privind asistenţa medicală şi farmaceutică în Ministerul Apărării Naţionale pe timp de pace
(1)Activitatea de asistenţă medicală acordată personalului Ministerului Apărării Naţionale se realizează prin unităţi sanitare proprii, prin cabinete medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, precum şi prin alte instituţii sanitare autorizate.
(2)În scopul îndeplinirii acestei activităţi, Direcţia medicală, ca structură de specialitate ce coordonează asigurarea asistenţei medicale în Ministerul Apărării Naţionale, colaborează permanent cu Ministerul Sănătăţii şi formaţiunile de profil din reţeaua acestuia, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumită în continuare CASA OPSNAJ, precum şi cu alte case de asigurări de sănătate, adaptând politica sanitară naţională la specificul activităţilor din armată.
(3)Obiectivele generale ale asistenţei medicale acordate în unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale sunt următoarele:
a)promovarea sănătăţii personalului armatei, păstrarea şi dezvoltarea capacităţilor fizice şi psihice ale personalului asistat, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice ce îi revin acestuia;
b)evaluarea stării de sănătate şi aptitudinale pentru cariera militară, în cadrul activităţii de expertiză medico-militară;
c)prestarea de servicii medicale de calitate, eficiente, în scopul refacerii în cel mai scurt timp posibil a stării de sănătate a persoanelor asistate;
d)menţinerea condiţiilor igienico-sanitare în unităţile militare la standardele stabilite de legislaţia în vigoare;
e)identificarea factorilor de risc cu impact asupra stării de sănătate a personalului armatei şi aplicarea măsurilor necesare diminuării şi eliminării acestora;
f)promovarea conceptului de medicină a omului sănătos prin programe educaţionale de sănătate coroborate cu un regim de muncă şi viaţă echilibrat, precum şi cu practicarea educaţiei fizice.
Comandanţii/Şefii unităţilor militare împreună cu personalul responsabil în domeniul asigurării condiţiilor corespunzătoare de viaţă şi muncă din subordine răspund, conform atribuţiilor funcţionale, de aplicarea întocmai a măsurilor aprobate în vederea păstrării sănătăţii efectivelor Ministerului Apărării Naţionale şi acordă atenţie sporită prevenirii îmbolnăvirilor şi accidentelor de orice natură, în scopul menţinerii capacităţii operaţionale a armatei la nivelul cerinţelor.
Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentele instrucţiuni este prevăzut în anexa nr. 1.
În unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale beneficiază de asistenţă medicală şi medicamente următoarele categorii de persoane:
a)cadrele militare în activitate;
b)soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv în perioada de formare;
c)elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ;
d)militarii în rezervă concentraţi, indiferent de grad, numai pe perioada concentrării;
e)membrii de familie ai cadrelor militare în activitate*);
f)cadrele militare în rezervă şi în retragere, pensionari militari;
g)membrii de familie ai cadrelor militare în rezervă şi în retragere;
h)militarii pensionaţi din motive de invaliditate ca urmare a unor accidente în serviciu sau unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare care, ulterior, au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat;
i)funcţionarii publici şi personalul civil contractual din Ministerul Apărării Naţionale, denumiţi în continuare personal civil;
j)veteranii, văduvele şi invalizii de război, precum şi alte categorii de persoane, prevăzute în legi speciale;
k)alte categorii de persoane, în condiţiile legii.
Notă *) Prin membri de familie ai cadrelor militare în activitate se înţelege soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestora (art. 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare).
Prin asistenţă medicală, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege:
a)prestarea de servicii medicale de către personalul medico-sanitar pentru prevenirea îmbolnăvirilor, precizarea diagnosticului şi tratamentului necesar restabilirii stării de sănătate, recuperarea medicală a capacităţii de muncă şi efort;
b)precizarea stadiului evolutiv al bolii prin examene clinice, paraclinice şi de laborator;
c)prescrierea şi efectuarea tratamentului adecvat afecţiunii, precum şi a unor proceduri complementare de tratament, atât pe perioada internării, cât şi pe perioada asistenţei ambulatorii şi a celei recuperatorii;
d)acordarea de medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale, în condiţiile legii.
În Ministerul Apărării Naţionale, asistenţa medicală se acordă prin următoarele structuri:
a)cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar;
b)centrele de sănătate militare, denumite în continuare CSM;
c)Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Academician Ştefan Milcu", denumit în continuare CMDTA;
d)spitalele militare;
e)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei, denumit în continuare CCUBCVA;
f)sanatoriile/centrele proprii de recuperare medicală sau alte unităţi de profil;
g)Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu", denumit în continuare INMAS;
h)Centrul de Medicină Navală, denumit în continuare CMN.
În cadrul sistemului medical militar, conform actelor normative în vigoare, se asigură:
a)servicii de asistenţă medicală primară şi de promovare a sănătăţii, depistare precoce a bolilor, îngrijiri medicale la domiciliu şi de consiliere medicală;
b)servicii medicale de specialitate ambulatorii şi spitaliceşti;
c)servicii de medicină dentară;
d)servicii medicale de urgenţă şi transport sanitar;
e)servicii medicale pentru recuperare-reabilitare a sănătăţii;
f)expertiză medico-militară.
(1)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-g), în unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale se asigură gratuit, din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare FNUASS, precum şi din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, serviciile medicale prevăzute la art. 7. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de decontarea contribuţiei personale pentru medicamentele şi serviciile medicale stabilite prin actele normative în vigoare, din fondurile bugetare ale Ministerului Apărării Naţionale.
(3)În unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale, categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. e)-h) şi j) beneficiază gratuit de serviciile medicale prevăzute la art. 7 lit. a)-e), în condiţiile prevăzute de lege.
(4)Din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, persoanele prevăzute la art. 4 lit. i) beneficiază de decontarea medicamentelor şi a serviciilor medicale prestate numai dacă afecţiunea a apărut în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
(5)Persoanele prevăzute la art. 4 lit. k) beneficiază de asistenţă medicală în unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale, conform prevederilor legale în vigoare.Secţiunea a 2-a Activitatea medicală
1.Asistenţa medicală primară
(1)Asistenţa medicală primară a personalului în unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale este asigurată de medicii de medicină generală/de familie prin:
a)cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, din unităţile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, aflate în coordonarea unor unităţi sanitare, conform arondării teritoriale prevăzute în anexa nr. 2;
b)cabinetele de medicină de familie din CSM, CMDTA, INMAS, CMN şi ambulatoriile de specialitate ale spitalelor militare, organizate şi acreditate conform prevederilor legale;
c)alte structuri militare încadrate cu medici, în care se desfăşoară şi activităţi de asistenţă medicală.
(2)Cabinetele medicale prevăzute la alin. (1) sunt autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(3)Comandanţii/Şefii unităţilor militare dispun măsurile necesare asigurării de spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţilor de medicină primară în cadrul cabinetelor medicale, prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c).
(1)În cabinetele medicale prevăzute la art. 9 alin. (1) se acordă asistenţă medicală primară tuturor categoriilor de persoane prevăzute la art. 4. (2) Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k), accesul în unitatea militară se face numai cu aprobarea comandantului/şefului acesteia.
(1)Prin cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, se pot desfăşura şi activităţi de medicină de familie, conform Contractului-cadru anual şi normelor metodologice de aplicare a acestuia, denumit în continuare contract-cadru.
(2)Activităţile de medicină primară desfăşurate în condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite de legislaţia în domeniu privind serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale primare.
(3)Medicii militari şi civili, angajaţi ai unităţilor militare, au obligaţia să desfăşoare activităţile prevăzute la alin. (2), cu excepţia activităţilor de medicină de familie.
(1)Prin cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, se acordă gratuit medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice pentru situaţii de urgenţă categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi i), atât în timpul programului, cât şi pe timpul misiunilor, pe toată perioada desfăşurării acestora.
(2)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k), medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice se vor acorda prin prescrierea de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, CNAS şi/sau simple, după caz, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
Medicii militari sau civili din unităţile militare, în afara activităţilor medicale specifice, pot desfăşura şi activităţi de medicină de familie, în timpul programului, atât pentru personalul unităţii, cât şi pentru alte categorii de persoane, aflate pe lista lui de capitaţie, cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (2).
(1)Spitalele militare/CMDTA încheie contracte pentru furnizarea de servicii de medicină de familie între medicii militari/civili din unităţile militare arondate şi CASA OPSNAJ. Spitalele militare/CMDTA sunt reprezentanţi legali ai cabinetelor medicale de unitate în relaţia cu casa de asigurări de sănătate şi coordonează activităţile de medicină primară desfăşurate în acestea.
(2)Medicii din cabinetele medicale de unitate, care desfăşoară şi activităţi de medicină de familie, furnizează spitalelor militare/CMDTA datele şi documentele necesare pentru încheierea contractelor şi decontarea activităţilor prestate, aceştia fiind direct răspunzători de calitatea serviciilor medicale acordate, precum şi de corectitudinea raportărilor acestora la CASA OPSNAJ.
Elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ, indiferent de domiciliul acestora şi de medicul de familie la care sunt asiguraţi/coasiguraţi, pe perioada şcolarizării, vor fi luaţi în evidenţa medicului instituţiei respective şi raportaţi pe lista de capitaţie a acestuia, prin spitalul militar/CMDTA, la CASA OPSNAJ.
(1)Spitalele militare/CMDTA centralizează şi transmit la CASA OPSNAJ datele necesare contractării şi decontării serviciilor medicale furnizate, pentru fiecare medic de unitate, în conformitate cu reglementările în domeniu privind acordarea serviciilor de medicină de familie.
(2)CASA OPSNAJ efectuează decontarea activităţilor de medicină de familie prestate, prin spitalul militar/CMDTA, către cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, din unităţile militare arondate teritorial.
Din sumele primite pentru serviciile de medicină de familie, spitalele militare/CMDTA asigură fondurile cuvenite medicului/medicilor din unităţile militare, cheltuielile proprii necesare gestionării acestui contract, precum şi fondurile necesare achiziţionării de medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice, altele decât cele prevăzute în trusa de urgenţă/şoc sau, după caz, a instrumentarului şi/sau a aparaturii medicale necesare desfăşurării activităţilor medicale, în baza necesarului stabilit de medicul unităţii militare.
(1)Sumele cuvenite pentru activităţile de medicină de familie sunt virate, lunar sau trimestrial, de către spitalele militare/CMDTA, în contul medicului/medicilor din unităţile militare, proporţional cu serviciile medicale raportate şi validate, precum şi cu numărul de asiguraţi înregistraţi şi validaţi pe listele de capitaţie ale fiecărui medic de familie, în conformitate cu actele normative în vigoare.
(2)Spitalele militare/CMDTA eliberează documentele necesare calculării impozitului şi a cotelor de contribuţie aferente sumelor prevăzute la alin. (1), pentru fiecare medic de familie din unităţile militare arondate teritorial, conform prevederilor legale în vigoare.
(3)Condiţiile şi cuantumul sumelor prevăzute la alin. (1) sunt precizate în anexa nr. 3.
(1)Unităţile militare care nu au cabinet medical de unitate sau nu au încadrată funcţia de medic în statul de organizare vor fi arondate la cel mai apropiat cabinet medical de unitate încadrat cu medic, prin ordin al eşaloanelor superioare în subordinea cărora se află unităţile în cauză, cu avizul Direcţiei medicale.
(2)Pentru perioadele de absenţă a medicului de unitate mai mari de 30 de zile lucrătoare, medicii şefi ai categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă şi structurilor centrale din Ministerul Apărării Naţionale propun arondarea unităţii militare la cel mai apropiat cabinet medical de unitate, conform prevederilor alin. (1). După avizare, Direcţia medicală înştiinţează, în scris, atât CASA OPSNAJ, cât şi spitalul militar/CMDTA la care este arondată teritorial unitatea militară.
(3)Sumele prevăzute la art. 18 alin. (1), aferente perioadei de absenţă a medicului de unitate, vor fi repartizate medicului la care a fost arondată unitatea militară, în baza raportărilor, validate şi decontate, pentru activităţile de medicină de familie.
(4)Perioadele de absenţă a medicului de unitate se referă la: incapacitatea temporară de muncă, concediul de sarcină/lehuzie, concediul pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, studiile medicale de specialitate, perioada când unul dintre soţi îl urmează pe celălalt trimis în misiune permanentă în străinătate, perioada când este trimis în ţară/străinătate la cursuri, misiunile în teatrele de operaţii.
(1)Medicii din unităţile militare sunt obligaţi să monitorizeze starea de sănătate a întregului personal din unitate, indiferent dacă figurează sau nu pe lista de capitaţie a acestora, şi să pună la dispoziţia şefilor/comandanţilor unităţilor militare, precum şi a eşaloanelor medicale superioare date referitoare la starea de sănătate a efectivelor, cu respectarea confidenţialităţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2)Medicii din unităţile militare sunt subordonaţi nemijlocit comandantului/şefului unităţii militare, iar pe linie de specialitate, medicilor şefi ai categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă şi structurilor centrale din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi Direcţiei medicale.
(3)Medicul de unitate din cabinetul medical la care a fost arondată unitatea militară, pe perioada de absenţă a medicului unităţii arondate, preia lista cu asiguraţi a acestuia, raportează separat numărul de servicii medicale solicitate de asiguraţii din lista preluată de cei din lista proprie, îndeplinind şi atribuţiile prevăzute la alin. (1).
(1)În raport cu gravitatea afecţiunii şi cu competenţa personalului medico-sanitar, în cabinetele medicale de unitate sau similare, prevăzute cu staţionar, se acordă şi asistenţă medicală de urgenţă cu internare pentru cel mult 24 de ore, în vederea stabilizării bolnavului, după caz.
(2)În cabinetele medicale de unitate sau similare, personalul medico-sanitar întocmeşte pacienţilor internaţi foaia de observaţie clinică, ce constituie document medico-legal, precum şi documentul de justificare a medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pe timpul internării.
(1)Tratamentul pe timpul internării în staţionar a personalului unităţii militare se face cu medicamente aflate în trusa de urgenţă/şoc şi, în completare, prin eliberarea, la externare, de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, CNAS sau simple, după caz.
(2)Medicamentele din trusa de urgenţă/şoc sunt folosite atât în situaţii de urgenţe medico-chirurgicale, cât şi în timpul activităţilor specifice ale unităţii militare, putând fi administrate categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi i).
(3)Pentru situaţii de urgenţă medico-chirurgicală, medicamentele din trusa de urgenţă/şoc se administrează pentru cel mult 24 de ore, în vederea stabilizării bolnavului şi realizării condiţiilor optime de evacuare medicală a acestuia, după caz. După 24 de ore tratamentul poate fi completat prin eliberarea de medicamente prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(4)În timpul activităţilor specifice ale unităţii militare, medicamentele din trusa de urgenţă/şoc, precum şi cele achiziţionate din fondurile alocate din contractul de medicină de familie se vor folosi, la nevoie, pe toată perioada desfăşurării acestora.
(5)Necesarul cu medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice din componenţa trusei de urgenţă/şoc este prevăzut în anexa nr. 4.
(1)Medicamentele folosite pentru tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale, al şocului, precum şi în timpul activităţilor specifice ale unităţii militare se completează lunar sau ori de câte ori este nevoie, prin grija medicului de unitate, pe baza unui necesar de aprovizionare înaintat medicilor şefi ai categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă şi structurilor centrale din Ministerul Apărării Naţionale, până la nivelul Direcţiei medicale.
(2)Aprovizionarea sau completarea cu medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice a trusei de urgenţă/şoc se face prin centrele farmaceutice zonale din subordinea Direcţiei medicale, în cel mai scurt timp posibil, în funcţie de produsul/produsele solicitat/solicitate aflat/aflate pe stoc.
(3)Preschimbarea medicamentelor şi a materialelor sanitar-farmaceutice aflate în trusa de urgenţă/şoc a cabinetelor medicale de unitate se va efectua prin spitalele militare/CMDTA la care sunt arondate teritorial sau, după caz, prin structurile specializate aflate în subordinea Direcţiei medicale.
(4)Preschimbarea produselor menţionate la alin. (3) se face în baza unei situaţii centralizatoare în care vor fi menţionate: denumirea produsului, forma de prezentare, cantitatea şi data de expirare a termenului de valabilitate a acestuia. Centralizatorul va fi înaintat direct la Direcţia medicală, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice, în vederea analizării, aprobării şi emiterii ordinului de preschimbare spre structurile menţionate la alin. (3).
(5)Nerespectarea prevederilor prevăzute la alin. (1)-(4) atrage răspunderea materială şi/sau disciplinară, conform actelor normative în vigoare.
(6)Modelul tabelului centralizator cu medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice ce compun trusa de urgenţă/şoc din cabinetul medical al unităţii militare, cu nevoi de preschimbare, este prezentat în anexa nr. 5.
(1)Evaluarea, planificarea şi programarea resurselor financiare necesare pentru achiziţia medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice ce intră în componenţa trusei de urgenţă/şoc a cabinetelor medicale de unitate se efectuează prin grija categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă şi structurilor centrale, pentru asigurarea continuă şi permanentă a acestora, în vederea menţinerii stării de sănătate a personalului unităţii militare şi a capacităţii operaţionale a acesteia.
(2)Achiziţia medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice se efectuează, în condiţiile legii, de către structurile abilitate, potrivit competenţelor de achiziţie a produselor şi serviciilor în Ministerul Apărării Naţionale.
Se interzic stocarea peste necesar, de către cabinetele medicale de unitate, a medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice achiziţionate, precum şi utilizarea acestora în alte scopuri decât cele precizate la art. 22 alin. (1)-(4).
(1)În caz de urgenţă medico-chirurgicală, medicii unităţilor militare, în timpul orelor de program, acordă îngrijiri medicale la domiciliu numai pentru personalul unităţii militare, în situaţia în care pacientul nu se poate deplasa şi dacă în garnizoană nu funcţionează un serviciu de urgenţă militar/civil.
(2)Pentru deplasarea medicilor de unitate la domiciliul bolnavilor, unitatea militară va asigura un mijloc de transport specializat sau nespecializat, în funcţie de solicitarea medicului.
Personalul Ministerului Apărării Naţionale, înscris pe lista de capitaţie a unui medic de familie, altul decât medicul unităţii militare angajatoare, este obligat ca, ori de câte ori apar modificări ale stării sale de sănătate, să prezinte personalului medico-sanitar al unităţii militare documentele medicale eliberate de medicul său de familie sau de medicul specialist din ambulatoriu sau spital, în scopul luării în evidenţă şi urmăririi permanente a stării sale de sănătate.
(1)Personalul medico-sanitar al unităţii militare este obligat să ţină evidenţa corectă şi permanentă a stării de sănătate a întregului personal din unitatea militară, inclusiv a dispensarizaţilor pentru afecţiuni cronice.
(2)Evidenţa se ţine pe documente medicale tip, fişe sau condici, înregistrate la compartimentul documente clasificate, cu respectarea deontologiei medicale referitoare la păstrarea secretului profesional.
(3)Personalul Ministerului Apărării Naţionale are obligaţia de a comunică medicului de unitate datele necesare pentru întocmirea unei evidenţe a medicilor de familie la care aceştia sunt înscrişi.
Pentru activităţile privind derularea programelor de sănătate prin medicul de familie, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii sau alte acte normative, şeful Direcţiei medicale poate emite normele metodologice specifice necesare.
2.Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate se asigură de către medicii de specialitate, medicii dentişti, personalul de specialitate medico-sanitar, precum şi de către personalul sanitar din serviciile conexe actului medical, care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele medicale din CSM, CMDTA, INMAS, CMN, ambulatoriile de specialitate, precum şi în ambulatoriile integrate din structura spitalelor militare, autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate constă în:
a)acordarea de servicii medicale de specialitate, conform prevederilor contractului-cadru, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b)efectuarea controlului medical periodic al personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale;
c)evaluarea stării de sănătate a personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român;
d)desfăşurarea altor activităţi medicale specifice.
În unităţile sanitare ambulatorii, care au în organigramă staţionar cu paturi, se pot acorda în regim ambulatoriu servicii medicale de tip spitalicesc, spitalizare de zi, pentru persoanele care nu necesită internare continuă, cu întocmirea documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
Medicii de specialitate informează medicii de familie, prin scrisoare medicală, expediată direct sau prin intermediul pacientului, despre starea de sănătate şi recomandările medicale specifice.
Asistenţa de medicină dentară se asigură prin cabinetele de specialitate şi laboratoarele de tehnică dentară din unităţile militare, CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile de specialitate ale spitalelor militare.
În cabinetele de medicină dentară se asigură asistenţă medicală de specialitate, precum:
a)servicii medicale de bază, preventive;
b)tratamente de medicină dentară;
c)urgenţe de medicină dentară;
d)tratamente protetice;
e)alte tratamente de specialitate conform contractului-cadru.
(1)În cazul cabinetelor de medicină dentară din unităţile militare, finanţarea serviciilor de medicină dentară se face astfel:
a)de la bugetul Ministerului Apărării Naţionale se asigură necesarul de fonduri pentru serviciile precizate la art. 35 furnizate categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d);
b)persoanele prevăzute la art. 4 lit. i) beneficiază gratuit numai de serviciile precizate la art. 35 lit. a)-c);
(2)În CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile de specialitate ale spitalelor militare se pot organiza cabinete de medicină dentară care funcţionează şi sunt finanţate în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a).
(3)Cabinetele de medicină dentară din CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile integrate ale spitalelor militare pot furniza servicii de medicină dentară şi în baza contractului cu CASA OPSNAJ, bugetul Ministerului Apărării Naţionale asigurând fonduri pentru acoperirea diferenţei de la compensare, conferită prin normele de aplicare a contractului-cadru, la gratuitate, numai pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), precum şi altor categorii de beneficiari, în condiţiile legii.
Cetăţenii străini pot beneficia de servicii de medicină dentară, în cabinetele de profil din CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile integrate ale spitalelor militare, în următoarele condiţii:
a)cu decontarea serviciilor medicale acordate din bugetul FNUASS, dacă fac dovada că plătesc contribuţia la fond sau sunt cetăţeni ai unei ţări cu care România are încheiate acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, conform legislaţiei în vigoare;
b)cu suportarea integrală a cheltuielilor de către solicitant, dacă nu se încadrează în prevederile de la lit. a).
În etapa de elaborare a proiectului bugetului de stat, structurile medicale care au în organigramă cabinetele medicale prevăzute la art. 36 prevăd fondurile necesare asigurării serviciilor de medicină dentară.
După aprobare, fondurile prevăzute la art. 38 se pun la dispoziţia Direcţiei medicale pentru achiziţionarea de aparatură şi materiale stomatologice specifice, ce urmează să fie distribuite unităţilor militare beneficiare prin centrele farmaceutice zonale, pe bază de cerere anuală.
Direcţia medicală, prin structurile de specialitate, va elabora precizări privind acordarea serviciilor de medicină dentară în cadrul cabinetelor medicale care funcţionează în condiţiile precizate la art. 36 alin. (1) şi (2).
3.Asistenţa medicală spitalicească
(1)Asistenţa medicală spitalicească se acordă prin spitalele militare, cu respectarea criteriilor de internare stabilite de legislaţia în domeniu şi de prevederile contractului-cadru.
(2)În spitalele militare se desfăşoară activităţi privind:
a)acordarea de servicii medicale: preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative;
b)expertiza medico-militară;
c)învăţământul medico-militar: postliceal, universitar şi postuniversitar;
d)cercetarea ştiinţifică medicală şi medico-militară;
e)asigurarea primului ajutor şi asistenţa medicală de urgenţă;
f)transportul sanitar şi evacuarea medicală de urgenţă;
g)asigurarea şi pregătirea resurselor umane necesare încadrării formaţiunilor medicale militare, în vederea participării acestora la misiuni în teatrele de operaţii;
h)coordonarea asistenţei medicale primare în unităţile militare arondate teritorial, conform prevederilor anexei nr. 2.
(1)Asistenţa medicală spitalicească se acordă în regim de spitalizare continuă sau spitalizare de zi.
(2)Spitalul asigură condiţii de examinare clinică, paraclinică şi de laborator, tratament medical şi chirurgical, de recuperare, îngrijire, evacuare medicală, medicamente şi materiale sanitare, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale.
(3)Comandantul spitalului, şeful secţiei şi medicul curant răspund, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor.
(4)Serviciile medicale spitaliceşti urmăresc rezolvarea cazurilor internate într-o perioadă optimă pentru afecţiunea tratată, putând fi continuate cu măsuri de recuperare în unităţi ambulatorii sau sanatoriale de specialitate, precum şi cu îngrijiri medicale la domiciliu.
(1)În spitalele militare se acordă asistenţă medicală spitalicească pentru toate categoriile de persoane prevăzute la art. 4, în condiţiile legii.
(2)Spitalele militare au obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea de sănătate a acesteia este critică, iar după stabilizarea funcţiilor vitale asigură evacuarea medicală la o altă unitate sanitară de profil, după caz.
(3)Pentru alte categorii de persoane asigurate care solicită internarea în spitalele militare, aprobarea pentru internare o acordă comandantul spitalului militar, cu avizul sau la solicitarea şefului de secţie, în limita numărului de paturi disponibile sau pe baza listei de aşteptare, cu acordul pacientului.
(4)Persoanele neasigurate se pot interna în spitalele militare doar cu aprobarea comandantului, la propunerea şefului de secţie/compartiment, cu suportarea cheltuielilor de spitalizare de către acestea.
(5)Cetăţenii străini se pot interna în spitalele militare, la propunerea şefului de secţie/compartiment, cu avizul comandantului şi aprobarea şefului Direcţiei medicale, în următoarele condiţii:
a)cu decontarea serviciilor medicale acordate din bugetul FNUASS, dacă fac dovada că plătesc contribuţia la fond sau sunt cetăţeni ai unei ţări cu care România are încheiate acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, conform legislaţiei în vigoare;
b)cu suportarea integrală a cheltuielilor de către solicitant, dacă nu se încadrează în prevederile de la lit. a);
c)fac excepţie cazurile de urgenţă medico-chirurgicală a căror contravaloare se asigură din FNUASS, până la depăşirea situaţiei de urgenţă, certificată de şeful de secţie, după care se aplică prevederile lit. b) şi ale alin. (2).
