**)Republicată în temeiul art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 17 octombrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006 și a mai fost modificată prin Legea nr. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 24 iulie 2007.
Capitolul IDispoziții generale, definiții și principii
(1)Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale.
(2)De dispozițiile prezentei legi beneficiază copiii și adulții cu handicap, cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România.
m)abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;
n)protecție împotriva neglijării și abuzului;
o)alegerea alternativei celei mai puțin restrictive în determinarea sprijinului și asistenței necesare;
p)integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi și obligații egale cu ale tuturor celorlalți membri ai societății, cu respectarea nevoilor specifice persoanelor cu handicap.
Autoritățile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanții societății civile, precum și persoanele fizice și juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au obligația să promoveze, să respecte și să garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanță cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum și cu celelalte acte interne și internaționale în materie la care România este parte.
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații:
1.acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional;
2.accesibilitate - ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate;
3.adaptare - procesul de transformare a mediului fizic și informațional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile și persoanelor cu handicap;
4.adaptare rezonabilă la locul de muncă - totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea și/sau adaptarea programului de lucru în conformitate cu potențialul funcțional al persoanei cu handicap, achiziționarea de echipament asistiv, dispozitive și tehnologii asistive și alte măsuri asemenea;
5.angajare asistată - opțiunea de angajare care facilitează munca în locurile de muncă obișnuite de pe piața competitivă a muncii și care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă și la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare și adaptarea sarcinilor în conformitate cu potențialul persoanei cu handicap;
6.asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supraveghează, acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;
7.asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile precizate de lege;
8.asistență vie - include asistența animală, ca de exemplu, câinele-ghid;
9.atelier protejat - program în cadrul căruia se pot desfășura forme de pregătire pentru muncă adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților; poate funcționa în locații din comunitate, în centre de zi sau în centre rezidențiale;
10.bugetul personal complementar - stabilește limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse și a taxei pentru abonamentul la curentul electric;
11.căi și mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii;
12.cerințe educative speciale - necesitățile educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă de tip medical, social etc.;
13.clădiri de utilitate publică - clădirile aparținând instituțiilor publice și private care oferă populației diferite tipuri de servicii;
14.comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - organul de specialitate fără personalitate juridică în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, ale cărei atribuții principale sunt stabilite prin prezenta lege;
15.contractare - procedura de finanțare/cofinanțare de către autoritățile administrației publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii;
16.dizabilitate - termenul generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare, definite conform Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, adoptată și aprobată de Organizația Mondială a Sănătății, și care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context;
17.egalizarea șanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale și de mediu, infrastructura, serviciile, activitățile informative sau documentare devin disponibile și persoanelor cu handicap;
18.incluziune socială - setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;
19.indemnizație lunară - prestația socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de șanse, asigurarea unei vieți autonome și favorizarea incluziunii lor sociale;
20.integrare socială - procesul de interacțiune dintre individ sau grup și mediul social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților;
21.însoțitor - persoana care acompaniază persoana cu handicap și care beneficiază de drepturi în condițiile prevăzute de lege;
22.loc de muncă protejat - spațiul aferent activității persoanei cu handicap, adaptat nevoilor acesteia, care include cel puțin locul de muncă, echipamentul, toaleta și căile de acces;
23.manager de caz - membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează și evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum și măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap;
23^1.măsuri de protecție - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare și integrare socială, referitoare la servicii sociale de tip asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale;
24.plan individual de servicii - documentul care fixează obiective pe termen scurt, mediu și lung, precizând modalitățile de intervenție și sprijin pentru adulții cu handicap, prin care se realizează activitățile și serviciile precizate în programul individual de reabilitare și integrare socială;
25.program individual de reabilitare și integrare socială - documentul elaborat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în care sunt precizate activitățile și serviciile de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare socială;
26.reprezentant legal - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile față de persoana cu handicap;
26^1.sistem național de management privind dizabilitatea - sistem informatic implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități destinat gestionării relațiilor dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, ca instituții publice cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, persoanele cu dizabilități și/sau aparținătorii acestora. Sistemul național de management privind dizabilitatea permite colectarea, stocarea și diseminarea către autoritățile administrației publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri instituționali a informațiilor referitoare la persoanele cu dizabilități, copii și adulți, încadrate în grad de handicap sau care solicită evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap ori pentru care Comisia superioară a dispus măsura reevaluării;
27.șanse egale - rezultatul procesului de egalizare a șanselor, prin care diferitele structuri ale societății și mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap;
28.tehnologie asistivă și de acces - tehnologia care asigură accesul cu șanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional;
29.unitate protejată autorizată - entitatea de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum 3 persoane cu handicap, care reprezintă cel puțin 30% din numărul total al angajaților, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puțin 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților, precum și orice formă de organizare, potrivit legii, aleasă pentru desfășurarea unei activități economice de către o persoană fizică deținătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap;
(1)Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităților administrației publice locale unde își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap și, în subsidiar, respectiv complementar, autorităților administrației publice centrale, societății civile și familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.
(2)În baza principiului egalizării șanselor, autoritățile publice competente au obligația să asigure resursele financiare necesare și să ia măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces nemijlocit și neîngrădit la servicii.
(3)Legitimația acordată persoanelor cu handicap este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele acestora, și este valabilă și recunoscută pe întreg teritoriul țării.
(1)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și celelalte autorități publice centrale și locale au obligația să asigure, potrivit prezentei legi, condițiile necesare pentru integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap.
(2)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități elaborează politici și asigură monitorizarea și controlul respectării drepturilor persoanelor cu handicap.
(3)În vederea realizării dispozițiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate încheia parteneriate cu organizații neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care reprezintă interesele acestora sau care desfășoară activități în domeniul promovării și apărării drepturilor omului.
(1)Pentru protecția sănătății fizice și mentale a persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să includă nevoile persoanelor cu handicap și ale familiilor acestora în toate politicile, strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană sau locală, precum și în programele guvernamentale de ocrotire a sănătății;
b)să creeze condiții de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, rețele de comunicare, a serviciilor medicale și sociomedicale;
c)să înființeze și să susțină centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap;
d)să creeze condiții pentru asigurarea tehnologiei asistive și de acces;
e)să dezvolte programe de prevenire a apariției handicapului;
f)să sprijine accesul la tratamentul balnear și de recuperare;
g)să includă și să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând programe specifice.
(2)Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanții lor legali au dreptul la toate informațiile referitoare la diagnosticul medical și de recuperare/reabilitare, la serviciile și programele disponibile, în toate stadiile acestora, precum și la drepturile și obligațiile în domeniu.
(1)Persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin contractul-cadru.
(2)Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap beneficiază de gratuitate pentru obținerea documentelor medicale și pentru evaluările medicale și psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare complexă, în baza alocărilor din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(1)În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la:
a)dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei și în condițiile prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate și a normelor sale de aplicare;
b)servicii gratuite de cazare și masă și pentru însoțitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unitățile sanitare cu paturi, sanatorii și stațiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
c)un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare și integrare socială și a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.
(2)În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentației de către persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de sănătate au obligația să emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap.
(3)Contravaloarea prețului de referință pentru produsele prevăzute la alin. (1) lit. a) se suportă integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de care aparține asiguratul.
(4)Numărul biletelor de tratament balnear gratuit care se acordă adulților cu handicap se stabilește proporțional cu numărul potențialilor beneficiari față de numărul total al biletelor de tratament balnear gratuit stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(1)În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcție de diagnosticul principal și de fiecare dizabilitate, după cum urmează:a) 12 tichete pentru persoanele cu handicap grav;b) 6 tichete pentru persoanele cu handicap accentuat.
(2)Modelul și contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate la care este înscris asiguratul sau din fonduri externe nerambursabile.
(3)Contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului.
(4)Tichetele prevăzute la alin. (1) se acordă la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a programului individual de reabilitare și integrare socială a persoanei adulte cu handicap, conform metodologiei de emitere, acordare, utilizare și decontare a tichetelor, aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului muncii și solidarității sociale.
(1)Persoanele cu handicap au acces liber și egal la orice formă de educație, indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap și nevoile educaționale ale acestora.
(2)Persoanelor cu handicap li se asigură educația permanentă și formarea profesională de-a lungul întregii vieți.
(3)Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal constituie principalul factor de decizie în alegerea formei și tipului de școlarizare, precum și a unității de învățământ.
(3)Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz.
(4)Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă.
(5)Orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor și tinerilor cu handicap și cu cerințe educative speciale se realizează prin hotărâre a comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul centrelor județene de resurse și de asistență educațională, respectiv din Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, care eliberează certificatul de orientare școlară și profesională.
(5^1)Inspectoratele școlare județene, respectiv Inspectoratul Școlar al Municipiului București are obligația de a monitoriza îndeplinirea măsurilor stabilite prin hotărârea prevăzută la alin. (5).
(6)Unitățile de învățământ special dispun de regulă de cantină școlară și, după caz, internat școlar, în condițiile legii.
(7)Elevii cu handicap și/sau cerințe educative speciale beneficiază gratuit de masă și cazare în internatele școlare și alte drepturi materiale prevăzute de legislația în domeniu.
(8)Studenții cu handicap beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare și masă la cantinele și căminele studențești.
(9)Valoarea reducerii prevăzute la alin. (8) se asigură din bugetul instituțiilor de învățământ publice sau private.
(1)Finanțarea învățământului special și special integrat se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
(2)În situația în care un copil cu cerințe educative speciale este protejat în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările ulterioare, într-un serviciu de tip rezidențial și este școlarizat în alt județ/sector față de cel de domiciliu, cheltuielile aferente creșterii și îngrijirii acestuia sunt asigurate din bugetul instituției în subordinea căreia funcționează serviciul de tip rezidențial.
(3)Finanțarea activităților, evenimentelor, manifestărilor educative destinate copiilor și tinerilor cu handicap integrați în învățământul de masă/învățământul special integrat, organizate în învățământul de masă/învățământul special integrat, se poate asigura inclusiv prin parteneriat public-privat.
(1)În cadrul procesului de învățământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la:
a)servicii educaționale de sprijin;
b)dotarea cu echipament tehnic adaptat cerințelor educaționale ale persoanei cu handicap, inclusiv aplicații informatice sau dispozitive pentru transformarea textului scris/vorbit în forme alternative de comunicare vizuală, auditivă, augmentativă, după caz.
d)manuale școlare și cursuri în format accesibil pentru elevii și studenții cu deficiențe de vedere;
e)utilizarea echipamentelor și softurilor asistive în susținerea examenelor de orice tip și nivel;
f)accesibilizarea clădirilor în care își desfășoară activitatea unitățile și instituțiile de învățământ prin asigurarea, în interiorul acestora, a adaptărilor specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează:
(i)pentru persoanele cu handicap locomotor și cu mobilitate redusă: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi;
(ii)pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăți de vedere, inclusiv cu surdocecitate: sisteme acustice de ghidaj și hărți tactile;
(iii)pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală și amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive;
(iv)pentru persoanele cu handicap mintal și psihic: sistem de ghidaj în limbaj ușor de citit;
(2)Preșcolarii, elevii și studenții cu handicap, împreună cu asistenții personali și asistenții personali profesioniști, după caz, au dreptul la locuri gratuite în tabere de odihnă, o dată pe an, indiferent de forma de învățământ.
(3)Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Tineret.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap în unitățile și instituțiile de învățământ, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze și să garanteze accesul la educație și formare profesională al persoanelor cu handicap;
b)să asigure școlarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe durata perioadei de școlarizare obligatorie, precum și pregătirea școlară, indiferent de locul în care persoana cu handicap se află, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c)să asigure accesul la formele de educație permanentă, adaptându-le nevoilor educaționale ale persoanelor cu handicap;
d)să sprijine cooperarea dintre unitățile de învățământ special sau de masă cu familia și comunitatea, în vederea asigurării unei oferte educaționale care răspunde nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
e)să asigure pregătirea cadrelor didactice în vederea adaptării practicilor educaționale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de învățământ obișnuit;
f)să asigure posibilitatea practicării unui sport de către orice persoană cu handicap, precum și pregătirea cadrelor didactice în vederea însușirii de către acestea a unor noțiuni medicale și tehnice specifice;
g)să asigure servicii educaționale de sprijin pentru persoanele cu handicap și familiile acestora, prin specialiști în domeniul psihopedagogiei speciale;
h)să asigure accesul în unitățile și instituțiile de învățământ cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (1) lit. f).
(1)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care aparțin domeniului public al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale acestuia.
(2)Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi:
a)acordarea unei camere de locuit, suplimentar față de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale ale acestuia;
b)scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane.
(3)Beneficiază de prevederile alin. (2) și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
(4)Beneficiază de prevederile alin. (2) lit. b) și adultul cu handicap accentuat.
(1)Persoanele cu handicap pot beneficia de locuință în cadrul rețelei de locuire incluzivă, în baza evaluării nevoilor individuale de viață.
(2)Modalitatea de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(1)Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu pot primi un beneficiu pentru locuire, în condițiile legii.
(2)Beneficiul de locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prin transferuri către bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, la solicitarea fundamentată a acestora.
(3)Modalitatea de finanțare și de plată a beneficiului de locuire prevăzut la alin. (1), precum și condițiile de eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(1)Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate pot primi un beneficiu de tranziție, în condițiile legii.
(2)Beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prin transferuri către bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, la solicitarea fundamentată a acestora.
(3)Modalitatea de finanțare a beneficiului de tranziție, precum și condițiile de eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(1)Autoritățile competente ale administrației publice au obligația să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber.
(2)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură, sport și turism, autoritățile administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să sprijine participarea persoanelor cu handicap și a familiilor acestora la manifestări culturale, sportive și turistice;
b)să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestări și activități culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;
c)să asigure condiții pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap;
d)să sprijine activitatea organizațiilor sportive ale persoanelor cu handicap;
e)să asigure, atât în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber, cât și în zonele exterioare aferente acestora, adaptările specifice tipurilor de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează:
(i)pentru persoanele cu handicap locomotor și cu mobilitate redusă: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi;
(ii)pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăți de vedere, inclusiv cu surdocecitate: sisteme acustice de ghidaj și hărți tactile;
(iii)pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală și amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive;
(iv)pentru persoanele cu handicap mintal și psihic: sisteme de ghidaj în limbaj ușor de citit;
f)să asigure, în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber sau, după caz, în zonele exterioare aferente acestora, cel puțin o toaletă accesibilizată pentru persoanele cu handicap.
(2^1)Instituțiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de nivelul de subordonare și de finanțare, singure sau în parteneriat, asigură persoanelor cu handicap accesibilizarea producțiilor artistice, pentru minimum o producție artistică anual, la alegere: dedicată, adaptată din repertoriul propriu sau găzduită, începând cu data de 1 ianuarie 2025.
(3)Copilul cu handicap, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive.
(4)Adulții cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive, astfel:
a)adultul cu handicap grav sau accentuat, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate;
b)adultul cu handicap mediu și ușor beneficiază de bilete de intrare în aceleași condiții ca pentru elevi și studenți.
(5)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (3) și (4) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, al Agenției Naționale pentru Sport*), din bugetele locale sau, după caz, din bugetul organizatorilor publici ori privați.
Autoritățile administrației publice locale, precum și societățile comerciale ce dețin licență de traseu au obligația să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap:
a)să achiziționeze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dotate inclusiv cu sisteme de avertizare audio și video;
b)să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulație, în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește dotarea acestora cu sisteme de avertizare audio și video;
c)să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoane juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.
(1)Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane:
a)însoțitorii persoanelor cu handicap grav, în prezența acestora;
b)însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezența acestora;
c)însoțitorii adulților cu handicap auditiv și mintal accentuat, în prezența acestora, pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap;
d)asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav;
e)asistenții personali profesioniști ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
(3)Legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață este valabilă pe întregul teritoriu al țării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, și este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
(4)Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) și (2) se asigură din bugetele locale.
(5)Modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale.
(1)Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet de tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial, pentru 24 de călătorii pe an calendaristic.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane:
a)însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora;
b)asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav.
(3)Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic.
(4)Beneficiază de prevederile alin. (3) și însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora.
(5)Persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial și peste numărul de călătorii prevăzut, în funcție de recomandarea centrului de dializă.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1)-(6) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 448/2006, beneficiază de gratuitatea transportului interurban, în România, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, următoarele categorii de persoane:
a)persoanele cu handicap grav;
b)persoanele cu handicap accentuat;
c)însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora;
d)asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav;
e)însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora;
f)persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă;
g)asistenții personali sau însoțitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.
Documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, denumit în continuare document de încadrare, poate fi, după caz, certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisia pentru protecția copilului sau de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județeană, respectiv locală, a sectoarelor municipiului București sau decizia de încadrare în grad și tip de handicap eliberată de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
(1)În situația în care documentul de încadrare în grad de handicap grav cuprinde mențiunea: „cu asistent personal“, beneficiarii prevederilor art. 24 alin. (1) și (5) din Legea nr. 448/2006 sunt prevăzuți la art. 1 lit. a), c), d), f) și g), în funcție de opțiunea exprimată conform legii.
(2)În situația în care documentul de încadrare în grad de handicap grav nu cuprinde mențiunea: „cu asistent personal“, beneficiarii prevederilor art. 24 alin. (1) și (5) din Legea nr. 448/2006 sunt prevăzuți la art. 1 lit. a), c) și g) doar în ceea ce privește însoțitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.
În sensul prezentelor norme metodologice, prin operator de transport interurban se înțelege operatorul de transport public feroviar, rutier sau naval, care efectuează transport public de călători, interurban, județean și interjudețean, respectiv pe apele naționale navigabile, sau reprezentanții autorizați ai acestuia.
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (1)-(6) din Legea nr. 448/2006, operatorii de transport interurban prestează serviciile de transport în baza convențiilor încheiate cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, denumite în continuare DGASPC, conform modelului prevăzut la art. 2 din hotărâre, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Operatorii de transport interurban sunt obligați să asigure serviciile în baza biletelor de călătorie gratuită, indiferent de județul în care s-au tipărit, și să le prezinte DGASPC din județul în a cărui rază se află stația de început a călătoriei ori, în cazul în care nu există convenție încheiată între operator și această entitate, oricărei alte DGASPC, aflată în relație contractuală cu operatorul, situată pe ruta desfășurării călătoriei. Modalitatea de decontare și de asigurare a transferurilor financiare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, pentru transportul public interurban feroviar, rutier sau naval de călători pe teritoriul României, persoanele beneficiare vor utiliza biletul de călătorie gratuită, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.
La transportul interurban feroviar, biletele de călătorie gratuită sunt valabile pentru călătoria gratuită cu tren regio, clasa a II-a, și tren interregio, clasa a II-a. Folosirea acestor bilete la o clasă superioară sau la trenuri de rang superior, la vagon de dormit, vagon cușetă se face numai cu plata diferențelor tarifare corespunzătoare, inclusiv a tarifelor de rezervare, de către persoana care circulă.
(1)Biletul de călătorie gratuită are dimensiunea 1/3 dintr-o coală A4, orientată portret, împărțită în trei părți egale pe orizontală.
(2)Biletul de călătorie gratuită este format din:
a)biletul propriu-zis;
b)cuponul statistic;
c)două cupoane-anexă.
(3)Tipul hârtiei folosite pentru tipărirea biletului de călătorie gratuită va fi IQ Premium 80 gr/mp, de culoare albă.
(4)Hârtia pe care este tipărit biletul de călătorie gratuită conține filigran de siguranță realizat cu polimer transparent care aderă la fibra hârtiei, dispus vertical, cu inscripția «DGASPC», înscrisă cu font «Arial Rounded MT Bold», conform modelului din anexa nr. 2, după cum urmează:
a)pe biletul propriu-zis va apărea sintagma «DGASPC» filigranată o singură dată, cu fontul de mărimea 58;
b)pe cuponul statistic va apărea sintagma «DGASPC» filigranată o singură dată, cu fontul mărimea 35;
c)pe cele două cupoane-anexă va apărea sintagma «DGASPC» filigranată o singură dată, cu fontul mărimea 35.
(5)Hârtia pe care este tipărit biletul de călătorie gratuită este ștanțată, pentru a permite separarea ușoară a fiecărui bilet de călătorie gratuită în parte și a părților componente ale acestuia.
(6)Seria biletului de călătorie gratuită este stabilită și tipărită de către DGASPC și este un număr format din 8 cifre, din care primele două cifre reprezintă codul DGASPC conform anexei nr. 3, iar celelalte 6 cifre reprezintă numărul propriu-zis, care poate fi reluat de la început de an calendaristic, însă nu la un interval mai mic de 2 ani.
(1)Eliberarea biletului de călătorie gratuită se face de către DGASPC astfel:
a)pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 1 lit. a)-c), e) și f), în baza cererii persoanei cu handicap, reprezentantului legal al acesteia, a altei persoane cu împuternicire notarială dată de către persoana cu handicap/reprezentantul legal al acesteia sau a organizației neguvernamentale având ca scop protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu împuternicire, pentru reprezentare, în numele și pentru membrii acesteia, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu DGASPC în acest sens;
b)pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 1 lit. d) și g), în baza cererii asistentului personal.
(2)Cererea se depune la DGASPC și va cuprinde numărul, data documentului de încadrare pe baza căruia se solicită biletele de călătorie gratuită și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
(3)Pe baza cererii, DGASPC eliberează numărul de bilete de călătorie gratuită cuvenit, stabilind valabilitatea acestora, conform art. 12 și 13.
(4)La eliberarea biletului de călătorie gratuită, DGASPC va tipări obligatoriu pe biletul propriu-zis și pe fiecare cupon al biletului de călătorie gratuită următoarele informații:
a)denumirea DGASPC emitente, astfel: pentru DGASPC județene se va tipări numele județului în întregime, iar pentru DGASPC sectoriale se va tipări „Sectorul nr. X București“;
b)seria biletului de călătorie gratuită;
c)perioada de valabilitate a biletului de călătorie gratuită „de la, până la“, sub forma zz/ll/aaaa;
d)data până la care poate fi prelungit, respectiv 31 ianuarie anul următor, conform prevederilor art. 14 alin. (4) si (5), sub forma zz/ll/aaaa;
e)calitatea persoanei care îl va folosi: „PH“ pentru biletele de călătorie gratuită eliberate persoanelor prevăzute la art. 1 lit. a), b) și f); „Γ pentru biletele de călătorie gratuită eliberate persoanelor prevăzute la art. 1 lit. c), e) și g); „AP“ pentru biletele de călătorie gratuită eliberate persoanelor prevăzute la art. 1 lit. d) și g);
f)numele și prenumele persoanei cu handicap, pentru biletele de călătorie gratuită eliberate persoanelor prevăzute la art. 1 lit. a)-c), e) și f), sau numele și prenumele asistentului personal pentru biletele de călătorie gratuită eliberate persoanelor prevăzute la art. 1 lit. d) și g);
g)codul de bare aferent fiecărui cupon, în spațiul rezervat acestuia, codificat conform anexei nr. 4.h) sintagma «Rămâne la beneficiar și se păstrează minimum 3 luni» pe biletul propriu-zis, în colțul din dreapta, jos;
i)sintagma «Rămâne la transportator» pe fiecare cupon, sub codul de bare.
(5)La eliberarea biletului de călătorie gratuită, DGASPC va viza, prin ștampilare, în caseta „L.S.“ din partea superioară a fiecărui cupon al biletului de călătorie gratuită.
(6)În cazul prelungirii perioadei de valabilitate a cuponului, DGASPC va aplica ștampila proprie în caseta „L.S.“ din dreptul rubricii „Prelungit până la“.
(1)Biletul de călătorie gratuită este nominal și netransmisibil.
(2)Pe baza documentelor de încadrare aflate în termen de valabilitate, persoana îndreptățită poate solicita biletele de călătorie gratuită pentru anul calendaristic, până la data de 31 decembrie a anului în curs.
(3)Numărul de bilete de călătorie gratuită stabilit potrivit legii este acordat de DGASPC proporțional cu numărul de luni calendaristice cuprinse în perioada de valabilitate a documentului de încadrare.
(4)În cazul în care rezultatul calculului numărului de bilete de călătorie gratuită este un număr cu zecimale, acesta se va rotunji în plus dacă documentul de încadrare este emis în anul calendaristic în curs sau se va rotunji în minus dacă documentul de încadrare expiră în anul calendaristic în curs.
(5)Pentru persoanele cu handicap cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de domiciliu, numărul de bilete de călătorie gratuită poate depăși numărul stabilit la alin. (3), în funcție de recomandarea centrului de dializă.
(1)În cazul în care persoana cu handicap schimbă domiciliul/reședința dintr-un județ/sector în altul, DGASPC care preia dosarul poate returna la DGASPC de unde s-a transferat dosarul eventualele bilete de călătorie gratuită valabile și neutilizate integral, în vederea anulării.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), dosarul care se transferă va conține o adeverință care atestă numărul de bilete de călătorie gratuită eliberate în anul calendaristic în curs și numărul de bilete de călătorie gratuită neutilizate, returnate și anulate, denumită în continuare adeverința.
(3)Adeverința prevăzută la alin. (2) va sta la baza eliberării biletelor de călătorie gratuită de către DGASPC care a preluat dosarul.
(4)Persoana cu handicap, reprezentantul legal al acesteia și/sau, după caz, asistentul personal al persoanei cu handicap va returna biletele de călătorie gratuită nefolosite integral sau parțial, în următoarele situații:
a)decesul persoanei cu handicap;
b)încetarea contractului individual de muncă al asistentului personal;
c)obținerea unui document de încadrare ulterior celui pe baza căruia au fost eliberate biletele de călătorie gratuită, care stabilește un grad de handicap care nu se încadrează în prevederile art. 1;
d)schimbarea opțiunii privind angajarea unui asistent personal sau acordarea indemnizației lunare prevăzute la art. 43 din Legea nr. 448/2006, ulterior eliberării biletelor de călătorie gratuită;
e)schimbarea domiciliului/reședinței în alt județ sau sector.
(5)În cazul în care DGASPC constată că s-au efectuat călătorii în baza unor bilete de călătorie gratuită care nu au fost returnate conform prevederilor alin. (4), DGASPC va recupera contravaloarea călătoriei de la persoanele respective.
(1)Biletul de călătorie gratuită al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1 este valabil pentru transportul în perioada prevăzută în cuprinsul său și tipărită de DGASPC conform art. 11 alin. (4) lit. c), respectiv lit. d), astfel: de la data eliberării acestora până inclusiv în ultima zi a lunii în care expiră documentul de încadrare sau ultima zi a lunii ianuarie a anului următor, dacă documentul de încadrare nu expiră înainte de această dată.
(2)În cazul în care biletele de călătorie gratuită sunt eliberate în luna emiterii documentului de încadrare, perioada de valabilitate stabilită de către DGASPC este de la data de 1 a lunii următoare eliberării acestora până inclusiv în ultima zi a lunii în care expiră documentul de încadrare sau ultima zi a lunii ianuarie a anului următor, dacă documentul de încadrare nu expiră înainte de această dată.
(3)În cazul în care biletele de călătorie gratuită sunt eliberate într-o lună ulterioară față de luna emiterii documentului de încadrare, perioada de valabilitate stabilită de către DGASPC este de la data eliberării acestora până inclusiv în ultima zi a lunii în care expiră documentul de încadrare sau ultima zi a lunii ianuarie a anului următor, dacă documentul de încadrare nu expiră înainte de această dată.
(4)În baza unei cereri depuse de persoanele îndreptățite, perioada de valabilitate a biletului de călătorie gratuită se prelungește de către DGASPC dacă se îndeplinesc simultan următoarele condiții:
a)biletul de călătorie gratuită este nefolosit integral;
b)valabilitatea biletului de călătorie gratuită expiră sau a expirat în anul în curs;
c)persoana cu handicap deține un nou document de încadrare care o îndreptățește la transport interurban gratuit conform art. 1 și 3.
(5)Prelungirea perioadei de valabilitate se va efectua de către DGASPC, prin aplicarea ștampilei la secțiunea corespunzătoare pe toate cupoanele biletului de călătorie gratuită, ținând cont de valabilitatea noului document de încadrare.
(1)Persoanele cu handicap, asistenții personali, respectiv însoțitorii persoanelor cu handicap beneficiază de călătorii gratuite în baza biletelor de călătorie gratuită acordate în temeiul Legii nr. 448/2006, tipărite de către DGASPC cu datele persoanei cu handicap, respectiv ale asistentului personal conform art. 11 alin. (4) lit. f).
(2)Persoana cu handicap poate călători singură sau împreună cu un singur însoțitor ori cu asistentul personal, după caz.
(3)Însoțitorul care călătorește împreună cu persoana cu handicap poate fi orice persoană.
(4)Însoțitorul persoanei cu handicap călătorește numai însoțind persoana cu handicap, în baza biletului de călătorie gratuită, tipărit de către DGASPC cu datele persoanei cu handicap, conform art. 11 alin. (4) lit. f). Un bilet de călătorie gratuită pentru însoțitor este valabil numai în prezența biletului de călătorie gratuită al persoanei cu handicap cu drept la însoțitor.
(5)În timpul efectuării călătoriei, persoana cu handicap prezintă biletul de călătorie gratuită și se legitimează cu legitimația acordată potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, iar în lipsa acesteia cu documentul de identitate în original, respectiv cu certificatul de naștere în cazul copiilor cu vârsta până la 14 ani, în original sau copie.
(6)Asistenții personali pot călători fără să însoțească persoana cu handicap în baza biletelor de călătorie gratuită acordate acestora, completate de către DGASPC cu datele asistentului personal, conform art. 11 alin. (4) lit. f).
(7)La prezentarea unui bilet de călătorie gratuită și în timpul efectuării călătoriei, asistentul personal va fi legitimat cu documentul de identitate propriu și biletul de călătorie gratuită în baza căruia a fost obținută legitimația de călătorie gratuită.
(8)Pentru efectuarea călătoriei, persoanele cu handicap și asistenții personali ai acestora, după caz, vor completa rubricile «de la stația» și «până la stația» pe biletul propriu-zis și pe cuponul statistic/anexă, după consultarea prealabilă a operatorului de transport interurban.
(9)Nu se admit la transport bilete de călătorie gratuită care prezintă ștersături, modificări, corecturi sau care sunt tipărite ilizibil.
(1)La efectuarea unei călătorii, persoana cu handicap, însoțitorul acesteia sau, după caz, asistentul personal va prezenta biletul de călătorie gratuită integral operatorului de transport interurban. Este interzis a se detașa una dintre părțile componente de către utilizator.
(2)Persoanele cu handicap, însoțitorii acestora, precum și asistenții personali sunt obligați să folosească cuponul statistic între aceleași localități/stații de cale ferată înscrise în rubricile «de la stația» - «la stația» pe biletul propriu-zis.
(3)Posesorul biletului de călătorie gratuită este răspunzător de modul de completare a rubricilor «de la stația» și «până la stația».
(4)Biletul de călătorie gratuită dă dreptul la întreruperea călătoriei de până la 5 zile, caz în care se va solicita operatorului de transport interurban viza de întrerupere a călătoriei.
(5)În cazul în care posesorul biletului de călătorie gratuită renunță la călătorie, acesta va solicita operatorului de transport interurban viza de neutilizare și restituirea cuponului statistic sau a cuponului anexă, după caz. Cuponul poate fi folosit pentru o altă călătorie, dar numai pentru călătoria înscrisă inițial. Solicitarea de restituire se poate face numai în cursul lunii în care s-a vizat biletul de călătorie gratuită și s-a emis legitimația de călătorie, la unitatea unde s-a prezentat biletul de călătorie gratuită pentru viză.
(1)La prezentarea biletului de călătorie gratuită și în timpul călătoriei, operatorul de transport interurban verifică:
a)integritatea acestuia și prezența elementelor de siguranță prevăzute la art. 9 alin. (4);
b)datele înscrise pe biletul de călătorie gratuită, precum și cele din documentul de identitate prezentat. Dacă există neconcordanțe, operatorul de transport interurban nu va permite folosirea biletului de călătorie gratuită.
(2)La efectuarea unei călătorii pe baza biletului de călătorie gratuită, operatorul de transport interurban este obligat să completeze următoarele date:
a)tariful total aferent pentru secțiunea înscrisă pe cuponul statistic și pe cupoanele-anexă, după caz;
b)numărul de km total aferent pentru secțiunea înscrisă pe cuponul statistic și pe cupoanele-anexă, după caz;
c)«Data călătoriei» pe cuponul statistic și pe cupoanele-anexă, după caz, și «Data călătoriei» pe biletul propriu-zis. Aceasta reprezintă data exactă în care persoana a efectuat călătoria.
(3)Tariful înscris pe cuponul dus sau pe cuponul întors este cel din ziua prezentării acestuia de către utilizator la operatorul de transport interurban, acesta respectând tarifele prevăzute în Convenție.
(4)La prezentarea biletului de călătorie gratuită în vederea efectuării călătoriei, operatorul de transport interurban va viza biletul de călătorie gratuită, conform reglementărilor proprii după care va detașa și va reține cupoanele aferente, după caz, returnând persoanei biletul propriu-zis și celelalte cupoane rămase nedetașate din corpul biletului de călătorie gratuită.
(1)Operatorii de transport interurban întocmesc lunar borderoul de decont cu decontul călătoriilor efectuate în baza cupoanelor statistice/anexă pentru care s-au emis legitimații de călătorie în luna precedentă, pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006, pentru fiecare DGASPC cu care au încheiată convenție.
(2)Informațiile conținute în borderoul de decont, întocmirea și termenele de înaintare a acestuia către DGASPC se stabilesc prin convenția încheiată potrivit prevederilor art. 5.
(1)În vederea asigurării transferului sumelor aferente decontării cheltuielilor efectuate de către operatorii de transport interurban de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, DGASPC vor depune necesarul de fonduri, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, până la data de 10 a lunii următoare lunii în care s-a înaintat borderoul de decont.
(2)Cheltuielile realizate pentru transportul interurban se decontează din bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, prin transferuri lunare de la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale până la sfârșitul lunii în care s-a încheiat necesarul de fonduri.
(3)DGASPC va deconta contravaloarea călătoriilor către operatorii de transport în termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii borderoului de decont.
(1)În condițiile prevăzute la art. 24 alin. (9) și (10) din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav sau accentuat își exprimă opțiunea pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant pe suport hârtie, denumite în continuare bonuri de carburant, de bonuri valorice pe suport electronic, denumite în continuare card de carburant, sau pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoțitorului, a părintelui, a tutorelui, asistentului maternal sau persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant și/sau alimentării mijloacelor de transport electrice, care nu depășesc suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat.
(2)Bonurile de carburant sau cardurile de carburant prevăzute la alin. (1) pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate, și numai în scopul pentru care au fost emise.
(3)Opțiunea prevăzută la alin. (1) se exprimă în baza unei cereri, care poate fi transmisă prin poștă sau curier, electronic pe adresa de e-mail sau înregistrată la registratura DGASPC în a cărei rază teritorială domiciliază persoana cu handicap, inclusiv de către reprezentantul legal al acesteia, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.
(4)La înregistrarea cererii la registratura DGASPC de către persoanele prevăzute la alin. (3), acestea prezintă documentele de identitate în original, precum și documentele prin care persoana este desemnată reprezentant legal sau documentul care face dovada reprezentativității.
(5)În situația în care a fost exprimată opțiunea pentru acordarea de bonuri de carburant, carduri de carburant sau pentru decontarea carburantului, nu se mai acordă bilete de transport interurban persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (2) și (4) din Legea nr. 448/2006.
(6)Cererea pentru decontarea carburantului, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 7, se depune la DGASPC, în termen de 60 de zile de la data efectuării alimentării, și este însoțită de bonul/bonurile fiscal (e) de carburant, emis (e) de societățile de distribuție a produselor petroliere.
(1)Acordarea de bonuri de carburant și de carduri de carburant se face în baza formularului întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 8, respectiv în anexa nr. 9. Formularul cuprinde o declarație pe propria răspundere potrivit căreia călătoria cu autoturismul este în interesul persoanei cu handicap, precum și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
(2)Acordarea de bonuri de carburant, alimentarea cardurilor de carburant sau decontarea carburantului în condițiile art. 19^1 alin. (1) se face astfel:
a)semestrial, dacă documentul care atestă încadrarea în grad de handicap are valabilitate permanentă;
b)trimestrial sau proporțional cu numărul de luni calendaristice în perioada de valabilitate a documentului/ documentelor care atestă încadrarea în grad de handicap, într-un an calendaristic.
(3)Dreptul prevăzut de art. 24 alin. (9) și (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu poate fi exercitat după expirarea perioadei de valabilitate a documentului/documentelor de încadrare în grad de handicap.
(4)Bonurile de carburant se acordă și se consemnează în formularul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(5)Numărul de bonuri de carburant se stabilește corespunzător sumei prevăzute de lege și se acordă în anul curent de DGASPC proporțional cu numărul de luni calendaristice cuprinse în perioada de valabilitate a documentului/documentelor de încadrare în grad de handicap.
(6)În cazul în care rezultatul calculului numărului de bonuri de carburant este un număr cu zecimale, în funcție de valoarea bonului, acesta se va rotunji în plus, dacă documentul de încadrare în grad de handicap este emis în anul calendaristic în curs sau se va rotunji în minus, dacă documentul de încadrare în grad de handicap expiră în anul calendaristic în curs.
(7)Bonurile de carburant acordate pot fi utilizate doar în societăți de distribuție a produselor petroliere care au încheiate contracte de prestare/furnizare a acestor servicii cu DGASPC.
(8)În cazul pierderii sau furtului bonurilor de carburant, persoana cu handicap grav sau accentuat sau reprezentantul acesteia anunță de îndată DGASPC care va lua măsurile legale în vederea blocării sau anulării acestora. Dacă blocarea sau anularea nu este posibilă nu se acordă alte bonuri de carburant în schimb și nu se emit duplicate. Acordarea se poate face doar pentru bonurile de carburant recuperate sau rămase neridicate pentru restul perioadei dintr-un an calendaristic, dacă documentul/documentele care atestă încadrarea în grad de handicap este/sunt în perioada de valabilitate.
(1)Cardurile de carburant se acordă persoanelor cu handicap grav sau accentuat și se consemnează în formularul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.
(2)Cardurile de carburant acordate pot fi utilizate în toate societățile de distribuție a produselor petroliere, precum și la toate stațiile de alimentare a mijloacelor de transport electrice aflate pe teritoriul României.
(3)Persoana cu handicap grav sau accentuat poate utiliza cardul de carburant numai prin prezentarea actului de identitate.
(4)În cazul pierderii sau furtului cardului de carburant, persoana cu handicap grav sau accentuat sau reprezentantul acesteia anunță de îndată DGASPC, care va lua măsurile legale în vederea blocării sau anulării acestuia. La solicitarea persoanei cu handicap grav sau accentuat sau reprezentantului legal al acesteia, DGASPC emite un nou card de carburant.
(1)Fiecare card de carburant este valabil numai dacă are înscrise pe suportul electronic sau are stocate într-un alt mod în acesta următoarele mențiuni:
a)numele și adresa emitentului și datele sale de identificare;
b)denumirea DGASPC și datele sale de identificare;
c)numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei cu handicap grav sau accentuat;
d)interdicția de a fi utilizat pentru alte scopuri decât cel pentru care a fost emis;
e)numărul de identificare, unic la nivel de emitent;
f)perioada de valabilitate a cardului de carburant;
g)elemente de siguranță a suportului electronic, de tip CIP;
h)cuvintele «BON VALORIC ELECTRONIC» cu litere majuscule pe rectoul suportului electronic.
(2)Partea din față a cardului de carburant conține următoarele elemente:
a)logoul Uniunii Europene;
b)logoul Guvernului României;
c)textul «BON VALORIC ELECTRONIC»;
d)numele și prenumele persoanei cu handicap grav sau accentuat;
e)numărul de card: permite identificarea unică a cardului;
f)logoul tricolor;
g)textul «BON ELECTRONIC PENTRU ALIMENTAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT»;
h)valabilitatea;
i)CIP.
(3)Partea verso a cardului de carburant conține următoarele elemente:
a)bandă magnetică;
b)spațiu pentru semnătura persoanei cu handicap grav sau accentuat a cardului de carburant;
c)numărul de telefon al asistenței utilizatorilor;
d)interdicțiile referitoare la utilizarea cardului de carburant - informații cu privire la destinația sumelor alocate/interdicțiile de utilizare;
e)denumirea și logoul emitentului cardului de carburant și logoul partener;
(1)DGASPC acordă bonurile de carburant, eliberează cardurile de carburant și decontează carburantul către persoanele cu handicap grav sau accentuat, în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii și a documentelor aferente.
(2)Răspunderea cu privire la corectitudinea acordării drepturilor prevăzute la art. 19^1 alin. (1), precum și la identificarea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și atestarea faptului că acestea au dreptul de a beneficia de prevederile art. 24 alin. (9) și (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt în sarcina DGASPC.
(3)Neexercitarea acestui drept, de către persoanele cu handicap grav sau accentuat, în anul curent nu poate fi reportat pentru anul calendaristic următor.
(4)În cazul în care persoana cu handicap schimbă domiciliul/reședința dintr-un județ/sector în altul, dosarul prevăzut la art. 13 alin. (1) va conține inclusiv o adeverință privind acordarea bonurilor de carburant, a cardurilor de carburant, alimentarea acestora ori decontarea carburantului.
(1)Contractarea serviciilor privind achiziția de bonuri de carburant și emiterea cardurilor de carburant de către DGASPC, care are calitatea de autoritate contractantă în înțelesul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, se realizează în condițiile legislației privind achizițiile publice. La estimarea valorii contractului de achiziție publică nu se ia în calcul valoarea nominală a bonurilor de carburant, respectiv a cardurilor de carburant.
(2)DGASPC încheie contracte de achiziție a cardurilor de carburant cu unități care desfășoară această activitate numai în baza autorizației de funcționare, acordată de Ministerul Finanțelor, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, denumite în continuare unități emitente.
(2^1)Pot avea calitatea de unități emitente persoanele juridice înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit autorizate în state membre ale Uniunii Europene și notificate de către Banca Națională a României, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(3^1)În situația în care un operator economic deține autorizație de funcționare, aflată în termen de valabilitate, ca unitate emitentă de bilete de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, nu este necesară parcurgerea procedurii de autorizare prevăzute de lege și pentru emiterea cardului de carburant.
(3^2)Pentru a putea obține autorizație în vederea desfășurării activității ca unitate emitentă de carduri de carburant, operatorul economic prevăzut la alin. (3^1) are obligația ca, anterior începerii activității, să notifice Ministerului Finanțelor, conform unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului finanțelor, faptul că deține autorizație de funcționare, aflată în termen de valabilitate, ca unitate emitentă de bilete de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, cu modificările și completările ulterioare.
(3^3)Autorizația obținută ca urmare a notificării prevăzute la alin. (3^2) are aceeași valabilitate cu cea a autorizației de funcționare ca unitate emitentă de bilete de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, cu modificările și completările ulterioare.
(4)DGASPC, care achiziționează serviciul de emitere a cardurilor de carburant cu o unitate emitentă, transferă contravaloarea nominală a cardurilor de carburant distribuite persoanelor cu handicap grav sau accentuat și achită costul emiterii acestora.
(6)Valoarea nominală cu care se alimentează cardurile de carburant acordate persoanelor cu handicap grav sau accentuat nu poate fi diminuată în niciun mod.
(7)Valoarea cardurilor de carburant nu poate fi transferată persoanelor cu handicap grav sau accentuat pe suportul electronic dacă, la data stabilită pentru transfer, DGASPC nu a transferat unității emitente, integral, contravaloarea nominală a cardurilor de carburant achiziționate și a achitat costurile emiterii acestora.
(1)Unitățile emitente sunt obligate să selecteze societățile de distribuție a produselor petroliere, precum și distribuitorii stațiilor de alimentare a mijloacelor de transport electric pe teritoriul României, astfel încât persoanele cu handicap grav sau accentuat pot să folosească cardul de carburant la orice societăți de distribuție a produselor petroliere, precum și la orice stație de alimentare a mijloacelor de transport electric pe teritoriul României.
(2)Unitățile emitente sunt obligate să ia măsurile necesare pentru asigurarea circulației cardurilor de carburant în condiții de siguranță.
(3)Unitățile emitente sunt obligate să deschidă conturi sau subconturi de plăți distincte, prin care se vor derula sumele reprezentând încasările și plățile aferente valorii nominale a cardurilor de carburant, astfel încât să permită o evidență clară a sumelor utilizate în temeiul contractelor încheiate cu DGASPC și cu societățile de distribuție a produselor petroliere care acceptă cardurile de carburant.
(4)Unitățile emitente pot organiza platforme pentru emiterea acestora sau pot încheia contracte cu organizații care administrează schema/aranjamentul de plată ori alte organizații specializate, după caz.
(5)Decontarea cheltuielilor prin cardurile de carburant între unitățile care le acceptă și unitățile emitente se face numai prin intermediul unităților bancare sau prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, după caz, potrivit legii. Același regim de decontare se aplică și în cazul relației dintre DGASPC și unitatea emitentă.
(6)Sumele derulate prin operațiunile cu carduri de carburant de către unitățile emitente nu pot fi utilizate pentru reinvestirea în alte scopuri.
(1)Societățile de distribuție a produselor petroliere care utilizează aparate de marcat electronice fiscale potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplică pe versoul bonului fiscal ștampila societății la solicitarea persoanei cu handicap grav sau accentuat.
(2)Societățile de distribuție a produselor petroliere nu acordă rest de bani la utilizarea bonurilor de carburant sau a cardurilor de carburant.
(1)În cazul în care limitele prevăzute de lege cu privire la suma maximă decontabilă, precum și cuantumul sumelor aferente bonurilor de carburant și/sau cardurilor de carburant sunt atinse, persoana cu handicap nu mai poate solicita decontarea carburantului, acordarea de bonuri de carburant sau alimentarea cardurilor de carburant până la sfârșitul anului.
(2)Structura de specialitate din cadrul DGASPC urmărește încadrarea sumelor decontate, acordarea bonurilor de carburant, precum și alimentarea cardurilor de carburant, în limitele prevăzute la art. 24 alin. (9) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1)DGASPC întocmește câte un centralizator pentru decontarea carburantului, pentru acordarea de bonuri de carburant, de acordare și alimentare a cardurilor de carburant, modelul acestora fiind prevăzute în anexele nr. 10-12.
(2)În vederea decontării carburantului, a acordării de bonuri de carburant și a alimentării cardurilor de carburant, DGASPC întocmește centralizatorul borderourilor de decont, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, pe baza centralizatoarelor întocmite conform alin. (1), și îl transmite Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, denumită în continuare Autoritate, până la data de 10 a lunii. În baza acestui document, Autoritatea operează transferul sumelor către DGASPC.
(1)Cheltuielile pentru decontarea carburantului, a bonurilor de carburant și alimentării cardurilor de carburant se asigură prin transferuri din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Autoritate, către bugetele DGASPC până la sfârșitul lunii în care s-a transmis necesarul de fonduri.
(2)Decontarea carburantului, a bonurilor de carburant sau a alimentării cardurilor de carburant se face cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.
Sumele reprezentând cheltuielile cu bonurile de carburant acordate necuvenit sau cele plătite necuvenit pentru decontarea carburantului și sumele rămase necheltuite în cazul cardurilor de carburant, în cazuri precum: deces al persoanei cu handicap, schimbarea gradului de handicap, neîncadrare în grad de handicap grav sau accentuat, se recuperează în cuantumul întregii valori, în măsura în care nu au fost folosite, pe baza deciziei directorului general/executiv al DGASPC, care constituie titlu de creanță și care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia. Aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu.
(1)Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a)utilizarea de către persoanele cu handicap grav sau accentuat, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, a bonurilor de carburant sau a cardurilor de carburant, în alt scop decât asigurarea transportului gratuit acordat persoanelor cu handicap;
b)refuzul nejustificat al societăților de distribuție a produselor petroliere, precum și al deținătorilor stațiilor de alimentare a mijloacelor de transport electrice de a accepta bonurile valorice pe suport electronic. Refuzul este justificat dacă există o suspiciune rezonabilă privind autenticitatea bonurilor valorice pe suport electronic sau identitatea dintre titularul bonului valoric pe suport electronic și persoana cu handicap grav sau accentuat, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii;
c)comercializarea bonurilor de carburant sau a cardurilor de carburant, contra unui preț sau a altor bunuri/servicii decât cele stabilite prin prezenta hotărâre;
d)refuzul operatorului de transport interurban de a asigura serviciile în baza biletului de călătorie gratuită.
(2)Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:
a)de la 1 la 2 puncte-amendă, faptele prevăzute la alin. (1) lit. a);
b)de la 10 la 15 puncte-amendă, faptele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d).
(3)Un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit în condițiile legii.
(4)Ministerul Finanțelor poate dispune măsura suspendării autorizației de funcționare eliberate unităților emitente în cazul nerespectării dispozițiilor art. 19^7 alin. (2) și (3).
(5)Ministerul Finanțelor poate dispune măsura retragerii autorizației de funcționare eliberate unităților emitente în cauză în următoarele situații:
a)în cazul nerespectării criteriilor de autorizare aprobate prin ordin al ministrului finanțelor, în baza cărora s-a acordat autorizația de funcționare;
b)în cazul nerespectării dispozițiilor art. 19^7 alin. (5) și (6).
(6)Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) se face de către o echipă de specialiști a cărei componență se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.
(7)Acordarea autorizației de funcționare unităților emitente și dispunerea măsurii de suspendare/retragere a acesteia în urma constatării situațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) se fac de către o comisie ale cărei componență și procedură de lucru se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.
(1)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 19^14 se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale sau de către alte organe abilitate în condițiile legii.
(2)Contravențiilor prevăzute la art. 19^14 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Codurile DGASPC în vederea stabilirii seriei biletelor de călătorie gratuită
Nr. crt.
DGASPC
Cod
1
București Sector 1
11
2
București Sector 2
12
3
București Sector 3
13
4
București Sector 4
14
5
București Sector 5
15
6
București Sector 6
16
7
Alba
17
8
Arad
18
9
Argeș
19
10
Bacău
20
11
Bihor
21
12
Bistrița-Năsăud
22
13
Botoșani
23
14
Brăila
24
15
Brașov
25
16
Buzău
26
17
Călărași
27
18
Caraș-Severin
28
19
Cluj
29
20
Constanța
30
21
Covasna
31
22
Dâmbovița
32
23
Dolj
33
24
Galați
34
25
Giurgiu
35
26
Gorj
36
27
Harghita
37
28
Hunedoara
38
29
Ialomița
39
30
Iași
40
31
Ilfov
41
32
Maramureș
42
33
Mehedinți
43
34
Mureș
44
35
Neamț
45
36
Olt
46
37
Prahova
47
38
Sălaj
48
39
Satu Mare
49
40
Sibiu
50
41
Suceava
51
42
Teleorman
52
43
Timiș
53
44
Tulcea
54
45
Vâlcea
55
46
Vaslui
56
47
Vrancea
57
Anexa nr. 4
la normele metodologice
Codul de bare tipărit pe biletele de călătorie gratuită1. Tipul codului de bare tipărit de DGAPSC pe cupoanele biletului de călătorie gratuită este PDF 417.2. Toate câmpurile sunt despărțite prin „#“ și sunt codificate în următoarea ordine:
a)Tipul biletului
Se va completa cu valoarea „Bilet persoana cu handicap“
e)Cupon anexă nr. 1 sau 2, după caz, pe cupoanele anexăf) Data eliberării biletului (de către DGASPC)
g)Data de început a valabilității biletuluih) Data de sfârșit a valabilității biletuluii) Calitatea persoanei (Persoana cu handicap/Insoțitor/ Asistent personal)
j)CNP persoanei cu handicap/asistentului personalk) Numele persoanei cu handicap/asistentului personall) Prenumele persoanei cu handicap/asistentului personalm) Numărul de dosar (din evidența DGASPC)
n)CNP persoanei cu handicapo) Numele persoanei cu handicapp) Prenumele persoanei cu handicapq) Numărul documentului de încadrare pe baza căruia a fost eliberat biletulr) Data eliberării documentului de încadrare pe baza căruia a fost eliberat biletul, în format „zz.ll.aaaa“s) Major/Minort) Gradul de handicap completat astfel:
–Grav cu asistent personal– Grav– Accentuatu) Dacă persoana cu handicap are afecțiuni renale și necesită hemodializă (Da/Nu)
3.Nu este permisă folosirea diacriticelor în informațiile codificate în codul de bare.Anexa nr. 5
I. (Se completează cu datele persoanei cu handicap. La solicitare se prezintă documentele în original.)
Subsemnatul/Subsemnata:
1.Numele și prenumele ...................................
2.CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|3. Domiciliul: localitatea ..........(sat, comună, oraș, municipiu)..........., sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ..........., sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal ....................
4.Telefon ..........................
5.E-mail ...........................
6.Certificat de încadrare în grad de handicap (număr/serie/dată) ............................................
7.Gradul de handicap .....................................
II. (Se completează de către reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii. Se prezintă documentele de identitate în original.)
1.Numele și prenumele ............................
2.Domiciliul: localitatea ...........(sat, comună, oraș, municipiu)........., sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal .......................
3.Telefon ...........................
4.E-mail ............................
Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ...........................................................
Pentru anul calendaristic ................. îmi exprim opțiunea:
[ ] pentru acordarea gratuității la transportul interurban;
[ ] pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul;
[ ] acordarea bonurilor de carburant pe suport hârtie;
[ ] acordarea de bonuri valorice pe suport electronic (card carburant).
Cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că deplasările sunt efectuate numai în interesul propriu/al persoanei cu handicap.
Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislația în vigoare.
6.Certificat de încadrare în grad de handicap (număr/serie/dată) ...........................
7.Gradul de handicap ..............................................
II. (Se completează de către reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii. Se prezintă documentele de identitate în original.)
1.Numele și prenumele ...............................................
2.Domiciliul: localitatea .............(sat, comună, oraș, municipiu)..........., sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal .......................
Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ...................................................
Solicit decontarea carburantului pentru alimentarea mijloacelor de transport pentru care atașez bonurile fiscale aferente:
Nr. crt.
Data bonului fiscal
Nr. și seria bonului fiscal
Gradul de handicap
Valoarea de decontat
Gradul accentuat
Gradul grav
TOTAL
Solicit ca suma reprezentând decontarea carburantului să fie:
[ ] virată în contul ......................................
Cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că deplasările sunt efectuate numai în interesul propriu/al persoanei cu handicap.
Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislația în vigoare.
Data
......................................
Semnătura
...........................................
Anexez la prezenta cerere următoarele documente:
–bonuri fiscale nr. ........................./data ............................ în original;
–document de cont bancar cu indicarea contului IBAN unde se va vira contravaloarea decontului de carburant.
Anexa nr. 8
la normele metodologice
FORMULAR
pentru acordarea bonurilor de carburant pe suport hârtie,
6.Certificat de încadrare în grad de handicap (număr/serie/dată) ......................................
7.Gradul de handicap .....................................
II. (Se completează de către reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii. Se prezintă documentele de identitate în original.)
1.Numele și prenumele ...........................................................................
2.Domiciliul: localitatea .........(sat, comună, oraș, municipiu).........., sectorul/județul ......................., str. ....................., nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal .......................
Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: .................................................
Cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că deplasările sunt efectuate numai în interesul propriu/al persoanei cu handicap.
Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislația în vigoare.
Data
..................................
Semnătura
..............................
Tabel privind acordarea bonurilor de carburant pe suport hârtie
Nr. crt.
Data acordării
Nr. și seria bonului de carburant
Nr. de bonuri de carburant
Gradul de handicap
Total sumă
Semnătura de primire
Gradul accentuat
Gradul grav
TOTAL
Anexa nr. 9
la normele metodologice
FORMULAR
pentru acordarea bonurilor valorice pe suport electronic (card carburant),
6.Certificat de încadrare în grad de handicap (număr/serie/dată) ...........................................
7.Gradul de handicap .....................................
II. (Se completează de către reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau însoțitorul, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii. Se prezintă documentele de identitate în original.)
1.Numele și prenumele ...........................................................................
2.Domiciliul: localitatea .......(sat, comună, oraș, municipiu)............., sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal .......................
Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ...................................................
Cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că deplasările sunt efectuate numai în interesul propriu/al persoanei cu handicap.
Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislația în vigoare.
Data
........................................
Semnătura
..................................
Tabel privind acordarea bonurilor valorice pe suport electronic (card de carburant)
Nr. crt.
Data acordării
Nr. bon valoric pe suport electronic (card de carburant)
Valabilitate card de carburant
Gradul de handicap
Total sumă
Semnătura de primire
Gradul accentuat
Gradul grav
TOTAL
Tabelul se completează doar la emiterea/înmânarea cardului de carburant.
Cardul de carburant se alimentează conform prevederilor art. 19^2 alin. (2) din normele metodologice.
privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
–model -
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului ................................
Nr. .................. data .................
Nr. crt.
Nr. total de persoane cu dizabilități care solicită decontarea/ alimentarea
Nr. total de bonuri fiscale pentru decont combustibil (din centralizatoare) (rândul 1)
Gradul de handicap
Nr. total de bonuri de carburant pe suport hârtie (rândul 2)
Gradul de handicap
Nr. total de bonuri valorice pe suport electronic (card carburant) (rândul 3)
Gradul de handicap
Suma solicitată pentru decontare
Gradul accentuat
Gradul grav
Gradul accentuat
Gradul grav
Gradul accentuat
Gradul grav
1.
2.
3.
TOTAL
Semnătură autorizată
Director general,
..................................
(6^1)Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) se asigură în baza biletelor de călătorie gratuită care se tipăresc de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, costul tipăririi fiind suportat din bugetele acestora.
(7)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se asigură din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(8)Modalitatea de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se stabilește prin hotărâre a Guvernului*).
(9)Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant pe suport hârtie, bonuri valorice pe suport electronic sau decontare, pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoțitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant și/sau alimentării mijloacelor de transport electrice, care nu depășesc suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În situația în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de una dintre modalitățile de acordare a gratuității prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) și (4).
(10)De prevederile alin. (9) beneficiază și părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii.
(10^1)Actualizarea sumelor prevăzute la alin. (9) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în funcție de indicele de inflație.
(11)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se asigură din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.
(12)Metodologia de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(1)Persoanele cu handicap beneficiază de protecție împotriva neglijării și abuzului, indiferent de locul unde acestea se află.
(2)În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, nu se poate îngriji de interesele sale, aceasta beneficiază de protecție juridică sub forma curatelei, a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a tutelei și de asistență juridică gratuită în condițiile art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligația de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile și imobile ale persoanei cu handicap și prezintă anual un raport de gestiune autorității tutelare din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap are domiciliul sau reședința.
(4)În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte tutela, instanța judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administrației publice locale sau, după caz, persoana juridică privată care asigură protecția și îngrijirea persoanei cu handicap.
(5)Monitorizarea respectării obligațiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.
(6)Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum și organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta în fața instanțelor judecătorești competente.
(7)Judecarea cauzelor care au ca obiect obținerea de către persoanele cu handicap a drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.
(1)Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru achiziționarea unui singur autovehicul și pentru adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces, cu condiția plății la scadență a ratelor creditului, dar și cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani. În cazul achiziționării de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate depăși 20.000 de euro, perioada de rambursare fiind de 15 ani.
(1^1)Persoanele care au contractat un credit în condițiile prevăzute la alin. (1) și cărora, în urma reevaluării, li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap beneficiază în continuare de aceleași condiții de rambursare până la achitarea creditului.
(1^2)Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanții legali ai acestora, precum și reprezentanții legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii asistive și de acces, cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) și familia sau persoana care are în îngrijire cel puțin un copil cu handicap grav ori accentuat.
(3)Metodologia de preluare de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București a contractelor privind angajamentul de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și de asigurare a transferurilor financiare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(1)Persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz, asistenții personali ai acestora, deținători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare din persoanele îndreptățite potrivit prevederilor alin. (1).
Persoanele cu handicap beneficiază de scutire de la plata tarifului de omologare individuală perceput de Registrul Auto Român, pentru autovehiculele special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, pe toată durata de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap și numai pentru autoturismul proprietate personală.
În vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecție a copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protecție a persoanelor adulte cu handicap, autoritățile responsabile ale administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să planifice și să asigure tranziția tânărului cu handicap din sistemul de protecție a copilului în sistemul de protecție a persoanei adulte cu handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale acestuia;
b)să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c)să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru viața adultă și pentru viața independentă;
d)să desfășoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de pregătire pentru viața de adult;
e)să desfășoare activități de informare a tânărului cu handicap în ceea ce privește oportunitățile de educație, angajare, acces la viața familială și viața socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber;
f)să evalueze, la cerere, elevii cu handicap și cu cerințe educaționale speciale.
(1)Dreptul la asistență socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condițiile prevăzute de lege.
(2)Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.
(3)Cererea și actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.
(4)În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri speciale:
a)să creeze condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
b)să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private;
c)să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenți sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici psihiatri, medici dentiști, infirmieri;
d)să implice în activitățile de îngrijire, reabilitare și integrare a persoanei cu handicap familia acesteia;
e)să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenților personali și a asistenților personali profesioniști;
f)să dezvolte și să sprijine programe de colaborare între părinți și specialiști în domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private;
g)să înființeze și să susțină sistemul bazat pe managementul de caz în protecția persoanei cu handicap;
h)să încurajeze și să susțină activitățile de voluntariat;
i)să asigure asistență și îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap.
(1)Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza, administra și finanța servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condițiile legii.
(2)Autoritățile administrației publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditați, în condițiile legii.
(3)Costul serviciului social contractat nu poate depăși costul avut de serviciul respectiv la data contractării sau costul mediu al funcționării serviciului la data înființării, în cazul unui serviciu nou.
(4)Modalitatea de contractare va fi stabilită prin normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(1)Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(2)Evaluarea, monitorizarea și controlul privind respectarea standardelor minime de calitate sunt în competența Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, precum și a agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.
(3)În realizarea activităților de coordonare metodologică, personalul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități are acces în spațiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date și informații legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv.
(1)Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcția de asistent personal persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a)are vârsta minimă de 18 ani împliniți;
b)nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea ocupației de asistent personal;
c)are capacitate deplină de exercițiu;
d)are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate;
e)a absolvit cel puțin cursurile învățământului general obligatoriu, cu excepția rudelor și afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav, precum și cu excepția soțului sau soției, după caz; în situații excepționale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana care urmează să îndeplinească funcția de asistent personal, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate aproba derogarea de la îndeplinirea condițiilor de studii și în cazul altor persoane.
(2)Nu pot deține calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani.
(1)Pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a)salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
b)program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână;
c)concediu anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice;
d)transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23;
e)transport interurban, în condițiile prevăzute la art. 24.
(2)Pe perioada absenței temporare a asistentului personal, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal.
(3)În situația în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizația prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.
Asistentul personal are următoarele obligații principale:
a)să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator;
b)să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c)să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitățile și serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d)să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere persoana cu handicap grav și să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e)să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
(1)Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2)Contractul individual de muncă se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.
(3)Modalitățile și condițiile de încheiere, modificare și încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
(4)Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav.
(1)Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.
(2)Serviciul public de asistență socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activității asistenților personali și prezintă semestrial un raport consiliului local.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal a obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina lui, precum și a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă sau, după caz, penală a acestuia, în condițiile legii.
(1)Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizație de însoțitor.
(2)Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.
(3)Invalizii de război care au și calitatea de persoane cu handicap grav și sunt pensionari de invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul prevăzut la alin. (2), cât și de dreptul prevăzut la art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare.
(4)Părinții sau, după caz, reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia care a primit în plasament un copil cu handicap grav, adulții cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, cu excepția celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.
(5)Opțiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, și devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora.
(6)Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opțiunea exprimată în condițiile prevăzute la alin. (5).
(1)Indemnizația lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
(2)Plata indemnizației lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav.
(3)Plata indemnizației se face pe perioada valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de protecție a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, după caz.
(4)Nu pot beneficia de indemnizația lunară:
a)părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav pentru care s-a stabilit măsură de protecție specială, în condițiile legii, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial;
b)adulții cu handicap grav sau reprezentanții lor legali, pe perioada în care adulții cu handicap grav se află în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist, în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter social, medico-social, în care se asigură întreținere completă din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună;
c)persoanele cu handicap grav care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a detenției.
b)de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.Secţiunea a 3-a Asistentul personal profesionist
(1)Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale.
(1^1)Îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat se asigură de către asistentul personal profesionist, altul decât soțul, soția sau rudele în linie dreaptă.
(2)Îngrijirea și protecția adulților cu handicap grav sau accentuat de către asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
(3)Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
(4)Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, sau de către furnizorii de servicii sociale privați, acreditați în condițiile legii.
(5)Monitorizarea și controlul activității de îngrijire și protecție a adulților cu handicap grav și accentuat de către asistentul personal profesionist se fac de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
(6)Asistentul maternal care îngrijește copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.
(1)Pentru fiecare adult cu handicap aflat în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist se acordă o alocație lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de locuit, hrană și echipament, astfel:a) 1,2 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoana adultă cu handicap accentuat;b) 1,5 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, pentru persoana adultă cu handicap grav.
(2)Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în baza numărului de beneficiari comunicați de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
(1)Pe perioada îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi:
a)salariul de bază stabilit potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
b)un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite în care își desfășoară activitatea;
c)un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire și protecție cel puțin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat;
d)un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire și protecție o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.
(2)Asistentul personal profesionist beneficiază și de alte drepturi, după cum urmează:
a)consiliere și sprijin din partea specialiștilor de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, ori a furnizorilor de servicii sociale, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin cu privire la îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat;
b)decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare și masă, în cazul în care deplasarea se face în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, în condițiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
c)transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23.
(3)Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal profesionist ori găzduirea într-un centru de tip respiro.
(2)Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București pot contracta servicii sociale licențiate de tip asistent personal profesionist cu furnizori privați de servicii sociale, acreditați, în condițiile legii.
(1)Condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist se reglementează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(2)Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaborează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
Asistentul personal profesionist are următoarele obligații principale:
a)să participe anual la instruirea organizată de angajator;
b)să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul individual de servicii al adultului cu handicap grav sau accentuat;
c)să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activitățile și serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul individual de servicii;
d)să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere adultul cu handicap grav sau accentuat și să nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia;
e)să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică ori socială a adultului cu handicap grav sau accentuat și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal profesionist a obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina acestuia, precum și a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă, ori, după caz, penală a asistentului personal profesionist, în condițiile legii.
Secţiunea a 4-aCentre pentru persoanele adulte cu handicap
(1)Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale.
(2)Centrele de zi și centrele rezidențiale reprezintă servicii sociale acordate persoanelor adulte cu handicap, cu personal calificat și infrastructură adecvată; centrele rezidențiale sunt servicii sociale în care persoana cu handicap este găzduită cel puțin 24 de ore.
(3)În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap sunt:
a)locuințe protejate;
b)centre pentru viață independentă;
c)centre de abilitare și reabilitare;
d)centre de îngrijire și asistență;
e)centre respiro/centre de criză.
(4)Capacitatea centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50 de locuri.
(6)Centrele de zi și centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel:
a)în subordinea consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului;
b)în subordinea autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, în structura serviciului public de asistență socială, cu excepția celor de la alin. (3) lit. b)-d).
(7)Centrele de zi și centrele rezidențiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
(8)Centrele de zi și centrele rezidențiale publice și private pentru persoane adulte cu handicap funcționează cu respectarea standardelor specifice de calitate.
(9)Centrele publice și private pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
(10)Finanțarea măsurilor de protecție se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
(11)Prin excepție de la prevederile alin. (10), până la data de 1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința asistentul personal profesionist, precum și din fonduri externe nerambursabile, după caz.
(12)Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la art. 47 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
(1)În vederea desfășurării unui tip de activități cu caracter inovator în domeniul protecției persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditați pot înființa, administra și finanța centre-pilot, pentru o perioadă determinată de maximum 3 ani.
(1)Într-un centru de zi sau rezidențial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de muncă și altele asemenea.
(2)Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidențiale beneficiază de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3)Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administrației publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care înființează, administrează și finanțează centrul.
(4)Ministerul Educației Naționale alocă fonduri de la buget pentru finanțarea cheltuielilor aferente:
a)activităților de educație desfășurate în centrele pentru persoanele cu handicap;
b)perfecționării pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
c)altor acțiuni și activități, în condițiile legii.
(1)Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința.
(2)Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.
(3)În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.
(4)Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
(5)Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(1)Furnizorul de servicii sociale are obligația de a promova, facilita și asigura personalului programe de formare profesională, precum și programe de instruire specifică cu privire la problematica handicapului și legislația în domeniu.
(2)Personalul din cadrul centrelor prevăzute la art. 51 alin. (1) are obligația respectării standardelor specifice de calitate, precum și a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.
(3)Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, conform prevederilor legale.
(1)Personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi și rezidențiale pentru copiii și adulții cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu, în condițiile legii.
(2)Sumele necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe a căror rază teritorială funcționează centrul.
Secţiunea a 5-aPrestații sociale pentru persoanele cu handicap
(1)Dreptul la prestațiile sociale se stabilește prin decizie a directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului. în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap din evidența direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.
(2)Plata prestației sociale se face în baza deciziei de plată emisă de directorul executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, de către personalul cu atribuții în acest sens, preluat de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
(3)În situația în care persoana încadrată în grad de handicap nu dorește să beneficieze de prestații sociale poate depune cerere în acest sens.
(4)Cererea prevăzută la alin. (3) se înregistrează la autoritatea administrației publice locale competente în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului în maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrare.
(5)Dreptul la prestații sociale se acordă începând cu luna următoare celei în care persoana a fost încadrată în grad de handicap și încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau, după caz, a depunerii cererii prevăzute la alin. (3).
(2)Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocație lunară de hrană, calculată pe baza alocației zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice.
(3)Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(4)Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale:
a)indemnizație lunară, indiferent de venituri:(i) 80% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
b)buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:(i) 30% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;(ii) 22% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;(iii) 12% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.
(5)Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, astfel:a) 70% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;
a)adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter social sau medico-social, în care se asigură întreținere completă din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună;
b)persoanele cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a detenției;
c)adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflați în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist.
(9)De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie.
(10)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) și cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.
(11)Procedura de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București a personalului cu atribuții în efectuarea plăților de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
(12)Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații.
(13)În situația în care din calculul prestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.
(14)Drepturile restante aferente deciziilor emise și neplătite în anul 2006 pentru persoanele cu handicap vizual, stabilite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 **) privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările și completările ulterioare, se asigură și se plătesc de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.
a)să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în domeniu;
b)să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru încadrarea în grad și tip de handicap, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad și tip de handicap;
c)să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în domeniu, cu excepția persoanelor cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil, care nu pot urma programe de recuperare și pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap;
d)să depună diligențele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege;
e)să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
f)să depună diligențe pentru încadrarea în muncă, în condițiile legii, în raport cu pregătirea, posibilitățile fizice și psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competență în domeniu;
g)să colaboreze cu asistenții sociali și echipele de specialiști, în scopul recuperării, reabilitării, orientării profesionale și integrării sociale;
h)să aducă la cunoștința direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
(2)Persoanele pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap se prezintă pentru reevaluare în următoarele situații:
a)solicită acest lucru ca urmare a agravării condiției lor medico-psihosociale;
b)sunt convocate de către structurile competente în cazul existenței unor suspiciuni justificate privind încălcarea prevederilor legale referitoare la încadrarea în grad și tip de handicap.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil sau adult cu handicap are următoarele obligații principale:
a)să asigure creșterea și îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b)să respecte și/sau să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
c)să însoțească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare și reevaluare, la comisiile cu competență în domeniu;
d)să se prezinte la solicitarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București;
e)să colaboreze cu asistenții sociali și specialiștii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională și integrarea socială;
f)să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială, precum și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze și să implementeze conceptul Acces pentru toți, pentru a împiedica crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare;
b)să sprijine cercetarea, dezvoltarea și producția de noi tehnologii de informare și comunicare și tehnologii asistive;
c)să recomande și să susțină introducerea în pregătirea inițială a elevilor și studenților a unor cursuri referitoare la problematica handicapului și a nevoilor acestora, precum și la diversificarea modalităților de realizare a accesibilității;
d)să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
e)să asigure accesul la informațiile publice pentru persoanele cu handicap;
f)să asigure interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual și ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;
g)să proiecteze și să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de conștientizare asupra importanței acesteia.
(1)Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(1^1)Autoritățile publice, instituțiile, persoanele juridice de drept public și privat, după caz, au obligația de a monta, potrivit scopului, destinației și infrastructurii, în locurile prevăzute la alin. (1), adaptări specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează:
a)pentru clădirile de utilitate publică: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj și informare în limbaj ușor de citit, hărți tactile, cel puțin o toaletă adaptată;
b)pentru clădirile de locuit construite din fonduri publice: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice sau automatizate de acces, elevatoare ori lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj, hărți tactile;
c)pentru mijloacele de transport în comun și vagoanele de transport feroviar pentru călători, după caz: rampe și/sau sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj și informare în limbaj ușor de citit, cel puțin o toaletă adaptată în mijloacele de transport feroviar pentru călători;
d)pentru stațiile mijloacelor de transport în comun urban, principalele stații ale mijloacelor de transport interuban de tip autogări, principalele stații de transport feroviar pentru călători, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, după caz: rampe și/sau sisteme electronice sau automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj și informare în limbaj ușor de citit, hărți tactile, cel puțin o toaletă adaptată în autogări și în principalele stații de transport feroviar pentru călători;
e)pentru spațiile de parcare de reședință aparținând domeniului public: indicatoare semnalizate prin semn internațional, pentru cel puțin 2 locuri de parcare gratuită adaptate și rezervate pentru persoane cu handicap.
(2)Clădirile de patrimoniu și cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.
(3)Costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din bugetele autorităților administrației publice centrale sau locale și din sursele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat, după caz.
(4)Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepție a lucrărilor de construcție ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin. (1) și (2).
(1)Autoritățile prevăzute de lege au obligația să elibereze autorizația de construcție pentru clădirile de utilitate publică numai în condițiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică și pentru clădirile de locuit care se construiesc ori pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de extindere și/sau de modernizare, cu finanțare din fonduri publice.
(3)Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale se face și în condițiile când nu se realizează lucrările prevăzute la alin. (2), la solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.
(1)Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport și călătorie, până la 31 decembrie 2010, autoritățile administrației publice locale au obligația să ia măsuri pentru:
a)adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulație;
b)adaptarea tuturor stațiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces spre ușa de intrare în mijlocul de transport;
c)montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual și auditiv în mijloacele de transport public;
d)imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor mijloacelor de transport în comun.
(2)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toți operatorii de taxi au obligația să asigure cel puțin o mașină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.
(3)Constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum și al conducătorului auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura transportul persoanei cu handicap și al dispozitivului de mers, inclusiv accesul în taxi alături de câinele-ghid.
(4)Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să ia măsuri pentru:
a)adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile și drumurile publice conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b)montarea sistemelor de semnalizare sonoră și vizuală la intersecțiile cu trafic intens.
(5)Câinele-ghid care însoțește persoana cu handicap grav are acces liber și gratuit în toate locurile publice, inclusiv în locațiile în care se asigură servicii publice și în mijloacele de transport în comun, inclusiv în taxiuri și în mijloacele auto de transport alternativ.
(1)În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum și în cele organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
(2)Persoanele cu handicap sau reprezentanții legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimație beneficiază de parcare gratuită.
(3)Modelul cardului-legitimație va fi stabilit în normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către autoritățile administrației publice locale.
(4)Costurile aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se suportă din bugetele locale.
(5)În spațiile de parcare ale domeniului public și cât mai aproape de domiciliu administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu handicap care au solicitat și au nevoie de astfel de parcare.
(1)Editurile au obligația să pună matrițele electronice utilizate pentru tipărirea cărților și revistelor la dispoziția persoanelor juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Bibliotecile publice au obligația să înființeze secții cu carte în formate accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire.
(1)Până la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele obligații:
a)să adapteze cel puțin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b)să furnizeze informații despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor cu handicap.
(2)Operatorii de servicii bancare au obligația să pună la dispoziția persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont și alte informații în formate accesibile.
(3)Angajații operatorilor de servicii bancare și poștale au obligația de a acorda asistență în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.
(1)Autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private asigură, pentru relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.
(2)Metodologia de autorizare a interpreților*) va fi aprobată prin ordin comun al ministrului educației naționale și al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, cu consultarea Asociației Naționale a Surzilor din România, precum și a organizațiilor neguvernamentale din domeniul surdocecității.
(3)Limbajul mimico-gestual și limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate.
(1)Autoritățile centrale și locale publice, precum și instituțiile centrale și locale, publice sau de drept privat, au obligația de a asigura servicii de informare și documentare accesibile persoanelor cu handicap.
(2)În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile de relații cu publicul vor afișa și vor dispune de informații accesibile persoanelor cu handicap vizual, auditiv și mintal.
(1)Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru:
a)accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătățirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual și mintal;
b)utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice;
c)adaptarea telefoanelor pentru persoanele cu handicap auditiv;
(1)Orice persoană cu handicap care dorește să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap.
(2)Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării și orientării profesionale, are acces la informare și la alegerea activității, conform dorințelor și aptitudinilor sale.
(3)Datele și informațiile personale colectate în cursul procesului de evaluare și orientare profesională sunt confidențiale și pot fi utilizate numai în interesul și cu acordul persoanei cu handicap în cauză.
(4)În vederea dezvoltării potențialului pentru muncă, persoanele cu handicap pot beneficia de pregătire pentru muncă sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate organizate de structuri guvernamentale sau neguvernamentale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(1)Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care este școlarizată și are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale, persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experiență profesională sau cea care, deși încadrată în muncă, dorește reconversie profesională.
(2)Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională.
(3)Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează, conform legii, prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare.
(1)În vederea asigurării evaluării, orientării, formării și reconversiei profesionale a persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să realizeze/diversifice/susțină financiar programe privind orientarea profesională a persoanelor cu handicap;
b)să asigure pregătirea și formarea pentru ocupații necesare în domeniul handicapului;
c)să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu cerințele pieței muncii;
d)să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare și orientare profesională în orice meserie, în funcție de abilitățile persoanelor cu handicap.
(2)Evaluarea și orientarea profesională a adulților cu handicap se realizează de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în condițiile legii.
(3)Modalitățile de organizare și funcționare, de evaluare și de referire a beneficiarilor pentru angajare asistată se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(1)Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condițiile pentru a-și alege și exercita profesia, meseria sau ocupația, pentru a dobândi și menține un loc de muncă, precum și pentru a promova profesional.
(2)În realizarea drepturilor prevăzute la alin. (1), autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă reprezintă o valoare adăugată pentru societate și, în special, pentru comunitatea căreia aparține;
b)să promoveze un mediu de muncă deschis, inclusiv și accesibil persoanelor cu handicap;
c)să creeze condițiile și serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap să poată alege forma de conversie/reconversie profesională și locul de muncă, în conformitate cu potențialul ei funcțional;
d)să înființeze și să susțină complexe de servicii, formate din unități protejate autorizate și locuințe protejate;
e)să inițieze și să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării și păstrării în muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv prin încurajarea acestora în sensul adaptării programului și normelor de lucru.
f)să acorde sprijin pentru organizarea unei piețe de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu handicap;
g)să diversifice și să susțină diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru persoana cu handicap și familia acesteia, informare pentru angajatori, angajare asistată și altele asemenea;
h)să promoveze serviciile de mediere pe piața muncii a persoanelor cu handicap;
i)să realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidențierea ofertei de muncă din rândul persoanelor cu handicap;
j)să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea creșterii gradului de conștientizare/sensibilizare a comunității cu privire la potențialul, abilitățile și contribuția persoanelor cu handicap la piața muncii;
k)să realizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe și proiecte având ca obiectiv creșterea gradului de ocupare;
l)să inițieze și să susțină campanii de sensibilizare și conștientizare a angajatorilor asupra abilităților persoanelor cu handicap;
m)să inițieze programe specifice care stimulează creșterea participării pe piața muncii a forței de muncă din rândul grupurilor supuse riscului major de excluziune socială.
Ministerul Educației Naționale stabilește măsuri privind egalitatea de șanse pentru persoanele cu handicap, asigurând, acolo unde este necesar, suport adițional adaptat nevoilor adulților cu handicap, sprijinind accesul acestora în unitățile și instituțiile de învățământ superior. Ministerul Educației Naționale inițiază programe de educație permanentă a adulților cu handicap și asigură sprijin privind implementarea lor.
(1)Persoanele cu handicap au dreptul de a munci și de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislației muncii, precum și cu dispozițiile speciale din prezenta lege.
(2)În sensul prezentei legi și numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înțelege și persoana invalidă gradul III.
(1)Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel județean sau al sectoarelor municipiului București.
(1^1)Pentru integrarea persoanelor cu handicap în muncă, angajatorii asigură accesul acestora la ocuparea unui loc de muncă adaptat, după caz, în conformitate cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora.
(1^2)Persoanei cu handicap i se garantează egalitatea de șanse în prestarea activității și i se asigură accesibilizarea locului de muncă și adaptarea sarcinilor în conformitate cu potențialul său funcțional.
(2)Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
(2^1)La stabilirea procentului prevăzut la alin. (2) nu se iau în calcul asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav angajați în condițiile legii.
(3)Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații:
a)să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b)să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
(4^2)Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări și/sau intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Aceste unități au obligația prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială.
(4^3)Activitățile de intermedieri prevăzute la alin. (4^2) se referă numai la produse și/sau servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispozițiilor prezentei legi.
(5)Monitorizarea și controlul respectării prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) se fac de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(6)În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condițiile prevăzute la alin. (2), autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice publice, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), au obligația organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituția publică.
(1)În vederea dezvoltării potențialului de muncă, persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.
(2)Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
(3)Metodologia de finanțare și de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la și de la domiciliu al materiilor prime și materialelor necesare în activitate, precum și al produselor finite realizate.
(1)Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.
(1^1)Este asimilată unității protejate forma de organizare pentru desfășurarea unei activități economice de către persoana fizică deținătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap, dacă aceasta:
a)este autorizată în baza unei legi speciale să desfășoare activități independente, atât individual, cât și în una din formele de organizare ale profesiei respective, reglementate potrivit legii;
b)este persoană fizică autorizată sau membru titular al unei întreprinderi individuale ori al unei întreprinderi familiale, organizate potrivit legii.
b)fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituțiilor publice ori din cadrul organizațiilor neguvernamentale, care au angajate minimum 3 persoane cu handicap, reprezentând cel puțin 30% din totalul angajaților structurii respective, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puțin 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților secției, atelierului sau structurii respective.
(1)Unitățile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi:
a)scutire de plata taxelor de autorizare la înființare și de reautorizare;
b)scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiția ca cel puțin 75% din fondul obținut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziționarea de echipamente tehnologice, mașini, utilaje, instalații de lucru și/sau amenajarea locurilor de muncă protejate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare;
c)alte drepturi acordate de autoritățile administrației publice locale finanțate din fondurile proprii.
(2)La începutul fiecărui an, unitățile protejate autorizate au obligația să prezinte raportul de activitate pentru anul precedent Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(3)Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) se sancționează cu suspendarea autorizației de funcționare ca unitate protejată sau, după caz, cu retragerea acesteia și cu obligația rambursării integrale a facilităților de care a beneficiat pe durata funcționării ca unitate protejată autorizată.
(4)Procedura de suspendare sau retragere a autorizației unităților protejate se stabilește prin normele metodologice**) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(1)Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:
a)cursuri de formare profesională;
b)adaptare rezonabilă la locul de muncă;
c)consiliere în perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
d)o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare;
e)un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
f)posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în condițiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
(2)Finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) pentru persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:
a)deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoana cu handicap;
b)deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;
c)decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;
d)o subvenție de la stat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
(1)Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
(2)Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului.
(3)Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.
(4)Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea componență:
a)președinte - un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină internă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
a^1)vicepreședinte - un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, propus de directorul executiv/directorul general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului;
b)un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, propus de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București;
c)un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în beneficiul persoanelor cu handicap;
d)un psiholog;
e)un asistent social;
f)un membru licențiat în științe juridice și cu experiență în dizabilitate.
(5)Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(6)Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, face parte din structura de personal a direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectorului municipiului București.
(7)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv președintele și vicepreședintele, au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Plata indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București. Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință, pentru fiecare membru al comisiei de evaluare, nu poate depăși 35% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă.
(9)Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliilor județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
(10)Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății.
(11)În cazul în care președintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrările comisiei, acestea vor fi conduse de către vicepreședinte.
(1)Comisia pentru protecția copilului stabilește încadrarea copiilor cu dizabilități în grad de handicap și eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap.
(2)Termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copii se stabilește ținând cont de situația concretă a copilului din punct de vedere al deficiențelor/afectărilor, limitărilor de activitate și restricțiilor de participare și este de minimum 6 luni și maximum 2 ani. Pentru tânărul care urmează să împlinească 18 ani, termenul de valabilitate poate fi mai mic de 6 luni și mai mare de 2 ani, dar nu mai mare de 2 ani și 6 luni.
(2^1)Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care copilului cu dizabilități îi sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, fiecare având termenul de valabilitate de 2 ani, ulterior, Comisia pentru protecția copilului eliberează un certificat valabil până la vârsta de 18 ani, pe baza unor criterii biopsihosociale specifice, elaborate de Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
(3)Prin excepție de la prevederile alin. (2) pentru copiii cu handicap a căror afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani.
(1)Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:
a)stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă;
(1^1)Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligată să stabilească un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice.
(1^2)Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1^1), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice.
(1^3)Autoritățile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap au obligația stabilirii afecțiunilor medicale care întrunesc caracterul ireversibil.
(2)Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
(3)Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(4)Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru.
(5)Certificatul emis potrivit prevederilor alin. (4) poate fi contestat de către titularul acestuia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
În vederea exercitării atribuțiilor ce revin comisiei de evaluare, se înființează serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
(1)Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, comisia de evaluare are obligația de a elabora programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap.
(2)Pentru elaborarea programului individual de reabilitare și integrare socială, comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia.
(3)Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozițiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv.
(4)Programul individual de reabilitare și integrare socială prevăzut la alin. (1) se întocmește și se revizuiește în conformitate cu normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(1)În structura Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități funcționează:
a)Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară, cu activitate decizională în soluționarea contestațiilor la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, emise potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (4), și de coordonare metodologică și monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap;
b)Secretariatul Comisiei superioare, alcătuit din 2 membri, cu activitate de secretariat, a cărui componență nominală se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(2)Comisia superioară are următoarea componență:a) 2 membri, medici de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă sau medicină fizică și de reabilitare;b) 2 membri, medici de medicină generală și cu experiență în dizabilitate;
c)un membru licențiat în asistență socială și cu experiență în dizabilitate;
d)un membru licențiat în psihologie și cu experiență în dizabilitate;
e)un membru licențiat în științe juridice și cu experiență în dizabilitate.
(3)Componența nominală a Comisiei superioare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(3^1)Președintele și vicepreședintele Comisiei superioare sunt numiți dintre membrii prevăzuți la alin. (2) lit. a) sau b), prin ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități prevăzut la alin. (3).
(3^3)Calitatea de membru în Comisia superioară încetează anterior încheierii perioadei prevăzute la alin. (3^2) în următoarele condiții:
a)prin demisie;
b)la propunerea motivată a președintelui Comisiei superioare, cu aprobarea președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități;
c)în cazul săvârșirii unei infracțiuni ori ca urmare a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii, ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
(5)Președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 8% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(5^1)Membrii Secretariatului Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație lunară echivalentă cu 2% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, care se suportă din bugetul acesteia.
(5^2)Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 90^2 alin. (1) lit. a^2), membrii Secretariatului Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(5^3)Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință, pentru fiecare membru al Comisiei superioare și al Secretariatului acesteia, nu poate depăși 70% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă.
(6)În situații justificate de volumul și specificul activității, componența Comisiei superioare poate fi suplimentată cu maximum 5 membri, având una dintre specializările prevăzute la alin. (2), iar cea a Secretariatului Comisiei superioare poate fi suplimentată cu maximum 2 membri, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate cu această destinație.
(7)În cazul în care membrii și/sau președintele Comisiei superioare se deplasează în interesul serviciului, în țară ori în străinătate, pot beneficia de drepturile de delegare prevăzute de legislația în vigoare pentru personalul din sectorul bugetar, în limita bugetului aprobat.
(1)Principalele atribuții ale Comisiei superioare sunt:
a)asigură coordonarea metodologică și monitorizarea activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap;
a^1)elaborează, modifică și/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități;
a^2)soluționează, prin admitere sau respingere, contestațiile formulate în condițiile prevăzute la art. 87 alin. (5), la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisiile de evaluare, și transmite soluția comisiilor de evaluare județene sau ale sectoarelor municipiului București, pentru punerea ei în aplicare;
c)stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, în următoarele situații:
1.ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale sau prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități;
2.ca urmare a autosesizării;
3.ca urmare a unei sesizări din partea unei instituții publice interesate în legătură cu încadrarea în grad și tip de handicap a unei persoane;
c^1)în situația în care, urmare a acțiunilor de la lit. c), apar necorelări sau neconcordanțe față de încadrarea unei persoane în grad și tip de handicap, poate solicita Institutului National de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare Institut, cu utilizarea bazei materiale a acestuia, realizarea unei evaluări medicale și eliberarea unui raport care cuprinde rezultatele acesteia, în cadrul reevaluării dispuse în condițiile lit. c). Cheltuielile determinate de realizarea evaluării medicale și de comunicarea raportului se suportă de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
a^2)de încadrare în grad de handicap în sensul menținerii sau modificării gradului și tipului de handicap atestat prin certificatul emis de către comisiile de evaluare;
c)de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap, în urma reevaluării dispuse în condițiile alin. (1) lit. c).
(3)Modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare, aprobat prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(4)Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
(5)Comisia superioară are obligația de a îndeplini atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. a^2) în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestației.
(1)Decizia de reevaluare emisă de Comisia superioară în condițiile art. 90^2 alin. (1) lit. c) cuprinde recomandări cu privire la conținutul dosarului de evaluare complexă și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului din raza de domiciliu a persoanei, în vederea efectuării reevaluării de către serviciul de evaluare complexă.
(2)Reevaluarea persoanei se realizează în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării deciziei de reevaluare la direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
(3)În cazul în care persoana supusă reevaluării nu se prezintă la a doua convocare a serviciului de evaluare complexă, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea dreptului de asistență socială sub formă de prestații sociale.
(4)Dosarul complet, împreună cu raportul de reevaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă în cadrul procesului de reevaluare prevăzut la alin. (2), se înaintează Comisiei superioare.
(5)În cazul în care persoana nu se prezintă la reevaluare în termenul prevăzut la alin. (2), în baza raportului de reevaluare al serviciului de evaluare complexă, Comisia superioară emite decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap.
(6)În baza raportului prevăzut la alin. (4), Comisia superioară emite decizia de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap.
(7)În cazul în care Comisia superioară solicită realizarea unei evaluări medicale de către Institut, decizia de reevaluare emisă de Comisia superioară se transmite:
a)către direcția generală de asistență socială și protecția copilului din raza de domiciliu a persoanei, care comunică Comisiei superioare documentația solicitată în termen de 10 zile;
b)către Institut, care comunică Comisiei superioare raportul solicitat în termen de 15 zile;
c)către persoana în cauză, împreună cu convocarea acesteia pentru prezentare la Institut.
(8)Pe perioada evaluării medicale în cadrul Institutului, persoana încadrată în grad de handicap grav poate fi însoțită de o persoană, la alegerea acesteia.
(9)Procedura de evaluare medicală și de raportare a rezultatelor evaluării de către Institut, precum și cu privire la modalitatea de decontare a cheltuielilor, se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.
(10)În cazul în care persoana nu se prezintă la evaluarea medicală realizată în cadrul Institutului, Comisia superioară emite decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap.
(11)În baza raportului transmis de Institut, Comisia superioară emite decizie de confirmare a încadrării în grad și tip de handicap sau decizie de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap. La data emiterii deciziei Comisiei superioare de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap își încetează aplicabilitatea certificatul de încadrare în grad de handicap reevaluat.
(12)Punerea în executare a deciziilor emise de Comisia superioară se face de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Autoritățile administrației publice centrale și locale cu atribuții în domeniul dizabilității au obligația utilizării permanente a sistemului național de management privind dizabilitatea pentru gestionarea informațiilor referitoare la persoanele specificate la art. 2 din lege.
În activitatea de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și autoritățile administrației publice centrale și locale întrețin relații de dialog, colaborare și parteneriat cu organizațiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care reprezintă interesele acestora, precum și cu instituțiile de cult recunoscute de lege cu activitate în domeniu.
(1)Se înființează, pe lângă Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, denumit în continuare Consiliul, cu rol consultativ, în următoarea componență:
a)președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități;
b)președintele Consiliului Național al Dizabilității din România;
c)un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului;
d)un reprezentant al Ministerului Muncii și Justiției Sociale;
e)un reprezentant al Ministerului Sănătății;
f)un reprezentant al unei organizații neguvernamentale pentru protecția drepturilor omului;
g)câte un reprezentant al organismelor administrației publice centrale și/sau locale, precum și al altor organisme de drept public sau privat din domeniu, cu statut de membri nepermanenți, în funcție de problemele ce urmează a fi soluționate.
a)emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative care au ca obiect protecția persoanelor cu handicap, inițiate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități sau de alte autorități competente;
(7)Modul de organizare și funcționare a Consiliului se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(1)Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții coordonează implementarea interministerială a politicilor de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap la nivelul autorităților centrale.
(2)Modalitatea de coordonare a implementării interministeriale a politicilor de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap la nivelul autorităților centrale se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
(1)La nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se vor înființa, pe lângă direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.
(2)Înființarea, precum și modul de organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.
Capitolul VIIIFinanțarea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap
(1)Protecția persoanelor cu handicap se finanțează din următoarele surse:
a)bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor;
b)bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București;
c)bugetul de stat;
d)contribuții lunare de întreținere a persoanelor cu handicap care beneficiază de servicii sociale în centre;
e)donații, sponsorizări și alte surse, în condițiile legii.
(2)Pentru a garanta primirea de către persoanele cu handicap a sumelor reprezentând prestații sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind de la bugetul de stat și vor fi gestionate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială.
(3)Nivelul contribuției lunare de întreținere datorate de adulții cu handicap asistați în centre sau de susținătorii acestora, precum și metodologia de stabilire a acesteia se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
(4)Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot percepe taxe, în condițiile stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau privați acreditați, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(1)Persoanele cu handicap grav psihic și/sau mintal asistate în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap și susținătorii legali ai acestora sunt scutite de plata contribuției lunare de întreținere. Costurile aferente sunt susținute din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată în condițiile legii, prin bugetele locale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Susținătorii legali ai adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap, care pot datora contribuția lunară de întreținere, sunt:
a)soțul pentru soție sau, după caz, soția pentru soț;
(1)Produsele și serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu handicap, aflate în coordonarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, pot fi valorificate către persoane fizice și juridice.
(2)Sumele obținute în condițiile prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în subordinea căreia funcționează centrul respectiv.
(1)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate finanța sau, după caz, cofinanța programe de interes național care au ca scop integrarea, incluziunea socială și profesională a persoanelor adulte cu handicap, precum și creșterea calității vieții acestora.
(2)Programele de interes național prevăzute la alin. (1), complementare acțiunilor finanțate la nivel local, pot avea următoarele obiective generale:
a)realizarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea și buna funcționare a serviciilor și centrelor care asigură îngrijirea adulților cu handicap;
b)realizarea de studii, cercetări și publicații în cadrul domeniului său de activitate;
c)instruirea personalului care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor și centrelor pentru persoanele cu handicap;
d)informarea opiniei publice despre drepturile adulților cu handicap prin campanii de mediatizare;
e)transcrierea sau traducerea materialelor informative și culturale în sistemele de acces la informație: alfabetul Braille și/sau orice altă notație tactilografică, înregistrări audio, scriere vizuală cu litere mărite, limbaj mimico-gestual, pictograme;
(3)Programele de interes național prevăzute la alin. (1) se aprobă ca anexă la bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, pe baza fundamentărilor elaborate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
(3)În scopul finanțării programelor de interes național prevăzute la art. 96 alin. (1), Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate aloca fonduri din bugetul propriu:
a)serviciilor publice de asistență socială din subordinea consiliilor județene și a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București;
(4)Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe bază de convenții încheiate cu consiliile județene și cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.
(5)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate finanța proiecte din cadrul programelor de interes național ce urmează să fie realizate, pe bază de convenție, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și cu alte autorități sau instituții publice și organisme private autorizate, potrivit legii.
(1)Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească și Consiliul Național al Dizabilității din România pot primi sume de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, potrivit bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate anual.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, iar sumele rămase neutilizate la data încheierii exercițiului financiar se restituie la bugetul de stat.
(1)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități finanțează, în proporție de până la 98%, prin derogare de la prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare, proiecte ale organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecției persoanelor cu handicap.
f)nerespectarea condițiilor de autorizare în timpul funcționării ca unitate protejată autorizată, cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei și retragerea autorizației de funcționare;
g)parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
h)propunerea de încadrare, încadrarea în grad și tip de handicap a unei persoane, cu încălcarea criteriilor medico-psihosociale aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății, cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei.
(2)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d^1), e) și f) se fac de către inspectorii sociali.
(2^1)Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. h) se face de către Comisia superioară, care propune corpului de control al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități aplicarea amenzilor contravenționale.
(3)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(4)Constatarea contravenției și aplicarea amenzii contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. g) se fac de către agenții de circulație sau de către personalul de control cu atribuții în acest sens.
(5)Sumele obținute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(6)Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 ,cu modificările și completările ulterioare.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei următoarele fapte:
a)nerespectarea de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București a prevederilor art. 23 alin. (3), art. 42 alin. (6), art. 88, art. 90^3 alin. (2) și (7);
b)nerespectarea de către comisiile de evaluare a prevederilor art. 89 alin. (1) și (4);
c)nerespectarea de către primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav a prevederilor art. 37 alin. (3), art. 39 alin. (1) și (2), art. 40 alin. (1), art. 44;
d)nerespectarea de către serviciile publice de asistență socială a prevederilor art. 40 alin. (2);
e)nerespectarea de către consiliile județene, după caz, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București a prevederilor art. 85 alin. (5).
(1)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la art. 100^1 se fac de către inspectorii sociali.
(2)Constatarea contravențiilor se poate efectua și de către celelalte organe de control ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în cadrul controalelor de fond sau tematice proprii dispuse de ministrul muncii și justiției sociale, conform atribuțiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014*) privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
(3)În situația prevăzută la alin. (2), organul de control al Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice are obligația de a transmite de îndată procesul-verbal de constatare organului de control competent potrivit alin. (1) în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.
(4)Sumele obținute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(5)Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contravenție ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 100^1, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(6)Procesele-verbale întocmite de către personalul prevăzut la alin. (1) vor fi depuse în fotocopie la entitatea controlată prevăzută de art. 100^1.
(1)Nerespectarea prevederilor art. 90^6 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei.
(2)Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor se realizează de către personalul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, împuternicit în acest sens.
(3)Sumele obținute din aplicarea amenzilor pentru săvârșirea contravenției prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat.
(1)Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestații sociale, se recuperează de la titularul dreptului sau de la familia acestuia, după caz.
(2)Sumele prevăzute la alin (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 zile de la emiterea deciziei sau, după caz, a dispoziției de recuperare, în condițiile legii.
(3)Pentru recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) termenul de prescripție este cel prevăzut de art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
(4)În situația în care beneficiarul dreptului a locuit singur și a decedat, nu se mai procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații*).
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 18 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (5) și ale art. 19 alin. (1) lit. a)-c), e), f), q) și r), care se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2007, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi și le va supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului*).