele, departamentele şi unitatile de cercetare stiintifica sunt incadrate cu personal didactic, de cercetare stiintifica şi cu alte categorii de personal.
(4)Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic şi, după caz, poate completa norma didactica.
(5)Studentii pot participa la contracte de cercetare stiintifica din departamente, catedre şi unităţi de cercetare.
(6)Modul de organizare şi de desfăşurare a cercetării stiintifice în instituţiile de invatamant superior se stabileste prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7)Pentru activităţi de cercetare stiintifica specifice, în reteaua Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pot functiona institute de cercetare cu personalitate juridica.
(8)Cercetarea stiintifica din învăţământul superior beneficiaza gratuit de serviciile intregii retele de informare şi de documentare a bibliotecilor din invatamant.
(1)Programele de cercetare stiintifica fundamentala, precum şi alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe bază de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, de la bugetul de stat, separat de finantarea procesului de invatamant. Finantarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluarilor facute de Consiliul Naţional al Cercetarii Stiintifice Universitare.
(2)Programele de cercetare tehnologica avansată, programele de cercetare aplicativa, precum şi activităţile de proiectare, consultanţă, expertiza, altele decat cele având ca beneficiar Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, sunt finantate, pe bază de contracte incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor sau ai activităţilor respective, din fondurile de la bugetul de stat şi din fondul special de cercetare, alocate altor ministere, precum şi din alte surse.
(3)În cazul contractelor de finanţare sau de granturi, incheiate între Agentia Naţionala pentru Stiinta, Tehnologie şi Inovare*), pe de o parte, şi unitatile menţionate la art. 80 alin. (1), (2) şi (7), pe de altă parte, rezultatele cercetarilor apartin executanţilor.
*)În conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 56/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 şi aprobata prin Legea nr. 157/1999, atribuţiile fostului Minister al Cercetarii şi Tehnologiei au fost preluate de Agentia Naţionala pentru Stiinta, Tehnologie şi Inovare.
(4)Activitatea de cercetare stiintifica desfăşurată în institutele de cercetare ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este finanţată de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, şi din alte surse, pentru programele comandate de terti.
(1)Veniturile proprii ale instituţiilor de invatamant superior, realizate din contracte de cercetare stiintifica, de proiectare, de consultanţă sau de expertiza, precum şi din contracte pentru alte servicii stiintifice sau didactice, se evidentiaza în conturi distincte la bănci comerciale, în condiţiile legii. Aceste venituri se utilizeaza, cu acordul responsabilului de contract şi cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare şi de activităţi didactice, precum şi pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materiala este constituita din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar şi materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumparate în timpul desfăşurării contractului sau după predarea lucrării şi după incasarea banilor.
(2)Din veniturile prevăzute la alin. (1) se mai pot finanta urmatoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi institutii de profil, organizarea şi/sau participarea la manifestari cultural-stiintifice interne şi internationale, editarea de carte didactica şi de specialitate.
(3)Veniturile realizate şi neutilizate la finele anului se reporteaza cu aceeasi destinatie în anul următor.Secţiunea a 6-a Structura instituţiilor de invatamant superior
Institutia de invatamant superior cuprinde, de regula, mai multe facultati, colegii universitare, departamente, catedre, unităţi de cercetare stiintifica, de proiectare şi de microproductie.
(1)Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a institutiei de invatamant superior şi are în componenta una sau mai multe sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente şi catedre. Activitatea didactica în cadrul facultatii se desfăşoară pe ani de studii, serii de predare, grupe şi subgrupe.
(2)Facultatile se individualizează prin:
a)condiţii de admitere şi absolvire;
b)programe de studiu;
c)domenii de specializare.
(3)Facultatea cuprinde personal didactic şi studenti, cercetatori stiintifici şi proiectanti, personal auxiliar şi administrativ.
Colegiul universitar este unitatea functionala subordonata institutiei de invatamant superior sau facultatii.
Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de invatamant superior sau, după caz, facultatii, având functii didactice, de cercetare stiintifica, de proiectare şi de productie. Organizarea şi functionarea departamentelor se stabilesc de senatele universitare.
Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, după caz, a departamentului, care realizează activităţi de invatamant şi de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de discipline.
(1)Instituţiile de invatamant superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi de a administra unităţi şi centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unităţi de productie, respectiv de microproductie, loturi experimentale sau structuri instituţionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice.
(2)Instituţiile de invatamant superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu institutii similare din tara şi din strainatate, programe de invatamant universitar şi postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.Secţiunea a 7-a Autonomia universitara
(1)Autonomia universitara consta în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercită libertatile academice fără nici un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competente şi obligaţii în concordanta cu optiunile şi orientarile strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior, stabilite prin lege.
(2)Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale şi publice pentru calitatea intregii activităţi didactice şi de cercetare stiintifica pe care o desfăşoară institutia respectiva de invatamant superior.
(1)Comunitatea universitara este constituita din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare stiintifica, de proiectare, precum şi din cei care studiaza în institutia respectiva.
(2)Comunitatea universitara foloseşte în activitatea sa personal administrativ.
(1)Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel şi cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita să le utilizeze.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spatiile şi dotarile aferente care apartin Ministerului Sănătăţii Publice şi ministerelor cu retea sanitara proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior de stat.
(1)Ansamblul de drepturi şi obligaţii, precum şi normele care reglementeaza viaţa comunităţii universitare în spatiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitara a institutiei de invatamant superior, adoptata de senatul universitar, în condiţiile legii.
(2)Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii şi funcţionarii institutiei, ale activităţii didactice şi de cercetare stiintifica, ale administrarii şi ale finantarii.
(3)Autonomia universitara se realizează, în principal, prin:
a)stabilirea structurii interne a institutiei de invatamant superior, conform legii;
b)programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfectio narea procesului de invatamant; stabilirea planurilor de invatamant şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior; organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice şi profesionale ale studenţilor;
c)proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de invatamant postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu alte autorităţi publice, agenti economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizeaza diplomele şi certificatele proprii emise;
d)selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi stiintifice; acordarea titlurilor didactice, stiintifice şi onorifice, în condiţiile legii;
e)organizarea cercetării stiintifice şi a documentarii; organizarea activităţilor de editare şi de tiparire; organizarea activităţilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte institutii de invatamant superior şi de cercetare, din tara şi din strainatate;
f)eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;
g)stabilirea necesităţii financiare şi materiale; folosirea fondurilor şi gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; gasirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodaresti;
h)solutionarea problemelor sociale ale comunitatilor universitare; acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
i)organizarea de manifestari şi activităţi stiintifice, culturale şi sportive;
j)înfiinţarea de fundatii, conform legii; stabilirea şi folosirea unor insemne şi simboluri proprii;
k)asigurarea ordinii şi disciplinei în spatiul universitar.
(4)În plan financiar autonomia universitara se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii şi raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public naţional sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenti şi cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(1)Membrii comunităţii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2)Organele alese, cu excepţia rectorului, se confirma de către senatul universitar. Rectorul se alege de către senat şi se confirma prin ordin al ministrului educatiei, cercetării şi tineretului. O persoana nu poate ocupa functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi revocat din functie de către senatul universitar prin aceeasi procedura folosita la numire.
(3)Ministrul educatiei, cercetării şi tineretului îl poate suspenda din functie, din motive justificate, pe rectorul unei institutii de invatamant superior, de stat sau particular, acreditata. Hotărârea de revocare sau de mentinere în functie a rectorului se ia de către senatul universitar, în cel mult 30 de zile de la data comunicarii ordinului de suspendare.
(1)În senatele universitare şi în consiliile facultatilor studentii sunt reprezentati în proportie de o patrime din numărul membrilor acestor consilii şi senate, în condiţiile stabilite de Carta universitara.
(2)Protectia membrilor comunităţii universitare în activitatea profesionala şi în spatiul universitar este înscrisă în Carta universitara. Abaterile de la deontologia universitara se analizeaza şi se solutioneaza la nivelul consiliilor facultatilor şi al senatului.
(3)Membrii comunităţii universitare sunt obligati să respecte regulamentele interne ale institutiei de invatamant superior, stabilite în conformitate cu Carta universitara.
Spatiul universitar este inviolabil. Accesul în spatiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege sau prin Carta universitara.
La nivel naţional autonomia universitara se manifesta prin relaţia directa a rectorului institutiei de invatamant superior cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi prin alegerea reprezentantilor institutiei în organismele profesionale, conform legii.
Titlul Cap. X din Titlul II a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(1)Învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică este invatamant de stat, parte integrantă a sistemului naţional de invatamant, şi cuprinde: invatamant liceal, invatamant postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor şi agentilor de politie, invatamant universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie şi a altor specialisti, invatamant postuniversitar.
(2)Perfectionarea pregatirii cadrelor militare şi a personalului de politie se realizează în institutii de invatamant distincte.
(3)Prevederile referitoare la învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică preuniversitar se aplică în mod corespunzător şi învăţământului preuniversitar din domeniul transporturilor.
Art. 97 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare, criteriile de selectionare a candidaţilor pentru învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică se stabilesc de Ministerul Apararii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte institutii cu atribuţii în domeniul apararii, ordinii publice şi sigurantei naţionale, potrivit specificului fiecarei arme, specializari, nivel şi forma de organizare a învăţământului, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului.
Art. 98 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Planurile de invatamant pentru învăţământul liceal, postliceal şi superior militar, de ordine şi securitate publică, se elaboreaza de Ministerul Apararii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte institutii cu atribuţii în domeniul apararii, ordinii publice şi sigurantei naţionale şi se avizeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Art. 99 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Certificatele de absolvire şi de competente profesionale, respectiv diplomele de absolvire şi de licenţă eliberate de instituţiile de invatamant militar şi invatamant de ordine şi securitate publică, precum şi titlurile stiintifice obtinute, dau dreptul deţinătorilor legali, după încetarea raporturilor de serviciu cu institutia din domeniul apararii, ordinii publice şi sigurantei naţionale, în condiţiile legii, la echivalarea studiilor şi diplomelor cu cele ale absolventilor instituţiilor civile de invatamant cu profil apropiat, de acelasi nivel.
Art. 100 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Procesul de invatamant în unitatile şi instituţiile de invatamant militar, precum şi în cele de ordine şi securitate publică de toate nivelurile se desfăşoară în limba română. Admiterea în aceste unităţi şi institutii se poate desfăşura şi în limba minoritatilor naţionale.
Art. 101 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăţământului militar şi al învăţământului de ordine şi securitate publică, Ministerul Apararii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte institutii cu atribuţii în domeniul apararii, ordinii publice şi sigurantei naţionale pot emite ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.
Art. 102 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(1)Învăţământul particular cuprinde atât învăţământ preuniversitar, cât şi învăţământ universitar.
Alin. (1) al art. 103 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 19 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.
(2)Instituţiile şi unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul naţional de invatamant şi educatie şi se supun dispoziţiilor prezentei legi.
(3)Instituţiile şi unitatile de invatamant particular dispun de autonomie organizatorica şi functionala în concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea şi functionarea sistemului de invatamant.
(4)Instituţiile şi unitatile de invatamant particular acreditate pot fi sprijinite de stat.
Învăţământul particular funcţionează potrivit legii, dacă:
a)este organizat şi funcţionează pe principiul nonprofit;
b)este organizat pe principii nediscriminatorii şi respinge ideile, curentele şi atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine şi rasiste;
c)respecta standardele naţionale.
(1)Învăţământul particular preuniversitar se organizeaza şi funcţionează cu aceleasi niveluri şi în aceleasi tipuri de unităţi de invatamant ca şi învăţământul preuniversitar de stat.
(2)Gradinitele, scolile primare şi gimnaziale, precum şi scolile de arte şi meserii se pot înfiinţa cu autorizarea inspectoratului scolar, pe baza documentatiei de evaluare.
(3)Liceele, inclusiv cele care cuprind anul de completare, precum şi scolile postliceale se pot înfiinţa cu avizul inspectoratului scolar şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza documentatiei de evaluare.
Art. 105 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Criteriile de evaluare pentru învăţământul particular preuniversitar se referă la domeniile fundamentale de organizare şi de functionare: personal didactic, continut, baza materiala şi activitate financiară.
Alin. (2) al art. 106 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
Art. 107 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
(1)În învăţământul particular preuniversitar se aplică planuri similare sau alternative învăţământului de stat, care cuprind discipline obligatorii, optionale şi facultative, corespunzător standardelor naţionale.
(2)Programele analitice ale disciplinelor trebuie să răspundă acelorasi cerinţe ca şi planurile de invatamant.
(3)Pentru învăţământul particular preuniversitar planurile şi programele de invatamant, similare sau alternative învăţământului de stat, sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
În învăţământul particular preuniversitar formatiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depăşi numeric limitele maxime legale.
(1)În învăţământul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa în condiţiile prevăzute de Statutul personalului didactic.
(2)Cadrele didactice din învăţământul particular prescolar şi primar trebuie să aibă norma de baza în unitatea respectiva.
(3)În învăţământul particular secundar, cel puţin 40% din numărul personalului didactic trebuie să fie incadrat cu norma de baza în unitatea respectiva.
Alin. (3) al art. 110 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(4)Pentru învăţământul particular postliceal cel puţin 50% din posturi, constituite în conformitate cu prevederile legale, trebuie să fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza în unitatea respectiva.
(5)Personalul didactic de conducere din învăţământul particular trebuie să fie angajat cu norma de baza în unitatea de invatamant respectiva şi sa indeplineasca cerinţele Statutului personalului didactic privind ocuparea functiilor de conducere.
Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din învăţământul particular preuniversitar, înfiinţate potrivit prezentei legi, au valoare şi produc efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat, dacă examenele de absolvire au fost susţinute în faţa unor comisii numite în conformitate cu dispozitiile legale.
Elevii din învăţământul particular se pot transfera la alte unităţi de invatamant de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Art. 113 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
În învăţământul particular taxele de scolarizare se stabilesc de fiecare institutie sau unitate de invatamant, în condiţiile legii.
(1)Baza materiala a instituţiilor şi unităţilor de invatamant particular trebuie să corespunda standardelor desfăşurării unui proces instructiv-educativ de calitate: spatii adecvate procesului de invatamant, în proprietate sau inchiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzătoare pentru un an în avans faţă de anul scolarizat; biblioteca dotata cu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor şi nivelului acestora.
(2)Pentru obtinerea acreditarii institutia sau unitatea de invatamant respectiva trebuie să faca dovada ca în perioada de functionare provizorie a utilizat cel puţin 25% din venituri pentru investitii în baza materiala proprie.
(3)După doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii institutia sau unitatea de invatamant trebuie să faca dovada ca detine în proprietate cel puţin 50% din spatiile de invatamant şi ca în toata perioada anterioara a utilizat cel puţin 25% din venituri pentru investitii în baza materiala proprie.
(4)În învăţământul preuniversitar particular şi confesional, consiliul profesoral al unităţii respective de învăţământ decide în legătură cu menţinerea personalului în activitatea didactică sau de conducere, după împlinirea vârstei legale de pensionare.
Alin. (4) al art. 115 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 160 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 12 iunie 2007.
(5)Patrimoniul unităţilor de învăţământ particular şi confesional preuniversitar este proprietatea privată a fondatorilor.
Alin. (5) al art. 115 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 160 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 12 iunie 2007.
Instituţiile şi unitatile de invatamant particular se supun evaluării şi controlului, în condiţiile legii.
(1)Universităţile particulare sunt instituţii de învăţământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.
(2)Universităţile particulare sunt fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundaţii, asociaţii, ale unui cult religios sau ale unui alt furnizor de educaţie, în condiţiile legii.
(3)Pentru recunoaşterea şi funcţionarea lor, instituţiile de învăţământ superior parcurg etapele de autorizare şi acreditare prevăzute de legislaţia naţională şi europeană în domeniul învăţământului superior. Înfiinţarea universităţilor particulare se face prin lege.
(4)Dizolvarea sau desfiinţarea universităţilor particulare se poate face şi la propunerea fondatorilor, adresată Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, în condiţiile legii.
Art. 116^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 19 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.
(1)Structurile şi funcţiile de conducere ale universităţilor particulare, atribuţiile, modul de constituire, durata mandatelor şi limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de carta universităţii. Deciziile definitive, în acest sens, revin universităţii.
(2)Universităţile particulare pot înfiinţa funcţia de preşedinte al universităţii, ordonator de credite, cu atribuţii stabilite de carta universităţii.
Art. 116^2 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 19 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.
(1)Patrimoniul universităţilor particulare constă din patrimoniul iniţial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. Acesta este compus din bunuri mobile şi imobile şi din creanţe.
(2)Patrimoniul universităţilor particulare este proprietatea lor privată, de care dispun în mod liber. În cazul înstrăinării unor bunuri din patrimoniul universităţii, contravaloarea lor revine universităţii.
(3)În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul universităţii particulare, înfiinţată prin lege, revine fondatorilor.
Art. 116^3 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 19 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.
Sursele de finanţare a universităţilor sunt compuse din sumele depuse de fondatori, taxe de studiu şi alte taxe şcolare, finanţări de ordin public şi privat, sponsorizări, donaţii şi alte asemenea surse legal constituite.
Art. 116^4 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 19 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.
(1)Învăţământul cooperatist se desfăşoară în unităţi care sunt proprietatea asociaţiilor cooperatiste.
(2)Finantarea învăţământului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociaţiilor cooperatiste, din taxe scolare şi din alte surse.
Alin. (3) al art. 117 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(4)Unităţilor de învăţământ obligatoriu cooperatist li se aplică toate prevederile, obligaţiile şi drepturile învăţământului particular preuniversitar obligatoriu.
Alin. (4) al art. 117 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 160 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 12 iunie 2007.
Persoanele aparţinând minoritatilor naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiasca în limba materna la toate nivelurile şi formele de invatamant, precum şi la tipurile de invatamant pentru care exista o cerere suficienta, în condiţiile legii.
(1)În functie de necesitatile locale se pot organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu predarea în limbile minoritatilor naţionale.
(2)Prevederile alin. (1) se vor aplica fără a se aduce atingere invatarii limbii oficiale şi predarii în această limbă.
(1)Disciplina Limba română se preda în învăţământul primar după programe scolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învăţământul gimnazial disciplina Limba şi literatura română se preda după programe scolare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română şi manuale specifice. În învăţământul liceal disciplina Limba şi literatura română se preda după programe scolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română.
(2)În învăţământul primar cu predare în limbile minoritatilor naţionale Istoria românilor şi Geografia României se predau în aceste limbi după programe scolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi insusirii toponomiei şi a numelor proprii româneşti în limba română. În învăţământul gimnazial şi liceal Istoria românilor şi Geografia României se predau în limba română, după programe scolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. Examinarea la Istoria românilor şi Geografia României se face în limba de predare a acestora.
(3)În programele şi manualele de istorie universala şi de istorie a românilor se vor reflecta istoria şi traditiile minoritatilor naţionale din România.
(4)În învăţământul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria şi traditiile minoritatilor naţionale, cu predare în limba materna. Programele analitice şi manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Elevilor aparţinând minoritatilor naţionale, care frecventeaza unităţi de invatamant cu predare în limba română, li se asigura, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplina de studiu, limba şi literatura materna, precum şi istoria şi traditiile minoritatii naţionale respective.
În învăţământul de stat din scolile de arte şi meserii şi anul de completare, precum şi în învăţământul liceal şi postliceal de specialitate, în care, la cerere şi în condiţiile legii, predarea se face în limba materna la disciplinele de specialitate, este obligatorie insusirea terminologiei de specialitate şi în limba română.
Art. 122 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)În cadrul instituţiilor de invatamant universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, sectii, colegii şi facultati cu predare în limbile minoritatilor naţionale. În acest caz se va asigura insusirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere şi prin lege se pot înfiinţa institutii de invatamant superior multiculturale. Limbile de predare în aceste institutii de invatamant superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare.
(2)Se recunoaste dreptul persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale de a înfiinţa şi de a administra propriile institutii de invatamant superior articulare, conform legii.
(3)Se incurajeaza instituţiile de invatamant superior cu structuri şi ctivitati multiculturale pentru promovarea convietuirii interetnice armonioase şi a integrarii la nivel naţional şi european.
(4)La toate formele de invatamant în limba română sau în limbile minoritatilor naţionale se poate inscrie şi pregati orice cetatean român, indiferent de limba sa materna şi de limba în care a urmat studiile anterioare.
În învăţământul de toate gradele şi nivelurile probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului asigura, în limba de predare, pregătirea şi perfectionarea personalului didactic, precum şi manuale scolare şi alte materiale didactice.
În conducerea unităţilor şi a instituţiilor de invatamant în care exista grupe, clase sau sectii cu predare în limbile minoritatilor naţionale se asigura o reprezentare proporţională a cadrelor didactice din randul minoritatilor, cu respectarea competentei profesionale.
(1)Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul naţional. Curriculumul naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant, al programelor şi al manualelor scolare din învăţământul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate scolile de acelasi tip şi o alta componenta aflata la decizia scolii.
(2)Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele obligatorii, optionale şi facultative, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferent fiecareia dintre acestea.
(3)Programele scolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de invatamant obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea acestora.
(1)Planurile-cadru de invatamant şi programele scolare pentru învăţământul preuniversitar se elaboreaza de comisiile naţionale de specialitate, fiind coordonate şi avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum, şi se aproba de către ministrul educatiei, cercetării şi tineretului.
(2)În unitatile de invatamant se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3)În unitatile de invatamant preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(4)Obiectivele specifice în evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de invatamant se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(1)În instituţiile de invatamant superior planurile de invatamant se elaboreaza de facultati sau departamente, se analizeaza în cadrul consiliilor acestora, se aproba de senatele universitare şi se avizeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru a fi în concordanta cu standardele naţionale. Modificarea planurilor de invatamant se poate face numai începând cu anul I. (2) Programele analitice se elaboreaza de titularii de discipline şi se aproba de catedra sau de departament.
În functie de specificul facultatilor şi al specializarilor, planurile de invatamant şi programele analitice pot fi concepute şi în structura modulara.
(1)Conţinutul instruirii şi educatiei la toate nivelurile de organizare a învăţământului se completeaza prin activităţi extrascolare.
(2)Activitatea extrascolara se organizeaza de către scoli, cluburi, palate ale copiilor şi elevilor, administraţiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare şi bazelor sportive, turistice şi de agrement şi de alte unităţi pentru activităţi complementare, cu sprijinul familiei şi al altor factori interesati.
(3)Activităţile extrascolare au continut ştiinţific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum şi caracter recreativ.
(4)Palatul Naţional al Copiilor şi Elevilor din Bucureşti, subordonat Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, precum şi palatele copiilor din judete, aflate în subordinea inspectoratelor scolare, au şi rol metodologic pentru activităţile extrascolare.
(1)Organizarea şi competentele unităţilor specializate în activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului*).
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin inspectoratele scolare, asigura şi controlează realizarea obiectivelor instruirii şi educatiei extrascolare.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin HOTĂRÂREA nr. 759 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 9 iulie 2003 a fost înfiinţată Agentia Naţionala pentru Sport.
Pentru asigurarea educatiei permanente Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului colaboreaza cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cu alte ministere interesate, precum şi cu mijloacele de informare în masa, cultele religioase, universităţile populare, fundatiile culturale, alte societăţi şi institutii, pentru a facilita accesul la stiinta şi cultura al tuturor cetatenilor, indiferent de vârsta, în vederea adaptarii lor la mutatiile majore care survin în viaţa sociala.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin unitatile şi instituţiile sale, acorda, pe bază de contract, asistenţa de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire a adulţilor în sistemul educatiei permanente şi al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie iniţiativă.
(1)Persoanele juridice sau fizice pot organiza, în cadrul sistemului de formare continua, împreună cu unităţi sau institutii de invatamant ori separat, cursuri de calificare, perfectionare şi conversie profesionala a adulţilor, care ofera certificate de competenţa profesionala recunoscute pe piaţa muncii.
(2)Persoanele juridice pot organiza cursurile prevăzute la alin. (1) numai dacă au prevăzut în statut aceste activităţi şi dacă sunt autorizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse sau de alte autorităţi publice, în baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activităţi numai în condiţiile autorizarii menţionate.
(3)Modul de certificare a competentelor profesionale în cadrul sistemului de formare continua se stabileste de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în concordanta cu standardele ocupationale, potrivit legii.
(4)Pe perioada în care urmeaza cursuri de perfectionare a pregatirii profesionale personalul instituţiilor publice are dreptul la salariu de baza şi la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în alta localitate decat cea de domiciliu, personalul instituţiilor publice participant la acestea beneficiaza şi de drepturile cuvenite, potrivit dispoziţiilor legale, salariatilor instituţiilor publice aflati în delegare.
(1)Pentru instruirea adulţilor, precum şi pentru sprijinirea sistemului de invatamant în realizarea unor obiective specifice pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, institutii şi retele de invatamant deschis sau la distanta, care utilizeaza tehnologiile moderne de comunicare şi de preluare a informaţiilor.
(2)Cheltuielile necesare pentru acest sistem de invatamant sunt suportate de către beneficiari şi de instituţiile interesate.
(1)În sistemul de invatamant funcţionează, ca parte integrantă, o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare şi biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica subordonate direct Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului; biblioteci ale instituţiilor de invatamant superior, ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare.
(2)Bibliotecile menţionate la alin. (1) funcţionează pe bază de regulamente aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3)Bibliotecile din invatamant pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului şi în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor, sectii specifice, precum şi alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adulţilor.
Pregătirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin studii universitare de scurta şi de lunga durata, iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Coordonarea activităţii retelei bibliotecilor din invatamant se asigura de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(1)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului se organizeaza şi funcţionează potrivit legii. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ca organ de specialitate, are raspunderea de a elabora şi de a aplica politica educationala, în conformitate cu art. 2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are drept de iniţiativa şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educatiei şi colaboreaza cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului.
(2)Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului constituie structuri de experti şi se sprijina pe organisme consultative, la nivel naţional, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reforma a Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional pentru Finantarea Învăţământului Superior, Consiliul Naţional pentru Finantarea Învăţământului Preuniversitar, Consiliul Naţional al Cercetarii Stiintifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educatie Continua, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor şi regulamentele lor de functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetării şi tineretului. În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului consulta, după caz, societăţile stiintifice naţionale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studentesti şi de elevi, recunoscute pe plan naţional.
Alin. (2) al art. 140 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(3)Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului constituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional sau international. Ei sunt selectati pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcţionează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
(4)Consiliul Naţional al Rectorilor se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu.
(5)În subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului funcţionează:
a)Institutul de Stiinte ale Educatiei, ca institut de cercetare şi dezvoltare care activeaza în domeniul inovarii şi reformei sistemului naţional de invatamant;
b)Federatia Sportului Scolar şi Universitar, ca unitate autonoma cu personalitate juridica. Federatia Sportului Scolar şi Universitar coordonează activitatea sportiva a asociaţiilor sportive scolare şi universitare. Federatia Sportului Scolar şi Universitar se afiliaza la federatiile internationale ale sportului scolar, respectiv universitar. Cluburile sportive scolare şi universitare, înfiinţate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridica şi se pot afilia la federatiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementarilor federatiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului elaboreaza, coordonează şi aplica politica naţionala în domeniul educatiei. În acest scop exercita urmatoarele atribuţii:
a)coordonează şi controlează sistemul naţional de invatamant;
b)organizeaza reteaua învăţământului de stat şi propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unităţilor de invatamant, a autorităţilor locale şi a agentilor economici interesati;
c)aproba Curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigura şi supraveghează respectarea acestora;
d)coordonează activitatea de cercetare stiintifica din invatamant;
e)asigura cadrul pentru producţia manualelor scolare; asigura finantarea scolilor pentru achizitionarea de manuale, conform legii;
f)elaboreaza criteriile generale de admitere în învăţământul superior;
g)aproba înfiinţarea liceelor şi a scolilor postliceale;
h)aproba, conform legii, regulamentele de organizare şi functionare a unităţilor subordonate, cu excepţia instituţiilor de invatamant superior;
i)elaboreaza studii de diagnoza şi prognoza în domeniul restructurarii şi modernizarii învăţământului şi contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
j)asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea şi producţia mijloacelor de invatamant;
k)asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea şi pregătirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
l)asigura scolarizarea specializata şi asistenţa psiho-pedagogica adecvata a copiilor şi a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate;
m)analizeaza modul în care se asigura protectia sociala în invatamant şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităţilor publice locale abilitate;
n)coordonează activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
o)raspunde de formarea şi perfectionarea personalului didactic;
p)coordonează, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea şi evidenta personalului didactic, de conducere, de indrumare şi control şi a celui auxiliar din unitatile subordonate;
q)asigura repartizarea Fondului naţional al formarii profesionale, cu consultarea factorilor interesati;
r)raspunde de evaluarea sistemului naţional de invatamant pe baza standardelor naţionale;
s)elaboreaza şi aplica strategiile de reforma, pe termen mediu şi lung, ale învăţământului şi educatiei;
t)elaboreaza împreună cu alte ministere strategia colaborarii cu alte state şi cu organismele internationale specializate în domeniul învăţământului şi cercetării stiintifice;
u)colaboreaza, pe bază de protocoale, cu statele în care traieste populatie de naţionalitate sau de origine română, pentru promovarea şi desfăşurarea învăţământului în limba materna;
v)elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare şi pentru dotarea acestora;
w)stabileste modalitatile de recunoastere şi de echivalare a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor stiintifice, eliberate în strainatate, pe baza unor norme interne, ţinând seama şi de înţelegerile şi conventiile internationale;
x)stabileste pentru învăţământul preuniversitar de stat structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfăşurare a concursurilor, precum şi vacantele scolare;
y)controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile, de execuţie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învăţământului de stat; încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoasterea actelor de studii, conform legii.
Inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, având, în principal, urmatoarele atribuţii:
Partea introductiva a art. 142 a fost modificata de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
a)urmaresc modul de organizare şi de functionare a retelei de invatamant preuniversitar, în conformitate cu politica educationala la nivel naţional;
b)asigura aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de invatamant;
c)asigura calitatea învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia scolara;
d)infiinteaza, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, unităţi scolare ale învăţământului de stat: gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli de arte şi meserii;
Lit. d) a art. 142 a fost modificata de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
e)propun Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala, în conformitate cu politica educationala, a studiilor de prognoza, după consultarea unităţilor de invatamant, a autorităţilor locale, a agentilor economici şi a partenerilor sociali interesati;
f)asigura, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, scolarizarea elevilor pe durata învăţământului obligatoriu;
g)coordonează incadrarea unităţilor de invatamant cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
h)organizeaza şi îndrumă activitatea de perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintifica şi alte acţiuni complementare din învăţământul preuniversitar;
i)coordonează utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de invatamant, împreună cu autorităţile publice locale;
j)coordonează organizarea admiterii şi a examenelor de absolvire din unitatile de invatamant, precum şi a concursurilor scolare;
k)controlează activităţile şi serviciile de invatamant preuniversitar organizate de agenti economici, fundatii, asociaţii, culte şi de alte persoane juridice sau fizice de pe raza lor teritoriala; constata eventualele încălcări ale prevederilor legale şi iau masurile prevăzute de lege;
l)coordonează activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamant subordonate;
m)coordonează şi controlează activitatea Casei corpului didactic.
(1)Structura inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti se stabileste prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
(2)În structura inspectoratelor scolare din judeţele cu invatamant şi în limbile minoritatilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori scolari pentru acest invatamant.
(3)Unitatile extrascolare şi unitatile conexe învăţământului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului scolar.
(4)Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie şi un consiliu consultativ. Consiliul de administratie este format din 9-11 membri, dintre care: inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncţi, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-şef, consilierul juridic al inspectoratului scolar şi alti membri. Inspectorul scolar general este preşedintele de drept al consiliului de administratie. Consiliul consultativ este format din directori de unităţi de invatamant, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învăţământul superior, din reprezentanti ai parintilor, ai autorităţilor locale administrative, ai comunitatilor religioase, ai agentilor economici, precum şi din alti parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia.
(5)Inspectoratele scolare organizeaza periodic conferinte judetene ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar, pe specialitati, cu rol consultativ, participativ şi metodic.
(1)Inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncţi şi directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, pe baza criteriilor de competenţa profesionala şi manageriala, conform legii.
(2)Inspectorii scolari se numesc de către inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesionala şi manageriala, de regula pe o perioadă de 4 ani, conform legii.
(1)Unitatea de invatamant preuniversitar este condusa de consiliul de administratie.
(2)Directorul unităţii de invatamant este preşedintele consiliului de administratie.
(3)Directorul exercita conducerea executiva a unităţii de invatamant, în conformitate cu responsabilitatile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile şi deciziile consiliilor locale şi cu hotărârile consiliului de administratie al unităţii. În activitatea de conducere directorul este ajutat, după caz, de directorul adjunct şi se bazeaza pe consiliul profesoral şi pe consiliul scolar.
(4)Consiliul profesoral al unităţii de invatamant, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva şi este prezidat de director.
(5)Consiliile prevăzute la alin. (1) şi (4) funcţionează în baza unor regulamente elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamant şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(6)Consiliul de administratie al unităţii de invatamant, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanti ai parintilor, 1-5 reprezentanti ai cadrelor didactice, reprezentantul agentilor economici şi un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior.
(7)Ocuparea functiilor de director şi de director adjunct se face în urma castigarii concursului, desfăşurat pe baza criteriilor de competenţa profesionala şi manageriala, cu avizele consultative ale consiliului de administratie şi ale consiliului local. Metodologia concursului se stabileste de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se aproba prin ordin al ministrului.
(8)Directorii unităţilor de invatamant prescolar, ai unităţilor de invatamant gimnazial şi ai unităţilor de invatamant cu clasele I-X sunt numiti, în urma castigarii concursului, de către inspectorul scolar general, pentru o perioadă de 4 ani.
(9)Directorii unităţilor din învăţământul liceal, postliceal şi ai scolilor de arte şi meserii sunt numiti, în urma castigarii concursului, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, la propunerea inspectorului scolar general, pentru o perioadă de 4 ani.
(10)Directorii unităţilor destinate activităţilor extrascolare sunt numiti de ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, la unitatile direct subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, şi de către inspectorul scolar general, la unitatile din subordinea inspectoratului scolar.
Art. 145 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Instituţiile de invatamant superior sunt conduse de senate, iar facultatile şi departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultatilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori. Atribuţiile şi raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitara. Hotărârile senatelor, ale consiliilor facultatilor şi ale departamentelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezinta cel puţin două treimi din totalul membrilor.
(1)Conducerea operativa a institutiei de invatamant superior este asigurata de către biroul senatului, alcătuit conform Statutului personalului didactic şi Cartei universitare.
(2)Preşedintele biroului senatului este rectorul.
Alin. (1) al art. 148 a fost abrogat de art. 39 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 20 iulie 2005.
(2)Evaluarea învăţământului universitar şi postuniversitar se asigura prin forme specifice, în conformitate cu dispozitiile legale şi cu normele autonomiei universitare.
(3)În sistemul naţional de invatamant şi educatie notarea se face, de regula, de la 10 la 1. (4) Se recomanda aplicarea creditelor transferabile şi recunoasterea lor atât în cadrul aceleiasi institutii sau unităţi de invatamant, cat şi între institutii sau unităţi de invatamant din tara şi din strainatate.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire profesionala şi metodica a personalului didactic din invatamant.
(1)Inspectorul scolar general elaboreaza, la sfârşitul fiecarui an scolar, un raport privind starea învăţământului din judet, respectiv din municipiul Bucureşti. Acest raport se prezinta Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale şi tuturor unităţilor de invatamant din judet, respectiv din municipiul Bucureşti.
(2)Rectorul institutiei de invatamant superior elaboreaza, la sfârşitul fiecarui an universitar, un raport privind starea institutiei de invatamant, pe care îl transmite Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, prefecturii şi consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(3)Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului inainteaza Parlamentului raportul anual asupra stării sistemului naţional de invatamant, până la data de 15 octombrie. Concomitent sunt prezentate directiile şi prioritatile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi superior. Raportul anual se da publicităţii.
(1)Personalul din invatamant este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar şi personal administrativ.
(2)Personalul didactic este format din:
a)educatoare - în învăţământul prescolar;
b)invatatori - în învăţământul primar;
c)institutori - în învăţământul prescolar şi primar;
d)maistri-instructori - în învăţământul secundar şi postliceal;
Lit. d) a alin. (2) al art. 151 a fost modificata de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
e)profesori - în învăţământul primar, secundar şi postliceal;
Lit. e) a alin. (2) al art. 151 a fost modificata de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
f)preparatori universitari, asistenti universitari, lectori universitari (şefi de lucrari), conferentiari universitari, profesori universitari şi profesori universitari consultanti - în învăţământul superior;
g)formatori.
(3)În invatamant poate functiona personal didactic asociat.
(4)Personalul de cercetare este integrat în catedre, departamente, unităţi sau centre de cercetare şi de microproductie.
(5)În învăţământul de toate gradele funcţionează personal didactic auxiliar, definit conform Statutului personalului didactic.
Functiile didactice pe tipuri şi forme de invatamant, precum şi condiţiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(1)Norma didactica pentru învăţământul preuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.
(2)Norma didactica pentru profilurile cu formatiuni specifice de instruire, precum şi pentru unităţi de invatamant din localităţi izolate sau pentru clase cu un numar redus de elevi se reglementeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3)Norma didactica pentru învăţământul universitar şi postuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.
(1)În învăţământul de stat şi particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Condiţiile pentru ocuparea functiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(2)Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care indeplineste condiţiile prevăzute de Statutul personalului didactic.
(3)Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar de stat se face de către inspectoratele scolare, la propunerea comisiilor de concurs.
(4)Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul universitar şi postuniversitar se aproba de către consiliile facultatilor, la propunerea comisiilor de concurs, şi se valideaza de către senatele universitare. Titlurile didactice de conferentiar universitar şi de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmarii ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite ordin de acordare a titlurilor de conferentiar universitar şi de profesor universitar.
(5)Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decat cea în care şi-a facut studiile superioare sustine în faţa unei comisii de specialitate un test de cunoastere a limbii în care urmeaza sa faca predarea.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are obligaţia de a asigura pregătirea şi perfectionarea personalului didactic din sistemul naţional de invatamant şi stabileste, prin organisme de specialitate, standardele naţionale pentru atestarea calităţii de cadru didactic.
(1)Drepturile şi indatoririle personalului didactic sunt prevăzute în Statutul personalului didactic şi în Carta universitara.
(2)Dreptul la contestaţie al persoanelor fizice sau juridice din invatamant se exercită prin adresare către forul ierarhic superior celui a cărui decizie este contestata.
(1)În instituţiile şi unitatile de invatamant sunt interzise pedepsele corporale.
(2)Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sanctionat administrativ sau, în functie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3)Drepturile şi indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse în Carta universitara şi în regulamentele instituţiilor de invatamant superior.
(1)În învăţământul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmeaza:
a)grupa cuprinde în medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; prin excepţie, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzand cel puţin 7 prescolari sau elevi;
b)clasa din învăţământul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 25;
c)clasa din învăţământul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30;
d)clasa din şcoala de arte şi meserii, anul de completare şi învăţământul liceal, precum şi anul de studiu din învăţământul postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.
Lit. d) a alin. (1) al art. 158 a fost modificata de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2)În cazuri excepţionale, bine motivate, formaţiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
Alin. (2) al art. 158 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 253 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 25 iulie 2007.
(1)Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfectionare şi conversie profesionala.
(2)În cadrul sistemului naţional de invatamant perfectionarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează, în principal, prin formele prevăzute de Statutul personalului didactic.
(3)Conversia profesionala în sistemul de invatamant vizeaza extinderea pregatirii initiale în vederea obtinerii dreptului de a preda şi alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice.
(1)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului stabileste obiectivele şi coordonează formarea continua a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, evalueaza, acrediteaza şi finanţează programele de formare continua, inclusiv de conversie profesionala, realizate în:
a)institutii de invatamant superior, prin facultati, departamente şi catedre, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate;
b)institutii de invatamant superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice şi psihopedagogice;
c)colegii pedagogice universitare şi licee cu profil pedagogic, pentru perfectionarea de specialitate, metodica şi psihopedagogica a personalului didactic din învăţământul prescolar şi primar;
d)case ale corpului didactic, conform art. 162;
e)centre de perfectionare, organizate în unităţi de invatamant, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;
f)alte structuri abilitate în acest scop de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(2)Pentru organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) instituţiile menţionate pot colabora cu institutii similare, precum şi cu agenti economici, conform reglementarilor legale.
(1)Programele de formare continua a personalului didactic se incheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.
(2)Instituţiile de invatamant superior acreditate pot organiza şi desfăşura programe de conversie profesionala, la nivel universitar şi postuniversitar, cu durata de cel puţin un an şi jumătate. Programele sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se finalizează cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obtinerea unei diplome şi dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activităţi se pot organiza în formele de invatamant prevăzute de lege.
(1)Casele corpului didactic sunt centre de documentare şi de organizare a activităţilor de formare continua şi a activităţilor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural.
(2)Pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) Casa corpului didactic asigura formatori calificati, acreditati de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, şi finanţează aceste programe. Formatorii colaboreaza cu departamentele şi cate drele de pregatire a personalului didactic din instituţiile de invatamant superior la activităţile de formare continua.
Pentru pregătirea şi perfectionarea personalului didactic de conducere, indrumare şi control Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului infiinteaza şi coordonează centre şi alte forme institutionalizate, cu atribuţii în acest scop.
Perfectionarea personalului didactic din învăţământul superior de stat este finanţată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin bugetele instituţiilor de invatamant şi se realizează prin:
a)programe de documentare şi schimburi de experienta, la nivel naţional şi international;
b)programe de specializare şi cooperare interuniversitara, în tara şi în strainatate;
c)invatamant postuniversitar, organizat potrivit prevederilor prezentei legi;
d)programe de cercetare stiintifica, realizate în tara sau prin cooperare internationala;
e)inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica şi artistica.
Perfectionarea personalului didactic auxiliar din intregul sistem naţional de invatamant se realizează conform prevederilor art. 160.
(1)Baza materiala a învăţământului de stat consta în intregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, al instituţiilor şi unităţilor de invatamant şi de cercetare stiintifica din sistemul de invatamant existent la data intrarii în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.
(2)În înţelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a învăţământului cuprinde: spatii pentru procesul de invatamant şi cercetare stiintifica, mijloace de invatamant şi de cercetare aferente, biblioteci, edituri şi tipografii, statiuni didactice şi de cercetare, unităţi de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze şi complexuri cultural-sportive, palate şi case ale copiilor şi elevilor, baze de odihnă şi tratament, spatii cu destinaţia de locuinta, precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat învăţământului şi salariatilor din invatamant.
(3)Baza materiala aferenta procesului de instruire şi de educatie, prevăzută la alin. (2) şi realizata din fondurile statului sau din fondul instituţiilor şi întreprinderilor de stat în perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fără plata în patrimoniul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, al instituţiilor şi unităţilor de invatamant şi de cercetare stiintifica universitara şi, după caz, în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, al consiliilor judetene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu excepţia bunurilor care au intrat în proprietatea agentilor economici privati. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. În aceleasi condiţii se reintegreaza fără plata şi imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990
privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol de predare-preluare. Justa despăgubire se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor, în termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare. Cuantumul despăgubirii se stabileste în termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare, de către o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*) şi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor, constituita prin ordin comun.
Alin. (3) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
*)Conform art. 15 din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, în cuprinsul actelor normative în vigoare următoarele denumiri se înlocuiesc, în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
d)"Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului" cu:
–"Ministerul Transporturilor", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul transporturilor;
–"Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul turismului;
–"Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului, în domeniul construcţiilor şi în domeniul locuinţelor;
(3^1)Justa despăgubire prevăzută la alin. (3) se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor, în termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare.
Alin. (3^1) al art. 166 a fost introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.
(3^2)Cuantumul despăgubirii se stabileste în termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare, de către o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor, constituita prin ordin comun*).
Alin. (3^2) al art. 166 a fost introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.
(4)Baza materiala a instituţiilor de invatamant superior de stat şi de cercetare stiintifica universitara este de drept proprietatea acestora. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este imputernicit sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru instituţiile de invatamant superior şi de cercetare stiintifica, pe baza documentatiei inaintate de acestea.
Alin. (4) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(4^1)Terenurile şi cladirile în care îşi desfăşoară activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat - gradinite, scoli generale, primare şi gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri scolare, scoli de arte şi meserii şi scoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a caror raza teritoriala îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administratie ale unităţilor de invatamant. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor de invatamant preuniversitar de stat şi sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, terenurile şi cladirile deţinute de unitatile de invatamant în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
Alin. (4^1) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(4^2)Terenurile şi cladirile în care îşi desfăşoară activitatea unitatile de invatamant special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a caror raza teritoriala îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administratie ale unităţilor de invatamant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de invatamant special public sunt de drept proprietatea unităţilor de invatamant respectiv şi sunt administrate de acestea.
Alin. (4^2) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(4^3)Schimbarea destinatiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de invatamant preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. Înstrăinarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza materiala a învăţământului fără avizul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului constituie infractiune şi se pedepseste conform legii penale. Actele de instrainare sau de schimbare a destinatiei bunurilor din baza materiala a învăţământului fără avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului sunt nule. Administrarea procesului educational din unitatile de invatamant preuniversitar şi special de stat prevăzute la alin. (4^1) şi (4^2) se face de către inspectoratele scolare judetene, respectiv de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucureşti.
Alin. (4^3) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(4^4)Terenurile şi cladirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, cluburile sportive scolare, centrele şi cabinetele de asistenţa psiho-pedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, ale caror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin inspectoratele scolare judetene şi prin delegare către consiliile de administratie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
Alin. (4^4) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Alin. (4^5) al art. 166 a fost eliminat prin abrogarea pct. 2 al art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 206 din 15 noiembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 22 noiembrie 2000 de către pct. 2 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001.
(4^6)Terenurile şi cladirile preluate în mod abuziv de stat după data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului în condiţiile legii şi pot face obiectul unor acte normative de restituire.
NOTA C.T.C.E.:
Alin. (4^6) al art. 166 rămâne în vigoare prin eliminarea pct. 3 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001 de către RECTIFICAREA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 8 ianuarie 2002.
(5)Constructiile şi terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, fără plata şi numai în interes public.
Alin. (5) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(6)Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituţiilor de invatamant superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, incheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile aflate în administrarea unităţilor de invatamant preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi inchiriate pe bază de contract, incheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile prevăzute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activităţi de invatamant.
Alin. (6) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(7)Detinatorii de bunuri prevăzute la alin. (3) şi (4) care urmeaza să fie reintegrate în patrimoniul învăţământului sunt obligati sa puna la dispoziţie imputernicitilor Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, consiliilor locale sau consiliilor judetene, după caz, toate documentele care atesta proprietatea, precum şi documentele necesare în vederea înregistrării în evidentele contabile.
Alin. (7) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(8)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi, după caz, consiliile judetene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale acţionează în justiţie, prin imputernicitii acestora, persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru.
Alin. (8) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(9)Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului sau instituţiilor şi unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale, judetene şi, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscriptiuni şi transcriptiuni, în cartile funciare sau în cartile de publicitate funciara, cu scutire de la plata taxelor prevăzute de lege.
Alin. (9) al art. 166 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Alin. (10) al art. 166 a fost abrogat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
*)Art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003 prevede:
Art. II
(1)Pentru imobilele preluate pe bază de protocol de predare-preluare, în conformitate cu dispozitiile art. 166 din Legea învăţământului nr. 84/1995, până la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, şi pentru care Guvernul a fost obligat prin hotărâri judecătorești sa emita hotărâri de acordare a justei despăgubiri, aceasta se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului şi a Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului.
(2)Cuantumul despăgubirii se stabileste în termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta de către comisia de evaluare prevăzută la alin. (3^2) al art. 166 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Unitatile de invatamant preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
(2)Finantarea unităţilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza şi finantarea complementara.
(3)Finantarea de baza asigura desfăşurarea în condiţii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale.
(4)Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de invatamant. Finantarea complementara se asigura din bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii.
(5)Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a)cheltuieli de personal;
b)cheltuieli materiale şi servicii;
c)cheltuieli cu perfectionarea profesionala, cu excepţia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat.
d)cheltuieli pentru transportul elevilor;
Lit. d) a alin. (5) al art. 167 a fost introdusa de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006.
e)cheltuieli pentru naveta, respectiv cele 6 calatorii pe calea ferata prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare.
Lit. e) a alin. (5) al art. 167 a fost introdusa de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006.
(6)Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a)consolidari, investitii şi reparatii capitale;
b)subventii pentru internatele şi cantinele scolare;
c)cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor şi examenelor naţionale ale elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat;
d)cheltuieli cu bursele elevilor;
Lit. e) a alin. (6) al art. 167 a fost abrogata de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006.
Lit. f) a alin. (6) al art. 167 a fost abrogata de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006.
g)cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodica a salariatilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h)cheltuieli pentru concursuri scolare şi activităţi educative, cultural-artistice, sportive, turistice.
(7)Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de invatamant prin şi din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard pe elev/prescolar. Costul standard pe elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de invatamant, filiera, profil, specializare/domeniu, în functie de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alti indicatori specifici activităţii de invatamant, de calitatea procesului de educatie şi formare profesionala, de managementul instituţional, de specificul instruirii şi de mediul urban/rural.
(8)Determinarea costului standard pe elev/prescolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finantarea Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor menţionaţi la alin. (7), conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/prescolar se aproba de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(9)Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unităţii de invatamant se face pe baza unei formule de finanţare, care ia în considerare costul standard pe elev/prescolar, numărul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant, precum şi factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi în zona, severitatea dezavantajelor şi alti factori.
(10)Alocatia financiară stabilita ca parte din finantarea de baza ce revine unui elev/prescolar se aloca unităţii de invatamant în care este inscris elevul.
(11)Finantarea complementara se face de la bugetul local, în raport cu necesitatile unităţii de invatamant preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, şi se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucureşti, al municipiului Bucureşti şi, respectiv, al judeţului. Nivelul acesteia se stabileste pe baza unor programe de finanţare fundamentate de unitatile de invatamant, în functie de amploarea nevoilor şi a posibilitatilor de finanţare a ordonatorului principal de credite.
(12)Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea nu diminueaza finantarea de baza şi finantarea complementara. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot organiza activităţi finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administratie.
(13)Finantarea de baza şi finantarea complementara a unităţilor de invatamant se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finantarea învăţământului preuniversitar, incheiat între directorul unităţii de invatamant preuniversitar şi primarul localităţii în a carei raza teritoriala se afla unitatea de invatamant. Contractul se incheie în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentand finantarea de baza şi finantarea complementara se inscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.
(14)Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar, se aproba şi se executa potrivit prevederilor legale în vigoare.
(15)Directorul unităţii de invatamant preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite.
(16)Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza în anul următor şi se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unităţilor de invatamant.
(17)De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unităţilor de invatamant preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special:
a)componenta locala aferenta proiectelor aflate în derulare, cofinantate de Guvernul României şi de organismele financiare internationale, precum şi rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;
b)bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii straini şi etnicii români din afara granitelor tarii;
c)organizarea evaluarilor, simularilor şi examenelor naţionale;
d)perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;
e)manualele scolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultati materiale din învăţământul liceal şi de arte şi meserii;
f)finantarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor publice de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari şi reabilitări de scoli şi dotari;
g)finantarea unor programe naţionale de protecţie sociala, stabilite prin reglementari specifice;
h)finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de invatamant şi pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive scolare, cu participare naţionala şi internationala, precum şi olimpiade internationale pe obiecte de invatamant.
(18)Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, centrele şi cabinetele de asistenţa psihopedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive şi scolare se asigura din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului.
(19)Finantarea cheltuielilor curente şi de capital ale unităţilor de invatamant special se asigura din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi din bugetul de stat.
(20)Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigura fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucureşti.
(21)Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, aloca prin hotărâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finantarii unităţilor de invatamant preuniversitar de stat.
(22)Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferata şi cu metroul se finanţează prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*).
(23)Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii Consiliului Naţional pentru Finantarea Învăţământului Preuniversitar se suporta din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului şi din alte surse, potrivit legii.
Art. 167 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
*)Conform art. 15 din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, în cuprinsul actelor normative în vigoare următoarele denumiri se înlocuiesc, în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
d)"Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului" cu:
–"Ministerul Transporturilor", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul transporturilor;
–"Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul turismului;
–"Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor", în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului, în domeniul construcţiilor şi în domeniul locuinţelor;
Art. 168 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(1)Unitatile de invatamant primar, gimnazial, liceal, de arte şi meserii, din mediul rural şi periurban, precum şi instituţiile de invatamant pentru formarea initiala şi continua a personalului în domeniul apararii, ordinii publice şi sigurantei naţionale, care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instructie specifică, ori pentru amenajarea de poligoane o suprafaţa de 1 hectar pentru scolile primare, 2 hectare pentru scolile gimnaziale, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de ordine şi securitate publică, minimum 5 hectare pentru instituţiile de invatamant postliceal şi superior militar/ordine şi securitate publică şi minimum 10 hectare pentru unitatile de invatamant liceal şi scolile de arte şi meserii cu profil agricol, agromontan şi silvic, în echivalent arabil.
Alin. (1) al art. 169 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(2)Loturile experimentale prevăzute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unităţilor scolare respective din terenurile agricole şi silvice ce au apartinut scolilor sau, după caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispoziţia consiliilor locale.
(3)În cazul în care pe teritoriul localităţii nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (2), suprafetele cuvenite se atribuie în folosinţă din terenurile aflate în proprietatea autorităţilor publice locale sau în administrarea Agentiei Naţionale de Dezvoltare şi Amenajare Rurala.
(4)Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevăzute la alin. (1), punerea în posesie, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de către comisiile locale şi judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(1)Finantarea învăţământului de stat se asigura din fonduri publice, în limita a cel puţin 4% din produsul intern brut, asigurandu-se anual o crestere permanenta a alocatiilor bugetare, în concordanta cu urmatoarele cerinţe:
a)considerarea dezvoltării învăţământului ca prioritate naţionala pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;
b)profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversificarea pieţei muncii;
c)dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării stiintifice universitare pentru integrare la vârf în viaţa stiintifica mondiala.
Alin. (1) al art. 170 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(1^1)Pentru finantarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigura anual o crestere a alocatiilor bugetare până la minimum 6% din produsul intern brut în anul 2007*).
Alin. (1^1) al art. 170 a fost introdus de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
*)NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Conform art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 20 noiembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 21 noiembrie 2006, aplicarea prevederilor alineatului (1^1) al articolului 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se suspenda până la data de 31 decembrie 2007.
(2)Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unităţilor de invatamant. Modalitatile concrete de proiectare, repartizare şi execuţie bugetară a fondurilor destinate învăţământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, împreună cu Ministerul Economiei şi Finanţelor şi cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamant şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice.
Alin. (2) al art. 170 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(3)Instituţiile şi unitatile de invatamant pot beneficia şi de alte surse de venituri dobandite în condiţiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari şi taxe de la persoane juridice şi fizice. Veniturile obtinute din sursele menţionate se gestioneaza şi se utilizeaza integral la nivelul instituţiilor şi unităţilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fără varsaminte la bugetul de stat, la bugetele locale şi fără a afecta alocatiile bugetare.
Alin. (4) al art. 170 a fost abrogat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
Alin. (5) al art. 170 a fost abrogat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(6)Învăţământului superior i se aloca un fond distinct pentru cercetare stiintifica universitara din bugetul global al cercetării stiintifice. Alocarea fondurilor de finanţare a cercetării stiintifice universitare se face după criterii competitive, în functie de prioritatile naţionale şi de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finanţare a cercetării stiintifice universitare este deschisa tuturor instituţiilor de invatamant superior acreditate, precum şi unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare, atestate pentru a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetării stiintifice universitare se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea Consiliului Naţional al Cercetarii Stiintifice din Învăţământul Superior.
Alin. (6) al art. 170 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004.
(7)Fondurile de investitii pentru obiective noi şi dotari cu echipamente se aloca separat, în functie de prioritatile strategice ale dezvoltării învăţământului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unitatile şi instituţiile de invatamant acreditate, conform legii.
(8)Execuţia bugetară anuală a instituţiilor şi unităţilor de invatamant este publică.
(1)Instituţiile de invatamant superior de stat funcţionează ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
(2)Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, pe bază de contract, pentru finantarea de baza şi finantarea complementara, realizarea de obiective de investitii, fonduri pentru burse şi protectia sociala a studenţilor, precum şi din venituri proprii, dobanzi, donatii, sponsorizari şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau straine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituţiile de invatamant superior, în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării stiintifice universitare.
(3)Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, în functie de numărul de studenti şi doctoranzi admisi la studii fără taxa, de numărul de cursanti, de nivelul şi specificul instruirii teoretice şi practice şi de ceilalti indicatori specifici activităţii de invatamant, în special de cei referitori la calitatea prestatiei în invatamant.
(4)Finantarea de baza se realizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii normale a procesului de invatamant, la nivel universitar şi postuniversitar, conform standardelor naţionale.
(5)Finantarea complementara se asigura atât din sume de la bugetul de stat, cat şi din surse externe, respectiv împrumuturi şi ajutoare externe.
(6)Finantarea complementara se realizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin:
a)subventii pentru cazare şi masa;
b)fonduri alocate pe bază de prioritati şi norme specifice pentru dotari şi alte cheltuieli de investitii şi reparatii capitale;
c)fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara.
(7)Finantarea instituţiilor de invatamant superior de stat se face pe bază de contract incheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi institutia de invatamant superior respectiva, după cum urmeaza:
a)contract instituţional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse şi protecţie sociala a studenţilor, precum şi pentru finantarea de obiective de investitii;
b)contract complementar pentru finantarea cercetării stiintifice universitare, a reparatiilor capitale, a dotarilor şi a altor cheltuieli de investitii, precum şi subventii pentru cazare şi masa. Sumele aferente cercetării stiintifice universitare, cuprinse în contractul complementar, se eşalonează, prin excepţie de la alte reglementari, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.
(8)Criteriile prin care se stabileste finantarea instituţiilor de invatamant superior de stat din bugetul de stat se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, luand în considerare propunerile Consiliului Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi, respectiv, ale Consiliului Naţional al Cercetarii Stiintifice Universitare. În baza criteriilor aprobate Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetarii Stiintifice Universitare propun Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocarea de fonduri corespunzătoare pentru finantarea instituţiilor de invatamant superior de stat. Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetarii Stiintifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu şi sunt finantate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului.
(9)Fondurile pentru burse şi protectia sociala a studenţilor se aloca în functie de numărul de studenti şi doctoranzi de la învăţământul de zi, fără taxa de studii.
(10)Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de invatamant superior de stat se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, după adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.
(11)Soldurile rămase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional, precum şi soldurile aferente cercetării stiintifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la dispoziţia instituţiilor de invatamant superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al institutiei, fără varsaminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul următor.
(12)Indicatorii sintetici din execuţia bugetară a instituţiilor de invatamant superior se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(1)Elevii şi studentii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de performanţă, de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social.
(2)Elevii şi studentii pot beneficia de burse pe bază de contract incheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci în condiţiile legii.
(3)Bursele acordate elevilor din învăţământul preuniversitar se suporta din bugetul de stat.
(4)Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare şi în senatele universitare, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi şi studenti a activităţilor scolare şi universitare. Bursele de care beneficiaza elevii şi studentii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studenţilor trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi de masa.
(5)Elevii, studentii şi cursantii straini pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acorda anual un numar de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani instituţiilor care organizeaza aceasta forma de invatamant. Bursele se obtin prin concurs, la nivelul instituţiilor de invatamant superior. Bursierii, pe perioada bursei, au drepturile şi oblibaţiile profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectiva constituie vechime în munca.
(7)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în strainatate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel naţional.
(8)La concursurile pentru obtinerea burselor prevăzute la alin. (6) şi (7) pot participa studentii şi absolventii instituţiilor de invatamant superior de stat şi cei ai instituţiilor de invatamant superior particular acreditate.
(1)Cheltuielile de întreţinere a internatelor, caminelor şi cantinelor, destinate elevilor şi studenţilor, se acopera din veniturile proprii ale unităţilor şi instituţiilor de invatamant respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat şi din bugetele locale.
(2)Instituţiile de invatamant superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare şi transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv.
*)NOTA C.T.C.E.:
Conform lit. a) a alin. (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 29 august 2003, ordonanţa care intră în vigoare în data de 27 noiembrie 2003, începând cu data de 1 ianuarie 2006, se abroga art. 173 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
Pentru învăţământul de stat obligatoriu se asigură gratuit manualele şcolare, inclusiv în format electronic pe pagina proprie de internet a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi pe CD, unde este cazul. Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior care provin din familii care au venitul lunar pe membru egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.
Art. 174 a fost modificat de art. I din LEGEA nr. 365 din 21 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 28 decembrie 2007.
Prescolarii, elevii şi studentii beneficiaza de asistenţa medicală şi psihologica gratuita în cabinete medicale şi psihologice scolare ori în policlinici şi unităţi spitalicesti de stat.
(1)Elevii şi studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţa şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, în tot timpul anului calendaristic.
(1^1)Elevilor care nu pot fi scolarizati în localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, prin unitatile de invatamant la care sunt scolarizati, pe bază de abonament, în limita a 50 km.
Alin. (1^1) al art. 176 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006.
(1^2)Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentand contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru.
Alin. (1^2) al art. 176 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 11 iulie 2006.
(2)Elevii şi studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport prevăzute la alin. (1).
(3)Elevii şi studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film şi la alte manifestari culturale şi sportive organizate de institutii publice.
Alin. (3) al art. 176 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 428 din 22 noiembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 965 din 30 noiembrie 2006.
(4)De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii şi studentii din învăţământul particular acreditat.
(5)Elevii şi studentii etnici români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevăzute la alin. (3).
(6)Instituţiile de invatamant superior au dreptul de a acorda, în afara cifrei de scolarizare aprobate, cel puţin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat primiti din centrele de plasament, în condiţiile stabilite de senatul universitar.
(1)Activităţile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive -, precum şi cele pentru elevii capabili de performante superioare sunt finantate de la bugetul public naţional, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanţare.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul taberelor de creatie, sportive şi de odihnă ale elevilor şi studenţilor.
Instituţiile şi unitatile de invatamant pot primi donatii din tara şi din strainatate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educationale a sistemului naţional de invatamant şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român.
(1)Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
(2)Impiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul instituţiilor sau al unităţilor de invatamant constituie, după caz, abatere disciplinara ori contraventionala sau infractiune. Constatarea contraventiei sau a infractiunii şi aplicarea sanctiunilor se fac de către autorităţile abilitate.
(1)Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de invatamant şi felul educatiei copilului minor.
(2)Parintele, tutorele legal instituit sau sustinatorul legal este obligat sa ia măsuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului în învăţământul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui, a tutorelui legal instituit sau a sustinatorului legal constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă între 500.000 lei şi 2.000.000 lei.
Alin. (2) al art. 180 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3)Constatarea contraventiei şi aplicarea amenzii se fac de către autorităţile desemnate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, printr-o metodologie comuna.
Alin. (3) al art. 180 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legale privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor.
Asupra dreptului copilului minor de a urma învăţământul obligatoriu în limba română sau în limba unei minoritati naţionale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.
Până la elaborarea legii speciale de acreditare a unităţilor învăţământului particular preuniversitar criteriile şi standardele de evaluare şi acreditare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în baza prezentei legi.
Ministerul Educatiei şi Cercetarii poate înfiinţa organe de specialitate în subordinea sa, potrivit legii.
Activitatea de cercetare stiintifica finanţată de la bugetul de stat, desfăşurată de personalul didactic, este remunerata în raport cu salariul orar corespunzător functiei didactice, dacă în contract nu exista alte prevederi.
Depăşirea duratei învăţământului universitar gratuit, corespunzător art. 62 şi 67, se suporta de studenti, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale şi aprobarea senatului universitar, conform reglementarilor legale.
Statutul profesional al absolventilor de colegii universitare se stabileste de către Ministerul Educatiei şi Cercetarii împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
Carta universitara nu poate avea prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
Art. 189 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(1)Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României*). Pe data intrarii în vigoare a legii se abroga Legea educatiei şi învăţământului nr. 28/1978, precum şi orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2)În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Educatiei şi Cercetarii elaboreaza regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileste măsuri tranzitorii.
*)A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.
**)A se vedea şi ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 8 octombrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 643 din 15 octombrie 2001, care modifica în mod corespunzător Legea 84/1995 republicată.
Art. II din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004 prevede:
Art. II
Pentru asigurarea aplicarii corecte a principiilor noului sistem de finanţare şi administrare a unităţilor de invatamant în intregul sistem de invatamant preuniversitar de stat, prevederile prezentei legi se vor aplica esalonat, în perioada septembrie 2004 - decembrie 2007, după cum urmeaza:
a)începând cu luna septembrie 2004, consiliile locale şi judetene, împreună cu inspectoratele scolare judetene, trec la reorganizarea retelei scolare şi constituie consiliile de administratie ale unităţilor de invatamant în conformitate cu prevederile art. 7 şi ale art. 145 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Modificările de structura ale retelei scolare se pun în aplicare succesiv, în lunile septembrie ale anilor 2004, 2005 şi 2006;
b)în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei şi Cercetarii elaboreaza şi supune spre aprobare Guvernului metodologiile prevăzute în prezenta lege;
c)Ministerul Educatiei şi Cercetarii reorganizeaza, în concordanta cu prevederile prezentei legi, Programul naţional de pregatire manageriala a directorilor de scoli;
d)sistemul de finanţare de baza a unităţilor de invatamant preuniversitar prevăzut la art. 167-170 şi la art. 174 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul financiar 2005. Judeţele care aplica sistemul de finanţare de baza în anii 2005 şi 2006 se nominalizeaza prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, prin hotărâre a Guvernului se stabileste data aplicarii acestui sistem în municipiul Bucureşti.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 31 dec. 2007 și 14 ian. 2008.
Deschide forma actuală