Decizie nr. 197 din 31 martie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2), alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei [art. 57 alin. (2), (3) şi (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă], excepţie ridicată de S.P. Mincu şi Asociaţii S.P.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 227/1.259/2014/a2 al Tribunalului Specializat Argeş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 984D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 985D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 [art. 57 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 85/2014], excepţie ridicată de Kahat Ahmad Samir în Dosarul nr. 227/1.259/2014/a1 al Tribunalului Specializat Argeş.

4.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

6.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

7.Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 985D/2014 la Dosarul nr. 984D/2014, care este primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9.Prin încheierile din 6 octombrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 227/1.259/2014/a2 şi nr. 227/1.259/2014/a1, Tribunalul Specializat Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2), alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei [art. 57 alin. (2), (3) şi (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă], excepţie ridicată de S.P. Mincu şi Asociaţii S.P.R.L. din Piteşti şi de Kahat Ahmad Samir în cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

10.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prin modul în care sunt edictate prevederile criticate, în lipsa unor criterii clare pentru înlocuirea administratorului judiciar provizoriu de către creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, se încalcă principiul constituţional al previzibilităţii, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (1) şi art. 20 alin. (1). Totodată, se arată că este încălcat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, iar accesul liber la justiţie este îngrădit în situaţia în care există un singur creditor, deciziile luate de acesta fiind necenzurabile, întrucât prevederile criticate nu dau posibilitatea administratorului/lichidatorului judiciar să conteste decizia de desemnare/înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar. Pentru aceleaşi raţiuni, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 45 şi art. 124 alin. (2) din Constituţie.

11.Astfel, se arată că, în speţă, în mod cu totul nelegal şi abuziv, creditorul nu a confirmat lichidatorul provizoriu desemnat de instanţă, deşi acesta a prezentat o ofertă financiară rezonabilă, nefiindu-i contestate actele îndeplinite în procedură până la acest moment, desemnând un alt lichidator după criterii necunoscute, căruia i-a stabilit un onorariu exagerat şi fără legătură cu complexitatea actelor ce urmează a fi efectuate.

12.Tribunalul Specializat Argeş opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele criticate fiind constituţionale, respectiv prevederile art. 19 alin. (2^1) şi (3) din Legea nr. 85/2006, [art. 57 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 85/2014], care acordă creditorilor ce deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor posibilitatea de a-şi apăra drepturile în cadrul procedurii de insolvenţă prin neconfirmarea practicianului solicitat de către debitor şi numirea unui alt practician, precum şi recunoaşterea calităţii procesuale active de a contesta o astfel de decizie doar altor creditori, şi nu altor participanţi la procedură, întrucât, altfel, acest atribut de decizie acordat creditorilor ar fi lipsit de conţinut pentru că ar da posibilitatea lichidatorului judiciar/respectiv administratorului judiciar să-şi conteste propria înlocuire şi administratorului special, reprezentantul debitoarei, să conteste înlocuirea practicianului solicitat de către debitor.

13.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

15.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la

prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

17.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 19 alin. (2), alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006 [art. 57 alin. (2), alin. (3) şi alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014]. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere faptul că, astfel cum reiese din dosarul cauzei, în speţa de faţă procedura generală a insolvenţei a fost deschisă potrivit Legii nr. 85/2006, precum şi prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Prevederile art. 19 alin. (2), alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei au următorul cuprins: "(2) La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. În cazul în care remuneraţia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilită de către judecătorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvenţă. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic.

(2^1)Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia.

(3)Creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) şi (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator."

18.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 alin. (1) privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

19.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra dispoziţiilor criticate s-a mai pronunţat, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 531 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 20 noiembrie 2014, Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 2 martie 2012, sau Decizia nr. 556 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 30 august 2011.

20.Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 au fost adoptate de legiuitor pentru asigurarea respectării principiilor celerităţii procedurii, protecţiei creditorilor şi desfăşurării adecvate a activităţii practicienilor în insolvenţă. Astfel, s-a dat posibilitatea creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor să desemneze, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau un lichidator în locul administratorului judiciar sau al lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să-i stabilească remuneraţia (Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009).

21.Potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. Astfel, adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar pentru facilitarea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalităţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanţelor. Regula în această materie este stabilită de dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente. Există situaţii speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanţa sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, şi anume votul creditorilor care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor. Opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu pentru cel al numărului creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numărul creditorilor (Decizia nr. 619 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008).

22.Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat că soluţia legislativă criticată, şi anume posibilitatea creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator, ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu pentru cel al numărului creditorilor. În acelaşi sens, Curtea a mai reţinut că, în ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau a unui lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută de lege, şi anume numai cu votul acestui creditor care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor (Decizia nr. 1.255 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011).

23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

24.În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia, în mod cu totul nelegal şi abuziv, creditorul nu a confirmat lichidatorul provizoriu desemnat de instanţă, deşi acesta a prezentat o ofertă financiară rezonabilă, nefiindu-i contestate actele îndeplinite în procedură până la acest moment, desemnând un alt lichidator după criterii necunoscute, căruia i-a stabilit un onorariu exagerat şi fără legătură cu complexitatea actelor ce urmează a fi efectuate, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce ţin de aplicarea în concret a legii la speţa dedusă judecăţii, şi nu de constituţionalitate. Potrivit art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic are ca atribuţie desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activităţii practicienilor în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparţine.

25.Ca atare, persoana desemnată de judecătorul-sindic are un mandat provizoriu până când, în virtutea prevederilor art. 19 alin. (2) Legea nr. 85/2006, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor decid desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia.

26.În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic confirmă, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, iar, potrivit prevederilor alin. (3) al art. 19 din aceeaşi lege, ceilalţi creditori pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului. Astfel, împotriva deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau un lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Totodată, potrivit art. 18 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006, administratorul special formulează contestaţii în cadrul procedurii.

27.Faţă de cele prezentate mai sus, nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, întrucât textele criticate nu pot fi disociate de întreaga reglementare instituită prin Legea nr. 85/2006.

28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.P. Mincu şi Asociaţii S.P.R.L. din Piteşti şi de Kahat Ahmad Samir în dosarele nr. 227/1.259/2014/a2 şi nr. 227/1.259/2014/a1 ale Tribunalului Specializat Argeş şi constată că dispoziţiile art. 19 alin. (2), alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Specializat Argeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu