Decizie nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vinimi Prod" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.039/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 150D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, referindu-se şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.189/2008.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 23.039/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Vinimi Prod" - S.R.L. din Bucureşti în cadrul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 este neconstituţională, deoarece stabileşte contribuţii financiare care constituie îndatoriri fundamentale, fiind prevăzute la art. 56 din Constituţie, or, potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul îndatoririlor prevăzute de Constituţie.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 nu cuprinde reglementări care să diminueze sfera garanţiilor legale ale oricărui drept şi a oricărei îndatoriri prevăzute de Constituţie, fiind, aşadar, în strictă conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că ordonanţa de urgenţă în discuţie, sub aspect material, conţine norme de reglementare primară, având o forţă juridică asimilată cu a legii, iar după aprobarea sa prin lege, normele juridice conţinute de aceasta sunt ridicate la rang de lege. Referitor la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, apreciază că, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.189/2008, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin. Ţinând cont de Decizia nr. 5/1992, de preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 şi de Nota de fundamentare a acesteia, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului "a afecta" este susceptibil de interpretări diferite, aşa cum rezultă din unele dicţionare. Din punctul de vedere al Curţii, aceasta urmează să reţină numai sensul juridic al "noţiunii", sub diferite nuanţe, cum ar fi " a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecinţe negative". Sub acest aspect, se arată că instituirea obligaţiei de a achita contribuţiile şi taxele datorate Fondului de mediu nu poate fi considerată o măsură de natură a afecta, în sensul sus-menţionat, îndatorirea de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuieli publice. Dimpotrivă, o asemenea reglementare nu face decât să dea expresie regulilor constituţionale privind contribuţiile financiare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6) privind domeniul de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, raportate la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 60 din 17 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, constatând constituţionalitatea acestora.

Curtea mai reţine că aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 prin Legea nr. 105/2006 nu poate avea relevanţă în examinarea constituţionalităţii extrinseci a acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, aprobarea prin lege a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului nu poate acoperi un eventual viciu de neconstituţionalitate extrinsecă a acesteia.

În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece ordonanţa de urgenţă în discuţie ar conţine prevederi referitoare la îndatoririle prevăzute de Constituţie, Curtea constată că această susţinere este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 nu afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Astfel, cu privire la sensul dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că "ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin".

Or, adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european, şi a fost motivată prin necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi a atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Având în vedere aceste considerente, Curtea urmează a respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, raportate la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vinimi Prod" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.039/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean