privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice (actualizata până la data de 22 iulie 2007
*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 4 decembrie 2000. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 22 iulie 2007, cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001; ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005; LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007**); LEGEA nr. 210 din 2 iulie 2007.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
**)ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 a fost abrogata de lit. a) a art. 57 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 29 iunie 2007.
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 a fost modificata de LEGEA nr. 210 din 2 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 19 iulie 2007. În aceste condiţii, actul abrogator al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 ar trebui respins.
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României şi ale art. 89 lit. p) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată,
Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.
Scopul prezentei ordonante de urgenta îl constituie garantarea conservarii şi utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componenta fundamentala a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabila.
(1)Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementeaza:
a)asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice pe teritoriul României;
b)menţinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
c)identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, pentru conservarea şi utilizarea durabila a acestora;
d)categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora şi fauna sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare durabila;
e)constituirea, organizarea şi extinderea retelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi reglementarea regimului acesteia;
f)regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
g)masurile pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de animale şi plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;
h)responsabilitatile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
(2)Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile, în condiţiile legii, prevederile tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internationale la care România este parte.
Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta:
a)parcurile şi gradinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b)rezervatiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare şi productie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
c)gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale salbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
d)colectiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autorităţile stiintifice competente;
e)zonele de protecţie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural.
În sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii de mai jos au urmatorul înţeles:
a)mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinseca de pastrator al vietii şi generator de resurse necesare acesteia;
b)patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural a caror importanţa şi valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa şi cultural-istorica au o semnificaţie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice şi faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerințelor de viaţa, bunastare, cultura şi civilizatie ale generatiilor prezente şi viitoare;
c)bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabila în beneficiul generatiilor prezente şi viitoare;
c^1)peisaj - zona terestra ce se poate delimita clar, cu o structura şi caracteristici specifice, cu valori şi structuri naturale specifice, incluzând şi elemente ale culturii umane, unde elementele naturale şi cele create prin activitate umana se influenţează reciproc;
Litera c^1) a art. 4 a fost introdusa de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
c^2)ansamblu peisagistic - ansamblul de peisaje;
Litera c^2) a art. 4 a fost introdusa de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
d)arie naturala protejata - zona terestra, acvatica şi/sau subterana, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care exista specii de plante şi animale salbatice, elemente şi formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebită;
d^1)arie naturala protejata de interes naţional - aria naturala protejata, constituita cu scopul de a se proteja habitate naturale şi seminaturale de interes naţional şi specii indigene de flora şi fauna;
Litera d^1) a art. 4 a fost introdusa de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
e)sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;
f)arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar şi/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decat păsările salbatice, în conformitate cu reglementarile comunitare;
g)arie de protecţie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări salbatice, în conformitate cu reglementarile comunitare;
h)conservare în situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneza, existenta şi evolutie;
i)conservare ex situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneza, existenta şi evolutie;
j)coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile salbatice terestre şi acvatice;
k)zona de protecţie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinata sa previna impactul activităţilor antropice asupra acelui bun;
l)retea naţionala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;
Litera l) a art. 4 a fost modificata de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
m)reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
n)reteaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes conservativ special, creata în baza Convenţiei privind conservarea vietii salbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;
o)reteaua ecologica NATURA 2000 - reteaua ecologica de arii naturale protejate constand în arii de protecţie speciala şi arii speciale de conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei salbatice;
p)conservare - ansamblu de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populatiilor de specii de fauna şi flora salbatice, intr-o stare favorabila, în sensul lit. s) şi t);
Litera p) a art. 4 a fost modificata de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
q)habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
Litera q) a art. 4 a fost modificata de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
q^1)habitat seminatural - zona terestra, acvatica sau subterana ale carei caracteristici naturale au fost parţial modificate prin activitate umana;
Litera q^1) a art. 4 a fost introdusa de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
r)habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:
(i)sunt în pericol de disparitie în arealul lor natural; (îi) au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafaţa restransa; sau (iii) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica şi pontica;
s)habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a cărui conservare exista o responsabilitate deosebită;
s)stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci când:
(i)arealul sau natural şi suprafetele pe care le acopera în cadrul acestui areal sunt stabile sau în crestere; (îi) are structura şi functiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung; şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila;
t)habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care traieste o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
t)stare de conservare favorabila a unei specii - se considera atunci când:
(i)specia se menţine şi are sanse să se menţină pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;
(îi) aria de repartitie naturala a speciei nu se reduce şi nu exista riscul să se reduca în viitor;
(iii)exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei să se menţină pe termen lung;
Litera t) a art. 4 a fost modificata de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
u)specii amenintate - specii periclitate, vulnerabile sau rare;
Litera u) a art. 4 a fost modificata de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
v)specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a caror conservare sunt necesare măsuri urgente;
Litera v) a art. 4 a fost modificata de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
v^1)specii indigene sau specii - speciile de plante şi animale salbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate de către om de-a lungul secolelor;
Litera v^1) a art. 4 a fost introdusa de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
v^2)specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice;
Litera v^2) a art. 4 a fost introdusa de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
v^3)specii alohtone - speciile introduse/raspandite, accidental sau intentionat, din alta regiune geografica, ca urmare directa sau indirecta a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumita regiune, cu o evolutie istorica cunoscuta intr-o arie de raspandire naturala, alta decat zona de interes, care pot fi în competitie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putand chiar să le inlocuiasca;
Litera v^3) a art. 4 a fost introdusa de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
v^4)specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care s-au introdus accidental ori intentionat intr-o arie şi/sau s-au reprodus cu un asa succes şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domina/inlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinand modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristica unui anumit tip de biotop;
Litera v^4) a art. 4 a fost introdusa de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
x)specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:
(i)periclitate, exceptand cele al caror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vestpalearctica;
(îi) vulnerabile, adica a caror trecere în categoria speciilor periclitate este probabila într-un viitor apropiat, în caz de persistenta a factorilor cauzali;
(iii)rare, adica ale caror populatii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devina; aceste specii sunt localizate în arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi;
(iv)endemice şi necesita o atenţie particulara datorita naturii specifice a habitatului lor şi/sau a impactului potenţial al exploatarii lor asupra stării lor de conservare.
Litera x) a art. 4 a fost modificata de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
x^1)zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management sau se stabilesc activităţile permise;
Litera x^1) a art. 4 a fost introdusa de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
x^2)vecinatatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale protejate, din care se poate genera un impact asupra ariei naturale protejate de către un proiect sau o activitate, în functie de natura, marimea şi/sau localizarea acesteia;
Litera x^2) a art. 4 a fost introdusa de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
x^3)comunitati locale - comunitatile umane situate în interiorul sau în vecinatatea ariei naturale protejate, care deţin proprietăţi ori desfăşoară activităţi traditionale pe teritoriul sau în vecinatatea ariei naturale protejate;
Litera x^3) a art. 4 a fost introdusa de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
x^4)activităţi traditionale - activităţile de utilizare durabila a resurselor naturale desfăşurate de comunitatile locale în scopul asigurarii subzistentei.
Litera x^4) a art. 4 a fost introdusa de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferentiat de ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit urmatoarelor categorii de arii naturale protejate:
a)categorii stabilite la nivel naţional: rezervatii stiintifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervatii naturale şi parcuri naturale;
b)categorii stabilite prin reglementari internationale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanţa internationala, rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protecţie speciala avifaunistica.
(2)Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3)Prin realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigura regimul corespunzător de ocrotire, conservare şi utilizare pentru:
a)cele mai reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologica floristica şi faunistica specifică, incluzând zone marine, de litoral şi de coasta, zone de campie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca şi lacuri naturale, asigurandu-se protectia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
b)habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care traiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale salbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale salbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare stiintifica şi ecologica deosebită, precum şi pentru acele habitate în care exista şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita măsuri de ocrotire şi conservare în situ;
c)zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educational, sanogen şi recreativ;
d)suprafetele din arealele agricole care conserva şi/sau pot reface diversitatea biologica specifică, cu resurse genetice vegetale şi animale de importanţa ecologica, pedogenetica, economica şi stiintifica, pentru ameliorarea speciilor cultivate şi domestice, precum şi pentru dezvoltarea biotehnologiilor;
e)elementele şi formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
f)tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezenta ordonanţă de urgenţă.
(4)Categoriile de arii naturale protejate, prevăzute la alin. (1), se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, luandu-se în considerare recomandarile organizaţiilor internationale autorizate, precum şi criteriile pentru selectarea siturilor de importanţa comunitara, prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanţă de urgenţă.Secţiunea 2 Instituirea regimului de arie naturala protejata
(1)Suprafetele terestre şi acvatice care la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta apartin domeniului public şi care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier şi de alta natura, necesita instituirea regimului de rezervatie stiintifica rămân în proprietate publică şi dobândesc regimul de protecţie, potrivit procedurii prevăzute la art. 8. (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate sa puna sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, până la indeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şi conservare, în conformitate cu prevederile art. 8. (3) Instituirea regimului de arie naturala protejata şi de zona de protecţie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, este prioritara în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
Partea introductiva a alin. (3) al art. 6 a fost modificata de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
a)asigurarea securitatii naţionale;
b)asigurarea securitatii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
c)prevenirea unor catastrofe naturale.
(4)Marimea suprafetei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileste pe bază de studii de fundamentare stiintifica.
Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Regimul de protecţie se stabileste indiferent de destinaţia terenului şi de detinator, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, precum şi cu alte dispozitii legale în materie.
(1)Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
a)prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi pentru rezervatiile biosferei;
b)prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri naţionale, parcuri naturale, zone umede de importanţa internationala, arii speciale de conservare, arii de protecţie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;
c)prin hotărâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafete terestre sau acvatice care apartin domeniului public de interes judetean sau local, precum şi pentru cele situate pe suprafete aflate în proprietate privată.
(2)Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se pot face din iniţiativa:
a)autorităţii publice centrale pentru protectia mediului, Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protectia mediului;
b)altor autorităţi publice centrale care au în administrare suprafete terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional;
c)regiilor autonome, companiilor şi societatilor naţionale care au în administrare sau în gestiune, prin concesionare, suprafete terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional;
d)presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;
e)forurilor şi instituţiilor stiintifice de ramura, universitatilor şi altor institutii de invatamant şi muzeelor;
f)organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor fizice.
(3)Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se pot face din iniţiativa:
a)presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;
b)autorităţilor teritoriale pentru protectia mediului;
c)instituţiilor stiintifice, de invatamant locale şi muzeelor;
d)organizaţiilor neguvernamentale locale şi persoanelor fizice;
e)proprietarilor de terenuri.
(4)Zonele şi siturile naturale care intrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanţa internationala, rezervatie a biosferei, arie speciala de conservare şi arie de protecţie speciala avifaunistica dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) şi b), sub rezerva recunoasterii lor de către organismele internationale autorizate.
Alin. (5) al art. 8 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(6)Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentaţii stiintifice care se avizeaza de Academia Română şi se inainteaza la consiliile judetene sau locale, după caz, în vederea analizei şi luării hotărârii de declarare.
Alin. (7) al art. 8 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Pentru luarea de urgenta a masurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentatiei avizate de Academia Română, prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protectia mediului, până la declarare conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
Modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunitatilor locale, facilitandu-se participarea localnicilor la aplicarea masurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabila a resurselor naturale, incurajandu-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunitatilor locale.
Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului special de arie naturala protejata trebuie să cuprindă:
a)studiul de fundamentare stiintifica;
b)harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;
c)suprafaţa şi situaţia juridica a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora;
d)avizul Academiei Române.
Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate detinatorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta masurile de ocrotire, conservare şi utilizare stabilite de autorităţile pentru protectia mediului, în condiţiile prezentei ordonante de urgenta.
Rezervatiile stiintifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervatiile naturale şi parcurile naturale, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează regimul stabilit, urmand să fie reincadrate în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.
(1)Ariile naturale protejate şi zonele de protecţie vor fi evidentiate în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(2)În perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinatatea acestora, precum şi a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi conservare este interzisa orice lucrare sau activitate susceptibila sa genereze un impact negativ asupra acestora.
(3)Autorizarea activităţilor în perimetrul ariilor naturale protejate şi în vecinatatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate.
Alin. (3) al art. 14 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
În vederea îmbunătăţirii coerentei ecologice a retelei de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitar se va incuraja managementul corespunzător al zonelor de importanţa majoră pentru fauna şi flora salbatice. Aceste zone sunt cele care, datorita structurii lineare şi continue, cum sunt raurile cu malurile lor, sau datorita functiilor de refugiu, cum sunt peticele mici de padure ori de zone umede, sunt esentiale pentru migrarea, dispersarea speciilor salbatice şi pentru schimburile genetice dintre aceste specii.
Art. 15 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite în anexa nr. 1, constituie reteaua naţionala de arii naturale protejate.
(2)Administrarea parcurilor naţionale, parcurilor naturale, a siturilor de interes comunitar şi a ariilor de protecţie speciala avifaunistice se realizează de structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica, aflate în subordinea şi/sau în coordonarea Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Responsabilitatile pentru stabilirea modalitatilor de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin după cum urmeaza:
a)Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, împreună cu Academia Română, pentru ariile naturale protejate, declarate prin legi sau hotărâri ale Guvernului;
Litera a) a art. 17 a fost modificata de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
b)autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora.
Litera b) a art. 17 a fost modificata de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Modalitatile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avandu-se în vedere:
a)categoria ariei naturale protejate;
b)intinderea ariei naturale protejate;
c)posibilitatile de asigurare a resurselor financiare suplimentare pentru asigurarea unei functionari corespunzătoare a administraţiei.
(2)Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecţie şi conservare se face sub coordonarea Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, prin:
a)structuri de administrare special constituite, subordonate direct Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii;
b)structuri de administrare special constituite în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, institutii stiintifice, de cercetare şi de invatamant din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii;
c)persoane fizice şi juridice cu calitatea de custode, în condiţiile art. 20. (3) Structurile de administrare special constituite se asigura, în mod obligatoriu, pentru fiecare rezervatie a biosferei, parc naţional şi parc natural.
(4)Structurile de administrare special constituite se asigura pentru una sau mai multe situri naturale ale patrimoniului universal, arii speciale de conservare, arii de protecţie speciala avifaunistica şi zone umede de importanţa internationala.
(5)Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:
a)administratii proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor de organizare şi functionare;
b)consilii consultative de administrare, organizate pe lângă administraţiile proprii, alcatuite din reprezentanti ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunitatilor locale, care deţin cu orice titlu suprafete, bunuri sau au interese în perimetrul ariei naturale respective şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea masurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabila a zonei.
(6)Administraţiile proprii, cu personal calificat special angajat, se numesc:
a)de Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, în cazurile în care acestea îi sunt direct subordonate;
b)de organizaţiile cărora li se atribuie dreptul de a administra o arie naturala protejata şi care consimt să contribuie din surse proprii la asigurarea mijloacelor financiare şi/sau tehnice, necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management.
(7)Consiliile consultative de administrare se organizeaza la propunerea administraţiei ariei protejate, cu aprobarea Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
(8)Structurile de administrare special constituite pentru administrarea ariilor naturale protejate, prevăzute la alin. (3) şi (4), vor fi indrumate şi supravegheate de un consiliu ştiinţific.
(9)Componenta consiliilor stiintifice se propune de administratia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aproba de Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
(10)Consiliile stiintifice evalueaza modul în care sunt aplicate masurile prevăzute în planurile de management şi prezinta, anual sau ori de cate ori este necesar, Academiei Române şi Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii rapoarte cuprinzand constatari, propuneri şi recomandari.
(11)Evaluarea managementului ariilor naturale protejate cu structuri de administrare special constituite se face cel puţin o dată pe an, pe baza rapoartelor consiliilor stiintifice, de către Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii şi de Academia Română.
(12)Consiliile stiintifice ale parcurilor naţionale şi naturale analizeaza, în vederea avizarii, solicitarile de desfăşurare a oricăror activităţi susceptibile să aibă impact negativ asupra ariei naturale protejate, precum şi orice studii privind activităţi şi dezvoltari ce ar urma să se desfăşoare pe suprafaţa sau în imediata vecinatate a ariilor naturale protejate.
(13)În cazul în care pentru o investiţie de interes naţional cu potenţial impact negativ asupra unei arii naturale protejate nu exista solutii alternative, iar planul sau proiectul trebuie realizat pentru un obiectiv de interes public major, inclusiv cu caracter social sau economic, statul va asigura măsuri de compensare a teritoriului, astfel încât să se protejeze integritatea retelei de arii protejate. Acolo unde aria naturala protejata de interes comunitar are tipuri de habitate şi/sau specii prioritare, planul sau proiectul trebuie să fie de interes major din punct de vedere al sănătăţii umane sau al securitatii publice, să aibă importanţa primara din punct de vedere al beneficiilor de mediu sau alte motivatii imperative de interes public major.
(14)Consiliile stiintifice ale parcurilor naţionale şi naturale analizeaza, în vederea avizarii, solicitarile de desfăşurare a oricăror activităţi susceptibile să aibă impact negativ asupra ariei naturale protejate, precum şi orice studii privind activităţi şi dezvoltari ce ar urma să se desfăşoare pe suprafaţa sau în imediata vecinatate a ariilor naturale protejate.
(15)În cazurile rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor naturii şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie speciala avifaunistica, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitatile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), pe bază de conventii incheiate, după caz, cu autoritatea centrala publică teritoriala pentru protectia mediului.
(16)În cazurile rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor naturii, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie speciala avifaunistica şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse în perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitatile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), pe bază de conventii incheiate, după caz, cu administraţiile rezervatiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, cu avizul consiliului ştiinţific al acestora.
(17)În situaţiile în care în aceeasi zona exista arii naturale protejate şi alte bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protecţie, dar pentru care nu se constituie structuri de administrare speciale sau nu s-a dat spre administrare unor custozi administrarea lor, se poate asigura de către un singur organ de administrare, în coordonarea directa a autorităţii publice teritoriale a protectiei mediului, cu aprobarea Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
Art. 18 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, care reglementeaza desfăşurarea tuturor activităţilor din aria naturala protejata, se elaboreaza de administratorii ariilor naturale protejate şi se aproba de Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, cu avizul Academiei Române.
(2)Până la aprobarea planurilor de management de către Guvern, managementul ariilor naturale protejate se asigura în baza ordinului emis de autoritatea publică centrala pentru protectia mediului.
(3)La elaborarea planurilor de management administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia sa consulte factorii de interes din zona ariei naturale protejate.
(4)Masurile de management al ariilor naturale protejate se elaboreaza astfel încât sa tina cont de exigentele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularitatile regionale şi locale ale zonei.
(5)Reglementarea continutului planurilor de management se va face prin acte normative specifice.
(6)Modificarea planurilor de management se poate face de administratorii sau custozii ariilor naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi al Academiei Române, precum şi cu aprobarea Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
(7)Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administreaza terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinatatea ariei naturale protejate.
(8)Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locala şi naţionala, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturala protejata şi din vecinatatea acesteia vor fi armonizate cu prevederile planului de management. Prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate sunt prioritare faţă de prevederile oricăror planuri de dezvoltare, cu excepţia situaţiilor specificate la art. 6 alin. (3).
(9)Autorităţile locale şi naţionale cu competente şi responsabilităţii în reglementarea activităţilor din zona ariilor naturale protejate sunt obligate sa instituie, de comun acord cu structurile de administrare a ariilor naturale protejate şi, după caz, cu Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale din ariile naturale protejate şi din vecinatatea acestora, conform prevederilor planurilor de management.
Art. 19 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Zonarea interna a ariilor naturale protejate se face prin planul de management, prin definirea şi delimitarea zonelor de conservare speciala, a zonelor cu protecţie stricta echivalente rezervatiilor stiintifice, a zonelor de interes special din punctul de vedere al biodiversitatii, zonelor de dezvoltare durabila a activităţilor umane şi a zonelor de dezvoltare turistica, conform obiectivelor specifice fiecarei arii naturale protejate.
(2)Zonele de conservare speciala cuprind cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi sunt asimilabile integral sau pot include rezervatii stiintifice, rezervatii naturale, inclusiv de tip peisagistic, monumente ale naturii, arii speciale de conservare, arii de protecţie speciala avifaunistica, zone protejate pentru monumentele istorice de valoare naţionala excepţionala, după caz.
(3)Zone cu protecţie stricta - zonele din arii naturale protejate, în care se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educatie şi formele de turism definite în planurile de management.
(4)Zone de interes special din punctul de vedere al biodiversitatii - zonele din rezervatii ale biosferei, parcuri naţionale, parcuri naturale, arii speciale de protecţie speciala avifaunistica şi arii de conservare speciala în care se impun măsuri speciale pentru conservarea unor habitate şi/sau specii.
(5)Zone de dezvoltare durabila a activităţilor umane - zonele în care se permit activităţi de investitii/dezvoltare, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative asupra biodiversitatii.
(6)Zone de dezvoltare turistica - zonele în care se permite dezvoltarea de activităţi turistice care presupun investitii speciale.
(7)Până la aprobarea planurilor de management, zonele de conservare speciala se stabilesc provizoriu prin ordin al autorităţii publice centrale pentru mediu.
(8)Până la aprobarea planului de management pentru fiecare parc naţional sau parc natural, care va reglementa în amanunt regimul de protecţie şi zonarea detaliata, în zonele de conservare speciala se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în zonele de conservare speciala din parcurile naţionale şi din parcurile naturale, în afara perimetrelor rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protecţie se pot desfăşura urmatoarele activităţi:
a)de natura stiintifica şi educativa;
b)turismul controlat;
c)utilizarea rationala a pajiştilor pentru cosit şi/sau pasunat numai cu animalele domestice, proprietatea membrilor comunitatilor ce deţin pasuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de administratia parcului, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de flora şi fauna prezente în zona de conservare speciala;
d)localizarea şi stingerea operativa a incendiilor;
e)interventiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, în urma aprobării de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura şi mediu a planului de actiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f)interventiile în scopul protectiei şi mentinerii ecosistemelor naturale şi al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, în urma aprobării de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura şi de către autoritatea publică centrala responsabila pentru protectia mediului;
g)actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, în baza aprobarilor autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura şi autorităţii publice centrale responsabile pentru protectia mediului, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate;
h)actiunile de prevenire a inmultirii în masa a daunatorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate.
(10)Până la aprobarea planului de management pentru fiecare rezervatie a biosferei, parc naţional şi parc natural, în suprafetele situate în afara zonelor de conservare speciala se pot desfăşura urmatoarele activităţi:
a)activităţile prevăzute la alin. (9);
b)activităţi traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul parcului sau de comunitatile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;
c)lucrari de ingrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrari de conservare şi lucrari de igienizare;
d)aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promovează regenerarea pe cale naturala a arboretelor. În parcurile naţionale se pot aplica: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite şi cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive cu perioada lunga de regenerare şi tratamentul taierilor în crang, în salcamete şi zavoaie de plop şi salcie. În parcurile naturale se mai pot aplica şi tratamentele taierilor succesive şi progresive clasice sau în margine de masiv;
e)orice alte activităţi aprobate de administratia parcului şi de consiliul ştiinţific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al ariei naturale protejate.
(11)În rezervatiile stiintifice nu se permite nicio activitate de exploatare a resurselor naturale din rezervatii stiintifice, singurele activităţi permise fiind cele de cercetare/educatie.
(12)În zonele de protecţie stricta nu se permite nicio activitate de exploatare a resurselor naturale din rezervatii stiintifice, singurele activităţi permise fiind cele de cercetare/educatie şi turism controlat.
(13)Amenajamentele silvice ale unităţilor de productie ce intră în componenta ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în conformitate cu prevederile planurilor de management.
(14)Planurile de dezvoltare locala se modifica pentru zonele incluse în arii naturale protejate în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.
Art. 19^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Pentru administrarea unor arii naturale protejate şi bunuri ale patrimoniului natural, aflate sub regim special de protecţie şi conservare, care nu necesita sau care nu au structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(2)Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili, cu aprobarea institutiei cu care se semneaza convenţia de custodie, şi a aplica masurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(3)Calitatea de custode se stabileste prin incheierea de conventii între părţi, conform legii, în care se stipuleaza oblibaţiile şi drepturile acestora. Convenţia de custodie şi legitimatia de custode reprezinta documente valabile în faţa autorităţilor publice şi a altor persoane interesate.
(4)Pentru ariile naturale protejate ce intră în componenta Retelei naţionale de arii naturale protejate modalitatea incheierii convenţiilor şi eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, cu avizul Academiei Române.
Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(5)Controlul activităţii custozilor intră în atribuţiile autorităţii cu care s-a incheiat convenţia de custodie.
Alin. (6) al art. 20 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Regulamentul-cadru de organizare şi functionare a administratiilor de arii naturale protejate, adaptat categoriei de arie protejata, se aproba de Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
Art. 20^1 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente în situ, deţinute în regim de proprietate privată, sunt ocrotite şi se conserva de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor legale. Dacă proprietarul nu consimte sau, desi consimte, nu respecta masurile speciale de ocrotire şi conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a realiza aceste măsuri, autoritatea centrala pentru protectia mediului, prin imputernicitii săi, va solicita, în condiţiile legii, măsura indisponibilizarii provizorii sau, după caz, definitive, în vederea instituirii unei administrari speciale asupra bunurilor în cauza. În aceste condiţii autoritatea publică centrala pentru protectia mediului va inainta instanţei judecătorești competente cu solutionarea cererii propuneri concrete privind regimul special de administrare a bunurilor.
(2)Pentru terenurile din arii naturale protejate, deţinute în regim de proprietate privată, proprietarii vor primi compensatii pentru respectarea prevederilor planului de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensatiilor se stabileste de autorităţile publice centrale responsabile pentru reglementarea gestionarii terenurilor şi/sau a resurselor în cauza prin act normativ, ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile*) de la publicarea prezentei legi.
*)Termenul de 90 de zile curge de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Alin. (2) al art. 21 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Reglementarea activităţilor în ariile naturale protejate se face cu respectarea urmatoarelor prevederi:
a)activităţile de exploatare a resurselor naturale din ariile naturale protejate se vor desfăşura numai după intocmirea unor studii, cum sunt: amenajamente silvice, studii agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice sau pe bază de proiecte;
b)orice studii sau proiecte care planifica activităţi de exploatare a resurselor naturale, lucrari de constructii de orice fel, activităţi sportive, turism etc. în ariile naturale protejate se intocmesc după consultarea planurilor de management al ariilor naturale protejate şi se supun în mod obligatoriu, de către beneficiari sau proiectanti, avizarii administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate în cauza, în vederea verificării încadrării activităţilor planificate de acestea în prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate;
c)studiile/proiectele aprobate de autorităţile competente inaintea intrarii în vigoare a planurilor de management al ariilor naturale protejate se supun în mod obligatoriu, de către beneficiarii acestora, avizarii administratorilor ariilor naturale protejate în vederea verificării încadrării activităţilor propuse în planurile de management al ariilor naturale protejate. În cazul în care aceste studii/proiecte prevad activităţi care nu se încadrează în prevederile planurilor de management, vor fi refacute în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi sau de la declararea ariei naturale protejate. Până la refacerea studiilor, desfăşurarea activităţilor care contravin planurilor de management este interzisa;
d)beneficiarii studiilor/proiectelor menţionate la lit. a), precum şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi pe baza lor au obligaţia de a furniza administratorilor ariilor naturale protejate, la solicitarea acestora, datele necesare, referitoare la desfăşurarea activităţilor prevăzute de studii;
e)scoaterea definitivă sau temporara de terenuri din fondul forestier de pe raza ariei naturale protejate se poate face numai pentru obiective care vizeaza asigurarea securitatii naţionale, asigurarea securitatii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării stiintifice şi bunei administrari a ariei naturale protejate. Scoaterea definitivă sau temporara a terenurilor din fondul forestier se face numai cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu;
f)persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de exploatare a resurselor naturale pe teritoriul ariei naturale protejate au obligaţia să solicite în scris acordul administratorilor pentru desfăşurarea activităţilor respective, cu excepţia activităţilor traditionale legate de cresterea animalelor, agricultura şi folosirea plantelor medicinale, desfăşurate în mod traditional de membrii comunitatilor locale;
g)în vederea realizării corespunzătoare a activităţilor şi a sarcinilor de control, accesul administratorilor şi al organelor de control pe terenurile din ariile naturale protejate nu poate fi restrictionat, indiferent de tipul de proprietate;
h)proprietarii/administratorii de terenuri au obligaţia de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turistilor pe traseele turistice şi în zonele în care se realizează activităţi pe raza ariilor naturale protejate, cu condiţia ca aceste activităţi sa nu aduca prejudicii proprietarilor de terenuri.
Art. 21^1 a fost introdus de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Constructiile, dotarile şi alte amenajari existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investitii publice pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi stiintifice ale celor care le asigura managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare.
(2)În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele menţionate la alin. (1).
(3)În ariile naturale protejate, în care este permis ecoturismul: constructiile, dotarile şi amenajarile menţionate la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educatie şi instructie ecologica ce se organizeaza în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de invatamant şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de ocrotire şi educatie ecologica.
Alin. (3) al art. 22 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(1)Resursele financiare necesare bunei administrari a ariilor naturale protejate de interes naţional se asigura din bugetul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, la solicitarea Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, fiind destinate pentru functionarea administraţiei şi pentru desfăşurarea activităţilor de conservare şi educatie.
(2)Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrari a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor, administratorii acestora pot institui un sistem de tarife ce se stabileste de administratorul ariei naturale protejate, cu avizul Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii.
(3)Tarifele se platesc de persoanele fizice şi juridice care beneficiaza de bunurile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în ariile naturale protejate, în conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate.
Art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în gradini şi parcuri de agrement, gradini zoologice, precum şi în colectii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de alta natura, masurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau detinatorii acestora.
Art. 24 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(1)Pentru toate bunurile patrimoniului, aflate sub regim de protecţie conform legii, se stabileste o valoare de conservare, care să simbolizeze valoarea bunului respectiv pentru patrimoniul natural naţional. Valoarea de conservare a speciilor protejate se stabileste prin hotărâre a Guvernului.
(2)În cazul distrugerii unui bun al patrimoniului natural, pentru care s-a stabilit o valoare de conservare, aceasta valoare de plateste de faptuitor, sumele constituindu-se într-un fond utilizat pentru conservarea biodiversitatii.
(3)În cazul în care avizul favorabil al unei institutii a contribuit la distrugerea bunului patrimoniului natural, contravaloarea acestuia se achită de institutia sau instituţiile respective.
Art. 24^1 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Ocrotirea şi conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.
(2)Ocrotirea speciilor de plante şi animale salbatice terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar, prevăzute în anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare şi de arii de protecţie speciala avifaunistica.
(3)Ocrotirea şi conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional.
Alin. (3) al art. 25 a fost introdus de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Pentru speciile de plante şi animale salbatice terestre, acvatice şi subterane, care se afla sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4, precum şi speciile incluse în lista rosie naţionala şi care traiesc atât în ariile naturale protejate, cat şi în afara lor, sunt interzise:
a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare;
b)perturbarea intentionata în cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare şi de migratie;
c)distrugerea şi/sau culegerea intentionata a cuiburilor şi oualor din natura;
d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna;
e)recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante în habitatele lor naturale;
f)detinerea, transportul, comertul sau schimburile în orice scop fără autorizatia autorităţii de mediu competente.
În vederea protejarii habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, precum şi interventiile asupra speciilor invazive se reglementeaza de autoritatea publică centrala pentru protectia mediului prin acte normative specifice.
Art. 26^1 a fost introdus de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Valorificarea plantelor şi animalelor salbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi a altor specii cu acelasi regim de protecţie se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila, luandu-se, după caz, urmatoarele măsuri:
a)reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
b)interdictia temporara şi/sau locala a recoltarii şi capturarii anumitor specii;
c)reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta ordonanţă de urgenţă;
d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii plantelor şi animalelor salbatice în scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;
e)incurajarea cultivarii şi cresterii în captivitate a speciilor de flora şi fauna sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale.
Prin excepţie de la prevederile art. 26 şi 27 autoritatea publică centrala pentru protectia mediului supune aprobării prin lege, cu avizul prealabil al Academiei Române, derogari, cu condiţia sa nu existe o alternativa acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie în detrimentul mentinerii populatiilor speciilor respective intr-o stare de conservare favorabila în arealul lor natural şi numai în urmatoarele situaţii:
a)în interesul protejarii faunei şi florei salbatice şi al conservarii habitatelor naturale;
b)pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pădurilor, pescariilor, apelor şi altor bunuri;
c)în interesul sănătăţii şi securitatii publice;
d)în scopul cercetării stiintifice şi învăţământului;
e)în scopul repopularilor şi reintroducerii acestor specii.
Art. 28 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.
(1)Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afara perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzătoare ca intindere scopului de conservare a bunurilor naturale.
(2)Pentru pesteri zona de protecţie se poate referi la o zona restransa în jurul intrarii în pestera şi la o zona al carei perimetru de la suprafaţa terenului acopera integral structurile subterane ale pesterii.
Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(3)Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari în pesteri au obligaţia de a asigura accesul spre aceste intrari.
Alin. (3) al art. 30 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(4)Beneficiarul unei lucrari de investitii are obligaţia de a anunta descoperirea oricarei pesteri în frontul unei lucrari miniere sau al unei cariere celei mai apropiate institutii abilitate (agentie de protecţie a mediului sau reprezentanti ai administraţiei publice locale).
Alin. (4) al art. 30 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(1)Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică.
(2)Pestera reprezinta orice cavitate naturala subterana cu o dezvoltare mai mare de 5 metri şi suficient de mare în secţiune pentru a permite accesul omului.
(3)Resursele pesterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substante şi forme de viaţa, care exista sau se formeaza în mod natural în pesteri: formatiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante şi animale, acumulari de ape subterane.
(4)Pesterile se clasifica după cum urmeaza:
a)clasa A - pesteri de valoare excepţionala care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi international;
b)clasa B - pesteri de importanţa naţionala care se disting prin marime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
c)clasa C - pesteri de importanţa locala, protejate pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica sau pentru dimensiunile lor;
d)clasa D - pesterile care nu intrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C. (5) Incadrarea pesterilor în clasele A, B şi C este de competenţa Academiei Române, care va întocmi catalogul acestora luand în considerare propunerile facute de persoane fizice sau juridice pe bază de referate de specialitate.
(6)Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajari sau modificari a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării stiintifice sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Academia Română, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
(7)Pesterile din clasa A se constituie ca rezervatii stiintifice.
(8)Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării stiintifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română.
(9)Pesterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervatii naturale, după caz.
(10)Pesterile din clasa C pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării stiintifice, amenajarilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizaţiilor emise de autoritatea locala responsabila.
Art. 31 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
În scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
a)distrugerea sau degradarea resurselor pesterii şi efectuarea de sapaturi sau derocari neautorizate;
b)colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizatie în pesteri;
c)patrunderea, prin fortarea intrarii, intr-o pestera protejata inchisa şi semnalizata ca atare;
d)utilizarea neautorizata a pesterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al pesterilor;
e)dislocarea, vanzarea, cumpararea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor;
f)degradarea prin inscriptionare sau poluarea pesterilor prin depozitarea în interiorul lor sau în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deseuri de orice fel, cadavre, substante toxice şi periculoase, combustibili de orice natura;
g)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor;
h)efectuarea neautorizata, în perimetrul de la suprafaţa sau în apropierea intrarii unei pesteri protejate, a unor lucrari cum ar fi: derocari, defrisari, baraje, explozii, constructii;
i)ingradirea accesului persoanelor autorizate spre intrarile pesterilor;
j)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.
Art. 32 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(1)Academia Română are competenţa sa elibereze autorizaţii pentru:
a)activităţi stiintifice, de explorare şi de documentare în pesteri din clasa A;
Litera a) a alin. (1) al art. 33 a fost modificata de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
b)activităţi stiintifice, de explorare şi de turism ecologic, cu caracter limitativ, în pesteri din clasa B;
c)sapaturi, derocari şi colectari din pesteri.
(2)Autorizatia se elibereaza pe baza unei cereri scrise, care va contine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garantiile actiunii, şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
Art. 33 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
(1)Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
(2)Inventarierea, clasificarea, ocrotirea şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul masurilor de ocrotire şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autorităţilor teritoriale pentru protectia mediului.
(3)Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.
Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b)dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administreaza;
c)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administreaza;
d)înstrăinarea din proprietate publică a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic.
În cadrul santierelor de exploatare managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurandu-se astfel:
Partea introductiva a art. 36 a fost modificata de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
a)supravegherea permanenta a zonelor de extractie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologica sau minerala;
b)avertizarea lucratorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c)conservarea perimetrelor care au sau pot dobandi regim de protecţie speciala;
d)conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienţă locala;
e)colaborarea cu conducerea santierului şi cu autorităţile locale;
f)intocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se inainteaza Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protectia mediului.
(1)Florile de mina şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
(2)Comercializarea pe piaţa interna şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autorităţii centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
Autorităţile naţionale cu responsabilităţii de reglementare administrativa şi stiintifica, de supraveghere şi control în aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta sunt:
a)autoritatea publică centrala pentru protectia mediului, cu responsabilităţii de reglementare, supraveghere şi control;
Litera a) a art. 38 a fost modificata de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
b)Academia Română, ca autoritate stiintifica naţionala, cu responsabilităţii de avizare, expertizare, supraveghere şi control ştiinţific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;
c)Comisia Naţionala UNESCO, prin Comitetul Naţional Om-Biosfera, cu responsabilităţii de coordonare a managementului rezervatiilor biosferei.
Autoritatea publică centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atribuţii:
a)coordonează şi/sau elaboreaza studiile şi rapoartele naţionale asupra conservarii diversitatii biologice;
b)organizeaza, prin Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, reteaua naţionala de arii naturale protejate, stabileste regimul de administrare a acestora şi exercită controlul în privinta respectarii acestui regim;
c)propune aprobarea prin hotărâre a Guvernului a planurilor de management, după avizarea acestora de către Academia Română şi de către Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii;
d)numeste şi revoca, prin Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, organele de administratie aflate în subordine directa;
e)asigura, prin Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, organizarea şi dezvoltarea în România a retelelor internationale de arii protejate;
f)promovează programe şi studii pentru cunoasterea şi evaluarea stării habitatelor naturale, a speciilor din flora şi fauna salbatice şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii, care urmeaza să fie finantate din bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii;
g)promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna salbatice, care se exploateaza şi se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a masurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potentialului natural de regenerare, a integritatii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
h)emite autorizaţii, urmareste şi controlează respectarea masurilor legale privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatarii unor resurse de flora şi fauna salbatice;
i)promovează realizarea unor proiecte speciale, destinate ocrotirii şi conservarii habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu dispariţia;
j)promovează şi sprijina evaluarea stării diversitatii biologice existente în afara ariilor protejate şi stabileste masurile necesare protectiei şi conservarii acesteia;
k)organizeaza Sistemul informational naţional al diversitatii biologice şi sistemul de schimb de informaţii prin mecanismul international în domeniul diversitatii biologice;
l)promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna salbatice, care se exploateaza şi se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a masurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potentialului natural de regenerare, a integritatii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
m)emite autorizaţii, urmareste şi controlează respectarea masurilor legale privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatarii unor resurse de flora şi fauna salbatice;
n)promovează realizarea unor proiecte speciale, destinate ocrotirii şi conservarii habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu dispariţia;
o)aproba, cu avizul Academiei Române, şi pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafetei şi limitelor ariilor naturale protejate.
Art. 39 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Atribuţiile autorităţii publice centrale la nivel teritorial se indeplinesc de agentiile teritoriale pentru protectia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversitatii biologice, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice şi oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(2)Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului monitorizează şi raporteaza autorităţii centrale pentru protectia mediului cazurile de distrugere a bunurilor patrimoniului natural cu valoare de conservare şi face demersurile legale pentru sanctionarea faptelor respective, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, cu inspectoratele silvice şi cu oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Art. 40 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Responsabilitatile de expertiza, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonante de urgenta, revin Academiei Române, cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, scop în care:
Partea introductiva a alin. (1) al art. 41 a fost modificata de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
a)avizeaza şi propune autorităţii publice centrale pentru protectia mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate în reteaua naţionala de arii naturale protejate;
Litera b) a art. 41 a fost abrogata de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
c)avizeaza planurile de management ale ariilor naturale protejate din reteaua naţionala;
d)avizeaza numirea membrilor organelor stiintifice;
Litera d) a art. 41 a fost modificata de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
e)colaboreaza cu autoritatea publică centrala pentru protectia mediului la organizarea şi dezvoltarea în România a retelelor internationale de arii protejate;
Litera e) a art. 41 a fost modificata de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
f)colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului la elaborarea catalogului şi atlasului ariilor protejate din România, precum şi a listelor şi cartilor rosii pentru speciile de plante şi animale, precum şi pentru habitatele din România;
g)initiaza şi promovează programe de cercetare stiintifica pentru cunoasterea şi evaluarea stării habitatelor, a speciilor din flora şi fauna sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii;
h)colaboreaza la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii şi conservarii habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu dispariţia;
i)avizeaza studiile de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică ce se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a masurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potentialului natural de regenerare, a integritatii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
j)analizeaza şi avizeaza efectuarea unor lucrari şi activităţi susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate;
k)promovează şi sprijina evaluarea stării diversitatii biologice existente în afara ariilor protejate şi colaboreaza la stabilirea masurilor necesare protectiei şi conservarii acesteia;
l)participa la organizarea sistemului naţional informational pentru arii naturale protejate şi diversitate biologica;
Litera m) a alin. (1) al art. 41 a fost abrogata de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
n)avizeaza modificarea suprafeţelor şi limitelor ariilor naturale protejate din reteaua naţionala de arii naturale protejate;
n^1)exercita atribuţii de expertizare, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, inclusiv asupra ariilor naturale protejate, declarate la nivel local;
Litera n^1) a art. 41 a fost introdusa de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
o)aproba modificarea traseelor turistice şi deschiderea de trasee turistice noi în cuprinsul ariilor naturale protejate din reteaua naţionala.
Litera p) a art. 41 a fost abrogata de pct. 1 al art. IV din LEGEA nr. 210 din 2 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 19 iulie 2007.
Comitetul Naţional Om-Biosfera al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, în conformitate cu atribuţiile sale:
a)analizeaza şi avizeaza proiectele de acte normative care privesc rezervatiile biosferei;
b)coopereaza cu autoritatea publică centrala pentru protectia mediului în coordonarea activităţii organelor de administrare a rezervatiilor biosferei pentru realizarea masurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;
c)analizeaza şi avizeaza planurile de management al rezervatiilor biosferei;
d)avizeaza numirea membrilor organelor stiintifice şi de administrare a rezervatiilor biosferei;
e)analizeaza rapoartele periodice elaborate de administraţiile rezervatiilor biosferei şi transmite acestora şi autorităţii publice centrale pentru protectia mediului puncte de vedere şi recomandari.
Autorităţile publice centrale şi locale, organizaţiile economice care deţin cu orice titlu suprafete terestre şi acvatice şi serviciile publice descentralizate cu responsabilităţii în planificarea şi amenajarea teritoriului, în administratia agricola, silvica, a apelor şi a altor resurse naturale ale solului şi subsolului sunt obligate sa furnizeze informaţiile şi datele solicitate de Academia Română, de autoritatea centrala pentru protectia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate pentru indeplinirea responsabilitatilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonante de urgenta.
Art. 43 a fost modificata de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Atribuţiile şi responsabilitatile structurilor de administrare şi ale custozilor ariilor naturale protejate se definesc prin reglementari speciale de către Agentia Naţionala pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, aprobate de autoritatea publică centrala responsabila pentru protectia mediului şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 43^1 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Autorităţile publice locale şi regionale au urmatoarele atribuţii şi responsabilităţii pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale salbatice:
a)armonizarea planurilor de dezvoltare locala cu interesele de conservare a habitatelor naturale şi seminaturale, a speciilor indigene şi cu prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate;
b)punerea sub regim de protecţie a bunurilor de patrimoniu natural de interes local prin declararea de arii naturale protejate de interes local;
c)menţinerea ariilor naturale protejate de interes local;
d)colaborarea cu autorităţi publice locale şi regionale în vederea gospodăririi unitare a teritoriilor incluse în arii naturale protejate ce se extind pe mai multe judete/regiuni.
Art. 43^2 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Participarea societatii civile şi a persoanelor fizice la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale salbatice se asigura prin:
a)organizarea de către instituţiile de invatamant de toate gradele, de către organizaţiile neguvernamentale şi de către structurile de administrare a ariilor naturale protejate de acţiuni de constientizare şi educatie cu privire la importanţa conservarii şi utilizarii durabile a resurselor naturale. În acest scop se pot înfiinţa pentru ariile naturale protejate centre de vizitare, puncte de informare şi trasee educative;
b)asigurarea accesului în anumite zone din ariile naturale protejate şi elaborarea de programe speciale de educatie pentru cresterea nivelului de constientizare a populatiei cu privire la valorile patrimoniului natural;
c)asigurarea participării societatii civile la elaborarea planurilor de management al ariilor naturale protejate şi la implementarea unor activităţi, în functie de capacitatea şi de resursele organizaţiilor în cauza;
d)sesizarea, după caz, a autorităţilor centrale şi/sau locale cu privire la incalcarea prevederilor legale pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale salbatice, precum şi cu privire la nerespectarea regimului de arie protejata;
e)actionarea în judecata a persoanelor fizice şi juridice care încalcă prevederile legale pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale salbatice, precum şi pe cele cu privire la nerespectarea regimului de arie naturala protejata.
Art. 43^3 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se organizeaza de către autoritatea publică centrala pentru protectia mediului şi se exercită prin persoane special imputernicite din cadrul:
a)aparatului central al acesteia şi al Agentiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversitatii, cu atribuţii de control pe intregul teritoriu al tarii;
Litera a) a alin. (1) al art. 44 a fost modificata de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
b)autorităţilor teritoriale de protecţie a mediului, cu atribuţii de control pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale în care acestea funcţionează;
Litera b) a alin. (1) al art. 44 a fost modificata de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
c)personalului administratiilor sau administratorii şi custozii ariilor naturale protejate;
d)inspectoratelor silvice şi oficiilor cinegetice teritoriale, cu atribuţii de control pe teritoriul lor de competenţa.
Alin. (1) al art. 44 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
e)tuturor organelor de control cu atribuţii legate de conservarea mediului.
Litera e) a alin. (1) al art. 44 a fost introdusa de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(2)Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judetene sau locale, se exercită şi de personalul special imputernicit al acestora.
Alin. (2) al art. 44 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Alin. (3) al art. 44 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Art. 45 a fost abrogat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Controlul privind operaţiunile de import, export şi tranzit cu plante şi animale salbatice, cu părţi şi produse din acestea şi cu alte bunuri ale patrimoniului natural se exercită de către organele vamale teritoriale, precum şi de autorităţile pentru mediu competente.
Incalcarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta atrage raspunderea civila, materiala, contraventionala sau penala, după caz.
Art. 47 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta constituie contraventie, dacă potrivit legii penale nu constituie infractiune, şi se sancţionează cu amendă contraventionala după cum urmeaza:
a)de la 500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 24, ale art. 32 lit. g), i) şi j), ale art. 35 lit. c) şi ale art. 36 lit. a) şi b);
b)de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, în functie de gravitatea faptelor, pentru incalcarea prevederilor art. 12, ale art. 14 alin. (1), ale art. 15, ale art. 27 lit. a)-c), ale art. 32 lit. a)-e), ale art. 36 lit. c) şi d) şi ale art. 43;
c)de la 50 lei la 2.000 lei pentru persoane fizice şi de la 2.000 lei la 7.500 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 7, ale art. 14 alin. (2), ale art. 26 lit. a) - f), ale art. 32 lit. f) şi h), ale art. 35 lit. a), b) şi d) şi ale art. 37 alin. (2).
Litera c) a art. 48 a fost modificata de pct. 2 al art. IV din LEGEA nr. 210 din 2 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 19 iulie 2007.
Art. 48 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Nerespectarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă contraventionala, după cum urmeaza:
1.de la 1.500 lei la 7.500 lei, pasunatul fără contracte incheiate cu detinatorii/administratorii pasunii;
2.de la 300 lei la 1.500 lei, pasunatul pe bază de contract incheiat cu deţinătorul/administratorul pasunii, dar fără avizul administratorului de arie naturala protejata, în cazul în care acest lucru se impune prin regulament;
3.de la 100 lei la 1.000 lei, pasunatul cu mai multe animale decat cele contractate sau peste capacitatea de suport a pasunii, stabilita prin studii speciale;
4.de la 1.000 lei la 3.000 lei, pasunatul în zone cu protecţie stricta sau în care pasunatul este interzis (de exemplu, rezervatii stiintifice);
5.de la 1.000 lei la 4.500 lei, pasunatul cu alte animale decat cele pentru care se permite pasunatul, acolo unde acest lucru este interzis;
6.de la 1.500 lei la 4.500 lei, amplasarea de stane fără avizul administratorului de arie naturala protejata;
7.de la 500 lei la 1.500 lei, amplasarea de locuri de tarlire şi stane în vecinatatea paraielor şi a lacurilor sau în amonte de lacuri;
8.de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea şi taierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis;
9.de la 1.000 lei la 3.000 lei, taierea jneapanului şi a zambrului;
10.de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervatiile stiintifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare;
11.de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea de panouri fără acordul administratorului ariei naturale protejate;
12.de la 1.500 lei la 3.000 lei, camparea în afara zonelor permise;
13.de la 1.500 lei la 3.000 lei, distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a placilor, stalpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice;
14.de la 1.500 lei la 3.000 lei, folosirea ambarcatiunilor de orice tip pe lacurile alpine, cu excepţia celor avizate pentru colectarea de probe pentru cercetari stiintifice;
15.de la 20 lei la 60 lei, abaterea de la traseele turistice marcate şi de la traseele de alpinism omologate, marcate şi pitonate;
16.de la 20 lei la 60 lei, vizitarea ariei naturale protejate fără plata tarifului de vizitare;
17.de la 200 lei la 350 lei, saparea de santuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetala (cetina, ferigi, muschi) sub corturi;
18.de la 200 lei la 350 lei, organizarea de competitii şi manifestarile de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariei naturale protejate şi în tabere fără acordul serviciilor publice Salvamont şi avizul administratorului ariei naturale protejate;
19.de la 180 lei la 300 lei, aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate în acest scop;
20.de la 10 lei la 60 lei, abandonarea deseurilor în aria naturala protejata, în afara locurilor special amenajate în acest scop;
21.de la 50 lei la 150 lei, perturbarea linistii în zonele de extravilan, în locurile de campare şi în zonele cabanelor şi refugiilor;
22.de la 50 lei la 150 lei, lasarea cainilor insotitori în libertate în afara traseului marcat;
23.de la 50 lei la 150 lei, scaldatul şi utilizarea de detergenti pentru spalare în apele curgatoare şi în lacurile alpine;
24.de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 2.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, degradarea refugiilor, adaposturilor, podetelor, barierelor, marcajelor turistice, panourilor informative sau a oricarei alte constructii ori amenajari de pe teritoriul ariei naturale protejate, dacă fapta nu se constituie ca infractiune prin paguba produsa;
25.de la 300 lei la 1.000 lei, accesul public cu mijloace motorizate sau cu biciclete în alte condiţii decat cele prevăzute în regulamentul ariei naturale protejate;
26.de la 30 lei la 60 lei, colectarea de specii de flora, fauna, roci şi a oricăror esantioane de origine naturala;
27.de la 1.000 lei la 5.000 lei, detinerea şi cresterea în captivitate, indiferent de forma de captivitate, a animalelor din fauna sălbatică pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia cazurilor când se desfăşoară proiecte de repopulare cu avizul CMN şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu;
28.de la 100 lei la 500 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane juridice, introducerea în cultura, pe teritoriul ariilor naturale protejate, de specii de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare şi, respectiv, sanitar-veterinare, emise conform legislaţiei în vigoare;
29.de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, introducerea de organisme modificate genetic (OMG) în culturi de pe suprafaţa ariei naturale protejate;
30.de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane juridice, practicarea de activităţi comerciale neautorizate în extravilanul ariilor naturale protejate;
31.de la 2.000 lei la 10.000 lei, autorizarea de constructii/investitii pe teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinatate fără avizul administratorului ariei naturale protejate;
32.de la 100 lei la 300 lei, neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului administraţiei sau a custozilor ariilor naturale protejate, ce deţin legitimatii tipizate, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce constituie contraventii;
33.de la 200 lei la 500 lei, neprezentarea autorizatiei de mediu pentru activităţile desfăşurate, de către proprietarii şi administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de deservire a populatiei, la solicitarea administratorilor sau a custozilor ariilor naturale protejate, care se legitimeaza cu legitimatii vizate la zi.
Art. 48^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
(1)Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de către persoanele imputernicite în acest scop de autoritatea publică centrala pentru protectia mediului sau de membrii Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, de personalul imputernicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, de personalul inspectoratelor teritoriale de protecţie a mediului, al inspectoratelor silvice teritoriale, al oficiilor teritoriale cinegetice, de personalul administratiilor sau de administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, de către ofiterii şi agentii de politie din cadrul Politiei Române şi de către politistii de frontieră, potrivit competentei teritoriale a acestora, precum şi de către persoanele imputernicite de autorităţile administraţiei publice locale.
(2)Constatarea contraventiilor, cu excepţia celor constand în incalcarea prevederilor art. 14 alin. (1) şi ale art. 43, precum şi a celor prevăzute la art. 48^1, şi aplicarea sanctiunilor se fac şi de către personalul Jandarmeriei Române.
Art. 49 a fost modificat de pct. 3 al art. IV din LEGEA nr. 210 din 2 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 19 iulie 2007.
În indeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul administratiilor sau custozii ariilor naturale protejate au dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse incercand sa comita fapte care constituie contraventii pe raza ariei naturale protejate.
Art. 49^1 a fost introdus de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
Contraventiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25-27.
(1)Prin hotărâre a Guvernului pot fi stabilite şi alte fapte ce constituie contraventii la regimul ariilor naturale protejate, al habitatelor naturale, al florei şi faunei salbatice.
(2)Nivelul amenzilor, stabilit potrivit prezentei ordonante de urgenta, poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protectia mediului.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din sectorul public şi privat, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale sunt obligate sa puna în aplicare prevederile prezentei ordonante de urgenta şi sa actioneze pentru respectarea lor.
Art. 53 a fost abrogat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Autoritatea publică centrala pentru protectia mediului va intreprinde masurile necesare pentru consolidarea capacităţilor instituţionale, atât la nivel central, cat şi la nivel local, asigurandu-se personalul calificat necesar în vederea indeplinirii responsabilitatilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, în conformitate cu cerinţele în materie pentru integrarea în Uniunea Europeana.
Art. 54 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al autorităţii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemnează:
Ministrul apelor, pădurilor
şi protectiei mediului,
Romica Tomescu
Preşedintele Academiei Române,
Eugen Simion
p. Ministrul functiei publice,
Marian Parjol,
secretar de stat
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejate
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) şi (2) din prezenta lege scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reteaua naţionala de arii protejate sunt după cum urmeaza:
a)Rezervatii stiintifice
Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natură. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate. Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. În perimetrul lor se pot desfăşura numai activităţi stiintifice, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervatiei stiintifice. Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) «Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata în principal în scopuri stiintifice».
Litera a) din anexa 1 a fost modificata de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
b)Parcuri naţionale
Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic naţional, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri stiintifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigura menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversitatii biologice în condiţii de stabilitate ecologica, prevenirea şi excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosintelor terenurilor, incompatibila scopului atribuit. Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale stiintifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonante de urgenta. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cat mai puţin influentate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervatii stiintifice. Parcurile naţionale se intind în general pe suprafete mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului naţional, activităţi traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN - «Parc naţional: arie protejata administrata în special pentru protectia ecosistemelor şi pentru recreere».
Litera b) din anexa 1 a fost modificata de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
c)Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade şi alte manifestari şi formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinătorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. În functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejata administrata în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
d)Rezervatii naturale
Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate.
Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodarire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe lângă activităţile stiintifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice şi altele.
Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin interventii de gospodarire.
e)Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica şi/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste menţinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor şi peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii traditionale ale populatiei locale.
De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere şi turism şi se incurajeaza activităţile stiintifice şi educationale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administrata în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
f)Rezervatii ale biosferei
Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerinţele de protecţie şi conservare eficienta a mediului natural şi a diversitatii biologice specifice.
Managementul rezervatiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandarile Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protectia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
Pentru asigurarea protectiei şi conservarii unor zone de habitat natural şi a diversitatii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populatiilor locale şi în limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protecţie ecologica, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmeaza:
1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare al rezervatiilor stiintifice;
2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei;
3.zone de reconstructie ecologica, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
4.zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane în armonie cu mediul natural.
Punctul 4 al literei f) din anexa 1 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006.
g)Zone umede de importanţa internationala
Zonele umede de importanţa internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a se asigura protectia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifică zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizează în scopul conservarii lor şi al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţa internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice.
h)Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscută ca fiind de importanţa universala. Marimea arealului lor este determinata de cerinţele pentru asigurarea integritatii şi conservarii elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerinţele de ocrotire şi conservare a sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protectia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
i)Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele naturale şi/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor menţionate în anexele nr. 2, 3 şi 4.
Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitarii deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria, orice activitate în aceste zone facandu-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice şi vor face parte din reteaua europeana
NATURA 2000 după recunoasterea statutului lor de către Comisia Europeana.
j)Arii de protecţie speciala avifaunistica
Ariile de protecţie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice, desemnate pentru protectia speciilor de păsări migratoare salbatice, mai ales a celor menţionate în anexele nr. 3 şi 4.
Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare.
Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice şi vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 după recunoasterea statutului lor de către Comisia Europeana.
TIPURI de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare
Un asterisc (*) inaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cod Natura Denumirea tipului de habitat
2000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Habitate costiere, marine şi de dune
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1150 * Lagune costiere;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tarmului;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1220 Vegetatie perena a tarmurilor;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1310 Comunitati cu Salicornia şi alte specii anuale care
colonizeaza terenurile umede sl nisipoase;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1340 * Pajisti sărăturate continentale;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1410 Pajisti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1530 * Pajisti şi mlastini sărăturate panonice;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2110 Dune mobile embrionare (în formare);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2120 * Dune mobile de-a lungul tarmurilor cu Ammophila Arenaria
(dune albe);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2190 Depresiuni umede intradunale;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2330 Dune continentale cu pajisti neincheiate cu Corynephorus şi
Agrostis;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2340 * Dune continentale panonice;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.Habitate de ape dulci
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatie din
Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentoinlca de
Chara spp.;
Chara spp.;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau
Hydrociharition;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3160 Lacuri distrofice şi iazuri;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31A0 * Ape termale din Transilvania acoperite de lotus (drete);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31B0 * Intinderi de lotus indian (aclimatizat);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3230 Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul
raurilor montane;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3240 Vegetatie lemnoasa cu Safix elaeagnos de-a lungul raurilor
montane;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3260 Cursuri de apa din zonele de campie până la cele montane cu
vegetatie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion
rubri şi Bidention p.p.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.Habitate de pajisti şi tufarisuri
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4030 Tufarisuri scunde / lande uscate europene;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4060 Tufarisuri scunde alpine şi boreale;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4070 * Tufarisuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtitolum;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4080 Tufarisuri cu specii subarctice de Sallx;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
40A0 * Tufarisuri subcontinentale peri-panonice;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6110 * Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifile din Alysso-
Sedion albi;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6120 * Pajisti xerice pe substrat calcaros;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6150 Pajisti boreale şi alpine pe substrat silicios;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6170 Pajisti calcifile alpine şi subalpine;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalla pallentis);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6210 Pajisti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufarisuri pe
substrat calcaros (Festuco-Brometea) (* situri importante
pentru orhidee);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6230 * Pajisti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi
silicioase;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6240 * Pajisti stepice subpanonice;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6260 * Pajisti panonice pe nisipuri;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6290 * Stepe vest pontice cu Paeonia tenuifolia;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
62C0 * Stepe ponto-sarmstice;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-
Holoschoenion;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul
campiilor până la cel montan şi alpin;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6440 Pajisti aluviale din Chidion dubii;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangulsorba
officinalis);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6520 Fanete montane;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4.Habitate din turbarii şi mlastini
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7110 * Turbarii active;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7120 Turbarii degradate capabile de regenerare naturala;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7140 Mlastini turboase de tranzitie şi turbarii oscilante (nefixate de
substrat);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7150 Comunitati depresionare din Rhynchosporion pe substraturi
turboase;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7230 Mlastihi alcaline;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7240 * Formatiuni pioniere alpine din Cariclon bicoloris-atrofuscae;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5.Habitate de stancarii şi pesteri
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8110 Grohotisuri silicioase din etajul montan până în cel alpin
(Androsacetalla alpinae şi Galeopsietalia ladani);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8120 Grohotisuri calcaroase şi de sisturi calcaroase din etajul
montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8160 * Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor colinar şi
montan;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci
calcaroase;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-
Veronicion dillenil pe stancarii silicioase;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8310 Pesteri închise accesului public;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6.Habitate de padure
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9150 Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9160 Paduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu
carpen din Carpinion betuli;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9180 * Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri şi
ravene;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9190 Paduri acidofile de stejar pedunculat (Quercus robur) pe
psamosoluri;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91D0 * Turbarii cu vegetatie forestiera;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91F0 Paduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor rauri (Ulmenion minoris);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91G0 * Vegetatie forestiera panonica cu Quercus petraea şi
Carpinus betulus;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91H0 * Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91I0 * Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91M0 Paduri balcano-panonice de cer şi gorun;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91Q0 Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91X0 Paduri dobrogene de fag;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91Y0 Paduri dacice de stejar şi carpen;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91Z0 Vegetatie forestiera moezlaca cu tei argintiu;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9260 Vegetatie forestiera cu Castanea sativa;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9280 Vegetatie forestiera cu Quercus frainetto;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
92AO Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea);
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9420 Paduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea
montana;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9530 Vegetatie forestiera sub-mediteraneeana cu endemitul Pinus
nigra ssp. banatica;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Anexa 2 a fost inlocuita cu anexa 1 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.097 din 6 decembrie 2005, conform art. 1 din acest act normativ.
SPECII
de plante şi de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie speciala avifaunistica
Interpretare
1.Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei retele a ariilor speciale de conservare.
2.Speciile prezentate în anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori subspeciei; sau
● prin toate speciile care apartin unui taxon mai mare sau pentru a desemna o parte din acest taxon.
3.Simboluri
Un asterisc (*) inaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara.
Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae
–Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoava a lui Blasius)
–Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava)
–Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava)
–Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava)
–Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoava a lui Mehely)
Vespertilionidae
–Barbastella barbastellus (Liliac carn)
–Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi)
–Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)
–Myotis blythi (Liliac comun mic)
–Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi)
–Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
–Myotis emarginatus (Liliac caramiziu)
–Myotis myotis (Liliac comun)
RODENTIA
Sciuridae
–Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popandau / Suita)
Cricetidae
–Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc)
Microtidae
–Microtus tatricus (Soarece de Tatra)
Zapodidae
–Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa)
Castoridae
–Castor fiber (Castor)
CARNIVORA
Canidae
–Canis lupus (Lup)
Ursidae
–*Ursus arctos (Urs brun)
Mustelidae
–*Lutra lutra (Vidra, Lutra)
–*Mustela lutreola (Norita, Nurca, Vidra mica, Dihor de apa)
–Vormela peregusna (Dihor patat)
–Mustela eversmani (Dihor de stepa)
Felidae
–Lynx lynx (Ras)
Phocidae
–*Monachus monachus (Vaca de mare, Foca cu burta alba)
ARTILODACTYLA
Bovidae
–*Bison bonasus (Zimbru)
CETACEA
–Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros)
–Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare)
PĂSĂRI
GAVIIFORMES
Gavidae
–Gavia stellata (Fundac mic)
–Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac)
–Gavia immer (Cufundac mare)
PELECANIFORMES
Phalacrocoracidae
–Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic)
Pelecanidae
–*Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
–Pelecanus crispus (Pelican cret)
CICONIFORMES
Ardeidae
–Botaurus stellaris (Bou de balta, Buhai de balta)
–Ixobrychus minutus (Starc pitic)
–Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)
–Ardeola ralloides (Stare galben)
–Bubulcus ibis (Starc de cireada)
–Egretta garzetta (Egreta mica)
–Egretta alba (Egreta mare)
–Ardea purpurea (Starc rosu)
Ciconiidae
–Ciconia nigra (Barza neagra, Cocostarc negru)
–Ciconia ciconia (Barza alba, Cocostarc)
Threskiornithidae
–Plegadis falcinellus (Tiganus, Ibis negru)
–Platalea leucorodia (Lopatar, Starc lopatar)
ANSERIFORMES
Anatidae
–Cygnus olor (Lebada cucuiata, Lebada de vara, Lebada muta)
–Cygnus cygnus (Lebada de iarna)
–*Anser erythropus (Garlita mica)
–Branta ruficollis (Gasca cu gat rosu)
–Tadorna ferruginea (Califar rosu)
–Tadorna tadorna (Califar alb)
–*Aythya nyroca (Rata rosie, Rata cu ochii albi)
–*Oxyura leucocephala (Rata cu cap alb)
FALCONIFORMES
Accipitridae
–Pernis apivorus (Viespar)
–Milvus migrans (Gaie bruna, Gaie neagra)
–Milvus milvus (Gaie rosie, Sorlita)
–*Haliaetus albicilla (Codalb)
–Neophron percnopterus (Hoitar)
–Gypaetus barbatus (Zaganul, Vulturul barbos)
–Aegypius monachus (Vultur plesuv brun, Vultur negru)
–Gyps fulvus (Vultur plesuv sur)
–Circaetus gallicus (Serpar)
–Circu0s aeruginosus (Erete de stuf)
–Circus cyaneus (Erete vanat)
–*Circus macrourus (Erete alb)
–Circus pygargus (Erete sur)
–Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
–Buteo rufinus (Sorecar mare)
–Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)
–*Aquila clanga (Acvila tipatoare mare)
–*Aquila heliaca (Acvila de camp)
–Aquila chrysaetos (Acvila de munte)
–Hieraeetus pennatus (Acvila pitica, Acvila mica)
Pandionidae
–Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar)
Falconidae
–*Falco naumanni (Vanturel, Vinderel mic)
–Falco vespertinus (Soimulet Vanturel de seara)
–*Falco cherrug (Soim european)
–Falco peregrinus (Soim calator)
GALLIFORMES
Tetraornidae
–Tetrao tetrix (Cocos de mesteacan)
GRUIFORMES
Rallidae
–Porzana porzana (Crestet pestrit, Crestelut pestrit)
–Porzana parva (Crestelut mijlociu, Crestet mijlociu, Crestet cenusiu)
–Porzana pussilla (Crestelut pitic, Crestet pitic,)
–Crex crex (Cristei de camp, Carstei de camp)
Gruidae
–Grus grus (Cocor)
Otididae
–*Otis tarda (Dropie)
CHARADRIIFORMES
Recurvirostridae
–Recurvirostra avosetta (Ciocintors)
–Himantopus himantopus (Piciorong, Cataliga)
Burhinidae
–Burhinus oedicnemus (Pasarea ogorului)
Glareolidae
–Glareola pratincola (Ciovlica ruginie)
–Glareola nordmanni (Ciovlica negricioasa)
Charadriidae
–Pluvialis apricaria (Ploier auriu) .
–Charadrius alexandrinus (Pruridaras de saritura)
–Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundaras de munte)
Scolopacidae
–Calidris alpina (Fungaci de tarm)
–*Gallinago media (Becatina mare)
–Limosa limosa (Sitarul de mal)
–*Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subtire)
–Tringa glareola (Fluierat de mlastina)
–Phalaropus lobatus (Notatita)
Laridae
–Larus melanocephalus (Pescarus cu cap negru)
–Larus genei (Pescarus cu cioc subtire, pescarus roz, pescarus rozalb)
–Larus minutus (Pescarus mic)
Stemidae
–Sterna (Gelochetidon) nilotica (Pescarita razatoare)
–Sterna caspia (Pescarita mare)
–Sterna sandvicensis (Chira de mare)
–Sterna hirundo (Chira de balta)
–Sterna albifrons (Chira mica)
–Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraz alb)
–Chlidonias niger (Chirighita neagra)
STRIGIFORMES
Strigidae
–Bubo bubo (Buha, Bufnita)
–Glaucidium passerinum (Ciuvica)
–Asio flammeus (Ciuf de camp)
–Aegolius funereus (Minunita)
CAPRIMULGIFORMES
Caprimulgidae
–Caprimulgus europaeus (Caprimulg)
CHORACIIFORMES
Alcedinidae
–Alcedo atthis (Pescaras albastru)
Coracidae
–Coracias garrulus (Dumbraveanca)
PICIFORMES
Picidae
–Picus canus (Ghionoaie sura)
–Dryocopus martius (Ciocanitoare neagra)
–Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare (pestrita) de gradina)
–Dendrocopos medius ( Ciocanitoare de stejar)
–Dendrocopos leucotos (Ciocanitoare cu spate alb)
–Picoides tridactylus (Ciocanitoare de munte)
PASSERIFORMES
Alaudidae
–Melanocorypha calandra (Ciocarlie de baragan)
–Calandrella brachydactyla (Ciocarlie de stol)
–Lullula arborea (Ciocarlie-de padure)
Motacillidae
–Anthus campestris (Fasa de camp)
Muscicapidae/ Turdinae
–Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
–Luscinia svecica (Gusa vanata)
Muscicapidae/ Sylviinae
–Acrocephalus paludicola (Lacar de pipirig)
–Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de balta)
–Sylvia nisoria (Silvie porumbaca)
Muscicapidae
–Ficedula parva (Muscar mic)
–Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
Laniidae
–Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic)
–Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra, Sfrancioc mic)
Emberizidae
–Emberiza hortulana (Presura de gradina)
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
–Testudo hermanni (Testoasa de uscat banateana)
–Testudo graeca (Testoasa de uscat dobrogeana)
Emydidae
–Emys orbicularis (Broasca testoasa de apa)
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
–Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)
Viperidae
–Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Vipera de stepa)
–*Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de faneata)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
–Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creasta)
–Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creasta dobrogean)
–Triturus montandoni (Triton carpatic)
–Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvanean)
ANURA
Discoglossidae
–Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie)
–Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Pelobatidae
–Pelobates fuscus (Broasca de pamant, Broasca gheboasa)
PESTI
PETROMYZ0NIFORMES
Petromyzonidae
–Eudontomyzon danfordi (Chiscar)
–Eudontomyzon mariae
–Eudontomyzon vladykovi
CLUPEIFORMES
Clupeidae
–Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)
–Alosa caspia caspia (Rizeafca)
SALMONIFORMES
Salmonidae
–Hucho hucho (Lostrita)
Umbridae
–Umbra krameri (Tiganus)
PERCIFORMES
Percidae
–Gymnocephalus schraetzer (Raspar)
–Gymnocephalus baloni (Ghibort de rau)
–Zingel spp.
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
–Aspius aspius (Avat)
–Barbus meridionalis (Moioaga)
–Chalcalburnus chalcoides (Oblet mare)
–Gobio albipinnatus (Porcusor de nisip)
–Gobio uranoscopus (Petroc)
–Gobio kessleri (Petroc)
–Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat)
–Pelecus cultratus (Sabita)
–Rutilus pigus (Babusca de Tur)
–Rhodeus sericeus amarus (Boarca)
Cobitidae
–Cobitis elongata (Fasa mare)
–Cobitis taenia (Zvarluga)
–Misgurnis fossilis (Tipar, Varlan)
–Sabanejewia aurata (Dunarinta)
SCORPAENIFORMES
–Cottus gobio (Zglavoc)
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda (Crustacei)
–*Austropotamobius torrentium
INSECTA
Coleoptera (Gandaci)
–Bolbelasmus unicornis
–Boros schneideri
–Buprestis splendens
–Carabus hampei
–Carabus hungaricus
–Carabus variolosus
–Cerambyx cerdo (Croitor)
–Cucujus cinnaberinus
–Graphoderus bilineatus
–Lucanus cervus (Radasca)
–Morimus funereus
–Oxyporus mannerheimi
–*Osmoderma eremita (Pustnicul, Gandacul sihastru)
–Phryganophilus ruficollis
–Pilemia tigrina
–Probaticus subrugosus
–*Pseudogaurotina excellens
–Rhysodes sulcatus
–*Rosalia alpina (Croitorul alpin)
–Stephanopachys substriatus
Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
–Arytrura musculus
–Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria
–Catopta thrips
–Colias myrmidone
–Cucullia mixta lorica
–Dioszeghyana schmidtii
–Eriogaster catax
–Euphydryas aurinia
–Euphydryas maturna
–Erannis ankeraria
–Gortyna borelii lunata
–Glyphipterix loricatella
–Hypodryas maturna partiensis
–Lycaene helle
–Lycaena dispar
–*Lepidea morsei
–Maculinea teleius
–Maculinea nausithous
–Nymphalis vaualbum
–Pseudophilotes bavius
Odonata (Libelule)
–Coenagrion ornatum
–Coenagrion mercuriale
–Cordulegaster heros
–Leucorrhinia pectoralis
–Ophiogomphus cecilia
Orthoptera (Greieri şi Cosasi)
–Isophya harzi
–Isophya stysi
–Isophya costata
–Pholidoptera transsylvanica
–Odontopodisma rubripes
–Paracaloptenus caloptenoides
–Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius
MOLLUSCA
Gastropoda (Melci)
–Anisus vorticulus
–Chilostoma banaticum
–Theodoxus transversalis
–Vertigo angustior
–Vertigo genesii
–Vertigo moulinisiana
BIVALVIA
Unionoida (Scoici)
–Unio crassus
b)PLANTE
PTERIDOPHYTA
Marsileaceae
–Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta)
Aspleniaceae
–Asplenium adulterinum (Feriguta, Ruginita)
ANGIOSPERMAE
Alismataceae
–Caldesia parnassifolia (Limbarita)
–Luronium natans
Boraginaceae
–Echium russicum (Capul sarpelui)
Campanulaceae
–Adenophora lilifolia
–Campanula romanica (Clopotel dobrogean)
–*Campanula serrata (Clopotel)
Caryophyllaceae
–*Dianthus diutinus (Garofita)
–Moehringia jankae (Merinana)
Chenopodiaceae
–*Salicornia veneta
Asteraceae (Compositae)
–Centaurea jankae
–Centaurea pontica
–Ligularia sibirica (Curenchiu de munte)
–Cirsium brachycephalum (Palamida)
–*Serratula lycopifolia (Galbinare)
Brassicaceae (Crucifere)
–Crambe tataria (Tartan)
–Draba domeri (Flamanzica)
–Thlaspi jankae (Pungulita)
Cyperaceae
–Eleocharis carniolica
Droseraceae
–Aldrovanda vesiculosa (Otratel)
Poaceae (Graminae)
–Poa granitica ssp. disparilis (Firuta de munte)
–Stipa danubialis (Colilie)
Fabaceae (Leguminoase)
–Astragalus peterfii (Cosaci)
Iridaceae
–*Gladiolus palustris (Gladiola)
–Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris)
–Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris)
Lamiaceae (Labiatae)
–Dracocephalum austriacum (Mataciune)
Liliaceae
–Colchicum arenarium (Brandusa)
–Tulipa hungarica (Lalea galbena)
Ofeaceae
–Syringa josikaea (Liliac transilvanean, Lemnul vantului)
Orchidaceae
–Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)
–Liparis loeselii (Mosisoare)
Paeoniaceae
–Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)
Ranunculaceae
–Pulsatilla patens (Deditei, Sisinel)
–Pulsatilla grandis
–Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Deditei)
Rosaceae
–Agrimonia pilosa (Turita)
–Potentilla emilii-popii (Buruiana cu cinci degete)
Rubiaceae
–Galium moldavicum
Santalaceae
–Thesium ebracteatum (Maciulie)
Saxifragaceae
–Saxifraga hirculus (Ochii soricelului)
Scrophulariaceae
–Tozzia carpathica (Iarba gatului)
Aplaceae (Umbelliferae)
–Angelica palustris (Angelica de balta)
–Apium repens (Telina)
–Ferula sadleriana (Aerel)
PLANTE INFERIOARE
Bryophyta
–Buxbaumia viridis
–Dichelyma capillaceum
–Dicranum viride
–Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus
–Encalypta mutica
–Mannia triandra
–Meesia longiseta
–Orthotrichum rogeri
Anexa 3 a fost inlocuita cu anexa 2 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.097 din 6 decembrie 2005, conform art. 1 din acest act normativ.
3 A Specii de interes Comunitar
SPECII de animale şi de plante care necesita o protecţie stricta
Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
–prin numele speciei ori al subspeciei; sau
–prin ansamblul speciilor care apartin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
MICROCHIROPTERA
–Toate speciile
RODENTIA
Gliridae
–Muscardinus avellanarius (Pars de alun)
–Dryomys nitedula (Pars cu coada stufoasa)
Sciuridae
–Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popandau, Suita)
Castoridae
–Castor fiber (Castor)
Cricetidae
–Cricetus cricetus (Harciog / Catelul pamantului)
–Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic)
Microtidae
–*Microtus tatricus (Soarecele de Tatra)
Zapodidae
–Sicista betulina (Soarece saritor de padure)
–Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa)
CARNIVORA
Canidae
–Canis lupus (Lup)
Ursidae
–Ursus arctos (Urs brun)
Mustelidae
–Lutra lutra (Vidra, Lutra)
–Mustela eversmani (Dihor de stepa)
–Mustela lutreola (Norita / Nurca )
–Vormela peregusna (Dihorul patat)
Felidae
–Felis silvestris (Pisica sălbatică)
–Lynx lynx (Ras)
Phocidae
–*Monachus monachus (Foca cu burta alba)
ARTIODACTYLA
Bovidae
–*Bison bonasus (Zimbru)
CETACEA
–Toate speciile
PASARI
GAVIFORMES
Gaviidae
–Gavia stellata (Cufundac mic, Cufundar mic)
PODICIPEDIFORMES
Podicipedidae
–Podiceps spp. (Podiceps)
FALCONIFORIVIES
Accipitridae
–Accipiter spp. (Ulii)
–Buteo spp. (Sorecari)
–Aquila spp. (Acvile)
GRUIFORMES
Rallidae
–Rallus aquaticus (Carstel de balta)
CHARADRIIFORMES
Charadriidae
–Charadrius spp. (Prundarasi)
–Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
–Chettusia leucura (Negat cu coada alba)
Scolopacidae
–Calidris spp. (Fugaci)
–Numenius spp. (Ciulici)
–Tringa spp. (Fluierari)
–Xenus cinereus (Fluierar sur)
–Phalaropus spp. (Notatite)
Laridae
–Larus melanocephalus (Pescarus cu cap negru)
–Larus genei (Pescarus rozalb)
–Larus minutus (Pescarus mic)
Sternidae
–Gelochelidon nilotica (Pescarita razatoare)
–Sterna spp. (Chire)
–Chlidonias spp. (Chirighite)
ANSERIFORMES
Anatidae
–Branta leucopsis (Gasca cu obraz alb, Gasca calugarita)
–Mergus albellus (Ferestras mic)
CUCULIFORMES
Cuculidae
–Cuculus canorus (Cucul)
STRYGIFORMES
Strigidae
–Strix spp. (Huhurezi)
–Asio spp. (Ciuf)
APODIFORMES
Apodidae
–Apus spp. (Drepnea)
Alcedinidae
–Alcedo atthis (Pescarus albastru)
PICIFORMES
Picidae
–Dendrocopos spp. (Ciocanitori)
PASSERIFORMES
Motacillidae
–Anthus spp. (Fase)
Troglodytidae
–Troglodytes troglodytes (Pantarus, Ochiul boului)
Turdidae
–Luscinia spp. (Privighetori)
–Saxicola spp. (Maracinari)
–Oenanthe spp. (Pietrari)
Sylviidae
–Acrocephalus spp. (Lacari)
–Hippolais spp. (Frunzarite)
–Sylvia spp. (Silvii)
Muscicapidae
–Ficedula spp. (Muscari)
Paridae
–Parus spp. (Pitigoi)
Certhiidae
–Certhia spp. (Cojoalce)
Laniidae
–Lanius spp. (Sfrancioci)
Emberizidae
–Emberiza spp. (Presuri)
Fringillidae
–Fringilla spp. (Cinteze)
–Loxia spp. (Forfecute)
–Pyrrhula pyrrhula (Mugurar)
REPTILE
TESTUDINATA
Testudinidae
–Testudo hermanni (Testoasa de uscat banateana)
–Testudo graeca (Testoasa de uscat)
Emydidae
–Emys orbicularis (Broasca testoasa de apa)
SAURIA
Lacertidae
–Lacerta agilis (Soparla cenusie)
–Lacerta trilineata (Guster vargat)
–Lacerta vivipara panonica (Soparla de munte)
–Lacerta viridis (Guster)
–Podarcis muralis (Soparla de zid)
–Podarcis taurica (Soparla de stepa)
Scincidae
–Ablepharus kitaibelli (Soparla mica)
OPHIDIA
Colubridae
–Coluber caspius (Sarpe rau)
–Coronella austriaca (Sarpe de alun)
–Elaphe longissima (Sarpele lui Esculap)
–Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
–Natrix tessellata (Sarpe de apa)
Viperidae
–Vipera ammodytes (Vipera cu corn)
–Vipera ursinii (Vipera de stepa)
Boidae
–Eryx jaculus (Sarpe de stepa, Boa de nisip)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
–Triturus cristatus (Triton cu creasta)
–Triturus montandoni (Triton carpatic)
–Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvanean)
ANURA
Discoglossidae
–Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie)
–Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Hylidae
–Hyla arborea (Brotacel, Buratec, Racanel)
Ranidae
–Rana arvalis (Broasca de mlastina, Broasca cafenie)
–Rana dalmatina (Broasca de padure)
Pelobatidae
–Pelobates fuscus (Broasca de pamant, Broasca gheboasa)
–Pelobaies syriacus (Broasca de pamant dobrogeana)
Bufonidae
–Bufo viridis (Broasca raioasa verde)
PESTI
PERCIFORMES
Percidae
–Zingel zingel (Pietrar)
–Gymnocephalus baloni (Ghibort de rau)
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda (Crustacei)
–*Austropotamobius torrontium
INSECTA
Coleoptera (Gandaci)
–Bolbelasmus unicomis
–Boros schneideri
–Buprestis splendens
–Carabus hampei
–Carabus hungaricus
–Carabus variolosus
–Cerambyx cerdo (Croitor)
–Cucujus cinnaberinus
–Graphoderus bilineatus
–Lucanus cervus (Radasca)
–Morimus funereus
–Oxyporus mannerheimi
–Osmoderma eremita (Pustnicul, Gandacul sihastru)
–Phryganophilus ruficollis
–Pilemia tigrina
–Probaticus subrugosus
–*Pseudogaurotina excellens
–Rhysodes sulcatus
–*Rosalia alpina (Croitorul alpin)
–Stephanopachys substriatus
Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
–Apatura metis
–Arytrura musculus
–Catopta thrips
–Colias myrmidone
–Cucullia mixta lorica
–Erebia sudetica radnaensis
–Erannis ankeraria
–Eriogaster catax
–Euphydryas aurinia
–Glyphipterix loricatella
–Gortyna borelii lunata
–Hyles hippophaes
–Hypodryas maturna partiensis
–Lopinga achine
–Lycaena dispar
–Lychaene helle
–*Lepidea morsei
–Maculinea arion
–Maculinea nausithous
–Maculinea teleius
–Nymphalis vaualbum
–Parnassius mnemosyne
–Parnassius mnemosyne
–Parnassius apollo
–Proserpinus proserpina
–Pseudophilotes bavius
–Zerynthia polyxena
Odonata (Libelule)
–Coenagrion omatum
–Coenagrion mercuriale
–Leucorrhinia pectoralis
–Cordulegaster heros
–Ophiogomphus cecilia
Orthoptera (Greieri, Cosasi)
–Isophya harzi
–Isophya stysi
–Pholidoptera transsylvanica
–Isophya costata
–Odontopodisma rubripes
–Paracaloptenus caloptenoides
–Saga pado
–Stenobothrus eurasius
MOLLUSCA
Gastropoda
–*Anisus vorticulus
–Theodoxus transversalis
–Chilostoma banaticum
–Vertigo angustior
–Vertigo genesil
–Vertigo moulinsiana
b)PLANTE
Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 2 b) a prezentutui ordin, cu excepţia Bryophyta, plus cele menţionate în continuare:
Scrophulariaceae
–Lindernia procumbens
3 B- Specii de Interes Naţional
SPECII de animale şi de plante care necesita o protecţie stricta
Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
–prin numele speciei ori al subspeciei; sau
–prin ansamblul speciilor care apartin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
Soricidae
–Sorex alpinus (Chitcan de munte)
–Neomys anomalus (Chitcan de apa)
CHIROPTERA
Vespertilionidae
–Vespertilo murinus (Liliacul bicolor)
RODENTIA
Spalacidae
–Spalax leucodon (Orbetele mic)
–Spalax graecus (Orbetele mare)
ARTIODACTYLA
Cervidae
–Alces alces (Elanul)
CETATCEA
–Delphinus delphis (Delfin)
PASARI
PODICIPEDIFORMES
Podicipedidae
–Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic)
FALCONIFORMES
Falconidae
–Falco tinnunculus (Vanturel rosus vinderel)
–Falco subbuteo (Soimul randunelelor)
GRUIFORMES
Gruidae
–Grus grus (Cocor)
–Anthropoides virgo (Cocor mic)
CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
–Limicola falcinellus (Fugaci de mlastina, Prundaras de namol)
–Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)
–Arenaria interpres (Pietrus)
ANSERIFORMES
Stercorariidae
–Stercorarius spp. (Lup de mare)
STRIGIFORMES
Tytonidae
–Tyto alba (Striga)
Strigidae
–Otus scops (Cius, Ciuf pitic)
–Athene noctua (Cucuvea)
CORACIFORMES
Upupidae
–Upupa epops (Pupaza)
APODIFORMES
Meropidae
–Merops apiaster (Prigorie)
PICIFORMES
Picidae
–Picus viridis (Ghionoaia verde)
–Jynx torquilla (Capintortura)
PASSERIFORMES
Alaudidae
–Eremophila alpestris (Ciocarlie urecheata)
Motacillidae
–Motacilla spp. (Codobatura)
Bombycillidae
–Bombycilla garrulus (Matasar)
Cinclidae
–Cinclus cinclus (Mierla de apa, Pescarel negru)
Prunellidae
–Prunella spp. (Brumarite)
Turdidae
–Erithacus rubecula (Macaleandru)
–Phoenicurus spp. (Codrosi)
–Monticola saxatilis (Mierla de piatra)
Remizidae
–Remiz pendulinus (Pitigoi pungar, Boicus)
Stumidae
–Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lacustar)
Emberizidae
–Emberiza cia (Presura de munte)
Sylviidae
–Cettia cetti (Stufarica)
–Locustella spp. (Greusel)
–Phylloscopus spp. (Pitulice)
–Regulus spp. (Ausel)
Muscicapidae
–Muscicapa striata (Muscarul sur)
Timaliidae
–Panurus biarmicus (Pitigoi de stuff)
Paridae
–Aegithalos caudatus (Pitigoiul codat)
Sittidae
–Sitta europaea (Scortarul, Toiul)
Tichodromadidae
–Tichodroma muraria (Fluturasul de stanca)
Oriolidae
–Oriolus oriolus (Grangurul)
Corvidae
–Nucifraga caryocatactes (Afunarul)
–Corvus corax (Corbul)
Passeridae
–Passer hispaniolensis (Vrabia spaniola)
Emberizidae
–Embreyia melanocephala (Presura cu cap negru)
–Miliaria calandra (Presura sura)
Fringillidae
–Serinus serinus (Canaras)
–Carduelis spp. (Sticleti, Scatii, Inaritr, Florinti)
–Carpodacus erythrinus (Mugurar rosu)
–Coccothraustes coceothraustes (Botgros)
REPTILE
SAURIA
Lacertidae
–Lacerta praticola (Soparla de lunci)
–Eremias argata (Soparlita / soparla de nisip)
Anguidae
–Anguis fragilis (Naparca, Sarpele de sticlă)
OPHIDIA
Colubridae
–Coluber caspius (Sarpele de stepa, Sarpele rau)
Viperidae
–Vipera berus (Vipera comuna)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
–Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)
–Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)
–Salamandra salamandra (Salamandra)
ANURA
Bufonidae
–Bufo bufo (Broasca raioasa bruna)
Ranidae
–Rana temporaria (Broasca rosie de munte)
–Rana lessonae (Broasca verde de balta)
PESTI
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
–Scardinius racovitzai (Rosioara de Petea)
–Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernusca)
–Carassius carassius (Caracuda)
GADIFORMES
Gadidae
–Lota lota (Mihalt)
PERCIFORMES
Percidae
–Stizostedion volgensis (Salau vargat)
–Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete)
–Percarina demidoffi (Percarina)
Gobiidae
–Proterorhinus marmoratus (Guvid de balta)
–Neogobius syrman (Guvid de Babadag)
SCORPAENIFORMES
Cottidae
–Cottus poecilopus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
INSECTA
Coleoptera (Gandaci)
–Chrysobothrys leonhardi,
–Scarabaeus affinis,
–Brachyta balcanica,
–Pedostrangalia verticalis,
–Calchaenesthes oblongomaculata,
–Neodorcadion exornatum
–Xylosteus spinolae spinolae
Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
–Apatura metis
–Arethusana arethusa arethusa
–Argynnis laodice
–Aricia (Eumedonia) eumedon
–Boloria (Clossiana) titania transsylvanica
–Boloria aquilonaris
–Catocala diversa
–Coenonympha leander
–Coenonympha tullia tullia
–Colias chrysotheme
–Conisania poelli ostrogovichi
–Cucullia balsamitae
–Cuculia biornata
–Cuculia gnaphalii
–Cupido osiris
–Dasypolia templi koenigi
–Diachrysia chryson deltaica
–Erebia sudetica radnaensis
–Erebia pharte
–Erebia gorge
–Erebia melas runcensis
–Erebia melas carpathicola
–Euchloe ausonia taurica
–Everes alcetas
–Grammia guenseli
–Heteropterus morpheus
–Hyponephele lupinus lupinus
–Hyponephele lycaon
–Kentrochrysalis elegans steffensi
–Kirinia roxelana
–Lasiocampa eversmanni
–Lamonia balcanica
–Lychaena hippothoe hippothoe
–Maculinea alcon
–Muschampia cribrellum
–Muschampia tessellum
–Neptis hylas (sappho)
–Oxytripia orbiculosa
–Paradrymonia vittata bulgarica
–Pericalia matronula
–Peridea korbi herculana
–Phyliodesma ilicifolia ilicifolia
–Pieris ergane
–Plebeius sephirus
–Plusia putnami gracilis
–Plusidia cheiranthi
–Polia cherrug
–Polyommatus amandus
–Pseudophilotes bavius egea
–Psodos quadrifaria
–Pyrgus sidae sidae
–Pyrocleptria cora
–Rileyiana fovea
–Rhypariorides metelkana
–Schinia cognata
–Schistostege decussata dioszeghyi
–Spaelotis suecica gylkosi
–Tomares nogeliil dobrogensis
–Zerynthia (Allancastria) cerisy ferdinandi
–Zygaena laeta orientis
–Zygaena nevadensis gheorghenica
Orthoptera (Greieri, Cosasi)
–Capraiscola ebneri
–Chorthippus acroleucus
–Isophya dobrogensis
–Metrioptera domogledi
–Miramella (Capraiuscola) ebneri
–Odontopodisma acuminata
–Odontopodisma carpathica
–Odontopodisma montana
–Onconotus servillei
–Podismopsis transsylvanica
–Poecilimon intarmedius
–Uvarovitettix transsylvanica
–Zubovskya banatica
MOLLUSCA
Gasfropoda (Melci)
–Alopia sp.
–Bathyomphalus contortus
–Cochlodina marisi
–Graciliaria inserta
–Gyraulus crista
–Herilla ziegleri dacica
–Holandrina holandri
–Melanopsis parreyssi
–Physa fontinalis
–Psudalinda sp.
–Serrulina serrulata
–Theodoxus prevostianus
Bivalvia
–Adacna fragilis
–Hypanis plicata relicta
–Monodacna colorata
–Psaudanodonta complanata
b)PLANTE
Asteraceae
–Achillea impatiens
–Andryala levitomentosa
–Artemisia lerchiana
–Centaurea ruthenica
–Centaurea varnensis
Brassicaceae
–Alyssum caliacre
Caryophyllaceae
–Dianthus dobrogensis
–Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus
–Silene thymifolia
–Stellaria longifolia
Cyperaceae
–Carex chordorrhiza
–Carex lachenalii
–Rhynchospora alba
–Schoenus ferugineus
Euphorbiaceae
–Euphorbia carpatica
Fabaceae
–Astragalus excapus
Dipsacaceae
–Cephalaria radiata
Ericaceae
–Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului)
–Vaccinium uliginosus
Gentianaceae
–Lomantogonium carinthiacum
Liliaceae
–Tofieldia calycuta
Linaceae
–Linum pallasianum ssp. borzaeanum
Lycopodiaceae
–Lycopodium inundatum
Salicaceae
–Salix bicolor
Scrophulariaceae
–Pedicularis sylvatica (Vartejul pamantului)
Paeoniaceae
–Paeonia tenuifolia (Bujor)
Poaceae
–Corynephorus canescens
–Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare)
–Leymus sabulosus (Perisor)
–Sesleria uliginosa
Polygonaceae
–Polygonum alpinum (Troscot de munte)
Portulacaceae
–Montia minor
Rosaceae
–Potentilla haynaldiana
Zygophyllaceae
–Nitraria schoberi (Gardurarita)
Anexa 4 a fost inlocuita cu anexa 3 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.097 din 6 decembrie 2005, conform art. 1 din acest act normativ.
4 A - Specii de interes Comunitar
SPECII de plante şi de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura şi exploatam fac obiectul masurilor de management
Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
–prin numele speciei ori al subspeciei; sau
–prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
De anser brachyrinchus/Mergus merganser
a)ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA
Canidae
–Canis aureus (Sacal / Lup auriu)
Mustelidae
–Martes martes (Jder de copac)
–Mustela putorius (Dihor de casa)
ARTIODACTYLA
Bovidae
–Rupicapra rupicapra (Capra neagra)
PASARI ANSERIFORMES
Amatidae
–Anser albifrons (Garlita mare)
–Anser fabalis fabalis (Gasca de semanatura)
–Anser fabalis rossicus (Gasca de semanatura mica)
–Anser brachyrhynchus (Garlita cu cioc scurt, gasca cu cioc scurt)
–Anser anser (Gasca de vara)
–Anas penelope (Rata fluieratoare)
–Anas platyrhynchos (Rata mare)
–Anas crecca (Rata pitica)
–Anas clypeata (Rata lingurar)
–Anas strepera (Rata pestrita)
–Anas acuta (Rata sulitar)
–Anas querquedula (Rata caraitoare)
–Aythya ferina (Rata cu cap castaniu)
–Aythya fuligula (Rata motata)
–Aythya marila (Rata cu cap negru)
–Branta bernicla (Gasca neagra)
–Bucephala clangula (Rata sunatoare)
–Netta rufina (Rata cu ciuf)
–Clangula hyemalis (Rata de gheturi)
–Melanita fusca (Rata catifelata)
–Melanita nigra (Rata neagra)
–Mergus merganser (Ferestras mare)
–Mergus serrator (Ferestras mijlociu, Ferestras motat)
–Somateria mollissima (Eiderul)
GALLIFORMES
Tetraonidae
–Tetrastes bonasia (Bonasa honasia) (Ierunca)
–Tetrao urogallus (Cocos de munte)
Phasianidae
–Perdix perdix (Potarniche)
–Coturnix coturnix (Prepelita)
–Phasianus colchicus (Fazan)
GRUIFORMES
Rallidae
–Gallinula chioropus (Gainusa de balta)
–Fulica atra (Lisita)
CHARADRIIFORMES
Gharadriidae
–Vanellus vanellus (Nagatul)
Haematopodidae
–Haematopus ostralegus (Scoicar)
Scolopacidae
–Lymnocryptes minimus (Becatina mica)
–Gallinago gallinago (Becatina comuna)
–Scolopax rusticola (Sitarul de padure)
–Limosa limosa (Sitarul de mal)
–Philomachus pugnax (Batausul)
–Numenius arquata (Culic mare)
COLUMBIFORMES
Columbidae
–Columba oenas (Porumbel de scorbura)
–Columba palumbus (Porumbel gulerat)
–Streptopelia decaocto (Gugustiuc)
–Streptopelia turtur (Turturica)
PASERIFORMES
Alaudidae
–Alauda arvensis (Ciocarlie de camp)
Corvidae
–Garrulus glandarius (Gaita)
–Pica pica (Cotofana)
–Corvus monedula (Stancuta)
–Corvus frugilegus (Cioara de semanatura)
–Corvus corone corone (Cioara neagra)
–Corvus corone comix (Cioara griva)
–Corvus corone sardonius (Cioara griva sudica)
Sturnidae
–Sturnus vulgaris (Graurul comun)
–Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean)
Turdidae/Muscicapidae .......
–Turdus viscivorus (Sturzul de vasc)
–Turdus philomelos (Sturzul cantator)
–Turdus iliacus (Sturzul de vii)
–Turdus pillaris (Cocosar)
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
–Rana esculenta (Broasca verde de lac)
–Rana ridibunda (Broasca verde mare de lac)
–Rana temporaria (Broasca rosie de munte)
PESTI
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
–Toate speciile
CLUPEIFORMES
Clupeidae
–Alosa spp. (Scrumbii)
SALMONIFORMES
Salmonidae
–Thymallus thymallus (Lipanul)
Cyprinidae
–Barbus barbus (Mreana)
–Barbus meridionalis (Moioaga)
–Rutilus pigus (Babusca de Tur)
PERCIFORMES
Percidae
–Zingel zingel (Pietrar)
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
Helicidae
–Helix pomatia (Melcul de livada)
HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
–Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinala)
ARTHROPODA
CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae
–Astacus astacus (Rac de rau)
b)PLANTE
LICHENES
Cladoniaceae
–Cladonia subgenus Cladina
BRYOPHYTA
MUSCI
Leucobryaceae
–Leucobryum glaucum
Sphagnaceae
–Sphagnum spp. (Muschi de turba)
PTERIDOPHYTA
–Lycopodium spp. (Pedicuta)
ANGIOSPERMAE
Amaryllidaceae
–Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
Asteraceae (Compositae)
–Amica montana (Arnica)
–Artemisia eriantha
Gentianaceae
–Gentiana lutea (Ghintura)
Lilliaceae
–Ruscus aculeatus (Ghimpe)
4 B - Specii de importanţa Naţionala
Specii de plante şi de animale de interes naţional ale caror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul masurilor de management
Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
prin numele speciei ori al subspeciei; sau
prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
LAGOMORPHA
Lepuridae
–Lepus europaeus (Iepure de camp)
–Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuina)
RODENTIA
Sciuridae
–Sciurus vulgaris (Veverita)
–Marmota marmota (Marmota)
Myocastoridae
–Myocastor coypus (Nutrie)
Muridae
–Ordratra zibethicus
CARNIVORA
Canidae
–Nyctereutes procyonoides (Caine enot/Bursuc cu barba)
–Vulpes vulpes (Vulpe)
Mustelidae
–Martes foina (Jder / Beica)
–Mustela erminea (Helge / Hermina)
–Mustela nivalis (Nevastuica)
–Mustela vison (Nurca Americana)
–Meles meles (Bursuc / Viezure)
ARTIODACTYLA
Cervidae
–Capreolus capreolus (Caprioara)
–Cervus elaphus (Cerb)
–Dama dama (Cerb lopatar)
–Ovis ammon musimon (Muflon)
Suidae
–Sus scrofa (Mistret)
PASARI
PELECANIFORMES
Phalacrocoracidae
–Phalacrocorax carbo (Cormoran mare)
CICCONIIFORMES
Ardeidae
–Ardea cinerea (Starc cenusiu)
PESTI
PERCIFORMES
Gobiidae
–Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare)
–Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarba)
–Mesogobius batrachocephalus (Hanos)
Anexa 5 a fost inlocuita cu anexa 4 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.097 din 6 decembrie 2005, conform art. 1 din acest act normativ.
METODE ŞI MIJLOACE DE CAPTURA ŞI UCIDERE ŞI MODALITATI DE DEPLASARE INTERZISE IN VEDEREA CAPTURARII SAU UCIDERII
a)Mijloace neselective:
MAMIFERE
● Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie;
● Magnetofoane, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucida sau să le ameteasca;
● Surse luminoase artificiale;
● Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
● Mijloace de luminare a tintelor;
● Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
● Explozivi;
● Fileuri/navoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
● Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
● Arbalete;
● Otravuri şi momeli otravite sau care conţin anestezice;
● Gazare sau afumare;
● Arme semiautomate sau automate al caror incarcator poate contine mai mult de doua cartuse.
PESTI
● Otraviri;
● Explozivi;
● Curent electric.
PASARI
● Plase
● Capcane
b)Modalităţi de deplasare:
● Pe cale aeriana;
● Vehicule acvatice sau terestre cu motor în functiune.
CRITERII
pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificarii ca situri de importanţa comunitara şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare
Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare).
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:
a)gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
b)suprafaţa ariei acoperita de tipul de habitat natural, în comparatie cu suprafaţa totala acoperita de acel habitat natural în cadrul intregului teritoriu naţional;
c)gradul de conservare a structurilor şi functiilor tipului de habitat natural în cauza şi posibilitati de refacere/reconstructie;
d)evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
a)marimea şi densitatea populatiilor speciilor prezente în aria respectiva, în relaţie cu populatiile prezente în cadrul intregului teritoriu naţional;
b)gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilitatile de restaurare;
c)gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distributia naturala a speciilor;
d)evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţa comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecarui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecarei specii prevăzut în anexa nr. 3.
D. Aceasta lista va contine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor continute la punctele A şi B de mai sus.
Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale.
1.Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţa comunitara.
2.Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avandu-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legătură cu Natura 2000, va ţine seama de urmatoarele criterii:
a)valoarea relativa a sitului la nivel naţional;
b)pozitia geografica a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
c)suprafaţa totala a sitului;
d)numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
e)valoarea ecologica globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauza.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