(1)Categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi i) se internează, de regulă, în spitalul militar la care este arondată teritorial unitatea militară în care aceştia sunt încadraţi.
(2)La externarea din unităţile sanitare care nu fac parte din reţeaua proprie a Ministerului Apărării Naţionale, categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) vor fi reinternate, dacă este cazul, în spitalul militar la care este arondată teritorial unitatea militară în care aceştia sunt încadraţi, pentru stabilirea situaţiei medico-militare sau în vederea acordării de concedii medicale de recuperare.
(1)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi i), internarea în spitalele militare se face în baza:
a)biletului de internare din partea medicului de familie/unitate la care este înscris pacientul, a medicului de specialitate din unităţile sanitare ambulatorii, a medicilor din unităţile de asistenţă medico-socială, a medicilor din dispensarele TBC, laboratoarele de sănătate mintală, cabinetele de planificare familială, cabinetele medicale de boli infecţioase, cabinetele de medicină dentară care nu se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. În cazul internării de urgenţă, unitatea militară va trimite în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare, biletul de internare însoţit, dacă este cazul, de procesul-verbal de constatare a accidentului. Pentru cei internaţi cu afecţiuni psihice, biletul de internare va fi însoţit de o notă de relaţii cuprinzând observaţiile medicului unităţii, caracterizările şefilor direcţi/nemijlociţi ai celui în cauză şi declaraţiile persoanelor din anturaj care au asistat la manifestările patologice ale bolnavului, precum şi alte documente medicale anterioare. Biletul de internare se avizează de şeful de secţie/compartiment unde urmează să se facă internarea şi se aprobă de comandantul spitalului;
b)documentelor de identitate;
c)documentelor care să ateste calitatea de asigurat;
d)adeverinţei de salariat în care se precizează, obligatoriu, numărul de zile absente de la program din motive medicale în ultimele 12 luni pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari şi personalul civil şi precizarea alocării la drepturi de hrană pentru elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ şi militarii în rezervă concentraţi.
(2)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k), internarea în spitalele militare se face în baza:
a)biletului de internare eliberat de medicul de familie sau medicul de specialitate, avizat de şeful de secţie/compartiment unde urmează să se facă internarea şi aprobat de comandantul spitalului;
b)documentelor care să ateste apartenenţa la una dintre categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k): cupon de pensie, adeverinţă de salariat cu precizarea numărului de zile absente de la program din motive medicale în ultimele 12 luni, adeverinţă de veteran, invalid sau văduvă de război, alte acte şi înscrisuri oficiale, după caz;
c)documentelor de identitate;
d)documentelor care să ateste calitatea de asigurat, după caz.
(3)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 43 alin. (4) şi (5), documentele necesare internării în spitalele militare sunt:
a)cererea către comandantul spitalului prin care se solicită internarea în spitalul militar;
b)biletul de internare de la medicul de specialitate, avizat de şeful de secţie/compartiment unde urmează să se facă internarea şi aprobat de comandantul spitalului.
(4)În cazul internărilor pentru urgenţe medico-chirurgicale fără documente de internare, acestea se vor completa până la externarea bolnavului. Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi i), spitalul militar înştiinţează unitatea militară în care acestea sunt încadrate.
(1)Comandanţii spitalelor militare au obligaţia să dispună măsurile necesare pentru asigurarea permanentă a asistenţei medicale în caz de război, dezastre, catastrofe naturale, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză, precum şi să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.
(2)În spitalele militare se înfiinţează structuri de medicină operaţională, cu rol de asigurare şi pregătire a resurselor umane de generare şi regenerare, necesare încadrării formaţiunilor medicale în vederea participării acestora la misiuni în teatrele de operaţii. Personalul ce încadrează aceste formaţiuni desfăşoară, în perioadele dintre misiuni, activităţile curente specifice acordării asistenţei medicale.
4.Medicina preventivă
Activitatea de medicină preventivă, ca parte a asistenţei de sănătate publică, are ca scop implementarea legislaţiei naţionale în domeniu pentru menţinerea sănătăţii şi a capacităţii operaţionale a efectivelor unităţilor militare prin acţiuni de:
a)supraveghere, prevenire şi control al bolilor transmisibile, inclusiv a infecţiilor nozocomiale;
b)vaccinare şi chimioprofilaxie specifică a efectivelor;
c)evaluare şi corectare a influenţei negative a factorilor de mediu şi muncă asupra stării de sănătate;
d)control în sănătatea publică;
e)avizare şi autorizare sanitară;
f)educaţie pentru sănătate a personalului armatei;
g)stabilire şi implementare a măsurilor specifice de protecţie a forţei de luptă.
Structurile care îndeplinesc atribuţii în acest domeniu sunt:
a)structura de specialitate din Direcţia medicală;
b)Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării Naţionale, denumit în continuare CMP;
c)laboratoarele de medicină preventivă din structura spitalelor militare.
(1)Ministerul Apărării Naţionale în calitate de angajator, prin unităţile militare, asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru vaccinarea şi chimioprofilaxia specifică a efectivelor impuse de riscurile de la locul de muncă, inclusiv pentru misiunile din afara teritoriului naţional.
(2)Schema de administrare, modalitatea de achiziţie publică şi metodologia de administrare şi de evidenţă a vaccinării şi chimioprofilaxiei specifice a efectivelor pentru misiunile din afara teritoriului naţional se stabilesc de către Direcţia medicală.
Colectarea şi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor transmisibile se realizează prin sisteme informaţionale de rutină, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, transmise obligatoriu de către toţi furnizorii de servicii medicale, şi al căror conţinut, metodologie de colectare şi raportare sunt stabilite conform prevederilor legale.
Comandanţii/Şefii de la toate eşaloanele, compartimentele logistice şi personalul medico-sanitar al unităţilor militare aplică prevederile legale referitoare la supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi profesionale, precum şi respectarea condiţiilor igienico-sanitare din unităţile militare.
5.Servicii medicale de urgenţă şi transport sanitar
În spitalele militare de urgenţă se pot organiza, în condiţiile legii, servicii medicale de urgenţă şi transport sanitar, în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă.
Spitalul militar de urgenţă este unitatea sanitară a Ministerului Apărării Naţionale care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive de urgenţă pentru majoritatea cazurilor care provin din zona sa de responsabilitate şi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local.
(1)În spitalele militare de urgenţă, îngrijirile medicale pentru cazurile de urgenţă medico-chirurgicală sunt efectuate în cadrul compartimentelor sau unităţilor de primiri urgenţe, autorizate şi evaluate conform prevederilor legale.
(2)Compartimentul de primire a urgenţelor, denumit în continuare CPU, reprezintă secţia aflată în structura unui spital, având personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe.
(3)Unitatea de primire a urgenţelor, denumit în continuare UPU, reprezintă secţia sau secţia clinică aflată în structura spitalului, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe.
Unităţile specializate în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi de transport sanitar furnizează servicii medicale conform prevederilor contractului-cadru.
(1)Transportul pacienţilor cu afecţiuni acute la spitalul militar de urgenţă se efectuează cu ambulanţele proprii ale spitalului sau cu cele aparţinând serviciilor de ambulanţă publice ori private.
(2)Transportul medical poate fi asistat sau neasistat şi este efectuat cu ambulanţe de tip A1, A2, B şi C sau alte autovehicule, după caz, în condiţiile legii.
Serviciile de urgenţă ale spitalelor militare pot acorda, în colaborare cu medicii de familie, consultaţii de urgenţă la domiciliu pentru cazurile medicale de urgenţă care nu pun viaţa pacientului în pericol imediat şi care, cel mai probabil, nu necesită transportul la o unitate sanitară.
Serviciile de urgenţă ale spitalelor militare efectuează, la ordin, activităţi specifice privind:
a)asigurarea transportului militarilor bolnavi sau răniţi evacuaţi din teatrele de operaţii;
b)evacuarea militarilor accidentaţi sau bolnavi, aflaţi în misiuni pe teritoriul naţional;
c)asigurarea medicală pentru delegaţiile străine, aflate în vizită oficială la invitaţia conducerii Ministerului Apărării Naţionale;
d)îndeplinirea sarcinilor stabilite prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 58 se face potrivit actelor normative specifice elaborate de către Direcţia medicală, împreună cu structuri aflate în subordinea Statului Major General, cu responsabilităţi în domeniu.
Activităţile precizate la art. 58 se finanţează exclusiv din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
6.Servicii medicale pentru recuperare-reabilitare a sănătăţii
Asistenţa medicală de recuperare-reabilitare este un proces destinat să creeze posibilitatea persoanelor cu diverse grade de deficienţă să ajungă la niveluri funcţionale fizice, psihice şi sociale corespunzătoare, furnizându-le acestora instrumentele cu ajutorul cărora îşi pot schimba viaţa în direcţia obţinerii unui grad mai mare de independenţă în societate.
În reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale serviciile de recuperare-reabilitare medicală sunt acordate în cabinetele medicale de specialitate organizate şi acreditate la nivelul CMDTA, INMAS şi ambulatoriile integrate ale spitalelor militare, în secţiile sau compartimentele de profil ale spitalelor militare, precum şi în sanatoriile/centrele proprii de recuperare medicală.
În limita bugetului alocat cu această destinaţie, categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-h) beneficiază gratuit de asistenţă medicală de recuperare-reabilitare, în unităţile de profil prevăzute la art. 62, dacă:
a)este aplicată ca o continuare sau completare a tratamentului unei afecţiuni acute sau cronice, având drept scop refacerea stării de sănătate şi capacităţii de muncă a pacientului;
b)afecţiunea invalidantă a fost produsă ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor funcţionale/de serviciu, a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. i) beneficiază de gratuitate numai în condiţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
(1)Cheltuielile pentru serviciile medicale acordate în condiţiile prevăzute la art. 63 lit. a) sunt suportate din FNUASS, în conformitate cu prevederile contractului-cadru, şi, în completare până la gratuitate, din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, conform prevederilor legale, în limita fondurilor alocate.
(2)Cheltuielile pentru serviciile medicale acordate în condiţiile prevăzute la art. 63 lit. b) sunt suportate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, conform prevederilor legale.
(3)În situaţia în care, la recomandarea medicului specialist, serviciile de recuperare-reabilitare medicală nu pot fi asigurate prin structurile de specialitate proprii, acestea pot fi efectuate în structuri de profil din ţară, cu suportarea cheltuielilor aferente din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, pentru categoriile de persoane şi în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 63 şi 64.
Acordarea asistenţei medicale de recuperare-reabilitare pentru alte categorii de persoane decât cele prevăzute la art. 63 şi 64, precum şi modalitatea trimiterii la tratament şi decontarea serviciilor prestate sunt precizate în contractul-cadru.
Sanatoriile şi/sau centrele de recuperare medicală au rolul de a asigura recuperarea-reabilitarea medicală pentru cadrele militare participante la misiuni în afara teritoriului statului român, activitate finanţată exclusiv din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
Sanatoriile şi/sau centrele proprii de recuperare medicală sunt finanţate din fonduri de la bugetul Ministerului Apărării Naţionale, pentru activităţile prevăzute la art. 67, precum şi din venituri proprii, conform prevederilor legale în vigoare.
(1)Prescrierea medicamentelor necesare tratamentului ambulatoriu se face pe următoarele tipuri de recepte:
a)tip CNAS, eliberate pentru toate categoriile de persoane prevăzute la art. 4, prescrise numai de medicii militari şi civili din Ministerul Apărării Naţionale, aflaţi în relaţie contractuală cu CASA OPSNAJ şi evaluaţi de aceasta conform legislaţiei în vigoare;
b)tip Ministerul Apărării Naţionale, prescrise numai de medicii militari şi civili din Ministerul Apărării Naţionale şi eliberate doar pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j);
c)simple, prescrise de toţi medicii din Ministerul Apărării Naţionale, pentru toate categoriile de persoane prevăzute la art. 4. (2) Modelul de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale este prevăzut în anexa nr. 6. (3) Prescrierea şi eliberarea medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, precum şi achiziţionarea şi gestionarea receptelor tip Ministerul Apărării Naţionale sunt prevăzute în anexa nr. 7.
Din bugetul Ministerului Apărării Naţionale se suportă contravaloarea contribuţiei personale pentru medicamentele compensate şi contravaloarea medicamentelor care nu sunt cuprinse în listele cu medicamente compensate, pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j).
(1)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), medicamentele necesare tratamentului ambulatoriu sunt eliberate gratuit, în funcţie de bugetul alocat, prin:
a)farmaciile din ambulatoriile de specialitate/integrate ale spitalelor militare, CSM, CMDTA, INMAS, CMN, pe baza receptelor tip Ministerul Apărării Naţionale şi/sau receptelor tip CNAS;
b)farmaciile aflate în relaţie contractuală atât cu CASA OPSNAJ, cât şi cu spitalul militar/CMDTA, pe baza receptelor tip CNAS.
(2)În garnizoanele de dislocare a unităţilor militare în care nu există farmaciile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau în situaţia în care acestea nu deţin medicamentele prescrise, medicamentele se achiziţionează din oricare farmacie, pe bază de recepte compensate tip CNAS şi/sau recepte simple, după caz. Acoperirea diferenţei de la compensat la gratuit sau returnarea contravalorii integrale a medicamentelor se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, prin decontarea sumei de către structura financiar-contabilă a unităţii militare din care fac parte categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-e).
(3)Pentru categoriile de personal prevăzute la art. 4 lit. f), h) şi j), în localităţile unde nu există farmaciile prevăzute la alin. (1) lit. a), eliberarea medicamentelor compensate, în regim gratuit, se face prin oricare dintre farmaciile aflate în relaţie contractuală atât cu CASA OPSNAJ, cât şi cu spitalul militar/CMDTA la care sunt arondate. Acoperirea diferenţei de la compensat la gratuit se asigură din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în limita fondurilor alocate spitalului militar/CMDTA.
(4)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. i), asigurarea medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu se face pe bază de recepte compensate tip CNAS, eliberate de medicul de familie aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.
(5)Asigurarea medicamentelor, în regim gratuit, pentru tratamentul ambulatoriu al personalului civil din unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale se face pe baza reglementărilor specifice ale Ministerului Sănătăţii.
Medicamentele necesare tratamentului ambulatoriu sunt prescrise pe recepte compensate tip CNAS sau tip Ministerul Apărării Naţionale, astfel:
a)pentru afecţiuni acute pe o perioadă de 3-5 zile;
b)pentru afecţiuni subacute pe o perioadă de 8-10 zile;
c)pentru afecţiuni cronice stabilizate pe o perioadă de maximum 30 de zile;
d)până la 90 de zile, conform prevederilor contractului-cadru.
Produsele farmaceutice care nu sunt prevăzute în listele cu medicamente compensate şi gratuite aprobate de Ministerul Sănătăţii, dar care sunt autorizate pe piaţa românească de structuri competente, se eliberează în regim gratuit categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), pe bază de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, de către oricare dintre farmaciile integrate unităţilor sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale.
Eliberarea carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale pentru medicii unităţilor militare se va face pe principiul arondării teritoriale, prin farmaciile spitalelor militare/CMDTA, pe baza următoarelor documente:
a)adeverinţă de la locul de muncă din care să reiasă că este angajat al unităţii militare;
b)specimen de parafă;
c)delegaţie semnată şi parafată de medic şi avizată de comandantul/şeful unităţii militare, în cazul în care medicul, din motive justificate, nu poate ridica personal receptele tip Ministerul Apărării Naţionale.
Pe o receptă tip Ministerul Apărării Naţionale, la o consultaţie, se pot prescrie până la 5 medicamente.
Produsele farmaceutice magistrale neridicate în maximum 5 zile de la eliberarea receptei se scad pe bază de proces-verbal, la care se anexează recepta.
Prin cabinetele medicale din CSM/CMDTA/INMAS/CMN se acordă gratuit medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice tuturor bolnavilor care constituie urgenţă medico-chirurgicală, indiferent de domiciliu, loc de muncă sau casă de asigurări unde îşi plăteşte contribuţia, numai pentru rezolvarea urgenţei. Scăderea din evidenţă a acestor medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice se face pe baza consemnărilor din registrele de consultaţii şi tratament ale cabinetelor.
Pe timpul internării în spitalele militare, medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice se acordă gratuit, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
Medicamentele necesare celor spitalizaţi se eliberează de către farmaciile spitalelor militare pe baza foii de observaţie clinică generală şi a condicii de prescripţii medicale.
Concediile medicale se eliberează pe certificate medicale tip Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul Sănătăţii, consemnându-se numai codul afecţiunii, conform clasificării internaţionale a maladiilor, revizia a 10-a, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - OMS.
Medicul şef al unităţii militare ţine evidenţa zilelor de absenţă de la program din motive medicale pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi i).
Concediile medicale se acordă în raport de competenţa şi gradul profesional al medicilor, astfel:
a)medicul de unitate/familie are dreptul de a elibera certificate de concediu medical de cel mult 14 zile, în una sau mai multe etape, până la 45 de zile într-un an calendaristic;
b)medicul de specialitate din CSM/CMDTA/INMAS/CMN, ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului militar şi/sau din spital în caz de internare poate prelungi concediul medical prevăzut la lit. a) în etape succesive de până la 30 de zile calendaristice, dar nu mai mult de 90 de zile calendaristice în decursul unui an;
c)durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăşi 45 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire;
d)după totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face de către medicul curant din CSM/CMDTA/INMAS/CMN/ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului militar sau spitalul militar.
La externare se poate acorda un concediu medical de 1-7 zile. În raport cu natura şi gravitatea afecţiunii, la externare se poate acorda concediu medical până la maximum 21 de zile calendaristice, cu aprobarea medicului şef de secţie.
După expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital, în situaţia când starea pacientului nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, urmând ca în cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă să trimită pacientul la medicul specialist din CSM/CMDTA/INMAS/CMN sau ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului militar.
(1)Concediile medicale de până la 90 de zile pentru cadrele militare în activitate se avizează de comandantul/şeful unităţii militare din care fac parte acestea, pe baza propunerilor făcute de medicul curant, în raport de competenţa sa profesională.
(2)Concediile medicale de până la 180 de zile pentru cadrele militare în activitate se avizează de comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar.
La stabilirea duratei zilelor de absenţă de la program din motive medicale, prevăzută la art. 82, se procedează astfel:
a)pentru absenţele de la program din motive medicale pe o perioadă de până la 90 de zile, se iau în calcul zilele de internare în spitale şi sanatorii, de concedii medicale, indiferent de natura şi numărul de boli care au determinat absenţele;
b)pentru absenţele de la program din motive medicale de peste 90 de zile, dar fără să depăşească 180 de zile, se iau în calcul zilele de internare în spitale şi sanatorii, de concedii medicale, indiferent de natura şi de numărul de boli care au determinat absenţele, acordate de comisiile de expertiză medico-militară.
Evidenţa zilelor absentate de la program din motive medicale se ţine conform datelor înscrise în ordinele de zi pe unitate şi în documentele medicale întocmite pe baza biletelor de ieşire din spitale/sanatorii, precum şi în certificatele medicale eliberate de formaţiunile medicale.
Cadrele militare în activitate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi nu au putut fi recuperate până la împlinirea a 75 de zile de absenţă de la program în ultimele 90 de zile calendaristice se internează în spitalele militare pentru a li se stabili situaţia medico-militară.
Cadrele militare în activitate care beneficiază de concedii medicale pentru continuarea tratamentului medical şi recuperarea capacităţii de muncă acordate de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare se reinternează în spital pentru stabilirea situaţiei medico-militare cu 30 de zile înainte de expirarea concediului medical.
Obligaţia de a se asigura prezentarea la timp în faţa comisiei de expertiză medico-militară a bolnavilor internaţi în spitalul militar revine şefului secţiei/clinicii în care aceştia sunt internaţi.
Pentru bolnavii netransportabili care se află internaţi la domiciliu sau în alte spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii ori private, hotărârea comisiei de expertiză medico-militară se ia pe baza copiei foii de observaţie clinică generală a spitalului în care aceştia sunt internaţi, respectiv pe baza referatului întocmit de medicul specialist/primar trimis de comandantul spitalului militar să examineze medical bolnavul.
Diagnosticul stabilit şi concediul medical ce se acordă de comisia de expertiză medico-militară se înscriu în foaia de observaţie clinică generală şi în certificatul medical ce se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se expediază unităţii militare în care este încadrat cadrul militar în activitate în termen de 5 zile de la data prezentării la comisia de expertiză medico-militară, iar un exemplar se ataşează procesului-verbal al comisiei de expertiză medico-militară.
În cazuri temeinic justificate, când caracterul şi evoluţia bolii unor cadre militare în activitate duc la concluzia că sunt posibilităţi de a fi recuperate prin depăşirea a 180 de zile absentate de la program din motive medicale, dar nu mai mult de 300 de zile într-un interval de 365 de zile, comisiile de expertiză medico-militară pot face propuneri, prin Direcţia medicală, ministrului apărării naţionale, pentru aprobarea de concedii medicale de recuperare, pe perioade succesive, în raport de evoluţia bolii, fără a se depăşi 120 de zile.
Rapoartele pentru acordarea de concedii medicale de recuperare se înaintează, în termen de 3 zile de la data când comisia de expertiză medico-militară a propus concediul medical respectiv, şefului Direcţiei medicale, care poate hotărî:
a)avizarea favorabilă a propunerii de acordare a concediului medical de recuperare. În acest caz rapoartele respective se înaintează, prin Direcţia management resurse umane, în termen de 4 zile, spre a fi supuse aprobării ministrului apărării naţionale;
b)reexaminarea de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a situaţiei bolnavului în cauză, în scopul stabilirii situaţiei medico-militare a acestuia, când şeful Direcţiei medicale nu a avizat propunerea de acordare a concediului medical de recuperare.
Comandanţii spitalelor militare iau măsuri ca structurile din subordine să întocmească şi să înainteze la termenele stabilite documentele privitoare la acordarea concediilor medicale şi a concediilor medicale de recuperare, astfel ca, în cazul în care nu se aprobă propunerile făcute în acest sens, să fie posibilă clarificarea situaţiei medico-militare a celor în cauză, înainte de împlinirea termenelor de absenţă din motive medicale, legal admise.
Cadrelor militare în activitate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi sunt clasate "inapt pentru serviciul militar" li se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, în cursul şedinţei comisiei de expertiză medico-militară, hotărârea luată, cu menţiunea că aceasta poate fi contestată în scris în termen de 30 de zile. Refuzul sau imposibilitatea din motive obiective a bolnavului de a contesta decizia se consemnează în procesul verbal al şedinţei comisiei de expertiză medico-militară de către secretarul acesteia. În situaţia în care persoana respectivă nu este prezentă la şedinţele comisiei, i se comunică în scris hotărârea acesteia.
În cazul contestării deciziei, Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară convoacă pe cel în cauză în termen de 5 zile de la primirea contestaţiei şi îl internează în spital, urmând să stabilească situaţia medico-militară a pacientului în termen de maximum 30 de zile.
Decizia comisiei de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar, avizată de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară, se comunică potrivit prevederilor regulamentului privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militare.
În cazul unor boli speciale, durata concediilor medicale de recuperare este mai mare şi se diferenţiază potrivit prevederilor art. 6 alin. (41) din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea condiţiilor de acordare a asistenţei medicale, medicamentelor, concediilor medicale şi scutirilor medicale cadrelor militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
Concediile medicale pentru cadrele militare în activitate bolnave de tuberculoză se acordă de medicii curanţi din secţiile de specialitate/sanatorii, până la acumularea a 90 de zile de absenţă de la program, apoi prin comisiile de expertiză medico-militară, dar numai în limitele prevăzute la art. 99.
Elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ beneficiază de concedii medicale şi/sau scutiri medicale acordate pentru cazurile de îmbolnăviri sau accidente.
Scutirile medicale sunt totale, cu internare în staţionarul unităţii militare, sau parţiale, cu limitarea temporară a participării, conform recomandării medicale, la unele activităţi care pot conduce la agravarea bolii.
Scutirile medicale se propun de către personalul medico-sanitar al unităţii militare, în limita a 1-3 zile, cu posibilitatea de prelungire până la 7 zile, şi se avizează de către comandantul/şeful unităţii militare.
La externarea din spital, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ pot beneficia de scutiri medicale cuprinse între 1 şi 15 zile, fără a se elibera certificat medical sau concedii medicale.
Scutirea medicală totală a elevilor şi studenţilor instituţiilor militare de învăţământ, acordată de unitatea sanitară, se poate efectua şi la domiciliu, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare, la propunerea personalului medico-sanitar, atunci când în unitatea militară nu se pot asigura condiţiile pentru recuperarea sănătăţii.
La cumularea a 60 de zile de absenţă de la program din motive medicale, prin scutiri medicale totale, internări în spital şi concedii medicale, cadrele militare prevăzute la art. 96 se internează în spitalul militar la care este arondată unitatea militară, pentru stabilirea situaţiei medico-militare.
(1)Soldaţii şi gradaţii voluntari beneficiază de concedii medicale în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Începând cu a 91-a zi, concediile medicale se pot prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3)Cu 30 de zile înainte de expirarea concediului medical acordat de medicul expert, soldaţii şi gradaţii voluntari se internează în spitalul militar pentru precizarea situaţiei medico-militare. Criteriile de expertiză medico-militară se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.
(1)Cadrele militare în activitate beneficiază de scutiri medicale pentru unele activităţi din programul unităţii, la recomandarea medicului de unitate sau a comisiei de expertiză medico-militară, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare.
(2)Scutirile medicale pentru anumite activităţi se acordă pe o perioadă determinată, în funcţie de natura şi stadiul evolutiv al bolii, fără a impune absenţa de la program, astfel:
a)medicul de unitate acordă scutiri medicale pentru anumite activităţi timp de 1-7 zile, în cazul în care afecţiunea nu produce incapacitate temporară de muncă;
b)comisiile de expertiză medico-militară acordă scutiri medicale pentru anumite activităţi, în cazul clasării "apt limitat", numai pe durata clasării.
(3)Activităţile din programul unităţii pentru care se pot acorda scutiri medicale sunt: aplicaţii, tabere de instrucţie, marşuri, şedinţe de tragere şi serviciul de zi pe unitate.
Medicii din unităţile militare, din spitalele militare şi CSM/CMDTA/INMAS/CMN acordă concedii medicale în raport de competenţa profesională, care dau dreptul la ajutoare în cadrul asigurărilor sociale de stat următoarelor categorii de persoane:
a)personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale, dacă sunt pe lista de capitaţie sau pentru cazurile de urgenţă medico-chirurgicală;
b)militarilor în rezervă concentraţi, indiferent de grad, în cazul în care incapacitatea temporară de muncă a survenit pe timpul concentrării şi se prelungeşte după data încetării concentrării, cu înştiinţarea medicului de familie la care rezervistul este înscris;
c)altor persoane internate în spitalele militare ca urgenţe medico-chirurgicale sau cu bilete de internare emise de medicul de familie ori dacă sunt înscrise pe lista de capitaţie.
Dispozitivele medicale, în înţelesul prezentelor instrucţiuni, au semnificaţia prevăzută la art. 210 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Dispozitivele medicale se acordă gratuit, cu suportarea cheltuielilor din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d), f) şi i), numai când invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
(1)Dacă afecţiunea nu este produsă în condiţiile prevăzute la art. 111, dispozitivele medicale se acordă în conformitate cu prevederile contractului-cadru, cu decontarea contribuţiei personale din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, numai categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi f).
(2)Decontarea contribuţiei personale în condiţiile alin. (1) se face de către structura financiar-contabilă a unităţii sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale care a recomandat dispozitivul medical, iar în celelalte cazuri, de către Direcţia medicală, în limita bugetului alocat.
Dacă afecţiunea nu este produsă în condiţiile prevăzute la art. 111, categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. e) şi g)-k) au dreptul la dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale prin casele de asigurări sociale de sănătate, în baza şi în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
Procedurile de acordare gratuită a dispozitivelor medicale sunt prevăzute în anexa nr. 8.
(1)Finanţarea unităţilor sanitare din Ministerul Apărării Naţionale se asigură integral de la bugetul de stat, pentru următoarele unităţi sanitare:
a)Direcţia medicală;
b)cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar;
c)depozitele sanitare;
d)formaţiunile medicale de campanie;
e)Centrul de Transfuzie Sanguină;
f)Centrul de Medicină Preventivă;
g)Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare;
h)Institutul Medico-Militar.
(2)Finanţarea unităţilor sanitare din Ministerul Apărării Naţionale se asigură din venituri proprii obţinute în condiţiile legii, subvenţii şi transferuri acordate de la bugetul de stat, pentru următoarele unităţi sanitare:
a)spitalele militare din reţeaua proprie;
b)Sanatoriul de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală "Dr. Dimitrie Cantemir" Bălţăteşti;
c)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei;
d)Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Academician Ştefan Milcu";
e)Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu";
f)Centrul de Medicină Navală;
g)centrele de refacere şi tratament.
(1)Unităţile militare care au în structură cabinete medicale sau similare, cu sau fără staţionar, planifică şi utilizează fonduri bugetare pentru activităţile medicale de bază, precum şi pentru activităţi medicale specifice prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 584/2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească, cu modificările ulterioare.
(2)În etapa de elaborare a proiectului de buget, unităţile militare fundamentează, pe baza preţurilor/tarifelor comunicate de spitalele militare sau de unităţile sanitare la care sunt arondate, necesarul de fonduri pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (1).
Fondurile aprobate prin buget pentru activităţile menţionate la alin. (1) se repartizează în bugetele ordonatorilor de credite care au în finanţare unităţile sanitare prevăzute la art. 115 alin. (2), ca subvenţii şi transferuri.
În scopul îndeplinirii, conform competenţelor legale, a prevederilor din nota de la anexa nr. 1, precum şi a activităţilor medicale specifice prevăzute în anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 584/2005, cu modificările ulterioare, unităţile sanitare prevăzute la art. 115 alin. (2) utilizează subvenţiile şi transferurile repartizate pentru acestea.
(1)Contravaloarea activităţii de expertiză medicală şi de evaluare a capacităţii de muncă a personalului prevăzut la pct. 4 lit. e) din anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 584/2005, cu modificările ulterioare, se determină pe baza tarifelor stabilite prin protocolul încheiat între Ministerul Apărării Naţionale şi ministerele/instituţiile implicate şi se virează în contul unităţii sanitare care execută activitatea.
(2)Contravaloarea şedinţei de expertiză medico-militară este echivalentul unei zile de spitalizare, specifică fiecărei unităţi sanitare.
(3)Tarifele pentru activităţile de expertiză a personalului aeronautic şi a celui care îşi desfăşoară activitatea în mediul hiperbar şi pe navele maritime sau fluviale sunt stabilite de unităţile sanitare de profil.
(1)Medicamentele compensate, precum şi cele necompensate şi înregistrate în Nomenclatorul de produse farmaceutice al Ministerului Sănătăţii, care au autorizaţie de punere pe piaţa românească emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului, prescrise pentru tratamentul ambulatoriu, sunt eliberate gratuit pentru toţi beneficiarii legali, prin farmaciile care funcţionează în structura unităţilor sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale.
(2)Contravaloarea contribuţiei personale pentru medicamentele precizate la şi eliberate în condiţiile prevăzute la alin. (1) este suportată din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, iar sumele alocate sunt repartizate în bugetele ordonatorilor de credite care au în finanţare unităţile sanitare prevăzute la art. 115 alin. (2).
(3)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-e), decontarea contribuţiei personale pentru medicamentele precizate la alin. (1) şi eliberate prin farmaciile comunitare se face prin compartimentele financiar-contabile ale unităţilor militare în care sunt încadrate, în baza aprobării comandantului/şefului unităţii militare care are calitatea de ordonator de credite, dată pe raportul personal, precum şi al avizului medicului de unitate sau al medicului la care unitatea este arondată, cu anexarea următoarelor documente:
a)fotocopia recomandării medicale;
b)factura fiscală emisă de farmacia care a eliberat medicamentele;
c)bonul fiscal aferent facturii fiscale;
d)fotocopia actului de identitate, pentru verificarea CNP;
e)după caz, fotocopii ale documentelor membrilor de familie ai personalului militar în activitate, din care să rezulte faptul că se află în întreţinerea legală a acestora.
(4)Prin avizarea decontării de către medicul de unitate sau medicul la care unitatea este arondată a contribuţiei personale în condiţiile precizate la alin. (3) se certifică existenţa în sublistele aprobate de Ministerul Sănătăţii a medicamentelor prescrise.
În scopul îmbunătăţirii activităţii de asistenţă medicală primară la nivelul unităţilor militare, din sumele primite de la CASA OPSNAJ pentru serviciile de medicină de familie prestate în cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, o parte vor fi alocate pentru funcţionarea acestora potrivit prezentelor instrucţiuni.
La cerere, categoriile de persoane prevăzute la art. 4 beneficiază, din bugetul unităţilor sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale, de rambursarea contravalorii contribuţiei personale dacă pe perioada internării au suportat cheltuieli cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală în condiţiile impuse de contractul-cadru, decontarea acestora făcându-se în baza următoarelor documentelor justificative:
a)raportul/cererea către comandantul unităţii sanitare;
b)copia de pe buletinul/cartea de identitate;
c)recomandarea medicului de specialitate;
d)chitanţa/factura/bonul fiscal din care să reiasă contravaloarea cheltuielilor medicale efectuate.
(1)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), contravaloarea investigaţiilor clinice şi paraclinice, a substanţelor folosite în scop diagnostic şi a reactivilor necesari pentru acestea, altele decât cele precizate în contractul-cadru, ce nu se pot efectua în unităţile sanitare ale Ministerul Apărării Naţionale sau ale Ministerului Sănătăţii, se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
(2)Activităţile medicale prevăzute la alin. (1) sunt efectuate numai la recomandarea sau cu avizul medicului specialist din reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, decontarea sumelor respective fiind efectuată prin unitatea sanitară militară în care este angajat medicul care a făcut recomandarea, în baza documentelor justificative precizate la art. 122.
În bugetul Ministerului Apărării Naţionale se prevăd fondurile necesare pentru asigurarea gratuită a asistenţei medicale, a medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale pentru toate categoriile de personal care beneficiază de acest drept stabilit prin legislaţia în vigoare.
Ordonatorii de credite prevăd sumele necesare în bugetul propriu pentru finanţarea serviciilor medicale, inclusiv pentru medicamentele şi dispozitivele medicale acordate gratuit, conform prevederilor legale în vigoare şi prezentelor instrucţiuni.
Cadrele militare în activitate detaşate în afara Ministerului Apărării Naţionale, precum şi membrii lor de familie aflaţi în întreţinere beneficiază de drepturile prevăzute în prezentele instrucţiuni.
Comandanţii/şefii centrelor farmaceutice zonale, ai spitalelor militare, CSM/CMDTA/INMAS/CMN, precum şi medicii din unităţile militare urmăresc ca în depozitele, farmaciile şi cabinetele medicale de unitate, cu sau fără staţionar, să se constituie numai rezervele de medicamente şi materiale sanitare stabilite prin ordinele şi dispoziţiile în vigoare. Este interzisă constituirea de stocuri şi rezerve de medicamente şi materiale sanitare peste normele legal stabilite.
Din trusa de urgenţă/şoc, precum şi din fondurile alocate din contractul de medicină de familie, unităţile militare asigură cu medicamente şi alte materiale sanitare subunităţile proprii dislocate temporar, aflate în diferite misiuni în alte garnizoane, precum aplicaţii, trageri, tabere.
Prin structurile medicale prevăzute la art. 6 se acordă în mod gratuit asistenţă medicală, medicamente şi materiale sanitare pentru acţiuni cu caracter profilactic stabilite de Ministerul Sănătăţii şi care, în baza dispoziţiilor Direcţiei medicale, se execută şi în unităţile militare.
(1)Categoriile de personal prevăzute la art. 4 lit. a)-d) şi f) pot fi trimise la tratament în străinătate, cu avizul Ministerului Sănătăţii, numai dacă afecţiunea nu poate fi tratată în ţară şi este cauzată de un accident sau o boală produsă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare şi/sau a atribuţiilor funcţionale.
(2)Dosarul medical întocmit de către unitatea sanitară militară/civilă unde bolnavul se află în evidenţă şi tratament se înaintează la Direcţia medicală, în vederea obţinerii avizului Ministerului Sănătăţii.
(3)Pentru afecţiunile prevăzute la alin. (1), gestionate prin programe naţionale de sănătate şi care nu pot fi rezolvate prin acordarea asistenţei medicale gratuite, respectiv servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale suportate din FNUASS, în condiţiile contractului-cadru sau din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, decontarea cheltuielilor în lei sau în valută necesare acoperirii costurilor determinate de investigaţiile clinice şi paraclinice, spitalizările, intervenţiile chirurgicale, medicamentele, materialele sanitare, îngrijirile postoperatorii şi de recuperare, medicamentele şi serviciile aferente stărilor posttransplant, precum şi cheltuielile legate de coordonarea de transplant, în ţară sau în străinătate, se efectuează astfel:
a)din bugetul FNUASS, din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, pentru pacienţii incluşi în Programul naţional de transplant;
b)prin contribuţia personală a pacientului sau prin asigurarea voluntară de sănătate;
c)prin/din donaţiile şi sponsorizările de la persoane fizice sau juridice, organizaţii neguvernamentale ori alte organisme interesate.
(4)Cheltuielile în lei şi în valută necesare pentru acoperirea tratamentului în străinătate se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naţionale sau din afara acestuia, după caz, în baza unui raport înaintat ministrului apărării naţionale de către şeful Direcţiei medicale, la care se ataşează dosarul medical.
(5)Decontarea sumelor prevăzute la alin. (4) se efectuează de către Direcţia medicală, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, conform legislaţiei în domeniu.
(1)Medicii militari şi civili din sistemul medical militar şi din unităţile militare trebuie să deţină cod de parafă specific format din 5 cifre.
(2)Codurile de parafă specifice sunt gestionate de către Direcţia medicală, care le repartizează pe bază de solicitare unităţilor sanitare şi structurilor medicale de la nivelul statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor şi structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale.
(3)Unităţile sanitare şi structurile medicale ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor şi structurilor centrale ţin evidenţa nominală a codurilor de parafă specifice primite, pe care o vor comunică Direcţiei medicale, conform prezentelor instrucţiuni.
(4)Codul de parafă specific va fi utilizat de medic numai pe perioada cât lucrează în structurile Ministerului Apărării Naţionale.
(5)La ieşirea din structurile Ministerului Apărării Naţionale, codul de parafă specific se retrage de către structura unde acesta este încadrat pentru a fi redistribuit. Formalităţile privind ieşirea din sistem nu se vor încheia fără ca unitatea angajatoare să emită o adeverinţă din care să reiasă faptul că medicului i-a fost retras codul de parafă specific.
(6)La intrarea în sistem a unui medic din reţeaua civilă, acesta va primi un cod de parafă specific Ministerului Apărării Naţionale, numai după ce va prezenta documente care să ateste că nu posedă sau că i s-a retras codul de parafă eliberat de autoritatea de sănătate publică civilă.
(7)Eliberarea codului de parafă specific pentru medicii angajaţi în Ministerul Apărării Naţionale se face prin grija structurii angajatoare, din rezerva codurilor disponibile, sau, după caz, de Direcţia medicală.
(1)Pentru continuitatea pregătirii de specialitate şi pentru acumularea creditelor de educaţie medicală continuă necesare obţinerii şi avizării anuale a certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, care conferă dreptul de exercitare a profesiei, medicii militari şi civili din sistemul medical militar au dreptul:
a)să efectueze stagii de spital de 45 de zile lucrătoare pe an, în program continuu sau divizat, de 1-2 zile pe săptămână, în spitalul militar cel mai apropiat sau în altă formaţiune sanitară, cu aprobarea şefului Direcţiei medicale;
b)să participe la manifestările ştiinţifice lunare ale Asociaţiei Medicilor şi Farmaciştilor Militari din România organizate la nivelul spitalului militar cel mai apropiat;
c)să participe la cursuri de perfecţionare, conferinţe, consfătuiri, simpozioane, mese rotunde şi alte manifestări ştiinţifice medicale organizate la nivel naţional sau local;
d)să se aboneze la "Revista de Medicină Militară", abonament în baza căruia se acordă credite de educaţie medicală continuă.
(2)Cheltuielile ocazionate de participarea la activităţile prevăzute la alin. (1) vor fi suportate astfel:
a)din fondurile aprobate prin bugetul unităţii militare, pentru activităţile precizate la lit. a) şi b);
b)din contribuţia proprie, pentru activităţile precizate la lit. c) şi d).
Înscrierea personalului mediu sanitar în Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, pentru obţinerea dreptului de liberă practică, se face conform reglementărilor legale în vigoare. Acest personal participă la formele de pregătire profesională acreditate de această organizaţie profesională în scopul acumulării numărului de credite de educaţie medicală continuă necesar avizării anuale.
Comandanţii/Şefii unităţilor militare asigură condiţiile necesare participării personalului medico-sanitar la activităţile prevăzute la art. 132 şi 133.
Medicii unităţilor militare operaţionale care, la întoarcerea din misiuni în teatrele de operaţii, au în evidenţă militari bolnavi, răniţi sau mutilaţi comunică atât la Direcţia medicală, cât şi la spitalul militar la care unitatea este arondată datele de identificare şi diagnosticul acestora, pentru a fi luaţi în evidenţă şi monitorizaţi.
(1)Spitalele militare care au internaţi militari bolnavi, răniţi sau mutilaţi, întorşi din teatrele de operaţii, comunică zilnic la Direcţia medicală evoluţia stării de sănătate a acestora.
(2)Spitalele militare gestionează, monitorizează şi evaluează starea de sănătate a militarilor bolnavi, răniţi sau mutilaţi în teatrele de operaţii, din unităţile militare aflate în aria de responsabilitate, şi trimestrial transmit la Direcţia medicală situaţia medicală şi medico-socială a acestora.
În scopul monitorizării stării de sănătate a efectivelor armatei şi gestionării serviciilor medicale executate de structurile medicale din unităţile militare şi unităţile sanitare din reţeaua proprie se înaintează situaţiile statistice medicale prevăzute în anexa nr. 9.
Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
la instrucţiuni
GLOSAR
Ambulatoriu - formă de acordare a asistenţei medicale, care nu include internarea bolnavului
Ambulanţă tip A1 - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie
Ambulanţă tip A2 - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi, pe targă şi/sau scaune, fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie
Ambulanţă tip B - ambulanţa destinată intervenţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor. Aceasta poate fi, după caz, utilizată în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Dotarea ambulanţei tip B constă în echipamente şi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă.
Ambulanţă tip C - ambulanţa destinată intervenţiei medicale de urgenţă la cel mai înalt nivel şi transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotată cu echipamente, materiale şi medicamente de terapie intensivă. Echipajul ambulanţei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregătit, iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părţile, targa fiind amplasată în mijloc, cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta şi la stânga şi ridicării ei la o înălţime care să permită acordarea asistenţei medicale de urgenţă în mod corespunzător. Ambulanţele de transport al nou-născuţilor aflaţi în stare critică fac parte din categoria ambulanţelor tip C.
Asistenţa medicală profilactică şi curativă curentă, precum şi în situaţii şi misiuni specifice - prestarea de servicii medicale şi luarea măsurilor legale ce se impun pentru prevenirea, diagnosticarea, tratamentul şi dispensarizarea bolilor obişnuite, precum şi a celor care pot apărea pe timpul misiunilor în ţară şi în teatrele de operaţii
Asistenţa medicală prin cabinetele de medicina muncii - prestarea de servicii medicale şi aplicarea măsurilor legale care asigură prevenirea, diagnosticarea, tratamentul şi dispensarizarea bolilor profesionale
Asistenţa de medicină dentară de urgenţă - acordarea de servicii de medicină dentară pentru combaterea durerii acute şi inflamaţiei, precum şi tratamentul de primă intenţie al traumatismelor regiunii oro-maxilo-faciale.
Contract-cadru - act normativ care stabileşte şi reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în unităţile sanitare în anul respectiv, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate
Dispensarizare - metodă de supraveghere medico-socială activă şi individualizată a persoanelor cu stări premorbide sau boli constituite cu risc invalidant şi care constă în depistarea şi luarea în evidenţă a acestor persoane pentru a fi controlate medical periodic, în scopul prevenirii îmbolnăvirii şi a complicaţiilor, ameliorării şi vindecării stării de boală
Documente care atestă calitatea de asigurat - pot fi, după caz, actul de identitate, legitimaţia, adeverinţa de salariat cu viza casei de asigurări de sănătate, contractul de asigurat cu CASA OPSNAJ, precum şi orice alt înscris prin care se face dovada achitării plăţilor la FNUASS.
Expertiza medico-militară şi recuperarea capacităţii de muncă - activitatea complexă ce evaluează posibilităţile anatomo-funcţionale ale organismului faţă de cerinţele impuse de îndeplinirea serviciului militar, în timp de pace sau război, şi prin care se stabilesc metodele şi mijloacele de reinserţie profesională în raport cu restantul funcţional
Farmacia comunitară - în sensul prezentelor instrucţiuni, este unitatea farmaceutică civilă, acreditată conform prevederilor legale, ce asigură asistenţa farmaceutică ambulatorie a populaţiei prin eliberarea de medicamente compensate şi gratuite, precum şi a altor produse înregistrate în Nomenclatorul de produse farmaceutice al Ministerului Sănătăţii, care au autorizaţie de punere pe piaţa românească emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului, aflată în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate şi, după caz, cu spitalul militar/CMDTA.
Formaţiune medicală - structura medicală militară organizată care furnizează servicii de sănătate atât la pace, cât şi în situaţii de criză sau la război. În situaţii de criză sau la război termenul este similar cu capabilitate de sprijin medical operaţional.
Instrumentar şi/sau aparatură medicală - dispozitivele necesare desfăşurării activităţii medicale în cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fără staţionar, folosite pentru diagnosticarea, prevenirea, monitorizarea, tratamentul sau ameliorarea unei afecţiuni. Prin instrumentar şi aparatură medicală, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege:
a)aparat de măsurat tensiunea arterială cu stetoscop;
b)cântar pentru adulţi;
c)taliometru;
d)pelvimetru;
e)apăsător limbă;
f)negatoscop pentru radiografii;
g)deschizător limbă;
h)ciocan reflexe;
i)trusă completă de mică chirurgie;
j)centimetru de croitorie;
k)atele Kramer;
l)termometru.
Listă de capitaţie - lista nominală a pacienţilor care, conform legislaţiei naţionale în vigoare, au optat pentru un anumit medic de familie, precum şi pentru casa de asigurări de sănătate la care doresc să fie asiguraţi
Medicină operaţională - ansamblul de activităţi medico-militare desfăşurate în vederea realizării protecţiei medicale a forţei în operaţii, termen similar cu medicina de campanie
Membrii de familie ai cadrelor militare în activitate - soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestora
Produsele farmaceutice magistrale - produsele preparate în farmacie la cerere, pe bază de prescripţie medicală individualizată pentru fiecare pacient. Medicamentele magistrale se prepară în cantităţi mici, au o durată de păstrare mică şi sunt destinate utilizării imediate.
Receptă simplă - formular de prescripţie medicală fără regim special, neomologat, eliberat de medic în urma consultaţiei de specialitate
Staţionar - partea dintr-o unitate sanitară/formaţiune medicală care este prevăzută cu paturi pentru internarea răniţilor/bolnavilor
la instrucţiuni
TABEL
cu arondarea teritorială a cabinetelor medicale de unitate sau similare,
cu sau fără staţionar, la unităţile sanitare din structura
Ministerului Apărării Naţionale
Font 8
| Nr. crt. | Denumirea spitalului | Arondare teritorială |
|---|---|---|
| 1. | Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti | Bucureşti, Ilfov |
| 2. | Centrul medical de diagnostic şi tratament ambulatoriu "Academician Ştefan Milcu" | Bucureşti, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Teleorman |
| 3. | Spitalul militar de urgenţă Braşov | Braşov, Harghita, Covasna, Mureş |
| 4. | Spitalul militar de urgenţă Constanţa | Constanţa, Tulcea, Ialomiţa |
| 5. | Spitalul militar de urgenţă Cluj-Napoca | Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj |
| 6. | Spitalul clinic de urgenţă militar Craiova | Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt |
| 7. | Spitalul militar de urgenţă Focşani | Vrancea, Buzău, Bacău |
| 8. | Spitalul militar de urgenţă Galaţi | Galaţi, Brăila, Vaslui |
| 9. | Spitalul clinic de urgenţă militar Iaşi | Iaşi, Neamţ, Suceava, Botoşani |
| 10. | Spitalul militar de urgenţă Piteşti | Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea |
| 11. | Spitalul militar de urgenţă Sibiu | Sibiu, Alba, Hunedoara |
| 12. | Spitalul militar de urgenţă Timişoara | Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin |
la instrucţiuni
CONDIŢIILE ŞI CUANTUMUL
sumelor cuvenite medicului/medicilor din unităţile militare
pentru activităţile de medicină de familie
1.Din sumele realizate "per capita" şi "per serviciu" pentru activităţile de medicină de familie, prevăzute şi realizate în baza contractelor încheiate între reprezentantul legal, spitalul militar/CMDTA şi, respectiv, CASA OPSNAJ, unitatea sanitară militară virează lunar sau trimestrial sumele cuvenite medicilor din unităţile militare care au contribuit la activităţile de acordare a asistenţei medicale.
2.Sumele cuvenite fiecărui medic reprezintă 50% din fondul primit de spitalul militar/CMDTA de la CASA OPSNAJ pentru activităţile de medicină de familie desfăşurate de acesta, raportate, validate şi decontate de casa de asigurări.
3.Diferenţa de 50% va fi repartizată de spitalul militar/CMDTA astfel:
a)20% - pentru cheltuielile proprii necesare gestionării contractului de medicină de familie, în funcţie de numărul de medici de unitate pe care îi reprezintă în relaţia cu CASA OPSNAJ; b) 30% - pentru achiziţionarea de medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice, altele decât cele prevăzute în trusa de urgenţă/şoc sau, după caz, a instrumentarului şi/sau aparaturii medicale necesare desfăşurării activităţilor medicale în cabinetele medicale de unitate, în baza necesarului stabilit de medicul unităţii militare.
4.Medicii care au arondate şi alte unităţi militare vor asigura medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice şi pentru aceste unităţi, în funcţie de efectivele acestora. Necesarul de medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice va fi întocmit separat pentru aceste unităţi.
5.Trimestrial, din serviciile de medicină de familie spitalul militar/CMDTA, în baza referatelor de necesitate ale fiecărui medic din unităţile militare arondate, va achiziţiona medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice solicitate, instrumentarul şi/sau aparatura medicală, în funcţie de fondurile realizate de fiecare medic de familie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
6.Instrumentarul şi aparatura medicală menţionate în prezentele instrucţiuni vor fi distribuite unităţii militare şi vor fi înregistrate în evidenţa acesteia, conform reglementărilor legale în vigoare.
la instrucţiuni
DOTAREA MINIMALĂ
1.a truselor de urgenţă din cabinetele medicale de unitate
Standard 50 de persoane
Font 8
| Nr. crt. | Denumirea produselor | Forma terapeutică | Concentraţia | Cantitatea |
|---|---|---|---|---|
| 1. | Alprazolam | comprimate | 0,25 mg | 5 |
| 2. | Mydocalm | comprimate | 50 mg | 60 |
| 3. | Acid acetilsalicilic | comprimate | 500 mg | 60 |
| 4. | Paracetamol | comprimate | 500 mg | 60 |
| 5. | Ibuprofen | comprimate | 200 mg | 60 |
| 6. | Lidocaină | fiole | 2% | 2 |
| 7. | Xilină+adrenalină | fiole | 1% 5 ml | 5 |
| 8. | Salbutamol (Ventolin inhaler) | flacoane | 100 æg/doză | 1 |
| 9. | Orciprenalină (Astmopent inh.) | flacoane | 750 æg/doză | 1 |
| 10. | Digoxin | fiole | 0,25 mg/ml | 1 |
| 11. | Metoprolol | comprimate | 50 mg | 5 |
| 12. | Diltiazem | comprimate | 60 mg | 5 |
| 13. | Nitroglicerină | comprimate | 0,5 mg | 5 |
| 14. | Furosemid | comprimate | 40 mg | 5 |
| 15. | Pentoxifilin | comprimate | 100 mg | 5 |
| 16. | Efedrină | fiole | 1% | 2 |
| 17. | Enzime digestive (Mezym) | comprimate/capsule | combinaţii | 60 |
| 18. | Dicarbocalm | comprimate | combinaţii | 60 |
| 19. | Ranitidină | comprimate | 150 mg | 60 |
| 20. | Piafen | fiole | combinaţii | 5 |
| 21. | No-Spa | fiole | 20 mg/ml | 5 |
| 22. | Algocalmin | comprimate | 500 mg | 60 |
| 23. | Algocalmin | fiole | 500 mg/ml | 20 |
| 24. | Metoclopramid | fiole | 10 mg/2 ml | 10 |
| 25. | Emetostop | comprimate | 30 mg | 20 |
| 26. | Imodium | comprimate | 2 mg | 20 |
| 27. | Smecta | plicuri | 3,925 g | 30 |
| 28. | Loratadină | comprimate | 10 mg | 20 |
| 29. | Diclofenac | fiole | 25 mg/ml | 5 |
| 30. | Dextran 40 | flacoane perfuzabile | 10% | 1 |
| 31. | Sorbitol | saci x 250 ml | 5% | 2 |
| 32. | Augmentin 1 g | comprimate | 1 g | 46 |
| 33. | Oxacilină | capsule | 500 mg | 40 |
| 34. | Doxiciclină | comprimate | 100 mg | 20 |
| 35. | Cefaclor | comprimate | 400 mg | 40 |
| 36. | Actovegin | unguent | - | 2 |
| 37. | Bivacin | unguent oftalmic | combinaţii | 2 |
| 38. | Ischemol | colir flacon | combinaţii | 2 |
| 39. | Maxitrol | colir flacon | combinaţii | 1 |
| 40. | Oximed | spray flacon | combinaţii | 3 |
| 41. | Vitamina K | fiole | 10 mg/ml | 5 |
| 42. | VTA | doze | - | 5 |
| 43. | Atropină | fiole | 1 mg/ml | 2 |
| 44. | Laxativ | tablete | - | 5 |
| 45. | Antihemoroidale | unguent + supozitoare | - | 2 tuburi + 10 supozitoare |
| 46. | Antiinflamatoare | unguent + supozitoare | - | 4 tuburi + 5 supozitoare |
| 47. | Picături nazale | flacon | - | 2 |
| 48. | Alcool sanitar | flacon | 500 ml | 2 |
| 49. | Betadine | flacon | 500 ml | 1 |
| 50. | Perogen | tablete | - | 40 |
| 51. | Gelaspon (similar) | cutie | - | 5 |
| 52. | Vată sterilă | kg | - | 1 |
| 53. | Feşe şi comprese sterile (diferite dimensiuni) | pachete | - | 2 pe diferite mărimi |
| 54. | Leucoplast (bandă adezivă) | rolă | - | 2 |
2.a truselor medicale pentru intervenţia în şoc
Font 8
| Nr. crt. | Denumirea produselor | Forma terapeutică | U.M. | Cantitatea |
|---|---|---|---|---|
| MEDICAMENTE | ||||
| 1. | Adrenalină | fiole | buc. | 5 |
| 2. | Hemisuccinat de hidrocortizon (similare) | fiole | buc. | 20 |
| 3. | Calciu gluconic | fiole | buc. | 5 |
| 4. | Romergan | fiole | buc. | 5 |
| SOLUŢII PERFUZABILE PENTRU REPLEŢIE VOLEMICĂ | ||||
| 1. | Glucoză 5% | flacon | buc. | 5 |
| 2. | Ser fiziologic | flacon | buc. | 5 |
| 3. | Soluţie Ringer | flacon | buc. | 5 |
| MATERIALE SANITAR-FARMACEUTICE | ||||
| 1. | Seringă 10 ml | - | buc. | 5 |
| 2. | Seringă 5 ml | - | buc. | 5 |
| 3. | Seringă 2 ml | - | buc. | 5 |
| 4. | Truse pentru perfuzie | - | buc. | 2 |
| 5. | Garou | - | buc. | 1 |
la instrucţiuni
TABEL CENTRALIZATOR
cu medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice ce compun trusa
de urgenţă/şoc din cabinetul medical al U.M. ........
cu nevoi de preschimbare (al căror termen de valabilitate
expiră peste 3 luni)
Aprob
Comandantul/Şeful U.M. .....................
Font 9
| Nr. crt. | Denumirea produsului | Forma de prezentare | Cantitatea | Data expirării | Observaţii |
|---|---|---|---|---|---|
| MEDICAMENTE | |||||
| MATERIALE SANITAR-FARMACEUTICE | |||||
Întocmit Data întocmirii
Medic/Medic-şef,
.................... .....................
la instrucţiuni
–MODEL -
RECEPTĂ
FORMULAR CU REGIM SPECIAL
SERIA MMVII
NOTĂ(CTCE)
Modelul se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 29 octombrie 2009, pagina 19 (a se vedea imaginea asociată).
la instrucţiuni
PRESCRIEREA ŞI ELIBERAREA
medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu în reţeaua sanitară
a Ministerului Apărării Naţionale, precum şi achiziţionarea
şi gestionarea receptelor tip Ministerul Apărării Naţionale
I. Prescrierea medicamentelor
1.Prescrierea medicamentelor în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale se face de către medicii militari sau civili, cu drept de liberă practică, angajaţi ai Ministerului Apărării Naţionale, conform prevederilor art. 69.
2.Medicamentele compensate se prescriu de medicii de familie aflaţi în relaţie contractuală cu CASA OPSNAJ, pe formulare tip CNAS, iar modul de completare al acestora se stabileşte în conformitate cu normativele legale în vigoare impuse de CNAS şi Ministerul Sănătăţii.
3.Medicamentele necompensate sunt prescrise pe formulare cu regim special, tip Ministerul Apărării Naţionale, numai de medicii din Ministerul Apărării Naţionale, cu excepţia medicilor rezidenţi. Medicamentele necompensate pot fi prescrise, după caz, şi pe recepte simple.
4.Explicitarea categoriilor de medicamente uzitate în practica medicală:
a)Medicamente care se prescriu pe recepte tip CNAS şi care sunt incluse în conţinutul unei/unor liste aferente implementării unui program naţional de sănătate
Aceste medicamente se eliberează gratuit prin orice farmacie comunitară sau integrată ambulatoriului de specialitate/integrat al unei unităţi sanitare militare care are încheiat un contract de furnizare de medicamente cu CNAS pentru derularea unui/unor program/programe naţional/naţionale de sănătate.
Contravaloarea acestor medicamente se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
b)Medicamente compensate prescrise pe formulare tip CNAS şi care sunt incluse în sublistele de medicamente compensate şi prezentate anexat la Contractul-cadru anual privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
Aceste medicamente se eliberează gratuit sau compensat conform reglementărilor stabilite în prezentele instrucţiuni.
c)Medicamente necompensate sunt acele medicamente care nu sunt incluse pe niciuna dintre sublistele anexe la Contractul-cadru anual privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, dar sunt înregistrate în Nomenclatorul de produse farmaceutice al Ministerului Sănătăţii şi au autorizaţia de punere pe piaţa românească emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. Medicamentele necompensate se regăsesc în cadrul fiecărei grupe terapeutice. Medicamentele necompensate pot fi prescrise atât pe formulare cu regim special, tip Ministerul Apărării Naţionale, cât şi pe recepte simple.
5.Prescripţia medicală va purta în mod obligatoriu codul şi specialitatea medicului, înscrise pe parafă. Prescripţia medicală fără cod de parafă este nulă şi nu va fi onorată de către farmacii.
6.Prescrierea medicamentelor pe formulare tip Ministerul Apărării Naţionale sau receptă simplă se face conform denumirii comerciale a produsului.
7.Prescrierea medicamentelor pe formulare de receptă tip CNAS se face conform denumirii comune internaţionale sau denumirii comerciale a produselor medicamentoase, în funcţie de prevederile actelor normative în vigoare.
II. Eliberarea medicamentelor
1.Medicamentele prescrise pe formulare de receptă tip CNAS, incluse în programele naţionale de sănătate, se eliberează gratuit prin orice farmacie comunitară care a încheiat contract de furnizare de medicamente cu casa de asigurări de sănătate pentru programele în care sunt cuprinse respectivele medicamente, precum şi prin farmacia integrată ambulatoriului de specialitate al unui spital militar care derulează astfel de programe.
2.Eliberarea medicamentelor se face după cum urmează:
a)Medicamentele compensate prescrise pe formulare de receptă tip CNAS se eliberează gratuit în farmaciile ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor militare, CSM, CMDTA, INMAS, CMN pentru categoriile de personal prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j).
b)Medicamentele compensate prescrise pe formulare de receptă tip CNAS se eliberează gratuit, fără plata contribuţiei personale, pentru categoriile de personal prevăzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j) şi prin farmaciile comunitare aflate în relaţie contractuală atât cu CASA OPSNAJ, cât şi cu spitalul militar/CMDTA din zona de arondare, acoperirea diferenţei de la compensat la gratuit fiind suportată din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în funcţie de bugetul alocat cu această destinaţie.
c)Medicamentele necompensate prescrise pe formulare de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale se eliberează numai prin farmaciile integrate ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor militare/CSM/CMDTA/INMAS/CMN.
d)Medicamentele necompensate prescrise pe recepte simple sunt eliberate prin orice farmacie comunitară, decontarea contribuţiei personale fiind efectuată pentru categoriile de persoane în condiţiile precizate la art. 71 alin. (2).
3.Medicamentele compensate prescrise pe recepte simple se transcriu de către medicul de familie al asiguratului pe recepte tip CNAS, eliberate şi decontate în condiţiile prevăzute la art. 120 alin. (3)-(4).
4.Personalul civil contractual medico-sanitar din unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale beneficiază de medicamente acordate conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii.
5.Formularele cu regim special pe care sunt prescrise şi eliberate medicamentele constituie documente justificative financiar-contabile pe baza cărora se întocmesc borderourile centralizatoare care se vizează, în mod obligatoriu pentru control financiar preventiv, conform legislaţiei în vigoare.
6.Scăderea medicamentelor din evidenţa cantitativ-valorică a farmaciei integrate se face prin programul informatic de gestiune al acesteia, în baza documentelor justificative.
III. Achiziţionarea şi gestionarea carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale
1.Carnetele de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale sunt achiziţionate din bugetul Direcţiei medicale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.
2.Direcţia medicală, prin compartimentul de specialitate, este singura structură abilitată să achiziţioneze carnetele de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale.
3.Numărul carnetelor de recepte ce urmează a fi achiziţionate este stabilit anual de Direcţia medicală, în baza necesarului comunicat de unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale.
4.Carnetele de recepte achiziţionate în anul/anii anterior/anteriori, aflate pe stoc, vor fi distribuite până la epuizarea acestora, situaţie în care unităţile sanitare vor ţine cont la estimarea necesarului de carnete ce urmează a fi achiziţionate în anul următor.
5.Formularul de receptă este prevăzut în anexa nr. 6.
6.Formularul de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale este tipărit în două exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne la farmacia care eliberează medicamentele, iar celălalt exemplar, la carnetul de recepte al medicului prescriptor.
7.Carnetele de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale sunt recepţionate şi gestionate de Centrul Farmaceutic Zonal Bucureşti, iar distribuirea către unităţile sanitare se face pe baza ordinelor de distribuţie emise de Direcţia medicală.
8.După distribuirea carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, unitatea sanitară beneficiară are obligaţia să le înregistreze şi să le înscrie în evidenţa contabilă.
9.La nivelul unităţilor sanitare, carnetele de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale sunt gestionate de persoana desemnată cu atribuţii de gestionare şi evidenţă a acestora, care le transferă farmaciei integrate din unitatea sanitară, pe baza documentelor justificative.
10.Numărul carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, transferate conform precizărilor de la pct. 9, este comunicat de farmacia integrată pe baza solicitărilor medicilor prescriptori.
11.Carnetele de recepte menţionate la pct. 10 sunt luate în evidenţa farmaciei integrate prin Registrul unic de evidenţă a carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, înregistrat la compartimentul documente clasificate al unităţii sanitare, având următoarele rubrici:
a)gradul, numele şi prenumele medicului;
b)unitatea militară unde acesta este încadrat;
c)parafa cu codul de parafă specific Ministerului Apărării Naţionale;
d)numărul de carnete eliberate;
e)seria şi numerele de identificare ale formularelor conţinute în carnetele de recepte eliberate;
f)semnătura medicului sau a delegatului acestuia, potrivit prevederilor art. 74 lit. c).
12.Eliberarea carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale către medicii din unităţile militare arondate se face pe baza înregistrărilor în Registrului unic de evidenţă a carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale, precum şi a documentelor prevăzute la art. 74. Pentru medicii proprii unităţii sanitare, eliberarea carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale se face numai pe baza înregistrărilor din Registrului unic de evidenţă a carnetelor de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale.
13.Medicamentele prescrise pe formularul de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale vor fi eliberate numai de către farmacia unităţii sanitare a cărei ştampilă este înscrisă pe receptă.
14.Fiecărui beneficiar legal i se pot prescrie maximum două recepte tip Ministerul Apărării Naţionale/lună.
15.Fiecare formular de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale este însoţit de un număr de înregistrare atribuit din registrul de consultaţii, propriu fiecărui medic prescriptor.
16.După prescrierea medicamentelor, formularul de receptă va fi înmânat numai sub semnătura consemnată în registrul de consultaţii a titularului receptei sau a împuternicitului/delegatului acestuia. În situaţia în care formularul este înmânat altei persoane decât titularului, se vor menţiona în registrul de consultaţii şi datele de identificare ale acesteia.
17.Se interzice:
a)eliberarea de către unitatea sanitară a carnetelor de recepte neştampilate, incorect tipărite şi fără respectarea precizărilor de la pct. 12;
b)eliberarea medicamentelor pe formulare incomplet sau incorect completate;
c)eliberarea medicamentelor pe formulare neştampilate de unitatea sanitară care onorează prescripţia medicală;
d)multiplicarea formularelor de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale.
18.În situaţia în care în interiorul carnetului de receptă tip Ministerul Apărării Naţionale există formulare greşit tipărite, incomplete sau completate greşit de către medic, se înscrie menţiunea "ANULAT" pe formular şi nu se desprind din carnet. Aceste file se pliază, iar pe versoul cotorului ultimei prescripţii medicale se înscrie menţiunea: "acest carnet conţine .......... file (în cifre şi în litere) de la numărul ........ la numărul ........ şi ........ file anulate."
19.Nu se vor distribui recepte tip Ministerul Apărării Naţionale unităţilor militare care nu au încadrat sau nu au prevăzut în statul de organizare funcţia de medic.
20.Numărul de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale repartizate lunar la o unitate militară se face proporţional cu efectivele, misiunile şi morbiditatea specifică, luându-se în calcul un număr de două recepte/militar/lună.
21.Solicitarea eliberării unor alte carnete de recepte tip Ministerul Apărării Naţionale se va face numai după epuizarea celor distribuite anterior.
la instrucţiuni
PROCEDURILE
de acordare gratuită a dispozitivelor medicale
1.Pentru pacienţii care prezintă amputaţia membrelor inferioare, în raport cu invaliditatea şi recomandarea medicală, prima proteză chirurgicală sau ortopedică se acordă gratuit pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 111, astfel:
a)câte o proteză provizorie pentru fiecare membru inferior amputat, în scopul modelării bontului şi educării mersului;
b)câte o proteză definitivă pentru fiecare membru inferior amputat, persoanelor care au purtat proteză provizorie timp de 3-9 luni şi şi-au modelat bontul;
c)câte o pereche de cârje din lemn sau metalice, după necesitate, precum şi două cauciucuri de rezervă.
2.Pentru cei care prezintă amputaţia membrelor superioare, în raport cu invaliditatea şi recomandarea medicală, prima proteză chirurgicală sau ortopedică, pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 111, se acordă gratuit, astfel:
a)câte o proteză estetică şi o proteză de lucru sau mecanică ori de alt tip, omologată şi produsă de un furnizor avizat de Ministerul Sănătăţii şi aflat în relaţie contractuală cu CASA OPSNAJ, pentru fiecare membru superior amputat. Protezele de lucru vor fi confecţionate ţinând seama de profesiunea pe care urmează să o exercite persoana în cauză;
b)câte o pereche de mănuşi protectoare din piele pentru fiecare proteză estetică;
3.Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 111, care au fost supuse operaţiilor de cinematizare a bonturilor, se acordă gratuit:
a)câte o proteză cinematică pentru fiecare membru superior;
b)câte două mănuşi, cu două degete pentru îmbrăcarea bontului de antebraţ cinematizat, sau 4 mănuşi dacă au bilateral bonturi cinematizate.
4.Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 111, care au alte amputaţii, se acordă gratuit:
a)câte o pereche de încălţăminte ortopedică de vară şi de iarnă celor care prezintă lipsa tuturor degetelor sau alte amputaţii parţiale în aceste zone şi/sau prezintă deformări traumatice sau patologice;
b)încălţăminte ortopedică, aparate ortopedice de susţinere, imobilizare şi conducere, corsete ortopedice, aparate pentru membre, precum şi proteze cu picior combinat şi accesorii pentru încălţăminte ortopedică, după caz, pentru cei care prezintă amputaţii bilaterale ale membrelor inferioare la nivelul coapsei sau dezarticulaţii bilaterale de şold, paraplegii şi leziuni trofice înaintate şi/sau au membrul inferior scurtat cu cel puţin 3 cm sau cel mult 20 cm;
c)mijloace manuale de transport - cărucior manual şi cărucior de cameră pliant - celor care prezintă: paraplegii, dezarticulaţii bilaterale de şold, amputaţii bilaterale de coapsă, amputaţii bilaterale ale membrelor inferioare, bonturi neprotezabile, sechele după poliomielită a membrelor inferioare şi handicapuri grave motorii.
5.Documentaţia necesară pentru aprobarea acordării gratuite a protezelor provizorii pentru militarii care au suferit accidentul invalidant în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor funcţionale sau obligaţiilor militare va fi înaintată şi rezolvată înainte ca beneficiarul să fie pensionat, urmând ca în funcţie de modelarea bontului să se confecţioneze şi proteza definitivă.
6.Pentru categoriile de persoane şi în condiţiile prevăzute la art. 111, care prezintă cataractă cu pierderea vederii la ochiul bolnav sub 1/20, se asigură gratuit implantarea de cristalin artificial.
7.Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 111, care şi-au pierdut un ochi ca urmare a unui accident sau afecţiuni oculare, se asigură gratuit o proteză oculară.
8.Prevederile art. 112 alin. (1) se referă la următoarele situaţii:
a)ochelari corectori, lentile de contact, cristalin artificial, proteză oculară, în cazul în care fără corecţii li s-ar modifica situaţia medico-militară sau nu şi-ar putea îndeplini obligaţiile serviciului militar;
b)proteze dentare, când edentaţia a dus la o pierdere a puterii masticatorii de peste 40%, în cazul lipsurilor succesive, de peste 45%, în cazul lipsurilor alternante, sau în cazul în care edentaţiile frontale provoacă modificări fizionomice ori tulburări fonetice sau pot influenţa negativ starea de sănătate prin patologia generală pe care o pot induce;
c)proteze dentare, proteze auditive, ochelari corectori sau lentile de contact, care se acordă personalului prevăzut la art. 112 alin. (1), cu aprobarea şefului Direcţiei medicale, pe baza unui dosar întocmit de unitatea sanitară militară.
9.Dosarul pentru aprobarea acordării gratuite a protezei va cuprinde:
a)raportul-cerere al comandantului unităţii sanitare;
b)gradul, numele şi prenumele beneficiarului, unitatea militară, fişa de protezare întocmită de medicul de specialitate;
c)procesul-verbal de constatare a cauzelor şi împrejurărilor accidentului întocmit de unitatea militară.
10.Aprobările pentru confecţionarea de dispozitive medicale, respectiv a protezei chirurgicale sau ortopedice definitive, finanţate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, se dau de către şeful Direcţiei medicale pe baza următoarelor documente:
a)cererea întocmită de beneficiar sau reprezentantul legal al acestuia;
b)cererea întocmită de unitatea sanitară care îl are în tratament;
c)recomandarea de protezare întocmită de medicul de specialitate din unitatea sanitară unde efectuează tratamentul şi care va cuprinde: numele şi prenumele beneficiarului, gradul, unitatea militară, vârsta, domiciliul, diagnosticul afecţiunii pentru care este recomandată protezarea, denumirea şi parametrii dispozitivului medical, semnătura şi parafa medicului.
11.Comenzile pentru confecţionarea de dispozitive medicale vor fi înaintate furnizorilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii, numai după obţinerea aprobării.
12.Decontarea dispozitivelor medicale se va face de către unitatea sanitară integral, la preţul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului, dacă acesta este mai mic decât preţul de referinţă, pe baza documentelor emise de furnizori, numai după confirmarea primirii de către beneficiar a dispozitivului medical. Dacă beneficiarul doreşte alt produs cu caracteristici tehnico-medicale superioare produsului-etalon sau preţul integral este mai mare decât preţul de referinţă, va suporta personal diferenţa dintre preţul acestuia şi preţul de referinţă.
13.Documentul de plată emis de furnizor va fi însoţit obligatoriu de confirmarea primirii dispozitivului medical sub semnătura beneficiarului, cu specificarea domiciliului şi a actului de identitate ale acestuia (seria, număr, CNP), sau de actul doveditor al expedierii prin poştă.
14.Dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale asigurate gratuit din bugetul Ministerul Apărării Naţionale, conform prevederilor art. 111, se vor înlocui ulterior prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
15.Termenele de înlocuire, condiţiile de reparare a dispozitivelor medicale şi modul de decontare a reparaţiilor sunt stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Contractului- cadru anual privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
16.Decontarea reparaţiilor efectuate la dispozitivele medicale acordate în condiţiile prevăzute la art. 111 se face din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
la instrucţiuni
SITUAŢII STATISTICE MEDICALE
care se înaintează la direcţia medicală
1.trimestrial:
Font 7
| Nr. crt. | Denumirea | Termen de raportare | Cine raportează | Obser vaţii |
|---|---|---|---|---|
| 1. | Situaţia centralizatoare a serviciilor de medicină primară prestate în cabinetele medicale pentru fiecare unitate arondată | data de 5 a lunii următoare | spitalul militar | |
| 2. | Indicatorii de performanţă ai managementului pe secţii/laboratoare şi pe spital, conform contractelor de management | data de 5 a lunii următoare | spitalul militar | |
| 3. | Informare privind măsurile luate pentru prevenirea cauzelor care pot genera acte de corupţie | data de 5 a lunii următoare | spitalul militar | |
| 4. | Situaţia fondurilor consumate şi existente la nivelul farmaciilor comunitare şi integrate | data de 5 a lunii următoare | spitalul militar | |
| 5. | Situaţia centralizatoare cu starea medicală şi medico-socială a militarilor bolnavi, răniţi sau mutilaţi în teatrele de operaţii, aflaţi în zona de responsabilitate a spitalului militar | data de 5 a lunii următoare | spitalul militar |
2.semestrial:
| Nr. crt. | Denumirea | Termen de raportare | Cine raportează | Obser vaţii |
|---|---|---|---|---|
| 1. | Darea de seamă semestrială | 15 iulie | spitalul şi categoriile de forţe ale armatei | |
| 2. | Situaţia centralizatoare a cazurilor de suicid | 15 iulie | spitalul militar | |
| 3. | Situaţia centralizatoare nominală cu codurile de parafă ale medicilor | 15 iulie | spitalul şi categoriile de forţe ale armatei | |
| 4. | Situaţia centralizatoare a încadrării spitalului cu personal sanitar cu studii medii şi superioare, inclusiv psihologi, biologi, chimişti etc. | 15 iulie | spitalul militar | |
| 5. | Situaţia numerică a vizitelor medicale efectuate, precum şi cea cu fondurile consumate pentru acestea, la: plecarea/înapoierea în/din misiuni, controlul medical periodic anual, admiterea la instituţii militare de învăţământ, paza obiectivelor speciale | 15 iulie | spitalul militar | |
| 6. | Situaţia nominală a medicilor din unităţile militare arondate care desfăşoară activităţi de medicină de familie, situaţia numerică a asiguraţilor, pe fiecare medic, raportaţi şi validaţi de CASA OPSNAJ, precum şi a fondurilor primite de la casă şi repartizate conform pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 | 15 iulie | spitalul militar | Se va trans- mite şi cen trali- zat la 15 ia- nuarie pentru anul ante- rior. |
3.anual:
| Nr. crt. | Denumirea | Termen de raportare | Cine raportează | Observaţii |
|---|---|---|---|---|
| 1. | Darea de seamă anuală | 15 ianuarie | spitalul militar şi categoriile de forţe ale armatei | Tipizate şi suport magnetic |
| 2. | Formularul de cercetare statistică privind activitatea anuală a unităţilor sanitare - SAN | 15 ianuarie | spitalul militar şi categoriile de forţe ale armatei | Model tipizat al Institutului Naţional de Statistică transmis de Direcţia medicală |
| 3. | Situaţia centralizatoare a serviciilor de medicină primară prestate în cabinetele medicale pentru fiecare unitate arondată | 15 ianuarie | spitalul militar | |
| 4. | Tabelul nominal cu medicii, biologii şi farmaciştii care efectuează serviciul de gardă | 15 decembrie pentru anul următor | spitalul militar | |
| 5. | Planificarea anuală a controlului de îndrumare a unităţilor arondate | 15 decembrie pentru anul următor | spitalul militar | |
| 6. | Tabelul nominal cu medicii care efectuează stagiul de spital de 45 de zile | 15 decembrie pentru anul următor | categorii de forţe ale armatei | |
| 7. | Situaţia centralizatoare anuală a cazurilor de suicid | 15 ianuarie | spitalul militar | |
| 8. | Situaţia centralizatoare cu farmaciile comunitare din zona de responsabilitate, aflate în relaţie contractuală cu spitalul militar şi CASA OPSNAJ, precum şi cu fondurile alocate acestora, inclusiv pentru farmacia integrată spitalului | la sfârşitul primului trimestru al anului în curs | spitalul militar |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
