referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Dosar nr. 2.303/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă |
| Denisa Livia Băldean | - judecător la Secția I civilă |
| Mariana Hortolomei | - judecător la Secția I civilă |
| Mihaela Glodeanu | - judecător la Secția I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Cosmin Horia Mihăianu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Petronela Iulia Nițu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Carmen Maria Ilie | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Liliana Vișan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Maria Hrudei | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Pohrib | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mădălina-Elena Vladu-Crevon | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare („Regulamentul“).
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 22.396/3/2023 și de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.050/117/2024.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că:
(i)la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă;
(ii)intimatul-reclamant din Dosarul nr. 22.396/3/2023 a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.
De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 22.396/3/2023, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024“), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se interpretează în sensul că se referă la vechimea în serviciu realizată până la data pensionării (ca urmare a trecerii în rezervă) sau la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă?
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la 14 octombrie 2024 cu nr. 2.303/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 24 februarie 2025.
Prin Încheierea din 3 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.050/117/2024, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă într-o cerere de revizuire a unei pensii militare de stat, recalculată printr-o decizie din data de 9.08.2018, pot fi valorificate, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar perioadele de vechime de până la trecerea reclamantului în rezervă, la data de 30.04.1999, cu eliminarea stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior trecerii sale în rezervă?
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 28 octombrie 2024 cu nr. 2.397/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.303/1/2024.
Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 223/2015“), forma în vigoare la data înregistrării cererilor de recalculare de către reclamanți (10.11.2021 și, respectiv, luna decembrie 2023):
Articolul 109
(1)Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispozițiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situația în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfășurată în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special.
(3)Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4)Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5)Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condițiile prezentei legi, și în situația depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor și se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.
(6)Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(7)Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) și termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).
Articolul 3În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...)
e)vechimea în serviciu - perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații:
1.a avut calitatea de cadru militar/polițist/funcționar public cu statut special, în activitate;
2.a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract/soldat și gradat voluntar/soldat și gradat profesionist;
3.a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal;
4.a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
5.a fost în captivitate;
6.a îndeplinit activități pastoral-misionare, duhovnicești și religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin încheierea unui contract individual de muncă;
f)vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii; (...)
Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 al ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 23 martie 2016 („Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016“), anexa nr. 1 - Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat.
Articolul 3
Recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:
a)vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;
b)procentele de calcul stabilite conform prevederilor art. 29, 39 și 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeași lege; (...).
Dosarul nr. 22.396/3/2023Circumstanțele cauzei
Reclamantul A.B. a fost înscris la pensie militară de stat în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat („Legea nr. 164/2001“), începând cu data de 1.06.2002, prin Decizia nr. aaaaa/24.06.2002, emisă de Serviciul pensii din cadrul Ministerului de Interne, fiindu-i stabilită o vechime efectivă ca militar de 21 de ani, 7 luni și 20 de zile, dintre care 1 an și 3 luni în condiții speciale.
Ulterior, prin Decizia nr. bbbbb/13.01.2003, emisă de Serviciul pensii din cadrul Ministerului de Interne, s-a stabilit faptul că, din vechimea efectivă ca militar de 21 de ani, 7 luni și 20 de zile, reclamantul a desfășurat activitate în condiții speciale timp de 2 ani, 4 luni și 14 zile și în condiții deosebite timp de 16 ani, 4 luni și 8 zile.
Ca efect al abrogării Legii nr. 164/2001 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice („Legea nr. 263/2010“), pensia reclamantului a fost recalculată prin Decizia nr. ccccc/24.04.2012, potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor („Legea nr. 119/2010“) și revizuită în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011“).
La 7.05.2014, dosarul de pensie al reclamantului a fost înregistrat în evidența Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale („C.P.S. a M.Ap.N.“), ca urmare a aprobării transferului de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne („C.P.S. a M.A.I.“), emițându-se Decizia nr. ddddd/13.06.2014 prin care s-a stabilit în beneficiul reclamantului o vechime în serviciu de 21 ani, 7 luni și 20 de zile, din care 1 an, 2 luni și 7 zile în condiții speciale și 4 ani, 1 lună și 2 zile în condiții deosebite.
Prin Decizia nr. eeeee/13.06.2014 privind revizuirea pensiei în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 s-a stabilit un stagiu complet de cotizare de 26 ani, 10 luni și 29 de zile, respectiv 21 de ani, 7 luni și 20 de zile vechime ca militar, dintre care 2 ani, 4 luni și 14 zile în condiții speciale și 16 ani, 4 luni și 8 zile în condiții deosebite.
Prin Decizia nr. fffff/14.10.2014 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă s-a stabilit un stagiu total de cotizare de 36 de ani, 10 luni și 29 de zile, dintre care 9 ani, 11 luni și 19 zile în sistemul public și 26 de ani, 10 luni și 29 de zile în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, C.P.S. a M.Ap.N. a emis Decizia de recalculare nr. ggggg/28.09.2016 prin care a valorificat vechimea efectivă realizată de 31 de ani, 7 luni și 21 de zile și cuantumul soldelor lunare brute reflectat în Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate în perioada noiembrie 2001-aprilie 2002 de lt. col. r.) A.B., eliberată de Serviciul Telecomunicații Speciale cu nr. hhh/15.09.2016 și înregistrată cu nr. iii/23.09.2016.
Prin Decizia de recalculare nr. jjjjj/18.01.2017 s-a valorificat vechimea în serviciu reflectată în Fișa cu locurile de muncă în care a lucrat lt. col. r.) A.B. și care îi dă dreptul la încadrare în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții nr. kkkkk/3.05.2016, întocmită și transmisă de Centrul Militar Județean Arad și înregistrată la C.P.S. a M.Ap.N. cu nr. lllll/11.05.2016.
Prin Decizia de actualizare nr. mmmmm/14.12.2018, cuantumul pensiei militare de stat a fost actualizat în baza prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare până la 15.09.2017, raportate la prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare („Legea nr. 152/2017“), prin care cuantumul brut al soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate și ale soldaților și gradaților profesioniști sa majorat cu 15%. Pensia rezultată fiind mai mică decât cea aflată în plată, reclamantul a rămas cu aceasta, ca fiind pensia mai favorabilă.
Prin cererea de chemare în judecată, completată, reclamantul A.B., în contradictoriu cu pârâta C.P.S. a M.Ap.N., a solicitat obligarea pârâtei la: emiterea unei decizii de revizuire a drepturilor de pensie militară ce i se cuvin, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare pe care le-a realizat ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii în serviciu realizate până la data pensionării (15.05.2002), de 26 de ani, 10 luni și 29 de zile (respectiv 31 de ani și 13 zile, potrivit recalculării grupelor de muncă), utilizându-se aceeași bază de calcul din anul 2002, când a fost stabilită pensia la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor.
Prin Sentința civilă nr. xxx din 9 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, a fost admis primul capăt de cerere, fiind obligată pârâta C.P.S. a M.Ap.N. să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii avute la trecerea în rezervă, de 31 de ani, și baza de calcul avută la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor.
Tribunalul a reținut, în esență, că din economia dispozițiilor art. 28 și 29 din Legea nr. 223/2015 reiese că stagiul de cotizare realizat în sistemul public nu influențează baza de calcul al pensiei, precum și că reclamantul nu se află în situațiile de excepție prevăzute la art. 29 din Legea nr. 223/2015, în care, pentru înscrierea la pensie, este necesară îndeplinirea condiției de vechime cumulată, reclamantul fiind deja beneficiarul unei pensii de serviciu.
Dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 se referă la datele din dosarul de pensie și care vizează perioada în care a fost desfășurată activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special sau în sistemul public până la data trecerii în rezervă, întrucât perioada ulterioară nu mai prezintă relevanță pentru determinarea pensiei militare, aceasta putând fi valorificată numai în sistemul public de pensii.
Din coroborarea sintagmei „după caz“ din cuprinsul art. 3 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 cu faptul că, prin art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se impune ca recalcularea pensiilor să se facă „în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“, rezultă că nu în toate situațiile, în vederea recalculării pensiilor militare, se va ține seama de vechimea cumulată, ci doar atunci când aceasta este necesară pentru obținerea unei pensii.
Împotriva sentinței civile menționate la paragraful 24 din prezenta decizie a declarat apel C.P.S. a M.Ap.N., solicitând admiterea apelului și schimbarea, în parte, a hotărârii apelate, în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că, prin art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, începând cu 1.01.2016, pensia intimatului-reclamant a devenit pensie militară de stat, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, și se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (în cazul reclamantului aceasta fiind Decizia nr. fffff/14.10.2014 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă), și nu în raport cu vechimea de militar din această decizie, ceea ce a presupus preluarea în integralitate a vechimii din Decizia nr. fffff/14.10.2014, atât cea realizată în sistemul public de pensii, cât și cea recunoscută ca vechime în serviciu.
Vechimea cumulată rezultată a contribuit la stabilirea procentului final în funcție de care s-a determinat cuantumul pensiei, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 223/2015.
Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.Dosarul nr. 1.050/117/2024Circumstanțele cauzei
Reclamantul C.D. a fost angajat al M.Ap.N., trecând în rezervă la 30.04.1999.
La finalul anului 2023, reclamantul a făcut demersuri în sensul eliminării din valorificarea pensiei militare pentru limită de vârstă a stagiului de cotizare pe care l-a realizat în sistemul civil, ulterior trecerii în rezervă, respectiv 4 ani și 9 luni.
În urma solicitării formulate de către reclamant în sensul eliminării stagiului de cotizare de 4 ani și 9 luni anterior menționat, adresată pârâtei din litigiu după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, acestuia i-a fost comunicat Răspunsul nr. nnnn/13.02.2024, prin care i s-a confirmat, în mod expres, că vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, în cazul său, este de 43 de ani și 20 de zile, întregită 43 de ani, în care este inclusă și vechimea realizată în sistemul unitar de pensii publice de 4 ani și 9 luni.
Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 1.050/117/2024, reclamantul C.D., în contradictoriu cu pârâta C.P.S. a M.Ap.N. - Unitatea Militară 02505 („U.M. 02505“), a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii prin care să revizuiască pensia militară de stat, recalculată prin Decizia nr. ooooo/9.08.2018, în sensul de valorificare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 223/2015, doar a perioadelor de vechime de până la trecerea sa în rezervă, la 30.04.1999, când au încetat raporturile de muncă cu M.Ap.N., cu eliminarea de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat dispozițiile art. 28, 77 și art. 109 alin. (1) și (4) din Legea nr. 223/2015, arătând că dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 nu mai puteau produce efecte după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, iar pârâtei îi revenea obligația să valorifice perioada de până la momentul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului - 30.04.1999 - și să elibereze o adeverință prin care să ateste că, în perioada 1.04.2010-1.01.2015, reclamantul a realizat stagiu de cotizare în cadrul sistemului public de pensii, urmând ca perioada indicată, împreună cu cele lucrate ulterior anului 2015, să fie valorificată în sistemul unitar de pensii publice la data îndeplinirii condițiilor de vârstă și a stagiului minim de cotizare.
Pârâta C.P.S. a M.Ap.N. a formulat întâmpinare, prin care, pe fond, a arătat că stagiile realizate în sistemul unitar de pensii publice au fost deja valorificate în sistemul militar, cu ocazia recalculării pensiilor militare de stat potrivit dispozițiilor Legii nr. 223/2015, astfel că acestea nu se pot extrage din sistemul militar și valorifica din nou în sistemul public, pentru că nu există temei legal pentru diminuarea stagiilor de cotizare deja valorificate la recalcularea drepturilor de pensie în sistemul militar.
În schimb, Legea nr. 223/2015 stabilește la art. 25 alin. (2) că vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia.
Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
În ambele dosare (nr. 22.396/3/2023 și nr. 1.050/117/2024), prin încheierile de ședință pronunțate, instanțele de trimitere au reținut că, prin raportare la dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în cauză, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a sesizărilor.
Dosarul nr. 22.396/3/202341. Apelanta a arătat că nu se opune sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru rezolvarea chestiunii de drept ce face obiectul cauzei.
Intimatul a arătat că, în opinia sa, nu este oportună sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru rezolvarea chestiunii de drept ce face obiectul cauzei, instanța de apel putând soluționa litigiul în baza înscrisurilor depuse la dosar.Dosarul nr. 1.050/117/202443. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.
Dosarul nr. 22.396/3/202344. Reținând aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, raportate la cele ale art. 3 lit. f) din Legea nr. 223/2015, în opinia instanței de trimitere, sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul unitar de pensii publice după trecerea în rezervă, respectiv vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016.Dosarul nr. 1.050/117/202445. Potrivit punctului de vedere expus de tribunal, aspectele care se impun a fi lămurite în prezenta cauză ar putea fi interpretate, cu titlu preliminar, în sensul că, prin efectul Legii nr. 263/2010, pensiile militare de stat au fost recalculate în integralitate, devenind pensii publice. Ulterior, s-au acordat din nou pensii militare, iar stagiul luat în considerare nu ar mai putea fi scindat.
Stagiile din sistemul public de pensii au fost valorificate în sistemul militar de pensii, când s-au recalculat pensiile militare de stat conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015. Așa fiind, acestea nu ar putea fi separate din sistemul militar și valorificate din nou în sistemul public, neexistând un temei legal pentru a se proceda în acest sens.
Curțile de apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Mureș - Secția I civilă și Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar Curtea de Apel Iași și tribunalele Ialomița, Ilfov, Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Constanța - Secția I civilă, Iași și Vaslui au comunicat puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.
Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul unitar de pensii publice după trecerea în rezervă, respectiv vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie.
Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul curților de apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (Decizia civilă nr. 3.429/2024 din 2 septembrie 2024 - Dosarul nr. 21.019/3/2023, definitivă) și Târgu Mureș - Secția I civilă (Decizia nr. 522/A din 14 mai 2024 - Dosarul nr. 1.926/102/2019, definitivă) și al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (sentințele civile nr. 323 din 30 ianuarie 2023 - Dosarul nr. 24.817/3/2022, definitivă; nr. 5.803/2024 din 12 septembrie 2024 - Dosarul nr. 23.805/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cu termen la 17 martie 2025; nr. 3.362/2024 din 8 mai 2024 - Dosarul nr. 4.580/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a cărui judecată a fost suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile în cadrul prezentului dosar).
În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: Curtea de Apel Iași și tribunalele Ialomița, Ilfov, Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal și Vaslui.
În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost invocate argumentele redate în cele de mai jos.
Împrejurarea că pensia militară a reclamantului a fost revizuită în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 nu exclude utilizarea vechimii atestate de decizia de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 263/2010, dacă aceasta a fost ultima decizie de pensie anterior procesului de recalculare instituit de art. 109 din Legea nr. 223/2015, dispozițiile alin. (1) ale art. 109 neoperând nicio distincție sub aspectul identificării ultimei decizii de pensie, în sensul că nu exclud posibilitatea ca pensia revizuită în baza ordonanței de urgență sus-menționate să fi fost recalculată în baza Legii nr. 263/2010 anterior intrării in vigoare a Legii nr. 223/2015 și nu exclud din sfera „ultimei decizii“ o atare decizie de recalculare.
De altfel, dispozițiile art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 conferă posibilitatea valorificării, chiar în procesul de recalculare instituit de acest act normativ, a unor stagii nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de momentul realizării acestora (anterior/ulterior trecerii în rezervă).
Recunoașterea reciprocă a stagiilor de cotizare între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă înseamnă, în cazul reclamantului, că, la stabilirea pensiei din sistemul public, se recunoaște ca vechime în muncă perioada de vechime valorificată în decizia de pensie militară de serviciu, considerându-se îndeplinite cerințele privind stagiul de cotizare prevăzute de art. 52 din Legea nr. 263/2010 pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, fără a însemna însă că la calculul punctajului de pensie vor putea fi valorificate și veniturile din acel stagiu.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 223/2015, doar stagiile realizate după data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv după data de 1.01.2016, precum și cele nevalorificate la recalcularea pensiei pot fi valorificate în sistem civil. Or, perioada civilă, odată valorificată în sistem militar, nu mai poate fi „extrasă“ și mutată în vederea valorificării în sistemul public de pensii, neexistând niciun text de lege care să prevadă această posibilitate.
Într-o altă orientare jurisprudențială s-a reținut că vechimea care trebuia utilizată la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanților era doar cea realizată în sistemul militar, până la trecerea în rezervă, iar nu cea cumulată cu stagiile realizate după data trecerii în rezervă.
Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (sentințele civile nr. 4.756/2024 din 20 iunie 2024 - Dosarul 7.375/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cu termen de judecată la 3.04.2025; nr. 2.657/2023 din 04 mai 2023, schimbată în tot în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, ca urmare a admiterii apelului de către Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale prin Decizia civilă nr. 883/2024 din 22 februarie 2024).
În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: tribunalele Constanța - Secția I civilă și Iași - Secția I civilă.
În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost reținute considerentele redate în continuare.
Prin efectul Legii nr. 223/2015, pensiile militare de stat, transformate în pensii din sistemul public de pensii, au redevenit pensii militare de stat, iar baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie a fost reprezentată de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, veniturile salariale obținute ulterior neprezentând relevanță.
Faptul că veniturile salariale obținute ulterior, după încetarea calității de militar, nu prezintă relevanță pentru determinarea pensiei militare de stat nu înseamnă că acestea sunt lipsite de orice efect juridic, ci, în baza art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, se pot valorifica în sistemul public de pensii. Altfel, reclamantul ar fi lipsit de stagiile de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă, acestea nemaiputând fi valorificate în sistemul public de pensii, în timp ce, pentru pensia militară de stat, nu prezintă relevanță. Or, rolul art. 109 din Legea nr. 223/2015 este acela de a recalcula pensiile militare de stat prin raportare la noile criterii legislative, iar nu de a înlătura efectele stagiilor de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă.
S-a reținut că pârâtei îi revenea obligația, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, să valorifice perioada de până la momentul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului și să elibereze o adeverință către casa de pensii publică prin care să ateste aceste aspecte, urmând ca stagiile de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă să fie valorificate în sistemul public de pensii la data îndeplinirii condițiilor de vârstă și stagiu minim de cotizare.
Pârâta nu putea proceda la valorificarea unei perioade nelucrate în sistem militar, ulterioară trecerii în rezervă, întrucât Legea nr. 223/2015 nu permite o astfel de valorificare, putând fi valorificat, eventual, doar stagiul civil realizat anterior stabilirii pensiei militare de stat.
Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.
Prin Decizia nr. 486 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și a constatat că dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate, prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 27-33 din decizia menționată.
Prin Decizia nr. 86 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 11 iulie 2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a constatat că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate, relevante fiind considerentele de la paragrafele 21-28 din decizia menționată.
Prin Decizia nr. 338 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 2 septembrie 2022, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 19, 21-26 și 29 din decizia evocată.
În mecanismele de unificare a practicii judiciare prevăzute de lege nu au fost pronunțate decizii care să vizeze aspectele deduse analizei în dosarul de față.
Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt admisibile, propunând următoarea dezlegare a chestiunii de drept:
În interpretarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sintagma «vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie» se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.
Temeiul de drept al sesizărilor conexate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.
În materia enunțată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanța de urgență.
Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:
–existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;
–cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze;
–existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;
–chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Raportând elementele specifice fiecărei sesizări la condițiile de admisibilitate expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în ambele dosare, sesizările sunt admisibile.
Astfel, în ambele cauze, pretențiile deduse judecății se circumscriu domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 vizând actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.
În această procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată atât de un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță, cât și de un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, în calea de atac.
În privința existenței unei chestiuni de drept veritabile, aptă de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, se constată că această condiție este impusă de prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar noțiunea respectivă are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din actul normativ prevede că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, anterior s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară sau neclară), fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare.
Având în vedere aceste considerente teoretice, chestiunea de drept invocată este apreciată ca având un grad de dificultate de natură a justifica intervenția instanței supreme, ținând cont de faptul că asupra acestei probleme de drept au fost pronunțate soluții divergente, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești identificate la nivelul tribunalelor și curților de apel, menționate în cadrul capitolului VII, conturându-se deja riscul unei jurisprudențe neunitare, ca urmare a interpretării diferite a dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015.
În ceea ce privește condiția ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzelor, se reține existența unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate, și soluționarea pe fond a cauzelor, în sensul că dezlegarea chestiunii de drept ce se va da în prezenta cauză este de natură să producă un efect concret asupra soluțiilor ce urmează a fi pronunțate de către instanțele de trimitere, întrucât vizează o chestiune esențială pe care se întemeiază pretențiile deduse judecății în ambele cauze.
Referitor la condiția nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizărilor, sub forma unor dezlegări de principiu ale aceleiași chestiuni de drept sau ale unei chestiuni similare, prin mecanismele reglementate de lege în acest scop, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, recursul în interesul legii, se constată din verificările efectuate în acest sens că nu au fost identificate astfel de decizii date de instanța supremă în materia vizată, care să ofere repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzelor.
Trecând la analizarea fondului sesizărilor, în primul rând, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, deși formularea acestora este realizată în mod diferit în cele două dosare, în esență se circumscrie aceleiași chestiuni de drept cu caracter general ce necesită dezlegare, respectiv „Dacă sintagma «vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie» din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se interpretează în sensul că se referă la vechimea în serviciu realizată până la data pensionării (ca urmare a trecerii în rezervă) sau la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă“.
În ceea ce privește cadrele militare, dreptul acestora la pensia de serviciu este reglementat în prezent prin Legea nr. 223/2015.
Reclamanții din dosarele în care s-au formulat sesizările sunt pensionari militari în temeiul Legii nr. 164/2001 (Dosarul nr. 22.396/3/2023), și, respectiv, în temeiul actelor normative anterioare Legii nr. 164/2001 - Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, aprobat prin Legea nr. 43/1977 (Dosarul nr. 1.050/117/2024).
Legea nr. 223/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a fost adoptată într-o materie care, în timp, a suferit mai multe modificări, nefiind prima reglementare prin care pensiile, cel puțin ale unora dintre destinatarii săi, sunt reglementate în mod distinct de pensiile din sistemul public.
Această lege a exprimat voința autorității legiuitoare din România de a reveni la sistemul pensiilor militare de stat, care a funcționat în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001, și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010 (adică în intervalul 10.04.2001-3.07.2010).
Art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevedea următoarele: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:
a)pensiile militare de stat; (...).“
Potrivit art. 3 din Legea nr. 119/2010: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
(2)În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“
Legiuitorul a prevăzut, cu această ocazie, recalcularea pensiilor militare prin integrarea acestora în sistemul pensiilor publice, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 prevăzând explicit: „(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, (...)“, iar potrivit art. 7 alin. (1): „(1) Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“
La rândul său, în mod corelativ cu Legea nr. 119/2010, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a abrogat Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice și Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a cuprins, în forma sa inițială, dispoziții referitoare la modul de calcul al pensiilor cadrelor militare.
Astfel, întrucât art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 prevedea că: „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. (...) c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, (...);“, acestei categorii de pensionari îi sunt aplicabile prevederile incluse în capitolul IV, secțiunea a 6-a din lege, referitoare la calculul pensiilor, care se determină „prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“.
Aceste dispoziții legale au permis recalcularea pensiilor militare potrivit modalității aplicabile pensiilor din sistemul public, inclusiv din perspectiva adăugării perioadelor lucrate în sistemul public și nevalorificate, atât anterior deschiderii dreptului la pensie, cât și după acest moment.
Astfel, în plus față de modalitatea concretă de calcul al pensiei din sistemul public, potrivit algoritmului prevăzut de art. 76 și următoarele din Legea nr. 19/2000, art. 107 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 prevedea și posibilitatea adăugării stagiilor de cotizare efectuate anterior și nevalorificate sau efectuate ulterior deschiderii dreptului la pensie.
Așadar, în temeiul acestor dispoziții legale, au fost emise pentru cadrele militare decizii de recalculare a pensiilor care au valorificat în sistemul public perioadele de vechime omise sau perioade lucrate ulterior trecerii în rezervă, pentru că în sistemul public de pensii fiecare an lucrat, anterior sau ulterior pensionării, era relevant în perioada în care a fost în vigoare Legea nr. 263/2010.
Prin Legea nr. 223/2015, în vigoare din 1.01.2016, care a abrogat și dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 (care dispuneau că acestea se vor integra sistemului public de pensii), legiuitorul a reinstituit o reglementare și un mod de calcul speciale pentru pensiile militare de stat, diferite de principiile aplicabile potrivit Legii nr. 263/2010 (Decizia Curții Constituționale nr. 486 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2023).
După intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, respectiv 1.01.2016, art. 109 alin. (1) din lege nu mai permite valorificarea stagiilor de cotizare ulterioare trecerii în rezervă, care nu au fost valorificate din diverse motive în perioada ființării Legii nr. 263/2010, până la data de 31.12.2015: „Pensiile militarilor, (...) recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, (...) devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită (...).“
Acest lucru înseamnă că vechimea valorificată deja după data ieșirii la pensie, în perioada în care pensiile militare au fost incluse în sistemul public de pensii, nu mai poate fi extrasă din deciziile de pensionare ale beneficiarilor, necontestate, neexistând un temei legal în acest sens, vechimea respectivă fiind valorificată, la cererea beneficiarilor, în baza dispozițiilor legale în vigoare la epoca respectivă, nemaifiind posibilă valorificarea separată, în sistemul public de pensii, a acelorași stagii de cotizare, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
Mai mult, art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 oferă posibilitatea valorificării, chiar în procesul de recalculare instituit de acest act normativ, a unor stagii nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de momentul realizării acestora (anterior sau ulterior trecerii în rezervă).
Dacă totuși, după această recalculare în baza art. 109 alin. (5) din actul normativ sus-menționat, au mai rămas stagii nevalorificate din diverse motive, art. 109 alin. (6) din aceeași lege prevede că „stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii“.
Acesta este motivul pentru care art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se referă la faptul că pensiile militare „se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“, în sensul că se are în vedere faptul că ultima decizie de pensie, recalculată în baza Legii nr. 263/2010 sau chiar în baza art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, putea include și perioadele lucrate după trecerea în rezervă, dispozițiile legale permițând acest lucru.
Practic, abia după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, când pensiile militare au fost redefinite ca atare și au fost scoase din sistemul public de pensii, art. 109 alin. (6) nu a mai permis valorificarea perioadelor lucrate ulterior trecerii în rezervă în sistemul pensiei militare, ci doar în sistemul public de pensii, toate perioadele cuprinse în deciziile anterioare de recalculare fiind deja valorificate sub imperiul legilor în vigoare la momentul emiterii lor și urmează a fi preluate în decizia de recalculare a pensiei militare în baza Legii nr. 223/2015.
Pe de altă parte, sintagma supusă analizei din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu face nicio distincție între vechimea valorificată ca militar și cea din sistemul public, referindu-se în general la „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“.
În mod corelativ, art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 stabilește într-o manieră explicită, fără a se referi doar la vechimea valorificată ca militar, unul din elementele în baza căruia se recalculează pensiile militarilor prevăzute la art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind „vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016“.
Într-o interpretare literală a tezelor finale ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și a art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, se constată că legiuitorul a avut în vedere, în mod clar, ultima decizie de pensie, și nu decizia inițială, obținută la momentul ieșirii la pensie, ceea ce conduce la concluzia că sintagma „vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare“ se referă la întreaga vechime a beneficiarului pensiei, indiferent de plasarea în timp a acesteia în raport de momentul trecerii în rezervă.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat, în Decizia nr. 338 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 2 septembrie 2022, că, potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Astfel, chiar dacă în urma procesului de recalculare a pensiei stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 potrivit noii reglementări cuprinse în Legea nr. 223/2015 ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic, este păstrat în plată cuantumul avantajos pentru beneficiar, astfel că beneficiarul pensiei nu va suferi, în mod concret, o diminuare a cuantumului pensiei.
Prin urmare, „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se referă la vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, deci practic la toată vechimea beneficiarului pensiei, indiferent că este anterioară sau ulterioară momentului trecerii în rezervă, valorificată în decizia inițială de pensionare [care, evident, include atât vechimea prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) din lege, cât și perioada lucrată după trecerea în rezervă], astfel cum rezultă din ultima decizie de pensie, ca urmare a recalculării, emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 22.396/3/2023 și de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.050/117/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Elena-Mădălina Ivănescu
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
