Norme metodologice din 6 decembrie 2007

1.Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă):

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul general şi principiile administrării datoriei publice.

Norme metodologice:

1.1.Prin administrarea datoriei publice se înţelege ansamblul operaţiunilor privind dimensionarea, structurarea, contractarea şi derularea datoriei publice guvernamentale, incluzând refinanţarea/rambursarea, modificarea caracteristicilor, înregistrarea şi raportarea acesteia, precum şi administrarea riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale şi ansamblul operaţiunilor de autorizare şi monitorizare a datoriei publice locale.

2.Art. 2 lit. d) şi e) din ordonanţa de urgenţă:

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)autorizare bugetară permanentă - autorizarea Guvernului de a asigura permanent surse în bugetul de stat aferente plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale, conform prevederilor legale în vigoare;

b)Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - organismul care avizează condiţiile financiare privind emiterea de garanţii de stat, precum şi acordarea de subîmprumuturi sub forma unor obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, ale cărui componenţă şi competenţe se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

c)datorie publică - totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale;

d)datorie publică guvernamentală - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

e)datorie publică locală - totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

f)fond de risc - fondul constituit la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi la nivelul unităţii administrativ-teritoriale de către autorităţile administraţiei publice locale, din comisioanele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de Guvern, respectiv de la garantaţii de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din alte surse prevăzute de lege;

g)garantat - persoana juridică pentru care se prevede că rambursarea finanţării garantate de stat să se facă din veniturile proprii, fără a afecta bugetul de stat, sau, în cazul garanţiilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale, se prevede că rambursarea să se facă din bugetele locale, precum şi din veniturile operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale care beneficiază de garanţiile acordate de către acestea, pentru care se prevede că rambursarea să se facă din surse proprii;

h)garanţie - angajamentul asumat în numele şi în contul statului de către Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, sau de către unităţile administrativ-teritoriale, prin autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

i)serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, sau de către unitătile administrativ-teritoriale prin autorităţile administraţiei publice locale pentru o perioadă determinată;

j)subîmprumut - finanţare rambursabilă angajată de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi transferată către subîmprumutat prin acordul de împrumut subsidiar;

k)subîmprumutat - persoana juridică care beneficiază de împrumuturi angajate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi a căror rambursare se asigură exclusiv din veniturile proprii ale acesteia, fără a afecta bugetul de stat sau în cazul unităţilor administrativ-teritoriale se prevede că rambursarea să se facă din bugetele locale.

Norme metodologice:

2.b) Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - examinează şi avizează emiterea de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici şi unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

2.c) Datorie publică reprezintă totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale, care pot fi exprimate în moneda naţională şi în valută. În scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligaţie exprimată în valută este calculată în monedă naţională, utilizându-se cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României valabil în ultima zi din perioada pentru care se face raportarea.

2.d) Datoria publică guvernamentală este alcătuită din datoria publică guvernamentală directă şi datoria publică guvernamentală garantată.

Datoria publică guvernamentală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă), inclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Datoria publică guvernamentală garantată reprezintă totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, exclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

2.e) Datoria publică locală este alcătuită din datoria publică locală directă şi datoria publică locală garantată.

Datoria publică locală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate direct de către acestea, pe baze contractuale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria publică locală garantată reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de către acestea, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3.Art. 3 din ordonanţa de urgenţă:

(1)În procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor are ca obiectiv asigurarea necesităţilor de finanţare guvernamentală în condiţiile minimizării costurilor pe termen lung şi limitării riscurilor implicate;

(2)Instrumentele utilizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor în scopul atingerii obiectivelor privind administrarea datoriei publice guvernamentale se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. La definirea instrumentelor de datorie se vor avea în vedere reglementările în materie ale instituţiilor europene abilitate;

(3)În cazul operaţiunilor de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate încheia acorduri cu instituţiile financiare, în vederea utilizării de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea bilaterală a obligaţiilor rezultate între părţile participante, astfel încât să rezulte periodic o singură obligaţie finală netă a uneia dintre părţi, în conformitate cu legislaţia în materie în vigoare şi în baza normelor emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă;

(4)Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează cu consultarea Băncii Naţionale a României strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pe care o înaintează spre aprobare Guvernului şi spre informare Parlamentului României; strategia este revizuibilă anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile de finanţare o impun;

(5)Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate în urma efectuării operaţiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile alin. (1), reprezintă venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau ale bugetului trezoreriei statului.

Norme metodologice:

3.1.Ministerul Economiei şi Finanţelor este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale, directă şi garantată, în lei şi în valută, şi are, pentru îndeplinirea acestui scop, autoritatea de a întreprinde următoarele:

a)estimează şi asigură necesarul de lichiditate şi disponibilităţi băneşti pentru realizarea la timp şi în condiţii de siguranţă a cheltuielilor bugetare;

b)administrează datoria publică guvernamentală, inclusiv costurile şi riscurile asociate, ţinând cont de evoluţia pieţelor financiare interne şi externe, astfel încât, pe termen lung, să se minimizeze costurile aferente, prin acceptarea unor riscuri limitate;

c)stabileşte, ţinând cont de contextul şi de perspectivele macroeconomice, precum şi de condiţiile şi perspectivele pieţelor financiare, strategia, instrumentele şi caracteristicile datoriei publice guvernamentale;

d)în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, menţine în permanenţă relaţii cu instituţiile financiare interne şi externe, cu mediile investiţionale şi cu agenţiile internaţionale de rating şi monitorizează factorii care pot influenţa condiţiile derulării eficiente şi în siguranţă a operaţiunilor specifice;

e)elaborează anual Contul general al datoriei publice, ca anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat.

3.2.Instrumentele de datorie utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise şi/sau utilizate doar de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, fiind denominate în lei şi/sau în valută, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe, după cum urmează:

3.2.1.Instrumentele de datorie publică guvernamentală ce pot fi contractate, nefiind însă limitate la acestea, sunt:

a)titlurile de stat, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;

b)împrumuturile de la instituţii financiare româneşti sau străine;

c)împrumuturile de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;

d)împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

e)instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;

f)leasing financiar;

g)instrumente de cash management (atragere de depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);

h)scrisori de garanţie de stat.

3.2.2.Instrumentele de datorie pot fi contractate pe termen scurt (durata de rambursare nu depăşeşte un an), pe termen mediu (durata de rambursare este mai mare de un an, dar nu depăşeşte 5 ani) şi pe termen lung (durata de rambursare depăşeşte 5 ani).

3.2.3.Datoria contractată până la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă de către ordonatorii principali de credite fără garanţia statului sau de către operatorii economici, în baza scrisorilor de confort pentru care rambursarea se efectuează din surse proprii şi în completare din bugetul de stat, se înregistrează în registrul datoriei publice.

3.2.4.În scopul contractării datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor menţionate la pct. 3.2.1. lit. b), e) şi f), Ministerul Economiei şi Finanţelor alege instituţia/instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice; în cazul emisiunilor de titluri de stat, prin licitaţie, conform regulamentelor şi procedurilor specifice pieţei titlurilor de stat; în cazul împrumuturilor bilaterale de la instituţii financiare, selecţia se realizează prin transmiterea de cerere de ofertă către instituţiile financiare şi/sau publicarea cererii de ofertă pe web-site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor; în cazul emisiunilor de titluri de stat pe pieţele internaţionale, selecţia se realizează doar după aprobarea în Guvern a emisiunii, pe baza transmiterii de cerere de ofertă către instituţii financiare şi/sau publicarea cererii de ofertă pe web-site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor; în cazul împrumuturilor pe termen scurt în cadrul operaţiunilor de cash management, selecţia se poate realiza pe bază de anunţuri transmise prin mijloace de comunicaţie (e-mail securizat, fax etc.) sau prin alte metode, conform legislaţiei privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului.

3.2.5.În funcţie de tipul instrumentului ales şi de complexitatea procedurii de selecţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate emite norme privind procedura de selecţie a instituţiei finanţatoare, aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, astfel încât transparenţa, durata şi siguranţa procesului de contractare a finanţării rambursabile să fie adecvate caracteristicilor specifice ale pieţelor accesate şi să conducă la executarea eficientă a operaţiunilor respective.

3.2.6.Pentru administrarea riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să facă următoarele operaţiuni, fără a se limita la acestea:

a)swap-uri valutare, contracte futures, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului valutar;

b)contracte forward, swap-uri pe rata dobânzii, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului de dobândă;

c)operaţiuni de administrare a serviciului datoriei publice guvernamentale prin refinanţarea datoriei scadente şi/sau rambursarea anticipată a unei datorii existente nescadente, incluzând modificarea condiţiilor aferente datoriei existente prin operaţiuni de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat, de preschimbare a acestora cu titluri de stat noi, de preschimbare a unor instrumente cu alte instrumente de natura datoriei publice guvernamentale, precum şi alte operaţiuni;

d)operaţiuni de administrare a riscului de credit aferent portofoliului de datorie guvernamentală prin acordarea/perceperea de garanţii/colaterale celorlalte părţi cu care încheie contracte/acorduri în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale.

3.2.7.Definiţiile şi condiţiile de utilizare a instrumentelor menţionate la pct. 3.2.1 şi 3.2.4 se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

3.3.1.În scopul realizării operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate încheia cu instituţii financiare contracte/acorduri-cadru (acorduri ISDA) care nu generează obligaţii financiare pentru părţile semnatare, dar care stipulează condiţiile generale în care se vor desfăşura operaţiunile între părţi.

3.3.2.Acordurile menţionate la pct. 3.3.1 definesc şi reglementează operaţiunile de compensare bilaterală (netting), care presupun compensarea, până la obţinerea unei sume nete (off-set), convertită într-o singură valută, a valorilor unor drepturi sau obligaţii de plată rezultate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi instituţiile financiare cu care se încheie acordurile/contractele financiare pentru administrarea datoriei guvernamentale şi/sau de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale.

3.3.3.În baza acordurilor încheiate cu instituţiile financiare, prevăzute la pct. 3.3.2, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate utiliza instrumente financiare derivate (swap-uri valutare, de rată a dobânzii, contracte forward sau futures, opţiuni etc.) pentru asigurarea riscurilor specifice unor obligaţii de natura datoriei guvernamentale existente şi/sau viitoare fără a mai fi necesară o selecţie prealabilă a instituţiei financiare care va oferi instrumentul ales.

3.3.4.Instrumentele financiare derivate, utilizate în conformitate cu pct. 3.3.2, pot genera schimbarea fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice guvernamentale existente şi/sau viitoare, ele fiind strâns legate de aceste obligaţii-suport. Definiţiile şi condiţiile de utilizare pentru aceste instrumente se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

3.4.1.Strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale prezintă obiectivele referitoare la managementul datoriei publice pe termen mediu, precum şi instrumentele care vor fi utilizate în scopul atingerii acestor obiective, ţinând cont de evoluţiile şi perspectivele macroeconomice şi cele aferente pieţelor financiare pe perioada acoperită.

3.4.2.Până la sfârşitul anului 2007 va fi elaborată, supusă aprobării Guvernului şi transmisă spre informare Parlamentului prima strategie pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, care va acoperi perioada 2008-2010.

3.4.3.Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale poate fi revizuită anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţiile condiţiilor de piaţă şi de modificarea necesităţilor de finanţare, ca urmare a modificării ţintei de deficit bugetar.

3.4.4.În fiecare an, începând cu anul 2009, până la 31 martie, Ministerul Economiei şi Finanţelor va prezenta spre aprobare Guvernului României raportul referitor la implementarea strategiei pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pentru anul anterior.

3.5.1.Veniturile şi cheltuielile rezultate în urma utilizării instrumentelor financiare derivate şi/sau a altor instrumente specifice administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale reprezintă venituri şi/sau cheltuieli ale bugetului de stat.

3.5.2.Veniturile din dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit la bugetul Trezoreriei Statului; plata dobânzii la scadenţă, aferentă acestor titluri, se efectuează din bugetul Trezoreriei Statului, în limita creditelor bugetare aprobate şi în completare de la bugetul de stat.

4.Art. 4 din ordonanţă:

(1)Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în următoarele scopuri:

a)finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent;

b)refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale;

c)menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu criteriile prevăzute în normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin (1);

d)finanţarea pe bază de lege, a unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească;

(2)În cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, prin lege, numai după obţinerea avizului din partea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări;

(3)Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor;

(4)Pe parcursul unui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor contractează împrumuturi guvernamentale, pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de evoluţia disponibilităţilor existente în contul curent general al Trezoreriei Statului şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acelui an.

(5)Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului bugetului de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(6)Modalitatea de aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme metodologice:

4.1.b) Refinanţarea datoriei publice guvernamentale reprezintă contractarea unei datorii noi în vederea plăţii unei obligaţii financiare de natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/răscumpărarea anticipată reprezintă plata înainte de termen/scadenţă a unei obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a exercitării acestei opţiuni de către creditori, fie ca urmare a exercitării opţiunii de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în scopul administrării eficiente a datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice guvernamentale. În cazul rambursării anticipate, costurile aferente acestei operaţiuni reprezintă cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se efectuează operaţiunea.

4.1.c) În vederea asigurării permanente şi în condiţii de siguranţă a resurselor financiare necesare efectuării plăţilor din contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Economiei şi Finanţelor stabileşte, prin ordin al ministrului, un nivel minim necesar în acest cont. Sumele care depăşesc această valoare minimă pot fi investite în instrumente de piaţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind derularea şi utilizarea resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate.

4.1.1.Contractarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat se realizează ţinându-se cont de obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor va anunţa programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa internă şi externă pentru anul următor. Acest program poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesităţilor de finanţare. Calendarul anual se detaliază prin anunţurile şi prospectele periodice emise în cursul unui an, fiind specificate caracteristicile titlurilor de stat ce urmează a fi emise. Calendarul anual, anunţurile şi prospectele periodice pot conţine informaţii cu privire la alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi programul de răscumpărări în avans (buybacks) şi operaţiunile de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).

4.1.2.În cazul titlurilor de stat emise pe piaţa internă interbancară, seria se stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu Depozitarul central. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să plătească Depozitarului central contravaloarea serviciului de alocare a codurilor ISIN.

4.1.3.Contractarea datoriei publice guvernamentale directe pe bază de legi speciale se efectuează prin lansarea de împrumuturi de stat de tipul obligaţiunilor de stat dedicate, ale căror caracteristici detaliate în prospectul de emisiune sunt stabilite prin prevederile legilor speciale.

Valoarea nominală şi data emisiunii obligaţiunilor de stat sunt indicate pe propria răspundere de către beneficiarul desemnat de legea speciala, prin solicitarea scrisă, formulată şi transmisă de către acesta la Ministerul Economiei şi Finanţelor, însoţită de următoarele documente justificative: nota contabilă şi extrasul de cont din data acordării împrumutului.

Pe baza solicitării beneficiarului desemnat, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedează la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al ministrului, a prospectului de emisiune al obligaţiunilor de stat.

Între Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi beneficiarul obligaţiunilor de stat, desemnat prin legea specială în calitate de împrumutător, se încheie o convenţie în care sunt reluate şi completate condiţiile împrumutului: valoarea nominală, rata dobânzii etc.

După aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor şi semnarea convenţiei, Ministerul Economiei şi Finanţelor le transmite în copie şi, respectiv, în original beneficiarului desemnat. Totodată, este notificată Banca Naţională a României, în calitate de agent al statului, şi se transmit la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor documentele justificative care au însoţit solicitarea formulată de beneficiarul desemnat, în vederea efectuării tuturor operaţiunilor cu privire la emisiune.

4.1.4.Contractarea datoriei publice guvernamentale garantate pe bază de legi speciale se efectuează prin emiterea de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi în limita plafoanelor stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale hotărârilor de Guvern date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin legea specială formulează şi depune la Ministerul Economiei şi Finanţelor o solicitare scrisă prin care indică, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi termenul de valabilitate al garanţiei. Pe baza acestei solicitări, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu prevederile legii speciale, procedează la elaborarea scrisorilor de garanţie, care după aprobare sunt transmise în original beneficiarului desemnat.

4.1.5.Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să ofere compensaţii pentru titlurile de stat emise în formă materializată, care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat să fie identificabil prin serie, număr şi descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar deţinătorul să fi efectuat formalităţile de publicitate în condiţiile legii.

4.1.6.Procedura de contractare a finanţărilor rambursabile care reprezintă datorie publică guvernamentală directă pentru fiecare instrument de datorie, precum şi procedura de emitere a garanţiilor de stat se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

4.2.1.Unităţile administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor numai pe baza unei legi speciale, după obţinerea în prealabil a autorizării de contractare din partea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, în această ordine. În cazul celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor sunt obligatorii aprobarea prin lege a garanţiei de stat/subîmprumutului, precum şi avizul prealabil al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări.

4.2.2.Încheierea convenţiilor de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a acordurilor de împrumut subsidiar şi garanţie, după caz, se va face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii care trebuie incluse în documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, emis în aplicarea prezentelor norme.

4.2.3.Subîmprumutarea finanţărilor contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului, beneficiarilor acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aceştia sau, după caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie, încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe de o parte, şi beneficiarii finali ai împrumutului, precum şi unităţile administrativ-teritoriale garante ale acestora, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte.

4.2.4.Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele statului român şi în baza prevederilor din acordurile de împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o instituţie financiară să administreze împrumuturi externe, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să plătească în schimbul acestui serviciu un comision de administrare din sursele prevăzute în bugetul de stat.

4.2.5.Finanţările rambursabile contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului român, a căror administrare a fost mandatată unei instituţii financiare, vor fi plătite de către beneficiarii de subîmprumut Ministerului Economiei şi Finanţelor sau, după caz, instituţiei financiare, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar sau acordurile de împrumut subsidiar şi de garanţie.

4.2.6 Ministerul Economiei şi Finanţelor percepe de la instituţiile financiare sau de la beneficiarii finali un comision pentru alimentarea fondului de risc, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, dacă legea de ratificare a împrumutului nu prevede altfel.

4.2.7.Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să subîmprumute sau să emită garanţii de stat pentru împrumuturi contractate de orice operator economic sau unitate administrativ-teritorială desemnată prin lege specială, pentru care se prevede că rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat să se facă din surse proprii, fără a afecta bugetul general consolidat, sau, în cazul garanţiilor/subîmprumuturilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale, se prevede că rambursarea să se facă din bugetele locale ale acestora, numai cu avizul Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, respectiv cu avizul prealabil al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale, precum şi în condiţiile impuse de alte legi speciale.

Acordarea garanţiilor de stat şi a subîmprumuturilor de către Ministerul Economiei şi Finanţelor se realizează, în conformitate cu reglementările comunitare în domeniul ajutorului de stat, doar în baza unei legi special adoptate în acest scop.

4.2.8.Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank va analiza şi va supune spre avizare Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări proiectele propuse în vederea autorizării emiterii unei garanţii de stat sau a acordării unui subîmprumut de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu avizul prealabil al acestuia.

4.2.9.Metodologia de lucru pentru Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank, precum şi pentru Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări în materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanţii de stat de către Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin norme şi proceduri de lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4.6.Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, iar emisiunile de titluri de stat pe pieţele externe se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, cu informarea Guvernului.

5.Art. 5 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligaţie a statului necondiţionată şi irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plătite din bugetul de stat;

(2)În vederea plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli;

(3)Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:

a)disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b)finanţările rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c)cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat;

d)sumele încasate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor încheiate cu aceştia, cu respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost angajate finanţările rambursabile;

e)sumele prevăzute în bugetele persoanelor juridice care au contractat finanţări rambursabile cu garanţia statului;

f)fondul de risc constituit la Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii nu îşi onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor;

g)alte surse, în condiţiile legii;

(4)Banca Naţională a României în baza convenţiilor încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, poate acţiona ca agent al statului în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractată în altă monedă decât moneda naţională, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa internă;

(5)Pentru activităţile derulate de către Banca Naţională a României, în conformitate cu alin. 4 în calitate de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea către terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror cuantum este stabilit prin convenţie între cele două părţi.

Norme metodologice:

5.1.Sumele reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale, datorate la scadenţe conform prospectelor de emisiune, acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului.

5.2.Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale se efectuează:

a)prin plata efectivă a sumelor datorate la scadenţă, ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale conform prevederilor legale în vigoare.

5.3.Rambursarea datoriei publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile se asigură după cum urmează:

5.3.1.Pentru finanţările rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a efectuării plăţilor revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, care va asigura sumele necesare din următoarele surse:

a)împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b)finanţări rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c)sume în valută trase din împrumuturi externe;

d)sume prevăzute în bugetul de stat şi în bugetul Trezoreriei Statului cu această destinaţie;

e)disponibilităţi ale contului curent general al Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie transformate în certificate de depozit, conform normelor metodologice specifice.

5.3.2 Echivalentul în lei al valutei necesare rambursării ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanţarea deficitului bugetului de stat se asigură astfel:

a)ratele de capital la cursul istoric se asigură prin refinanţarea datoriei publice pe bază de împrumuturi de stat;

b)diferenţele nefavorabile de curs valutar se asigură de la bugetul de stat, iar cele favorabile reprezintă venituri ale bugetului de stat.

5.3.3.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în scopul finanţării unor programe/proiecte sau al altor necesităţi prioritare pentru economia românească şi subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligaţia să asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.4.Obligaţia de plată către creditori a serviciului aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern revine Ministerului Economiei şi Finanţelor. Prin acordul de împrumut şi/sau acordul de împrumut subsidiar Ministerul Economiei şi Finanţelor poate delega această atribuţie, după caz, beneficiarilor finali.

5.3.5.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi subîmprumutate unor beneficiari finali - autorităţi ale administraţiei publice centrale - instituţii publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate, până la termenul prevăzut la alin. 1 al art. 14 din ordonanţa de urgenţă, beneficiarilor finali care au obligaţia să asigure prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.6 Pentru finanţările rambursabile contractate de autorităţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat, până la termenul prevăzut la alin. 1 al art. 14 din ordonanţa de urgenţă, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.7.Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau unităţile administrativ-teritoriale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii şi/sau de la bugetul local, după caz, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut. Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau serviciile publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale şi garantate de respectivele unităţi administrativ-teritoriale, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.8.În situaţia în care beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unităti administrativ-teritoriale - ai finanţărilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor nu dispun de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor de plată la scadenţă, conform clauzelor acordului de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de plată integrală a serviciului datoriei publice revine Ministerului Economiei şi Finanţelor , în calitate de împrumutat sau garant, şi se efectuează din fondul de risc, în baza art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă.

5.3.9.În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul Economiei şi Finanţelor este obligat să efectueze plata sumelor garantate, utilizând sursele prevăzute de lege.

În funcţie de prevederile legii speciale în baza căreia a fost emisă garanţia ce urmează a fi executată, sursele de efectuare a plăţilor sunt, după caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu această destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevăzute de legea specială.

În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale fie ajung la scadenţă, fie, în funcţie de prevederile legii speciale, după caz, au scadenţa înainte de data limită menţionată în scrisoarea de garanţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedează la anularea acestora.

5.3.10.Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi susţinerii balanţei de plăţi şi a rezervei valutare, precum şi pentru finanţările rambursabile subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale şi pentru cele contractate de operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, active până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, plata serviciului datoriei publice se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată.

5.4.Disponibilităţile rămase neangajate în contul curent general al Trezoreriei Statului, după finanţarea deficitelor bugetare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi utilizate în scopurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.

5.5.Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează în condiţiile stabilite prin lege, în limita disponibilului înregistrat pe baza extrasului de cont datat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii. Cu sumele încasate şi utilizate pentru diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat se diminuează deficitele din anii precedenţi, în ordinea înregistrării acestora.

5.6.Cheltuielile prevăzute în bugetul de stat privind plata serviciului datoriei publice guvernamentale se vor efectua conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

5.7.Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internă, exprimate în valută, se efectuează la valoarea determinată pe baza cursului istoric de la data emisiunii, diferenţele de curs valutar nefavorabile reprezentând cheltuieli ale bugetului de stat, iar cele favorabile, venituri ale bugetului de stat. Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internă, exprimate în valută, se plătesc conform pct. 5.3.1. lit d).

5.8.Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei plăţii, dacă în acordul de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie vor rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

5.9.Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte că plăţile se fac prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în valută, calculată la cursul de schimb valutar valabil la data plăţii către Ministerul Economiei şi Finanţelor, la care se adaugă o marjă asigurătoare de 5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre data plăţii către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi data plăţii către creditor. În cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă obligaţia de plată a subîmprumutatului/ beneficiarului final, respectiv echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Economiei şi Finanţelor. Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor returna de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din proprie iniţiativă.

5.10.Plata în altă monedă decât moneda naţională a serviciului datoriei publice guvernamentale, de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, se poate efectua prin Banca Naţională a României, în baza unei convenţii.

5.10.1.În cazul finanţărilor rambursabile de pe piaţa externă, Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută, dacă este cazul, şi ordinul de plată de valută pe baza notificării de plată transmise de creditor. Ministerul Economiei şi Finanţelor virează la data scadenţei, respectiv în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, contravaloarea în lei, calculată pe baza cursului valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă. Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a valutei scadente sunt notificarea de plată primită de la creditor şi/sau, după caz, comunicarea Băncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.10.2.În cazul finanţărilor rambursabile în valută de pe piaţa internă, în situaţia în care sursele în valută ale Ministerului Economiei şi Finanţelor legal constituite şi destinate plăţii serviciului nu permit efectuarea plăţilor scadente, se solicită cumpărarea de valută de la Banca Naţională a României prin ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută. Plata efectivă a valutei datorate la scadenţă se efectuează prin ordinul de plată de valută, în baza obligaţiei de plată la scadenţă către deţinătorii finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta cumpărată, în aceeaşi zi, Ministerul Economiei şi Finanţelor calculează şi virează Băncii Naţionale a României echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua efectuării plăţii.

În situaţia în care plata serviciului datoriei publice guvernamentale de pe piaţa internă se efectuează în moneda naţională, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate utiliza valuta legal constituită cu această destinaţie, prin vânzarea de valută către Banca Naţională a României, pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valută, la cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.11.(1) Încetarea valabilităţii garanţiei de stat se produce atunci când:

a)obligaţiile aferente finanţării rambursabile garantate de stat sunt achitate în totalitate de către beneficiarul acestuia sau de un terţ;

b)Ministerul Economiei şi Finanţelor efectuează plata sau plăţile, până la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de garanţie de stat;

c)termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garanţie a expirat;

d)alte condiţii prevăzute expres în scrisoarea de garanţie.

(2)Stingerea obligaţiilor ce decurg din contractul de împrumut atrage încetarea valabilităţii scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 10 zile de la îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1).

5.12.Începand cu anul 2009, operaţiunile de plăţi în valută se pot efectua şi prin Trezoreria Operativă Centrală, din contul de corespondent în valută deschis de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului.

5.13.Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei fiscale, urmăreşte modul în care beneficiarii finanţărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate constituie şi asigură sursele de rambursare a finanţărilor rambursabile şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri aferente finanţărilor rambursabile respective.

6.Art. 6 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garanţiile de stat, precum şi din subîmprumuturi se constituie fondul de risc;

(2)Nivelul comisionului la fondul de risc datorat de unităţile administrativ-teritoriale se stabileşte la un nivel inferior celui calculat în conformitate cu procedurile prevăzute în normele metodologice emise în baza art. 12 alin (1), prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative, după consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare;

(3)Sursele fondului de risc sunt:

a)sumele încasate sub formă de comisioane de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat;

b)sumele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente finanţărilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat plătite de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele garantatului sau subîmprumutatului;

c)dobânzi la disponibilităţile aflate în contul fondului de risc;

d)majorări de întârziere, la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate pentru neplata în termen de către subîmprumutaţi sau garantaţi de stat, a comisioanelor la fondul de risc şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţării rambursabile;

e)sume recuperate conform legii;

f)fonduri alocate de la bugetul de stat în acest scop;

(4)Sumele aflate în fondul de risc sunt destinate achitării obligaţiilor aferente garanţiilor de stat şi subîmprumuturilor, în cazul în care subîmprumutaţii sau garantaţii de stat nu dispun la scadenţă de resurse financiare proprii pentru achitarea obligaţiilor de plată.

(5)Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în condiţiile legii, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor.

(6)Disponibilităţile aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul de stat în limita sumelor alocate din acest buget. Disponibilităţile rămase în fondul de risc la sfârşitul anului după regularizarea cu bugetul de stat se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Norme metodologice:

6.1.Pe baza analizei economice şi financiare a documentaţiei prezentate de persoana juridică solicitantă de garanţie de stat sau de subîmprumut, Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank sau alt agent desemnat, la solicitarea acestuia, determină gradul de risc al solicitantului.

6.2.În funcţie de gradul de risc stabilit conform pct. 6.1, Ministerul Economiei şi Finanţelor determină nivelul comisionului de risc în procente, iar suma datorată se determină prin aplicarea cotei procentuale la valoarea împrumutului garantat sau subîmprumutat, cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale, în cazul în care nivelul comisionului la fondul de risc datorat de acestea se stabileşte la un nivel inferior celui calculat conform pct. 6.1 şi 6.2, prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative, după consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

6.3.Comisionul de risc reprezintă suma datorată la fondul de risc de beneficiarul unei finanţări rambursabile garantate de stat sau de subîmprumutat, în cuantumul şi la termenele stipulate în convenţia de garantare, în acordul de subîmprumut sau acordul de subîmprumut şi de garanţie, încheiat cu Ministerul Economiei şi Finanţelor.

6.4.Ministerul Economiei şi Finanţelor va emite norme tehnice pentru determinarea comisionului de risc, aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

6.5.Modul de gestionare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului şi în contabilitatea persoanelor juridice a operaţiunilor legate de acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

6.6.Evidenţa contabilă a fondului de risc se organizează atât la Ministerul Economiei şi Finanţelor, cât şi la fiecare persoană juridică care s-a angajat să plătească contribuţii la fondul de risc, în baza convenţiei de garantare, a acordului de subîmprumut sau a acordului de subîmprumut şi de garanţie.

6.7.Garanţiile de stat pentru finanţări rambursabile reprezintă obligaţii indirecte ale statului român, care se exercită în cazul în care beneficiarul final nu poate să achite, în întregime sau parţial, rata de capital, dobânda, comisioanele şi/sau alte costuri aferente, stabilite în conformitate cu clauzele acordului/contractului de împrumut.

6.8.În cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate nu poate asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, acesta va înainta Ministerului Economiei şi Finanţelor o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, după caz, şi va declara pe propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data scadenţei din acordurile/contractele de împrumut, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achitării sumelor scadente. Cererea de plată va include ratele de capital datorate, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente, precum şi data scadenţei plăţilor ce urmează să fie făcute creditorului de către Ministerul Economiei şi Finanţelor.

6.9.În cazul în care specificaţiile din cererea de plată sunt în conformitate cu clauzele acordului de împrumut, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8, Ministerul Economiei şi Finanţelor va solicita Băncii Naţionale a României plata sumelor scadente către creditor în contul indicat de beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de creditor la data specificată în cerere şi va dispune transferarea contravalorii în lei a valutei din fondul de risc în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă.

Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate, contractate în valută de la un finanţator intern.

6.10.În cazul garanţiilor în lei acordate de Ministerul Economiei şi Finanţelor unităţilor administrativ-teritoriale care au contractat împrumuturi pentru prefinanţarea investiţiilor pe Măsura 2.1. SAPARD, în situaţia în care beneficiarii acestora nu pot asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, aceştia vor înainta Ministerului Economiei şi Finanţelor o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorii de garanţie şi contractului de împrumut, şi vor declara pe propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data plăţilor, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare achitării sumelor scadente. Ministerul Economiei şi Finanţelor va efectua plata în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii scrise de la finanţatorul intern. Cererea de plată va conţine elementele prevăzute la pct. 6.8.

6.11.În cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate, în condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8 şi/sau 6.9, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune plata sumei în lei datorată creditorului intern în contul indicat de beneficiarul/beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de către creditorul intern.

6.12.Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate. Disponibilităţile fondului de risc existente în contul curent general al Trezoreriei Statului sunt purtătoare de dobândă. Nivelul ratei dobânzii se stabileşte la nivelul dobânzii la vedere practicate de Trezoreria Statului.

7.Art. 7 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Sumele plătite la scadenţe de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat sau garant, în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, precum şi majorările de întârziere aferente acestor categorii de debite, se recuperează conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se individualizează sumele de recuperat şi care constituie titluri executorii. În cazul în care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat asupra acestor sume, executarea silită se efectuează în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile care, potrivit legii constituie titlu executoriu.

(2)Cu sumele recuperate în condiţiile prezentului articol se reîntregeşte disponibilul fondului de risc pentru datoria publică guvernamentală.

Norme metodologice:

7.1.Sumele plătite de Ministerul Economiei şi Finanţelor în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, precum şi majorările de întârziere aferente acestor categorii de debite se recuperează, conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale, de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se individualizează la scadenţă sumele de recuperat şi care constituie, în momentul emiterii, titluri de creanţă, urmând să devină, potrivit legii, titluri executorii. Procedura de recuperare a sumelor plătite de către Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

8.Art. 8 din ordonanţa de urgenţă:

Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează anual raportul privind datoria publică guvernamentală şi îl transmite Guvernului spre aprobare. Forma aprobată a raportului este transmisă spre informare Parlamentului, dar nu mai târziu de data de 30 iulie a anului următor celui de raportare.

Norme metodologice:

8.1.Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte anual şi prezintă Guvernului, spre aprobare, şi Parlamentului, spre informare, Raportul privind datoria publică guvernamentală, care trebuie să conţină informaţii despre portofoliul datoriei publice guvernamentale, serviciul datoriei, indicatori de îndatorare publică şi informaţii despre piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat.

9.Art. 9 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor rambursabile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

(2)Dacă fapta prevazută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

10.Art. 10 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările rambursabile contractate direct sau garantate de stat ori de unităţile administrativ-teritoriale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(2)Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

11.Art. 11 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Nerespectarea obligaţiilor de raportare de către beneficiarii de împrumuturi care constituie datorie publică, conform normelor emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei.

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale împuternicite, în condiţiile legii.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Norme metodologice:

11.1.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domeniul fiscal împrumutaţii, subîmprumutaţii sau garantaţii, în baza sesizărilor transmise de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

12.Art. 12 din ordonanţa de urgenţă:

(1)La propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Guvernul aprobă norme metodologice de aplicare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(2)Modalităţile de înregistrare şi raportare a datoriei publice se stabilesc prin normele metodologice prevăzute la alin. (1).

Norme metodologice:

12.2.1.Ministerul Economiei şi Finanţelor are obligaţia de a ţine registrul datoriei publice, în care se evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică. Registrul datoriei publice reprezintă baza de date în format electronic, care evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică şi care are 4 componente: subregistrul datoriei publice guvernamentale directe, subregistrul datoriei publice guvernamentale garantate, subregistrul datoriei publice locale directe şi subregistrul datoriei publice locale garantate.

