al activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului
01.07.2013Titlul regulamentului a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
01.07.2013Capitolul I^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
01.07.2013Secțiunea 1 a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
Camera Deputaților și Senatul se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile Constituției României, cu respectarea prevederilor legilor și ale regulamentelor parlamentare în vigoare.
01.07.2013Art. 1^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
După alegerea unui nou Parlament, acesta se reunește la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
În ședințe separate, Camera Deputaților și Senatul își încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare și prin organizarea activității de validare a mandatelor.
După validarea mandatelor și depunerea de către parlamentari a jurămîntului de credință față de țară și popor, cele două Camere își aleg președinții, birourile permanente și comisiile permanente.
01.07.2013Art. 1^2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate.
Camerele își organizează structuri comune și desfășoară activități și ședințe comune în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
01.07.2013Art. 1^3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
01.07.2013Secțiunea a 2-a a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
La nivelul Parlamentului se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente și delegațiile cu caracter permanent la organizațiile parlamentare internaționale.
Cele două Camere își pot constitui, în afara comisiilor comune permanente, comisii speciale și comisii de anchetă parlamentară.
Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat negociază componența numerică și propun componența nominală a structurilor comune prevăzute la alin. 1 și 2 și a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor.
01.07.2013Art. 1^4 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii.
Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier.
Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activității acestor grupuri și propune delegațiile care participă la activitățile Uniunii Interparlamentare.
Fiecare deputat și senator face parte din două sau mai multe grupuri de prietenie, în funcție de opțiunile personale, de numărul de grupuri de prietenie și de mărimea acestor grupuri.
Componența numerică, nominală și conducerea grupurilor de prietenie se stabilesc prin hotărîre a Parlamentului.
01.07.2013Art. 1^5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Delegațiile Parlamentului la organizațiile parlamentare internaționale se constituie prin adoptarea de hotărîri ale Parlamentului care stabilesc componența numerică, componența nominală și conducerea delegațiilor. Mărimea delegațiilor se stabilește în funcție de norma de reprezentare care este stabilită de către organizațiile internaționale și este alocată Parlamentului.
În cazul în care se primesc invitații în cadrul relațiilor externe bilaterale ale Parlamentului, se vor constitui delegații externe ad-hoc compuse din deputați și senatori, participarea fiind aprobată, în fiecare caz, de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru deputați și de către Biroul permanent al Senatului pentru senatori. La constituirea acestor delegații ad-hoc se vor respecta principiile generale prevăzute la art. 1^4 alin. 3.
La întoarcerea din orice deplasare externă, se vor prezenta informări la Biroul permanent al Camerei Deputaților și la Biroul permanent al Senatului.
Delegațiile cu caracter permanent ale Parlamentului la organizațiile internaționale vor prezenta și anual, la cele două birouri permanente, la începutul primei sesiuni parlamentare, o informare asupra activității lor în cadrul respectivelor organizații în anul anterior.
01.07.2013Art. 1^6 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Comisiile comune permanente sînt constituite prin hotărîri ale Parlamentului, de regulă, la începutul fiecărei legislaturi.
Hotărîrile Parlamentului de înființare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate și atribuțiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru și alte informații strict necesare unei bune funcționări, iar în anexă sînt cuprinse componența nominală și conducerea comisiilor.
Personalul de specialitate al comisiilor comune permanente, spațiile necesare și alte elemente ce țin de logistica necesară unei bune desfășurări a activității sînt puse la dispoziție atît de Camera Deputaților, cât și de Senat printr-un acord realizat la nivelul celor două birouri permanente.
01.07.2013Art. 1^7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărîrile de constituire a respectivelor comisii.
Comisiile speciale se pot constitui la inițiativa celor două birouri permanente sau la propunerea a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor. Pe durata funcționării, comisiile speciale au același statut ca și comisiile permanente.
Prevederile art. 1^7 alin. 2 și 3 sînt aplicabile și în cazul comisiilor speciale, iar procedurile de lucru sînt similare cu cele ale comisiilor permanente din cadrul Camerei Deputaților și Senatului.
Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale se depun la cele două birouri permanente, sub semnătura majorității sau a tuturor membrilor comisiei. Cele două birouri permanente solicită, în cel mult 5 zile, avizul Consiliului Legislativ. Propunerile legislative elaborate de către o comisie specială nu mai sînt supuse analizei altor comisii.
După primirea avizului Consiliului Legislativ, textul propunerii legislative și avizul respectiv sînt difuzate atît deputaților și senatorilor, cât și Guvernului, care pot formula amendamente în termen de 7 zile. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia specială va depune un raport asupra amendamentelor formulate.
Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale și rapoartele acestor comisii se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a ședințelor comune ale celor două Camere de către birourile permanente.
Prevederile art. 9-17 se aplică în mod corespunzător propunerilor legislative elaborate de comisiile speciale.
01.07.2013Art. 1^8 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În condițiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de anchetă parlamentară.
Comisiile de anchetă parlamentară nu pot avea ca obiect activitatea unor instituții sau persoane care fac parte din puterea judecătorească.
Comisiile de anchetă parlamentară se pot constitui la inițiativa a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor.
Prevederile art. 1^8 alin. 3 și 6 se aplică în mod corespunzător și comisiilor de anchetă parlamentară.
01.07.2013Art. 1^9 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Hotărîrile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
01.07.2013Art. 1^10 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
01.07.2013Secțiunea a 3-a a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Activitățile comune desfășurate de către parlamentari sînt:
a)ședințe comune ale celor două birouri permanente;
b)ședințe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
c)ședințe ale comisiilor comune permanente;
d)ședințe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaților și din Senat;
e)ședințe ale comisiilor comune speciale sau ale comisiilor comune de anchetă;
f)activități desfășurate de grupurile parlamentare de prietenie cu alte parlamente;
g)activități desfășurate de către delegațiile Parlamentului la organizațiile și organismele internaționale;
h)ședințe comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
01.07.2013Art. 1^11 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Activitățile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se desfășoară la convocarea celor două birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor două Camere prevăzute la art. 1^4 alin. 1 și 2.
01.07.2013Art. 1^12 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședințe comune pentru:
1.primirea mesajului Președintelui României;
2.aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, a legilor rectificative și a contului de execuție bugetară;
3.declararea mobilizării totale sau parțiale;
4.declararea stării de război;
5.suspendarea sau încetarea ostilităților militare;
6.aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;
7.examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi;
8.numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii;
9.numirea Avocatului Poporului;
10.stabilirea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
11.reexaminarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și reexaminarea legii adoptate în ședință comună, prin angajarea răspunderii Guvernului;
12.adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord;
13.depunerea jurămîntului de către Președintele României;
14.punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare;
15.suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției;
16.încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale, instituită de Președintele României;
17.dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere;
18.retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură;
19.desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege;
20.numirea și revocarea membrilor Curții de Conturi;
21.efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;
22.adoptarea legilor de aderare a României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la Tratatul Atlanticului de Nord;
23.adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
24.prezentarea hotărîrii Curții Constituționale privind rezultatele referendumului național;
25.primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;
26.celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;
27.constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;
28.adoptarea Codului de conduită al deputaților și al senatorilor;
29.dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente, în cazul proiectelor de acte normative neadoptate înaintea intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituției României nr. 429/2003;
30.alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună.
01.07.2013Art. 1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Convocarea Camerelor în ședința comuna se face de președinții acestora, de comun acord.
Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, convocarea în ședința comuna se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) și (3) și art. 93 din Constituție, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condițiile alin. 1.
01.07.2013Titlul secțiunii a 2-a de la capitolul I a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc în ședința comuna, la convocarea președinților acestora, pentru:
a)adoptarea proiectului ordinii de zi și a proiectului programului de lucru ale ședințelor comune ale Parlamentului;
01.07.2013Lit. a) a alin. 1 al art. 3 a fost modificată de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
b)stabilirea datei și locului desfășurării ședințelor comune;
c)pregătirea și asigurarea desfășurării în bune condiții a lucrărilor ședințelor comune.
d)îndeplinirea oricăror altor atribuții prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, și de celelalte acte normative în vigoare incidente.
01.07.2013Lit. d) a alin. 1 al art. 3 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Lucrările ședințelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sînt conduse, prin rotație, de președinții acestora sau, în absența lor, de către unul din vicepreședinți, desemnat de către președintele respectivei Camere.
01.07.2013Alin. 2 al art. 3 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
La ședințele comune ale birourilor permanente participă câte un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum și, la invitația celor 2 președinți, alte persoane a căror prezență este utilă pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere.
01.07.2013Art. 4 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituției și prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedura de urgenta în plenul Camerelor reunite.
Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond.
La solicitarea Președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată.
05.07.1995Alin. 1 al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 13 din 29 iunie 1995, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 5 iulie 1995.
După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia.
05.07.1995Alineatul de la art. 7 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 13 din 29 iunie 1995, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 5 iulie 1995.
În același mod se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale.
Proiectul ordinii de zi și al programului de lucru este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru ședința comună.
Ordinea de zi și programul de lucru se adoptă cu votul deschis a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor prezenți.
În mod excepțional, în orice ședință comună, președintele Camerei Deputaților sau președintele Senatului poate propune, pentru motive temeinice, modificarea ordinii de zi și/sau a programului de lucru, la cererea unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi și/sau a programului de lucru se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul câte unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.
Modificarea ordinii de zi și/sau a programului de lucru se efectuează în aceleași condiții ca și aprobarea acestora.
01.07.2013Art. 8 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere și avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza și alte comisii permanente pentru a-și da avizul. În același mod se va proceda și în cazul cererilor de reexaminare formulate de președintele României, al reexaminărilor care trebuie făcute ca urmare a deciziilor Curții Constituționale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în ședință comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că sînt necesare dezbaterea și avizarea în comisii permanente.
Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obținerea avizului cerut de lege înaintea sesizării comisiilor permanente.
Cererile de reexaminare a legilor adoptate în ședințe comune se trimit spre dezbatere și avizare comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se trimit spre dezbatere și avizare comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi.
01.07.2013Art. 9 a fost modificat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Proiectele de legi și materialele prevăzute la art. 9 se dezbat în ședința comuna de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care întocmesc un raport comun.
Convocarea ședinței comune se face de către președinții comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puțin 48 de ore înainte de data ședinței, dacă, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.
Participarea deputaților și senatorilor la ședința comuna a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie.
Ședințele comune ale comisiilor sînt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituțiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenți.
Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situație în care prezența acestora este obligatorie.
La ședințele comune ale comisiilor permanente au dreptul să participe deputații și senatorii, din alte comisii, care au făcut propuneri sau amendamente, precum și reprezentanți ai departamentelor legislative din cele două Camere. La solicitarea președinților comisiilor pot participa specialiști ai comisiilor permanente respective și specialiști ai Guvernului.
Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și specialiști din partea unor autorități publice sau a altor instituții specializate. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și specialiștii invitați pot să își prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna președintelui comisiei documentații ce vizează tematica pusă în discuție.
Persoanele care nu sînt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot.
01.07.2013Art. 11 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Comisiile permanente sesizate lucrează legal, în ședințe comune, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.
În situația în care comisiile permanente nu se pot reuni în ședință comună cu respectarea prevederilor alin. 1 și nu se poate depune raportul în termenul stabilit, cele două birouri permanente pot aproba înscrierea pe ordinea de zi a ședinței comune a proiectului de lege sau a propunerii legislative în vederea dezbaterii și adoptării respectivului act normativ, fără raport.
01.07.2013Art. 12 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Votul în comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărîri să fie luate prin vot secret.
Lucrările ședințelor comune sînt conduse de președintele uneia din comisiile permanente sesizate, conform acordului celor 2 președinți.
Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale. La solicitarea președinților comisiilor se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputați și senatori.
Prin grija birourilor comisiilor se redactează sinteza lucrărilor comisiilor reunite, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
01.07.2013Art. 14 a fost modificat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președinții comisiilor permanente sesizate în fond stabilesc, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri.
În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aștepta avizele celorlalte comisii.
01.07.2013Art. 15 a fost modificat de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
După examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea președinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.
În raportul comisiilor permanente reunite sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ și la avizele altor autorități publice, dacă s-au primit asemenea avize.
Raportul va cuprinde propuneri motivate privind adoptarea fără modificări a inițiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificări și/ori completări și se înaintează birourilor permanente.
Rapoartele se semnează de președinții comisiilor reunite și de secretarii respectivi.
În cazul în care comisiile reunite examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare se întocmește un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. 2 și 3.
01.07.2013Art. 16 a fost modificat de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Raportul comun, însoțit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecărei Camere, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia la deputați și senatori și, după caz, Guvernului ori altor autorități publice îndreptățite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorități publice îndreptățite se face de Biroul permanent al Camerei Deputaților.
Lucrările ședințelor comune sînt conduse, alternativ, de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de doi secretari, cîte unul de la fiecare Cameră.
Ședințele comune ale celor două Camere sînt publice, în afară cazurilor în care, la cererea președintelui care conduce ședința sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile deputaților și senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete.
La ședințele publice ale celor două Camere pot asista diplomati, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condițiile stabilite de birourile permanente și în limita locurilor disponibile.
Membrii Guvernului sau reprezentanții acestora pot lua parte la lucrările ședinței comune pe banca ministerială.
Persoanele care asista la ședința trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sala.
Președintele care conduce ședința comuna are dreptul sa atragă atenția ziarelor și celorlalte mijloace de informare în masa asupra informațiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrările ședințelor comune. La cererea președintelui, mijloacele de informare în masa sînt obligate sa dea publicității cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repeta, președintele va putea, consultînd Camerele reunite, sa retragă, pe un anumit timp, autorizația de participare la lucrări a reprezentanților mijloacelor de informare în masa aflați în culpa.
Deputații și senatorii sînt obligați să fie prezenți la lucrările comune ale Camerei Deputaților și Senatului și să se înscrie pe lista de prezență a ședinței comune, ținută de secretari.
Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.
În situația în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările comune datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.
Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului Senatului.
01.07.2013Art. 21 a fost modificat de pct. 16 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președintele care conduce ședința comună este obligat să anunțe prezența, ordinea de zi și programul de lucru.
01.07.2013Art. 21^1 a fost introdus de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Abrogat.
01.07.2013Art. 22 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președintele sau vicepreședintele care îl înlocuiește și care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului și menținerea ordinii în sala de ședința.
Deputații și senatorii iau cuvîntul în ordinea înscrierii pe lista, cu încuviințarea președintelui.
Ministrilor prezenți în ședința comuna li se poate da cuvîntul în orice faza a dezbaterii și ori de cîte ori îl solicita.
Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte. Persoanele care iau cuvântul vorbesc de la tribună sau de la locuri special amenajate în acest scop.
01.07.2013Art. 25 a fost modificat de pct. 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în funcție de obiectul dezbaterilor.
Vorbitorii sînt obligați ca în cuvîntul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvint. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvîntul.
Abrogat.
01.07.2013Art. 27 a fost abrogat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președintele sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuție.
Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor prezenți.
Președintele este obligat să acorde pauză de consultări la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar.
Pauza de consultări nu poate depăși 30 de minute.
01.07.2013Art. 28 a fost modificat de pct. 21 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna, cît și din sala de ședințe.
Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribuna și persoanele aflate în sala.
Președintele cheamă la ordine deputații sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creează agitatie. El poate întrerupe ședința cînd tulburarea persista și poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor ședinței comune.
În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfășoară în plenul celor două Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal.
Cînd un parlamentar solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat.
Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa.
Un deputat sau un senator poate cere dreptul la replică în situația în care, de la microfonul Parlamentului, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut la adresa sa afirmații pe care le consideră incorecte sau ofensatoare. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.
Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar, iar președintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfîrșitul ședinței în plen.
Luările de cuvânt, pentru situațiile prevăzute în prezentul articol, nu vor depăși două minute.
01.07.2013Art. 30^1 a fost introdus de pct. 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Dezbaterile se înregistrează pe banda magnetica și se stenografiaza.
Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete, în cel mult 15 zile, dar nu mai devreme de 5 zile de la data ședinței.
01.07.2013Alin. 2 al art. 31 a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Deputații și senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică în cel mult 5 zile de la data ședinței, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
01.07.2013Alin. 3 al art. 31 a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Votul deputaților și al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către președintele care conduce ședința.
01.07.2013Alin. 2 al art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.
01.07.2013Alin. 3 al art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere și se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului.
01.07.2013Alin. 4 al art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Camera Deputaților și Senatul, întrunite în ședința comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, în afară cazurilor în care prin prezentul regulament se stabilește o procedură de vot obligatorie.
Acordarea votului de încredere Guvernului și retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură sînt supuse procedurii votului secret cu bile.
01.07.2013Art. 34 a fost modificat de pct. 25 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explica obiectul votării și sensul cuvintelor "pentru" și "contra"; unul dintre secretari da citire numelui și prenumelui deputaților și senatorilor; fiecare deputat și senator răspunde "pentru" sau "contra".
Abrogat.
01.07.2013Alin. 2 al art. 35 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Votul cu bile se desfășoară astfel: în fața președintelui care conduce lucrările ședinței comune se așază o urnă albă și una neagră. Deputații și senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la chestori câte două bile, una albă și una neagră, și le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra".
01.07.2013Art. 36 a fost modificat de pct. 27 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
Deputatul și senatorul votează "pentru" lasind neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; ei votează "contra" stergind numele și prenumele persoanei propuse.
Buletinele de vot se introduc în urne.
În cazul votului cu bile, prin apel nominal și cu buletine de vot, după terminarea apelului se repetă numele și prenumele deputaților și senatorilor care nu au răspuns.
01.07.2013Art. 37^1 a fost introdus de pct. 28 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Textele aflate în divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.
01.07.2013Alin. 3 al art. 38 a fost modificat de pct. 29 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărîri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.
01.07.2013Alin. 4 al art. 38 a fost modificat de pct. 29 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înalta trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor.
Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigura interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Aprobarea încrederii Guvernului și retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor. Celelalte alegeri și numiri în funcții se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți la ședința comuna a celor două Camere.
În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adoptă legi, hotărîri sau moțiuni de cenzură, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.
Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, președintele de ședință va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru.
Dacă în sală nu sînt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor, președintele care conduce ședința comună a celor două Camere amână votarea pînă la întrunirea cvorumului legal.
01.07.2013Art. 39 a fost modificat de pct. 30 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În caz de paritate de voturi, votul se repetă.
01.07.2013Art. 40 a fost modificat de pct. 31 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În cursul votării nu se poate acorda deputaților sau senatorilor dreptul de a lua cuvîntul.
Legile adoptate în ședință comună se semnează de președinții celor două Camere, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depun la secretarul general al Camerei Deputaților și la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legile sînt adoptate în procedură de urgență, termenul este de două zile.
Data la care legile adoptate au fost depuse la secretarii generali ai Camerelor se comunică deputaților și senatorilor, în ședință publică, în termen de 24 de ore de la depunere.
După împlinirea termenului de 5 zile și, respectiv, de două zile, după caz, legile se trimit de președintele Camerei Deputaților Președintelui României, în vederea promulgării.
01.07.2013Art. 42 a fost modificat de pct. 32 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să solicite ambelor Camere, printr-o cerere motivată, o nouă deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în ședința comună a celor două Camere. Cererile de reexaminare a legii adoptate în ședințe comune se trimit spre dezbatere comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se trimit, spre dezbatere, comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi. După reexaminarea legii sau a articolelor în cauză, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în ședință comună, se pronunță asupra obiecțiilor cuprinse în cererea Președintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor în cazul legilor constituționale, cu votul majorității deputaților și senatorilor în cazul legilor organice și cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți în cazul legilor ordinare.
În cazul în care obiecțiile cuprinse în cererea de reexaminare formulată de Președintele României sînt adoptate, parțial sau în totalitate, legea, după votarea sa în ansamblu, se trimite spre promulgare în noua sa redactare.
Dacă obiecțiile cuprinse în cerere sînt respinse, legea, după votarea sa în ansamblu, se trimite spre promulgare în redactarea inițială.
01.07.2013Art. 43 a fost modificat de pct. 33 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În cazul în care Curtea Constituțională constată că unul sau mai multe articole dintr-o lege adoptată în plenul celor două Camere nu sînt constituționale, birourile permanente vor sesiza în fond cele două comisii juridice și, pentru avize, comisiile în a căror competență intră materia reglementată de respectiva lege.
01.07.2013Art. 43^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern și se supun aprobării ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.
Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputați și senatori și vor întocmi programul de dezbatere și adoptare a respectivelor proiecte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare.
01.07.2013Alin. 2 al art. 44 a fost modificat de pct. 35 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere și avizare, comisiilor pentru probleme de buget și de finanțe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intra sub incidența obiectului lor de activitate.
Grupurile parlamentare, deputații și senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise și motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.
Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc cîte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise și cele respinse, cu o scurta motivare a soluției adoptate.
Rapoartele comune se întocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare.
Dezbaterea proiectelor de buget în ședința comuna este precedată de prezentarea, de către initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum și a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din președinții comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceștia.
La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.
Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
01.07.2013Art. 49 a fost modificat de pct. 36 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget.
La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvîntul.
În cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.
Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise și respinse.
În cursul dezbaterilor, deputații și senatorii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
În plenul celor două Camere se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință.
01.07.2013Art. 51 a fost modificat de pct. 37 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Amendamentele și articolele sînt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.
După încheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaților și senatorilor.
01.07.2013Art. 53 a fost modificat de pct. 38 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o inițiativă legislativă de revizuire a Constituției României este adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secțiunea precedentă și la art. 38 alin. 2, 3 și 4, după caz.
01.07.2013Art. 54 a fost modificat de pct. 39 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Legile adoptate se trimit spre promulgare Președintelui României, sub semnătura președintelui Camerei Deputaților, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora.
În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României de către Curtea Constituțională, președinții celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputații și senatorii, în ședința comuna, pentru depunerea jurămîntului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.
Dacă alegerile parlamentare și cele prezidențiale au loc la aceeași dată, convocarea Camerelor în ședința comuna pentru depunerea jurămîntului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legală a Camerelor nou alese.
Ședința comuna este prezidata de președinții Camerelor Parlamentului. Unul dintre aceștia, după anunțarea scopului ședinței, da cuvîntul președintelui Curții Constituționale sau reprezentantului acestuia în cazul în care președintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României și invita candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurămîntul.
Depunerea jurămîntului se consemnează într-o declarație a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Președintelui României.
Prevederile alin. 1 și 2 se aplică și în cazul interimatului funcției de Președinte, după primirea confirmării Curții Constituționale cu privire la existenta împrejurărilor care justifica interimatul.
În cazul în care Președintele României sesizează Parlamentul cu una din situațiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 și 16, birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în ședință comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore.
01.07.2013Art. 58 a fost modificat de pct. 40 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Președintelui României, deputații și senatorii, întruniți în ședința comuna, aproba sau încuviințează măsurile luate de Președinte în exercitarea atribuțiilor sale, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Procedura de punere sub acuzare a Președintelui României se declanșează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare.
01.07.2013Art. 60 a fost modificat de pct. 41 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În cadrul ședinței comune a celor două Camere, președintele care conduce ședința aduce la cunoștința deputaților și senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare și procedează la constituirea unei comisii de ancheta, care, în termenul hotărît în ședința comuna, prezintă un raport asupra celor constatate.
În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședința comuna pentru examinarea și dezbaterea acestuia.
După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile.
Dacă se hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general al României să sesizeze, potrivit legii, Înalta Curte de Casație și Justiție.
01.07.2013Art. 64 a fost modificat de pct. 42 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Președintele României este în drept să se apere.
Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României în cazul săvîrșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcuta de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
Birourile permanente, sub semnătura președinților, comunică neîntîrziat aceasta propunere Președintelui României, precizîndu-se totodată data și locul ședinței comune a Camerelor.
Președintele care conduce ședința comuna, după prezentarea propunerii de suspendare din funcție și ascultarea explicațiilor Președintelui României, consulta deputații și senatorii dacă datele existente sînt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituțională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotărîrea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaților și senatorilor.
În cazul în care s-a apreciat ca datele sînt suficiente, propunerea de suspendare, însoțită de informațiile necesare, se trimite de îndată, de către președintele care a condus ședința comuna, Curții Constituționale spre consultare, mentionindu-se și termenul pînă la care aceasta trebuie să se pronunțe.
În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședința comuna pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție.
La dezbateri este invitat și Președintele României, căruia i se va da cuvîntul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicații asupra faptelor ce i se imputa.
Hotărîrea se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret, cu bile.
01.07.2013Alin. 5 al art. 67 a fost modificat de pct. 43 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
În cazul în care s-a hotărît constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărîrea prevăzută la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija președinților celor două Camere, Curții Constituționale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.
Hotărîrea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura președinților celor două Camere.
Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărîrea se trimite și Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea Președintelui.
Prevederile art. 66-69 se aplică, în mod corespunzător, și în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul funcției de Președinte.
Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.
Birourile permanente, în condițiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luînd totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.
Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris pe lista Guvernului, va fi audiat, în ședința comuna, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competența a viitorului ministru.
În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente, care dispun difuzarea lor deputaților și senatorilor.
01.07.2013Alin. 3 al art. 72 a fost modificat de pct. 44 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
01.07.2013Alin. 4 al art. 72 a fost introdus de pct. 45 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Președintele care conduce ședința comuna a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, da cuvîntul candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, în vederea prezentării programului și a listei Guvernului.
În continuare, la cererea reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, președintele le da cuvîntul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul și lista Guvernului.
După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprima prin bile.
După numărarea voturilor, președintele anunța rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.
Hotărîrea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.
În cazul neacordarii votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, aduce de îndată aceasta situație la cunoștința Președintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
Moțiunea de cenzură initiata de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusa. Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comuna a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.
Dezbaterea motiunii de cenzura are loc după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în ședința comuna a celor două Camere.
Data și locul ședinței comune, împreună cu invitația de participare, se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.
După prezentarea motiunii de cenzura de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, președintele care conduce ședința comuna da cuvîntul primului-ministru sau, în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului.
În continuare, președintele da cuvîntul deputaților și senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvint.
După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea motiunii de cenzura.
Dispozițiile art. 74-77 sînt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării motiunii de cenzura.
Prevederile prezentei secțiuni sînt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, în condițiile prevederilor constituționale.
01.07.2013Art. 82 a fost modificat de pct. 46 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri și alegeri în funcțiile prevăzute la art. 1 pct. 8, 9, 20 și 21 se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.
01.07.2013Art. 83 a fost modificat de pct. 47 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Votul este secret și se exercită prin buletinele de vot.
Data ședinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori.
Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond și raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puțin o zi înainte de prezentarea lui în ședința comuna a celor două Camere.
În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
01.07.2013Alin. 3 al art. 85 a fost modificat de pct. 48 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice, care au această obligație legală, trebuie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele două birouri permanente.
01.07.2013Alin. 4 al art. 85 a fost introdus de pct. 49 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Camerele întrunite în ședința comuna pot hotărî, în exercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.
Abrogat.
01.07.2013Art. 87 a fost abrogat de pct. 50 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.
Prezenta la ședințele comune a deputaților și senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competența, la dezbaterea investiturii și a motiunii de cenzura, a mesajelor Președintelui României și a declarațiilor de politica generală ale Guvernului.
Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 iul. 2013 și 25 iul. 2013.
Deschide forma actuală