Decizie nr. 1.561 din 7 decembrie 2010

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 16 şi 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Jean Filip şi Elena Filip în Dosarul nr. 35.344/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 35.344/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 16 şi 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Jean Filip şi Elena Filip.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin normelor constituţionale, întrucât persoanele care au cumpărat imobile de la stat în temeiul Legii nr. 112/1995 ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desfiinţate beneficiază de scutire de la plata taxei de timbru şi pot pretinde o despăgubire echivalentă cu valoarea de piaţă a imobilelor, fiind discriminate pozitiv în raport cu persoanele aflate în situaţia autorilor excepţiei al căror contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat în baza Legii nr. 85/1992.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că, de fapt, autorii excepţiei solicită completarea textelor de lege criticate, în sensul că reglementările cuprinse în aceste texte să se aplice şi persoanelor care au încheiate contracte de vânzare în baza Legii nr. 85/1992. Or, o asemenea operaţiune excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Analizând prevederile de lege criticate, Curtea constată că, deşi a fost sesizată de instanţa de judecată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 16 şi 18 din Legea nr. 1/2009, în realitate obiectul excepţiei îl reprezintă art. 50 alin. (2^1) şi art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, dispoziţii introduse prin art. I pct. 16 şi 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 50: "(2^1) Cererile sau acţiunile în justiţie având ca obiect restituirea preţului de piaţă al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, care au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxele de timbru.";

–Art. 50^1: "(1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.

(2)Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin expertiză."

În susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor de lege criticate sunt invocate următoarele dispoziţii constituţionale: art. 11 alin. (2) - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (1) - Universalitatea, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (3) şi (6) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 - Înfăptuirea justiţiei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Asupra constituţionalităţii Legii nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Curtea s-a mai pronunţat în cadrul controlului a priori, statuând cu majoritate de voturi că această lege este constituţională.

Astfel, prin Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate, reţinând, în legătură cu textele de lege criticate şi în prezenta cauză, că "acordarea unor despăgubiri la valoarea actuală a imobilelor are natura juridică a unei măsuri echitabile, menită să le ofere foştilor chiriaşi posibilitatea de a-şi cumpăra o locuinţă, ceea ce este în consens cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora: «România este stat de drept, în care [...] drepturile şi libertăţile cetăţenilor [...], dreptatea [...] reprezintă valori supreme [...] şi sunt garantate.»"

De altfel, în sensul celor reţinute în decizia mai sus menţionată, pentru critici de neconstituţionalitate similare celor din cauza de faţă, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.002 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2010, precum şi prin Decizia nr. 1.183 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.727 din 27 octombrie 2009, prin care au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate referitoare la prevederile de lege criticate şi în prezenta cauză.

Atât soluţia, cât şi considerentele reţinute de Curte în aceste decizii sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2^1) şi art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Jean Filip şi Elena Filip în Dosarul nr. 35.344/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Maria Bratu