Decizia nr. 133 din 7 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Petrică și Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 1.371/121/2015 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.073D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.387D/2017 și nr. 2.474D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Neptun Street - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 22.916/245/2015 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și de Gilda Rusu Zagar în Dosarul nr. 8.598/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.387D/2017 și nr. 2.474D/2017 la Dosarul nr. 2.073D/2017, care a fost primul înregistrat.

6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură a căror reglementare intră în competența constituțională a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.Prin Încheierea din 12 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.371/121/2015, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Ion Petrică și Asociația de Locatari nr. 761 din Galați într-o cauză privind soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost admisă excepția perimării.

8.Prin Decizia nr. 13/ca din 21 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 22.916/245/2015, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Neptun Street - S.R.L. din Iași într-o cauză privind soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost admisă excepția perimării.

9.Prin Încheierea din 7 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.598/3/2015, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Gilda Rusu Zagar într-o cauză privind soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost admisă excepția perimării.

10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispoziția legală criticată este neconstituțională în măsura în care termenul de recurs curge de la pronunțare, deși partea care nu a fost prezentă nu are nicio posibilitate de a lua cunoștință de soluția pronunțată, aceasta nefiind afișată pe portalul instanței și nefiind comunicată părții în termenul de 5 zile de exercitare a căii de atac. Astfel, termenul de declarare a căii de atac împotriva hotărârii prin care instanța a constatat perimarea judecății ar trebui să curgă de la comunicarea hotărârii și nu de la data pronunțării. Se susține că termenul prevăzut de textul legal criticat, calculat de la pronunțarea hotărârii judecătorești, este prea mic, iar procedura constatării perimării nu are un caracter special care să justifice instituirea unor termene scurte.

11.Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

13.Guvernul, în dosarele nr. 2.073D/2017 și nr. 2.474D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

14.Avocatul Poporului, în dosarele nr. 2.073D/2017 și 2.474D/2017, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 421 alin. (2) teza întâi, respectiv art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, se vor reține ca obiect al acestora dispozițiile art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.“18. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 privind instanțele judecătorești. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 1 privind obligația de a respecta drepturile omului, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării și art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și Declarația Universală a Drepturilor Omului.

19.Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea reține că a mai analizat în precedent dispozițiile legale criticate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 741 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 19 aprilie 2018, a statuat că sancțiunea procedurală a perimării este determinată de necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra unor raporturi juridice deduse judecății prin cererea de chemare în judecată lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părții. Perimarea și, implicit, consecințele ei, prevăzute de art. 422 din Codul de procedură civilă, ar fi putut fi evitate dacă părțile s-ar fi interesat în perioada de 6 luni de la data suspendării cauzei de stadiul în care se află judecata.

20.Dispozițiile legale criticate preiau soluția legislativă consacrată de art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căruia „Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.“, care au format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea reținând constituționalitatea acestora (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 311 din 15 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2002, sau Decizia nr. 1.454 din 3 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 11 ianuarie 2012). Curtea a reținut că prin reglementarea instituției perimării ca sancțiune procedurală aplicabilă titularului unei cereri de chemare în judecată care a lăsat-o în nelucrare din vina sa nu este încălcat accesul liber la justiție, ci acesta este supus condiției respectării unor exigențe legale, determinate tocmai de necesitatea asigurării unui proces echitabil. În jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001, Curtea a statuat în mod constant că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări. Este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție care rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența [...] și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și ale art. 129, potrivit cărora „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la exercițiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie sau vreun grup social.

21.De altfel, Curtea a reținut că dispoziția legală criticată reglementează doar existența unei căi de atac împotriva hotărârii care constată perimarea (recursul), precum și modul de exercitare a acesteia (în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea), ceea ce nu poate fi considerat contrar pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, niciun text al acestora neprevăzând că termenul de exercitare a unei căi de atac curge de la comunicarea hotărârii judecătorești. Dimpotrivă, este recunoscut dreptul statelor semnatare ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de a-și stabili propriile căi de atac.

22.Așadar, prevederea legală potrivit căreia termenul de recurs curge de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea nu încalcă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, întrucât părțile sunt încunoștințate din timp despre judecată și, prin urmare, au posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, ceea ce constituie tocmai o reglementare a exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime.

23.În continuare, referitor la susținerile potrivit cărora termenul de recurs ar trebui să curgă de la momentul comunicării hotărârii supuse recursului, în caz contrar fiind încălcate principiul egalității în drepturi și dreptul la o cale efectivă de atac, precum și la faptul că reglementarea diferită a căilor de atac ce pot fi exercitate într-o cauză creează un dezechilibru procesual față de ceilalți participanți la justiție, Curtea a reținut că aceste critici urmăresc, practic, modificarea unor soluții legislative în sensul dorit de autorii excepției, deoarece, printr-o anumită interpretare, într-o speță dată, aceștia se află într-o situație nefavorabilă.

24.Dispozițiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

25.Totodată, Curtea a observat că, în Codul de procedură civilă, legiuitorul a reglementat prin art. 487 alin. (1) că „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs“, cu alte cuvinte faptul că, în cazul în care termenul de exercitare a recursului curge de la pronunțare, motivarea acestuia se va face într-un termen de aceeași durată, care curge însă de la data comunicării hotărârii. Instanța sesizată cu soluționarea recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea analizează dacă această măsură a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la perimarea cererii și nu fondul cererii a cărei perimare se constată, perimarea fiind un incident procedural intervenit în cursul unui proces.

26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Petrică și Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 1.371/121/2015 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Societatea Neptun Street - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 22.916/245/2015 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și de Gilda Rusu Zagar în Dosarul nr. 8.598/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin