Decizie nr. 60 din 17 ianuarie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Gheorghe Ionel în Dosarul nr. 3.982/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 19 decembrie 2006, în prezenţa autorului excepţiei, asistat de avocat Lilica Poppa, a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, reprezentat de avocat Cleopatra Cadar, a Administraţiei Fondului pentru Mediu, reprezentat de avocat Cristiana Stoica, şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 16 ianuarie 2007, apoi pentru data de 17 ianuarie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.982/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Gheorghe Ionel.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 105/2006 este neconstituţională, întrucât aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, ordonanţă ce a fost adoptată cu încălcarea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Astfel, consideră că diminuarea veniturilor încasate la Fondul pentru mediu nu constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată şi că nu există necesitatea instituirii de urgenţă a măsurilor prevăzute de actul normativ criticat, deşi în cauză există un interes public.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile Legii nr. 105/2006 sunt constituţionale în raport de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 s-a făcut cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile Legii nr. 105/2006 sunt constituţionale, iar prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie nu au incidenţă, întrucât nu conţin reglementări referitoare la procedura de adoptare a unei legi.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005 şi a abrogat Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) referitoare la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la cerinţele impuse de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, s-a pronunţat prin Decizia nr. 255/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, statuând că, pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, trebuie întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii:

1.existenţa unei situaţii extraordinare;

2.reglementarea acesteia să nu poată fi amânată;

3.urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.

Cu privire la "situaţia extraordinară", chiar sub imperiul reglementării constituţionale anterioare în materie, Curtea, referindu-se la "cazul excepţional", a statuat că acesta este definit în raport cu "necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public" (Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995).

În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin legea criticată, se motivează adoptarea acesteia prin necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi a atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu în ceea ce priveşte activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluţionarea contestaţiilor şi executarea silită a contribuţiilor datorate la Fondul pentru mediu, şi prin necesitatea sporirii numărului de categorii de proiecte ce pot fi finanţate din Fondul pentru mediu, în special cele privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, Directiva-cadru a apei şi instalaţiile mari de ardere, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate pentru capitolul 22 - Mediu.

De asemenea, în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 se precizează că era necesară clarificarea de urgenţă a regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin aplicarea prevederilor Codului de procedură fiscală, şi, de asemenea, era necesară introducerea, respectiv reintroducerea unor contribuţii care să permită finanţarea corespunzătoare a proiectelor pentru protecţia mediului.

Având în vedere aspectele menţionate în Nota de fundamentare şi în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, Curtea constată că necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin stabilirea aplicării prevederilor Codului de procedură fiscală, precum şi necesitatea sporirii categoriilor specifice de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu pot reprezenta situaţii extraordinare în sensul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, care să justifice adoptarea unei noi reglementări privind Fondul pentru mediu. În acest sens, Curtea reţine că Legea nr. 73/2000, lege abrogată prin intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, nu reglementa regimul juridic al contribuţiilor şi taxelor ce se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu, spre deosebire de dispoziţiile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, potrivit cărora aceste contribuţii şi taxe urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Codul de procedură fiscală. Totodată, Curtea reţine că prin art. 13 alin. (2) din ordonanţa criticată s-a sporit numărul categoriilor de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu.

În ceea ce priveşte urgenţa adoptării actului normativ criticat, Curtea constată că, aşa cum este motivată în cuprinsul ordonanţei, aceasta a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 22 - Mediu.

În concluzie, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost adoptată în conformitate cu cerinţele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală şi, prin urmare, Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă este constituţională, din punct de vedere extrinsec.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Gheorghe Ionel în Dosarul nr. 3.982/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII

CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean