fondului funciar (actualizata până la data de 24 martie 2007
*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 5 ianuarie 1998. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 24 martie 2007, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 1 din 23 ianuarie 1998; LEGEA nr. 54 din 2 martie 1998; ORDONANTA nr. 90 din 26 august 1998; LEGEA nr. 209 din 13 noiembrie 1998; LEGEA nr. 218 din 25 noiembrie 1998; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 168 din 1 noiembrie 1999; ORDONANTA nr. 69 din 24 august 2000; LEGEA nr. 215 din 23 aprilie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 27 iunie 2001; LEGEA nr. 545 din 17 octombrie 2001; HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001; LEGEA nr. 389 din 13 iunie 2002; LEGE nr. 400 din 17 iunie 2002; LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005; LEGEA nr. 358 din 6 decembrie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005; LEGEA nr. 263 din 27 iunie 2006; LEGEA nr. 341 din 17 iulie 2006; LEGEA nr. 47 din 13 martie 2007.
**)Republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, dandu-se textelor o noua numerotare. Mentionam ca Legea nr. 169/1997 contine şi unele articole proprii, numerotate de la II la V, care nu au fost incorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care sunt reproduse în nota de la pag. 16.
Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991 şi a mai fost modificata prin Legea nr. 29 din 21 martie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 22 martie 1991, prin Ordonanţa Guvernului nr. 23 din 21 august 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992 (aprobata prin Legea nr. 114 din 18 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 30 noiembrie 1992), prin Ordonanţa Guvernului nr. 46 din 12 august 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 29 august 1994 (aprobata prin Legea nr. 132 din 22 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 23 decembrie 1994), prin Ordonanţa Guvernului nr. 20 din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 15 august 1995 (aprobata prin Legea nr. 104 din 16 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995), prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 5 din 31 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 2 septembrie 1996 (aprobata prin Legea nr. 47 din 4 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 8 aprilie 1997) şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 57 din 28 august 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Conform art. 1 din ORDONANTA nr. 90 din 26 august 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 27 august 1998, se aproba prelungirea, până la data de 31 decembrie 1999 inclusiv, a termenului de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi finantarea acţiunilor legate de punerea în aplicare a acesteia din fondurile alocate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei prin legile anuale ale bugetului de stat. ORDONANTA nr. 90 din 26 august 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 27 august 1998 a fost aprobata cu modificari de LEGEA nr. 209 din 13 noiembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 432 din 16 noiembrie 1998 mentinand acelasi termen de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 168 din 1 noiembrie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 536 din 3 noiembrie 1999, se aproba prelungirea până la data de 31 decembrie 2000 a termenului de finalizare a acţiunilor pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, şi finantarea acţiunilor aferente aplicarii acesteia din fondurile alocate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei prin legile anuale ale bugetului de stat.
Conform art. 4 din ORDONANTA nr. 69 din 24 august 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 29 august 2000, termenul de finalizare a acţiunilor de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, republicată, şi ale Legii nr. 1/2000 se prelungeste până la data de 31 decembrie 2001 inclusiv.
Conform articolului unic din LEGEA nr. 389 din 13 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 1 iulie 2002, termenul prevăzut la art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finantarii acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare, se proroga până la data de 30 iunie 2004.
A se vedea LEGEA nr. 1 din 11 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 12 ianuarie 2000, LEGEA nr. 215 din 23 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 23 aprilie 2001.
Pentru o vedere completa asupra modului de aplicare a Legii nr. 18/1991 republicată a se avea în vedere şi HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 21 decembrie 2001.
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlu pe baza caruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.
În functie de destinatie, terenurile sunt:
a)terenuri cu destinatie agricola, şi anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei şi duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele şi altele asemenea -, cele cu vegetatie forestiera, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii şi instalaţii agrozootehnice, amenajarile piscicole şi de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricola, platformele şi spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricola;
b)terenuri cu destinatie forestiera, şi anume: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;
c)terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale;
d)terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
e)terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu constructiile şi instalatiile aferente, constructii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.
În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.
(1)Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparţine domeniului public sau domeniului privat.
(2)Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judetelor.
(3)Administrarea domeniului de interes public naţional se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primarii sau, după caz, de către prefecturi.
(4)Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei unităţi publice.
(1)Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2)Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decat dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
(3)Terenurile pe care sunt amplasate retele stradale şi parcuri publice, terenurile pentru rezervatii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decat în cazuri de excepţie pentru lucrari de interes naţional.
Alin. (3) al art. 5 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 47 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007.
Domeniul privat al statului şi, respectiv, al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judetelor este alcătuit din terenurile dobandite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Fondul funciar şi, în mod corespunzător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenta funciara şi de publicitate imobiliara prevăzute de lege.
(1)Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se gasesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2)De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant în cooperativa agricola de productie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant în cooperativa şi alte persoane anume stabilite.
(3)Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(4)Prin familie se înţelege sotii şi copiii necasatoriti, dacă gospodaresc împreună cu parintii lor.
(1)Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafetei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre aceasta suprafaţa şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricola de productie sau care a fost preluata în orice mod de aceasta, până la limita suprafetei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmeaza să se faca în mai multe localităţi sau de la autori diferiti.
(2)Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafetei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formuleaza în cazul în care cota de reducere a depasit procentul de 5% .
(3)Cererea se depune la primaria localităţii sau, după caz, la primariile localitatilor în a caror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, până la data de 31 decembrie 1998, sub sancţiunea decaderii din termen.
Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 218 din 25 noiembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 26 noiembrie 1998.
(4)Cererea va cuprinde:
a)numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia;
b)calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmeaza sa i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c)suprafaţa de teren care i s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicita.
(5)La cerere se va anexa:
a)copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fisa de punere în posesie;
b)copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate în plus;
c)o declaratie în care se va menţiona, pe propria raspundere, suprafaţa totala de teren atribuita în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a facut în mai multe localităţi sau de la mai mulţi autori.
(6)Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat, în care se vor inregistra, în ordine cronologica, cererile depuse de persoanele indreptatite şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.
(7)Pentru cererile depuse prin posta, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de înregistrare a cererii şi data acesteia.
(8)Primarul sau secretarul consiliului local este obligat sa primeasca cererea şi sa o inregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu cuprinde toate menţiunile precizate la alin. (4) şi dacă nu este însoţită de toate actele prevăzute la alin. (5). În acest caz, primarul sau secretarul este obligat sa comunice solicitantului ca, până la data de 31 decembrie 1998, să depună toate actele menţionate la alin. (5), sub sancţiunea decaderii acestuia din termen.
Alin. (8) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 218 din 25 noiembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 26 noiembrie 1998.
(9)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atât raspunderea administrativa şi disciplinara a acestuia, potrivit legii, cat şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune-interese.
(10)După data de 31 decembrie 1998, prevăzută la alin. (3), primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, sa intocmeasca situaţia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate şi balanta fondului funciar pe localitate - comuna, oras sau municipiu - în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Inlauntrul acestui termen primarul le va transmite prefectului, sub semnatura.
Alin. (10) al art. 9 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 218 din 25 noiembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 26 noiembrie 1998.
(11)În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situaţia privind categoriile de persoane solicitante şi balanta fondului funciar pe judet, pe care le va transmite, în acelasi termen, Departamentului pentru Administratie Publică Locala.
(12)După intocmirea balantei fondului funciar la nivel de tara, prin lege se vor stabili suprafetele de teren agricol care vor fi reconstituite.
*)Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
(1)Persoanele fizice şi persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum şi persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori deţin în orice mod asemenea terenuri au obligaţia de a da secretarului consiliului local o declaratie în care vor menţiona suprafaţa de teren agricol atribuita sau, respectiv, deţinută efectiv, în una sau mai multe localităţi, iar pentru persoanele fizice, şi de la mai mulţi autori.
(2)Persoanele fizice vor face declaratia pe propria raspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentantii lor.
(1)Suprafaţa adusa în cooperativa agricola de productie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de inscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.
Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 1 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(2^1)Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fără inscriere în cooperativele agricole de productie sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
Alin. (2^1) al art. 11 a fost introdus de pct. 2 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(3)Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricola de productie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de către cooperativa până la data intrarii în vigoare a legii.
(4)Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se înregistrează la primarie în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Articolul 12*****)
(1)În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti şi eliberarii titlurilor de proprietate, în fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusa de primar.
(2)Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin ordinul prefectului şi condusa de acesta.
(3)Procedura de constituire şi modul de functionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului**) în termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obste din toate categoriile indreptatite, specialisti şi functionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnaţi proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
(4)Actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezinta informaţii de interes public şi sunt deschise liberului acces al cetatenilor. Asigurarea accesului la aceste informaţii de interes public se face în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Alin. (4) al art. 12 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
*)Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată***), prefectul emite ordine.
**)A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, republicată****) în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993.
***)Legea nr. 69/1991 a fost abrogata de LEGEA nr. 215 din 23 aprilie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 23 aprilie 2001.
****)Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, republicată în 1993, a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 21 decembrie 2001. HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 21 decembrie 2001 a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 890 din 4 august 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 732 din 11 august 2005.
*****)Art. II din LEGEA nr. 263 din 27 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 3 iulie 2006 prevede:
Art. II
(1)Salariaţii instituţiilor publice implicati în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiaza de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrarii în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariatilor care beneficiaza de acest drept şi a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducatorul institutiei implicate în aplicarea dispoziţiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietăţii funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
(2)Reprezentantii fostilor proprietari deposedati sau mostenitorii acestora care au solicitat terenuri în termenul legal, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiaza de o indemnizatie echivalenta cu media sumelor reprezentand sporurile acordate celorlalţi membri ai comisiei, salariati ai instituţiilor publice.
(3)Indemnizatiile prevăzute la alin. (2) vor fi asigurate din bugetul unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează comisia.
(1)Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea mostenirii.
(2)Mostenitorii care nu-şi pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit în circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3)Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
(1)Terenurile cooperativelor agricole de productie situate în extravilanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a mostenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2)Atribuirea efectiva a terenurilor se face, în zona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar în zonele de campie, pe sole stabilite de comisie şi nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de productie.
(3)În cazul în care între suprafaţa de teren a cooperativei agricole de productie, rezultata prin insumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativa, şi suprafaţa de teren actuala au intervenit modificari atât în ce priveste suprafaţa totala, cat şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totala initiala şi proportional cu categoriile de folosinţă agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietăţi mai mici de 1 ha.
(4)Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helesteie, amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de productie zootehnice existente în cooperativele agricole de productie pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridica.
(1)Membrii cooperatori care, după caz, au parasit cooperativa agricola de productie, nu au muncit în cooperativa sau nu locuiesc în localitatea respectiva, precum şi mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2)Dispozitiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de productie fără ca ele sa fi dobândit calitatea de cooperatori, precum şi, după caz, mostenitorilor acestora.
(3)De prevederile alin. (2) beneficiaza şi persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spada" şi mostenitorii lor, care au optat şi cărora li s-a atribuit, la data improprietaririi, teren arabil, cu excepţia celor care l-au înstrăinat.
(4)Dispozitiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(5)Se vor atribui, la cerere, persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - în proprietate, terenuri în suprafaţa de 10.000 mp în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datorează taxe sau impozite.
(1)În cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate şi terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat în compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi în proprietate şi li se vor restitui suprafetele în cota echivalenta, în cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2)Dispozitiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(1)În localităţile cu cetăţeni români, aparţinând minoritatii germane sau în care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflata la dispoziţia comisiilor sau se va proceda conform art. 37. (2) La atribuire, se va avea în vedere suprafaţa de teren pe care acestia au avut-o în proprietate, fără a se depăşi 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(1)Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de productie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au mostenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.
(2)Toate terenurile cooperativei agricole de productie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinţă cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmand a fi atribuite altor persoane indreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3)Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, după incheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmand a fi puse la dispoziţia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin închiriere, concesionare sau vanzare, în condiţiile legii sau puse la dispoziţie pentru obiective de interes social.
Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 3 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(1)Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricola de productie sau au adus teren mai puţin de 5.000 mp, precum şi celor care, neavand calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativa sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliti sau urmeaza să se stabileasca în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuita în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitantilor şi de suprafaţa atribuita celor care au adus pamant în cooperativa agricola de productie.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiaza de dispozitiile art. 14-16. (3) Se pot atribui, la cerere, în folosinţă agricola, până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cat lucreaza în localitate, dacă nu are teren în proprietate în aceasta localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei, orasului sau municipiului, după caz.
(4)Atribuirea în folosinţă nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectiva s-au operat reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3).
(5)La plecarea din localitate persoanele menţionate la alin. (3) au dreptul la despăgubiri pentru investiţiile facute, cu consimtamantul prealabil al proprietarului şi dacă sunt utile pe suprafaţa atribuita.
În situaţia în care în unele cooperative agricole de productie nu mai rămâne teren disponibil pentru a se atribui suprafaţa minima prevăzută la art. 8, precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 17 şi 19 alin. (1) şi (2), comisia va hotari reducerea în cota proporţională a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri în proprietate şi acestor categorii.
(1)În localităţile cu excedent de suprafaţa agricola, cu deficit de forta de muncă în agricultura, din terenurile prevăzute la art. 18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris şi se obliga sa lucreze aceasta suprafaţa.
(2)Familiile fără pamant sau cu pamant puţin din alte localităţi, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul în comuna, oras sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pamantul primit, renuntand la proprietatea avuta în localitatea lor, din extravilan.
(1)Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunitatilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafaţa de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparţinând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul manastirilor, în măsura în care toate aceste asezaminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restranse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea primariilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.
(2)Dispozitiile art. 9 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(3)Organele reprezentative ale unităţilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de teren agricol care reprezinta diferenţa dintre suprafaţa de 5 ha, în cazul parohiilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, şi pentru suprafaţa ce reprezinta diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha, în cazul manastirilor şi schiturilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
(4)Dispozitiile art. 9 rămân aplicabile.
(5)Pentru parohiile, schiturile şi manastirile din mediul urban, consiliile şi organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile alin. (3) şi (4).
(6)Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut, şi organele reprezentative ale altor unităţi de cult, astfel:
a)centrul patriarhal, până la 200 ha;
b)centrele eparhiale, până la 100 ha;
c)protoieriile, până la 50 ha;
d)parohiile din mediul urban, până la 10 ha;
e)filialele din mediul rural şi urban, până la 10 ha.
(1)Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodaresti, precum şi curtea şi gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea taranimii.
(2)Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodaresti, precum şi curtea şi gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciara, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrarii în cooperativa agricola de productie.
(2^1)În cazul instrainarii construcţiilor, suprafetele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data instrainarii, dovedite prin orice mijloc de proba.
Alin. (2^1) al art. 23 a fost introdus de pct. 4 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(3)Pentru suprafaţa de teren agricol atribuita de cooperativa agricola de productie ca lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei careia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se afla în continuarea gradinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepţia celor stramutati, pentru realizarea unor investitii de interes local sau de utilitate publică.
(4)Dispozitiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.
(1)Terenurile situate în intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru construcţia de locuinte şi anexe gospodaresti, pe care le-au edificat, rămân şi se inscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a facut din terenurile preluate în orice mod de la fostii proprietari.
(1^1)Suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit şi anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de productie, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva.
Alin. (1^1) al art. 24 a fost introdus de pct. 5 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(2)Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafaţa de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptata de ei, iar, dacă nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri.
Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 6 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(1)În cazul în care cooperativa agricola de productie a atribuit loturi în folosinţă unor cooperatori, în gradinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deţinătorilor initiali sau a mostenitorilor acestora.
(2)Persoanele care au primit terenuri în condiţiile alin. (1) şi pe care au efectuat investitii au dreptul la o despăgubire egala cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.
(3)Prin investitii, în sensul alin. (2), se înţelege lucrarile destinate exploatarii agricole a terenului.
(1)Terenurile situate în intravilanul localităţii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără mostenitori, trec în proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, după caz, şi în administrarea primariilor, pentru a fi vandute, concesionate ori date în folosinţă celor care solicită să-şi construiasca locuinte şi nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevăzute la art. 24. (2) Până la efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi inscrise şi folosite conform destinatiei avute.
(1)Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor indreptatiti nu pot avea loc decat numai după ce s-au facut în teren delimitarile necesare pentru masuratori, stabilirea vecinatatilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit şi intocmirea documentelor constatatoare prealabile.
(2)În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia locala ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemneaza în documentele constatatoare, intocmind planurile parcelare şi inainteaza documentaţia comisiei judetene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
Alin. (2) al art. 27 a fost modificat de pct. 7 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(2^1)Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris în cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi mostenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.
Alin. (2^1) al art. 27 a fost introdus de pct. 8 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(2^2)În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decat fostii proprietari iar acestia detineau, la acel moment adeverinte de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu incalcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulitatii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
.
Alin. (2^2) al art. 27 a fost introdus de pct. 8 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(3)Pentru terenurile aflate în exploatarea societatilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura, comisiile locale şi cele judetene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi vor elibera titlurile de proprietate.
(4)Membrii şi conducerea acestor societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judetene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.
(4^1)Primarul va afisa lunar suprafaţa constituita sau reconstituita, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum, şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale.
Alin. (4^1) al art. 27 a fost introdus de pct. 9 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(5)Incalcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societatilor agricole în cauza.
(6)La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituita în termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primariei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata pasivului, în condiţiile prevăzute de lege.
(1)Comisiile de lichidare prevăzute de art. 27 au obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor, conform legii, şi de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penala.
(2)Sumele recuperate în condiţiile alin. (1) constituie activ lichidat şi urmeaza destinaţia celor prevăzute la art. 27. (3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilantul de lichidare şi raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primariei Municipiului Bucureşti, investit cu atribuţii de control financiar, potrivit legii, pentru descarcare.
(4)Actele de constatare a datoriilor faţă de stat şi faţă de alte persoane juridice, rămase după terminarea operaţiunilor de lichidare, intocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate şi centralizate de către Ministerul Finanţelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.
(1)Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile, utilajele şi alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei agricole de productie desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca şi cele necesare utilizarii lor normale, plantatiile de vii şi pomi şi animalele devin proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridica, dacă se vor înfiinţa.
(2)Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cota valorica, proportional cu suprafaţa de teren adusa sau preluata în orice mod în cooperativa agricola de productie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor constitui aceste drepturi ca aport în natura la noua asociaţie.
(3)Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se vor stabili drepturi de creanta proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de productie, dacă nu au fost acoperite în alta modalitate. Plata creanţelor se va face de către asociaţie, în natura sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.
(4)În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitaţie publică persoanelor fizice sau juridice, urmand ca din preţul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de productie. Fac excepţie bovinele şi ovinele, precum şi plantatiile de vii şi pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatori.
(5)În termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei agricole de productie, se vor stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituita potrivit art. 27 alin. (6).
(6)Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita din valorificarea prin licitaţie a bunurilor comune, proportional cu suprafaţa de teren adusa în cooperativa agricola de productie, în echivalent arabil, şi volumul valoric de muncă efectuat.
(7)Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vand în termen de un an de la data desfiintarii cooperativei agricole de productie, trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, şi în administrarea primariilor.
(8)Demolarea construcţiilor agrozootehnice, a atelierelor de întreţinere, a instalaţiilor şi a anexelor gospodaresti şi de industrie mica, care fac obiectul alin. (1), este interzisa. Prin excepţie, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiinţate cu autorizatia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmand ca sumele rezultate să între în activul operaţiunilor de lichidare.
(9)Constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale trec fără plata, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor şi în administrarea primariilor.
(1)Asociaţiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăţi comerciale pe acţiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Terenurile şi celelalte bunuri aduse de cooperativa agricola de productie în asociaţie, precum şi bunurile dobandite de aceasta devin proprietatea societatii comerciale, iar cooperatorii şi celelalte persoane indreptatite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societatii, precum şi salariaţii acesteia pot deveni actionari în condiţiile legii.
(3)În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane indreptatite, prevăzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni actionari ai societatii comerciale, li se va atribui dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 şi 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricola de productie în asociaţie.
(4)În localităţile în care nu exista aceste posibilitati, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociaţiei. Hotărârea în aceasta privinta se adoptă de către comisia judeteana, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz.
(1)Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de productie sunt al dispoziţia comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor indreptatiti, conform legii.
(2)Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului.
(1)Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 şi art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiti de la inceputul anului următor celui în care s-a facut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulitatii absolute a actului de instrainare.
(2)Constatarea nulitatii poate fi ceruta în justiţie de către primarie, prefectura, procuror, precum şi de către oricare persoana interesata.
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti şi arabil - care s-au aflat în folosinţă cooperativelor agricole de productie - trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor şi în administrarea primariilor, urmand a fi folosite ca pasuni comunale şi pentru producerea de furaje şi seminte pentru culturi furajere.
Lucrarile de imbunatatiri funciare care se afla pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecţie aferente, trec în proprietatea unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrari, în condiţiile legii.
(1)Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafete intrate în patrimoniul sau în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi înregistrate ca atare în sistemul de evidenta al cadastrului funciar general şi în amenajamentele silvice.
(2)Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi statiunile de cercetari stiintifice, agricole şi silvice, destinate cercetării şi producerii de seminte şi material saditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasa, precum şi din administrarea Institutului pentru Testarea şi Inregistrarea Soiurilor de Plante de Cultura şi a centrelor sale teritoriale apartin domeniului public şi rămân în administrarea acestora. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, va delimita suprafetele de teren strict necesare cercetării şi producerii de seminte şi material saditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasa şi pe cele destinate productiei, din administrarea institutelor şi statiunilor de cercetare şi productie agricola.
(3)Dispozitiile alin. (2) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile de invatamant cu profil agricol sau silvic şi care trec în administrarea acestora.
*)Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
(1)Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localitatilor şi care sunt în administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmand regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26. (2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă vesnica sau în folosinţă pe durata existentei construcţiei, în vederea construirii de locuinte proprietate personala sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinte, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proportional cu cota deţinută din construcţie.
(3)Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existentei construcţiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974*) cu privire la sistematizarea teritoriului şi localitatilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuintelor.
(4)Dispozitiile art. 23 rămân aplicabile.
(5)Terenurile fără constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, după caz, la cerere.
(5^1)Cererile de restituire prevăzute la alin. (5), împreună cu copiile de pe actele de proprietate, se depun la primaria localităţii sau, după caz, la primariile localitatilor în raza cărora se afla situat terenul, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, până la data de 1 noiembrie 2001, sub sancţiunea decaderii din termen.
Alin. (5^1) al art. 36 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 545 din 17 octombrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 659 din 19 octombrie 2001.
(6)Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.
*)Legea nr. 58/1974 a fost abrogata de DECRET-LEGE nr. 1 din 26 decembrie 1989 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 27 decembrie 1989.
(1)Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, şi care se afla în administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societăţile comerciale înfiinţate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităţi agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza şi mostenitorii acestor persoane.
(2)Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primaria în a carei raza teritoriala este situat terenul.
(3)Numărul de acţiuni primite va fi proportional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil, trecuta în patrimoniul statului, fără a putea depăşi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.
(4)Nu beneficiaza de dispozitiile acestui articol persoanele ale caror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnari penale, cu excepţia persoanelor precizate în Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.
*)Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 a avut o serie de republicari succesive, în urmatoarele Monitoare Oficiale:
–MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 28 septembrie 1991;
–MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 23 iulie 1993;
–MONITORUL OFICIAL nr. 310 din 7 noiembrie 1994;
–MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 3 septembrie 1996;
–MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 18 martie 1998;
(1)Persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi statiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum şi persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendarii nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 10 ha de familie, până la limita suprafetei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmeaza să se faca în mai multe localităţi sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1), cărora li s-a stabilit dreptul în acţiuni, în limita suprafetei de până la 10 ha în echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevăzut în regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 131/1991*), suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenta, 10 ha teren arabil, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
*)Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 21 decembrie 2001. HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 21 decembrie 2001 a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 890 din 4 august 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 732 din 11 august 2005.
Persoanele fizice ale caror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecuta în proprietatea statului, până la limita suprafetei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmeaza a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.
(1)După expirarea termenului de 90 de zile, în cazurile prevăzute la art. 38 şi 39, primarul va întocmi situaţia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevăzute şi balanta fondului funciar pe localitate şi pe fiecare societate comerciala şi institut sau statiune de cercetare şi productie agricola ori regie autonoma cu profil agricol, din raza teritoriala a localităţii.
(2)Dispozitiile art. 9 alin. (9) rămân aplicabile.
(1)Terenurile agricole fără constructii, instalaţii, amenajari de interes public, intrate în proprietatea statului şi aflate în administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fără a se putea depăşi suprafaţa de 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(2)Restituirea terenurilor se face, la cerere, în condiţiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primariei.
(3)Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(1)În localităţile cu deficit de teren, în care terenurile fostilor proprietari se afla în proprietatea statului şi acestia nu opteaza pentru acţiuni în condiţiile art. 37 şi nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafaţa minima prevăzută de prezenta lege, comisiile judetene vor hotari atribuirea unei suprafete de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2)Pentru diferenţa de teren până la care sunt indreptatiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 37. (3) Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decat imbunatatiri funciare.
(4)Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situaţia în care nu exista terenuri din alta categorie de folosinţă, pentru a fi atribuite în proprietate.
(1)În zona montana - defavorizata de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafaţa de teren de până la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de tarani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară şi se obliga în scris să-şi creeze gospodarii, să se ocupe de cresterea animalelor şi sa exploateze rational pamantul în acest scop.
(2)Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, după caz.
(3)Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primariilor.
(1)Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca pasuni, fanete şi arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac excepţie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori alta materie prima pentru fabricile de conserve, orezarii şi campuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţa egala cu teren de aceeasi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi*).
(2)Nerespectarea dispoziţiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraşelor sau municipiilor, după caz, a acestor terenuri.
*)Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
(1)Persoanele fizice sau, după caz, mostenitorii acestora, ale caror terenuri cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni şi fanete impadurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
(2)Dacă pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite în condiţiile alineatului precedent se afla constructii sau amenajari forestiere, ori sunt în curs de execuţie sau în faza de proiectare, sau terenurile sunt defrisate, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi condiţii, în imediata apropiere.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(4)Terenurile prevăzute la alin. (1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodarite şi exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru padurile proprietate privată se va elabora şi se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. Punerea în posesie a pădurilor, zavoaielor, tufarisurilor, a pasunilor şi fanetelor impadurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora.
*)Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
(1)Fostii composesori sau, după caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică şi în cazul terenurilor exploatate în devalmasie de către fostii mosneni sau razesi, în cadrul obstilor nedivizate.
(3)Dispozitiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.
(4)În cazurile în care terenurile care au apartinut composesoratelor şi obstilor sunt situate pe raza teritoriala a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situata pe raza acestora.
(5)Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(1)Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor şi manastirilor, precum şi ale instituţiilor de invatamant, pot cere restituirea terenurilor cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete şi pasuni impadurite, care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităţi.
(2)Cererile împreună cu actele doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(3)Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pot cere restituirea în proprietate privată a terenurilor cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete şi pasuni impadurite, în baza actelor care le atesta aceasta calitate, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(4)Dispozitiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.
Cetatenii români cu domiciliul în strainatate, precum şi fostii cetăţeni români care şi-au redobândit cetatenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în tara, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestiera, prevăzute la art. 45, care le-au apartinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestiera, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(1)Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte intocmai condiţiile prevăzute la art. 19, 21 şi 43, în legătură cu stabilirea domiciliului şi intemeierea de noi gospodarii.
(2)Nerespectarea acestor condiţii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului şi a construcţiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru constructii, proprietarul va primi o despăgubire egala cu valoarea reala a acestora.
(3)Organul imputernicit să constate situaţiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atesta pierderea dreptului de proprietate şi trecerea acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a orasului sau a municipiului în a cărui raza teritoriala este situat terenul.
Delimitarea teritoriala a noilor proprietăţi, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului şi se face pe baza unor proiecte de parcelare intocmite de către organele de specialitate.
Comisia judeteana este competenţa sa solutioneze contestaţiile şi sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
(1)În sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publică cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdictionala.
(2)Comisia judeteana şi cea locala au, în limitele competentei lor şi prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva şi, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
(3)Prevederile art. 274 din Codul de procedură civila sunt aplicabile.
Alin. (3) al art. 52 a fost introdus de pct. 10 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(1)Hotărârile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(2)Împotriva hotărârii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria în a carei raza teritoriala este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(1)Dispozitiile art. 53 alin. (1) se aplică şi în cazul în care plangerea este indreptata împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III.
(2)Dispozitiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.
(1)Poate face obiectul plangerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care comisia judeteana a emis, după incheierea procedurii de definitivare a activităţii sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispozitiile art. 53 alin. (2) ramanand aplicabile.
Plangerea prevăzută la art. 53 poate fi indreptata şi împotriva masurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acţiuni în unitatile agricole de stat, reorganizate în societăţi comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispozitiile art. 53 alin. (2) ramanand aplicabile.
Plangerea formulata potrivit art. 53 - 56 suspenda executarea.
Instanţa solutioneaza cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civila şi în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia judeteana, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va inlocui sau îl va desfiinta.
*)Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.
Sentinta civila pronunţată de instanţa mentionata la art. 58 este supusă cailor de atac prevăzute în Codul de procedură civila, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Art. 60 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
Dispozitiile art. 60 se aplică şi în cazul încălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unităţilor administrativ-teritoriale.
Persoanelor prevăzute la art. 60 şi art. 61 nu le sunt opozabile hotărârile date de comisiile judetene.
În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se judeca potrivit dreptului comun şi nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.
(1)În cazul în care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva în posesie, persoana nemultumita poate face plangere la instanţa în a carei raza teritoriala este situat terenul.
(2)Dacă instanţa admite plangerea, primarul va fi obligat să execute de îndată inmanarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectiva în posesie, sub sancţiunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere, anume stabilite de instanţa.
(3)Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Litigiile în curs se vor judeca în continuare de către instantele sesizate, indiferent de faza procesuala în care se afla, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizarii, ţinând însă seama, când este cazul, şi de dispozitiile prezentei legi.
Articolul 73
Abrogate.
Cap. V a fost abrogat de alin. (2) al art. 19 din LEGEA nr. 54 din 2 martie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 102 din 4 martie 1998.
Toţi detinatorii de terenuri agricole sunt obligati să asigure cultivarea acestora şi protectia solului.
(1)Proprietarii de terenuri care nu îşi indeplinesc oblibaţiile prevăzute la art. 74 vor fi somati în scris de către primariile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, să execute aceste obligaţii.
(2)Persoanele care nu dau curs somaţiei şi nu executa oblibaţiile în termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sanctionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de folosinţă a terenului.
(3)Obligarea la plata sumei se face prin dispoziţia*) motivata a primarului şi sumele se fac venit la bugetul local.
*)Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, primarul emite dispozitii*).
*)Legea nr. 69/1991 a fost abrogata de LEGEA nr. 215 din 23 aprilie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 23 aprilie 2001.
Articolul 76**)
(1)Toţi detinatorii de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile prezentei legi, care nu îşi indeplinesc oblibaţiile prevăzute la art. 74, vor fi somati în condiţiile art. 75 alin. (1).
(2)Cei care nu dau curs somaţiei pierd dreptul de folosinţă asupra terenului la sfârşitul anului în curs.
**)Prevederile alin. (3) al art. 76 au fost abrogate implicit prin prevederile alin. (2) ale aceluiasi articol.
Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, în alte categorii de folosinţă agricola, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene, numai în urmatoarele cazuri:
a)terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, pot fi transformate în plantatii viticole şi pomicole;
b)terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii masivelor viticole destinate pentru struguri de masa şi stafide şi bazinele pomicole destinate culturii piersicului şi caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, pot fi transformate în plantatii viticole şi pomicole;
c)terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantatii viticole şi pomicole;
d)terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţa şi adancime, de alunecari active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate şi mentinute la aceasta folosinţă, se pot amenaja şi transforma în pasuni şi fanete;
e)terenurile arabile situate în albiile raurilor şi a Dunarii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.
(1)Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele decat cele prevăzute la art. 77, pasuni, fanete, vii şi livezi, deţinute de persoane juridice în care statul detine majoritatea acţiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.
(2)Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosinţă a terenurilor agricole pe care le deţin în proprietate sunt obligate sa comunice, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc aceasta operaţiune, modificarea intervenita oficiului de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucureşti, care are obligaţia sa o inregistreze.
(3)Schimbarea categoriei de folosinţă silvica - paduri, rachitarii, culturi de arbusti, deţinute de persoane juridice - se aproba de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului.
(4)Schimbarea folosinţei terenurilor agricole ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei naţionale a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice.
(1)Protectia şi ameliorarea solului se realizează prin lucrari de prevenire şi de combatere a proceselor de degradare şi poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităţi economice şi sociale.
(2)Lucrarile necesare pentru protectia şi ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii şi proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare şi proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare şi organizare a teritoriului, şi se executa de către detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de către unităţi specializate în execuţia unor asemenea lucrari.
(3)Statul sprijina realizarea lucrărilor de protecţie şi ameliorare a solului, suportand parţial sau total cheltuielile în limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare şi proiectare, insusite de organele agricole de specialitate judetene şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.
Pentru realizarea coordonata a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice şi sociale, documentatiile tehnico-economice şi ecologice se vor elabora în comun de părţile interesate. Prin documentaţii se vor stabili contribuţia părţilor interesate şi ordinea de execuţie a lucrărilor.
Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti şi de corectare a torentilor, care servesc la apararea şi conservarea lucrărilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice şi sociale, se vor executa concomitent cu lucrarile de baza.
(1)Terenurile care prin degradare şi poluare şi-au pierdut, total sau parţial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare.
(2)Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, la propunerile ce au la baza situaţiile inaintate de comune, oraşe şi municipii.
(3)Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisiei de specialisti, al carei regulament de organizare şi functionare se aproba de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului.
(4)Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole şi silvice şi de protectia mediului şi se inainteaza la Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei care, împreună cu ministerele şi departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanţare şi execuţie.
(1)Detinatorii sunt obligati sa puna la dispoziţie terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicarii masurilor şi lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, pastrand dreptul de proprietate.
(2)Includerea de către primarie a unui anumit teren în categoria mentionata la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
(3)Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosinţă, titularului terenului în cauza, o suprafaţa de teren corespunzătoare, pe toata durata realizării lucrărilor de ameliorare.
(4)În cazul în care statul nu dispune în localitatea respectiva de un alt teren asemanator pentru rezolvarea situaţiei menţionate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord sa primeasca un alt teren la distanta mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.
În interesul lucrărilor de corectare a torentilor şi de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar.
Terenurile degradate şi poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe şi impozite către stat, judet sau comuna, pe timpul cat dureaza ameliorarea lor.
(1)Execuţia în teren a lucrărilor de amenajare şi punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unităţi specializate, în functie de specificul lucrărilor.
(2)Lucrarile ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasari, modelari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri, corectari de torenti şi imprejmuiri, drumuri, poduri, podete, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.
(1)Deţinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociaţi, vor sa faca din proprie iniţiativă inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar - samanta de ierburi, puieti, amendamente şi asistenţa tehnica la executarea lucrărilor.
(2)Detinatorii care au primit materiale pentru inierbari, impaduriri şi amenajari şi nu le-au intrebuintat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligati sa plateasca valoarea lor.
(1)Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea şi executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare şi punere în valoare a terenurilor degradate şi poluate, cuprinse în perimetru, se asigura, în functie de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar şi prin alocatiile bugetare.
(2)Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judetelor, prin contribuţia în munca sau în bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorari şi instituţiile, societăţile comerciale sau regiile autonome ale caror lucrari de arta, drumuri, poduri, cai ferate, constructii şi altele asemenea beneficiaza de avantajele lucrărilor de amenajare şi ameliorare a terenurilor.
(3)În cazul în care se constată că anumite suprafete au fost scoase din producţia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului, datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere şi de ameliorare a solului.
Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului împreună cu Academia de Stiinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului naţional de supraveghere, evaluare, prognoza şi avertizare cu privire la starea calităţii solurilor agricole şi silvice, pe baza unui sistem informational, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul tarii şi al judeţului, şi vor propune masurile necesare pentru protectia şi ameliorarea terenurilor, în scopul mentinerii şi cresterii capacităţii de productie.
Folosirea temporara sau definitivă a unor terenuri agricole şi silvice în alte scopuri decat producţia agricola şi silvica se face numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(1)Amplasarea noilor constructii de orice fel se face în intravilanul localitatilor.
(2)Prin excepţie, unele constructii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate în extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protectia mediului înconjurător.
(3)De asemenea, fac excepţie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, precum şi adaposturile pentru animale.
(1)Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisa.
(2)Se exceptează de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc activităţile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de importanţa deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrarile aferente exploatarii titeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor şi realizarea de surse de apa.
(3)Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I şi clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului localitatilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Directiei Agricole şi de Dezvoltare Rurala, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Alin. (3) al art. 92 a fost modificat de pct. 12 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(4)Scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic a terenurilor situate în extravilanul localitatilor se face cu plata, de către persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei şi, respectiv, a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului.
Alin. (5) al art. 92 a fost abrogat de pct. 13 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(6)Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol şi silvic pentru constructii care deservesc activităţile agricole şi silvice, lucrarile de imbunatatiri funciare, regularizarea cursurilor de apa, realizarea de surse de apa potabila şi obiective meteorologice nu se datorează taxele prevăzute la alin. 4. (7) De asemenea, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau catunele demolate, aflate în curs de reconstructie.
(8)Soldul fondului de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii, ramas neutilizat la finele anului, se reporteaza în anul următor şi se utilizeaza cu aceeasi destinatie.
Alin. (8) al art. 92 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 27 iunie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001.
(1)Pentru scoaterea temporara a terenurilor din producţia agricola şi silvica, titularul aprobării este obligat să depună o garantie în bani egala cu taxa prevăzută pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, într-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.
(2)Pentru taxa prevăzută la art. 92 alin. (4) şi pentru garantia prevăzută la alin. (1), depuse în Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeste de către titular o dobânda aplicata de societatea bancara pentru perioada de depozit.
(3)După indeplinirea obligaţiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau silvice şi a proprietarului terenului, titularul va primi garantia depusa şi dobânda bancara.
(4)În cazul în care titularul aprobării nu executa lucrarile de calitate şi la termenele prevăzute în actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, în baza constatarii situaţiei de fapt, dispune să execute lucrarile de redare cu cheltuieli din garantia depusa.
(5)Dacă titularul aprobării nu executa lucrarile într-un nou termen şi la calitatea stabilita de organul agricol sau silvic, întreaga garantie rămâne în Fondul de ameliorare a fondului funciar.
Folosirea definitivă sau temporara a terenurilor agricole în alte scopuri decat producţia agricola se aproba după cum urmeaza:
a)de organele agricole judetene, prin oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile agricole de până la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de către Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei;
b)de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei, pentru terenurile agricole în suprafaţa de până la 100 ha;
c)de Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafaţa depăşeşte 100 ha.
Folosirea definitivă sau folosirea temporara a terenurilor forestiere în alte scopuri decat silvice se aproba de organul silvic judetean, până la 1 ha, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, pentru terenurile în suprafaţa de până la 100 ha, şi de Guvern, pentru cele ce depasesc aceasta suprafaţa.
(1)Aprobarea prevăzută la art. 94 şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al deţinătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obtinerea aprobării prevăzute la art. 94 lit. b) şi c) şi art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judetene şi al municipiului Bucureşti, după caz.
(2)Refuzul nejustificat al deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi solutionat de instanţa de judecată, hotărârea acesteia inlocuind consimtamantul celui în cauza.
La aprobare de către Guvern se va prezenta în mod obligatoriu şi avizul Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, pentru terenurile agricole şi al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, pentru terenurile forestiere şi cu ape şi, dacă este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.
Intravilanul localitatilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidentiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii.
Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa, devenite disponibile în urma lucrărilor de regularizare, vor fi amenajate pentru producţia agricola, piscicola, sau, după caz, silvica, o dată cu lucrarile de baza executate de titularii acestora.
(1)Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole şi forestiere sunt obligati sa ia măsuri prealabile executarii construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze şi sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau a ameliorarii acestora.
(2)Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi obligati la nici o plata pentru sporul de valoare astfel obţinut şi nici nu pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.
(1)Titularii lucrărilor de investitii sau de productie, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de productie, cum sunt cele rămase în urma excavarii de materii prime - carbune, caolin, argila, pietris - de la sondele abandonate şi altele asemenea, sunt obligati sa ia masurile necesare de amenajare şi de nivelare, dandu-le o folosinţă agricola, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosinţă piscicola sau silvica, în termen de 2 ani de la incheierea procesului de productie.
(2)Beneficiarilor lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu li se va aproba scoaterea din producţia agricola sau silvica a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispoziţiilor din acest articol.
(3)Execuţia acestor lucrari se face de unităţi specializate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei şi ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, din fondurile prevăzute de beneficiari, în condiţiile legii.
(1)Liniile de telecomunicatii şi cele de transport şi distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum şi alte instalaţii similare, se vor grupa şi amplasa de-a lungul şi în imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii şi de desecari şi a altor limite obligate din teritoriu, în asa fel încât sa nu se stanjeneasca execuţia lucrărilor agricole.
(2)Aprobarea ocuparii terenurilor în astfel de cazuri se da de către oficiul de cadastru agricol şi organizare a teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucureşti, după caz, indiferent de marimea suprafetei necesare, pe baza acordului deţinătorilor şi cu plata despăgubirilor convenite.
(3)Aprobarea în alte condiţii decat cele prevăzute la alin. (1) se da de organele prevăzute la art. 94 şi 95.
(1)Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrari de întreţinere la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent şi care se executa într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului sau a Primariei Municipiului Bucureşti.
(2)În toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.
Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol are ca sarcina crearea condiţiilor pentru o mai buna folosire a terenurilor în scopul productiei agricole şi se executa pe bază de studii şi proiecte la cererea proprietarilor, rezolvandu-se urmatoarele probleme:
a)corelarea dezvoltării agriculturii din zona cu celelalte activităţi economice şi sociale, stabilind măsuri care să conduca la cresterea productiei agricole şi la exploatarea în ansamblu a teritoriului;
b)gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari şi destinatii în concordanta cu structurile de proprietate şi cu formele de cultivare a pamantului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietăţi, comasand terenurile dispersate şi rectificand hotarele nerational amplasate;
c)elaborarea de studii şi proiecte de organizare şi amenajare a exploatatiilor agricole;
d)stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate în organizarea şi amenajarea de ansamblu a teritoriului, în scopul efectuării transportului productiei şi accesului masinilor agricole necesare procesului de productie.
Studiile şi proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului agricol se elaboreaza de unitatile de studii, proiectare şi cercetare de specialitate, centrale sau judetene, şi se supun discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesata. În cazul adoptarii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care deţin 2/3 din suprafaţa şi aprobării de către organele agricole judetene, aplicarea masurilor şi lucrărilor prevăzute devin obligatorii pentru toţi proprietarii.
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, după caz.
Degradarea terenurilor agricole şi silvice, a imprejurimilor acestora, distrugerea şi degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de imbunatatiri funciare, a bornelor şi semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice şi ansamblurilor şi siturilor arheologice, ori impiedicarea luării masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum şi înlăturarea acestor măsuri, constituie infractiuni de distrugere şi se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal*).
*)Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997.
Art. 108 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
Art. 109 a fost abrogat de pct. 15 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
Incalcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) şi ale art. 10, prin declararea unor suprafete de teren mai mici decat suprafetele pe care le deţin sau nedeclararea unei suprafete de teren, deţinute efectiv, constituie infractiune de fals în declaratii şi se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.
Constituie contraventii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate urmatoarele fapte:
a)fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judetene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a intarzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele indreptatite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fără indeplinirea condiţiilor legale;
b)neafisarea datelor menţionate în art. 27 alin. (4^1) de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;
c)afisarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realitatii.
d)fapta oricarei persoane fizice care are calitatea de membru al unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la oricare sedinta a acesteia;
Litera d) a art. 110^1 a fost introdusa de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
e)fapta presedintelui comisiei de a lipsi de la sediul acesteia, în timpul programului de lucru, fără a desemna o persoană în măsura să ofere toate informaţiile şi documentele necesare controlului efectuat de Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor sau prefect ori imputernicitii acestuia;
Litera e) a art. 110^1 a fost modificata de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 263 din 27 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 3 iulie 2006.
f)fapta oricarei persoane fizice de a împiedica sau de a limita accesul cetatenilor la informaţiile de interes public privind aplicarea legilor fondului funciar;
Litera f) a art. 110^1 a fost introdusa de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
g)fapta oricarei persoane de a împiedica, prin orice mijloace - inclusiv prin refuzul de a prezenta documentele sau informaţiile solicitate - şi în orice mod, efectuarea controalelor de către imputernicitii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prefect sau imputernicitii acestuia;
Litera g) a art. 110^1 a fost introdusa de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Art. 110^1 a fost introdus de pct. 16 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
Contraventiile prevăzute la art. 110^1 se sancţionează astfel:
a)cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b)cele de la literele b) şi c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
c)cea de la lit. d), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON), pentru fiecare absenta nemotivata;
Litera c) a art. 110^2 a fost introdusa de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
d)cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON);
Litera d) a art. 110^2 a fost introdusa de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
e)cea de la lit. g), cu amendă de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).
Litera e) a art. 110^2 a fost introdusa de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Art. 110^2 a fost introdus de pct. 16 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
(1)Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 11O^1 şi art. 110^2 se fac de către imputernicitii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi de către prefect sau imputernicitii acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.
(2)În cazul în care organul de control considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai forţei publice, după caz, sunt obligati sa îi acorde concursul pentru obtinerea datelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii de control, precum şi pentru indeplinirea oricăror alte activităţi necesare în acest scop.
Alin. (2) al art. 110^3 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 263 din 27 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 3 iulie 2006.
Art. 110^3 a fost introdus de pct. 16 al art. I din titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.
Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmatoarele fapte, dacă nu sunt savarsite în astfel de condiţii, încât, potrivit legii penale, constituie infractiuni:
a)efectuarea de schimburi de terenuri şi a schimbarii categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioara la inferioara, precum şi folosirea definitivă sau temporara a terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decat pentru producţia agricola şi silvica;
b)nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de către posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri şi a schimbarii categoriei de folosinţă a acestora, precum şi a datelor cu privire la marimea suprafeţelor şi categoria de folosinţă a acestora;
c)neluarea masurilor de către posesorii de terenuri şi de către persoanele autorizate, pentru pastrarea în bune condiţii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor şi balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum şi degradarea şi distrugerea lor din culpa;
d)nedecopertarea de către beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol, înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective, şi nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum şi neluarea masurilor de amenajare şi nivelare a terenurilor rămase în urma excavarii de carbune, caolin, argila, pietris, sonde abandonate şi altele asemenea;
e)amplasarea obiectivelor de orice fel, cu excepţia celor prevăzute la art. 92, pe terenurile situate în extravilan, fără avizele şi aprobarile prevăzute de lege;
f)ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din producţia agricola, înainte de a fi delimitate, bornate şi predate;
g)degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie şi altele asemenea;
h)neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie şi prin scurgeri de orice fel.
Contraventiile prevăzute la art. 111 se sancţionează astfel:
a)cele de la lit. a) - c), cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;
b)cele de la lit. d) - h), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.
Sanctiunile se pot aplica şi persoanelor juridice, după cum urmeaza:
a)cele de la art. 111 lit. a) - c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b)cele de la lit. d) - h), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
(1)Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de către specialistii împuterniciţi în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei şi, după caz, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, de imputernicitii prefectului şi specialisti împuterniciţi de directorul general al directiei generale pentru agricultura şi alimentatie sau, după caz, de inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean, precum şi de către primar.
(2)Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovati şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.
În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevăzute la art. 111 li se aplică dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind constatarea şi sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare.
*)Legea nr. 32/1968 privind constatarea şi sanctionarea contraventiilor a fost abrogata de art. 51 din ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 410 din 25 iulie 2001.
(1)Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrarile şi operaţiunile stabilite de lege, din competenţa lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, inaintand aceste lucrari, după caz, comisiilor judetene sau prefectului, în vederea eliberarii titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.
(2)Comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operaţiunile de punere în posesie, intocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor inainta comisiilor judetene.
(3)În cazurile prevăzute la art. 17, art. 30 alin. (2) şi la art. 37, comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale, după caz, vor emite hotărâri pentru titularii indreptatiti, în vederea stabilirii dreptului acestora la acţiuni.
(4)Hotărârea comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice interesate şi societatii comerciale în cauza, în termenul prevăzut la alin. (1).
(5)Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale îşi inceteaza activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judetene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului.
Pe perioada cat funcţionează comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, precum şi comisiile de lichidare, membrii acestora, incadrati cu contract individual de muncă, se considera delegaţi, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.
Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990*) privind unele măsuri pentru stimularea taranimii şi activităţii economice a unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, care şi-a desfăşurat activitatea în unitatile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, beneficiaza cu prioritate de dispozitiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.
*)Decretul-lege nr. 43/1990 a fost abrogat de LEGEA nr. 158 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 25 mai 2004.
(1)Monumentele istorice, vestigiile şi obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la faţa solului sau în subsol sunt sub protectia legii.
(2)Proprietarii şi detinatorii de terenuri sunt obligati să asigure integritatea acestora, sa sesizeze organele de stat şi să permită efectuarea lucrărilor de cercetare şi conservare.
(3)Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti pentru daunele suferite şi pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, după caz.
Timpul lucrat de fostii cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de productie se considera vechime în munca la acordarea pensiei şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale.
Finantarea activităţii de cadastru funciar general, a lucrărilor geodezice, fotogrammetrice şi organizare a teritoriului, precum şi a băncilor de date aferente acestora, la nivel judetean şi naţional, se va realiza de la buget.
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
(1)Prezenta lege intră în vigoare la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României*).
(2)Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga:
–art. 1-36 şi 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;
–Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea taranimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepţia art. 8-11;
–Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;
–H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea şi sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta, folosirea, protectia şi ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;
–Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea ramasitelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicarii continue a nivelului de trai material şi cultural al taranimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;
–orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
*)A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.
Anexa 1Anexa 1
TAXA
datorata pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor
aflate în extravilan
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clasa terenului agricol 1 2 3 4 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Taxa - lei/mp 4,00 3,50 3,00 2,50 2,00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Anexa 1 a fost modificata de articolul unic din LEGEA nr. 341 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 20 iulie 2006.
TAXA
pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decat producţia forestiera şi defrisarea de paduri
Clasa de calitate
1 2 3 4 5
Taxa procentuala care se aplică 600 550 500 400 300
la preţul de vanzare
Reproducem mai jos articolele II - V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost incorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 169/1997.
Mentionam ca trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991.
Art. II. – Dispozitiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor.
"Art. III - (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
b)actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;
c)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localitatilor, pe terenurile revendicate de fostii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată);
d)actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e)actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată), în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f)actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată) şi în cazul în care în localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor indreptatite de lege;
g)transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu incalcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h)actele de vanzare-cumparare privind constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale - case de locuit, crese, gradinite, cantine, camine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au apartinut cooperativelor agricole de productie, cu incalcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată).
(2)Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror şi de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdictie.
(3)În situaţia în care, pe terenurile care au facut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat constructii de orice fel, sunt aplicabile dispozitiile art. 494 din Codul civil."
"Art. IV. - (1) Persoanele care nu au depus cereri în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns se pot adresa cu o noua cerere comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2)Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocatie să solicite şi, respectiv, sa li se reconstituie dreptul de proprietate."
Art. V. – Prin lege speciala, după intocmirea balantei fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosinţă sau, după caz, în proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialistilor din mediul rural, veteranilor de razboi cărora nu li s-au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum şi personalului didactic, în condiţiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 24 mar. 2007 și 13 dec. 2007.
Deschide forma actuală