Hotărâre nr. 994 din 25 iunie 2004

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 9 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii, elaborat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prevăzut în anexa nr. I.

Articolul 2

Se aprobă Studiul de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "Cai de Rasă" - S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003, prevăzut în anexa nr. II, în vederea realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

Articolul 3

Anexele nr. I şi II fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii,

pădurilor şi dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

p. Ministrul transporturilor,

construcţiilor şi turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Ministru de stat,

ministrul administraţiei şi internelor,

Marian Florian Săniuţă

Ministrul delegat

pentru administraţia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 25 iunie 2004.

Nr. 994.

Anexa I

PROGRAM 25/06/2004

Anexa II

STUDIU DE FUNDAMENTARE

a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002, aprobată prin Legea nr. 24/2003

1.Aspecte generale

Regimul de secetă din ultimele două decenii reprezintă un semnal de alarmă pentru agricultura României.

O situaţie cu totul specială se înregistrează în zona de câmpie din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, unde secetele sunt din ce în ce mai frecvente şi de durată. Cauzele secetelor respective sunt multiple, iar măsurile de combatere a acestora şi de atenuare a efectului lor trebuie să fie complexe şi ample. Soluţii în această direcţie au fost preconizate în 1993, printr-un program de măsuri privind "prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite din cauza secetei din 1992-1993" în judeţele menţionate.

În cadrul studiului de faţă, care urmează să fie aprobat prin hotărâre a Guvernului, după câteva informaţii privind secetele respective şi implicaţiile lor, se prezintă situaţia vegetaţiei forestiere din zonă şi se fac propuneri privind ameliorarea ei, ţinându-se seama de efectele favorabile pe care pădurile şi perdelele forestiere le au asupra câmpului şi asupra culturilor agricole.

Cadrul legal al acţiunii propuse este asigurat de Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. În cadrul acestei legi se stipulează la art. 9 alin. (1) că "înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie este obligatorie, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, în cazurile în care, prin studiile întocmite de instituţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) se prevede expres necesitatea realizării acestora prin hotărâre a Guvernului".

2.Date asupra secetelor din zonă şi asupra efectelor înregistrate

Sub raport meteorologic, intervalele secetoase sunt în ultimul timp din ce în ce mai lungi. Practic, şirul anilor de secetă început în 1982 a avut întreruperi puţin semnificative. Chiar dacă, din punct de vedere al intensităţii secetelor, maxime s-au înregistrat la nivelul anilor 19831986, 1992-1993 şi 2000-2002, întregul interval considerat (1982-2002) se caracterizează prin secete mai mult sau mai puţin accentuate, perioadele cu temperaturi şi precipitaţii normale fiind sporadice şi scurte, de unu până la maximum 3 ani.

În ultimul deceniu, în zonă s-au înregistrat 5-6 ani secetoşi sau excesiv de secetoşi. În unii dintre aceşti ani recolta realizată a reprezentat, faţă de media recoltelor din anii normali, doar 17% la grâu, 10% la porumb, 27% la floarea-soarelui. Frecvent, culturile agricole au fost calamitate - total sau parţial - pe suprafeţe întinse, fapt care a impus ca, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din zonă, de la bugetul de stat să fie alocate sume de peste 500 miliarde de lei.

O consecinţă a secetelor meteorologice o reprezintă şi seceta hidrologică. În anii secetoşi şi excesiv de secetoşi, debitele râurilor din zonă reprezintă 15-60% din debitele normale. Lipsa precipitaţiilor şi nivelul foarte scăzut al pânzei freatice duc uneori chiar la secarea temporară a unor cursuri de apă, cu efectele cunoscute asupra economiei şi asupra condiţiilor de mediu.

Constatările de mai sus sunt îngrijorătoare, dat fiind că fenomenele de aridizare din zonă se extind treptat în toată Câmpia Română. Aceste fenomene s-ar putea agrava, mai ales în situaţia în care, la nivel planetar, pentru următoarele perioade se estimează încălzirea progresivă a atmosferei, cu accentuarea fenomenului de arşiţă şi de diminuare a condiţiilor de precipitaţii.

3.Situaţia pădurilor şi perdelelor forestiere din zonă

În zona de câmpie din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, puternic afectată de secetă în ultimele două decenii, ponderea suprafeţei de pădure este de 5-8%, cu mult sub media europeană pentru regiuni similare (15%). Suprafaţa totală a pădurilor din această zonă este de numai 173 mii ha, din care 22 mii ha în Mehedinţi, 79 mii ha în Dolj, 45 mii ha în Olt şi 27 mii ha în Teleorman.

Documente vechi atestă existenţa în trecut a unor întinse suprafeţe de pădure, din care o parte însemnată create special pentru fixarea nisipurilor mobile din sudul Olteniei. În ultimii 140 de ani suprafaţa pădurii s-a restrâns prin defrişări repetate. Numai după al doilea război mondial au fost defrişate 29 mii ha, din care o mare parte au fost păduri de fixare a dunelor de nisip şi de protecţie climatică.

Ca urmare a acestor defrişări s-a reactivat fenomenul de deflaţie, iar secetele au devenit mai frecvente şi mai intense. Aceasta a determinat proiectarea şi executarea, în special după 1970, a reţelei de perdele forestiere de protecţie Sadova-Bechet, cu o suprafaţă de 2.250 ha. Din păcate, o parte din perdelele respective a fost defrişată, în prezent existând doar circa 1.800 ha.

În ultimele decenii situaţia vegetaţiei forestiere s-a înrăutăţit simţitor prin:

–modificarea condiţiilor de vegetaţie din Lunca Dunării şi din Lunca Oltului, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice; prin coborârea nivelului apei freatice din avalul nodurilor hidrotehnice, o parte din pădurile de plop şi salcie din luncile respective a fost grav afectată;

–secetele prelungite, poluarea industrială, tratarea repetată în crâng au determinat înrăutăţirea stării de sănătate a salcâmetelor de pe dunele de nisip din sudul Olteniei, precum şi a altor păduri de câmpie din zonă;

–delictele silvice, care s-au intensificat simţitor o dată cu începerea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere şi care determină şi ele o deteriorare a stării pădurilor şi mai ales degradarea unor importante suprafeţe de perdele forestiere.

Situaţia actuală a vegetaţiei forestiere din zona de câmpie a celor 4 judeţe - pe păduri şi perdele forestiere este prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul studiu.

Ţinându-se seama de rolul vegetaţiei forestiere în ameliorarea condiţiilor de mediu, se impun măsuri de redresare a stării pădurilor şi perdelelor forestiere din zonă, precum şi măsuri de extindere a acestora din urmă în raport cu suprafaţa totală a terenurilor agricole de protejat.

4.Măsuri pentru redresarea situaţiei

În vederea ameliorării prin mijloace silvice a condiţiilor de mediu din zonă este necesar să se ia următoarele măsuri:

● Refacerea/reabilitarea arboretelor degradate din fondul forestier şi a perdelelor forestiere de protecţie cu stare necorespunzătoare funcţiilor pentru care au fost create. Lucrările de refacere/reabilitare se vor executa de către proprietarii/administratorii pădurilor şi perdelelor forestiere respective din surse proprii, în termen de 3 ani de la aprobarea acestui studiu.

● Împădurirea unei suprafeţe de 30 mii ha de terenuri inapte sau ineficiente pentru culturi agricole, în compensarea suprafeţelor de păduri defrişate de pe nisipurile mobile din sudul Olteniei. Terenurile respective vor fi identificate şi transferate în administrarea direcţiilor silvice Mehedinţi, Dolj şi Olt de către consiliile judeţene respective, iar direcţiile silvice nominalizate vor executa lucrările în cel mult 2 ani de la primirea terenurilor în cauză.

● Înfiinţarea unei reţele de perdele forestiere în zona de câmpie lipsită de păduri din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, care să îndeplinească un rol protector, în special pentru porţiunile de teren lipsite de păduri sau alte forme de vegetaţie forestieră. Problema perdelelor respective este prezentată succint în cele ce urmează.

5.Înfiinţarea unei reţele de perdele forestiere de protecţie

5.1.Sisteme de amplasare; suprafaţă de împădurit; eşalonarea lucrărilor

În zona de câmpie a judeţelor Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, suprafaţa de terenuri agricole care nu beneficiază de prezenţa pădurii sau a altor forme de vegetaţie forestieră este de 870 mii ha: 45 mii ha în Mehedinţi, 280 mii ha în Dolj, 265 ha în Olt şi 280 mii ha în Teleorman.

Pentru protecţia terenurilor agricole respective, pentru combaterea secetelor excesive, pentru ameliorarea de durată a condiţiilor de mediu din zonă este necesară crearea unei reţele de perdele forestiere de protecţie. Cercetările ştiinţifice şi experimentările realizate au demonstrat că, în condiţii similare cu cele specifice zonei studiate, este indicată amplasarea perdelelor respective într-un sistem rectangular. Ca regulă generală, distanţa dintre perdelele principale - cu lăţimi de 10 m - va fi de 300 m, iar între cele secundare - cu lăţimi de 7 m distanţă va fi de 500 m, cu îndesiri adecvate (de până la 150 m) în zonele cu nisipuri şi pericol de deflaţie.

Evident, amplasarea perdelelor nu se va face mecanic, ci se vor crea module adaptabile necesităţilor impuse de condiţiile de exploatare agricolă, de drumurile şi pistele de exploatare existente, de orografia terenului, natura proprietăţii etc.

În sistemul preconizat, suprafaţa ocupată de perdelele forestiere de protecţie va fi de aproximativ 42 mii ha, reprezentând sub 5% din suprafaţa terenurilor protejate.

Lucrarea ar urma să se execute în perioada 2005-2010, potrivit eşalonării cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul studiu. Cu caracter experimental şi demonstrativ - pe bază de documentaţii tehnico-economice întocmite şi avizate potrivit legii - se vor putea instala unele perdele forestiere de protecţie, începând cu acest an, pe terenuri pentru care există acordul deţinătorilor, inclusiv în alte judeţe ale ţării.

5.2.Date tehnice suplimentare

În scopul realizării reţelei de perdele se vor proiecta module pentru 100, 250, 500 şi 1.000 ha de teren. Modulele se vor realiza în variante pentru nisipuri, soluri cernoziomice şi alte categorii de soluri zonale sau azonale.

Perdelele principale vor fi constituite din 5-7 rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri.

Ca specii forestiere de introdus în compoziţia perdelelor de protecţie sunt de avut în vedere:

–pentru nisipuri: salcâm, glădiţă, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuşti - soc, sălcioară, arţar tătăresc, corcoduş, păducel, cătină roşie, scumpie (pentru rândurile marginale);

–pentru terenurile cu soluri cernoziomice şi alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roşu, stejar pedunculat, salcâm, glădiţă, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureţ, soforă, jugastru, iar ca arbuşti de interior soc, arţar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduş, cătină roşie, cireş, zarzăr, mălin american, vişin turcesc etc.

Necesarul de puieţi: 5.000-6.700 bucăţi/ha, din care 30% arbuşti sau specii de pomi fructiferi.

5.3.Costul lucrărilor

Costul lucrărilor - la nivelul anului 2003 - poate varia de la 30-35 milioane lei/ha, în cazul perdelelor de salcâm, până la 80-95 milioane lei/ha, în cazul perdelelor pe bază de stejari.

Ţinând seama de specificul zonei şi luând în considerare un cost mediu de 75 milioane lei/ha, costul lucrărilor de instalare şi de întreţinere pentru întreaga suprafaţă de 42 mii ha - calculat în preţuri 2003 - se cifrează la circa 3.000 miliarde lei.

Pentru realizarea reţelei de perdele forestiere de protecţie propuse, pe lângă costul lucrărilor de înfiinţare este necesar să se aibă în vedere şi valoarea despăgubirilor ce vor trebui asigurate pentru proprietarii care nu acceptă ca terenurilor agricole pe care le deţin şi care intră în amplasamentul perdelelor de protecţie să le fie schimbată folosinţa. Se apreciază că valoarea despăgubirilor respective se poate ridica la circa 300 miliarde lei, reprezentând aproximativ 10% din costul lucrărilor de înfiinţare a perdelelor.

5.4.Efecte scontate

Rolul perdelelor forestiere privind ameliorarea condiţiilor de mediu începe a se face simţit la 3-6 ani de la înfiinţare, efectele maxime înregistrându-se însă după vârsta de 10-12 ani. Efectele respective constau în principal în: atenuarea vitezei vântului, reducerea extremelor termice din aer şi sol, favorizarea condensării vaporilor de apă din atmosferă, ameliorarea regimului apei din sol şi pânza freatică.

Evident, toate acestea au o influenţă favorabilă asupra recoltelor agricole realizate pe terenurile protejate de perdele. Cercetări efectuate în special în fosta Uniune Sovietică au pus în evidenţă, pentru diverse culturi, sporuri de recoltă de 10-30% în ani umezi (cu precipitaţii normale) şi de 150-300% în ani secetoşi (pct. 1 din anexa nr. 3 la prezentul studiu). Cercetările menţionate au demonstrat că dacă în anii umezi sporurile de recoltă la grâu, înregistrate în câmp adăpostit de perdele forestiere, au fost de ordinul a 300 kg/ha (1.853 kg/ha faţă de 1.556 kg/ha, media din teren fără adăpost), în anii secetoşi sporurile respective s-au ridicat la peste 700 kg/ha (950 kg/ha faţă de 247 kg/ha, media recoltei din teren fără adăpost). În ţara noastră, în zona Mărculeşti-Ialomiţa s-a obţinut în anul secetos 1946 un spor de recoltă de 1.000 kg/ha (1.375 kg/ha faţă de 379 kg/ha, cât a reprezentat producţia în câmp deschis), chiar dacă perdelele respective nu erau ajunse la maturitate, având doar înălţimea medie de 5,8 m (anexa nr. 3 pct. 2).

În afara sporului de producţii agricole este de avut în vedere şi producţia de material lemnos. Pe durata unui ciclu de 20-25 de ani, un hectar din reţeaua de perdele forestiere poate furniza, cu îngrijire adecvată, 4-6 m 3 /an de lemn apt pentru foc şi construcţii rurale. Acest aspect este de importanţă deosebită pentru o zonă lipsită de păduri, cum este cea de care ne ocupăm.

În sfârşit, este de menţionat şi rolul ecologic al perdelelor respective. Pe lângă influenţa asupra condiţiilor de climă - şi, de fapt, inclusiv prin această influenţă ele devin adevărate oaze pentru numeroase vieţuitoare, de la insecte şi păsări până la mamifere specifice zonei de câmpie, toate cu funcţii importante în reglarea şi ameliorarea condiţiilor de mediu şi de viaţă.

5.5.Probleme speciale

Realizarea reţelei de perdele forestiere de protecţie interesează un segment important al populaţiei din zona de câmpie a celor 4 judeţe şi poate avea implicaţii importante de ordin ecologic, social, educativ şi economic. Succesul ei este condiţionat, printre altele, de luarea următoarelor măsuri:

● Proiectarea şi amplasarea judicioasă a reţelelor de perdele, în aşa fel încât suprafaţa scoasă din producţia agricolă să fie cât mai mică, iar efectul protector cât mai ridicat.

● Sensibilizarea populaţiei şi a proprietarilor de terenuri agricole din zonă în legătură cu importanţa perdelelor forestiere de protecţie pentru ameliorarea condiţiilor de mediu şi de viaţă, pentru diminuarea treptată a efectelor secetelor şi pentru sporirea recoltelor agricole.

● Stabilirea unei metodologii pentru despăgubirea proprietarilor care nu sunt de acord cu schimbarea folosinţei terenurilor agricole pe care le deţin şi care intră în amplasamentul viitoarelor perdele forestiere de protecţie.

Acţiunea de creare a reţelei de perdele forestiere în zona de câmpie a judeţelor Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman se înscrie ca o primă etapă a Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie prevăzut de Legea nr. 289/2002. Ca atare, potrivit legii menţionate, ea urmează a fi coordonată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", precum şi cu alţi agenţi economici interesaţi.

La reţeaua de perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol împotriva factorilor climatici dăunători este necesar de avut în vedere şi celelalte categorii de perdele forestiere de protecţie, şi anume: pentru protejarea solului împotriva eroziunii; pentru protecţia căilor de comunicaţii şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor; pentru protecţia digurilor şi malurilor împotriva curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele; pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale. În această ultimă categorie se includ perdelele forestiere de protecţie ce urmează a se crea, începând cu anul forestier 2003/2004, pe terenurile agricole ale unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 (anexa nr. 4 la prezentul studiu).

Finanţarea lucrărilor se va face din sursele de finanţare prevăzute la art. 18 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Bibliografie:

──────────────

Neşu I., 1998, Perdele forestiere de protecţie a câmpului. Editura Star Tipp Slobozia MAPPM, 1993, Program de măsuri pentru prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite datorită secetei în perioada 1992-1993 în Câmpia Dunării, în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman.

Anexa 1

────────

la studiu

──────────

SITUAŢIA PĂDURILOR ŞI PERDELELOR FORESTIERE DE

PROTECŢIE DIN ZONA DE CÂMPIE A JUDEŢELOR

MEHEDINŢI, DOLJ, OLT ŞI TELEORMAN

–hectare -

Anexa 2

──────

la studiu

──────────

SUPRAFAŢA PERDELELOR FORESTIERE PROPUSE A SE ÎNFIINŢA

ÎN CADRUL SISTEMULUI NAŢIONAL AL PERDELELOR

FORESTIERE DE PROTECŢIE PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 289/2002,

ÎN ZONA DE CÂMPIE A JUDEŢELOR MEHEDINŢI, DOLJ, OLT ŞI

TELEORMAN

–hectare -

Anexa 3

────────

la studiu

──────────

INFLUENŢA PERDELELOR FORESTIERE

ASUPRA RECOLTELOR AGRICOLE

1.Creşterea, în procente, a recoltei diferitelor culturi

agricole la adăpostul perdelelor forestiere de protecţie x)

Notă *) După cercetări efectuate în staţiuni experimentale din zona de stepă a fostei Uniuni Sovietice ( Zukowski, 1950, citat de Neşu, 1998).

2.Recolte de grâu realizate în câmp deschis şi la adăpostul perdelelor forestiere x)

x)După Zucowschi (1950) şi Lupe (1946), citaţi de Neşu (1998) xx) Datele pentru staţiunea Bărăgan se referă numai la anul 1946 (adăpost: perdea tânără, cu înălţime de 5,8 m).Anexa 4

────────

la studiu

──────────

SUPRAFAŢA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECŢIE

CE URMEAZĂ A SE ÎNFIINŢA PE TERENURILE UNITĂŢILOR DE

CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A CAILOR DE RASĂ, PRELUATE

DE REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ÎN BAZA

O.U.G. 139/2002

–hectare -