Decizie nr. 587 din 5 iunie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) pct. 7 şi art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mioara Iolanda Grecu în Dosarul nr. 4.060/302/2011 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.429D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că autorul excepţiei a depus la dosar o cerere de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, solicitând totodată admiterea excepţiei cu privire la celelalte texte de lege criticate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 7.806 din 10 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4.060/302/2011, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) pct. 7 şi art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Excepţia a fost ridicată de Mioara Iolanda Grecu într-o acţiune având ca obiect soluţionarea cauzei prin care se solicită constatarea unei discriminări, anularea situaţiei rezultate din discriminare şi, prin urmare, obligarea Ministerului Justiţiei şi a Curţii de Apel Ploieşti la acordarea de despăgubiri materiale şi morale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că abrogarea prin prevederile art. 48 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009 a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, potrivit cărora se acordă un spor de 15% judecătorilor care deţineau titlul ştiinţific de doctor sau doctor docent, aduce atingere prevederilor art. 41 din Legea fundamentală care ocroteşte munca şi protecţia socială a acesteia, prin muncă înţelegându-se prestarea acesteia în condiţii deosebite sau speciale ori formarea profesională. Înlăturarea sporului de doctorat prevăzut de legea anterioară împiedică realizarea formării profesionale a judecătorilor astfel cum este garantată constituţional, fiind de natură a afecta statutul acestei profesii aşa cum este reglementată în art. 125 din Constituţie. Pe de altă parte, art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 creează o stare de discriminare între autorul excepţiei şi colegii acestuia care au obţinut titlul de doctor sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 (care aveau titlul de doctor la data de 31 decembrie 2009) şi care beneficiază în continuare de sporul menţionat, ceea ce contravine art. 4, 16 şi 41 din Legea fundamentală.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că argumentele autorului excepţiei nu au luat în considerare principiul de la care s-a pornit în fundamentarea operaţiunii de conversie de la sistemele de salarizare neomogene la unul unitar pentru tot personalul plătit din fonduri publice, stabilit prin opţiunea liberă a legiuitorului, astfel încât, pentru toate categoriile de personal reîncadrat, să nu se determine o diminuare a salariului brut de care beneficiau potrivit reglementărilor anterioare, dar nici alte creşteri salariale în afara celor reglementate prin noul sistem de salarizare. Întrucât dispoziţiile legale criticate au în vedere toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, respectiv care au avut în plată la data de 31 decembrie 2009 sporul pentru titlul ştiinţific de doctor/doctor docent, nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, precum şi ale art. 4 alin. (2). Dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece sporurile, primele şi stimulentele nu se subsumează sintagmei "măsuri de protecţie socială" cuprinse în textul constituţional invocat. Sunt invocate, de asemenea, considerentele care au stat la baza deciziilor Curţii Constituţionale nr. 298 din 9 iunie 2005, nr. 108 din 14 februarie 2006 şi nr. 1.658 din 28 decembrie 2010.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) pct. 7 şi art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 este inadmisibilă, deoarece textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, apreciază că aceasta a devenit inadmisibilă datorită abrogării textelor de lege anterior invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 alin. (1) pct. 7 şi art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, cu următorul conţinut:

–Art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]

7.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 10 alin. (8), art. 11 alin. (4), art. 12-14, art. 15 alin. (1), art. 17, art. 22-29, art. 30-31, art. 31^1 alin. (2), art. 32-34 şi art. 37-41.";

–Art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: "Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.";

–Art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar: "În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.";

–Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice: "În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."

Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice era abrogată la momentul ridicării excepţiei prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare, potrivit art. 46, de la 1 ianuarie 2011.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar era abrogată la momentul introducerii acţiunii prin art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a intrat în vigoare, potrivit art. 46, de la 1 ianuarie 2011.

Textele constituţionale pretins încălcate sunt prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1.Cu privire la cererea autorului de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Curtea constată că nu poate să ia act de această renunţare, întrucât excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Legii fundamentale. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o şi ea nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunţării exprese la soluţionarea ei. Totodată, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la [...] stingerea procesului [...]". În acest sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 1.312 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009.

2.Curtea constată că la data ridicării excepţiei, 7 martie 2011, art. 48 alin. (1) pct. 7 şi art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, precum şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 erau abrogate, în vigoare fiind doar art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010.

Curtea reţine că textele de lege criticate care au fost abrogate pot fi supuse însă controlului acesteia, deoarece prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, s-a statuat că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare".

3.Curtea observă însă că numai dispoziţiile art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 produc efecte juridice în sensul neacordării autorului excepţiei a sporului pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor, astfel încât urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora.

Curtea reţine că în jurisprudenţa sa a constatat că sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În acest sens sunt considerentele care au stat la baza deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 şi nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012.

Or, în cauza de faţă, Curtea constată că sporul în discuţie a fost eliminat începând cu data de 1 ianuarie 2010. Faptul că sumele de bani aferente sporului au fost menţinute în continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care îl aveau în plată la data de 31 decembrie 2009 nu vizează existenţa sau inexistenţa sporului, ci reprezintă o măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare, în totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, lege în care nu se regăseşte acest spor.

Prin urmare, Curtea reţine că este de competenţa legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fără ca aceasta să aibă relevanţă constituţională, astfel încât abrogarea art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 nu este discriminatorie şi nu afectează dreptul constituţional la salariu.

Cât priveşte art. 125 din Constituţie, Curtea observă că acesta nu are incidenţă în cauză, ipoteza sa normativă vizând statutul judecătorilor care nu are nicio legătură cu sporurile salariale suplimentare. Dimpotrivă, aceştia beneficiază de o indemnizaţie corespunzătoare statutului şi rolului lor în societate, iar acordarea unor sporuri suplimentare ţine în mod exclusiv de voinţa legiuitorului.

4.Cu privire la prevederile art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, Curtea observă că acestea nu vizează situaţia autorului excepţiei, ci situaţia acelor persoane care aveau în plată la data de 31 decembrie 2009 sporul reglementat de art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.

Astfel, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a legii nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit reglementărilor anterioare. De aceea, art. 30 alin. (6) din lege a prevăzut că, pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la lege şi nu au fost incluse în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora. Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 nu face altceva decât să integreze aceste sporuri, care în cursul anului 2010 au fost acordate sub formă de sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, în indemnizaţia lunară de încadrare, fără ca acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de lege. Astfel, calculul celorlalte sporuri la indemnizaţia lunară de încadrare se va face fără a lua în considerare suma compensatorie cu caracter tranzitoriu menţionată mai sus.

Aşa fiind, Curtea constată că admiterea excepţiei ar echivala cu subrogarea acesteia în sfera de competenţă a legiuitorului, în sensul acordării sporului, încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Curtea observă că situaţia în care se află autorul excepţiei nu este similară cu cea constatată în Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2010, întrucât acesta nu solicită constatarea neconstituţionalităţi vreunei sintagme din textul criticat, ci aduce în discuţie o pretinsă soluţie legislativă necuprinsă normativ în textul criticat. De altfel, chiar constatarea neconstituţionalităţii art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi art. 1 al în. (5) din Legea nr. 285/2010, sub aspectul invocat de autorul excepţiei, nu ar avea drept efect repunerea în plată a sporului, ci eliminarea din indemnizaţia de încadrare brută lunară a sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu de care beneficiază alţi cetăţeni şi menţinerea acesteia drept componentă distinctă a drepturilor salariale de care beneficiază cetăţenii care au avut în plată la 31 decembrie 2009 sporul respectiv.

Prin urmare, având în vedere că autorul excepţiei nu solicită constatarea neconstituţionalităţii prevederilor art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ci aduce în discuţie o pretinsă soluţie legislativă care nu este cuprinsă în acestea, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate, deoarece nu poate modifica sau completa textele de lege criticate, întrucât ar încălca sfera de competenţă a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a ţării.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mioara Iolanda Grecu în Dosarul nr. 4.060/302/2011 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

2.Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iunie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu