Norme metodologice din 6 decembrie 2007(actualizate)

*)Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 6 iulie 2012 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008; HOTĂRÂREA nr. 468 din 22 aprilie 2009; HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009; HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010; HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011; HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012.

Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

1.Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă):

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul general şi principiile administrării datoriei publice.

Norme metodologice:

1.1.Prin administrarea datoriei publice se înţelege ansamblul operaţiunilor privind dimensionarea, structurarea, contractarea şi derularea datoriei publice guvernamentale, incluzând refinanţarea/rambursarea, modificarea caracteristicilor, înregistrarea şi raportarea acesteia, precum şi administrarea riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale şi ansamblul operaţiunilor de autorizare şi monitorizare a datoriei publice locale.

2.Art. 2 lit. d) şi e) din ordonanţa de urgenţă:

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)autorizare bugetară permanentă - autorizarea Guvernului de a asigura permanent surse în bugetul de stat aferente plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale, conform prevederilor legale în vigoare;

b)Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - organismul care avizează condiţiile financiare privind emiterea de garanţii de stat, precum şi acordarea de subîmprumuturi sub forma unor obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, ale cărui componenţă şi competenţe se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

c)datorie publică - totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale;

d)datorie publică guvernamentală - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

d^1)titluri de stat tip benchmark - instrumentele financiare pe termen mediu sau lung, cu următoarele caracteristici:

–rata cuponului, ca rată anuală a dobânzii aferente titlurilor de stat tip benchmark, este stabilită înainte de lansarea acestora, fiind menţionată în prospectul de emisiune;

–data emisiunii este data decontării seriei titlurilor de stat tip benchmark;

–permit redeschideri, cu aceleaşi caracteristici cu emisiunea iniţială, respectiv ISIN, rata cuponului, data plăţii cuponului şi data scadenţei; data redeschiderii este data la care se măreşte valoarea nominală a seriei de titluri de stat tip benchmark aflate în circulaţie;

–cuponul se plăteşte anual, data cuponului fiind o dată standard stabilită prin prospectul de emisiune;

–plata dobânzii la scadenţa aferentă acestor titluri se efectuează din bugetul Trezoreriei Statului în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie, de la titlul 55.09, art. 30.01, alin. 30.01.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne directe" şi în completare de la bugetul de stat, de la capitolul 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne";

–data scadenţei coincide cu data ultimului cupon;

–dobânda acumulată reprezintă dobânda calculată pentru intervalul cuprins între data cuponului, anterioară datei emisiunii/redeschiderii, şi data emisiunii/redeschiderii, în funcţie de rata cuponului, după metoda actual/actual;

–dobânda acumulată va fi anunţată prin prospectul de emisiune al seriei de titluri de stat tip benchmark şi va fi plătită de participanţii pe piaţa primară a titlurilor de stat în ziua decontării/redeschiderii emisiunii;

–preţul net reprezintă produsul dintre cotaţia de preţ exprimată cu 4 zecimale şi valoarea nominală individuală a unui titlu de stat;

–preţul brut reprezintă suma dintre preţul net şi dobânda acumulată;

Lit. d^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

e)datorie publică locală - totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

f)fond de risc - fondul constituit la Ministerul Finanţelor Publice şi la nivelul unităţii administrativ-teritoriale de către autorităţile administraţiei publice locale, din comisioanele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de Guvern, respectiv de la garantaţii de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din alte surse prevăzute de lege;

g)garantat - persoana juridică pentru care se prevede că rambursarea finanţării garantate de stat să se facă din veniturile proprii, fără a afecta bugetul de stat, sau, în cazul garanţiilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale, se prevede că rambursarea să se facă din bugetele locale, precum şi din veniturile operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale care beneficiază de garanţiile acordate de către acestea, pentru care se prevede că rambursarea să se facă din surse proprii;

h)garanţie - angajamentul asumat în numele şi în contul statului de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau de către unităţile administrativ-teritoriale, prin autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

i)serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau de către unitătile administrativ-teritoriale prin autorităţile administraţiei publice locale pentru o perioadă determinată;

j)subîmprumut - finanţare rambursabilă angajată de stat prin Ministerul Finanţelor Publice şi transferată către subîmprumutat prin acordul de împrumut subsidiar;

k)subîmprumutat - persoana juridică care beneficiază de împrumuturi angajate de Ministerul Finanţelor Publice şi a căror rambursare se asigură exclusiv din veniturile proprii ale acesteia, fără a afecta bugetul de stat sau în cazul unităţilor administrativ-teritoriale se prevede că rambursarea să se facă din bugetele locale.

Norme metodologice:

2.b) Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - examinează şi avizează documentaţia necesară în vederea emiterii de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici şi unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul Finanţelor Publice.

Pct. 2b) a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

2.c) Datorie publică reprezintă totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale, care pot fi exprimate în monedă naţională şi în valută. În scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligaţie exprimată în valută este calculată în monedă naţională, utilizându-se cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României (BNR) în ultima zi bancară a perioadei de raportare, afişat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi al BNR.

Pct. 2.c) a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

2.d) Datoria publică guvernamentală este alcătuită din datoria publică guvernamentală directă şi datoria publică guvernamentală garantată.

–datoria publică guvernamentală directă - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă), inclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă;

–datoria publică guvernamentală garantată - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, conform dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă, exclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă;

–împrumut guvernamental - obligaţia generată de un contract prin care statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare rezidentă ori nerezidentă şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda şi cu alte costuri aferente, într-o perioadă specificată;

–titlu de stat - instrumentul financiar care atestă datoria publică, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă naţională ori în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi emise în formă materializată sau dematerializată, nominative ori la purtător şi pot fi negociabile sau nenegociabile;

–titlu de stat pe termen scurt - bonul de tezaur şi certificatul de trezorerie, fie purtător de dobândă, fie cu discont, cu scadenţă de până la un an inclusiv, precum şi alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent, în condiţiile legii;

–titlu de stat pe termen mediu sau lung - obligaţiunea de stat cu o scadenţă de peste un an şi maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtătoare de dobândă, fie cu discont, emisă conform clauzelor împrumutului de stat;

–titlu de stat cu dobândă - titlul de stat care are o valoare nominală la care se plăteşte o dobândă stabilită, la date specificate;

–titlu de stat cu discont - titlul de stat fără cupon de dobândă, care este vândut la o valoare mai mică decât valoarea sa nominală;

–capital aferent titlurilor de stat purtătoare de dobândă - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat purtătoare de dobândă;

–capital aferent titlurilor de stat cu discont - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discont, la valoarea care reprezintă preţul titlurilor de stat cu discont;

–titlu de stat dematerializat - titlul de stat pentru care emisiunea, probaţiunea şi transmisiunea drepturilor încorporate se evidenţiază prin înscriere în sistemul de înregistrare în cont; acest instrument poate fi utilizat de către deţinători drept garanţie pentru împrumuturi;

–titlu de stat materializat - titlul de stat în formă fizică, înscris imprimat, care cuprinde menţiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominală, rata dobânzii sau a discontului, scadenţa, modul de transmisiune şi alte elemente specifice fiecărei categorii de titluri;

–sistem de înregistrare în cont - sistemul operaţional prin intermediul căruia titlurile de stat sunt emise în formă dematerializată, înregistrarea lor fiind efectuată de către Ministerul Finanţelor Publice sau de agentul desemnat de acesta;

–preţul titlului de stat - suma plătită de cumpărătorii titlurilor de stat;

–valoarea nominală a titlului de stat - valoarea unui titlu de stat, rambursabilă la scadenţă;

–primă - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mare decât valoarea nominală;

–discont - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mic decât valoarea nominală;

–rata dobânzii - dobânda exprimată în procente pe an, plătită pentru capitalul unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă;

–rata variabilă a dobânzii - rata dobânzii unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, care se modifică la intervale de timp, în conformitate cu un indice, o formulă sau un alt criteriu, după cum este prevăzut în clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;

–dobânda/cuponul - suma de bani calculată corespunzător perioadei de dobândă/cupon, la plata căreia s-a angajat Ministerul Finanţelor Publice conform prevederilor din prospectele de emisiune;

–dobânda acumulată - dobânda calculată pentru intervalul cuprins între data cuponului, anterioară datei emisiunii/redeschiderii, şi data emisiunii/redeschiderii pentru titlurile de stat tip benchmark şi titlurile de stat denominate în valută care permit redeschideri;

–data scadenţei - data la care valoarea nominală şi ultima tranşă de dobândă, aferente unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, ori valoarea nominală a unui titlu de stat cu discont devin exigibile, în conformitate cu clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;

–data plăţii dobânzii - data desemnată pentru plata dobânzii aferente unui împrumut sau unei anumite serii de titluri de stat, purtătoare de dobândă;

–data rambursării în avans - data rambursării unui împrumut, anterioară scadenţei acestuia;

–data valutei - data la care se face decontarea tranzacţiei;

–data tranzacţiei - data la care se încheie tranzacţia;

–schimbarea valutei de contract a unui împrumut - decizia Ministerului Finanţelor Publice de redenominare valutară a unui împrumut şi a condiţiilor financiare, în baza condiţiilor de piaţă, de comun acord cu împrumutătorul;

–redeschiderea emisiunilor de titluri de stat - operaţiunea prin care Ministerul Finanţelor Publice decide atragerea de sume suplimentare de la investitori rezidenţi sau nerezidenţi, prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat aflate deja în portofoliul acestuia;

–prospect de emisiune - document prin care sunt evidenţiate caracteristicile titlurilor de stat:

a)denumirea, data emisiunii şi valoarea titlurilor de stat oferite;

b)forma împrumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtător de dobândă;

c)rata dobânzii, metoda de calcul şi datele la care se plăteşte dobânda, dacă este cazul;

d)data scadenţei şi opţiunile încorporate, dacă este cazul;

–plasamentul privat - instrument de datorie publică materializat prin contractarea în mod direct de împrumuturi sau vânzarea directă de titluri de stat către un investitor ori un grup restrâns de investitori autorizaţi să opereze pe pieţele financiare care au capacitatea de a evalua şi administra beneficiile şi riscurile unei oportunităţi de investiţii şi care se află sub reglementarea autorităţilor de supraveghere a pieţelor financiare. Utilizarea acestui instrument se realizează în condiţii specifice determinate de caracterul confidenţial al tranzacţiei solicitat de investitori.

Pe piaţa internă a titlurilor de stat, dacă în prospectul de emisiune nu se prevede altfel, formulele de bază utilizate sunt:

a)pentru titluri de stat pe termen scurt cu discont - certificate de trezorerie cu discont:

(d x r)

P = 1- ───────

360

y = r/P,

în care:

P = preţul titlului cu discont exprimat cu 4 zecimale;

d = numărul de zile până la scadenţă;

r = rata discontului (exprimată cu două zecimale);

Y = randamentul (rata dobânzii) exprimat cu două zecimale;

b)pentru titluri de stat pe termen scurt cu dobândă - certificate de trezorerie cu dobândă:

z

D = VN x d x ───── ,

360

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

c)pentru titluri de stat pe termen mediu şi lung cu dobândă - obligaţiuni de stat cu dobândă fixă:

z

D = VN x d x ──────────── ,

365 sau 366

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

366 = zile pentru an bisect;

sau

D = VN x r/frecvenţa anuală a cuponului,

unde:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală individuală;

r = rata cuponului;

frecvenţa anuală a cuponului = 1, pentru plata anuală;

2, pentru plata semianuală;

3, pentru plata trimestrială;

În cazul obligaţiunilor de stat emise în baza legilor speciale (emisiuni dedicate), în care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează dobânda (trimestru, semestru sau an) nu depăşeşte anul calendaristic, dar plata se efectuează în cursul anului calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se va utiliza numărul de zile ale anului calendaristic pentru care se datorează şi se calculează dobânda.

În cazul obligaţiunilor de stat (emisiuni standard) în care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează dobânda excedează anului calendaristic, iar plata se efectuează în anul calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se utilizează numărul de zile ale anului calendaristic în care se efectuează plata cuponului;

d)pentru obligaţiunile de stat pe termen mediu şi lung cu dobândă indexată cu indicele preţurilor de consum:

z

D = VN x d x ──────,

365

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

d = rata dobânzii, exprimată procentual cu 6 zecimale, pentru fiecare perioadă de calcul al cuponului, calculată ca produs anualizat (P) al celor 6 indici ai preţurilor de consum lunari publicaţi de Institutul Naţional de Statistică plus o marjă M care se va determina pentru fiecare perioadă după formula:

365

d = ─────[P(IPCi/100) - 1] x 100 + M,

z

unde:

i = indicii precizaţi în prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în funcţie de data de plată a cuponului de dobândă;

IPCi = indicele lunar al preţurilor de consum, publicat de Institutul Naţional de Statistică; va fi luat în considerare indicele lunar, indiferent de data din luna la care are loc emisiunea;

M = marja, exprimată procentual, reprezintă elementul în funcţie de care se va face clasificarea ofertelor.

În vederea alinierii la standardele recunoscute, potrivit convenţiilor ISMA (International Securities Market Association), Ministerul Finanţelor Publice poate opta şi pentru utilizarea altor formule de calcul ale discontului sau ale dobânzii.

Pct. 2.d) a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

2.e) Datoria publică locală este alcătuită din datoria publică locală directă şi datoria publică locală garantată.

Datoria publică locală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate direct de către acestea, pe baze contractuale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria publică locală garantată reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de către acestea, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3.Art. 3 din ordonanţa de urgenţă:

(1)În procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice are ca obiectiv asigurarea necesităţilor de finanţare guvernamentală în condiţiile minimizării costurilor pe termen lung şi limitării riscurilor implicate;

(2)Instrumentele utilizate de Ministerul Finanţelor Publice în scopul atingerii obiectivelor privind administrarea datoriei publice guvernamentale se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. La definirea instrumentelor de datorie se vor avea în vedere reglementările în materie ale instituţiilor europene abilitate;

(3)În cazul operaţiunilor de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice poate încheia acorduri cu instituţiile financiare, în vederea utilizării de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea bilaterală a obligaţiilor rezultate între părţile participante, astfel încât să rezulte periodic o singură obligaţie finală netă a uneia dintre părţi, în conformitate cu legislaţia în materie în vigoare şi în baza normelor emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă;

(3^1)Contractarea de împrumuturi pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice se va face pe baza unor proceduri specifice, în funcţie de tipul instrumentului ales, acestea urmând a fi prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Alin. (3^1) al art. 3 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 149 din 11 iulie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 18 iulie 2008.

(4)Ministerul Finanţelor Publice elaborează cu consultarea Băncii Naţionale a României strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pe care o înaintează spre aprobare Guvernului şi spre informare Parlamentului României; strategia este revizuibilă anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile de finanţare o impun;

(5)Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate în urma efectuării operaţiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile alin. (1), reprezintă venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau ale bugetului trezoreriei statului.

(6)Conducerea Ministerului Finanţelor Publice şi personalul însărcinat să exercite atribuţii de administrare a datoriei publice guvernamentale nu răspund civil, contravenţional sau penal, după caz, în condiţiile îndeplinirii cu bună-credinţă şi fără neglijenţă gravă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Alin. (6) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

(7)Constatarea îndeplinirii cu rea-credinţă şi/sau gravă neglijenţă a atribuţiilor de administrare a datoriei publice guvernamentale se realizează de către ministrul finanţelor publice, la propunerea motivată a organelor cu atribuţii de control intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Alin. (7) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

(8)În cazul constatării unui prejudiciu, statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, se poate îndrepta împotriva persoanelor vinovate de încălcarea cu rea-credinţă şi/sau din neglijenţă gravă a obligaţiilor profesionale de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Alin. (8) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 109 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008.

Norme metodologice:

3.1.Ministerul Finanţelor Publice este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale, directă şi garantată, în lei şi în valută, şi are, pentru îndeplinirea acestui scop, autoritatea de a întreprinde următoarele:

a)estimează şi asigură necesarul de lichiditate şi disponibilităţi băneşti pentru realizarea la timp şi în condiţii de siguranţă a cheltuielilor bugetare;

b)administrează datoria publică guvernamentală, inclusiv costurile şi riscurile asociate, asigurând acoperirea necesităţilor de finanţare, la cel mai bun cost care poate fi obţinut în condiţiile existente în momentul respectiv pe pieţele financiare interne şi externe, astfel încât, pe termen lung, să se minimizeze costurile aferente, prin acceptarea unor riscuri limitate;

c)stabileşte, ţinând cont de contextul şi de perspectivele macroeconomice, precum şi de condiţiile şi perspectivele pieţelor financiare, strategia, instrumentele şi caracteristicile datoriei publice guvernamentale;

d)în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, menţine în permanenţă relaţii cu instituţii financiare interne şi externe, cu mediile investiţionale şi cu agenţiile internaţionale de rating şi monitorizează factorii care pot influenţa condiţiile derulării eficiente şi în siguranţă a operaţiunilor specifice. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să încheie şi/sau să reînnoiască cu agenţiile specializate de rating contracte sau acorduri-cadru pentru prestarea serviciilor de evaluare a riscului de ţară;

e)elaborează anual Contul general al datoriei publice, ca anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat.

Pct. 3.1. a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

3.2.Instrumentele de datorie utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise şi/sau utilizate doar de către Ministerul Finanţelor Publice, fiind denominate în lei şi/sau în valută, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe.

3.2.1.Instrumentele de datorie publică guvernamentală ce pot fi contractate, nefiind însă limitate la acestea, sunt:

a)titlurile de stat lansate pe pieţele internaţionale, precum şi titlurile de stat lansate pe piaţa internă, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;

b)împrumuturile de la instituţii financiare româneşti sau străine;

c)împrumuturile de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organisme financiare internaţionale;

d)împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

e)instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;

f)leasing financiar;

g)instrumente de cash management (atragere de depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);

h)scrisori de garanţie de stat.

i)împrumuturi de la Uniunea Europeană acordate în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L53 din 23 februarie 2002.

Litera i) a pct. 3.2.1. a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 468 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 24 aprilie 2009.

j)plasamente private.

Litera j) a pct. 3.2.1. a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

3.2.3.Datoria contractată până la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă de către ordonatorii principali de credite fără garanţia statului se înregistrează în registrul datoriei publice.

Pct. 3.2.4. a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

Pct. 3.2-3.2.4. a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

3.2.5.În funcţie de tipul instrumentului ales şi de complexitatea procedurii de selecţie, Ministerul Finanţelor Publice poate emite norme privind procedura de selecţie a instituţiei finanţatoare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, astfel încât transparenţa, durata şi siguranţa procesului de contractare a finanţării rambursabile să fie adecvate caracteristicilor specifice ale pieţelor accesate şi să conducă la executarea eficientă a operaţiunilor respective.

3.2.6.Pentru administrarea riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să facă următoarele operaţiuni, fără a se limita la acestea:

a)swap-uri valutare, contracte futures, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului valutar;

b)contracte forward, swap-uri pe rata dobânzii, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului de dobândă;

c)operaţiuni de administrare a serviciului datoriei publice guvernamentale prin refinanţarea datoriei scadente şi/sau rambursarea anticipată a unei datorii existente nescadente, incluzând modificarea condiţiilor aferente datoriei existente prin operaţiuni de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat, de preschimbare a acestora cu titluri de stat noi, de preschimbare a unor instrumente cu alte instrumente de natura datoriei publice guvernamentale, precum şi alte operaţiuni;

d)operaţiuni de administrare a riscului de credit aferent portofoliului de datorie guvernamentală prin acordarea/perceperea de garanţii/colaterale celorlalte părţi cu care încheie contracte/acorduri în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale.

3.2.6^1.În scopul limitării riscurilor asumate de către stat în utilizarea instrumentelor de datorie, în funcţie de complexitatea fiecărei tranzacţii şi a documentaţiei contractuale aferente, Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică, poate solicita unor firme de avocatură servicii de consultanţă juridică.

Pct. 3.2.6.^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

Pct. 3.2.7. a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

3.3.1.În scopul realizării operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice poate încheia cu instituţii financiare contracte/acorduri-cadru (acorduri ISDA) care nu generează obligaţii financiare pentru părţile semnatare, dar care stipulează condiţiile generale în care se vor desfăşura operaţiunile între părţi.

3.3.2.Acordurile menţionate la pct. 3.3.1 definesc şi reglementează operaţiunile de compensare bilaterală (netting), care presupun compensarea, până la obţinerea unei sume nete (off-set), convertită într-o singură valută, a valorilor unor drepturi sau obligaţii de plată rezultate între Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile financiare cu care se încheie acordurile/contractele financiare pentru administrarea datoriei guvernamentale şi/sau de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale.

3.3.3.În baza acordurilor încheiate cu instituţiile financiare, prevăzute la pct. 3.3.2, Ministerul Finanţelor Publice poate utiliza instrumente financiare derivate (swap-uri valutare, de rată a dobânzii, contracte forward sau futures, opţiuni etc.) pentru asigurarea riscurilor specifice unor obligaţii de natura datoriei guvernamentale existente şi/sau viitoare fără a mai fi necesară o selecţie prealabilă a instituţiei financiare care va oferi instrumentul ales.

3.3.4.Instrumentele financiare derivate, utilizate în conformitate cu pct. 3.3.2, pot genera schimbarea fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice guvernamentale existente şi/sau viitoare, ele fiind strâns legate de aceste obligaţii-suport. Definiţiile şi condiţiile de utilizare pentru aceste instrumente se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

3.4.1.Strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale prezintă obiectivele referitoare la managementul datoriei publice pe termen mediu, precum şi instrumentele care vor fi utilizate în scopul atingerii acestor obiective, ţinând cont de evoluţiile şi perspectivele macroeconomice şi cele aferente pieţelor financiare pe perioada acoperită.

3.4.2.Până la sfârşitul anului 2007 va fi elaborată, supusă aprobării Guvernului şi transmisă spre informare Parlamentului prima strategie pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, care va acoperi perioada 2008-2010.

3.4.3.Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale poate fi revizuită anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţiile condiţiilor de piaţă şi de modificarea necesităţilor de finanţare, ca urmare a modificării ţintei de deficit bugetar.

3.4.4.Abrogat.

Pct. 3.4.4 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

3.5.1.Veniturile şi cheltuielile rezultate în urma utilizării instrumentelor financiare derivate şi/sau a altor instrumente specifice administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale reprezintă venituri şi/sau cheltuieli ale bugetului de stat.

3.5.2.Veniturile din dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit la bugetul Trezoreriei Statului; plata dobânzii la scadenţă, aferentă acestor titluri, se efectuează din bugetul Trezoreriei Statului, în limita creditelor bugetare aprobate şi în completare de la bugetul de stat.

3.5.3.Veniturile din dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat denominate în valută care permit redeschideri reprezintă venit la bugetul de stat; plata dobânzii la scadenţă, aferentă acestor titluri, se efectuează din bugetul de stat.

Pct. 3.5.3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

4.Art. 4 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Finanţelor Publice, în următoarele scopuri:

a)finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent;

b)refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale;

c)menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu criteriile prevăzute în normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin. (1);

d)finanţarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească;

e)susţinerea balanţei de plăţi în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 322/2002 de stabilire a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre.

(1^1)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), ordonatorii principali de credite pot angaja obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, pentru achiziţii în sistem leasing, pe bază de hotărâre a Guvernului doar în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale, acceptă angajarea datoriei publice guvernamentale de către ordonatorii principali de credite prin alegerea acestui instrument financiar pe baza analizei costurilor şi riscurilor, cu asigurarea respectării obiectivelor şi principiilor strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale.

(2)În cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, prin lege, numai după obţinerea avizului din partea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări.

(3)Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Finanţelor Publice.

(4)Pe parcursul unui an, Ministerul Finanţelor Publice contractează împrumuturi guvernamentale, pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de evoluţia disponibilităţilor existente în contul curent general al Trezoreriei Statului şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acelui an.

(5)Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului bugetului de stat se aprobă prin lege.

(6)Modalitatea de aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme metodologice:

4.1.a),b)

1.Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.elaborarea referatului de aprobare a ordinului privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în cadrul căruia vor fi evidenţiate:

1.1.motivarea volumului de titluri de stat ce urmează a fi lansate având în vedere:

–valoarea titlurilor de stat scadente în perioada pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat;

–valoarea la curs istoric a ratelor de capital scadente aferente împrumuturilor în valută pentru susţinerea balanţei de plăţi, finanţarea şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

–valoarea estimată a răscumpărărilor de certificate de trezorerie pentru populaţie, vândute prin reţeaua Trezoreriei Statului, determinată ca medie lunară a soldului acestora conform situaţiilor de raportare din teritoriu;

–volumul deficitelor bugetare susţinute temporar de disponibilităţile contului curent general al trezoreriei, conform datelor operative de la finele lunii precedente;

–valoarea soldului debitor/creditor al contului curent general al trezoreriei conform prognozei evoluţiei disponibilităţilor acestuia pentru perioada pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat;

1.2.structura pe scadenţe a titlurilor de stat;

1.3.fundamentarea alegerii tipurilor de scadenţă, a ratei cuponului în cazul obligaţiunilor de stat;

1.4.caracteristicile titlurilor de stat;

–alte informaţii şi elemente considerate relevante;

2.elaborarea ordinului de aprobare a prospectului de emisiune a titlurilor de stat, obţinerea vizelor necesare în vederea supunerii aprobării conducerii Ministerului Finanţelor Publice;

3.transmiterea ordinului spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice şi la BNR, în vederea informării dealerilor pieţei primare;

4.decontarea emisiunilor de titluri de stat, care se evidenţiază astfel:

–valoarea nominală, în finanţarea/refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

–prima, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlului de stat de tip benchmark/titlului de stat denominat în valută care permite redeschidere şi preţul net al acestuia, în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală; în cazul titlurilor de stat denominate în valută prima încasată în contul de disponibilităţi în valută al Ministerului Finanţelor Publice şi confirmată de BNR se va vinde la un curs comunicat de BNR valabil la 3 zile lucrătoare de la alimentarea contului în valută. Sumele în lei sau echivalentul în lei aferente primei reprezintă cheltuială negativă şi se vor înregistra în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetului de stat, la bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.03 «Prime la emisiunea titlurilor de stat»;

–discontul, exprimat ca diferenţă între valoarea nominală a titlului de stat de tip benchmark/titlului de stat denominat în valută care permite redeschidere şi preţul net al acestuia, în care preţul net este mai mic decât valoarea nominală, reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne». Cu suma reprezentând discontul se reîntregeşte, la data decontării rezultatelor adjudecării emisiunii, valoarea nominală a titlurilor de stat de tip benchmark/titlurilor de stat denominate în valută care permit redeschideri;

–dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului şi va fi virată la cap. 31.09.02 «Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare»;

–dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat denominate în valută care permit redeschideri reprezintă venit al bugetului de stat; dobânda acumulată încasată în contul de disponibilităţi în valută al Ministerului Finanţelor Publice şi confirmată de BNR se va vinde la un curs comunicat de BNR valabil la 3 zile lucrătoare de la alimentarea contului în valută, iar echivalentul în lei va fi virat la capitolul bugetar 31.01 «Venituri din dobânzi», subcapitolul 31.01.03 «Alte venituri din dobânzi»;

–în cazul titlurilor de stat în valută cu discont de pe piaţa internă, reîntregirea valorii nominale a împrumutului se efectuează din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01«Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne directe» cu valoarea discontului. Cu suma reprezentând discontul se reîntregeşte valoarea nominală a titlurilor de stat.

Reîntregirea valorii nominale se efectuează astfel:

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date. Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la data încasării sumelor în valută.

În cazul în care preţul tranzacţiei este cu primă, prima înregistrată reprezintă o cheltuială negativă a bugetului de stat.

Pct. 4.1.a),b)1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

4.1.a),b)

2.Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat pe pieţele internaţionale se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1.direcţia de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice fundamentează necesitatea lansării unei emisiuni individuale de titluri de stat pe pieţele internaţionale de capital sau a unui program-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu "Medium Term Notes", printr-un memorandum care se supune aprobării Guvernului. Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu (Programul) reprezintă o facilitate neangajantă care se încheie cu un grup de instituţii financiare selectate de emitent, în cadrul căreia pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat în baza unei documentaţii contractuale standard. Termenii şi condiţiile financiare aferente emisiunilor lansate în cadrul Programului se stabilesc la momentul efectuării fiecărei tranzacţii;

2.cererea de ofertă se transmite către instituţii financiare care au capacitate şi experienţă în efectuarea unor astfel de tranzacţii. În cuprinsul acesteia se specifică principalele caracteristici ale emisiunii/Programului, fără a se limita la acestea: valoarea emisiunii/Programului, scadenţa/perioada, criteriile de selecţie, termenul-limită până la care pot fi primite oferte;

3.criteriile de selecţie a instituţiilor financiare care vor asigura intermedierea emisiunii/Programului pot include elemente de evaluare cantitative şi calitative, şi anume: nivelul comisioanelor şi cheltuielilor aferente tranzacţiei, comisionul de intermediere/vânzare către investitori, cheltuielile cu consultanţa juridică şi altele asemenea, strategia de lansare, capacitatea de distribuţie a emisiunii/Programului către potenţiali investitori, istoricul şi experienţa în finalizarea unor tranzacţii similare ale emitenţilor suverani, activitatea pe piaţa primară şi secundară, internă şi externă a titlurilor de stat emise de România, precum şi alţi factori consideraţi relevanţi de emitent; Ministerul Finanţelor Publice poate efectua selecţia, în etape, prin întocmirea unei "liste scurte" de ofertanţi, care se aprobă de către ministrul finanţelor publice, cu care va purta discuţii detaliate privind îmbunătăţirea ofertelor depuse iniţial;

4.evaluarea finală a ofertelor rezultate şi fundamentarea propunerii de numire a administratorilor/dealerilor pentru emisiunea individuală/Program;

5.Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar emisiunile individuale şi/sau emisiunile efectuate în cadrul Programului se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice;

6.Ministerul Finanţelor Publice acordă mandatul instituţiilor financiare selectate să asigure intermedierea emisiunii/Programului. Acesta va cuprinde responsabilităţile şi obligaţiile părţilor în pregătirea tranzacţiei, nivelul comisioanelor percepute, precum şi eventuale cheltuieli care sunt suportate de către administratorii emisiunii/Programului; în cazul emisiunilor efectuate în cadrul Programului, comisioanele se pot agrea fie în momentul aprobării Programului, fie în momentul efectuării fiecărei tranzacţii;

7.procesul de selectare a firmei/firmelor de consultanţă juridică care va/vor analiza şi definitivă documentaţia contractuală în numele Ministerului Finanţelor Publice se iniţiază în paralel cu cel de selecţie a administratorilor emisiunii individuale/Programului. Selecţia se va realiza pe baza criteriilor precizate în cererea de ofertă;

8.în funcţie de specificul fiecărei tranzacţii are loc procesul de pregătire şi lansare a emisiunii/Programului: elaborarea/actualizarea prospectului de emisiune, organizarea de întâlniri între administratorii tranzacţiei şi instituţii reprezentative ale statului, procesul de "due dilligence", promovarea emisiunii prin organizarea de "road-show" în centre financiare recomandate de administratorii tranzacţiei, negocierea documentaţiei contractuale, stabilirea termenilor şi condiţiilor financiare, în cazul unei emisiuni individuale: cupon, randament, preţ, comisioane aferente;

9.documentaţia specifică tranzacţiei/Programului se semnează de către ministrul finanţelor publice, şi anume: Acordul de subscriere/Acordul-cadru, Acordul privind descrierea procedurilor de lucru pentru iniţierea şi finalizarea fiecărei tranzacţii în parte, Acordul de agent fiscal şi plătitor, termenii şi condiţiile pro-forma care se aplică fiecărei emisiuni în cadrul Programului, nota globală, definitivă şi altele asemenea;

10.suma aferentă emisiunii se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice, potrivit prevederilor legale în vigoare. Valoarea nominală va fi reîntregită, după caz, cu valoarea comisionului de administrare a tranzacţiei şi a altor cheltuieli aferente emisiunii, cheltuieli cu avocaţii, cheltuieli cu promovarea emisiunii şi altele asemenea, la care se adaugă discontul, în cazul în care emisiunea se lansează cu discont.

Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 20 "Bunuri şi servicii", art. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.01 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe" - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente; şi

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.02 "Dobânzi aferente datoriei publice externe", alin. 30.02.01 "Dobânzi aferente datoriei publice externe directe" - cu valoarea discontului.

Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează astfel:

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a valorii nominale a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date. Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încasării sumelor în valută;

11.în cazul în care preţul tranzacţiei este cu primă, aceasta reprezintă o cheltuială negativă a bugetului de stat. Echivalentul în lei obţinut din vânzarea valutei reprezentând prima încasată, la cursul comunicat de BNR şi valabil la data efectuării operaţiunii de schimb valutar, reprezintă cheltuială negativă şi se va înregistra în clasificaţia bugetului de stat, la bugetul Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», cod 30.02.04 «Prime la emisiunea titlurilor de stat»;

Pct. 11 al pct. 4.1.a), b)2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

12.în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare interne şi internaţionale, ţinând cont de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice guvernamentale şi în baza unei fundamentări în acest sens, emisiunile de titluri de stat lansate pe pieţele internaţionale pot fi redeschise, cu aprobarea Guvernului prin memorandum. În cadrul fundamentării vor fi prezentate argumentele în favoarea redeschiderii, precum şi condiţiile de desfăşurare a acesteia. Administratorii tranzacţiei, avocaţii şi alte elemente ale acestei operaţiuni vor fi selectate în condiţiile legii şi vor fi aprobate de către Guvern prin memorandum.

Dobânda acumulată încasată ca urmare a redeschiderii reprezintă venit al bugetului de stat. Echivalentul în lei obţinut din vânzarea valutei reprezentând dobânda acumulată încasată, la cursul comunicat de BNR şi valabil la data efectuării operaţiunii de schimb valutar, va fi virat la capitolul bugetar 31.01 «Venituri din dobânzi», subcapitolul 31.01.03 «Alte venituri din dobânzi»;

Pct. 12 al pct. 4.1.a), b)2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

13.operaţiunea de redeschidere se poate aplica în mod corespunzător şi emisiunii de titluri de stat lansate pe piaţa internaţională conform Hotărârii Guvernului nr. 1.561/2007 privind aprobarea contractării unui împrumut extern, sub forma unei emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe de capital, denominate în euro, în condiţiile legii.

Pct. 13 al pct. 4.1.a), b)2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 646 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 6 iulie 2012.

Pct. 4.1.a), b)2 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

4.1.a),b)

3.Procedura contractării de împrumuturi de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de alte organisme internaţionale se realizează parcurgând etapele descrise mai jos:

1.În baza strategiei privind managementul datoriei publice, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, un memorandum cu tema: Acord de principiu privind contractarea împrumutului şi aprobarea mandatului de negociere. Procedura aplicabilă în vederea solicitării acordului de principiu, aprobării notei-mandat de negociere, aprobării rezultatelor negocierii, precum şi eliberării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic care guvernează împrumutul este conformă cu cea prevăzută de Legea nr. 590/2003 privind tratatele. Documentaţia necesară elaborării şi promovării memorandumului cuprinde:

–fundamentarea necesităţii recurgerii la împrumut;

–fundamentarea selectării finanţatorului;

–mandatul, care va conţine principalele elemente tehnice şi financiare propuse de finanţator, precum şi propunerile de negociere.

2.Negocierea împrumutului se va desfăşura în conformitate cu mandatul aprobat. Negocierea poate fi efectuată direct sau prin corespondenţă. În cazul în care documentul juridic ce guvernează împrumutul va fi negociat între părţi în mod direct, minuta negocierii va fi semnată de reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice care conduce delegaţia română.

3.După negocierea împrumutului, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, iniţiază un memorandum pentru aprobarea raportului de negociere şi aprobarea acordării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul. Memorandumul se supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

4.În baza aprobării memorandumului de la paragraful 3 de către Guvern şi Preşedintele României, după caz, dacă finanţatorul o solicită în mod expres, Ministerul Afacerilor Externe emite deplinele puteri în vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul de către reprezentantul autorizat al României.

5.În mod excepţional, datorită urgenţei semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul şi numai dacă există suficiente elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al acestuia nu va conţine diferenţe substanţiale de fond faţă de propunerea de text a părţii române se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi semnării, care va fi supus aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

6.Documentul juridic ce guvernează împrumutul, astfel semnat, va fi ratificat sau aprobat printr-un act normativ cu forţă juridică de lege. Traducerea autorizată a documentului juridic ce guvernează împrumutul va fi efectuată de către o firmă autorizată, angajată în condiţiile legii de Ministerul Finanţelor Publice.

7.Procedura de contractare, prevăzută în cadrul paragrafelor 1-6, se va adapta în funcţie de specificul fiecărui finanţator extern.

8.Pentru împrumuturile a căror disponibilizare are la bază realizarea unor investiţii sectoriale şi/sau alte acţiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale, documentaţia prevăzută la paragraful 1 se completează cu fundamentarea de către ordonatorul principal de credite a necesităţii realizării respectivelor investiţii sectoriale şi/sau alte acţiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale, după caz, în calitatea sa de conducător al ministerului de resort coordonator al sectorului.

Pct. 8 de la pct. 4.1.a),b)3 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

9.Pentru împrumuturile prevăzute la paragraful 8, pe baza aprobării legii de ratificare şi publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice încheie acord(uri) subsidiar(e) cu OPC, prin care părţile convin asupra obligaţiilor şi drepturilor acestora în contextul dat, cu excepţia obligaţiilor legate de efectuarea tragerilor şi asigurării serviciului datoriei publice, care se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile de specialitate, în conformitate cu prevederile documentelor juridice care guvernează împrumutul. În Acordul subsidiar (AS) vor fi prevăzute elemente, fără a se limita la acestea, precum: alocarea sumelor în cadrul proiectului şi finanţarea obiectivelor acestuia, legătura funcţională în cadrul compartimentelor (dacă este cazul), raportări etc. Clauzele AS pot fi adaptate în funcţie de prevederile documentului juridic care guvernează derularea împrumutului şi în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor legate de implementarea fizică şi financiară a proiectului.

Semnarea AS se va face de către reprezentanţii instituţiilor, autorizaţi în acest sens, documentul fiind în prealabil avizat de către direcţiile de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice şi de controlul financiar preventiv şi delegat.

10.Sumele trase de Ministerul Finanţelor Publice din împrumuturile contractate potrivit punctului 8, în contul cărora ordonatorii principali de credite nu au mai efectuat cheltuieli şi/sau în baza raportării unor cheltuieli efectuate la care s-au constatat ulterior erori, se returnează de către Ministerul Finanţelor Publice finanţatorului, cu acordul acestuia, împreună, după caz, cu alte eventuale costuri, din sursele de rambursare prevăzute în actul normativ de ratificare al respectivului împrumut, prin aplicarea mecanismului privind plata serviciului datoriei publice.

Pct. 10 de la pct. 4.1.a),b)3 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

4.1.a),b)

4.Procedura contractării de împrumuturi de la instituţii financiare româneşti sau străine se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1.elaborarea şi supunerea spre aprobare Guvernului a memorandumului privind contractarea unui împrumut de la instituţii financiare româneşti sau străine ca instrument de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice, cu precizarea caracteristicilor generale ale împrumutului ce urmează a fi contractat (suma, scadenţa, moneda); pentru împrumuturile a căror disponibilizare au la bază realizarea unor programe/proiecte sau necesităţi considerate prioritare pentru economia românească, memorandumul va fi completat cu fundamentarea necesităţii realizării respectivelor scopuri, însuşită de ordonatorul principal de credite, în calitatea sa de conducător al ministerului de resort, coordonator al sectorului;

2.Ministerul Finanţelor Publice selectează instituţia/instituţiile finanţatoare cu respectarea prevederilor pct. 3.2.5;

Subpct. 2 de la pct. 4.1.a),b)4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

3.autorizarea tranzacţiei se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. În cuprinsul ordinului se vor preciza instituţia/instituţiile finanţatoare, suma, scadenţa împrumutului, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la momentul contractării împrumutului;

4.negocierea şi semnarea documentaţiei contractuale de către reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai instituţiilor financiare selectate;

5.virarea sumei împrumutului în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

4.1.a),b)

5.Procedura contractării de împrumuturi prin plasamente private se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1.un investitor sau un grup restrâns de investitori transmite Ministerului Finanţelor Publice o ofertă de efectuare a unui plasament privat;

2.Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, efectuează analiza comparativă a termenilor şi condiţiilor ofertei primite cu cele aferente instrumentelor de datorie cu caracteristici similare emise de România (de exemplu, preţ, randament, maturitate, monedă) pe pieţele financiare interne şi externe. În cazul în care nu există instrumente de datorie cu caracteristici similare emise de România, analiza poate avea în vedere compararea cu instrumente cu caracteristici similare emise de ţări clasificate într-o categorie de rating apropiată de cea a României;

3.în cazul în care oferta este considerată avantajoasă prin raportarea la condiţiile respective de piaţă, se supune aprobării ministrului finanţelor publice mandatul de negociere a ofertei (condiţiile şi termenii financiari, precum şi alte condiţii, dacă este cazul);

4.termenii şi condiţiile ofertei şi documentaţia contractuală aferentă se negociază în conformitate cu mandatul aprobat de ministrul finanţelor publice;

5.rezultatele negocierii se aprobă de ministrul finanţelor publice;

6.documentaţia contractuală aferentă tranzacţiei se semnează de către ministrul finanţelor publice;

7.suma plasamentului privat se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Suma încasată va fi reîntregită, după caz, cu valoarea comisionului de administrare a tranzacţiei şi a altor cheltuieli aferente, cheltuieli cu avocaţii, la care se adaugă discontul, în cazul în care plasamentul privat s-a efectuat cu discont.

Reîntregirea sumei împrumutului se efectuează, după caz, astfel:

7.1.în cazul contractării de pe piaţa externă:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 20 "Bunuri şi servicii", art. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.01 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe" - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente; şi

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.02 "Dobânzi aferente datoriei publice externe", alin. 30.02.01 "Dobânzi aferente datoriei publice externe directe" - cu valoarea discontului;

7.2.în cazul contractării de pe piaţa internă:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", art. 20 "Bunuri şi servicii", alin. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.02 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne" - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente;

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne", alin. 30.01.01 "Dobânzi aferente datoriei publice interne directe" - cu valoarea discontului;

7.3.reîntregirea valorii nominale se efectuează astfel:

–în cazul în care plasamentul privat în valută este destinat refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care plasamentul privat în valută este destinat finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a valorii nominale a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date.

Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil la data încasării sumelor în valută.

Pct. 7 de la pct. 4.1.a),b)5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

Pct. 4.1.a),b)

5.a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 759 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 8 iulie 2009.

4.1.b) Refinanţarea datoriei publice guvernamentale reprezintă contractarea unei datorii noi în vederea plăţii unei obligaţii financiare de natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/răscumpărarea anticipată reprezintă plata înainte de termen/scadenţă a unei obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a exercitării acestei opţiuni de către creditori, fie ca urmare a exercitării opţiunii de către Ministerul Finanţelor Publice, în scopul administrării eficiente a datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice guvernamentale. În cazul rambursării anticipate, costurile aferente acestei operaţiuni reprezintă cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se efectuează operaţiunea.

4.1.c) În vederea asigurării permanente şi în condiţii de siguranţă a resurselor financiare necesare efectuării plăţilor din contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Finanţelor Publice stabileşte, prin ordin al ministrului finanţelor publice, un nivel minim necesar în acest cont. Sumele care depăşesc această valoare minimă pot fi investite în instrumente de piaţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind derularea şi utilizarea resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate.

4.1.i) Procedura contractării de împrumuturi de la Uniunea Europeană acordate în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, un memorandum privind acordul de principiu pentru contractarea de asistenţă financiară de la Uniunea Europeană în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 şi împuternicirea ministrului finanţelor publice pentru semnarea scrisorii de intenţie, prin care se solicită Comisiei Europene acordarea de asistenţă financiară pentru susţinerea unui set de măsuri de politică economică.

2.Semnarea şi transmiterea scrisorii de intenţie, prin care se solicită Comisiei Europene acordarea de asistenţă financiară pentru susţinerea unui set de măsuri de politică economică, care va cuprinde şi descrierea condiţionalităţilor negociate cu Comisia Europeană.

3.După adoptarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene (ECOFIN) privind acordarea asistenţei financiare, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului un memorandum cu tema: Aprobarea notei-mandat de negociere a condiţiilor de acordare a împrumutului şi a condiţionalităţilor ataşate tranşei/tranşelor aferente asistenţei financiare. Documentul va conţine principalele elemente tehnice şi financiare propuse de finanţator, precum şi propunerile de negociere; negocierea împrumutului se va face în limitele mandatului aprobat.

4.După negocierea documentelor juridice ce vor guverna împrumutul, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, Memorandumul cu tema: Aprobarea rezultatului negocierilor şi acordarea deplinelor puteri în vederea semnării documentelor juridice ce guvernează împrumutul: Memorandumul de înţelegere şi Acordul de împrumut.

5.În baza aprobării memorandumului de la paragraful 4, dacă finanţatorul solicită în mod expres, Ministerul Afacerilor Externe emite deplinele puteri în vederea semnării documentelor juridice ce guvernează împrumutul de către reprezentantul autorizat al României.

6.În mod excepţional, datorită urgenţei semnării documentelor juridice ce guvernează împrumutul şi dacă există suficiente elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al acestuia nu va conţine diferenţe de fond substanţiale faţă de propunerea de text a părţii române, se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi semnării, care va fi supus aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

7.Semnarea documentelor juridice ce guvernează împrumutul, şi anume Memorandumul de înţelegere şi Acordul de împrumut.

8.Documentele juridice ce guvernează împrumutul, astfel semnate şi traduse de către o firmă autorizată, angajată în condiţiile legii de Ministerul Finanţelor Publice, vor fi ratificate sau aprobate prin lege. Dacă este cazul, în cuprinsul actului normativ se va preciza mecanismul intern de implementare a împrumutului, precum şi eventualele documente ce se vor încheia în baza acestuia.

9.După virarea tranşelor în contul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea nominală va fi reîntregită, după caz, cu contravaloarea costurilor determinate de atragerea fondurilor de către Uniunea Europeană, de exemplu, pregătirea şi executarea documentaţiei împrumutului, plata serviciilor de rating, deplasări ş.a., după caz, la care se adaugă discontul, în cazul în care împrumutul a fost contractat prin emisiune de obligaţiuni.

Reîntregirea valorii nominale a împrumutului se efectuează:

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 20 "Bunuri şi servicii", art. 20.24 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor", alin. 20.24.01 "Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe" - cu contravaloarea costurilor determinate de atragerea fondurilor de către Uniunea Europeană; şi

–din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 "Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi", titlul 30 "Dobânzi", art. 30.02 "Dobânzi aferente datoriei publice externe", alin. 30.02.01 "Dobânzi aferente datoriei publice externe directe" - cu valoarea discontului.

Reîntregirea valorii nominale a împrumutului se efectuează astfel:

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată refinanţării unui titlu de stat/împrumut în valută scadent, reîntregirea se efectuează în valută;

–în cazul în care emisiunea de titluri de stat în valută este destinată finanţării deficitului bugetar sau finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reîntregirea se efectuează în lei. Sumele în lei cu care s-a efectuat reconstituirea de la bugetul de stat a valorii nominale a împrumutului se utilizează la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la data reîntregirii sau ulterior acestei date. Reîntregirea valorii nominale a emisiunii se efectuează în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil la data încasării sumelor în valută.

Pct. 9 de la pct. 4.1.i) a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

Pct. 4.1.i) a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 468 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 24 aprilie 2009.

4.1.1.Contractarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat se realizează ţinându-se cont de obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va anunţa programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa internă şi externă pentru anul următor. Acest program poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesităţilor de finanţare. Calendarul anual se detaliază prin anunţurile şi prospectele periodice emise în cursul unui an, fiind specificate caracteristicile titlurilor de stat ce urmează a fi emise. Calendarul anual, anunţurile şi prospectele periodice pot conţine informaţii cu privire la alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi programul de răscumpărări în avans (buybacks) şi operaţiunile de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).

4.1.2.În cazul titlurilor de stat emise pe piaţa internă interbancară, seria se stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Finanţelor Publice cu Depozitarul central. Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească Depozitarului central contravaloarea serviciului de alocare a codurilor ISIN.

4.1.3.Contractarea datoriei publice guvernamentale directe pe bază de legi speciale se efectuează prin lansarea de împrumuturi de stat de tipul obligaţiunilor de stat dedicate, ale căror caracteristici detaliate în prospectul de emisiune sunt stabilite prin prevederile legilor speciale.

Valoarea nominală şi data emisiunii obligaţiunilor de stat sunt indicate pe propria răspundere de către beneficiarul desemnat de legea specială, prin solicitarea scrisă, formulată şi transmisă de către acesta la Ministerul Finanţelor Publice, însoţită de următoarele documente justificative: nota contabilă şi extrasul de cont din data acordării împrumutului.

Pe baza solicitării beneficiarului desemnat, Ministerul Finanţelor Publice procedează la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al ministrului, a prospectului de emisiune al obligaţiunilor de stat.

Între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat, şi beneficiarul obligaţiunilor de stat, desemnat prin legea specială în calitate de împrumutător, se încheie o convenţie în care sunt reluate şi completate condiţiile împrumutului: valoarea nominală, rata dobânzii etc.

După aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al ministrului finanţelor publice şi semnarea convenţiei, Ministerul Finanţelor Publice le transmite în copie şi, respectiv, în original beneficiarului desemnat. Totodată, este notificată Banca Naţională a României, în calitate de agent al statului, şi se transmit la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice documentele justificative care au însoţit solicitarea formulată de beneficiarul desemnat, în vederea efectuării tuturor operaţiunilor cu privire la emisiune. Plata la scadenţă a serviciului datoriei publice guvernamentale directe, aferent titlurilor de stat emise în baza legilor speciale pentru care nu se pot aloca de către Depozitarul central coduri ISIN, se efectuează prin ordin de plată.

4.1.4.Contractarea datoriei publice guvernamentale garantate pe bază de legi speciale se efectuează prin emiterea de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi în limita plafoanelor stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale hotărârilor de Guvern date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin legea specială formulează şi depune la Ministerul Finanţelor Publice o solicitare scrisă prin care indică, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi termenul de valabilitate al garanţiei. Pe baza acestei solicitări, Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile legii speciale, procedează la elaborarea scrisorilor de garanţie, care după aprobare sunt transmise în original beneficiarului desemnat.

4.1.5.Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să ofere compensaţii pentru titlurile de stat emise în formă materializată care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat să fie identificabil prin serie, număr şi descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar deţinătorul să fi efectuat formalităţile de publicitate în condiţiile legii.

4.1.6.Procedura de contractare a finanţărilor rambursabile care reprezintă datorie publică guvernamentală directă pentru fiecare instrument de datorie, precum şi procedura de emitere a garanţiilor de stat, în scopul realizării unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească de către operatorii economici şi/sau unităţile administrativteritoriale, se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

4.2.1.Unităţile administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Finanţelor Publice numai pe baza unei legi, pentru care se prevede că rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat să se facă din bugetele locale ale acestora, după obţinerea în prealabil a autorizării de contractare din partea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, în această ordine, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

4.2.2.În cazul celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Finanţelor Publice este obligatorie aprobarea prin lege a garanţiei de stat/subîmprumutului, pentru care se prevede că rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat să se facă din surse proprii, fără a afecta bugetul general consolidat, cu avizul prealabil al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

4.2.3.Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank va analiza şi va supune spre avizare Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări proiectele propuse în vederea autorizării emiterii unei garanţii de stat sau a acordării unui subîmprumut de către Ministerul Finanţelor Publice, cu avizul prealabil al acestuia.

4.2.4.Metodologia de lucru pentru Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank, precum şi pentru Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări în materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanţii de stat de către Ministerul Finanţelor Publice se stabileşte prin norme şi proceduri de lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4.2.5.Încheierea convenţiilor de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a acordurilor de împrumut subsidiar şi garanţie, după caz, se va face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii care trebuie incluse în documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al ministrului finanţelor publice, emis în aplicarea prezentelor norme metodologice.

4.2.6.Ministerul Finanţelor Publice percepe de la instituţiile financiare sau de la beneficiarii finali un comision pentru alimentarea fondului de risc, în condiţiile ordonanţei de urgenţă, dacă legea de ratificare a împrumutului nu prevede altfel.

4.2.7.Subîmprumutarea finanţărilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice în numele statului, beneficiarilor acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau, după caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi beneficiarii finali ai împrumutului, precum şi unităţile administrativ-teritoriale garante ale acestora, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte.

4.2.8.Ministerul Finanţelor Publice, în numele statului român şi în baza prevederilor din acordurile de împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o instituţie financiară să administreze împrumuturi externe, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare. Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească în schimbul acestui serviciu un comision de administrare din sursele prevăzute în bugetul de stat.

4.2.9.Finanţările rambursabile contractate de către Ministerul Finanţelor Publice în numele statului român, a căror administrare a fost mandatată unei instituţii financiare, vor fi plătite de către beneficiarii de subîmprumut Ministerului Finanţelor Publice sau, după caz, instituţiei financiare, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar sau acordurile de împrumut subsidiar şi de garanţie.

4.5.Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale se aprobă prin lege, conform Legii nr. 590/2003.

4.6.Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, iar emisiunile de titluri de stat pe pieţele externe se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu informarea Guvernului.

Pct. 4. a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

5.Art. 5 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligaţie a statului necondiţionată şi irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plătite din bugetul de stat şi/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz.

(1^1)Începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2007, influenţele financiare rezultate din plata serviciului datoriei publice guvernamentale se regularizează cu bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la data fiecărei scadenţe.

(1^2)Pentru influenţele financiare rezultate din plăţi anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, regularizarea se face în continuare cel târziu până la data ultimei scadenţe a fiecărui împrumut şi/sau după efectuarea ultimelor regularizări cu finanţatorii, în cadrul fiecărui împrumut.

(1^3)Până la efectuarea regularizării cu bugetul de stat, sumele de natura celor prevăzute la alin. (1 1) şi (12) se pot păstra într-un cont deschis la instituţiile de credit derulatoare pe numele şi la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi se fructifică prin acordare de dobânzi.

(2)În vederea plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.

(3)Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:

a)disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b)finanţările rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c)cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat;

c^1)bugetul Trezoreriei Statului şi, în completare, bugetul de stat, în cazul plăţii dobânzii aferente titlurilor de stat de tip benchmark;

d)sumele încasate de Ministerul Finanţelor Publice de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor încheiate cu aceştia, cu respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost angajate finanţările rambursabile;

e)sumele prevăzute în bugetele persoanelor juridice care au contractat finanţări rambursabile cu garanţia statului;

f)fondul de risc constituit la Ministerul Finanţelor Publice, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii nu îşi onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice;

f^1)sumele intrate în Trezoreria Statului în contul împrumuturilor contractate de ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora şi preluate spre administrare de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit prevederilor art. 14;

g)alte surse, în condiţiile legii.

(4)Banca Naţională a României, în baza convenţiilor încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice, poate acţiona ca agent al statului în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractate în altă monedă decât moneda naţională, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa internă.

(5)Pentru activităţile derulate de către Banca Naţională a României, în conformitate cu alin. (4), în calitate de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea către terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror cuantum este stabilit prin convenţie între cele două părţi.

Norme metodologice:

5.1.Sumele reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale, datorate la scadenţe conform prospectelor de emisiune, acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului.

5.2.Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale se efectuează:

a)prin plata efectivă a sumelor datorate la scadenţă, ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale conform prevederilor legale în vigoare.

5.3.Rambursarea datoriei publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile se asigură după cum urmează:

5.3.1.Pentru finanţările rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a efectuării plăţilor revine Ministerului Finanţelor Publice, care va asigura sumele necesare din următoarele surse, după caz:

a)împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b)finanţări rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c)sume în valută trase din împrumuturi;

d)sume prevăzute în bugetul de stat şi în bugetul Trezoreriei Statului cu această destinaţie;

e)disponibilităţi ale contului curent general al Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie transformate în certificate de depozit, conform normelor metodologice specifice.

Pct. 5.3.1 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.3.2.Rambursarea ratelor de capital aferente împrumuturilor în valută contractate în vederea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate se efectuează, în funcţie de obiectivele privind managementul datoriei publice, astfel:

5.3.2.1.Echivalentul în lei al valutei necesare rambursării ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanţarea deficitului bugetului de stat, refinanţarea datoriei publice şi rambursarea anticipată se asigură astfel:

a)ratele de capital la cursul istoric de la data utilizării sumelor în valută se asigură prin refinanţarea datoriei publice;

b)diferenţele nefavorabile de curs valutar se asigură de la bugetul de stat, iar cele favorabile reprezintă venituri ale bugetului de stat.

5.3.2.2.În cazul în care sursele în valută ale Ministerului Finanţelor Publice legal constituite cu această destinaţie permit rambursarea integrală a ratelor de capital în valută obligaţiei care urmează să se plătească la scadenţă, se utilizează disponibilul în valută rambursării înregistrat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii.

Pct. 5.3.2 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.3.3.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în scopul finanţării unor programe/proiecte sau al altor necesităţi prioritare pentru economia românească şi subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligaţia să asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.4.Obligaţia de plată către creditori a serviciului aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern revine Ministerului Finanţelor Publice. Prin acordul de împrumut şi/sau acordul de împrumut subsidiar Ministerul Finanţelor Publice poate delega această atribuţie, după caz, beneficiarilor finali.

5.3.5.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi subîmprumutate unor beneficiari finali - autorităţi ale administraţiei publice centrale - instituţii publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă , beneficiarilor finali care au obligaţia să asigure prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.6.Pentru finanţările rambursabile contractate de autorităţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.7.Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau de unităţile administrativ- teritoriale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii şi/sau de la bugetul local, după caz, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut. Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau serviciile publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale şi garantate de respectivele unităţi administrativ-teritoriale, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.8.În situaţia în care beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale - ai finanţărilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de stat prin Ministerul Finanţelor Publice nu dispun de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor de plată la scadenţă, conform clauzelor acordului de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de plată a serviciului datoriei publice revine Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat sau garant, şi se efectuează din fondul de risc, în baza art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă.

5.3.9.În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul Finanţelor Publice este obligat să efectueze plata sumelor garantate, utilizând sursele prevăzute de lege.

În funcţie de prevederile legii speciale în baza căreia a fost emisă garanţia ce urmează a fi executată, sursele de efectuare a plăţilor sunt, după caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu această destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevăzute de legea specială.

În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale fie ajung la scadenţă, fie, în funcţie de prevederile legii speciale, după caz, au scadenţa înainte de data-limită menţionată în scrisoarea de garanţie, Ministerul Finanţelor Publice procedează la anularea acestora.

5.3.10.Pentru finanţările rambursabile subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale - şi pentru cele contractate de operatori economici şi/sau de unităţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, în care în actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri se specifică drept sursă de rambursare sursele proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, respectiv bugetul local sau numai surse proprii, active până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu modificările ulterioare, plata serviciului datoriei publice se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată.

Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării datoriei publice, rambursării anticipate, susţinerii balanţei de plăţi şi a rezervei valutare, active până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu modificările ulterioare, rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează din sursele prevăzute la art. 5 din ordonanţa de urgenţă, cu modificările ulterioare.

Pct. 5.3.10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.4.Disponibilităţile rămase neangajate în contul curent general al Trezoreriei Statului, după finanţarea deficitelor bugetare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi utilizate în scopurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.

5.5.Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează în condiţiile stabilite prin lege, în limita disponibilului înregistrat pe baza extrasului de cont datat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii. Cu sumele încasate şi utilizate pentru diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat se diminuează deficitele din anii precedenţi, în ordinea înregistrării acestora.

5.6.Cheltuielile prevăzute în bugetul de stat privind plata serviciului datoriei publice guvernamentale se vor efectua conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

5.7.Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente împrumuturilor de stat se va face din sursele legal constituite cu această destinaţie, în funcţie de condiţiile pieţei financiare şi de priorităţi, după caz. Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor se plătesc conform pct. 5.3.1 lit. d).

Pct. 5.7. a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 608 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 28 iulie 2010.

5.8.Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei plăţii, dacă în acordul/contractul/convenţia de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie vor rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

5.9.Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte că plăţile se fac prin Ministerul Finanţelor Publice, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Finanţelor Publice, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în valută, calculată la cursul de schimb valutar valabil la data plăţii către Ministerul Finanţelor Publice, la care se adaugă o marjă asigurătoare de 5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre data plăţii către Ministerul Finanţelor Publice şi data plăţii către creditor. În cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă obligaţia de plată a subîmprumutatului/beneficiarului final, respectiv echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Finanţelor Publice. Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor returna de către Ministerul Finanţelor Publice din proprie iniţiativă. În cazul în care suma în lei virată de subîmprumutat nu acoperă echivalentul în lei al valutei cumpărate de Ministerul Finanţelor Publice de la Banca Naţională a României, determinând astfel decontarea cu întârziere a contravalorii în lei a obligaţiei de plată în valută de către Ministerul Finanţelor Publice la Banca Naţională a României, pentru care aceasta calculează penalităţi, subîmprumutatul va suporta integral penalizarea comunicată/calculată de Banca Naţională a României pentru decontarea parţială a sumelor datorate.

5.10.Plata în altă monedă decât moneda naţională a serviciului datoriei publice guvernamentale, de către Ministerului Finanţelor Publice, se poate efectua prin Banca Naţionala a României, în baza unei convenţii.

5.10.1.În cazul finanţărilor rambursabile de pe piaţa externă, Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută, dacă este cazul, şi ordinul de plată de valută pe baza notificării de plată transmise de creditor. Ministerul Finanţelor Publice virează la data scadenţei, respectiv în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, contravaloarea în lei, calculată pe baza cursului valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă. Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a valutei scadente sunt notificarea de plată primită de la creditor şi/sau, după caz, comunicarea Băncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.10.2.În cazul finanţărilor rambursabile în valută de pe piaţa internă, în situaţia în care sursele în valută ale Ministerului Finanţelor Publice, legal constituite şi destinate plăţii serviciului, nu permit efectuarea plăţilor scadente, se solicită cumpărarea de valută de la Banca Naţională a României prin ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută. Plata efectivă a valutei datorate la scadenţă se efectuează prin ordinul de plată de valută, în baza obligaţiei de plată la scadenţă către deţinătorii finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta cumpărată, în aceeaşi zi, Ministerului Finanţelor Publice calculează şi virează Băncii Naţionale a României echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua efectuării plăţii.

În situaţia în care plata serviciului datoriei publice guvernamentale de pe piaţa internă se efectuează în monedă naţională, Ministerului Finanţelor Publice poate utiliza valuta legal constituită cu această destinaţie, prin vânzarea de valută către Banca Naţională a României, pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valută, la cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.11.- (1) Încetarea valabilităţii garanţiei de stat se produce atunci când:

a)obligaţiile aferente finanţării rambursabile garantate de stat sunt achitate în totalitate de către beneficiarul acestuia sau de un terţ;

b)Ministerul Finanţelor Publice efectuează plata sau plăţile, până la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de garanţie de stat;

c)termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garanţie a expirat;

d)alte condiţii prevăzute expres în scrisoarea de garanţie.

(2)Stingerea obligaţiilor ce decurg din contractul de împrumut atrage încetarea valabilităţii scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 10 zile de la îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1).

5.12.Începând cu anul 2009 operaţiunile de plăţi în valută se pot efectua şi prin Trezoreria Operativă Centrala, din contul de corespondent în valută deschis de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

5.13.Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei fiscale, urmăreşte modul în care beneficiarii finanţărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate constituie şi asigură sursele de rambursare a finanţărilor rambursabile şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri aferente finanţărilor rambursabile respective.

Pct. 5. a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

6.Art. 6 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garanţiile de stat, precum şi din subîmprumuturi se constituie fondul de risc;

(2)Nivelul comisionului la fondul de risc datorat de unităţile administrativ-teritoriale se stabileşte la un nivel inferior celui calculat în conformitate cu procedurile prevăzute în normele metodologice emise în baza art. 12 alin (1), prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare;

(3)Sursele fondului de risc sunt:

a)sumele încasate sub formă de comisioane de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat;

b)sumele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente finanţărilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat plătite de Ministerul Finanţelor Publice, în numele garantatului sau subîmprumutatului;

c)dobânzi la disponibilităţile aflate în contul fondului de risc;

d)majorări de întârziere, la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate pentru neplata în termen de către subîmprumutaţi sau garantaţi de stat, a comisioanelor la fondul de risc şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţării rambursabile;

e)sume recuperate conform legii;

f)fonduri alocate de la bugetul de stat în acest scop;

(4)Sumele aflate în fondul de risc sunt destinate achitării obligaţiilor aferente garanţiilor de stat şi subîmprumuturilor, în cazul în care subîmprumutaţii sau garantaţii de stat nu dispun la scadenţă de resurse financiare proprii pentru achitarea obligaţiilor de plată.

(5)Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor.

(6)Disponibilităţile aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul de stat în limita sumelor alocate din acest buget. Disponibilităţile rămase în fondul de risc la sfârşitul anului după regularizarea cu bugetul de stat se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Norme metodologice:

6.1.Pe baza analizei economice şi financiare a documentaţiei prezentate de persoana juridică solicitantă de garanţie de stat sau de subîmprumut, Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank sau alt agent desemnat, la solicitarea acestuia, determină gradul de risc al solicitantului.

6.2.În funcţie de gradul de risc stabilit conform pct. 6.1, Ministerul Finanţelor Publice determină nivelul comisionului de risc în procente, iar suma datorată se determină prin aplicarea cotei procentuale la valoarea împrumutului garantat sau subîmprumutat, cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale, în cazul în care nivelul comisionului la fondul de risc datorat de acestea se stabileşte la un nivel inferior celui calculat conform pct. 6.1 şi 6.2, prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

6.3.Comisionul de risc reprezintă suma datorată la fondul de risc de beneficiarul unei finanţări rambursabile garantate de stat sau de subîmprumutat, în cuantumul şi la termenele stipulate în convenţia de garantare, în acordul de subîmprumut sau acordul de subîmprumut şi de garanţie, încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice.

6.4.Ministerul Finanţelor Publice va emite norme tehnice pentru determinarea comisionului de risc, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

6.5.Modul de gestionare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului şi în contabilitatea persoanelor juridice a operaţiunilor legate de acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

6.6.Evidenţa contabilă a fondului de risc se organizează atât la Ministerul Finanţelor Publice, cât şi la fiecare persoană juridică care s-a angajat să plătească contribuţii la fondul de risc, în baza convenţiei de garantare, a acordului de subîmprumut sau a acordului de subîmprumut şi de garanţie.

6.7.Garanţiile de stat pentru finanţări rambursabile reprezintă obligaţii indirecte ale statului român, care se exercită în cazul în care beneficiarul final nu poate să achite, în întregime sau parţial, rata de capital, dobânda, comisioanele şi/sau alte costuri aferente, stabilite în conformitate cu clauzele acordului/contractului de împrumut.

6.8.În cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate nu poate asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, acesta va înainta Ministerului Finanţelor Publice o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, după caz, şi va declara pe propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data scadenţei din acordurile/contractele de împrumut, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achitării sumelor scadente. Cererea de plată va include ratele de capital datorate, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente, precum şi data scadenţei plăţilor ce urmează să fie făcute creditorului de către Ministerul Finanţelor Publice.

6.8^1.În cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate se află în procedură de faliment şi/sau insolvenţă, Ministerul Finanţelor Publice va dispune, în calitate de garant şi/sau împrumutat, efectuarea la termenele scadente, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, a plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, pe baza notificării de plată primite de la creditor şi a cererii de plată a administratorului judiciar şi/sau lichidatorului.

Pct. 6.8^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

6.9.În cazul în care specificaţiile din cererea de plată sunt în conformitate cu clauzele acordului de împrumut, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8 şi/sau 6.8^1, Ministerul Finanţelor Publice va solicita Băncii Naţionale a României plata sumelor scadente către creditor în contul indicat de beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de creditor la data specificată în cerere şi va dispune transferarea contravalorii în lei a valutei din fondul de risc în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă.

Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate, contractate în valută de la un finanţator intern.

Pct. 6.9. a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

6.10.În cazul garanţiilor în lei acordate de Ministerul Finanţelor Publice unităţilor administrativ-teritoriale care au contractat împrumuturi pentru prefinanţarea investiţiilor pe Măsura 2.1. SAPARD, în situaţia în care beneficiarii acestora nu pot asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, aceştia vor înainta Ministerului Finanţelor Publice o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorii de garanţie şi contractului de împrumut, şi vor declara pe propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data plăţilor, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achitării sumelor scadente. Ministerul Finanţelor Publice va efectua plata în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii scrise de la finanţatorul intern. Cererea de plată va conţine elementele prevăzute la pct. 6.8.

6.11.În cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate, în condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8, 6.8^1 şi/sau 6.9, Ministerul Finanţelor Publice va dispune plata sumei în lei datorate creditorului intern în contul indicat de beneficiarul/ beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de către creditorul intern.

Pct. 6.11. a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.458 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008.

6.12.Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate. Disponibilităţile fondului de risc existente în contul curent general al Trezoreriei Statului sunt purtătoare de dobândă. Nivelul ratei dobânzii se stabileşte la nivelul dobânzii la vedere practicate de Trezoreria Statului.

7.Art. 7 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Sumele plătite la scadenţe de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat sau garant, în contul subîmprumutaţilor ori garantaţilor de stat, ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, majorările de întârziere aferente acestor categorii de debite, precum şi debitele rezultate din împrumuturile acordate din contul general al Trezoreriei Statului urmează regimul juridic al creanţelor fiscale şi se recuperează conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se individualizează la data scadenţei sumele de recuperat şi care constituie, în momentul emiterii, titluri de creanţă, urmând să devină potrivit legii titluri executorii. În cazul în care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat asupra acestor sume, executarea silită se efectuează în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 20 decembrie 2007.

(2)Cu sumele recuperate în condiţiile prezentului articol se reîntregeşte disponibilul fondului de risc pentru datoria publică guvernamentală.

Norme metodologice:

7.1.Sumele plătite de Ministerul Finanţelor Publice în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, precum şi majorările de întârziere aferente acestor categorii de debite se recuperează, conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale, de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se individualizează la scadenţă sumele de recuperat şi care constituie, în momentul emiterii, titluri de creanţă, urmând să devină, potrivit legii, titluri executorii. Procedura de recuperare a sumelor plătite de către Ministerul Finanţelor Publice se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

8.Art. 8 din ordonanţa de urgenţă:

Ministerul Finanţelor Publice elaborează anual raportul privind datoria publică guvernamentală şi îl transmite Guvernului spre aprobare. Forma aprobată a raportului este transmisă spre informare Parlamentului, dar nu mai târziu de data de 30 iulie a anului următor celui de raportare.

Norme metodologice:

8.1.Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual şi prezintă Guvernului, spre aprobare, şi Parlamentului, spre informare, Raportul privind datoria publică guvernamentală, care va conţine informaţii despre portofoliul datoriei publice guvernamentale, serviciul datoriei, indicatori de îndatorare publică şi informaţii despre piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat, precum şi modul de implementare a strategiei pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pentru anul anterior.

Pct. 8.1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 132 din 16 februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 24 februarie 2011.

9.Art. 9 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor rambursabile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

(2)Dacă fapta prevazută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

10.Art. 10 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările rambursabile contractate direct sau garantate de stat ori de unităţile administrativ-teritoriale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(2)Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

11.Art. 11 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Nerespectarea obligaţiilor de raportare de către beneficiarii de împrumuturi care constituie datorie publică, conform normelor emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.

Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 20 decembrie 2007.

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale împuternicite, în condiţiile legii.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Norme metodologice:

11.1.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domeniul fiscal împrumutaţii, subîmprumutaţii sau garantaţii, în baza sesizărilor transmise de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

12.Art. 12 din ordonanţa de urgenţă:

(1)La propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, Guvernul aprobă norme metodologice de aplicare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(2)Modalităţile de înregistrare şi raportare a datoriei publice se stabilesc prin normele metodologice prevăzute la alin. (1).

Norme metodologice:

12.2.1.Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a ţine registrul datoriei publice, în care se evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică. Registrul datoriei publice reprezintă baza de date în format electronic, care evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică şi care are 4 componente: subregistrul datoriei publice guvernamentale directe, subregistrul datoriei publice guvernamentale garantate, subregistrul datoriei publice locale directe şi subregistrul datoriei publice locale garantate.

12.2.2.Registrele vor cuprinde date privind finanţările rambursabile contractate direct şi garanţiile acordate, inclusiv valoarea acestora, nivelul ratelor dobânzilor, comisioanelor, precum şi alte informaţii stabilite prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

12.2.3.Beneficiarii finanţărilor rambursabile care constituie datoria publică în conformitate cu prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă vor raporta până la data de 15 a lunii informaţii pentru luna anterioară privind datoria angajată, în structura stabilită prin normele aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

12.2.4.Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual Contul general al datoriei publice, anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, care se transmite spre aprobare Parlamentului României. Contul general al datoriei publice cuprinde Contul general al datoriei publice guvernamentale şi Contul general al datoriei publice locale, la care se anexează situaţia garanţiilor acordate de stat şi unităţile administrativ-teritoriale.

12.2.5.Structura Contului general al datoriei publice se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

13.Art. 13 din ordonanţa de urgenţă:

Pentru contractarea şi administrarea datoriei publice locale se aplică prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.

Norme metodologice:

13.1.Datoria publică locală, definită prin art. 2 din ordonanţa de urgenţă, face parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice locale se va efectua din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare sau, după caz, din resursele financiare proprii ale beneficiarilor de garanţii emise de unităţile administrativ-teritoriale.

13.2.Contractarea şi garantarea finanţărilor rambursabile, pentru realizarea investiţiilor publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale se efectuează de către unităţile administrativ-teritoriale numai cu avizul prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

13.3.Unităţile administrativ-teritoriale care derulează împrumuturi interne şi/sau externe contractate direct au obligaţia de a raporta lunar Ministerului Finanţelor Publice tragerile efectuate din aceste împrumuturi, în termenul prevăzut la pct. 12.2.3, în vederea determinării influenţei cuantumului acestora asupra deficitului bugetului general consolidat. De asemenea, trimestrial, se vor transmite estimări privind efectuarea unor astfel de trageri pe perioadă de un an următoare raportării.

13.4.Înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale se efectuează conform normelor aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

14.Art. 14 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Începând cu anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice preia spre administrare următoarele categorii de acorduri de împrumut, numai după obţinerea acordului finanţatorului:

a)acorduri de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de rambursare este bugetul de stat, prin bugetul împrumutatului/subîmprumutatului, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, astfel cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;

b)acordurile de împrumut încheiate de Ministerul Finanţelor Publice şi operatorii economici cu băncile finanţatoare, în regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, astfel cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în care în actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri se specifică drept sursă de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în completare, de la bugetul de stat, se va considera că aceasta este obligaţia de drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţă, nu se preia în sarcina Ministerului Finanţelor Publice pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă;

c)acordurile de împrumut contractate de operatori economici şi garantate de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, astfel cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.

(2)Începând cu anul 2009, în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj nu se mai aprobă credite bugetare destinate plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de către ordonatorii principali de credite şi/sau de operatorii economici cu garanţia statului ori contractate de către Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, definite la alin. (1), ale căror surse de rambursare sunt bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

(3)În aplicarea prevederilor alin. (1), Ministerul Finanţelor Publice asigură includerea în bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - «Acţiuni generale», a fondurilor necesare efectuării plăţii serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor externe şi interne contractate de către ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de către Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora.

(4)Începând cu anul 2009, nu se mai includ în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj sume alocate din împrumuturile interne şi externe contractate de către ordonatorii principali de credite şi/sau de operatorii economici cu garanţia statului ori contractate de către Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, definite la alin. (1), ale căror surse de rambursare sunt bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, cu excepţia sumelor aferente acreditivelor deschise şi operaţionale şi după data de 1 ianuarie 2009, care vor fi cuprinse în continuare în bugetul ordonatorului principal de credite ca sume alocate din intrări de credite externe.

(5)Cheltuielile echivalente valorii sumelor rămase de tras din împrumuturile prevăzute la alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj, în cadrul sumelor alocate de la aceste bugete, cu excepţia sumelor aferente acreditivelor deschise şi operaţionale şi după data de 1 ianuarie 2009, care vor fi cuprinse în continuare în bugetul ordonatorului principal de credite ca sume alocate din intrări de credite externe.

(6)Ministerul Finanţelor Publice va efectua tragerile din împrumuturile prevăzute la alin. (4) şi va utiliza sumele respective pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru efectuarea plăţilor externe în contul datoriei publice guvernamentale.

(7)Obligaţiile financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol se preiau de către Ministerul Finanţelor Publice pe bază de protocol de predare-preluare încheiat cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor respective şi/sau cu operatorii economici care au astfel de obligaţii. Aceste protocoale se vor încheia până cel târziu la data de 31 decembrie 2008. (8) Propunerile pentru proiectul bugetului de stat pe anul 2009, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol, se vor face de către Ministerul Finanţelor Publice în colaborare cu ordonatorii principali de credite şi/sau cu operatorii economici implicaţi în aplicarea acestor prevederi.

(9)Până la data de 1 august 2008, acordurile de împrumut contractate direct sau garantate de stat, precum şi actele normative de aprobare ori ratificare a acestora se modifică în mod corespunzător, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol. În cazul în care nu se obţine acordul finanţatorilor, se aplică prevederile din acordurile de împrumut încheiate cu aceştia şi din actele normative de aprobare sau ratificare a acordurilor încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(10)Toate cheltuielile ocazionate de amendarea acordurilor de împrumut contractate direct sau garantate de stat în baza alin. (9) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - «Acţiuni generale».

Art. 14 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 20 decembrie 2007.

Norme metodologice:

14.1.Pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă vor fi preluate spre administrare de către Ministerul Finanţelor Publice următoarele categorii de acorduri de împrumut, numai după obţinerea acordului finanţatorului:

a)acorduri de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de rambursare este bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite împrumutat/subîmprumutat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;

b)acordurile de împrumut încheiate de Ministerul Finanţelor Publice şi operatori economici cu băncile finanţatoare, în regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în care actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri specifică drept sursă de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în completare, de la bugetul de stat, se va considera că aceasta este obligaţia de drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţă, nu se preia în sarcina Ministerului Finanţelor Publice pentru scopurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă;

c)acordurile de împrumut contractate de operatori economici şi garantate de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.

14.2.Ministerul Finanţelor Publice elaborează, cu consultarea ordonatorilor principali de credite, norme metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

15.Art. 15 din ordonanţa de urgenţă:

(1)La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea datoriei publice nr. 313/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile art. 77 alin. (1) lit. c) şi d), iar din alin. 2 - normele de trimitere la alin. (1) lit. c) şi d), din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.

(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, norma de trimitere la art. 20 din Legea datoriei publice nr. 313/2004 din cuprinsul art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2006 privind finanţarea unor proiecte de investiţii care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare se consideră trimitere la art. 3 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3)Procedurile de contractare a datoriei publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitivă pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu respectarea prevederilor art. 14. (4) Derularea împrumuturilor active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va face conform procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 14.