Decizia nr. 80 din 18 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Jan Pîrgaru în Dosarul nr. 3.286/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.549D/2018.2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, domnul Jan Pîrgaru, asistat de domnul avocat Iulian Nedelcu din cadrul Baroului Dolj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise, prin care susține admiterea excepției de neconstituționalitate.

4.Președintele Curții dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.633D/2018, nr. 1.646D/2018 și nr. 1.729D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Ludmila Angela Prunariu, Carmen Silvia Bogheanu și de Nicolae Marcu în dosarele nr. 3.178/63/2018, nr. 3.179/63/2018 și, respectiv, nr. 3.180/63/2018 ale Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.

5.La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției, în Dosarul nr. 1.633D/2018, doamna Ludmila Angela Prunariu, asistată de domnul avocat Iulian Nedelcu din cadrul Baroului Dolj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

7.Cu titlu prealabil, avocatul autorilor excepției prezenți formulează o cerere de acordare a unui termen de judecată pentru ca, în acest interval, autoritățile cărora li s-au solicitat puncte de vedere cu privire la critica de neconstituționalitate să comunice Curții Constituționale punctele lor de vedere. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare a judecării cauzei, arătând că autoritățile publice nu au obligația de a transmite Curții Constituționale punctul lor de vedere cu privire la excepția ridicată și, prin urmare, nu se justifică acordarea unui nou termen.

8.Examinând cererea, Curtea Constituțională apreciază că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit căruia „președintele Curții Constituționale (...) va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituțională președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere“, și, în consecință, urmează să respingă cererea de amânare.

9.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul autorilor excepției prezenți și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.633D/2018, nr. 1.646D/2018 și nr. 1.729D/2018 la Dosarul nr. 1.549D/2018, care a fost primul înregistrat.

10.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorilor excepției prezenți, care face referire la notele scrise depuse la dosare și solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene și susține, în esență, că dispozițiile legale criticate plasează cadrele medicale implicate în coordonarea unor acțiuni specifice sistemului de sănătate publică la nivelul de salarizare al funcționarilor publici și într-o poziție inferioară, din punctul de vedere al salarizării, față de medici. Or, o asemenea soluție legislativă ar trebui regândită în contextul actual, având în vedere că ius est ars boni et aequi.

11.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 700 din 31 octombrie 2019.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

12.Prin încheierile din 5 octombrie 2018, 16 octombrie 2018, 17 octombrie 2018 și 25 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 3.286/63/2018, 3.178/63/2018, nr. 3.179/63/2018 și nr. 3.180/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Jan Pîrgaru, Ludmila Angela Prunariu, Carmen Silvia Bogheanu și Nicolae Marcu în cauze având ca obiect anularea unor dispoziții de salarizare.

13.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia, fără a indica vreo dispoziție din Constituție pretins a fi încălcată de prevederile de lege ce formează obiectul excepției, susțin, în esență, că s-au încălcat dispozițiile art. 13 alin. (2) și (3) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, deoarece, în cazul acestora, salarizarea trebuia făcută pe grila prevăzută pentru personalul din administrația public centrală. De asemenea, susțin că au fost încălcate principiile de salarizare, prevăzute de dispozițiile art. 6 lit. b), c), d) și f) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind nediscriminarea, eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar, principiul importanței sociale a muncii și principiul ierarhizării, pe verticală și pe orizontală în cadrul aceluiași domeniu. Totodată, sunt invocate aspecte din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 și din expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, în care se menționează necesitatea aplicării majorării de 25% la salariul din decembrie 2017, pentru a nu diminua veniturile, neexistând nicio mențiune de restricționare a aplicării procentului respectiv.

14.Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepțiile de neconstituționalitate invocate sunt inadmisibile, deoarece nu au fost indicate normele din Constituție pretins a fi încălcate de dispozițiile legale criticate. Instanța invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și reține că „motivele expuse în susținerea criticii de neconstituționalitate pun în evidență aspecte ce țin cu strictețe de interpretarea și aplicarea legii, de modalitatea concretă în care norma legală a fost aplicată la cazul particular, elemente care nu intră în competența instanței de control constituțional, ci a instanțelor judecătorești“.

15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, susținerile avocatului autorilor excepției prezenți în dosarele nr. 1.549D/2018 și nr. 1.633D/2018, notele scrise depuse de autorii excepției în aceleași dosare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:

(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

(...)

(6)În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

19.Autorii excepției de neconstituționalitate nu au indicat nicio dispoziție din Constituție pretins a fi încălcată de prevederile de lege ce formează obiectul excepției.

20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu au indicat dispozițiile sau principiile din Legea fundamentală în raport cu care prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 ar fi în contradicție, rezumându-se la a critica, în esență, modul de aplicare a dispozițiilor legale criticate.

21.În jurisprudența sa, spre exemplu prin Decizia nr. 928 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009, Decizia nr. 727 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009, Decizia nr. 542 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 611 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 646 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, Decizia nr. 1.116 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011, Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat.

22.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că neindicarea de către autorul excepției a normei constituționale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituțional constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune, întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, și Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011).

23.Aplicând aceste considerente în cauza de față și ținând cont de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă.

24.În același timp, Curtea observă că, prin criticile formulate sunt aduse în discuție probleme referitoare la aplicarea dispozițiilor legale privind salarizarea în cazul autorilor excepției. Or, acest aspect nu reprezintă o problemă de constituționalitate în sine a dispozițiilor legale criticate, ci o chestiune de interpretare și aplicare a legii de către autoritățile publice responsabile, asupra căreia, în temeiul art. 126 din Constituție, instanța de judecată are competența exclusivă să se pronunțe cu prilejul soluționării litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate.

25.Prin urmare, nefiind indicat textul de referință pretins încălcat de dispozițiile a căror neconstituționalitate este sesizată și vizând exclusiv aspecte referitoare la aplicarea legii, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost invocată, este inadmisibilă.

26.Distinct de acestea, Curtea precizează că indicarea principiului egalității în drepturi, pretins încălcat de prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost efectuată direct în fața instanței de contencios constituțional, prin susținerilor avocatului autorilor excepției prezenți. Față de această împrejurare, Curtea reiterează jurisprudența sa în care a reținut că invocarea în susținerea excepției a unor dispoziții constituționale direct în fața Curții, și nu în fața instanței judecătorești, contravine art. 10 alin. (2) și art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, întrucât cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012). Această consecință se impune, întrucât Curtea Constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, un control de constituționalitate a posteriori, din oficiu, fiind inadmisibil.

27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Jan Pîrgaru în Dosarul nr. 3.286/63/2018, de Ludmila Angela Prunariu în Dosarul nr. 3.178/63/2018, de Carmen Silvia Bogheanu în Dosarul nr. 3.179/63/2018 și de Nicolae Marcu în Dosarul nr. 3.180/63/2018, dosare ale Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin