Decizie nr. III din 31 martie 2003

Sub preşedinţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Paul Florea, s-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Ministerul Public a fost reprezentat de Gabriela Ghita, procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, care a susţinut recursul în interesul legii astfel cum a fost formulat.

SECŢIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constata următoarele:

În aplicarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, introdus în această lege prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 186/1999 şi menţinut prin Legea nr. 597/2002, instanţele judecătoreşti s-au pronunţat diferit.

Astfel, unele instanţe, fiind sesizate de executorii bancari ai băncilor aflate în lichidare cu cereri de încuviinţare a executării silite, întemeiate pe dispoziţiile art. 373^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, au considerat ca aceste cereri sunt supuse taxei de timbru în condiţiile prevăzute de Legea nr. 146/1997.

Pentru a se ajunge la aceasta concluzie s-a apreciat ca dispoziţiile de scutire de taxe de timbru din art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, astfel cum a fost modificată şi completată iniţial prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 186/1999 şi apoi prin Legea nr. 597/2002, s-ar referi numai la acţiunile introduse de lichidatori, iar nu şi la cererile executorilor bancari de investire a hotărârilor cu formula executorie sau pentru încuviinţarea executării silite.

Alte instanţe, dimpotriva, au considerat ca sunt scutite de taxe de timbru, în condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat, şi cererile de executare silită sau de investire cu formula executorie a hotărârilor, formulate de executorii bancari ai băncilor aflate în lichidare.

Aceste din urma instanţe au procedat corect.

Anterior introducerii art. 20^1 în Legea nr. 83/1998, această lege nu conţinea nici o dispoziţie referitoare la taxele de timbru aplicabile în cazul acţiunilor şi cererilor formulate în cadrul procedurii falimentului băncilor.

Pentru astfel de situaţii erau deci aplicabile dispoziţiile cu caracter general prevăzute în art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999 şi cum se prevede şi prin Hotărârea Guvernului nr. 752 din 16 septembrie 1999, care se referă la "acţiuni, cereri şi contestaţii introduse în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului [...]".

Prin art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 186/1999 şi menţinut prin Legea nr. 597 din 29 octombrie 2002, se prevede însă ca "Acţiunile introduse de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxe de timbru".

Pentru justa delimitare a sferei de aplicabilitate a acestei dispoziţii, se impune a fi avute în vedere prevederile art. 10 lit. f) din Legea nr. 83/1998, în conţinutul ce li s-a dat prin Legea nr. 597/2002, potrivit cărora "menţinerea, rezilierea sau denunţarea unor contracte încheiate de instituţia de credit debitoare, precum şi încheierea de noi contracte în interesul procedurii falimentului" sunt incluse între atribuţiile principale ale lichidatorului.

Este de observat, de asemenea, ca prin art. 10 lit. o) şi p) din Legea nr. 83/1998, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 597/2002, se prevede că lichidatorului îi mai revin următoarele atribuţii: "încheierea oricărui document în numele instituţiei de credit debitoare, iniţierea şi coordonarea, în numele acesteia, a oricărei acţiuni sau proceduri legale", precum şi "efectuarea oricăror acte de procedura cerute de prezenta lege".

Tot astfel este de reţinut ca legea menţionată a mai stabilit, în cadrul art. 10 lit. d), ca lichidatorul are şi atributia de a angaja personalul necesar în vederea lichidării, precum şi de a conduce activitatea acestuia.

Or, cat timp personalul menţionat, din care fac parte şi executorii bancari ai băncilor aflate în faliment, lucrează la cererea şi în numele lichidatorului, ca reprezentanţi ai săi, pentru realizarea scopului de a incasa creanţele din averea băncii debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, acţiunile pe care ei le introduc în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor trebuie să se bucure de acelaşi regim de favoare ca şi cele exercitate de către lichidatorul însuşi şi să fie scutite de taxe de timbru în conformitate cu art. 20^1 alin. 3 din aceeaşi lege.

A considera altfel ar insemna să se creeze o discriminare artificiala în ceea ce priveşte regimul taxelor de timbru aplicabile acţiunilor introduse în temeiul Legii privind procedura falimentului băncilor, după cum acestea sunt exercitate de către lichidator sau de către persoanele împuternicite de acesta, ceea ce ar fi inadmisibil.

De altfel, din însăşi formularea actualului articol 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 rezultă ca dispoziţia de scutire de taxe de timbru priveşte toate acţiunile susceptibile a fi introduse de lichidator, deci şi cele care, eventual, s-ar exercita în numele sau de către persoanele împuternicite de acesta, cum sunt executorii bancari din cadrul băncilor aflate în faliment, evident în măsura în care prin ele se urmăreşte realizarea finalitatii acelei legi.

De acelaşi tratament favorabil, de scutire de taxe de timbru, se impune a beneficia şi cererile ulterioare ale persoanelor împuternicite de lichidator, care sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 373^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, cum sunt cele privind investirea cu formula executorie sau încuviinţarea executării silite, precum şi cele referitoare la aplicarea art. 22, 24 şi 25 din Legea nr. 83/1998, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 597/2002.

O atare interpretare a dispoziţiilor legale la care s-a făcut referire ar fi în spiritul prevederilor Legii nr. 83/1998, cu modificările şi completările ulterioare, prin care nu este reglementat nici un caz de exceptare de la beneficiul de scutire de taxe a acţiunilor introduse de lichidator. Mai mult, lipsirea persoanelor ce ar acţiona în numele lichidatorului, care le-a împuternicit sa lucreze în numele sau, de aceleaşi scutiri de taxe de timbru ca şi el ar lipsi de conţinut actul de împuternicire dat în exercitarea atribuţiilor conferite prin art. 10 din Legea nr. 83/1998 şi ar contraveni finalitatii acestei legi.

În consecinţa, în temeiul art. 26 lit. b) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată, şi al art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili ca acţiunile şi cererile adresate instanţei de lichidator sau de persoanele împuternicite de acesta în exercitarea atribuţiilor conferite prin art. 10 din Legea nr. 83/1998, inclusiv cererile ulterioare formulate în conformitate cu prevederile art. 373^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în cadrul activităţii de executare silită şi în aplicarea art. 22, 24 şi 25 din aceeaşi lege, sunt scutite de taxe de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.

În aplicarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, stabileşte:

Acţiunile şi cererile adresate instanţei de lichidator sau de persoanele împuternicite de acesta în exercitarea atribuţiilor conferite prin art. 10 din Legea nr. 83/1998, inclusiv cererile ulterioare formulate în conformitate cu prevederile art. 373^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în cadrul activităţii de executare silită şi în aplicarea art. 22, 24 şi 25 din aceeaşi lege, sunt scutite de taxe de timbru.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 31 martie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE,

PAUL FLOREA

Prim-magistrat asistent,

Ioan Raileanu

────────────────