LegeFormă consolidată
Lege nr. 23 din 18 noiembrie 1969 (republicată) (actualizata)
privind executarea pedepselor (actualizata pînă la data de 12 februarie 2004
- Emitent
- Marea Adunare Națională
privind executarea pedepselor (actualizata pînă la data de 12 februarie 2004
*)Textul initial a fost publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 62 din 2 mai 1973. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt pînă la data de 12 februarie 2004, cu modificările şi completările aduse de: DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990; LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992; ORDONANTA nr. 68 din 26 august 1999; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003.
**)Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 8/1973, reprodusa în C.L.D. nr. I/1973, p. 146.
Pedeapsa inchisorii se executa în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărîri judecătorești definitive de condamnare.
Executarea pedepsei inchisorii se face în locuri de detinere denumite penitenciare, înfiinţate prin ordinul ministrului în subordinea caruia se gasesc, iar în cazurile prevăzute de art. 62 Cod penal, în unităţi militare disciplinare.
Condamnatii sînt primiti în penitenciare după ce li se stabileste identitatea.
La primire, condamnatilor li se aduc la cunoştinţa oblibaţiile şi drepturile pe care le au, masurile disciplinare ce li se pot aplica şi recompensele ce li se pot acorda pe timpul executarii pedepsei.
Atit la primire, cit şi în timpul executarii pedepsei, condamnatii sînt supuşi perchezitiei, precum şi masurilor sanitare şi de igiena.
Condamnatii se repartizeaza la locurile de detinere, tinindu-se seama de natura infractiunii, durata pedepsei şi starea de recidiva, de comportarea şi receptivitatea acestora la actiunea de reeducare.
Detinerea femeilor se face separat de barbati, iar minorilor separat de majori sau în locuri de detentie speciale.
Mijloacele materiale şi financiare necesare detinerii, intretinerii şi reeducarii condamnatilor, precum şi asistenţa medicală, sînt asigurate de stat.
sa presteze o munca utila pentru care sînt apti.
De asemenea, reeducarea condamnatilor se realizează prin calificarea sau recalificarea intr-o meserie, desfăşurarea unor activităţi cultural-educative, precum şi prin stimularea şi recompensarea celor care sînt staruitori în munca şi dau dovezi temeinice de indreptare.
Minorii condamnati vor fi supuşi, în timpul executarii pedepsei, unei acţiuni de educare deosebite, spre a putea deveni cetăţeni utili societatii.
Minorii care de la primirea în locul de detinere mai au de executat cel puţin 6 luni inchisoare vor continua invatamintul general obligatoriu şi li se va asigura posibilitatea de a dobindi o pregatire profesionala potrivit cu gradul de scolarizare şi cu aptitudinile lor. Dacă minorii nu indeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi ajutati să obţină o calificare intr-o meserie sau sa şi-o completeze, în conformitate cu normele de calificare la locul de muncă. Cadrele didactice, manualele şi rechizitele vor fi puse la dispoziţie de către Ministerul Educatiei şi Cercetarii, iar personalul şi utilajul necesar pentru calificarea intr-o meserie se vor asigura de penitenciare.
Minorilor condamnati la inchisoare pe o durată pînă la 6 luni inclusiv li se asigura posibilitatea de a-şi completa cunoştinţele de cultura generală, tinindu-se seama de gradul lor de scolarizare.
Condamnatii minori, la implinirea virstei de 18 ani, pot fi mentinuti în locurile de detinere pentru executarea în continuare a pedepsei în regimul prevăzut pentru minori, dacă aceasta este necesar pentru desăvîrşirea pregatirii lor scolare sau profesionale, dar nu mai mult de 2 ani.
Munca condamnatilor se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului şi se desfăşoară cu respectarea normelor referitoare la protectia muncii.
Femeile gravide nu vor fi folosite la munca în perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acordă angajatelor înainte şi după nastere şi nici la munca în mediul toxic sau vatamator. De asemenea, cele care au nascut şi au copii mai mici de un an la locul de detinere, precum şi minorii, nu pot fi folositi la munca în mediul toxic sau vatamator.
Folosirea la munca a fiecarui condamnat se face cu avizul medicului penitenciarului.
Durata zilei de muncă nu poate depăşi 12 ore şi se stabileste în raport cu nevoile procesului de productie.
Femeilor gravide, celor care au nascut şi au copii mai mici de un an la locul de detinere, minorilor, precum şi condamnatilor care muncesc în mediul toxic sau vatamator, nu li se poate prelungi durata zilei de muncă peste 8 ore.
Folosirea la munca a condamnatilor se face în raport cu calificarea profesionala pe care o au. În cazul cînd nevoile de brate de muncă calificate au fost satisfacute, cei care au o calificare profesionala vor putea fi folositi şi la munci necalificate.
Condamnatii care dau dovezi temeinice de indreptare, fiind staruitori în munca şi disciplinati, pot presta munca fără paza în afara penitenciarului sau pot fi folositi pentru supravegherea altor condamnati la locurile de muncă, după ce au executat cel puţin 1/5 din pedeapsa, fractiune în care se include şi timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate.
De prevederile alineatului precedent nu beneficiaza cei care au fost condamnati pentru infractiunea de omor sau pentru infractiuni contra pacii şi omenirii, ori pentru infractiuni contra securitatii statului, sau pentru infractiuni prin care s-a produs o paguba importanţa economiei naţionale, şi nici cei aflati în stare de recidiva.
Munca prestata de condamnati este remunerata potrivit normelor şi tarifelor de salarizare stabilite în ramura de activitate în care acestia sînt folositi.
Munca condamnatilor folositi pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnati este remunerata cu salariul minim tarifar stabilit pe economie.
Din remuneratia muncii condamnatului o cota de 10% revine acestuia, iar cealalta parte revine administraţiei penitenciarului, facindu-se venit la stat.
Din sumele încasate drept recompensa pentru inventii, inovatii şi rationalizari create de condamnati în timpul detinerii, li se acordă acestora o cota de 50%, diferenţa facindu-se venit la stat.
(1)Muncile prestate de condamnati în interesul unităţilor care apartin Directiei generale a penitenciarelor, precum şi muncile prestate în atelierele locurilor de detinere finantate de la buget, se remunereaza cu 10% din salariul minim tarifar stabilit pe economie pentru lucrarile ce se executa în regie, ori din salariul realizat pe baza tarifelor de salarizare în vigoare pentru lucrarile ce se executa în acord. Aceasta remuneratie revine în intregime condamnatului.
(2)Muncile cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului nu se remunereaza.
(3)Cotele prevăzute în alin. 3 şi 4 din art. 11, precum şi remuneratia prevăzută în alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului, se consemneaza la Casa de Economii şi Consemnatiuni; din acestea o treime se pune la dispoziţia condamnatului pentru a o folosi pe timpul executarii pedepsei, iar două treimi i se inmineaza la punerea în libertate.
(4)Abrogat.
Alin. (4) al art. 12 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 68 din 26 august 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 415 din 30 august 1999.
Condamnatii raspund de pagubele provocate din vina lor la locurile de detinere sau de muncă. Ei nu raspund pentru pagubele provocate din uzura normala a bunurilor încredinţate spre folosinţă şi nici pentru acelea provenite din riscul normal al muncii.
Cînd condamnatii au cauzat pagube la locul de detinere sau de muncă, sumele reprezentind despăgubirile se retin, atunci cînd este posibil, în primul rind din sumele ce le apartin, consemnate la Casa de Economii şi Consemnatiuni, lăsîndu-li-se, în acest caz, o sumă reprezentind echivalentul unui salariu minim tarifar stabilit pe economie, care li se inmineaza la punerea în libertate.
Sumele reprezentind despăgubirile, care nu au putut fi recuperate pînă la liberarea condamnatului, se urmaresc prin organele financiare ale comitetelor executive ale consiliilor populare, potrivit normelor legale.
Pagubele se recupereaza de la condamnati pe baza ordinului de imputare emis de comandantul penitenciarului, care constituie titlu executor.
Împotriva ordinului de imputare, condamnatul poate face contestaţie la organul ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţa sub semnatura.
Condamnatul care şi-a executat pedeapsa, după punerea în libertate va fi incadrat în munca prin grija organelor Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei şi a direcţiilor judetene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale de pe linga comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucureşti.
Condamnatul care, în timpul executarii pedepsei, a devenit incapabil total de muncă în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale, va primi după liberare un ajutor lunar după distinctiile şi în cuantumul prevăzute de dispozitiile legale referitoare la beneficiarii de pensie de invaliditate în cadrul asigurarilor sociale de stat, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat.
De ajutorul lunar în condiţiile şi procentele prevăzute în legislatia pensiilor beneficiaza şi urmasii celor care au decedat datorita unui accident de muncă ori unei boli profesionale survenite în timpul executarii pedepsei.
De asemenea, poate primi un ajutor lunar condamnatul care la data liberarii este invalid gradul I sau II din cauza unui accident în afară de muncă, dacă a avut o activitate remunerata în orice mod de cel puţin 3 ani înainte de începerea executarii pedepsei. Cuantumul acestui ajutor se stabileste între limitele de 50 şi 100% din ajutorul social corespunzător, prevăzut de dispozitiile legale referitoare la beneficiarii de ajutor social în cadrul asigurarilor sociale de stat. Pentru cei domiciliati în mediul rural, cuantumul ajutorului lunar nu poate depăşi pensia ce se acordă membrilor cooperativelor agricole de productie.
Ajutorul lunar se acordă numai în situaţia în care cel în cauza nu indeplineste condiţiile pentru a obtine pensie sau ajutor social în cadrul asigurarilor sociale de stat ori al altor sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale şi nu are mijloace de existenta.
Ajutorul lunar se stabileste de către comitetul executiv al consiliului popular al judeţului în care domiciliaza fostul condamnat, pe baza adeverintei eliberate de către administratia locului de detinere, din care să rezulte imprejurarile în care s-a produs accidentul sau s-a contractat boala. Gradul de invaliditate se stabileste de către comisia de expertizare a capacităţii de muncă din judeţul în care fostul condamnat îşi are domiciliul, iar faptul ca este lipsit de mijloace de existenta se constata de către organele de asistenţa sociala.
Plata ajutorului lunar se face din fondurile alocate în acest scop la bugetul comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucureşti.
În timpul executarii pedepsei, condamnatii sînt obligati să respecte programul zilnic, disciplina şi ordinea interioara, să execute dispozitiile date de personalul penitenciarului, să se supuna perchezitiei, sa poarte costumul penitenciarului, să respecte regulile de igiena şi prescriptiile medicului locului de detinere.
De asemenea, condamnatii sînt obligati să se comporte cu grija faţă de bunurile proprietate socialista aflate în penitenciar sau la organizaţia socialista unde muncesc.
Condamnatii au dreptul la hrana necesară, tinindu-se seama şi de muncă pe care o presteaza, precum şi de starea sănătăţii lor, potrivit normelor legale.
Femeilor gravide sau celor care au nascut în timpul executarii pedepsei, cit timp copilul ramine cu mama, copiilor nascuti la penitenciar, pînă la vîrsta de un an, precum şi minorilor, li se asigura hrana în mod diferentiat, potrivit normelor legale stabilite pentru aceste categorii.
Condamnatii au dreptul la odihna, plimbare, asistenţa medicală, dreptul de a petitiona*), de a primi vizite, pachete cu alimente sau imbracaminte ori medicamente, cărţi, ziare şi reviste, tigari, de a primi şi trimite corespondenta*) şi sume de bani.
*)Art. 16 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003 prevede:
... dispozitiile referitoare la dreptul de petitionare şi dreptul la corespondenta din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.
(1)Abrogat.
(2)Abrogat.
(3)Condamnatii straini pot fi vizitati de către funcţionarii consulari ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare straine, pe baza autorizatiei ministerului în subordinea caruia se afla locul de detinere, afară de cazul cînd prin conventii internationale se dispune altfel.
Alin. (1) şi (2) ale art. 18 au fost abrogate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003.
Abrogat.
Art. 19 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003.
Abrogat.
Art. 20 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003.
Pentru incalcarea regulilor de disciplina se poate lua împotriva condamnatilor una din urmatoarele măsuri disciplinare:
a)mustrarea;
b)retragerea unuia, a mai multora, sau a tuturor drepturilor de a primi vizite, pachete, de a primi şi trimite corespondenta*), pentru perioada la care au dreptul;
c)izolarea simpla, pînă la 15 zile;
d)izolarea severa, pînă la 10 zile, numai cu avizul medicului penitenciarului;
e)transferarea pe o durată de 3 pînă la 12 luni pentru executarea pedepsei la un penitenciar unde se aplică un regim restrictiv.
Masurile prevăzute la lit. a-d se iau de către comandantul penitenciarului. Izolarea severa poate fi prelungita, cu avizul medicului locului de detinere, peste 10 zile, numai cu aprobarea directorului general al Directiei generale a penitenciarelor, fără a depăşi în total 20 de zile. Transferarea la un penitenciar cu regim restrictiv se dispune de către directorul general al Directiei generale a penitenciarelor, la propunerea comandantului.
*)Art. 16 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003 prevede:
... dispozitiile referitoare la dreptul de petitionare şi dreptul la corespondenta din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.
Împotriva condamnatilor minori nu se poate lua măsura retragerii dreptului la corespondenta*), izolarii severe şi a transferarii la un penitenciar cu regim restrictiv, iar măsura izolarii simple nu poate fi luata pe o durată mai mare de 10 zile.
Femeilor gravide nu li se pot aplica masurile prevăzute în art. 21 lit. c, d şi e.
*)Art. 16 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003 prevede:
... dispozitiile referitoare la dreptul de petitionare şi dreptul la corespondenta din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.
Condamnatilor care dau dovezi temeinice de indreptare, sînt disciplinati, muncesc constiincios, indeplinesc sau depasesc în mod obisnuit normele de productie, ori ale caror propuneri de inventii, inovatii şi rationalizari sînt insusite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului urmatoarele recompense:
a)suplimentarea drepturilor la pachete, vizite şi corespondenta*);
b)ridicarea unei măsuri disciplinare luate anterior.
*)Art. 16 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003 prevede:
... dispozitiile referitoare la dreptul de petitionare şi dreptul la corespondenta din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.
În cazuri excepţionale, ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea comandantului, poate acorda invoire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile condamnatilor care indeplinesc condiţiile prevăzute în art. 23, pentru rezolvarea unor situaţii grave, familiale sau de alta natură.
Comisia de propuneri pentru liberarea condiţionată poate propune pentru gratiere pe condamnatii care indeplinesc condiţiile prevăzute în art. 23, precum şi pe cei care se afla în una din urmatoarele situaţii:
a)au salvat ori şi-au pus în pericol viaţa pentru a salva persoane sau bunuri proprietate socialista de la incendii, inundaţii ori alte calamitati;
b)au elaborat lucrari stiintifice, recunoscute de organele competente şi care, prin aplicarea lor în practica, contribuie la dezvoltarea economiei naţionale ori a stiintei;
c)au adus o contribuţie insemnata la activitatea de reeducare a celorlalţi condamnati;
d)au prevenit sau zadarnicit acţiuni ostile din partea unor condamnati, evadari, atacuri asupra personalului de paza sau alte asemenea fapte.Secţiunea a VI-a Liberarea condiţionată
Condamnatii care sînt staruitori în munca, disciplinati şi dau dovezi temeinice de indreptare, precum şi condamnatii care nu au fost folositi niciodata la munca ori nu mai sînt folositi, dar dau dovezi temeinice de disciplina şi indreptare, tinindu-se seama şi de antecedentele lor penale, pot fi liberati condiţionat înainte de executarea în intregime a pedepsei, în condiţiile art. 59 şi 60 din Codul penal.
Pentru determinarea părţii din pedeapsa care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate se tine seama de starea de minoritate şi de procentele de indeplinire a normelor de muncă.
În vederea acordarii liberarii condiţionate se tine seama şi de muncă prestata în timpul arestarii preventive.
Pedeapsa ce poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, în vederea acordarii liberarii condiţionate, se calculeaza astfel:
a)pentru depăşirea normei cu pînă la 5%, 6 zile executate pentru 5 zile muncite; pentru depăşirea normei cu peste 5% pînă la 10%, 5 zile executate pentru 4 zile muncite; pentru depăşirea normei cu peste 10%, 4 zile executate pentru 3 zile muncite;
b)în cazul condamnatilor minori, pentru realizarea a 80-90% din norma, 4 zile executate pentru 3 zile muncite; pentru realizarea a peste 90% pînă la 100% a normei, 3 zile executate pentru 2 zile muncite; pentru depăşirea normei, 2 zile executate pentru o zi muncita;
c)pentru muncile productive care nu se pot norma, 6 zile executate pentru 5 zile muncite, iar în cazul condamnatilor minori, 4 zile executate pentru 3 zile muncite;
d)pentru muncile gospodaresti cu caracter permanent, necesare penitenciarului, precum şi pentru supravegherea altor condamnati, 5 zile executate pentru 4 zile muncite, iar în cazul condamnatilor minori, 3 zile executate pentru 2 zile muncite;
e)pentru condamnatii care au elaborat lucrari stiintifice, sau ale caror propuneri de inventii, inovatii şi rationalizari au fost insusite de organele competente, ori care au desfăşurat alte activităţi deosebite, 3 zile executate pentru 2 zile muncite, pe timpul afectat acestor activităţi.
În vederea liberarii condiţionate, funcţionează la fiecare penitenciar o comisie de propuneri.
Comisia este alcatuita din presedinte şi patru membri.
Preşedintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii judetene în a cărui raza teritoriala se afla penitenciarul.
Comandantul penitenciarului este membru de drept în comisie. Ceilalti membri se desemneaza de către comandant, din rindul personalului subordonat care ocupa functiile prevăzute în regulament. Comisia are un secretar, care este seful evidentei condamnatilor.
Comisia prevăzută la art. 27 examineaza situaţia fiecarui condamnat, pentru a constata dacă sînt indeplinite condiţiile prevăzute în art. 59 şi 60 din Codul penal, intocmind un proces-verbal în care se consemneaza modul de comportare a condamnatului în penitenciar şi la locul de muncă, date cu privire la munca prestata şi, cînd este cazul, propunerea pentru liberare condiţionată.
Procesul-verbal prin care se constată că sînt intrunite condiţiile cerute pentru liberarea condiţionată se inainteaza judecatoriei în a carei raza teritoriala se afla penitenciarul, în vederea aplicarii dispoziţiilor art. 450 din Codul de procedură penala.
În cazul în care comisia constata ca cel condamnat nu intruneste condiţiile pentru a fi eliberat, fixeaza un termen pentru reexaminarea situaţiei acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, pune în vedere condamnatului ca se poate adresa direct instanţei.
Cînd condamnatul se adreseaza direct instanţei cerind liberarea condiţionată, odata cu cererea se trimite şi procesul-verbal al comisiei de propuneri.
