Norme metodologice din 6 decembrie 2007 (actualizate)

1.Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă):

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul general şi principiile administrării datoriei publice.

Norme metodologice:

1.1.Prin administrarea datoriei publice se înţelege ansamblul operaţiunilor privind dimensionarea, structurarea, contractarea şi derularea datoriei publice guvernamentale, incluzând refinanţarea/rambursarea, modificarea caracteristicilor, înregistrarea şi raportarea acesteia, precum şi administrarea riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale şi ansamblul operaţiunilor de autorizare şi monitorizare a datoriei publice locale.

2.Art. 2 lit. d) şi e) din ordonanţa de urgenţă:

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)autorizare bugetară permanentă - autorizarea Guvernului de a asigura permanent surse în bugetul de stat aferente plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale, conform prevederilor legale în vigoare;

b)Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - organismul care avizează condiţiile financiare privind emiterea de garanţii de stat, precum şi acordarea de subîmprumuturi sub forma unor obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, ale cărui componenţă şi competenţe se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

c)datorie publică - totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale;

d)datorie publică guvernamentală - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

d^1)titluri de stat tip benchmark - instrumentele financiare pe termen mediu sau lung, cu următoarele caracteristici:

–rata cuponului, ca rată anuală a dobânzii aferente titlurilor de stat tip benchmark, este stabilită înainte de lansarea acestora, fiind menţionată în prospectul de emisiune;

–data emisiunii este data decontării seriei titlurilor de stat tip benchmark;

–permit redeschideri, cu aceleaşi caracteristici cu emisiunea iniţială, respectiv ISIN, rata cuponului, data plăţii cuponului şi data scadenţei; data redeschiderii este data la care se măreşte valoarea nominală a seriei de titluri de stat tip benchmark aflate în circulaţie;

–cuponul se plăteşte anual, data cuponului fiind o dată standard stabilită prin prospectul de emisiune;

–plata dobânzii la scadenţa aferentă acestor titluri se efectuează din bugetul Trezoreriei Statului în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie, de la titlul 55.09, art. 30.01, alin. 30.01.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne directe" şi în completare de la bugetul de stat, de la capitolul 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne";

–data scadenţei coincide cu data ultimului cupon;

–dobânda acumulată reprezintă dobânda calculată pentru intervalul cuprins între data cuponului, anterioară datei emisiunii/redeschiderii, şi data emisiunii/redeschiderii, în funcţie de rata cuponului, după metoda actual/actual;

–dobânda acumulată va fi anunţată prin prospectul de emisiune al seriei de titluri de stat tip benchmark şi va fi plătită de participanţii pe piaţa primară a titlurilor de stat în ziua decontării/redeschiderii emisiunii;

–preţul net reprezintă produsul dintre cotaţia de preţ exprimată cu 4 zecimale şi valoarea nominală individuală a unui titlu de stat;

–preţul brut reprezintă suma dintre preţul net şi dobânda acumulată;

Lit. d^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

e)datorie publică locală - totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

f)fond de risc - fondul constituit la Ministerul Finanţelor Publice şi la nivelul unităţii administrativ-teritoriale de către autorităţile administraţiei publice locale, din comisioanele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de Guvern, respectiv de la garantaţii de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din alte surse prevăzute de lege;

g)garantat - persoana juridică pentru care se prevede că rambursarea finanţării garantate de stat să se facă din veniturile proprii, fără a afecta bugetul de stat, sau, în cazul garanţiilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale, se prevede ca rambursarea să se facă din bugetele locale, precum şi din veniturile operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale care beneficiază de garanţiile acordate de către acestea, pentru care se prevede ca rambursarea să se facă din surse proprii;

h)garanţie - angajamentul asumat în numele şi în contul statului de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau de către unităţile administrativ-teritoriale, prin autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

i)serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau de către unităţile administrativ-teritoriale prin autorităţile administraţiei publice locale pentru o perioadă determinată;

j)subîmprumut - finanţare rambursabilă angajată de stat prin Ministerul Finanţelor Publice şi transferată către subîmprumutat prin acordul de împrumut subsidiar;

k)subîmprumutat - persoana juridică care beneficiază de împrumuturi angajate de Ministerul Finanţelor Publice şi a căror rambursare se asigură exclusiv din veniturile proprii ale acesteia, fără a afecta bugetul de stat sau în cazul unităţilor administrativ-teritoriale se prevede ca rambursarea să se facă din bugetele locale.

Norme metodologice:

2.b) Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - examinează şi avizează documentaţia necesară în vederea emiterii de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici şi unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul Finanţelor Publice.

Pct. 2b) a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

2.c) Datorie publică reprezintă totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale, care pot fi exprimate în monedă naţională şi în valută. În scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligaţie exprimată în valută este calculată în monedă naţională, utilizându-se cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României (BNR) în ultima zi bancară a perioadei de raportare, afişat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi al BNR.

Pct. 2.c) a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

2.d) Datoria publică guvernamentală este alcătuită din datoria publică guvernamentală directă şi datoria publică guvernamentală garantată.

–datoria publică guvernamentală directă - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă), inclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă;

–datoria publică guvernamentală garantată - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, conform dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă, exclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă;

–împrumut guvernamental - obligaţia generată de un contract prin care statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare rezidentă ori nerezidentă şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda şi cu alte costuri aferente, într-o perioadă specificată;

–titlu de stat - instrumentul financiar care atestă datoria publică, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă naţională ori în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi emise în formă materializată sau dematerializată, nominative ori la purtător şi pot fi negociabile sau nenegociabile;

–titlu de stat pe termen scurt - bonul de tezaur şi certificatul de trezorerie, fie purtător de dobândă, fie cu discont, cu scadenţă de până la un an inclusiv, precum şi alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent, în condiţiile legii;

–titlu de stat pe termen mediu sau lung - obligaţiunea de stat cu o scadenţă de peste un an şi maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtătoare de dobândă, fie cu discont, emisă conform clauzelor împrumutului de stat;

–titlu de stat cu dobândă - titlul de stat care are o valoare nominală la care se plăteşte o dobândă stabilită, la date specificate;

–titlu de stat cu discont - titlul de stat fără cupon de dobândă, care este vândut la o valoare mai mică decât valoarea sa nominală;

–capital aferent titlurilor de stat purtătoare de dobândă - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat purtătoare de dobândă;

–capital aferent titlurilor de stat cu discont - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discont, la valoarea care reprezintă preţul titlurilor de stat cu discont;

–titlu de stat dematerializat - titlul de stat pentru care emisiunea, probaţiunea şi transmisiunea drepturilor încorporate se evidenţiază prin înscriere în sistemul de înregistrare în cont; acest instrument poate fi utilizat de către deţinători drept garanţie pentru împrumuturi;

–titlu de stat materializat - titlul de stat în formă fizică, înscris imprimat, care cuprinde menţiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominală, rata dobânzii sau a discontului, scadenţa, modul de transmisiune şi alte elemente specifice fiecărei categorii de titluri;

–sistem de înregistrare în cont - sistemul operaţional prin intermediul căruia titlurile de stat sunt emise în formă dematerializată, înregistrarea lor fiind efectuată de către Ministerul Finanţelor Publice sau de agentul desemnat de acesta;

–preţul titlului de stat - suma plătită de cumpărătorii titlurilor de stat;

–valoarea nominală a titlului de stat - valoarea unui titlu de stat, rambursabilă la scadenţă;

–primă - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mare decât valoarea nominală;

–discont - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mic decât valoarea nominală;

–rata dobânzii - dobânda exprimată în procente pe an, plătită pentru capitalul unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă;

–rata variabilă a dobânzii - rata dobânzii unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, care se modifică la intervale de timp, în conformitate cu un indice, o formulă sau un alt criteriu, după cum este prevăzut în clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;

–dobânda/cuponul - suma de bani calculată corespunzător perioadei de dobândă/cupon, la plata căreia s-a angajat Ministerul Finanţelor Publice conform prevederilor din prospectele de emisiune;

–dobânda acumulată - dobânda calculată pentru intervalul cuprins între data cuponului, anterioară datei emisiunii/redeschiderii, şi data emisiunii/redeschiderii pentru titlurile de stat tip benchmark şi titlurile de stat denominate în valută care permit redeschideri;

–data scadenţei - data la care valoarea nominală şi ultima tranşă de dobândă, aferente unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, ori valoarea nominală a unui titlu de stat cu discont devin exigibile, în conformitate cu clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;

–data plăţii dobânzii - data desemnată pentru plata dobânzii aferente unui împrumut sau unei anumite serii de titluri de stat, purtătoare de dobândă;

–data rambursării în avans - data rambursării unui împrumut, anterioară scadenţei acestuia;

–data valutei - data la care se face decontarea tranzacţiei;

–data tranzacţiei - data la care se încheie tranzacţia;

–schimbarea valutei de contract a unui împrumut - decizia Ministerului Finanţelor Publice de redenominare valutară a unui împrumut şi a condiţiilor financiare, în baza condiţiilor de piaţă, de comun acord cu împrumutătorul;

–redeschiderea emisiunilor de titluri de stat - operaţiunea prin care Ministerul Finanţelor Publice decide atragerea de sume suplimentare de la investitori rezidenţi sau nerezidenţi, prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu dobândă aflate deja în portofoliul acestuia;

Definiţia privind "redeschiderea emisiunilor de titluri de stat" de la pct. 2.d) a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–prospect de emisiune - document prin care sunt evidenţiate caracteristicile titlurilor de stat:

a)denumirea, data emisiunii şi valoarea titlurilor de stat oferite;

b)forma împrumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtător de dobândă;

c)rata dobânzii, metoda de calcul şi datele la care se plăteşte dobânda, dacă este cazul;

d)data scadenţei şi opţiunile încorporate, dacă este cazul;

e)elementele specifice, respectiv valoarea bonusului de dobândă acordat la scadenţa emisiunii, numărul de deţinători de titluri de stat care vor primi bonusul, precum şi mecanismul utilizat pentru selectarea, în condiţiile legii, a deţinătorilor de titluri de stat cărora li se va acorda bonusul, în cazul emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie cu bonus de dobândă acordat unui număr limitat de investitori la scadenţa emisiunii;

Lit. e) de la liniuţa 29 a pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

–plasamentul privat - instrument de datorie publică materializat prin contractarea în mod direct de împrumuturi sau vânzarea directă de titluri de stat către un investitor ori un grup restrâns de investitori autorizaţi să opereze pe pieţele financiare care au capacitatea de a evalua şi administra beneficiile şi riscurile unei oportunităţi de investiţii şi care se află sub reglementarea autorităţilor de supraveghere a pieţelor financiare. Utilizarea acestui instrument se realizează în condiţii specifice determinate de caracterul confidenţial al tranzacţiei solicitat de investitori.

–sesiune suplimentară de oferte necompetitive (SSON) - licitaţie organizată numai pentru emisiuni de tip benchmark, în ziua lucrătoare imediat următoare derulării licitaţiei de referinţă, în care se oferă dealerilor primari titluri de stat cu aceleaşi caracteristici ca cele lansate la licitaţia de referinţă;

Definiţia privind "sesiunea suplimentară de oferte necompetitive (SSON)" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–dealer primar - entitate acceptată de Ministerul Finanţelor Publice pentru a derula direct operaţiuni cu titluri de stat pe piaţa primară internă, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare;

Definiţia privind "dealerul primar" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» (Programul) - o facilitate neangajantă care se încheie de Ministerul Finanţelor Publice cu un grup de instituţii financiare selectate de emitent, în cadrul căreia pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat în baza unei documentaţii contractuale standard, termenii şi condiţiile financiare aferente emisiunilor lansate în cadrul Programului fiind stabilite la momentul efectuării fiecărei tranzacţii. Programul se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

Definiţia privind "dealerul primar" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–dealer în Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» - instituţie financiară care a semnat cu Ministerul Finanţelor Publice documentul «Dealer Agreement» şi care poate fi desemnată intermediar/administrator al unei viitoare tranzacţii, ca urmare a unui proces de selecţie;

Definiţia privind "dealerul în Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes»" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–agent fiscal şi plătitor în cadrul Programului MTN - instituţie financiară selectată de către Ministerul Finanţelor Publice să îndeplinească rolul de agent pentru efectuarea operaţiunilor de înregistrare şi plată aferente evenimentelor de plată pentru obligaţiunile de stat emise pe pieţele externe de capital;

Definiţia privind "agentul fiscal şi plătitor în cadrul Programului MTN" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–operaţiunea de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat - tranzacţia de rambursare înainte de scadenţă a unei datorii existente, prin răscumpărarea totală sau parţială a unei emisiuni de titluri de stat aflate în circulaţie, utilizând fie resursele financiare existente în disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, fie sumele atrase în acest scop prin emisiuni de titluri de stat;

Definiţia privind "operaţiunea de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–operaţiunea de preschimbare a titlurilor de stat - tranzacţia de retragere, totală sau parţială, înainte de scadenţă (etapa de răscumpărare a operaţiunii), a titlurilor de stat aferente unei/unor emisiuni aflate în circulaţie şi de înlocuire a acestora cu titluri de stat provenind dintr-o emisiune nouă sau din redeschiderea uneia existente (etapa de emisiune);

Definiţia privind "operaţiunea de preschimbare a titlurilor de stat" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–diferenţele din reevaluarea titlurilor de stat răscumpărate anticipat sau preschimbate - diferenţa dintre preţul net al titlurilor de stat la data efectuării operaţiunii de răscumpărare anticipată sau preschimbare şi valoarea nominală (la par) a acestora. Diferenţele din reevaluare pot fi favorabile, când influenţează pozitiv soldul datoriei (preţul net este sub par), sau nefavorabile, când influenţează negativ soldul datoriei (în cazul în care preţul net este peste par), determinând scăderea şi, respectiv, creşterea soldului datoriei publice;

Definiţia privind "diferenţele din reevaluarea titlurilor de stat răscumpărate anticipat sau preschimbate" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–preţul brut - preţul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat în care este inclusă dobânda acumulată; preţul brut se exprimă ca procent din valoarea nominală;

Definiţia privind "preţul brut" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–preţul net - preţul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat care nu include dobânda acumulată; preţul net se exprimă ca procent din valoarea nominală.

Definiţia privind "preţul net" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

–bonus de dobândă - element de natura dobânzii, exprimat în valoare absolută, acordat, în condiţiile legii, la scadenţă unui număr limitat de deţinători de titluri de stat destinate populaţiei.

Definiţia " bonus de dobândă" de la pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

Pe piaţa internă a titlurilor de stat, dacă în prospectul de emisiune nu se prevede altfel, formulele de bază utilizate sunt:

a)pentru titluri de stat pe termen scurt cu discont - certificate de trezorerie cu discont:

(d x r)

P = 1- ───────

360

y = r/P,

în care:

P = preţul titlului cu discont exprimat cu 4 zecimale;

d = numărul de zile până la scadenţă;

r = rata discontului (exprimată cu două zecimale);

Y = randamentul (rata dobânzii) exprimat cu două zecimale;

b)pentru titluri de stat pe termen scurt cu dobândă - certificate de trezorerie cu dobândă:

z

D = VN x d x ───── ,

360

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

c)pentru titluri de stat pe termen mediu şi lung cu dobândă - obligaţiuni de stat cu dobândă fixă:

z

D = VN x d x ──────────── ,

365 sau 366

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

366 = zile pentru an bisect;

sau

D = VN x r/frecvenţa anuală a cuponului,

unde:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală individuală;

r = rata cuponului;

frecvenţa anuală a cuponului = 1, pentru plata anuală;

2, pentru plata semianuală;

3, pentru plata trimestrială;

În cazul obligaţiunilor de stat emise în baza legilor speciale (emisiuni dedicate), în care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează dobânda (trimestru, semestru sau an) nu depăşeşte anul calendaristic, dar plata se efectuează în cursul anului calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se va utiliza numărul de zile ale anului calendaristic pentru care se datorează şi se calculează dobânda.

În cazul obligaţiunilor de stat (emisiuni standard) în care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează dobânda excedează anului calendaristic, iar plata se efectuează în anul calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se utilizează numărul de zile ale anului calendaristic în care se efectuează plata cuponului;

d)pentru obligaţiunile de stat pe termen mediu şi lung cu dobândă indexată cu indicele preţurilor de consum:

z

D = VN x d x ──────,

365

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

d = rata dobânzii, exprimată procentual cu 6 zecimale, pentru fiecare perioadă de calcul al cuponului, calculată ca produs anualizat (P) al celor 6 indici ai preţurilor de consum lunari publicaţi de Institutul Naţional de Statistică plus o marjă M care se va determina pentru fiecare perioadă după formula:

365

d = ─────[P(IPCi/100) - 1] x 100 + M,

z

unde:

i = indicii precizaţi în prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în funcţie de data de plată a cuponului de dobândă;

IPCi = indicele lunar al preţurilor de consum, publicat de Institutul Naţional de Statistică; va fi luat în considerare indicele lunar, indiferent de data din luna la care are loc emisiunea;

M = marja, exprimată procentual, reprezintă elementul în funcţie de care se va face clasificarea ofertelor.

În vederea alinierii la standardele recunoscute, potrivit convenţiilor ISMA (Internaţional Securities Market Association), Ministerul Finanţelor Publice poate opta şi pentru utilizarea altor formule de calcul ale discontului sau ale dobânzii.

e)Dobânda acumulată aferentă titlurilor de stat se exprimă în moneda în care este denominat instrumentul, cu două zecimale, şi se calculează după următoarea formulă:

a

D(a) = VN x D x -------- ,

Z x f

unde:

D(a) = dobânda acumulată;

VN = valoarea nominală a titlului de stat;

D = rata cuponului exprimată cu două zecimale;

a = numărul de zile scurse de la data plăţii ultimului cupon (exclusiv) până la data decontării tranzacţiei (inclusiv);

Z = numărul total de zile între plăţile de cupon (365 sau 366 în cazul anilor bisecţi);

f = frecvenţa plăţilor de cupon într-un an.

Lit. e) de la paragraful "Pe piaţa internă a titlurilor de stat, dacă în prospectul de emisiune nu se prevede altfel, formulele de bază utilizate sunt:" al pct. 2.d) a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

Pct. 2.d) a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

2.e) Datoria publică locală este alcătuită din datoria publică locală directă şi datoria publică locală garantată.

Datoria publică locală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate direct de către acestea, pe baze contractuale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria publică locală garantată reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de către acestea, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3.Art. 3 din ordonanţa de urgenţă:

(1)În procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice are ca obiectiv asigurarea necesităţilor de finanţare guvernamentală în condiţiile minimizării costurilor pe termen lung şi limitării riscurilor implicate;

(2)Instrumentele utilizate de Ministerul Finanţelor Publice în scopul atingerii obiectivelor privind administrarea datoriei publice guvernamentale se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. La definirea instrumentelor de datorie se vor avea în vedere reglementările în materie ale instituţiilor europene abilitate;

(3)În cazul operaţiunilor de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice poate încheia acorduri cu instituţiile financiare, în vederea utilizării de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea bilaterală a obligaţiilor rezultate între părţile participante, astfel încât să rezulte periodic o singură obligaţie finală netă a uneia dintre părţi, în conformitate cu legislaţia în materie în vigoare şi în baza normelor emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă;

(3^1)Contractarea de împrumuturi pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice se va face pe baza unor proceduri specifice, în funcţie de tipul instrumentului ales, acestea urmând a fi prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Alin. (3^1) al art. 3 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 149 din 11 iulie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 18 iulie 2008.

(4)Ministerul Finanţelor Publice elaborează cu consultarea Băncii Naţionale a României strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pe care o înaintează spre aprobare Guvernului şi spre informare Parlamentului României; strategia este revizuibilă anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile de finanţare o impun;

(5)Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate în urma efectuării operaţiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile alin. (1), reprezintă venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau ale bugetului trezoreriei statului.

(6)Conducerea Ministerului Finanţelor Publice şi personalul însărcinat să exercite atribuţii de administrare a datoriei publice guvernamentale nu răspund civil, contravenţional sau penal, după caz, în condiţiile îndeplinirii cu bună-credinţă şi fără neglijenţă gravă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Alin. (6) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

(7)Constatarea îndeplinirii cu rea-credinţă şi/sau gravă neglijenţă a atribuţiilor de administrare a datoriei publice guvernamentale se realizează de către ministrul finanţelor publice, la propunerea motivată a organelor cu atribuţii de control intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Alin. (7) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

(8)În cazul constatării unui prejudiciu, statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, se poate îndrepta împotriva persoanelor vinovate de încălcarea cu rea-credinţă şi/sau din neglijenţă gravă a obligaţiilor profesionale de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Alin. (8) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

Norme metodologice:

3.1.Ministerul Finanţelor Publice este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale, directă şi garantată, în lei şi în valută, şi are, pentru îndeplinirea acestui scop, autoritatea de a întreprinde următoarele:

a)estimează şi asigură necesarul de lichiditate şi disponibilităţi băneşti pentru realizarea la timp şi în condiţii de siguranţă a cheltuielilor bugetare;

b)administrează datoria publică guvernamentală, inclusiv costurile şi riscurile asociate, asigurând acoperirea necesităţilor de finanţare, la cel mai bun cost care poate fi obţinut în condiţiile existente în momentul respectiv pe pieţele financiare interne şi externe, astfel încât, pe termen lung, să se minimizeze costurile aferente, prin acceptarea unor riscuri limitate;

c)stabileşte, ţinând cont de contextul şi de perspectivele macroeconomice, precum şi de condiţiile şi perspectivele pieţelor financiare, strategia, instrumentele şi caracteristicile datoriei publice guvernamentale;

d)în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, menţine în permanenţă relaţii cu instituţii financiare interne şi externe, cu mediile investiţionale şi cu agenţiile internaţionale de rating şi monitorizează factorii care pot influenţa condiţiile derulării eficiente şi în siguranţă a operaţiunilor specifice. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să încheie şi/sau să reînnoiască cu agenţiile specializate de rating contracte sau acorduri-cadru pentru prestarea serviciilor de evaluare a riscului de ţară;

e)elaborează anual Contul general al datoriei publice, ca anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat.

Pct. 3.1. a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

3.2.Instrumentele de datorie utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise şi/sau utilizate doar de către Ministerul Finanţelor Publice, fiind denominate în lei şi/sau în valută, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe.

3.2.1.Instrumentele de datorie publică guvernamentală ce pot fi contractate, nefiind însă limitate la acestea, sunt:

a)titlurile de stat lansate pe pieţele internaţionale, precum şi titlurile de stat lansate pe piaţa internă, fie pe piaţa interbancară supravegheată de către Banca Naţională a României şi/sau pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;

Lit. a) a pct. 3.2.1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 26 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 5 decembrie 2014.

b)împrumuturile de la instituţii financiare româneşti sau străine;

c)împrumuturile de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organisme financiare internaţionale;

d)împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

e)instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;

f)leasing financiar;

g)instrumente de cash management (atragere de depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);

h)scrisori de garanţie de stat.

i)împrumuturi de la Uniunea Europeană acordate în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L53 din 23 februarie 2002.

Lit. i) a pct. 3.2.1. a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 468 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 24 aprilie 2009.

j)plasamente private.

Lit. j) a pct. 3.2.1. a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

3.2.3.Datoria contractată până la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă de către ordonatorii principali de credite fără garanţia statului se înregistrează în registrul datoriei publice.

3.2.4.Abrogat.

Pct. 3.2.4. a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

Pct. 3.2-3.2.4. a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

3.2.5.În funcţie de tipul instrumentului ales şi de complexitatea procedurii de selecţie, Ministerul Finanţelor Publice poate emite norme privind procedura de selecţie a instituţiei finanţatoare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, astfel încât transparenţa, durata şi siguranţa procesului de contractare a finanţării rambursabile să fie adecvate caracteristicilor specifice ale pieţelor accesate şi să conducă la executarea eficientă a operaţiunilor respective.

3.2.6.Pentru administrarea riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să facă următoarele operaţiuni, fără a se limita la acestea:

a)swap-uri valutare, contracte futures, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului valutar;

b)contracte forward, swap-uri pe rata dobânzii, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului de dobândă;

c)operaţiuni de administrare a serviciului datoriei publice guvernamentale prin refinanţarea datoriei scadente şi/sau rambursarea anticipată a unei datorii existente nescadente, incluzând modificarea condiţiilor aferente datoriei existente prin operaţiuni de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat, de preschimbare a acestora cu titluri de stat noi, de preschimbare a unor instrumente cu alte instrumente de natura datoriei publice guvernamentale, precum şi alte operaţiuni;

d)operaţiuni de administrare a riscului de credit aferent portofoliului de datorie guvernamentală prin acordarea/perceperea de garanţii/colaterale celorlalte părţi cu care încheie contracte/acorduri în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale.

3.2.6^1.În scopul limitării riscurilor asumate de către stat în utilizarea instrumentelor de datorie, în funcţie de complexitatea fiecărei tranzacţii şi a documentaţiei contractuale aferente, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate selecta firme de avocatură pentru prestarea de servicii de consultanţă juridică, conform legii;

Pct. 3.2.6^1 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

3.2.7.Abrogat.

Pct. 3.2.7. a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

3.3.1.În scopul realizării operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice poate încheia cu instituţii financiare contracte/acorduri-cadru (acorduri ISDA) care nu generează obligaţii financiare pentru părţile semnatare, dar care stipulează condiţiile generale în care se vor desfăşura operaţiunile între părţi.

3.3.2.Acordurile menţionate la pct. 3.3.1 definesc şi reglementează operaţiunile de compensare bilaterală (netting), care presupun compensarea, până la obţinerea unei sume nete (off-set), convertită într-o singură valută, a valorilor unor drepturi sau obligaţii de plată rezultate între Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile financiare cu care se încheie acordurile/contractele financiare pentru administrarea datoriei guvernamentale şi/sau de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale.

3.3.3.În baza acordurilor încheiate cu instituţiile financiare, prevăzute la pct. 3.3.2, Ministerul Finanţelor Publice poate utiliza instrumente financiare derivate (swap-uri valutare, de rată a dobânzii, contracte forward sau futures, opţiuni etc.) pentru asigurarea riscurilor specifice unor obligaţii de natura datoriei guvernamentale existente şi/sau viitoare fără a mai fi necesară o selecţie prealabilă a instituţiei financiare care va oferi instrumentul ales.

3.3.4.Instrumentele financiare derivate, utilizate în conformitate cu pct. 3.3.2, pot genera schimbarea fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice guvernamentale existente şi/sau viitoare, ele fiind strâns legate de aceste obligaţii-suport. Definiţiile şi condiţiile de utilizare pentru aceste instrumente se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

3.4.1.Strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale prezintă obiectivele referitoare la managementul datoriei publice pe termen mediu, precum şi instrumentele care vor fi utilizate în scopul atingerii acestor obiective, ţinând cont de evoluţiile şi perspectivele macroeconomice şi cele aferente pieţelor financiare pe perioada acoperită.

3.4.2.Până la sfârşitul anului 2007 va fi elaborată, supusă aprobării Guvernului şi transmisă spre informare Parlamentului prima strategie pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, care va acoperi perioada 2008-2010.

3.4.3.Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale poate fi revizuită anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţiile condiţiilor de piaţă şi de modificarea necesităţilor de finanţare, ca urmare a modificării ţintei de deficit bugetar.

3.4.4.Abrogat.

Pct. 3.4.4 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

3.5.1.Veniturile şi cheltuielile rezultate în urma utilizării instrumentelor financiare derivate şi/sau a altor instrumente specifice administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale reprezintă venituri şi/sau cheltuieli ale bugetului de stat.

3.5.2.Veniturile din dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit la bugetul de stat; plata dobânzii la scadenţă, aferentă acestor titluri, se efectuează din bugetul de stat, în limita creditelor bugetare aprobate.

Pct. 3.5.2. a fost modificat de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂRE nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

3.5.3.Veniturile din dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat denominate în valută care permit redeschideri reprezintă venit la bugetul de stat; plata dobânzii la scadenţă, aferentă acestor titluri, se efectuează din bugetul de stat.

Pct. 3.5.3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

4.Art. 4 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Finanţelor Publice, în următoarele scopuri:

a)finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent;

b)refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale;

c)menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu criteriile prevăzute în normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin. (1);

d)finanţarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească;

e)susţinerea balanţei de plăţi în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 322/2002 de stabilire a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre.

(1^1)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), ordonatorii principali de credite pot angaja obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, pentru achiziţii în sistem leasing, pe bază de hotărâre a Guvernului doar în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale, acceptă angajarea datoriei publice guvernamentale de către ordonatorii principali de credite prin alegerea acestui instrument financiar pe baza analizei costurilor şi riscurilor, cu asigurarea respectării obiectivelor şi principiilor strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale.

(2)În cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, prin lege, numai după obţinerea avizului din partea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări.

(3)Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Finanţelor Publice.

(4)Pe parcursul unui an, Ministerul Finanţelor Publice contractează împrumuturi guvernamentale, pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de evoluţia disponibilităţilor existente în contul curent general al Trezoreriei Statului şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acelui an.

(5)Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului bugetului de stat se aprobă prin lege.

(6)Modalitatea de aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme metodologice:

4.1.a),b)

1.Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.elaborarea referatului de aprobare a ordinului privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în cadrul căruia vor fi evidenţiate:

1.1.motivarea volumului de titluri de stat ce urmează a fi lansate având în vedere:

–valoarea titlurilor de stat scadente în perioada pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat;

–valoarea ratelor de capital scadente aferente împrumuturilor în valută contractate în vederea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate;

Liniuţa a doua de la subpct. 1.1. al pct. 4.1.a),b)

1.a fost modificată de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

–valoarea estimată a răscumpărărilor de certificate de trezorerie pentru populaţie, vândute prin reţeaua Trezoreriei Statului, determinată ca medie lunară a soldului acestora conform situaţiilor de raportare din teritoriu;

–volumul deficitelor bugetare susţinute temporar de disponibilităţile contului curent general al trezoreriei, conform datelor operative de la finele lunii precedente;

–valoarea soldului debitor/creditor al contului curent general al trezoreriei conform prognozei evoluţiei disponibilităţilor acestuia pentru perioada pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat;

1.2.structura pe scadenţe a titlurilor de stat;

1.3.fundamentarea alegerii tipurilor de scadenţă, a ratei cuponului în cazul obligaţiunilor de stat;

1.4.caracteristicile titlurilor de stat;

–alte informaţii şi elemente considerate relevante;

2.elaborarea ordinului de aprobare a prospectului de emisiune a titlurilor de stat, obţinerea vizelor necesare în vederea supunerii aprobării conducerii Ministerului Finanţelor Publice;

3.transmiterea ordinului spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice şi la BNR, în vederea informării dealerilor pieţei primare;

4.decontarea emisiunilor de titluri de stat, care se evidenţiază astfel:

–valoarea nominală, în finanţarea/refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

–prima, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlului de stat de tip benchmark/titlului de stat denominat în valută care permite redeschidere şi preţul net al acestuia, în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală; în cazul titlurilor de stat denominate în valută prima încasată în contul de disponibilităţi în valută al Ministerului Finanţelor Publice şi confirmată de BNR se va vinde la un curs comunicat de BNR valabil la 3 zile lucrătoare de la alimentarea contului în valută. Sumele în lei sau echivalentul în lei aferente primei reprezintă cheltuială negativă şi se vor înregistra în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetului de stat, la bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.03 «Prime la emisiunea titlurilor de stat»;

–discontul, exprimat ca diferenţă între valoarea nominală a titlului de stat de tip benchmark/titlului de stat denominat în valută care permite redeschidere şi preţul net al acestuia, în care preţul net este mai mic decât valoarea nominală, reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne». Cu suma reprezentând discontul se reîntregeşte, la data decontării rezultatelor adjudecării emisiunii, valoarea nominală a titlurilor de stat de tip benchmark/titlurilor de stat denominate în valută care permit redeschideri;

–dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit al bugetului de stat şi va fi virată la capitolul bugetar 31.01 «Venituri din dobânzi», subcapitolul 31.01.03 «Alte venituri din dobânzi»;

Liniuţa a patra de la subpct. 4. al pct. 4.1.a),b)

1.a fost modificată de pct. 5 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

–dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat denominate în valută care permit redeschideri reprezintă venit al bugetului de stat; dobânda acumulată încasată în contul de disponibilităţi în valută al Ministerului Finanţelor Publice şi confirmată de BNR se va vinde la un curs comunicat de BNR valabil la 3 zile lucrătoare de la alimentarea contului în valută, iar echivalentul în lei va fi virat la capitolul bugetar 31.01 «Venituri din dobânzi», subcapitolul 31.01.03 «Alte venituri din dobânzi»;

–în cazul titlurilor de stat în valută cu discont de pe piaţa internă, reîntregirea valorii nominale a împrumutului se efectuează din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01«Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne directe» cu valoarea discontului. Cu suma reprezentând discontul se reîntregeşte valoarea nominală a titlurilor de stat.

Reîntregirea valorii nominale se efectuează astfel:

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date. Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la data încasării sumelor în valută.

În cazul în care preţul tranzacţiei este cu primă, prima înregistrată reprezintă o cheltuială negativă a bugetului de stat.

Pct. 4.1.a),b)1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

4.1.a), b).

1^1.Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară presupune parcurgerea următoarelor etape:

Partea introd. a pct. 4.1.a), b).

1^1.a fost modificată de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

1.direcţia de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice fundamentează oportunitatea şi/sau necesitatea lansării unei emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei printr-o notă internă aprobată de către ministrul finanţelor publice sau ministrul delegat pentru buget, conform legii;

2.în vederea selectării intermediarului/sindicatului de intermediere a emisiunii, Ministerul Finanţelor Publice transmite cererea de ofertă către instituţii financiare care au capacitate şi experienţă în intermedierea unor astfel de tranzacţii. În cuprinsul acesteia se specifică principalele caracteristici ale emisiunii, cum ar fi: valoarea, scadenţa, criteriile de selecţie, termenul-limită până la care pot fi primite oferte, precum şi alte elemente considerate relevante de către emitent, dacă este cazul. Criteriile de selecţie pot include elemente de evaluare cantitative şi calitative, şi anume: comisionul de intermediere, strategia propusă de lansare, capacitatea de distribuţie, capabilităţi tehnice, experienţa în finalizarea unor tranzacţii similare, precum şi alţi factori consideraţi relevanţi de emitent. Evaluarea ofertelor primite şi fundamentarea propunerii de numire a intermediarilor emisiunii se realizează printr-o notă internă aprobată de ministrul finanţelor publice sau ministrul delegat pentru buget, conform legii;

3.ca urmare a selectării intermediarului/sindicatului de intermediere, Ministerul Finanţelor Publice acordă acestora mandatul/contractul de intermediere a emisiunii, care va cuprinde responsabilităţile şi obligaţiile părţilor în realizarea tranzacţiei, nivelul comisioanelor percepute şi eventuale cheltuieli care sunt suportate de către intermediarii emisiunii şi de către emitent, după caz;

3^1.Ministerul Finanţelor Publice selectează agentul de plată pentru emisiune, în baza unei cereri de ofertă;

Subpct. 3^1 al pct. 4.1.a), b).

1^1.a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

4.prospectul de emisiune va include atât precizări în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de piaţă primară şi piaţă secundară, detalii privind intermediarul/sindicatul de intermediere, perioada de subscriere, metoda de adjudecare, caracteristicile principale ale titlurilor de stat, şi anume: valoarea nominală a unui titlu, moneda, scadenţa, cuponul, datele de plată, cât şi alte elemente considerate relevante de către emitent, intermediarul/sindicatul de intermediere şi Bursa de Valori Bucureşti - S.A. Prospectul de emisiune nu reprezintă un prospect în sensul prevederilor Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi de modificare a Directivei 2001/34/CE şi Regulamentului (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 privind implementarea Directivei 2003/71/CE în ceea ce priveşte informaţiile cuprinse în prospecte, precum şi formatul, includerea şi publicarea acestor prospecte şi diseminarea materialelor publicitare;

5.ordinul ministrului finanţelor publice sau al ministrului delegat pentru buget, conform legii, privind aprobarea prospectului, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice, a Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a Bursei de Valori Bucureşti - S.A.;

6.în cazul emisiunilor lansate pe piaţa primară reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A., decontarea operaţiunilor de piaţă primară şi secundară se realizează prin intermediul Depozitarului Central - S.A., conform legislaţiei pieţei de capital şi normelor şi reglementărilor specifice;

7.decontarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie se evidenţiază astfel:

–valoarea nominală, în finanţarea/refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

–în cazul în care preţul tranzacţiei este cu prima, suma în lei aferentă primei reprezintă cheltuială negativă şi se înregistrează în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetului de stat, la bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.03 «Prime la emisiunea titlurilor de stat»;

–în cazul în care preţul tranzacţiei este cu discont, suma în lei aferentă discontului reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne directe». Cu suma reprezentând discontul se reîntregeşte, la data decontării rezultatelor adjudecării emisiunii, valoarea nominală a titlurilor de stat".

8.Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească, în condiţiile legii, comisioane, inclusiv comisionul către sindicatul de intermediere, cheltuieli legate de realizarea de activităţi de promovare a tranzacţiei, prin mijloace de comunicare mass-media, şi alte costuri aferente emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», art. 20 «Bunuri şi servicii», alin. 20.24 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor», alin. 20.24.02 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne».

Subpct. 8. al pct. 4.1.a), b).

1^1.a fost modificat de pct. 6 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

9.În cazul emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei pentru care se acordă un bonus de dobândă unui număr limitat de deţinători la scadenţa emisiunii, prospectul emisiunii va include valoarea bonusului de dobândă şi mecanismul utilizat pentru selectarea deţinătorilor de titluri de stat cărora li se va acorda bonusul, precum şi numărul deţinătorilor care vor beneficia de acest bonus. Bonusul de dobândă reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne directe».

Subpct. 9. al pct. 4.1.a), b).

1^1.a fost introdus de pct. 7 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

4.1.a), b).

1^2.Procedura de răscumpărare anticipată/ preschimbare a titlurilor de stat în lei emise pe piaţa internă are în vedere următoarele:

1.În scopul administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale şi în funcţie de condiţiile de piaţă, Ministerul Finanţelor Publice poate utiliza operaţiuni specifice de piaţă prin răscumpărarea anticipată a unor titluri de stat emise în lei pe piaţa internă şi tranzacţionate pe piaţa secundară şi/sau preschimbarea acestora cu titluri de stat noi, în lei, pe piaţa internă, emise fie prin plasarea de emisiuni noi, fie prin redeschiderea emisiunilor existente.

2.Cadrul general privind obiectivele, strategia şi modul de utilizare a operaţiunilor de răscumpărare anticipată şi preschimbare a titlurilor de stat în administrarea datoriei publice se aprobă de către ministrul finanţelor publice.

3.Operaţiunile de administrare a datoriei publice se comunică de Ministerul Finanţelor Publice, fie prin intermediul prospectelor de emisiune, fie prin anunţuri prealabile, în baza unei fundamentări aprobate la nivelul secretarului de stat coordonator, care va conţine cel puţin următoarele elemente: scopul utilizării instrumentelor respective, instrumentele utilizate, respectiv seriile de titluri de stat care fac obiectul operaţiunii de răscumpărare anticipată sau preschimbare, caracteristicile emisiunii noi, precum şi referinţele indicative de preţ ale titlurilor care se răscumpără sau se preschimbă de la momentul analizei.

4.Ministerul Finanţelor Publice poate răscumpăra anticipat orice titlu de stat în lei aflat în circulaţie care face obiectul unei operaţiuni de răscumpărare anticipată sau preschimbare. Seriile de titluri de stat care sunt eligibile pentru operaţiunile de răscumpărare anticipată şi preschimbare se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, împreună cu volumul indicativ aferent acestor operaţiuni.

5.Răscumpărările anticipate/Preschimbările de titluri de stat se efectuează prin licitaţie, fie de către Ministerul Finanţelor Publice, fie de către Banca Naţională a României sau prin alt agent autorizat de către Ministerul Finanţelor Publice în acest scop. Suma finală şi celelalte caracteristici ale emisiunilor răscumpărate anticipat sau preschimbate şi ale emisiunii de obligaţiuni noi sau redeschise vor fi stabilite la momentul executării tranzacţiei, în funcţie de condiţiile de piaţă, şi ulterior publicate prin mijloacele de comunicare anterior menţionate.

6.Cu două zile lucrătoare înainte de licitaţie, Ministerul Finanţelor Publice anunţă titlurile de stat care fac obiectul răscumpărării anticipate sau preschimbării, prin publicarea pe website-ul Ministerului Finanţelor Publice şi prin utilizarea aceloraşi mijloace de comunicare utilizate în cazul licitaţiilor pe piaţa primară, respectiv prin intermediul platformelor electronice de ştiri financiare.

7.Participanţii la operaţiunile de răscumpărare anticipată sau preschimbare de titluri de stat sunt dealerii primari.

8.În ziua licitaţiei, dealerii primari prezintă oferta în cont propriu şi în contul clienţilor lor, deţinători legali de titluri de stat din seriile anunţate pentru răscumpărare anticipată/ preschimbare.

9.În cazul operaţiunilor de răscumpărare anticipată de titluri de stat, Ministerul Finanţelor Publice publică următoarele elemente:

–data licitaţiei, locul şi momentul-limită pentru depunerea ofertelor;

–data decontării tranzacţiei;

–volumul indicativ;

–elemente de identificare a titlurilor de stat ce urmează să fie răscumpărate, respectiv tipul, seria (codul ISIN), rata anuală a cuponului, data scadenţei etc.;

–valoarea nominală individuală;

–valoarea nominală totală minimă cu care se poate participa individual la licitaţie;

–valoarea dobânzii acumulate pe titlu la data decontării tranzacţiei;

–precizarea dacă se acceptă sau nu oferte necompetitive, iar, dacă se acceptă, procentul maxim în care acestea trebuie să se încadreze, precum şi categoriile de investitori care pot transmite astfel de oferte.

10.Dealerii primari specifică în ofertele depuse preţul net, exprimat cu 4 zecimale, la care sunt dispuşi să vândă titlurile către Ministerul Finanţelor Publice. În cazul în care preţul net al ofertei este mai mic decât preţul net maxim acceptat, oferta este acceptată în totalitate; în cazul în care preţul net al ofertei este egal cu preţul net maxim acceptat, Ministerul Finanţelor Publice poate accepta întreaga ofertă la acest nivel sau o poate accepta parţial.

11.În cazul operaţiunilor de preschimbare de titluri de stat, Ministerul Finanţelor Publice publică următoarele elemente:

–data licitaţiei, locul şi momentul-limită pentru depunerea ofertelor;

–data decontării tranzacţiei;

–volumul indicativ pentru titlurile de stat ce vor fi preschimbate;

–elemente de identificare ale titlurilor de stat, atât pentru titlurile emise, cât şi pentru cele care fac obiectul preschimbării: tipul, seria (codul ISIN), rata anuală a cuponului, data scadenţei, valoarea nominală individuală;

–valoarea nominală totală minimă pentru care se vor depune oferte individuale, dacă este cazul;

–valoarea dobânzii acumulate pe titlu la data decontării tranzacţiei, atât pentru titlurile nou-emise, cât şi pentru cele care fac obiectul preschimbării;

–precizarea dacă se acceptă sau nu oferte necompetitive, iar, dacă se acceptă, procentul maxim în care acestea trebuie să se încadreze, precum şi categoriile de investitori care pot transmite astfel de oferte;

–în ziua licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice publică preţul net fix, exprimat cu 4 zecimale, care va sta la baza răscumpărării titlurilor supuse preschimbării.

11.1.Dealerii primari specifică în ofertele depuse preţul net la care sunt dispuşi să cumpere titlurile din seria nou-emisă sau redeschisă (exprimat cu 4 zecimale), numărul şi valoarea nominală totală a acestora (care se va încadra în valoarea totală individuală a ofertelor depuse pentru seriile de titluri de stat vizate pentru preschimbare), precum şi numărul şi valoarea nominală totală a titlurilor pe care doresc să le preschimbe.

11.2.În cadrul alocării pentru titlul de stat nou-emis/redeschis, în cazul în care preţul net al unei oferte individuale este mai mare decât preţul net minim acceptat, oferta este acceptată. Valoarea ofertelor de preschimbare pentru fiecare participant se calculează după formula:

VTO(PP) = Σ N(PRi) x P(Fi) x VN(Pi) ,

i

unde:

VTO(PP) = valoarea totală a ofertelor de preschimbare pentru fiecare participant;

N(PRi) = numărul de titluri pe care participantul doreşte să le preschimbe pentru fiecare serie (cod ISIN) supus preschimbării;

P(Fi) = preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

VN(Pi) = valoarea nominală individuală aferentă fiecărui ISIN ce va fi preschimbat.

În cazul în care preţul net al unei oferte este egal cu preţul net minim acceptat, Ministerul Finanţelor Publice poate accepta integral sau parţial oferta la acest nivel de preţ.

În cazul depunerii mai multor oferte la acelaşi nivel de preţ, alocarea titlurilor se va face pro rata.

11.3.Numărul de titluri noi alocate pentru fiecare tranşă se determină pentru fiecare participant, rotunjit în plus, după formula:

S(AT)

N(TNA) = ---------------------- ,

P(NT) x VN(N) + D(a)

unde:

N(TNA) = numărul de titluri noi alocate pentru fiecare tranşă individuală;

S(AT) = suma individuală alocată pe fiecare tranşă pentru titlurile noi, pentru fiecare participant;

P(NT) = preţul net al tranşei individuale;

VN(n) = valoarea nominală aferentă seriilor de titluri nou-emise/redeschise;

D(a) = dobânda acumulată pentru titlurile noi.

11.4.Ponderea de alocare a titlurilor preschimbate pentru fiecare participant se determină după formula:

N(PR) x P(F) x VN(P)

P(Ai) = ----------------------------- ,

Σ N(PRi) x P(Fi) x VN (Pi)

i

unde:

P(Ai) = ponderea fiecărui ISIN în total ofertă individuală a fiecărui participant;

N(PR) = numărul de titluri pe care participantul doreşte să le preschimbe pentru un anumit ISIN supus preschimbării;

P(F) = preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru un anumit ISIN supus preschimbării;

VN(P) = valoarea nominală individuală aferentă unui anumit ISIN ce se preschimbă;

N(PRi) = numărul de titluri pe care participantul doreşte să le preschimbe pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

P(Fi) = preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

VN(Pi) = valoarea nominală individuală aferentă fiecărui ISIN ce se preschimbă.

11.5.După stabilirea valorii alocate individuale aferente preschimbării pentru fiecare participant, se va stabili numărul de titluri preschimbate din fiecare ISIN aferent fiecărui participant, rotunjindu-se în minus, după formula:

P(Ai) x min[VTO(PP); V(AI)]

N(TTRi) = ---------------------------- ,

P(Fi) x VN(Pi)

unde:

N(TTRi) = numărul total de titluri preschimbate aferent fiecărui participant din fiecare ISIN;

P(Ai) = ponderea fiecărui ISIN în total ofertă individuală a fiecărui participant;

VTO(PP) = valoarea totală a ofertelor de preschimbare pentru fiecare participant;

V(AI) = valoarea de alocare individuală a fiecărui participant;

P(Fi) = preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

VN(Pi) = valoarea nominală individuală aferentă fiecărui ISIN ce se preschimbă.

11.6.În cadrul etapei de emisiune aferente operaţiunii de preschimbare, Ministerul Finanţelor Publice poate emite titluri de stat într-un volum maxim egal cu suma totală solicitată de către deţinătorii titlurilor de stat supuse preschimbării. Diferenţa dintre valoarea brută adjudecată de fiecare participant şi valoarea brută aferentă titlurilor oferite spre preschimbare de către acesta va fi plătită de fiecare dintre participanţi la data decontării operaţiunii.

12.Rezultatul licitaţiei se publică printr-un anunţ postat pe website-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe platformele electronice de ştiri financiare, pe platforma de licitaţie şi/sau pe site-ul Băncii Naţionale a României, în calitate de agent al statului, după caz.

13.Ministerul Finanţelor Publice poate răscumpăra anticipat sau preschimba titluri de stat emise şi tranzacţionate pe piaţa internă în funcţie de condiţiile de piaţă, de obiectivele urmărite de către Ministerul Finanţelor Publice, precum şi de apetitul şi cererea deţinătorilor titlurilor de stat.

14.Titlurile de stat din seriile care fac obiectul răscumpărării anticipate sau preschimbării se anulează, iar volumul în circulaţie al seriei de titluri se diminuează în mod corespunzător cu valoarea nominală aferentă titlurilor anulate.

15.Utilizarea operaţiunilor de administrare a datoriei publice poate genera schimbarea fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice guvernamentale existente şi/sau viitoare, date fiind caracteristicile obligaţiunilor de tip benchmark care fac obiectul tranzacţiei. Decontarea operaţiunilor de administrare a datoriei publice interne se evidenţiază potrivit prevederilor subpct. 4 de la pct. 4.1.a), b)1, ale subpct. 5.3.1, precum şi:

–cu diferenţa favorabilă de reevaluare din operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare a titlurilor de stat, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat răscumpărate sau preschimbate şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net e mai mic decât valoarea nominală, diminuându-se obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat sau preschimbate;

–cu diferenţa nefavorabilă de reevaluare din operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare a titlurilor de stat, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală, majorându-se obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat sau preschimbate, care se va asigura, după caz, din sursele prevăzute la subpct. 5.3.1.;

–dobânda acumulată datorată pentru titlurile de stat supuse operaţiunilor de răscumpărare anticipată sau preschimbare reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne directe».

Pct. 4.1.a), b).

1^2.a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

4.1.a), b)

2.Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat pe pieţele internaţionale are în vedere următoarele:

1.Ministrul finanţelor publice aprobă oportunitatea şi/sau necesitatea lansării unei emisiuni de titluri de stat pe pieţele internaţionale, ca emisiune individuală sau în cadrul Programului, şi demararea procesului de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia emisiunea şi a procesului de selectare a societăţilor profesionale civile de avocaţi din România şi/sau din străinătate pentru acordarea de asistenţă juridică.

2.Ulterior aprobării lansării unei emisiuni individuale sau a unei emisiuni în cadrul Programului se desfăşoară procesul de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia emisiunea, în paralel cu procesul de selectare a societăţilor profesionale civile de avocaţi din România şi/sau din străinătate pentru acordarea de asistenţă juridică pentru emisiune, conform legii. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice transmite cererea de ofertă către instituţii financiare care au capacitate şi experienţă în intermedierea unor astfel de tranzacţii şi/sau programe. În cuprinsul acesteia se specifică principalele caracteristici ale emisiunii şi/sau Programului, cum ar fi: valoarea estimată a emisiunii şi/sau Programului, scadenţa, criteriile de selecţie, termenul-limită până la care pot fi primite oferte, precum şi alte elemente considerate relevante de către emitent dacă este cazul. Criteriile de selecţie pot include, după caz, elemente de evaluare cantitative şi calitative, cum ar fi: nivelul comisioanelor şi cheltuielilor aferente tranzacţiei, cheltuielile cu consultanţa juridică, strategia de lansare a emisiunii, capacitatea de distribuţie a emisiunii către potenţiali investitori, istoricul şi experienţa în finalizarea unor tranzacţii similare ale emitenţilor suverani, activitatea pe piaţa primară şi secundară, internă şi externă a titlurilor de stat emise de România, performanţa în calitate de dealer primar pe piaţa internă, precum şi alţi factori consideraţi relevanţi de emitent, inclusiv rotaţia dealerilor care intermediază emisiunea de euroobligaţiuni.

3.Selecţia instituţiilor financiare care vor asigura intermedierea emisiunii şi/sau Programului se realizează de către direcţia de specialitate, prin analizarea şi evaluarea tuturor ofertelor primite şi fundamentarea propunerii de numire a administratorilor emisiunii şi/sau a dealerilor în cadrul Programului printr-o notă internă aprobată de ministrul finanţelor publice. Procesul de selecţie poate include şi o etapă intermediară prin întocmirea unei «liste scurte» de ofertanţi, cu care au loc negocieri în scopul îmbunătăţirii ofertelor depuse iniţial şi care se aprobă de către ministrul finanţelor publice.

4.Ca urmare a selectării instituţiilor financiare, Ministerul Finanţelor Publice acordă acestora mandatul privind intermedierea emisiunii şi/sau Programului, care cuprinde responsabilităţile şi obligaţiile părţilor în realizarea tranzacţiei şi/sau intermedierea Programului, precum şi nivelul comisioanelor percepute şi eventuale cheltuieli care sunt suportate de fiecare parte, după caz.

5.Lista dealerilor în cadrul Programului poate fi revizuită anual de către Ministerul Finanţelor Publice, în funcţie de strategia de finanţare şi necesităţile de a accesa diverse pieţe de obligaţiuni, luând în considerare o serie de criterii, cum ar fi activitatea dealerului în tranzacţionarea titlurilor de stat emise de România, poziţia în clasamentele internaţionale pentru tranzacţii efectuate de emitenţi suverani din regiune, experienţa şi capacitatea de a efectua tranzacţii pe diverse pieţe, disponibilitatea şi acţiunile întreprinse pentru asigurarea consultanţei oferite ministerului pe subiecte legate de dezvoltarea pieţei titlurilor de stat.

6.În paralel cu procesul de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia emisiunea individuală sau a unei emisiuni în cadrul Programului, Ministerul Finanţelor Publice selectează societăţile profesionale civile de avocaţi din România şi/sau din străinătate pentru acordarea de asistenţă juridică pentru emisiune potrivit prevederilor subpct. 3.2.6^1, fie pe baza criteriilor precizate în cererea de ofertă în cazul unei emisiuni individuale, fie cu respectarea procedurii interne pentru selectarea societăţilor profesionale civile de avocaţi, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor publice în cazul unei emisiuni în cadrul Programului.

7.Pentru efectuarea activităţilor de administrare a fluxurilor financiare aferente obligaţiunilor externe, Ministerul Finanţelor Publice poate selecta una sau mai multe instituţii care să furnizeze servicii de agent fiscal şi plătitor, ţinând cont de experienţa, capacitatea acestora de a desfăşura astfel de activităţi pe diferite pieţe, precum şi de nivelul costurilor oferite în furnizarea serviciilor.

8.Nivelul comisioanelor de administrare poate fi agreat fie pentru fiecare emisiune în parte, fie aprobat anual de către ministrul finanţelor publice, stabilindu-se grila de comisioane, pe categorii de maturităţi, la un nivel comparabil cu cele plătite de emitenţi suverani şi instituţii financiare internaţionale pentru instrumente similare.

9.În vederea stabilirii momentului oportun pentru lansarea emisiunii pe pieţele externe, direcţia de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu intermediarii tranzacţiei, va monitoriza în permanenţă evoluţia pieţelor financiare internaţionale şi, în funcţie de specificul fiecărei tranzacţii, se vor efectua şi următoarele acţiuni, după caz: elaborarea sau actualizarea prospectului de ţară, organizarea de întâlniri între administratorii tranzacţiei şi instituţii reprezentative ale statului («due dilligence»), promovarea emisiunii prin organizarea turneelor de promovare («road-shows») în centre financiare recomandate de către administratorii tranzacţiei, negocierea documentaţiei contractuale, stabilirea termenilor şi condiţiilor financiare: cupon, randament, preţ, stabilirea comisioanelor aferente, dacă acestea nu au fost deja stabilite.

10.Emisiunile individuale sau cele în cadrul Programului se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice. Suma aferentă emisiunii, maturitatea, cuponul, numărul de serii, precum şi toţi ceilalţi termeni şi condiţii financiare se stabilesc la momentul lansării emisiunii, în funcţie de condiţiile de piaţă.

11.În funcţie de condiţiile de piaţă şi de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum şi pentru a beneficia de oportunităţile oferite de pieţele internaţionale, în baza unei fundamentări în acest sens, în cadrul emisiunilor individuale şi/sau al emisiunilor efectuate în cadrul Programului se pot emite, concomitent sau într-un interval de timp care nu va depăşi 30 de zile de la data finalizării emisiunii sau seriei anterioare de titluri de stat, două sau mai multe serii de titluri de stat care pot avea caracteristici diferite (de exemplu, maturităţi, valute, mod de calcul al ratei dobânzii, discont), în baza unui singur ordin de aprobare a efectuării emisiunii seriilor respective al ministrului finanţelor publice. Lansarea acestor serii se va putea realiza în baza unei singure documentaţii contractuale sau în baza unor documentaţii diferite, în funcţie de necesităţile tranzacţiei, conform subpct. 10, şi cu aceiaşi administratori ai tranzacţiei, cu excepţia cazului în care în ordinul de aprobare a emisiunii se prevede altfel.

12.Documentaţia specifică Programului şi a emisiunilor din cadrul Programului, precum şi cea aferentă emisiunilor individuale se semnează de către ministrul finanţelor publice, şi anume: Acordul de subscriere sau Acordul-cadru, Acordul privind descrierea procedurilor de lucru pentru iniţierea şi finalizarea fiecărei tranzacţii în parte, Acordul de agent fiscal şi plătitor, termenii şi condiţiile proforma care se aplică fiecărei emisiuni în cadrul Programului, nota globală, nota definitivă şi altele asemenea.

13.Suma aferentă emisiunii individuale sau a unei emisiuni în cadrul Programului se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice, potrivit prevederilor legale în vigoare. Valoarea nominală va fi reîntregită, după caz, cu valoarea comisionului de administrare a tranzacţiei şi a altor cheltuieli aferente emisiunii, la care se adaugă discontul, în cazul în care emisiunea se lansează cu discont.

Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 20 «Bunuri şi servicii», art. 20.24 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor», alin. 20.24.01 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe» - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente; şi

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», alin. 30.02.01 «Dobânzi aferente datoriei publice externe directe» - cu valoarea discontului.

Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează astfel:

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a valorii nominale a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date. Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb publicat de Banca Naţională a României, în ziua lucrătoare anterioară datei încasării sumelor în valută.

14.În cazul în care preţul tranzacţiei este cu primă, aceasta reprezintă o cheltuială negativă a bugetului de stat. Echivalentul în lei obţinut din vânzarea valutei reprezentând prima încasată, la cursul publicat de BNR în ziua lucrătoare anterioară datei efectuării operaţiunii de schimb valutar, reprezintă cheltuială negativă şi se va înregistra în bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», cod 30.02.04 «Prime la emisiunea titlurilor de stat».

15.În funcţie de evoluţiile pieţelor financiare interne şi internaţionale, ţinând cont de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice guvernamentale şi în baza unei fundamentări în acest sens, conform subpct. 1 şi 10, emisiunile de titluri de stat lansate pe pieţele internaţionale pot fi redeschise. Dobânda acumulată încasată ca urmare a redeschiderii reprezintă venit al bugetului de stat. Echivalentul în lei obţinut din vânzarea valutei reprezentând dobânda acumulată încasată, la cursul publicat de BNR în ziua lucrătoare anterioară datei efectuării operaţiunii de schimb valutar, va fi virat la capitolul bugetar 31.01 «Venituri din dobânzi», subcapitolul 31.01.03 «Alte venituri din dobânzi».

Pct. 4.1.a), b)2 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

4.1.a), b)

2^1.Procedura de răscumpărare anticipată sau preschimbare a titlurilor de stat emise în valută pe pieţele internaţionale are în vedere următoarele:

1.În scopul administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale Ministerul Finanţelor Publice poate utiliza operaţiuni specifice de piaţă prin răscumpărarea anticipată a unor titluri de stat emise în valută şi tranzacţionate pe pieţele secundare şi/sau preschimbarea acestora cu titluri de stat noi emise în valută pe pieţele internaţionale de capital sau prin redeschiderea unor emisiuni existente.

2.Răscumpărarea anticipată sau preschimbarea titlurilor de stat existente în valută se va face în funcţie de preţul obţinut la momentul tranzacţiei.

3.În cadrul aceleiaşi operaţiuni, Ministerul Finanţelor Publice poate răscumpăra anticipat sau preschimba mai multe serii de titluri de stat în valută emise şi tranzacţionate pe pieţele internaţionale de capital, prin utilizarea sumelor disponibile în acest sens ori a celor obţinute printr-o nouă emisiune sau prin redeschiderea unei emisiuni existente.

4.Ministerul Finanţelor Publice poate răscumpăra anticipat sau preschimba titluri de stat în valută emise şi tranzacţionate pe pieţele internaţionale, în funcţie de condiţiile de piaţă (preţul de tranzacţionare al acestora, precum şi condiţiile de emitere de noi titluri de stat în valută), de obiectivele urmărite în administrarea datoriei publice, precum şi de cererea investitorilor şi/sau a deţinătorilor titlurilor de stat care se doresc a fi răscumpărate anticipat şi/sau preschimbate.

5.În cadrul realizării unei operaţiuni de răscumpărare anticipată sau preschimbare, etapele parcurse sunt următoarele:

5.1.Oportunitatea şi/sau necesitatea realizării unei operaţiuni de răscumpărare anticipată sau preschimbare a titlurilor de stat pe pieţele internaţionale de capital se aprobă de către ministrul finanţelor publice, în baza unei fundamentări care poate include şi modalitatea şi criteriile de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia tranzacţia şi a societăţilor profesionale civile de avocaţi din România şi/sau din străinătate pentru acordarea de asistenţă juridică.

5.2.Ulterior aprobării notei privind răscumpărarea anticipată sau preschimbarea se desfăşoară procesul de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia tranzacţia, în paralel cu procesul de selectare a societăţilor profesionale civile de avocaţi din România şi/sau din străinătate pentru acordarea de asistenţă juridică pentru tranzacţie. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice transmite cererea de ofertă către instituţii financiare care au capacitate şi experienţă în intermedierea unor astfel de tranzacţii. În cuprinsul acesteia se specifică principalele caracteristici ale tranzacţiei, cum ar fi: seriile de titluri care se intenţionează a fi răscumpărate sau preschimbate, valoarea, respectiv maturitatea noii emisiuni de titluri de stat, criteriile de selecţie, termenul-limită până la care pot fi primite oferte, precum şi alte elemente considerate relevante, dacă este cazul. Criteriile de selecţie pot include elemente de evaluare cantitative şi calitative, după caz: nivelul comisioanelor şi cheltuielilor aferente tranzacţiei, cheltuielile cu consultanţa juridică, strategia de structurare a tranzacţiei, istoricul şi experienţa în finalizarea unor tranzacţii similare ale emitenţilor suverani, activitatea pe piaţa primară şi secundară, a titlurilor de stat emise de România pe piaţa internă şi externă, precum şi alţi factori consideraţi relevanţi de emitent, inclusiv asigurarea rotaţiei dealerilor care intermediază tranzacţia.

5.3.Ministerul Finanţelor Publice selectează instituţiile financiare care vor intermedia operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.a), b)2 subpct. 3 şi 4. În cazul operaţiunii de preschimbare instituţiile financiare selectate vor asigura atât intermedierea noii emisiuni, cât şi pe cea a operaţiunii de preschimbare a titlurilor de stat aferente unei emisiuni sau unor emisiuni existente.

5.4.În paralel cu procesul de selecţie a instituţiilor financiare care vor intermedia operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare, Ministerul Finanţelor Publice selectează, potrivit legii, societăţile profesionale civile de avocaţi din România şi/sau din străinătate pentru acordarea de asistenţă juridică pentru tranzacţie potrivit prevederilor subpct. 3.2.6^1, pe baza criteriilor precizate în cererea de ofertă, sau, după caz, cu respectarea normelor interne aprobate prin ordinul ministrului finanţelor publice, pentru selectarea societăţilor profesionale civile de avocaţi.

5.5.Nivelul comisioanelor de administrare aferente tranzacţiei poate fi agreat fie pentru fiecare tranzacţie în parte, fie anual în baza unei note interne aprobate de către ministrul finanţelor publice, prin care ministerul va stabili grila de comisioane, pe categorii de maturităţi, la un nivel comparabil cu cele plătite de emitenţi suverani şi instituţii financiare internaţionale pentru instrumente similare.

5.6.În vederea stabilirii momentului oportun pentru realizarea tranzacţiei, direcţia de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu intermediarii tranzacţiei, va monitoriza în permanenţă evoluţia pieţelor financiare internaţionale. De asemenea, în funcţie de specificul fiecărei tranzacţii se vor parcurge şi următoarele etape, după caz: elaborarea sau actualizarea prospectului de emisiune sau de ţară, precum şi a altor documente necesare realizării tranzacţiei, organizarea de întâlniri între administratorii tranzacţiei şi instituţii reprezentative ale statului («due dilligence»), promovarea emisiunii prin organizarea de turnee de promovare («road-shows») în centre financiare recomandate de către administratorii tranzacţiei.

5.7.Operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice. Termenii şi condiţiile financiare se stabilesc la momentul lansării tranzacţiei, în funcţie de condiţiile de piaţă.

5.8.Ministerul Finanţelor Publice poate emite un volum mai mare comparativ cu suma solicitată pentru răscumpărare sau preschimbare de către deţinătorii titlurilor de stat.

5.9.Documentaţia specifică noii emisiuni, conform pct. 4.1.a), b)2, subpct. 11, precum şi documentaţia specifică operaţiunilor de răscumpărare anticipată sau preschimbare se semnează de către ministrul finanţelor publice. Documentaţia specifică operaţiunilor de răscumpărare anticipată sau preschimbare poate include după caz: Tender Offer Memorandum, contractul dintre emitent şi administratorii tranzacţiei, contractul dintre emitent şi agentul mandatat să distribuie Tender Offer Memorandum, scrisoarea de notificare a bursei de valori şi altele asemenea.

5.10.Titlurile de stat din seriile care fac obiectul răscumpărării anticipate sau preschimbării se anulează, iar volumul seriei de titluri se va diminua în mod corespunzător cu suma aferentă titlurilor anulate.

5.11.În cazul operaţiunii de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat, plata se efectuează după cum urmează:

–capitalul aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat se va plăti din sursele în valută ale Ministerului Finanţelor Publice legal constituite cu această destinaţie;

–diferenţa nefavorabilă de reevaluare din operaţiunea de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală, majorează obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat şi se va plăti din sursele în valută ale Ministerului Finanţelor Publice legal constituite cu această destinaţie;

–diferenţa favorabilă de reevaluare din operaţiunea de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mic decât valoarea nominală, diminuează obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat;

–dobânda acumulată datorată aferentă titlurilor de stat care fac obiectul operaţiunii de răscumpărare anticipată se va plăti din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», alin. 30.02.01 «Dobânzi aferente datoriei publice externe directe»;

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 20 «Bunuri şi servicii», art. 20.24 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor», alin. 20.24.01 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe» - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente.

5.12.În cazul operaţiunii de preschimbare a titlurilor de stat se aplică următoarele prevederi:

–suma aferentă emisiunii noi din care s-au reţinut obligaţiile de plată aferente emisiunii preschimbate se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice potrivit prevederilor legale în vigoare;

–sumei aferente emisiunii noi i se aplică prevederile de la pct. 4.1.a), b)2, subpct. 13, 14 şi 15; şi

–suma aferentă emisiunii noi se reîntregeşte cu dobânda acumulată datorată aferentă titlurilor de stat care fac obiectul operaţiunii de preschimbare, care se va plăti din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», alin. 30.02.01 «Dobânzi aferente datoriei publice externe directe»;

–suma reprezentând capitalul titlurilor de stat preschimbate se consideră achitată cu suma reţinută din capitalul titlurilor de stat nou-emise;

–diferenţa favorabilă de reevaluare din operaţiunea de preschimbare a titlurilor de stat exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mic decât valoarea nominală, diminuează obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat preschimbate;

–diferenţa nefavorabilă de reevaluare din operaţiunea de preschimbare a titlurilor de stat exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală, majorează obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat preschimbate.

Pct. 4.1.a), b)

2^1.a fost introdus de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

4.1.a),b)

3.Procedura contractării de împrumuturi de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de alte organisme internaţionale se realizează parcurgând etapele descrise mai jos:

1.În baza strategiei privind managementul datoriei publice, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, un memorandum cu tema: Acord de principiu privind contractarea împrumutului şi aprobarea mandatului de negociere. Procedura aplicabilă în vederea solicitării acordului de principiu, aprobării notei-mandat de negociere, aprobării rezultatelor negocierii, precum şi eliberării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic care guvernează împrumutul este conformă cu cea prevăzută de Legea nr. 590/2003 privind tratatele. Documentaţia necesară elaborării şi promovării memorandumului cuprinde:

–fundamentarea necesităţii recurgerii la împrumut;

–fundamentarea selectării finanţatorului;

–mandatul, care va conţine principalele elemente tehnice şi financiare propuse de finanţator, precum şi propunerile de negociere.

2.Negocierea împrumutului se va desfăşura în conformitate cu mandatul aprobat. Negocierea poate fi efectuată direct sau prin corespondenţă. În cazul în care documentul juridic ce guvernează împrumutul va fi negociat între părţi în mod direct, minuta negocierii va fi semnată de reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice care conduce delegaţia română.

3.După negocierea împrumutului, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, iniţiază un memorandum pentru aprobarea raportului de negociere şi aprobarea acordării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul. Memorandumul se supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

4.În baza aprobării memorandumului de la paragraful 3 de către Guvern şi Preşedintele României, după caz, dacă finanţatorul o solicită în mod expres, Ministerul Afacerilor Externe emite deplinele puteri în vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul de către reprezentantul autorizat al României.

5.În mod excepţional, datorită urgenţei semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul şi numai dacă există suficiente elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al acestuia nu va conţine diferenţe substanţiale de fond faţă de propunerea de text a părţii române se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi semnării, care va fi supus aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

6.Documentul juridic ce guvernează împrumutul, astfel semnat, va fi ratificat sau aprobat printr-un act normativ cu forţă juridică de lege. Traducerea autorizată a documentului juridic ce guvernează împrumutul va fi efectuată de către o firmă autorizată, angajată în condiţiile legii de Ministerul Finanţelor Publice.

7.Procedura de contractare, prevăzută în cadrul paragrafelor 1-6, se va adapta în funcţie de specificul fiecărui finanţator extern.

8.Pentru împrumuturile a căror disponibilizare are la bază realizarea unor investiţii sectoriale şi/sau alte acţiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale, documentaţia prevăzută la paragraful 1 se completează cu fundamentarea de către ordonatorul principal de credite a necesităţii realizării respectivelor investiţii sectoriale şi/sau alte acţiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale, după caz, în calitatea sa de conducător al ministerului de resort coordonator al sectorului.

Pct. 8 de la pct. 4.1.a),b)3 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

9.Pentru împrumuturile prevăzute la paragraful 8, pe baza aprobării legii de ratificare şi publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice încheie acord(uri) subsidiar(e) cu OPC, prin care părţile convin asupra obligaţiilor şi drepturilor acestora în contextul dat, cu excepţia obligaţiilor legate de efectuarea tragerilor şi asigurării serviciului datoriei publice, care se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile de specialitate, în conformitate cu prevederile documentelor juridice care guvernează împrumutul. În Acordul subsidiar (AS) vor fi prevăzute elemente, fără a se limita la acestea, precum: alocarea sumelor în cadrul proiectului şi finanţarea obiectivelor acestuia, legătura funcţională în cadrul compartimentelor (dacă este cazul), raportări etc. Clauzele AS pot fi adaptate în funcţie de prevederile documentului juridic care guvernează derularea împrumutului şi în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor legate de implementarea fizică şi financiară a proiectului.

Semnarea AS se va face de către reprezentanţii instituţiilor, autorizaţi în acest sens, documentul fiind în prealabil avizat de către direcţiile de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice şi de controlul financiar preventiv şi delegat.

10.Sumele trase de Ministerul Finanţelor Publice din împrumuturile contractate potrivit punctului 8, în contul cărora ordonatorii principali de credite nu au mai efectuat cheltuieli şi/sau în baza raportării unor cheltuieli efectuate la care s-au constatat ulterior erori, se returnează de către Ministerul Finanţelor Publice finanţatorului, cu acordul acestuia, împreună, după caz, cu alte eventuale costuri, din sursele de rambursare prevăzute în actul normativ de ratificare al respectivului împrumut, prin aplicarea mecanismului privind plata serviciului datoriei publice.

Pct. 10 de la pct. 4.1.a),b)3 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

4.1.a),b)

4.Procedura contractării de împrumuturi de la instituţii financiare româneşti sau străine se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1.elaborarea şi supunerea spre aprobare Guvernului a memorandumului privind contractarea unui împrumut de la instituţii financiare româneşti sau străine ca instrument de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice, cu precizarea caracteristicilor generale ale împrumutului ce urmează a fi contractat (suma, scadenţa, moneda); pentru împrumuturile a căror disponibilizare au la bază realizarea unor programe/proiecte sau necesităţi considerate prioritare pentru economia românească, memorandumul va fi completat cu fundamentarea necesităţii realizării respectivelor scopuri, însuşită de ordonatorul principal de credite, în calitatea sa de conducător al ministerului de resort, coordonator al sectorului;

2.Ministerul Finanţelor Publice selectează instituţia/instituţiile finanţatoare cu respectarea prevederilor pct. 3.2.5;

Subpct. 2 de la pct. 4.1.a),b)4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

3.autorizarea tranzacţiei se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. În cuprinsul ordinului se vor preciza instituţia/instituţiile finanţatoare, suma, scadenţa împrumutului, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la momentul contractării împrumutului;

4.negocierea şi semnarea documentaţiei contractuale de către reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai instituţiilor financiare selectate;

5.virarea sumei împrumutului în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

4.1.a),b)

5.Procedura contractării de împrumuturi prin plasamente private se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1.un investitor sau un grup restrâns de investitori transmite Ministerului Finanţelor Publice o ofertă de efectuare a unui plasament privat;

2.Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, efectuează analiza comparativă a termenilor şi condiţiilor ofertei primite cu cele aferente instrumentelor de datorie cu caracteristici similare emise de România (de exemplu, preţ, randament, maturitate, monedă) pe pieţele financiare interne şi externe. În cazul în care nu există instrumente de datorie cu caracteristici similare emise de România, analiza poate avea în vedere compararea cu instrumente cu caracteristici similare emise de ţări clasificate într-o categorie de rating apropiată de cea a României;

3.în cazul în care oferta este considerată avantajoasă prin raportarea la condiţiile respective de piaţă, se supune aprobării ministrului finanţelor publice mandatul de negociere a ofertei (condiţiile şi termenii financiari, precum şi alte condiţii, dacă este cazul);

4.termenii şi condiţiile ofertei şi documentaţia contractuală aferentă se negociază în conformitate cu mandatul aprobat de ministrul finanţelor publice;

5.rezultatele negocierii se aprobă de ministrul finanţelor publice;

6.documentaţia contractuală aferentă tranzacţiei se semnează de către ministrul finanţelor publice;

7.suma plasamentului privat se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Suma încasată va fi reîntregită, după caz, cu valoarea comisionului de administrare a tranzacţiei şi a altor cheltuieli aferente, cheltuieli cu avocaţii, la care se adaugă discontul, în cazul în care plasamentul privat s-a efectuat cu discont.

Reîntregirea sumei împrumutului se efectuează, după caz, astfel:

7.1.în cazul contractării de pe piaţa externă:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 20 "Bunuri şi servicii", art. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.01 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe" - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente; şi

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.02 "Dobânzi aferente datoriei publice externe", alin. 30.02.01 "Dobânzi aferente datoriei publice externe directe" - cu valoarea discontului;

7.2.în cazul contractării de pe piaţa internă:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", art. 20 "Bunuri si servicii", alin. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.02 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne" - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente;

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne", alin. 30.01.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne directe" - cu valoarea discontului;

7.3.reîntregirea valorii nominale se efectuează astfel:

–în cazul în care plasamentul privat în valută este destinat refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care plasamentul privat în valută este destinat finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a valorii nominale a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date.

Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil la data încasării sumelor în valută.

Pct. 7 de la pct. 4.1.a),b)5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

Pct. 4.1.a),b)

5.a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

4.1.b) Refinanţarea datoriei publice guvernamentale reprezintă contractarea unei datorii noi în vederea plăţii unei obligaţii financiare de natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/răscumpărarea anticipată reprezintă plata înainte de termen/scadenţă a unei obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a exercitării acestei opţiuni de către creditori, fie ca urmare a exercitării opţiunii de către Ministerul Finanţelor Publice, în scopul administrării eficiente a datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice guvernamentale. În cazul rambursării anticipate, costurile aferente acestei operaţiuni reprezintă cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se efectuează operaţiunea.

4.1.c) În vederea asigurării permanente şi în condiţii de siguranţă a resurselor financiare necesare efectuării plăţilor din contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Finanţelor Publice stabileşte, prin ordin al ministrului finanţelor publice, un nivel minim necesar în acest cont. Sumele care depăşesc această valoare minimă pot fi investite în instrumente de piaţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind derularea şi utilizarea resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate.

4.1.c)^1 Pentru menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Finanţelor Publice va avea în vedere următoarele criterii:

a)structura pe valute şi în monedă naţională a serviciului datoriei publice scadent în intervalul următor de 12 luni;

b)nivelul deficitului anual bugetar aprobat;

c)strategia de finanţare a deficitului bugetar în valută şi în monedă naţională;

d)strategia de refinanţare a datoriei publice în valută şi în monedă naţională scadentă în intervalul următor de 12 luni;

e)evaluarea posibilelor şocuri care se pot manifesta pe piaţa externă şi internă;

f)constituirea şi menţinerea unei rezerve financiare în valută, cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva şocurilor externe neprevăzute, care să acopere necesarul brut de finanţare pentru o perioadă de timp, definită ca un număr aproximativ de luni, aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice sau al ministrului delegat pentru buget, conform legii.

Pct. 4.1.c)^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 362 din 12 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 360 din 18 iunie 2013.

4.1.i) Procedura contractării de împrumuturi de la Uniunea Europeană acordate în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, un memorandum privind acordul de principiu pentru contractarea de asistenţă financiară de la Uniunea Europeană în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 şi împuternicirea ministrului finanţelor publice pentru semnarea scrisorii de intenţie, prin care se solicită Comisiei Europene acordarea de asistenţă financiară pentru susţinerea unui set de măsuri de politică economică.

2.Semnarea şi transmiterea scrisorii de intenţie, prin care se solicită Comisiei Europene acordarea de asistenţă financiară pentru susţinerea unui set de măsuri de politică economică, care va cuprinde şi descrierea condiţionalităţilor negociate cu Comisia Europeană.

3.După adoptarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene (ECOFIN) privind acordarea asistenţei financiare, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului un memorandum cu tema: Aprobarea notei-mandat de negociere a condiţiilor de acordare a împrumutului şi a condiţionalităţilor ataşate tranşei/tranşelor aferente asistenţei financiare. Documentul va conţine principalele elemente tehnice şi financiare propuse de finanţator, precum şi propunerile de negociere; negocierea împrumutului se va face în limitele mandatului aprobat.

4.După negocierea documentelor juridice ce vor guverna împrumutul, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, Memorandumul cu tema: Aprobarea rezultatului negocierilor şi acordarea deplinelor puteri în vederea semnării documentelor juridice ce guvernează împrumutul: Memorandumul de înţelegere şi Acordul de împrumut.

5.În baza aprobării memorandumului de la paragraful 4, dacă finanţatorul solicită în mod expres, Ministerul Afacerilor Externe emite deplinele puteri în vederea semnării documentelor juridice ce guvernează împrumutul de către reprezentantul autorizat al României.

6.În mod excepţional, datorită urgenţei semnării documentelor juridice ce guvernează împrumutul şi dacă există suficiente elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al acestuia nu va conţine diferenţe de fond substanţiale faţă de propunerea de text a părţii române, se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi semnării, care va fi supus aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

7.Semnarea documentelor juridice ce guvernează împrumutul, şi anume Memorandumul de înţelegere şi Acordul de împrumut.

8.Documentele juridice ce guvernează împrumutul, astfel semnate şi traduse de către o firmă autorizată, angajată în condiţiile legii de Ministerul Finanţelor Publice, vor fi ratificate sau aprobate prin lege. Dacă este cazul, în cuprinsul actului normativ se va preciza mecanismul intern de implementare a împrumutului, precum şi eventualele documente ce se vor încheia în baza acestuia.

9.După virarea tranşelor în contul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea nominală va fi reîntregită, după caz, cu contravaloarea costurilor determinate de atragerea fondurilor de către Uniunea Europeană, de exemplu, pregătirea şi executarea documentaţiei împrumutului, plata serviciilor de rating, deplasări ş.a., după caz, la care se adaugă discontul, în cazul în care împrumutul a fost contractat prin emisiune de obligaţiuni.

Reîntregirea valorii nominale a împrumutului se efectuează:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 20 "Bunuri şi servicii", art. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.01 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe" - cu contravaloarea costurilor determinate de atragerea fondurilor de către Uniunea Europeană; şi

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.02 "Dobânzi aferente datoriei publice externe", alin. 30.02.01 "Dobânzi aferente datoriei publice externe directe" - cu valoarea discontului.

Reîntregirea valorii nominale a împrumutului se efectuează astfel:

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a valorii nominale a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date. Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil la data încasării sumelor în valută.

Pct. 9 de la pct. 4.1.i) a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

Pct. 4.1.i) a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 468 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 24 aprilie 2009.

4.1.1.Contractarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat se realizează ţinându-se cont de obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va anunţa programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa internă şi externă pentru anul următor. Acest program poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesităţilor de finanţare. Calendarul anual se detaliază prin anunţurile şi prospectele periodice emise în cursul unui an, fiind specificate caracteristicile titlurilor de stat ce urmează a fi emise. Calendarul anual, anunţurile şi prospectele periodice pot conţine informaţii cu privire la alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi programul de răscumpărări în avans (buybacks) şi operaţiunile de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).

4.1.1^1 Ministerul Finanţelor Publice poate emite titluri de stat pe piaţa interbancară supravegheată de Banca Naţională a României şi/sau pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Pct. 4.1.1^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 26 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 5 decembrie 2014.

4.1.1^2 În cazul titlurilor de stat emise pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, modalităţile de plasare, rambursare şi decontare a titlurilor de stat, precum şi alte activităţi legate de organizarea şi reglementarea pieţei primare şi/sau secundare a titlurilor de stat se stabilesc prin convenţie încheiată cu Bursa de Valori Bucureşti - S.A., Depozitarul Central - S.A. şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, după caz.

Pct. 4.1.1^2 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 26 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 5 decembrie 2014.

4.1.2.În cazul titlurilor de stat emise pe piaţa internă interbancară, seria se stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Finanţelor Publice cu Depozitarul central. Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească Depozitarului central contravaloarea serviciului de alocare a codurilor ISIN.

4.1.3.Contractarea datoriei publice guvernamentale directe pe bază de legi speciale şi/sau hotărâri ale Guvernului se efectuează prin lansarea de emisiuni de titluri de stat dedicate. Caracteristicile împrumutului sunt stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau hotărâri ale Guvernului date în aplicarea acestora şi sunt detaliate în prospectul de emisiune.

Valoarea nominală, respectiv data emisiunii de titluri de stat, după caz, sunt indicate pe propria răspundere de către beneficiarul desemnat de legea specială şi/sau hotărâri ale Guvernului prin solicitarea scrisă, formulată şi transmisă de către acesta la Ministerul Finanţelor Publice.

Pe baza solicitării beneficiarului desemnat, Ministerul Finanţelor Publice procedează la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al ministrului, a prospectului de emisiune a titlurilor de stat.

Între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat, şi beneficiarul titlurilor de stat desemnat prin legea specială şi/sau hotărâri ale Guvernului, în calitate de împrumutător, se încheie, în condiţiile legii, o convenţie în care sunt reluate şi completate condiţiile împrumutului.

După aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al ministrului finanţelor publice şi semnarea convenţiei, Ministerul Finanţelor Publice transmite convenţia, în copie şi, respectiv, în original, beneficiarului desemnat.

Totodată se transmit direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice ordinul ministrului finanţelor publice, prospectul de emisiune, convenţia şi solicitarea formulată de beneficiarul desemnat, în vederea efectuării înregistrărilor în contabilitatea publică a operaţiunilor cu privire la emisiune.

Ministerul Finanţelor Publice notifică Banca Naţională a României în calitate de agent al statului, în cazul în care sunt alocate de către Depozitarul central coduri ISIN, pentru titlurile de stat emise în baza legilor speciale şi/sau hotărâri ale Guvernului, pentru a fi înregistrate în conturile de titluri de stat la depozitarul unic, la Sistemul de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare SaFIR.

Plata la scadenţă a serviciului datoriei publice guvernamentale directe, aferent titlurilor de stat emise în baza legilor speciale şi/sau hotărâri ale Guvernului care au alocate coduri ISIN, se face în conformitate cu prevederile convenţiei încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României potrivit art. 5 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la condiţiile de funcţionare ale contului general al Trezoreriei Statului şi ale operaţiunilor cu titluri de stat prin sistemele ReGIS şi SaFIR din cadrul Sistemului electronic de plăţi.

Titlurile de stat emise în baza legilor speciale şi/sau hotărâri ale Guvernului cărora nu li se pot aloca de către Depozitarul central coduri ISIN nu se înregistrează cu conturi de titluri de stat la depozitarul unic, la Sistemul de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare SaFIR. În acest caz, plata la scadenţă a serviciului datoriei publice guvernamentale directe se efectuează prin ordin de plată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Pct. 4.1.3. a fost modificat de pct. 8 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

4.1.4.Contractarea datoriei publice guvernamentale garantate pe bază de legi speciale se efectuează prin emiterea de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi în limita plafoanelor stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale hotărârilor de Guvern date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin legea specială formulează şi depune la Ministerul Finanţelor Publice o solicitare scrisă prin care indică, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi termenul de valabilitate al garanţiei. Pe baza acestei solicitări, Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile legii speciale, procedează la elaborarea scrisorilor de garanţie, care după aprobare sunt transmise în original beneficiarului desemnat.

4.1.5.Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să ofere compensaţii pentru titlurile de stat emise în formă materializată care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat să fie identificabil prin serie, număr şi descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar deţinătorul să fi efectuat formalităţile de publicitate în condiţiile legii.

4.1.6.Procedura de contractare a finanţărilor rambursabile care reprezintă datorie publică guvernamentală directă pentru fiecare instrument de datorie, precum şi procedura de emitere a garanţiilor de stat, în scopul realizării unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească de către operatorii economici şi/sau unităţile administrativteritoriale, se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

4.2.1.Unităţile administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Finanţelor Publice numai pe baza unei legi, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat să se facă din bugetele locale ale acestora, după obţinerea în prealabil a autorizării de contractare din partea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, în această ordine, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

4.2.2.În cazul celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Finanţelor Publice este obligatorie aprobarea prin lege a garanţiei de stat/subîmprumutului, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat să se facă din surse proprii, fără a afecta bugetul general consolidat, cu avizul prealabil al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

4.2.3.Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank va analiza şi va supune spre avizare Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări proiectele propuse în vederea autorizării emiterii unei garanţii de stat sau a acordării unui subîmprumut de către Ministerul Finanţelor Publice, cu avizul prealabil al acestuia.

4.2.4.Metodologia de lucru pentru Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank, precum şi pentru Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări în materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanţii de stat de către Ministerul Finanţelor Publice se stabileşte prin norme şi proceduri de lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4.2.5.Încheierea convenţiilor de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a acordurilor de împrumut subsidiar şi garanţie, după caz, se va face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii care trebuie incluse în documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al ministrului finanţelor publice, emis în aplicarea prezentelor norme metodologice.

4.2.6.Ministerul Finanţelor Publice percepe de la instituţiile financiare sau de la beneficiarii finali un comision pentru alimentarea fondului de risc, în condiţiile ordonanţei de urgenţă, dacă legea de ratificare a împrumutului nu prevede altfel.

4.2.7.Subîmprumutarea finanţărilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice în numele statului, beneficiarilor acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau, după caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi beneficiarii finali ai împrumutului, precum şi unităţile administrativ-teritoriale garante ale acestora, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte.

4.2.8.Ministerul Finanţelor Publice, în numele statului român şi în baza prevederilor din acordurile de împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o instituţie financiară să administreze împrumuturi externe, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare. Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească în schimbul acestui serviciu un comision de administrare din sursele prevăzute în bugetul de stat.

4.2.9.Finanţările rambursabile contractate de către Ministerul Finanţelor Publice în numele statului român, a căror administrare a fost mandatată unei instituţii financiare, vor fi plătite de către beneficiarii de subîmprumut Ministerului Finanţelor Publice sau, după caz, instituţiei financiare, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar sau acordurile de împrumut subsidiar şi de garanţie.

4.5.Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale se aprobă prin lege, conform Legii nr. 590/2003.

4.6.Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, iar emisiunile de titluri de stat pe pieţele externe se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu informarea Guvernului.

Pct. 4. a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

5.Art. 5 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligaţie a statului necondiţionată şi irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plătite din bugetul de stat şi/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz.

(1^1)Începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2007, influenţele financiare rezultate din plata serviciului datoriei publice guvernamentale se regularizează cu bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la data fiecărei scadenţe.

(1^2)Pentru influenţele financiare rezultate din plăţi anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, regularizarea se face în continuare cel târziu până la data ultimei scadenţe a fiecărui împrumut şi/sau după efectuarea ultimelor regularizări cu finanţatorii, în cadrul fiecărui împrumut.

(1^3)Până la efectuarea regularizării cu bugetul de stat, sumele de natura celor prevăzute la alin. (1 1) şi (12) se pot păstra într-un cont deschis la instituţiile de credit derulatoare pe numele şi la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi se fructifică prin acordare de dobânzi.

(2)În vederea plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.

(3)Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:

a)disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b)finanţările rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c)cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat;

c^1)bugetul Trezoreriei Statului şi, în completare, bugetul de stat, în cazul plăţii dobânzii aferente titlurilor de stat de tip benchmark;

d)sumele încasate de Ministerul Finanţelor Publice de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor încheiate cu aceştia, cu respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost angajate finanţările rambursabile;

e)sumele prevăzute în bugetele persoanelor juridice care au contractat finanţări rambursabile cu garanţia statului;

f)fondul de risc constituit la Ministerul Finanţelor Publice, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii nu îşi onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice;

f^1)sumele intrate în Trezoreria Statului în contul împrumuturilor contractate de ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora şi preluate spre administrare de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit prevederilor art. 14;

g)alte surse, în condiţiile legii.

(4)Banca Naţională a României, în baza convenţiilor încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice, poate acţiona ca agent al statului în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractate în altă monedă decât moneda naţională, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa internă.

(5)Pentru activităţile derulate de către Banca Naţională a României, în conformitate cu alin. (4), în calitate de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea către terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror cuantum este stabilit prin convenţie între cele două părţi.

Norme metodologice:

5.1.Sumele reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale, datorate la scadenţe conform prospectelor de emisiune, acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului.

5.2.Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale se efectuează:

a)prin plata efectivă a sumelor datorate la scadenţă, ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale conform prevederilor legale în vigoare.

5.3.Rambursarea datoriei publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile se asigură după cum urmează:

5.3.1.Pentru finanţările rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a efectuării plăţilor revine Ministerului Finanţelor Publice, care va asigura sumele necesare din următoarele surse, după caz:

a)împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b)finanţări rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c)sume în valută trase din împrumuturi;

d)sume prevăzute în bugetul de stat şi în bugetul Trezoreriei Statului cu această destinaţie;

e)disponibilităţi ale contului curent general al Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie transformate în certificate de depozit, conform normelor metodologice specifice.

Pct. 5.3.1 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.3.2.Rambursarea ratelor de capital pentru împrumuturile în valută contractate în vederea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate se va face din sursele în valută ale Ministerului Finanţelor Publice legal constituite cu această destinaţie şi/sau prin refinanţarea acestora la cursul de schimb publicat de Banca Naţională a României în ziua lucrătoare anterioară datei scadenţei, permiţând astfel rambursarea integrală sau parţială în valută a acestora, folosind disponibilităţile existente.

Mecanismul aferent rambursării ratelor de capital pentru împrumuturile în valută contractate în vederea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate, în funcţie de obiectivele privind managementul datoriei publice, poate fi, după caz:

5.3.2.1.Rambursarea integrală a ratelor de capital în valuta/valutele obligaţiei care urmează să se plătească la scadenţă utilizând disponibilul în valuta/valutele rambursării înregistrat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii;

5.3.2.2.Rambursarea ratelor de capital în valuta/valutele obligaţiei care urmează să se plătească la scadenţă utilizând parţial valuta/valutele rambursării din disponibilul înregistrat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii, iar diferenţa până la valoarea integrală a ratelor de capital se asigură prin cumpărarea de valută. Contravaloarea în lei a valutei/valutelor cumpărate se asigură prin refinanţare la cursul/cursurile de schimb publicat/publicate de Banca Naţională a României în ziua lucrătoare anterioară datei scadenţei;

5.3.2.3.Rambursarea ratelor de capital se asigură integral prin cumpărarea de valută. Contravaloarea în lei a valutei cumpărate se asigură prin refinanţare la cursul/cursurile de schimb publicat/publicate de Banca Naţională a României în ziua lucrătoare anterioară datei scadenţei.*)

Pct. 5.3.2 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

5.3.3.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în scopul finanţării unor programe/proiecte sau al altor necesităţi prioritare pentru economia românească şi subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligaţia să asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.4.Obligaţia de plată către creditori a serviciului aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern revine Ministerului Finanţelor Publice. Prin acordul de împrumut şi/sau acordul de împrumut subsidiar Ministerul Finanţelor Publice poate delega această atribuţie, după caz, beneficiarilor finali.

5.3.5.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi subîmprumutate unor beneficiari finali - autorităţi ale administraţiei publice centrale - instituţii publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă , beneficiarilor finali care au obligaţia să asigure prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.6.Pentru finanţările rambursabile contractate de autorităţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.7.Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau de unităţile administrativ- teritoriale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii şi/sau de la bugetul local, după caz, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut. Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau serviciile publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale şi garantate de respectivele unităţi administrativ-teritoriale, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.8.În situaţia în care beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ teritoriale - ai finanţărilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de stat prin Ministerul Finanţelor Publice nu dispun de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor de plată la scadenţă, conform clauzelor acordului de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de plată a serviciului datoriei publice revine Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat sau garant, şi se efectuează din fondul de risc, în baza art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă.

5.3.9.În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul Finanţelor Publice este obligat să efectueze plata sumelor garantate, utilizând sursele prevăzute de lege.

În funcţie de prevederile legii speciale în baza căreia a fost emisă garanţia ce urmează a fi executată, sursele de efectuare a plăţilor sunt, după caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu această destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevăzute de legea specială.

În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale fie ajung la scadenţă, fie, în funcţie de prevederile legii speciale, după caz, au scadenţa înainte de data-limită menţionată în scrisoarea de garanţie, Ministerul Finanţelor Publice procedează la anularea acestora.

5.3.10.Pentru finanţările rambursabile subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale - şi pentru cele contractate de operatori economici şi/sau de unităţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, în care în actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri se specifică drept sursă de rambursare sursele proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, respectiv bugetul local sau numai surse proprii, active până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu modificările ulterioare, plata serviciului datoriei publice se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată.

Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării datoriei publice, rambursării anticipate, susţinerii balanţei de plăţi şi a rezervei valutare, active până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu modificările ulterioare, rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează din sursele prevăzute la art. 5 din ordonanţa de urgenţă, cu modificările ulterioare.

Pct. 5.3.10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.4.Disponibilităţile rămase neangajate în contul curent general al Trezoreriei Statului, după finanţarea deficitelor bugetare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi utilizate în scopurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.

5.5.Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează în condiţiile stabilite prin lege, în limita disponibilului înregistrat pe baza extrasului de cont datat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii. Cu sumele încasate şi utilizate pentru diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat se diminuează deficitele din anii precedenţi, în ordinea înregistrării acestora.

5.6.Cheltuielile prevăzute în bugetul de stat privind plata serviciului datoriei publice guvernamentale se vor efectua conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

5.7.Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente împrumuturilor de stat se va face din sursele legal constituite cu această destinaţie, în funcţie de condiţiile pieţei financiare şi de priorităţi, după caz. Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor se plătesc conform pct. 5.3.1 lit. d).

Pct. 5.7. a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.8.Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei plăţii, dacă în acordul/contractul/convenţia de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie vor rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

5.9.Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte că plăţile se fac prin Ministerul Finanţelor Publice, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Finanţelor Publice, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în valută, calculată la cursul de schimb valutar valabil la data plăţii către Ministerul Finanţelor Publice, la care se adaugă o marjă asigurătoare de 5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre data plăţii către Ministerul Finanţelor Publice şi data plăţii către creditor. În cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă obligaţia de plată a subîmprumutatului/beneficiarului final, respectiv echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Finanţelor Publice. Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor returna de către Ministerul Finanţelor Publice din proprie iniţiativă. În cazul în care suma în lei virată de subîmprumutat nu acoperă echivalentul în lei al valutei cumpărate de Ministerul Finanţelor Publice de la Banca Naţională a României, determinând astfel decontarea cu întârziere a contravalorii în lei a obligaţiei de plată în valută de către Ministerul Finanţelor Publice la Banca Naţională a României, pentru care aceasta calculează penalităţi, subîmprumutatul va suporta integral penalizarea comunicată/calculată de Banca Naţională a României pentru decontarea parţială a sumelor datorate.

5.10.Plata în altă monedă decât moneda naţională a serviciului datoriei publice guvernamentale, de către Ministerului Finanţelor Publice, se poate efectua prin Banca Naţională a României, în baza unei convenţii.

5.10.1.În cazul finanţărilor rambursabile de pe piaţa externă, Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută, dacă este cazul, şi ordinul de plată de valută pe baza notificării de plată transmise de creditor. Ministerul Finanţelor Publice virează la data scadenţei, respectiv în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, contravaloarea în lei, calculată pe baza cursului valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă. Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a valutei scadente sunt notificarea de plată primită de la creditor şi/sau, după caz, comunicarea Băncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.10.2.În cazul finanţărilor rambursabile în valută de pe piaţa internă, în situaţia în care sursele în valută ale Ministerului Finanţelor Publice, legal constituite şi destinate plăţii serviciului, nu permit efectuarea plăţilor scadente, se solicită cumpărarea de valută de la Banca Naţională a României prin ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută. Plata efectivă a valutei datorate la scadenţă se efectuează prin ordinul de plată de valută, în baza obligaţiei de plată la scadenţă către deţinătorii finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta cumpărată, în aceeaşi zi, Ministerului Finanţelor Publice calculează şi virează Băncii Naţionale a României echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua efectuării plăţii.

În situaţia în care plata serviciului datoriei publice guvernamentale de pe piaţa internă se efectuează în monedă naţională, Ministerului Finanţelor Publice poate utiliza valuta legal constituită cu această destinaţie, prin vânzarea de valută către Banca Naţională a României, pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valută, la cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.11.- (1) Încetarea valabilităţii garanţiei de stat se produce atunci când:

a)obligaţiile aferente finanţării rambursabile garantate de stat sunt achitate în totalitate de către beneficiarul acestuia sau de un terţ;

b)Ministerul Finanţelor Publice efectuează plata sau plăţile, până la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de garanţie de stat;

c)termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garanţie a expirat;

d)alte condiţii prevăzute expres în scrisoarea de garanţie.

(2)Stingerea obligaţiilor ce decurg din contractul de împrumut atrage încetarea valabilităţii scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 10 zile de la îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1).

5.12.Începând cu anul 2009 operaţiunile de plăţi în valută se pot efectua şi prin Trezoreria Operativă Centrala, din contul de corespondent în valută deschis de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

5.13.Ministerul Finanţelor Publice, prin aparatul de inspecţie economică-financiară, urmăreşte modul în care beneficiarii finanţărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate constituie şi asigură sursele de rambursare a finanţărilor rambursabile şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri aferente finanţărilor rambursabile respective.

Pct. 5.13 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

Pct. 5. a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

6.Art. 6 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garanţiile de stat, precum şi din subîmprumuturi se constituie fondul de risc;

(2)Nivelul comisionului la fondul de risc datorat de unităţile administrativ-teritoriale se stabileşte la un nivel inferior celui calculat în conformitate cu procedurile prevăzute în normele metodologice emise în baza art. 12 alin (1), prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului afacerilor interne, după consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare;

(3)Sursele fondului de risc sunt:

a)sumele încasate sub formă de comisioane de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat;

b)sumele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente finanţărilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat plătite de Ministerul Finanţelor Publice, în numele garantatului sau subîmprumutatului;

c)dobânzi la disponibilităţile aflate în contul fondului de risc;

d)majorări de întârziere, la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate pentru neplata în termen de către subîmprumutaţi sau garantaţi de stat, a comisioanelor la fondul de risc şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţării rambursabile;

e)sume recuperate conform legii;

f)fonduri alocate de la bugetul de stat în acest scop;

(4)Sumele aflate în fondul de risc sunt destinate achitării obligaţiilor aferente garanţiilor de stat şi subîmprumuturilor, în cazul în care subîmprumutaţii sau garantaţii de stat nu dispun la scadenţă de resurse financiare proprii pentru achitarea obligaţiilor de plată.

(5)Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor.

(6)Disponibilităţile aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul de stat în limita sumelor alocate din acest buget. Disponibilităţile rămase în fondul de risc la sfârşitul anului după regularizarea cu bugetul de stat se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Norme metodologice:

6.1.Pe baza analizei economice şi financiare a documentaţiei prezentate de persoana juridică solicitantă de garanţie de stat sau de subîmprumut, Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank sau alt agent desemnat, la solicitarea acestuia, determină gradul de risc al solicitantului.

6.2.În funcţie de gradul de risc stabilit conform pct. 6.1, Ministerul Finanţelor Publice determină nivelul comisionului de risc în procente, iar suma datorată se determină prin aplicarea cotei procentuale la valoarea împrumutului garantat sau subîmprumutat, cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale, în cazul în care nivelul comisionului la fondul de risc datorat de acestea se stabileşte la un nivel inferior celui calculat conform pct. 6.1 şi 6.2, prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului afacerilor interne, după consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

6.3.Comisionul de risc reprezintă suma datorată la fondul de risc de beneficiarul unei finanţări rambursabile garantate de stat sau de subîmprumutat, în cuantumul şi la termenele stipulate în convenţia de garantare, în acordul de subîmprumut sau acordul de subîmprumut şi de garanţie, încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice.

6.4.Ministerul Finanţelor Publice va emite norme tehnice pentru determinarea comisionului de risc, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

6.5.Modul de gestionare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului şi în contabilitatea persoanelor juridice a operaţiunilor legate de acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

6.6.Evidenţa contabilă a fondului de risc se organizează atât la Ministerul Finanţelor Publice, cât şi la fiecare persoană juridică care s-a angajat să plătească contribuţii la fondul de risc, în baza convenţiei de garantare, a acordului de subîmprumut sau a acordului de subîmprumut şi de garanţie.

6.7.Garanţiile de stat pentru finanţări rambursabile reprezintă obligaţii indirecte ale statului român, care se exercită în cazul în care beneficiarul final nu poate să achite, în întregime sau parţial, rata de capital, dobânda, comisioanele şi/sau alte costuri aferente, stabilite în conformitate cu clauzele acordului/contractului de împrumut.

6.8.În cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate nu poate asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, acesta va înainta Ministerului Finanţelor Publice o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, după caz, şi va declara pe propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data scadenţei din acordurile/contractele de împrumut, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achitării sumelor scadente. Cererea de plată va include ratele de capital datorate, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente, precum şi data scadenţei plăţilor ce urmează să fie făcute creditorului de către Ministerul Finanţelor Publice.

6.8^1.În cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate se află în procedură de faliment şi/sau insolvenţă, Ministerul Finanţelor Publice va dispune, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în calitate de garant şi/sau împrumutat, efectuarea la termenele scadente, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, a plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, pe baza notificării de plată primite de la creditor şi a cererii de plată a administratorului judiciar şi/sau lichidatorului, care se depune cu 10 zile calendaristice înainte de data scadenţei din acordurile/contractele de împrumut.

Pct. 6.8^1 a fost modificat de pct. 9 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 455 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 29 iunie 2016.

6.8^2.În cazul în care beneficiarii finanţărilor garantate de stat nu efectuează plata obligaţiilor scadente către creditor şi nu solicită Ministerului Finanţelor Publice efectuarea plăţii în baza documentelor prevăzute la pct. 6.8 şi/sau 6.8^1, atunci Ministerul Finanţelor Publice efectuează plata obligaţiilor scadente în contul acestora către creditor în baza prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut/credit.

Pct. 6.8^2 a fost introdus de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

6.8^3.În cazul în care beneficiarii finanţărilor contractate de stat şi subîmprumutate nu efectuează plata obligaţiilor scadente către Ministerul Finanţelor Publice sau finanţator, după caz, ori nu informează în scris Ministerul Finanţelor Publice că are dificultăţi în onorarea obligaţiilor de plată sau nu furnizează acestuia documentele prevăzute la pct. 6.8, 6.8^1, atunci Ministerul Finanţelor Publice efectuează plata din fondul de risc către creditor în baza prevederilor acordurilor de împrumut subsidiar sau contractelor de împrumut sau credit şi, după caz, pe baza Raportului de inspecţie economico-financiară întocmit de direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei economico-financiare, sau a notificării finanţatorului că nu a încasat suma datorată la data scadenţei.

Pct. 6.8^3 a fost introdus de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

6.9.În cazul în care specificaţiile din cererea de plată sunt în conformitate cu clauzele acordului de împrumut sau contractelor de împrumut/credit, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8, 6.8^1 şi a prevederilor de la pct. 6.8^2 şi 6.8^3, Ministerul Finanţelor Publice solicită Băncii Naţionale a României plata sumelor scadente către creditor în contul indicat de beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/ori contractate de stat şi subîmprumutate şi de creditor la data specificată în cerere şi dispune transferarea contravalorii în lei a valutei din fondul de risc în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, la cursul de schimb valutar publicat de Banca Naţională a României, în ziua lucrătoare anterioară decontării operaţiunii.

Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate, contractate în valută de la un finanţator intern.

Pct. 6.9 a fost modificat de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

6.10.În cazul garanţiilor în lei acordate de Ministerul Finanţelor Publice unităţilor administrativ-teritoriale care au contractat împrumuturi pentru prefinanţarea investiţiilor pe Măsura 2.1. SAPARD, în situaţia în care beneficiarii acestora nu pot asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, aceştia vor înainta Ministerului Finanţelor Publice o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorii de garanţie şi contractului de împrumut, şi vor declara pe propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data plăţilor, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achităriii sumelor scadente. Ministerul Finanţelor Publice va efectua plata în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii scrise de la finanţatorul intern. Cererea de plată va conţine elementele prevăzute la pct. 6.8.

6.11.În cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate, în condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8, 6.8^1 şi/sau 6.9 şi a prevederilor de la pct. 6.8^2 şi 6.8^3, Ministerul Finanţelor Publice dispune plata sumei în lei datorate creditorului intern în contul indicat de beneficiarul/beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate, precum şi de către creditorul intern.

Pct. 6.11 a fost modificat de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 275 din 22 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2015.

6.12.Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate. Disponibilităţile fondului de risc existente în contul curent general al Trezoreriei Statului sunt purtătoare de dobândă. Nivelul ratei dobânzii se stabileşte la nivelul dobânzii la vedere practicate de Trezoreria Statului.

7.Art. 7 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Sumele plătite la scadenţe de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat sau garant, în contul subîmprumutaţilor ori garantaţilor de stat, ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, majorările de întârziere aferente acestor categorii de debite, precum şi debitele rezultate din împrumuturile acordate din contul general al Trezoreriei Statului urmează regimul juridic al creanţelor fiscale şi se recuperează conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se individualizează la data scadenţei sumele de recuperat şi care constituie, în momentul emiterii, titluri de creanţă, urmând să devină potrivit legii titluri executorii. În cazul în care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat asupra acestor sume, executarea silită se efectuează în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 20 decembrie 2007.

(2)Cu sumele recuperate în condiţiile prezentului articol se reîntregeşte disponibilul fondului de risc pentru datoria publică guvernamentală.

Norme metodologice:

7.1.Sumele plătite de Ministerul Finanţelor Publice în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, precum şi majorările de întârziere aferente acestor categorii de debite se recuperează, conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale, de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se individualizează la scadenţă sumele de recuperat şi care constituie, în momentul emiterii, titluri de creanţă, urmând să devină, potrivit legii, titluri executorii. Procedura de recuperare a sumelor plătite de către Ministerul Finanţelor Publice se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

8.Art. 8 din ordonanţa de urgenţă:

Ministerul Finanţelor Publice elaborează anual raportul privind datoria publică guvernamentală şi îl transmite Guvernului spre aprobare. Forma aprobată a raportului este transmisă spre informare Parlamentului, dar nu mai târziu de data de 30 iulie a anului următor celui de raportare.

Norme metodologice:

8.1.Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual şi prezintă Guvernului, spre aprobare, şi Parlamentului, spre informare, Raportul privind datoria publică guvernamentală, care va conţine informaţii despre portofoliul datoriei publice guvernamentale, serviciul datoriei, indicatori de îndatorare publică şi informaţii despre piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat, precum şi modul de implementare a strategiei pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pentru anul anterior.

Pct. 8.1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

9.Art. 9 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor rambursabile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

(2)Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

10.Art. 10 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările rambursabile contractate direct sau garantate de stat ori de unităţile administrativ-teritoriale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(2)Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

11.Art. 11 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Nerespectarea obligaţiilor de raportare de către beneficiarii de împrumuturi care constituie datorie publică, conform normelor emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.

Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 20 decembrie 2007.

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale împuternicite, în condiţiile legii.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Norme metodologice:

11.1.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domeniul fiscal împrumutaţii, subîmprumutaţii sau garantaţii, în baza sesizărilor transmise de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

12.Art. 12 din ordonanţa de urgenţă:

(1)La propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul aprobă norme metodologice de aplicare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(2)Modalităţile de înregistrare şi raportare a datoriei publice se stabilesc prin normele metodologice prevăzute la alin. (1).

Norme metodologice:

12.2.1.Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a ţine registrul datoriei publice, în care se evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică. Registrul datoriei publice reprezintă baza de date în format electronic, care evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică şi care are 4 componente: subregistrul datoriei publice guvernamentale directe, subregistrul datoriei publice guvernamentale garantate, subregistrul datoriei publice locale directe şi subregistrul datoriei publice locale garantate.

12.2.2.Registrele vor cuprinde date privind finanţările rambursabile contractate direct şi garanţiile acordate, inclusiv valoarea acestora, nivelul ratelor dobânzilor, comisioanelor, precum şi alte informaţii stabilite prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

12.2.3.Beneficiarii finanţărilor rambursabile care constituie datoria publică în conformitate cu prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă vor raporta până la data de 15 a lunii informaţii pentru luna anterioară privind datoria angajată, în structura stabilită prin normele aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

12.2.4.Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual Contul general al datoriei publice, anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, care se transmite spre aprobare Parlamentului României. Contul general al datoriei publice cuprinde Contul general al datoriei publice guvernamentale şi Contul general al datoriei publice locale, la care se anexează situaţia garanţiilor acordate de stat şi unităţile administrativ-teritoriale.

12.2.5.Structura Contului general al datoriei publice se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

13.Art. 13 din ordonanţa de urgenţă:

Pentru contractarea şi administrarea datoriei publice locale se aplică prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.

Norme metodologice:

13.1.Datoria publică locală, definită prin art. 2 din ordonanţa de urgenţă, face parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice locale se va efectua din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare sau, după caz, din resursele financiare proprii ale beneficiarilor de garanţii emise de unităţile administrativ-teritoriale.

13.2.Contractarea şi garantarea finanţărilor rambursabile, pentru realizarea investiţiilor publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale se efectuează de către unităţile administrativ-teritoriale numai cu avizul prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

13.3.Unităţile administrativ-teritoriale care derulează împrumuturi interne şi/sau externe contractate direct au obligaţia de a raporta lunar Ministerului Finanţelor Publice tragerile efectuate din aceste împrumuturi, în termenul prevăzut la pct. 12.2.3, în vederea determinării influenţei cuantumului acestora asupra deficitului bugetului general consolidat. De asemenea, trimestrial, se vor transmite estimări privind efectuarea unor astfel de trageri pe perioadă de un an următoare raportării.

13.4.Înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale se efectuează conform normelor aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

14.Art. 14 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Începând cu anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice preia spre administrare următoarele categorii de acorduri de împrumut, numai după obţinerea acordului finanţatorului:

a)acorduri de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de rambursare este bugetul de stat, prin bugetul împrumutatului/subîmprumutatului, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, astfel cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;

b)acordurile de împrumut încheiate de Ministerul Finanţelor Publice şi operatorii economici cu băncile finanţatoare, în regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, astfel cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în care în actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri se specifică drept sursă de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în completare, de la bugetul de stat, se va considera că aceasta este obligaţia de drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţă, nu se preia în sarcina Ministerului Finanţelor Publice pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă;

c)acordurile de împrumut contractate de operatori economici şi garantate de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, astfel cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.

(2)Începând cu anul 2009, în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj nu se mai aprobă credite bugetare destinate plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de către ordonatorii principali de credite şi/sau de operatorii economici cu garanţia statului ori contractate de către Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, definite la alin. (1), ale căror surse de rambursare sunt bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

(3)În aplicarea prevederilor alin. (1), Ministerul Finanţelor Publice asigură includerea în bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - «Acţiuni generale», a fondurilor necesare efectuării plăţii serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor externe şi interne contractate de către ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de către Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora.

(4)Începând cu anul 2009, nu se mai includ în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj sume alocate din împrumuturile interne şi externe contractate de către ordonatorii principali de credite şi/sau de operatorii economici cu garanţia statului ori contractate de către Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, definite la alin. (1), ale căror surse de rambursare sunt bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, cu excepţia sumelor aferente acreditivelor deschise şi operaţionale şi după data de 1 ianuarie 2009, care vor fi cuprinse în continuare în bugetul ordonatorului principal de credite ca sume alocate din intrări de credite externe.

(5)Cheltuielile echivalente valorii sumelor rămase de tras din împrumuturile prevăzute la alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj, în cadrul sumelor alocate de la aceste bugete, cu excepţia sumelor aferente acreditivelor deschise şi operaţionale şi după data de 1 ianuarie 2009, care vor fi cuprinse în continuare în bugetul ordonatorului principal de credite ca sume alocate din intrări de credite externe.

(6)Ministerul Finanţelor Publice va efectua tragerile din împrumuturile prevăzute la alin. (4) şi va utiliza sumele respective pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru efectuarea plăţilor externe în contul datoriei publice guvernamentale.

(7)Obligaţiile financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol se preiau de către Ministerul Finanţelor Publice pe bază de protocol de predare-preluare încheiat cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor respective şi/sau cu operatorii economici care au astfel de obligaţii. Aceste protocoale se vor încheia până cel târziu la data de 31 decembrie 2008. (8) Propunerile pentru proiectul bugetului de stat pe anul 2009, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol, se vor face de către Ministerul Finanţelor Publice în colaborare cu ordonatorii principali de credite şi/sau cu operatorii economici implicaţi în aplicarea acestor prevederi.

(9)Până la data de 1 august 2008, acordurile de împrumut contractate direct sau garantate de stat, precum şi actele normative de aprobare ori ratificare a acestora se modifică în mod corespunzător, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol. În cazul în care nu se obţine acordul finanţatorilor, se aplică prevederile din acordurile de împrumut încheiate cu aceştia şi din actele normative de aprobare sau ratificare a acordurilor încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(10)Toate cheltuielile ocazionate de amendarea acordurilor de împrumut contractate direct sau garantate de stat în baza alin. (9) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - «Acţiuni generale».

Art. 14 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 20 decembrie 2007.

Norme metodologice:

14.1.Pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă vor fi preluate spre administrare de către Ministerul Finanţelor Publice următoarele categorii de acorduri de împrumut, numai după obţinerea acordului finanţatorului:

a)acorduri de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de rambursare este bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite împrumutat/subîmprumutat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;

b)acordurile de împrumut încheiate de Ministerul Finanţelor Publice şi operatori economici cu băncile finanţatoare, în regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în care actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri specifică drept sursă de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în completare, de la bugetul de stat, se va considera că aceasta este obligaţia de drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţă, nu se preia în sarcina Ministerului Finanţelor Publice pentru scopurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă;

c)acordurile de împrumut contractate de operatori economici şi garantate de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.

14.2.Ministerul Finanţelor Publice elaborează, cu consultarea ordonatorilor principali de credite, norme metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

15.Art. 15 din ordonanţa de urgenţă:

(1)La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea datoriei publice nr. 313/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile art. 77 alin. (1) lit. c) şi d), iar din alin. 2 - normele de trimitere la alin. (1) lit. c) şi d), din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.

(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, norma de trimitere la art. 20 din Legea datoriei publice nr. 313/2004 din cuprinsul art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2006 privind finanţarea unor proiecte de investiţii care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare se consideră trimitere la art. 3 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3)Procedurile de contractare a datoriei publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu respectarea prevederilor art. 14. (4) Derularea împrumuturilor active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va face conform procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 14.