12.2.2.Registrele vor cuprinde date privind finanţările rambursabile contractate direct şi garanţiile acordate, inclusiv valoarea acestora, nivelul ratelor dobânzilor, comisioanelor, precum şi alte informaţii stabilite prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

12.2.3.Beneficiarii finanţărilor rambursabile care constituie datoria publică în conformitate cu prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă vor raporta până la data de 15 a lunii informaţii pentru luna anterioară privind datoria angajată, în structura stabilită prin normele aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

12.2.4.Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte anual Contul general al datoriei publice, anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, care se transmite spre aprobare Parlamentului României. Contul general al datoriei publice cuprinde Contul general al datoriei publice guvernamentale şi Contul general al datoriei publice locale, la care se anexează situaţia garanţiilor acordate de stat şi unităţile administrativ-teritoriale.

12.2.5.Structura Contului general al datoriei publice se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

13.Art. 13 din ordonanţa de urgenţă:

Pentru contractarea şi administrarea datoriei publice locale se aplică prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.

Norme metodologice:

13.1.Datoria publică locală, definită prin art. 2 din ordonanţa de urgenţă, face parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice locale se va efectua din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare sau, după caz, din resursele financiare proprii ale beneficiarilor de garanţii emise de unităţile administrativ-teritoriale.

13.2.Contractarea şi garantarea finanţărilor rambursabile, pentru realizarea investiţiilor publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale se efectuează de către unităţile administrativ-teritoriale numai cu avizul prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

13.3.Unităţile administrativ-teritoriale care derulează împrumuturi interne şi/sau externe contractate direct au obligaţia de a raporta lunar Ministerului Economiei şi Finanţelor tragerile efectuate din aceste împrumuturi, în termenul prevăzut la pct. 12.2.3, în vederea determinării influenţei cuantumului acestora asupra deficitului bugetului general consolidat. De asemenea, trimestrial, se vor transmite estimări privind efectuarea unor astfel de trageri pe perioadă de un an următoare raportării.

13.4.Înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale se efectuează conform normelor aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

14.Art. 14 din ordonanţa de urgenţă:

(1)Începând cu anul 2008, în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj nu se mai aprobă credite bugetare destinate plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de către ordonatorii de credite cu sau fără garanţia statului sau contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;

(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) obligaţiile de natura datoriei publice contractate pentru finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat;

(3)În aplicarea prevederilor alin. (1), Ministerul Economiei şi Finanţelor asigură includerea în bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei şi Finanţelor - Acţiuni generale, a fondurilor necesare efectuării plăţii serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor externe şi interne contractate de către ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;

(4)Începând cu anul 2008, nu se mai includ în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj sume alocate din împrumuturi interne şi externe contractate de către ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;

(5)Cheltuielile echivalente valorii sumelor rămase de tras din împrumuturile prevăzute la alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj în cadrul sumelor alocate de la aceste bugete;

(6)Ministerul Economiei şi Finanţelor va efectua tragerile din împrumuturile prevăzute la alin. (4) şi va utiliza sumele respective pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru efectuarea plăţilor externe în contul datoriei publice guvernamentale;

(7)Obligaţiile financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol se preiau de către Ministerul Economiei şi Finanţelor pe bază de protocol de predarepreluare încheiat cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor respective care au astfel de obligaţii. Aceste protocoale se vor încheia până cel târziu la data de 30 noiembrie 2007;

(8)Propunerile pentru proiectul bugetului de stat pe anul 2008, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol se vor face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor în colaborare cu ordonatorii principali de credite implicaţi în aplicarea acestor prevederi;

(9)Până la data de 1 octombrie 2007, acordurile de împrumut contractate direct sau garantate de stat, precum şi actele normative de aprobare sau ratificare a acestora se modifică în mod corespunzător, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol. În cazul în care nu se obţine acordul finanţatorilor externi, se aplică prevederile din acordurile de împrumut încheiate cu aceştia şi din actele normative de aprobare sau ratificare a acordurilor încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme metodologice:

14.1.Pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă vor fi preluate spre administrare de către Ministerul Economiei şi Finanţelor următoarele categorii de acorduri de împrumut, numai după obţinerea acordului finanţatorului:

a)acorduri de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de rambursare este bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite împrumutat/subîmprumutat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;

b)acordurile de împrumut încheiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi operatori economici cu băncile finanţatoare, în regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în care actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri specifică drept sursă de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în completare, de la bugetul de stat, se va considera că aceasta este obligaţia de drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţă, nu se preia în sarcina Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru scopurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă;

c)acordurile de împrumut contractate de operatori economici şi garantate de stat, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.

14.2.Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează, cu consultarea ordonatorilor principali de credite, norme metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

15.Art. 15 din ordonanţa de urgenţă:

(1)La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea datoriei publice nr. 313/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile art. 77 alin. (1) lit. c) şi d), iar din alin. 2 - normele de trimitere la alin. (1) lit. c) şi d), din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.

(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, norma de trimitere la art. 20 din Legea datoriei publice nr. 313/2004 din cuprinsul art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2006 privind finanţarea unor proiecte de investiţii care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare se consideră trimitere la art. 3 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3)Procedurile de contractare a datoriei publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitivă pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu respectarea prevederilor art. 14. (4) Derularea împrumuturilor active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va face conform procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 14.