Paza exterioara a penitenciarelor, supravegherea şi escortarea condamnatilor se fac cu personal anume instruit, luindu-se măsuri pentru preintimpinarea sustragerii condamnatilor de la executarea pedepsei inchisorii.
În exercitarea atribuţiilor de supraveghere, au acces în locurile de detinere şi de muncă preşedintele tribunalului sau judecatorul delegat de acesta şi procurorul competent potrivit legii. De asemenea, au acces delegaţii organelor cu atribuţii de control, precum şi persoanele autorizate de ministerul în a cărui subordine se gasesc locurile de detinere.
Cap. 1^1 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Pedeapsa se executa la locul de muncă în unitatea - institutie sau agent economic - unde condamnatul îşi desfăşoară activitatea la data aplicarii pedepsei, dacă aceasta şi-a dat acordul, în temeiul mandatului de executare emis în baza hotărîrii judecătorești definitive de condamnare. Pe timpul executarii pedepsei, contractul de muncă se suspenda.
În cazul în care prin hotărîrea de condamnare s-a dispus ca pedeapsa să fie executata intr-o alta unitate decit cea în care cel condamnat îşi desfăşura activitatea la data aplicarii pedepsei, contractul de muncă incheiat inceteaza. Pedeapsa se executa în temeiul mandatului de executare a pedepsei, fără a se incheia contract de muncă.
Dispozitiile alin. 2 se aplică în mod corespunzător şi în cazul cînd cel condamnat nu desfăşura o activitate la data aplicarii pedepsei.
Art. 30^1 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Abrogat.
Art. 30^2 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Abrogat.
Art. 30^3 a fost abrogat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Din venitul cuvenit condamnatului, potrivit normelor legale, pentru activitatea desfăşurată, unitatea retine şi varsa la bugetul statului o cota stabilita în raport cu venitul, în felul următor:
a)20% pentru venitul net pînă la 8.000 lei; b) 25% pentru partea din venitul net cuprins între 8.001-10.000 lei; c) 35% pentru partea din venitul net cuprins între 10.001-12.000 lei; d) 40% pentru partea din venitul net ce depăşeşte 12.000 lei.
Dacă cel condamnat este minor, cotele se reduc la jumătate.
În cazul condamnatilor care au, potrivit legii, persoane în întreţinere, cotele prevăzute la lit. a), b), c) şi d) se reduc la 15%, 20%, 30% şi, respectiv, 35%.
Art. 30^4 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Condamnatul este obligat să se prezinte la unitatea unde urmeaza să execute pedeapsa în termen de 5 zile de la primirea mandatului de executare.
Condamnatul este obligat sa indeplineasca în mod corespunzător toate indatoririle pe care le are la locul de muncă, avînd drepturile ce-i revin potrivit legii, cu limitarile prevăzute în art. 86^8 din Codul penal.
Locul de muncă nu se poate schimba la cererea condamnatului, decit prin hotărîrea instanţei de judecată.
Condamnatul trebuie să respecte, de asemenea, masurile de supraveghere şi oblibaţiile stabilite de instanţa potrivit art. 86^8 alin. 3 din Codul penal.
Art. 30^5 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Unitatea comunică instanţei de executare data prezentarii condamnatului şi tine evidenta timpului cit acesta lipseste de la locul de muncă, în vederea asigurarii executarii integrale a pedepsei.
Conducerea unităţii asigura condamnatului condiţii de muncă pentru ca acesta să-şi poata îndeplini oblibaţiile ce-i revin şi desemneaza, cînd este cazul, un colectiv care va supraveghea conduita condamnatului, sprijinindu-l în vederea indreptarii lui.
Unitatea nu poate desface contractul de muncă al condamnatului pe durata executarii pedepsei la locul de muncă, cu excepţia cazurilor de revocare şi anulare a executarii pedepsei la locul de muncă.
Dacă cu prilejul punerii în executare a hotărîrii de condamnare sau în cursul executarii se ivesc situaţii care, independent de voinţa condamnatului ori a unităţii, impun schimbarea locului de muncă, unitatea instiinteaza pe judecatorul delegat cu executarea.
Primind instiintarea, judecatorul delegat cu executarea verifica motivele invocate şi, după caz, ia măsuri de punere în executare sau de continuare a executarii ori sesizeaza instanţa de judecată.
Art. 30^6 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Dacă se iveste o cauza de revocare sau anulare a executarii pedepsei la locul de muncă, unitatea sau, după caz, organul de politie, procurorul ori condamnatul sesizeaza de îndată instanţa competenţa potrivit art. 447^1 din Codul de procedură penala.
Art. 30^7 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
La expirarea duratei pedepsei, elibereaza condamnatului o adeverinta de executare a pedepsei şi instiinteaza instanţa de executare şi organul local de politie.
Art. 30^8 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 1 octombrie 1992.
Abrogat.*)
Cap. 2 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 8 ianuarie 1990.
Art. 31 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 8 ianuarie 1990.
Art. 32 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 8 ianuarie 1990.
*)Art. 4 din DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 8 ianuarie 1990 menţionează:
Se abroga art. 54, 55, 120 alin. 4 şi 130 din Codul penal, precum şi prevederile referitoare la executarea pedepsei cu moartea din Legea nr. 23/1969 şi din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Ministri nr. 2282/1969.
Executarea amenzii penale în cazul nerespectarii termenului de achitare integrală a acesteia, ori a unei rate cînd plata amenzii a fost esalonata se face prin:
a)retinerea şi varsarea la bugetul statului a unei treimi din venitul net realizat de condamnat pentru munca prestata ori din pensia acestuia; sumele destinate acoperirii altor datorii pe care le-ar avea condamnatul se calculeaza, în cotele prevăzute de lege, asupra celorlalte două treimi din venitul net;
b)urmarirea silita a bunurilor condamnatului, potrivit dispoziţiilor legale care reglementeaza executarea creanţelor statului.
În cazul prevăzut la lit. a amenda se executa de către unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din munca ori de către organul care dispune efectuarea platii pensiei.
În cazul prevăzut la lit. b amenda se executa de către organul financiar al comitetului executiv al consiliului popular din localitatea în care domiciliaza condamnatul.
Organele prevăzute în art. 33 alin. 2 şi 3 sînt obligate sa comunice instanţei de executare, la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia.
Aceleasi organe sînt obligate sa instiinteze instanţa despre orice imprejurare care împiedica executarea.
Comitetul executiv al consiliului popular din unitatea administrativ-teritoriala în cuprinsul careia îşi are domiciliul condamnatul, primind copia de pe dispozitivul hotărîrii prin care s-a aplicat pedeapsa complimentara a interzicerii unuia dintre drepturile prevăzute în art. 64 lit. a, d şi e din Codul penal, va aduce aceasta la cunoştinţa serviciilor competente, pentru luarea în evidenta.
Orice organ chemat să efectueze un act care implica pentru persoana interesata unuia dintre drepturile prevăzute în art. 64 din Codul penal va cere acelei persoane sa dea o declaratie că nu a suferit vreo condamnare prin care i s-a interzis exercitiul acelui drept.
Organul prevăzut la alineatul precedent, dacă socoteste necesar, va cere relatii de la institutia care tine evidenta persoanelor condamnate.
Pedeapsa complimentara a degradării militare se executa potrivit dispoziţiilor legale speciale.
Executarea pedepsei complimentare a confiscarii averii se face potrivit prevederilor legale care reglementeaza executarea creanţelor statului şi confiscarea.
Măsura arestarii preventive se executa în penitenciare sau în locuri anume înfiinţate prin ordinul, după caz, al ministrului apararii naţionale, ministrului administraţiei şi internelor sau procurorului general.
Ministerul Apararii Naţionale asigura locurile de detinere pentru militarii arestati preventiv, cercetati de organele prevăzute în art. 208 lit. a şi b din Codul de procedură penala.
Cei arestati preventiv vor fi tinuti separat de condamnati.
Detinerea femeilor se face în condiţiile art. 3 alin. 2 din prezenta lege.
Detinerea minorilor se face separat de majorări.
La cererea organului de urmărire penala, arestatii preventiv în aceeasi cauza sînt tinuti separat unii de altii.
Paza şi supravegherea detinutilor aflati în locurile de detinere preventiva înfiinţate prin ordinul procurorului general se fac cu personal specializat.
(1)Abrogat.
(2)Abrogat.
(3)Arestatii preventiv pot fi folositi la munca numai în cazul cînd consimt la aceasta şi cu avizul medicului locului de detinere, cu excepţia muncilor cu caracter gospodaresc efectuate prin rotatie, pentru care consimtamintul nu este necesar. Cei care se gasesc în curs de urmărire penala pot fi folositi la munca, în aceleasi condiţii, numai cu avizul organului de urmărire.
(4)Detinutii aflati în curs de urmărire penala sau de judecată vor purta imbracaminte personala. Pentru motive temeinice, ei vor trebui sa poarte costumul locului de detinere.
Alin. (1) şi (2) ale art. 40 au fost abrogate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003.
Dispozitiile art. 2-4, 6-9, 11-23, 26, 29, 30, 42 şi 43 se aplică în mod corespunzător.
În caz de moarte a unui condamnat, lucrurile, actele şi banii acestuia aflate la penitenciar se predau familiei. Dacă aceste bunuri nu au fost reclamate în termen de un an de la incunostintarea familiei sau, în cazul cînd nu se cunoaste nici un membru al familiei, după implinirea unui an de la deces, trec în proprietatea statului.
Actele necesare pentru stabilirea unui drept, despre care se afirma ca a luat nastere în legătură cu executarea pedepsei inchisorii, se elibereaza de către locul de detinere numai organelor competente sa stabileasca existenta sau inexistenta acestui drept.
Abrogat.
Art. 44 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 27 iunie 2003.
Ministrul apararii naţionale va emite instrucţiuni cu privire la executarea pedepsei inchisorii în unitatile militare disciplinare, potrivit dispoziţiilor art. 62 din Codul penal şi dispoziţiilor prezentei legi, aplicate în mod corespunzător specificului acestor unităţi, precum şi cu privire la modul de executare a arestarii preventive de către militarii cercetati de organele de cercetare penala prevăzute în art. 208 lit. a şi b din Codul de procedură penala.
Pentru timpul de la 1 ianuarie 1969 pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, condamnatii care executa pedepse pînă la 5 ani inchisoare vor primi o cota de 5% din remuneratia muncii prestate, iar cei care executa pedepse mai mari de 5 ani vor primi o cota de 3% .
Pentru perioada anterioara intrarii în vigoare a prezentei legi, calcularea părţii din pedeapsa care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, în vederea aplicarii art. 59 şi 60 din Codul penal, se face potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 720/1956.
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1970. Pe aceeasi data Decretul nr. 104/1951 pentru stabilirea modului de executare în unitatile disciplinare de către militarii în termen a unor pedepse privative de libertate, Decretul nr. 720/1956 pentru reglementarea punerii în libertate înainte de termen, pe baza muncii prestate şi bunei comportari, publicat în Buletinul Oficial nr. 2 din 16 ianuarie 1957, Decretul nr. 126/1958 privind regimul unor condamnati la pedepse privative de libertate, Decretul nr. 500/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind executarea hotărîrilor judecătorești prin care s-a pronuntat pedeapsa cu moartea, precum şi Decretul nr. 292/1961 privind stabilirea şi recuperarea pagubelor materiale produse Ministerului Afacerilor Interne de către detinutii din locurile de detinere, se abroga.
A se vedea şi ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 64 din 28 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 29 iunie 2003.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.