Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Tiberiu Nistoroiu în Dosarul nr. 493/64/2016 al Curții de Apel Brașov - Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.390D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că își mențin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015 și nr. 1.050 din 11 decembrie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 6 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 493/64/2016, Curtea de Apel Brașov - Secția a IIa civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Tiberiu Nistoroiu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei decizii prin care Curtea de Apel Brașov a respins apelul introdus de autorul excepției împotriva unei sentințe prin care i-a fost respinsă cererea de obligare a Casei de Pensii a Județului Brașov la emiterea unei decizii de pensionare prin care să-i fie acordate drepturile de pensie de serviciu ca fost magistrat începând cu data nașterii acestui drept, având în vedere că a deținut funcția de procuror financiar.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, cu privire la sintagma „vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător, procuror etc.“, cuprinsă în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, că ar trebui, fără niciun echivoc, să aibă înțelesul de „vechime în magistratură“, în sensul și în condiții identice cu prevederile art. 82 alin. (2) din același act normativ (adică la calcularea acestei vechimi să se ia în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul etc. a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult), întrucât produc efecte juridice similare. Se critică, totodată, diferența de tratament juridic aplicabil magistraților menționați la art. 82 alin. (1) și (3) (adică cei care, la data pensionării, ocupau efectiv funcția de judecător, procuror etc. sau cei care, deși la acel moment nu mai aveau calitate de magistrat, practicând o altă profesie juridică, atinseseră totuși o vechime în magistratură între 20 și 25 ani) și cei care, la împlinirea vârstei de 60 de ani, ocupă o altă funcție decât cea de magistrat.

6.Curtea de Apel Brașov - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar dispozițiilor constituționale invocate de autorul acesteia, întrucât dreptul la pensia de serviciu pentru magistrat este o chestiune care ține de statutul juridic al acestei categorii profesionale, în virtutea rolului în cadrul societății, al statutului magistratului, al nevoii de a asigura o independență reală a justiției, dar și pentru a fideliza și a recompensa o activitate neîntreruptă în funcția respectivă. Prin urmare, prima condiție impusă de legiuitor este ca persoana să aibă calitatea de magistrat la data pensionării. Precizează că este exclusiv de competența legiuitorului să reglementeze condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu și ce funcții au vocația de a fi incluse în noțiunea de „vechime în magistratură“ sau care pot constitui vechime pentru acordarea pensiei de serviciu.

9.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 501 din 30 iunie 2015, în sensul constituționalității textului de lege criticat.

10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul conținut normativ: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.“13. În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine prevederilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității în drepturi și art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție.

14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei decizii prin care Curtea de Apel Brașov a respins apelul introdus de autorul excepției împotriva sentinței prin care i-a fost respinsă cererea de obligare a Casei de Pensii a Județului Brașov la emiterea unei decizii de pensionare prin care să-i fie acordate drepturile de pensie de serviciu ca fost magistrat începând cu data nașterii acestui drept, adică împlinirea vârstei de 60 de ani, având în vedere că a deținut funcția de procuror financiar. Autorul excepției a cerut în acțiunea inițială să fie acceptate și perioadele cât a exercitat profesiile de avocat, consilier juridic și jurisconsult pentru calculul vechimii de 25 de ani în magistratură, în vederea stabilirii cuantumului pensiei cuvenite, în condițiile în care, la împlinirea vârstei de 60 de ani, nu mai deținea funcția de procuror financiar, care justifică obținerea unei pensii de serviciu conform Legii nr. 303/2004, ci pe cea de avocat.

15.În jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, condițiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale și a altor forme de asistență socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor.

16.Curtea a arătat, prin aceeași decizie, că pensia de serviciu a magistraților se încadrează în categoria pensiilor speciale, justificată de specificul exercitării funcțiilor de judecător și de procuror, de restricțiile și incompatibilitățile legale stabilite pentru aceste funcții. La acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004 se are în vedere întreaga vechime realizată în magistratură, conform definiției date de art. 86 din aceeași lege, respectiv activitatea desfășurată în exercitarea cvasitotalității profesiilor de specialitate juridică.

17.Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. Art. 82 alin. (2) din aceeași lege prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

18.Curtea a constatat că, deși este diferențiată, această reglementare nu este discriminatorie. Astfel, așa cum a arătat și prin Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, precum și cele care, deși au trecut într-o altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 20 sau 25 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.

19.De asemenea, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 22, Curtea a reținut că legiuitorul a reglementat, la art. 82 din Legea nr. 303/2004, condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu.

20.În lumina celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, mai sus citată, rezultă că soluțiile normative reglementate de art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 valorifică diverse vechimi asimilate, fără a exista o diferență fundamentală de concepție, întrucât art. 82 alin. (1) se corelează cu art. 86 din aceeași lege, care definește vechimea în magistratură, urmând să fie interpretat în coroborare cu acesta. De altfel, definirea acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului. În același timp, în ceea ce privește art. 82 alin. (5) cu raportare la art. 82 alin. (1) și (3) din lege, revine instanțelor judecătorești competența de a analiza și de a aprecia dacă și în ce măsură sunt îndeplinite condițiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanții au o altă ocupație.

21.Tot prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, mai sus amintită, paragraful 23, Curtea a reținut că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări - sub aspectul cuantumului pensiei - între persoanele care au îndeplinit funcția de magistrat o perioadă mai mică de 25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) și persoanele care au îndeplinit această funcție cel puțin 25 ani (și care, dacă îndeplinesc și celelalte condiții, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socio-profesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Statul este, astfel, interesat și implicat, sub aspect financiar, în formarea personalului de specialitate și continua sa pregătire profesională, în scopul asigurării unui înalt nivel de competență a celor angajați spre a servi justiției și formării magistraților. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională justiției (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013).

22.Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față, fiind justificată diferența de regim juridic, sub aspectul condițiilor de obținere a pensiei, între persoanele prevăzute de lege, astfel cum precizează art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004, și persoanele care, la acel moment, desfășoară o altă activitate, conform art. 82 alin. (5), așa cum este situația autorului excepției.

23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tiberiu Nistoroiu în Dosarul nr. 493/64/2016 al Curții de Apel Brașov - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu