Decizie nr. 82 din 26 februarie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52-55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta, excepţie ridicată de Zaharie Bloj în Dosarul nr. 5.471/102/2013 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 846D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 940D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ioan Nicolae Morariu în Dosarul nr. 3.901/102/2013 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă.

4.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

6.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 940D/2014 la Dosarul nr. 846D/2014, care a fost primul înregistrat.

7.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 723 din 9 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8.Prin încheierile din 9 şi din 25 septembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 5.471/102/2013 şi nr. 3.901/102/2013, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 lit. n), anexele nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010, art. 3 lit. v), art. 52-55 din Legea nr. 263/2010". Excepţia a fost ridicată de Zaharie Bloj şi de Ioan Nicolae Morariu în cadrul unor litigii având ca obiect soluţionarea cererilor de recalculare a pensiei.

9.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 16, art. 124, art. 142 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi celor ale art. 20 raportate la art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin folosirea - pentru determinarea punctajului mediu anual luat în calcul la stabilirea pensiei - a stagiului de cotizare stabilit de lege în funcţie de data naşterii fiecărui asigurat. Astfel, solicită Curţii Constituţionale să hotărască "dacă vârsta standard de pensionare (iar nu vârsta de pensionare) şi stagiul complet de cotizare cresc treptat sau sunt stabilite în funcţie de data naşterii pentru fiecare persoană în parte". Totodată, susţin că legiuitorul a respectat, prin prevederile art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52-55 din Legea nr. 263/2010, cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, însă, "prin introducerea coloanei I cu titlul «luna şi anul naşterii» din anexele nr. 5 şi nr. 6 la Legea nr. 263/2010" a încălcat cerinţele statuate de Curtea Constituţională referitoare la protejarea cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată şi la respectarea principiului contributivităţii şi al egalităţii, aducând atingere art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Din însuşi cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010 rezultă că punctajul mediu anual se obţine prin raportarea numărului de puncte realizate de asigurat în întreaga perioadă de activitate la stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării efective (în cazurile în care se beneficiază de reducerea vârstei de pensionare), iar nu la data împlinirii vârstei de pensionare sau data pensionării stabilită în funcţie de data naşterii. Or, prin introducerea coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexele nr. 5 şi nr. 6 la Legea nr. 263/2010, legiuitorul a încălcat şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie.

10.Autorii excepţiei susţin că este neconstituţional a se stabili, în funcţie de data naşterii, data pensionării, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare a unei persoane. Unele autorităţi au interpretat textele de lege criticate în sensul că vârsta standard de pensionare (iar nu vârsta de pensionare) şi stagiul complet de cotizare sunt stabilite în funcţie de data naşterii, pentru fiecare persoană în parte, chiar dacă persoanele asigurate aflate în aceeaşi situaţie juridică se pensionează la aceeaşi dată, aspect ce creează o discriminare nejustificată pe criteriu de vârstă, încălcând astfel dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 47 şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Autorii excepţiei invocă în acest sens considerentele Deciziei nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 680/2012, nr. 223/2012, nr. 224/2012, nr. 919/2012, nr. 1.237/2010 şi nr. 1.612/2010. În final, solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă este constituţional ca legea să prevadă sau ca autorităţile să interpreteze legea, în aşa fel încât, la un moment dat, să existe pentru fiecare persoană propria vârstă standard de pensionare şi propriul stagiu complet de cotizare, având în vedere considerentele pe care se sprijină Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, considerente ce ar trebui să fie obligatorii pentru instanţe, însă acestea nu le respectă, motivând că de această dată eşalonarea este prevăzută de lege.

11.Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Astfel, asiguraţii sistemului public de pensii care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de lege criticate beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce priveşte dreptul la pensie pentru limită de vârstă. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformizare, ci presupune un tratament egal în situaţii care nu sunt diferite. În acest sens, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 919/2012 şi nr. 243/2014.

12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13.Guvernul apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 243 din 29 aprilie 2014.

14.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise şi solicitările depuse la dosar de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52-55 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum şi cele ale anexelor nr. 5 "Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare" şi nr. 6 "Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale" la această lege. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52-55 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010 nu sunt criticate ca fiind neconstituţionale, ci, dimpotrivă, autorii excepţiei susţin că aceste texte de lege au fost încălcate prin stabilirea punctajului mediu anual cu luarea în considerare a stagiului de cotizare corespunzător datei de naştere, iar nu a celui de la data pensionării. Prin urmare, nefiind criticate pentru neconstituţionalitate, aceste texte de lege nu constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 nu sunt incidente în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, autorii excepţiei încadrându-se în ipoteza prevăzută de anexa nr. 6 la lege, aplicabilă pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. În consecinţă, Curtea reţine că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile coloanei întâi cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, anexă ale cărei coloane au următoarele titluri:

┌────────────┬────────────┬────────────────────┬───────────────┬─────────────┐

│Luna şi anul│Luna şi anul│Vârsta asiguratului │Stagiul complet│Stagiul minim│

│ naşterii │ pensionării│la ieşirea la pensie│ de cotizare │ de cotizare │

│ │ │ (ani/luni) │ (ani/luni) │ (ani/luni) │

└────────────┴────────────┴────────────────────┴───────────────┴─────────────┘

17.Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 referitor la nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, art. 147 alin. (4) referitor la efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi art. 20 prin raportare la prevederile art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor recunoscute din cartă, ale art. 25 alin. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitor la nivelul de trai, ale art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării şi interzicerea abuzului de drept, şi la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, privind protecţia proprietăţii.

18.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 52 din Legea nr. 263/2010, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, iar potrivit art. 54, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, vârsta standard de pensionare este de 60 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârste şi a acestui stagiu se realizează progresiv, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6 la lege. De asemenea, potrivit art. 55 alin. (2) din lege, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare (conform tabelelor nr. 1 şi 2 ale acestui articol), dacă au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate prevăzut în anexa nr. 6.

19.Cu privire la critica de neconstituţionalitate ce vizează introducerea criteriului datei naşterii pentru determinarea pensiei pentru limită de vârstă, prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, şi prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, paragrafele 22-27, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele: principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat; cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale; Legea nr. 263/2010 a prevăzut expressis verbis o soluţie legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ şi care continuă să crească; astfel, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie.

20.În ceea ce priveşte invocarea Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, precitată, că soluţia instanţei supreme a vizat rezolvarea neconcordanţei dintre anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anexa nr. 9 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001 vizând, astfel, o situaţie existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. În aceste condiţii, aspectele rezultate din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistă sub actuala reglementare, şi anume Legea nr. 263/2010. Pentru a tranşa definitiv problemele legate de luarea în calcul a datei naşterii pentru stabilirea vârstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis că prima o determină pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate între ele. De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluţii legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunţată în urma soluţionării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă şi neechivocă. Decizia pronunţată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii, iar nu de legiferare, şi îşi găseşte aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare. În concluzie, Curtea a stabilit că soluţia din 2010 a legiuitorului vizează, pe de o parte, asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente şi cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condiţiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creştere, iar, pe de altă parte, tranşarea definitivă a unei probleme care a dat naştere unei interpretări cel puţin discutabile. Astfel, dublul criteriu folosit este de natură să satisfacă exigenţele art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, dispoziţiile legale respective aplicându-se persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică.

21.Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, precitată, paragraful 21, Curtea a reţinut că această critică este neîntemeiată, deoarece cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

22.Referitor la criticile privind stagiul de cotizare luat în calcul în ipoteza asiguraţilor care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, prin Decizia nr. 723 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2015, paragraful 23, Curtea a reţinut, în esenţă, că, atunci când asiguratul beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, perioada redusă (ca urmare a condiţiilor în care şi-a desfăşurat activitatea profesională, în conformitate cu tabelele prevăzute de art. 55 din Legea nr. 263/2010) se scade din vârsta de pensionare din coloana a treia, corespunzătoare datei naşterii prevăzute în coloana întâi. Astfel, asiguratul se poate pensiona la o dată anterioară celei prevăzute în coloana a doua, corespunzătoare datei naşterii. A considera că stagiul de cotizare care trebuie să fie luat în calculul punctajului mediu anual este cel de la data pensionării, iar nu cel aferent datei naşterii, "ar însemna că asiguratul ar beneficia de reducerea stagiului de cotizare în condiţiile în care asiguratul nu ar fi trebuit să beneficieze decât de reducerea vârstei de pensionare". Având în vedere acestea, Curtea a constatat ca lipsite de fundament criticile referitoare la egalitatea cetăţenilor şi interzicerea discriminării.

23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

24.Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) privind obligativitatea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi art. 147 alin. (4) din Constituţie privind efectele obligatorii ale deciziilor Curţii Constituţionale, prin raportare la Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, şi la Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010, ambele pronunţate în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, Curtea reţine că aceste critici nu pot fi primite, deoarece, prin deciziile la care fac referire autorii excepţiei, a constatat că dispoziţiile Legii privind sistemul unitar de pensii publice (devenite Legea nr. 263/2010) sunt constituţionale.

25.În ceea ce priveşte încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii, Curtea reţine că instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat în mod constant faptul că această Convenţie nu garantează un drept la primirea unei pensii într-un anumit cuantum, în acest sens fiind Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55.

26.În final, referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, iar cu privire la art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor recunoscute din Cartă, Curtea reţine, de asemenea, că acestea nu au aplicabilitate în cauză, din moment ce nu a constatat încălcarea vreunui drept fundamental recunoscut de această cartă.

27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Zaharie Bloj în Dosarul nr. 5.471/102/2013 şi de Ioan Nicolae Morariu în Dosarul nr. 3.901/102/2013 ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile coloanei întâi cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 februarie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean