Decizie nr. 737 din 6 decembrie 2016

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Marian Staş în Dosarul nr. 39.877/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.471D/2016 al Curţii Constituţionale.

2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Răzvan Gheorghe, din cadrul Baroului Buzău, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.666D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, excepţie ridicată de Alin Iliescu în Dosarul nr. 2.348/87/2016 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ şi fiscal, şi în Dosarul nr. 2.669D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Margareta Popica-Loghin în Dosarul nr. 6.683/99/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.

4.La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei în Dosarul nr. 2.669D/2016, Margareta Popica-Loghin. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6.Avocatul autorului excepţiei în Dosarul nr. 2.471D/2016 şi autoarea excepţiei în Dosarul nr. 2.669D/2016 sunt de acord cu conexarea cauzelor.

7.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.

8.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.666D/2016 şi nr. 2.669D/2016, la Dosarul nr. 2.471D/2016, care a fost primul înregistrat.

9.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei Marian Staş, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Susţine, în esenţă, că prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 creează inegalităţi şi îngrădesc dreptul de a fi ales, deoarece impun aceleaşi obligaţii de reprezentativitate atât pentru candidaţii independenţi, cât şi pentru candidaţii diverselor forme de asociere, care participă la alegeri. Astfel, în cazul candidaţilor independenţi, obligaţia de a prezenta lista cu susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători, este disproporţionată şi împovărătoare.

10.Având cuvântul, autoarea excepţiei Margareta Popica-Loghin solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate aduse art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 şi susţine că pragul de minimum 1.000 de alegători, la care textul legal criticat face referire, este inaplicabil în practică. Depune note scrise.

11.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că instituirea unui criteriu de reprezentativitate pentru candidaţii independenţi în alegeri are un caracter rezonabil, acesta fiind conform Legii fundamentale şi Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la prevederile art. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, normă al cărei conţinut este similar celui al art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

12.Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 39.877/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marian Staş într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva respingerii candidaturii.

13.Prin Sentinţa nr. 605 din 31 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.348/87/2016, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alin Iliescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva respingerii candidaturii.

14.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.683/99/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Margareta Popica-Loghin, cu prilejul soluţionării apelului împotriva Sentinţei civile nr. 1.680 din 31 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva respingerii candidaturii.

15.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, având în vedere că legea prevede aceeaşi condiţie de reprezentativitate atât în cazul candidatului independent, cât şi al formelor de asociere cu scop electoral. Formele de asociere cu scop electoral au dreptul de a propune cel puţin un număr de candidaţi egal cu numărul mandatelor aferente unei circumscripţii electorale, numărul de susţinători per candidat fiind mult mai mic, astfel că cetăţenii care candidează independent au o sarcină disproporţionată de a-şi proba reprezentativitatea. Se susţine că prevederile legale criticate edictează în mod discriminatoriu obligaţiile ce revin cetăţenilor care candidează independent, criteriul de discriminare fiind apartenenţa la o formă de asociere cu scop electoral. De asemenea, prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 sunt neconstituţionale şi prin statuarea numărului minim de susţinători, de 1.000 de alegători, ce trebuie să se regăsească pe lista candidatului independent, întrucât niciunui candidat al unei forme de asociere cu scop electoral nu îi revine această obligaţie, din contră, aceştia putându-şi proba reprezentativitatea prin prezentarea unui număr de susţinători mai mic de jumătate din pragul de 1.000 de susţinători.

16.Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că art. 54 din Legea nr. 208/2015 stabileşte aceleaşi condiţii minime de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească atât candidaţii independenţi, cât şi formele de asociere cu scop electoral. Legiuitorul a stabilit criterii obiective şi generale de reprezentativitate pentru toţi participanţii la alegerile pentru o anumită circumscripţie, atât partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cât şi candidaţi independenţi. Apreciază că nu poate fi reţinut caracterul discriminatoriu al prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, aceasta aplicându-se participanţilor la alegeri, fie candidat independent, fie partid politic. Pentru formele de asociere, legiuitorul a prevăzut alte condiţii, care însă nu se regăsesc în cazul candidaţilor independenţi. Astfel, pentru formele de asociere, legiuitorul a prevăzut o condiţie suplimentară la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 208/2015. De asemenea, legiuitorul a stabilit pentru formele de asociere pragul electoral pentru intrarea în Parlament. Aşadar, este la latitudinea legiuitorului instituirea condiţiilor de participare la alegeri şi de desfăşurare a acestora, toate aceste etape trebuind să fie coroborate şi integrate în procesul electoral în ansamblul său. În final, instanţa judecătorească reţine că art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 nu prezintă niciun viciu de neconstituţionalitate în raport cu art. 37 din Constituţie, legiuitorul instituind condiţiile minime care trebuie îndeplinite de candidaţi, pentru a fi asigurată reprezentativitatea alegătorilor în rândul candidaţilor declaraţi aleşi în urma alegerilor.

17.Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ şi fiscal consideră că, prin statuarea numărului minim de susţinători de 1.000 de persoane ce trebuie să se regăsească pe lista candidatului independent, acelaşi număr fiind impus şi formelor de asociere în scop electoral conform art. 54 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, poate fi reţinută încălcarea principiului nediscriminării, în forma indirectă, respectiv aplicarea aceluiaşi tratament unor persoane aflate în situaţii diferite (pentru formele de asociere în scop electoral şi pentru candidaţii independenţi). Această obligaţie legală pentru candidaţii independenţi poate fi asimilată cu o sarcină excesivă, disproporţionată privind reprezentativitatea, cu consecinţa limitării dreptului de a fi ales.

18.Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în condiţiile în care prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 nu statuează o situaţie de inegalitate între cetăţenii care îşi exercită dreptul de a fi ales şi candidează independent, în dauna cetăţenilor care îşi exercită dreptul de a candida în cadrul unor forme de asociere cu scop electoral.

19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

20.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că instituirea minimului de 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători, reprezintă o garanţie a exercitării dreptului de a fi ales, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură a împiedica buna desfăşurare şi finalizarea procesului electoral. În ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate invocate, prin raportare la prevederile art. 37 din Constituţie, apreciază că instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu încalcă dreptul fundamental de a fi ales, având în vedere anvergura acţiunilor pe care partidul politic este capabil să le desfăşoare. Astfel, este firesc ca legiuitorul să condiţioneze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat, de prezentarea unei liste de susţinători reprezentând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora.

21.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autoarea excepţiei Margareta Popica-Loghin, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins: "Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători."

24.În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 37 privind dreptul de fi ales.

25.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă privind instituirea unor condiţii pentru depunerea candidaturilor în alegeri, de către candidaţii independenţi, a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate. În acest sens, sunt spre exemplu, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016, şi Decizia nr. 360 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016.

26.Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că legislaţia electorală din România a stabilit şi stabileşte condiţia prezentării unei liste de susţinători la depunerea candidaturii de către candidaţii independenţi, condiţie ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituţională. Instituirea acestei condiţii reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului. Ca urmare, condiţia instituită de legiuitor dă expresie, în esenţă, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituţie referitoare la exercitarea suveranităţii naţionale. Aceasta se aplică tuturor candidaţilor, în egală măsură şi fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituţie.

27.Curtea a mai observat că, prin actuala reglementare, legislaţia se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligaţiei colectării semnăturilor, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i şi ii, următoarele, prevăd că "i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective."

28.Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători ţin de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective. Nu se poate susţine însă că în acest mod este golit de conţinut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilităţi de îndeplinire a condiţiei stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voinţa legiuitorului de a nu conferi listelor de susţinători un caracter pur formal. Astfel, absenţa stabilirii condiţiei susţinerii candidaţilor independenţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători, ar avea ca efect înscrierea în competiţia electorală a unor candidaţi cu o reprezentativitate nesemnificativă.

29.În plus, Curtea observă că spre deosebire de soluţia legislativă precedentă consacrată de art. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, asupra constituţionalităţii căreia instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, precitată, soluţia legislativă criticată cuprinsă în art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 instituie condiţii mai puţin restrictive. Astfel, potrivit art. 30 din Legea nr. 35/2008, "Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat". Aşa fiind, argumentele reţinute în deciziile menţionate sunt aplicabile a fortiori în prezenta cauză, astfel că, având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea.

30.Distinct de aceasta, referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, prin prisma susţinerii existenţei unei pretinse discriminări între candidaţii independenţi şi cei ai formelor de asociere cu scop electoral, în privinţa numărului minim de susţinători, de 1.000 de alegători, Curtea observă că prevederile art. 54 din Legea nr. 208/2015 stabilesc aceleaşi condiţii minime de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească atât candidaţii independenţi, cât şi partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Prin urmare, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Legea fundamentală.

31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Staş în Dosarul nr. 39.877/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, de Alin Iliescu în Dosarul nr. 2.348/87/2016 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ şi fiscal şi de Margareta Popica-Loghin în Dosarul nr. 6.683/99/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2016.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu