În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă, instanța de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, motivat de faptul că:
a)există o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Tribunalului Sibiu învestit să soluționeze litigiul, fiind, așadar, întrunite exigențele art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;
b)litigiul privește obligarea la emiterea unor acte administrative pentru personalul plătit din fonduri publice, vizează raporturi de muncă și de serviciu ale acestui personal și de asemenea implică plata unor drepturi salariale sau de natură salarială pentru acesta, conform art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;
c)chestiunea de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei este însăși întrebarea adresată instanței supreme, iar potrivit minutei întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare (3-4 octombrie 2024), sintagma „chestiune de drept“, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, are înțelesul oricărei probleme de drept ce se ivește în litigiile ce se circumscriu acesteia, independent de dificultatea de interpretare, având în vedere scopul declarat al actului normativ;
d)de lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 2, art. 7 alin. (1) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 și de aplicare a dispozițiilor din Legea-cadru nr. 153/2017 - anexa nr. VIII, cap. I lit. A pct. I lit. d), respectiv anexa nr. VIII, cap. I lit. A pct. II lit. b), sub aspectul învederat anterior, depinde soluționarea pe fond a cauzei.
Astfel, reclamanta a fost încadrată în funcția de consilier juridic - personal contractual civil în cadrul U.M. (...), în baza unui contract individual de muncă. Prin Decizia nr. 1.725 din 16.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 3.430/85/2019, pârâții au fost obligați să stabilească postul contractual ocupat de reclamantă ca funcție publică și să o numească pe reclamantă în funcția publică respectivă.
Reclamanta a formulat o cerere de completare și lămurire a acestei decizii, cu privire la tipul funcției publice în care trebuie transformată, respectiv dacă este de stat sau teritorială.
Prin Decizia nr. 633 din 22.06.2022, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea reclamantei de completare și lămurire, reținând că pârâții au fost obligați să identifice pentru reclamantă funcția publică corespunzătoare, nicidecum să o numească obligatoriu într-o funcție publică anume.
Astfel, reclamanta a fost încadrată pe funcție publică teritorială de consilier juridic în cadrul U.M. (...).
În prezentul demers judiciar reclamanta susține în principal, în esență, că funcția publică pe care trebuia să fie încadrată este de stat, nu teritorială și că trebuie să fie salarizată în consecință.
De lămurirea acestei chestiuni depinde soluționarea cauzei, așa cum rezultă din formulările propuse de părți pentru termenul din 25 noiembrie 2024;
e)față de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 apare irelevant dacă chestiunea de drept este sau nu nouă ori dacă a fost deja sau nu conturată o jurisprudență anume a instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestor texte;
f)în urma consultării jurisprudenței instanței supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii;
g)problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.
