AnexăFormă consolidată
Anexă din 28 iunie 2007
privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
- Emitent
- Ministerul Sănătății Publice; Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
PROGRAM: SĂNĂTATE
Obiectivul de politică 4: O Europa mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale
Prioritatea 3: Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale și asupra stării de sănătate
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
| SEMNĂTURA | ||
|---|---|---|
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREȘTI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT ȘI POSTUNIVERSITARĂ | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA DIRECȚIA DE REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GRIGORE T. POPA" DIN IAȘI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE “GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "VICTOR BABEȘ" TIMIȘOARA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| CONSILIU ȘTIINȚIFIC DE SPECIALITATE | SEMNĂTURA | |
| BUMBACEA Roxana Silvia - UMF Carol Davila | ÎNTOCMIT | |
| MUNTEAN Ioana Adriana - UMF Cluj Napoca | ÎNTOCMIT | |
| URECHE Corina - UMF Tg. Mureș | ÎNTOCMIT | |
| PANAITESCU BUNU Carmen - UMF Timișoara | ÎNTOCMIT |
CADRUL GENERAL1.1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Alergologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticul și managementul complex al bolilor alergice și de hipersensibilitate. Aceasta este o specialitate clinică care nu se limitează la boli de organ (mono-organ), ci se aplică prin definiție bolilor sistemice.
Prin urmare, o abordare sistemică a bolilor alergice și de hipersensibilitate trebuie să constituie componenta majoră a educației și pregătirii rezidenților în Alergologie și Imunologie clinică. Specialitatea cuprinde boli sistemice și de organ (respirator, cutanat, digestiv), precum astmul, rinoconjunctivita, dermatita atopică, urticaria și angioedemul, anafilaxia, alergiile alimentare, medicamentoase, alergia la venin de insecte, afectând pacienți de toate vârstele. În conformitate cu reglementările naționale, specialiștii în Alergologie sunt implicați și în diagnosticul și îngrijirea imunodeficiențelor (Imunologie Clinică). Denumirea specialității acceptată la nivel european (UEMS) este Alergologie și Imunologie Clinică.
1.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul principal al curriculumului este formarea de medici specialiști alergologi capabili să practice independent, în raport cu standardele europene. Creșterea prevalenței bolilor alergice la nivel mondial subliniază importanța specialității. Programul vizează formarea de specialiști capabili să gestioneze reacțiile de hipersensibilitate nedorite, mediate imunologic. Scopul pregătirii este dobândirea unei abordări integratoare ("overarching approach") în diagnosticul și tratamentul pacienților, dezvoltarea competențelor necesare pentru a gestiona cazuri complexe, acute și cronice, a coordona îngrijirea multidisciplinară a pacientului alergic, a efectua proceduri diagnostice specifice (teste cutanate, teste de provocare) și de a administra terapii avansate (imunoterapie, biologice). Programul vizează dezvoltarea unei expertize unitare în diagnosticul și managementul alergiei alimentare, la venin de insecte, medicamentoase și ocupaționale, precum și competența în intervenții terapeutice specifice: măsuri de evitare a alergenelor, imunoterapia alergen-specifică, terapii biologice și desensibilizarea medicamentoasă.
Obiective educaționale generale - Pentru formarea unui specialist compatibil cu cerințele europene, programul de pregătire urmărește atingerea următoarelor obiective generale fundamentale:
1.Abordarea sistemică și multidisciplinară - Deoarece bolile alergice sunt prin definiție sistemice și nu se limitează la un singur organ, obiectivul major este formarea gândirii clinice integrative. Se urmărește depășirea viziunii fragmentate (mono-organ) și gestionarea pacientului în totalitatea sa, inclusiv a comorbidităților. Rezidentul va căpăta competență clinică extinsă prin dobândirea abilităților clinice pentru anamneză și examen fizic specific, selectarea corectă și interpretarea testelor diagnostice in vivo și in vitro. Dezvoltarea abilităților de comunicare, etică și cercetare științifică este un pilon important în dezvoltarea medicului.
2.Competența de diagnostic diferențial și excludere: Un obiectiv esențial este capacitatea specialistului de a exclude etiologia alergică atunci când aceasta nu este prezentă. Rezidentul trebuie să știe să discearnă și să infirme alergia în alte afecțiuni ce pot mima boli alergice (ex: rinite non-alergice, angioedem non-histaminergic sau reacții adverse medicamentoase non-alergice), evitând astfel dietele restrictive inutile sau etichetările eronate de "alergic".
Managementul complex și prevenția: Programul vizează dobândirea expertizei unice în managementul factorilor declanșatori (ex. aeroalergene, trofoalergene, veninuri, medicamente). Obiectivele includ: Cunoașterea strategiilor de prevenție și abilitatea de a educa pacienții în managementul și prevenția bolilor de hipersensibilitate.
● Competența în profilaxie: Cunoașterea strategiilor de evitare a alergenelor și de control al mediului (climă, locuință, poluare, expunere ocupațională).
● Educația terapeutică: Abilitatea de a instrui pacienții privind auto-monitorizarea și planurile de acțiune în urgență.
Intervenții terapeutice specifice: Însușirea managementului terapeutic specific specialității, care include nu doar farmacoterapia simptomatică, ci mai ales terapiile care modifică cursul bolii: Imunoterapia cu alergen (AIT), procedurile de desensibilizare la medicamente și utilizarea terapiilor biologice țintite.
Competențe în Imunologie Clinică Conform standardelor UEMS, un obiectiv obligatoriu este dobândirea cunoștințelor fundamentale despre bolile sistemului imunitar care se intersectează cu alergologia, respectiv imunodeficiențele, pentru a asigura un diagnostic corect și o direcționare adecvată a acestor pacienți.
La finalul programului, în conformitate cu standardele europene (UEMS), programul de rezidențiat vizează formarea nu doar a unui clinician, ci a unui profesionist complet, prin atingerea celor 7 roluri cheie definite de cadrul CanMEDS:
–Expert Medical: Rolul central, integrator. Rezidentul trebuie să dețină cunoștințele științifice și abilitățile clinice necesare pentru a gestiona independent patologia alergică complexă și pentru a consulta pacienți dificili, demonstrând raționament clinic avansat.– Comunicator: Abilitatea de a stabili o relație terapeutică solidă cu pacienții și familiile acestora. Dată fiind cronicitatea multor boli alergice (astm, dermatită, alergii alimentare), rezidentul trebuie să comunice empatic și eficient informații despre riscuri (ex: anafilaxie), prognostic și necesitatea aderenței la tratament pe termen lung.– Colaborator: Capacitatea de a lucra eficient în echipe multidisciplinare. Deoarece alergologia este o specialitate de interfață, medicul trebuie să colaboreze strâns cu specialiști pneumologi, dermatologi, pediatri, interniști și dieteticieni pentru îngrijirea integrată a pacientului.– Manager/Lider: Competența de a utiliza judicios resursele sistemului de sănătate (cost-eficiența procedurilor diagnostice și a terapiilor țintite), de a organiza activitatea în ambulatoriu sau spital și de a coordona echipe medicale.– Promotor al sănătății: Identifică determinanții sănătății și pledează pentru prevenție și acces la îngrijire. Rolul activ în prevenția bolilor și promovarea sănătății publice. Specialistul trebuie să pledeze pentru măsuri de reducere a expunerii la alergene și poluanți, să educe comunitatea privind riscurile anafilaxiei și să susțină accesul pacienților la tratamente moderne.– Erudit (Scholar): Se angajează în învățare continuă (lifelong learning), își dezvoltă capacitatea de a evalua critic literatura științifică, de a participa la cercetare și de a contribui la educația studenților și a altor profesioniști din sănătate.– Profesionist: Demonstrarea celor mai înalte standarde de etică, integritate și onestitate. Include responsabilitatea față de pacient, față de profesie și față de societate, respectând diversitatea și confidențialitatea.
1.3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul specific al programului este formarea unui medic specialist cu o expertiză clinică și paraclinică aprofundată, capabil să gestioneze independent și autonom întreaga patologie alergică și imunologică, de la formele ușoare până la cele severe și amenințătoare de viață. Se urmărește dobândirea competenței de a naviga prin toate fenotipurile și endotipurile bolilor alergice, de a efectua proceduri intervenționale cu risc și de a coordona tratamentele moderne modificatoare de boală.
Obiective educaționale specifice (pe domenii de competență):A. Cunoștințe Teoretice: Rezidentul trebuie să cunoască și să înțeleagă aprofundat (nivel avansat) următoarele teme:
1.Imunologie Fundamentală și Genetică
● Mecanismele răspunsului imun înnăscut și adaptativ, organele limfoide, etc.
● Funcția și subtipurile limfocitelor T și B, celulele reglatorii, mastocitele și eozinofilele.
● Structura și funcția imunoglobulinelor
● Toleranța imună
● Mediatorii inflamației (histamină, triptază, leucotriene), citokinele și moleculele de adeziune.
● Clasificarea reacțiilor de hipersensibilitate și mecanismele toleranței.
2.Alergene și aerobiologie
● Nomenclatura, familiile de pan-alergene și reactivitatea încrucișată (inclusiv sindroame polen-aliment).
● Aerobiologia polenurilor și mucegaiurilor, alergenele animale și cele ocupaționale.
● Extractele alergenice, alergenele native și alergenele recombinate.
3.Patologie clinică (Diagnostic, management, diagnostic diferențial)
● Boli respiratorii: Rinita alergică și non-alergică, rinosinuzita și polipoza nazală, astmul (patogeneză și triggeri, fenotipuri, evaluare, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament), Rinita și Astmul în context ocupațional, Aspergiloza Bronhopulmonară Alergică (ABPA), Pneumonita de hipersensibilitate
● Afecțiuni oculare: Afecțiunile alergice și imunologice ale ochiului (ex. keratoconjunctivita atopică și vernală)
● Boli cutanate: Dermatita atopică, dermatita de contact, urticaria (spontană/inductibilă) și angioedemul (inclusiv cel ereditar).
● Alergia alimentară: Reacții mediate IgE, mixte și non-IgE, anafilaxia indusă de efort dependentă de alimente, esofagita eozinofilică, etc.
● Alergia medicamentoasă: Reacții imediate și tardive, reacții severe (SJS/TEN, DRESS), desensibilizări.
● Alergia la veninuri: Reacții la himenoptere (albine, viespi).
● Anafilaxia: Fiziopatologie, caracteristici clinice, triggeri, cofactori, diagnostic și tratament de urgență.
● Mastocitoza: Mastocitoza cutanată și sistemică, sindroame de activare mastocitară (MCAS), alpha triptazemia ereditară
● Sindromul hipereozinofilic și afecțiunile asociate cu eozinofilie
● Afecțiuni inflamatorii sistemice: date generale, tablou clinic, interes și suprapuneri în contextul pacientului alergic
4.Terapeutică
● Farmacoterapie: Antihistaminice, corticosteroizi (topici/inhalatori/sistemici), agoniști beta-2 adrenergici, antileucotriene, adrenalină etc.
● Imunoterapia cu alergen (AIT): Căi de administrare (SCIT, ȘLIȚ), indicații, contraindicații, mecanisme.
● Terapii biologice: Anticorpi monoclonali
● Terapii cu molecule mici
● Desensibilizarea: Protocoale pentru medicamente și alimente.
B. Abilități Practice și Clinice
Rezidentul trebuie să fie capabil să execute independent (Nivel de competență 4 - EPA) următoarele proceduri:
1.Proceduri diagnostice in vivo
● Efectuarea și interpretarea testelor cutanate prick.
● Efectuarea și interpretarea testelor intradermice.
● Efectuarea și interpretarea testelor patch.
● Efectuarea testelor de provocare: nazală, conjunctivală, bronșică și orală (alimente/medicamente).
2.Proceduri diagnostice in vitro (Interpretare)
● Interpretarea nivelurilor serice de imunoglobuline.
● Utilizarea și interpretarea diagnosticului molecular (component-resolved diagnosis)
● Interpretarea testului de activare a bazofilelor (BAT), dozarea și interpretarea triptazei serice.
● Interpretarea testului de transformare limfoblastică (TTL).
● Alte teste diagnostice in vitro
3.Explorări funcționale
● Efectuarea și interpretarea spirometriei, peakflowmetriei.
● Măsurarea oxidului nitric în aerul expirat (FeNO).
● Interpretarea testelor de provocare bronșică nespecifică.
4.Intervenții terapeutice
● Managementul anafilaxiei: Recunoașterea și tratamentul prompt, instruirea pacientului în utilizarea autoinjectorului cu adrenalină.
● Administrarea imunoterapiei cu alergen (AIT): Gestionarea fazei de inițiere și menținere, managementul reacțiilor adverse; administrarea imunoterapiei orale pentru alergia alimentara (OIT)
● Desensibilizare la medicamente: Adaptarea (cand este necesara) și supervizarea protocoalelor de desensibilizare (ex. chimioterapice, antibiotice, aspirină).
5.Educația pacientului: Elaborarea planurilor de evitare a alergenelor, instruirea tehnicii inhalatorii corecte, gestionarea dietelor de excludere.
1.4.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
La finalizarea programului de pregătire, medicul rezident devine medic specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, atingând un standard profesional care garantează capacitatea de practică independentă, sigură și eficientă. Rezultatele așteptate sunt definite prin competențe verificabile, atestate documentar, care asigură compatibilitatea cu cerințele europene și conferă dreptul de liberă practică, definite prin niveluri specifice de competență conform standardelor UEMS:A. Cunoștințe teoretice (Savoir): Absolventul deține un set complet de competențe (Hard Skills) care îi permit asumarea deplină a responsabilității medicale și legale pentru actul medical:
● Autonomie clinică decizională: Capacitatea de a formula diagnostice pozitive și diferențiale complexe și de a elabora planuri terapeutice pentru întreaga patologie alergică (respiratorie, cutanată, alimentară, medicamentoasă, anafilaxie, angioedem, imunodeficiențe, boli autoimune specifice), fără necesitatea supravegherii.
● Managementul riscului: Abilitatea certificată de a gestiona urgențele alergologice majore (șoc anafilactic, edem laringian, status asmaticus) și de a stratifica riscul pentru procedurile intervenționale.
● Cunoaște farmacologia clinică a medicamentelor antialergice și a terapiilor biologice.
B. Abilități și deprinderi practice (Savoir-faire): Absolventul deține competențe procedurale (Hard Skills) ce permit executarea corectă și interpretarea independentă a procedurilor diagnostice și terapeutice specifice, conform baremului din Logbook. Absolventul este competent să execute independent următoarele proceduri esențiale:
1.Explorări in vivo:
–Testare cutanată prick (SPT) cu aeroalergene și trofoalergene.– Testare cutanată prick-to-prick cu alimente.– Testare cutanată intradermică (IDR) pentru medicamente și veninuri.– Testare cutanată patch.– Teste fizice de provocare pentru urticariile inductibile.
2.Explorări funcționale:
–Efectuarea și interpretarea spirometriei (inclusiv testul bronhodilatator), peakflowmetrie.– Măsurarea oxidului nitric în aerul expirat (FeNO) - opțional/interpretare.
3.Proceduri intervenționale:
–Testul de provocare orală (alimente/medicamente) - sub supraveghere adecvată riscului.– Inițierea și administrarea imunoterapiei (SCIT/ȘLIȚ/VIT).– Administrarea terapiilor biologice.– Gestionarea ocului anafilactic (resuscitare BLS).
4.Diagnostic in vitro (Interpretare)– Utilizarea diagnosticului molecular (component-resolved diagnosis) pentru a distinge sensibilizarea primară de reactivitatea încrucișată (CCD, pan-alergene).– Interpretarea testului de activare a bazofilelor (BAT), testului de transformare limfoblastică și dozarea triptazei serice, etc.C. Atitudini și profesionalism (Savoir-etre): Absolventul deține competențe transversale (Soft Skills) din cele 3 dimensiuni: cognitivă, relațională și afectivă, pentru a facilita relația medic-pacient și schimbul dinamic de informații.
1.Demonstrează o abordare holistică a pacientului alergic.
2.Comunică eficient riscurile și beneficiile procedurilor (consimțământ informat).
3.Colaborează eficient în echipe multidisciplinare (cu medici ORL, pneumologi, dermatologi, interniști, pediatri).
Se angajează în educația medicală continuă și în practica bazată pe dovezi științifice.
2.ORGANIZAREA PROGRAMULUI2.1. DURATA PROGRAMULUI
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 MODULE |
| MODULUL 1 | ALERGOLOGIE GENERALĂ - INIȚIERE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 6 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 2 | MEDICINĂ INTERNĂ |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 3 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 3 | REUMATOLOGIE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 2 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 4 | MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 1 LUNĂ |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 5 | PEDIATRIE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 6 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 6 | OTORINOLARINGOLOGIE - ORL |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 2 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 7 | DERMATOLOGIE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 3 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 8 | MEDICINĂ DE LABORATOR - IMUNOLOGIE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 1 LUNĂ |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 9 | OFTALMOLOGIE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 1/2 LUNĂ |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 10 | BIOETICĂ |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 1/2 LUNĂ |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 11 | PNEUMOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 3 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 12 | ALERGOLOGIE GENERALĂ - AVANSAȚI |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 12 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 13 | ALERGOLOGIE - ALERGII ALIMENTARE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 5 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 14 | ALERGOLOGIE - ALERGII MEDICAMENTOASE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 5 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 15 | ALERGOLOGIE - AFECȚIUNI ALERGICE ȘI MANAGEMENTUL URGENȚELOR alergologice DIN AMBULATOR |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 5 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| MODULUL 16 | ALERGOLOGIE - ALERGII SEVERE |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 5 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 12-24 ORE DE CURS/LUNĂ |
| Total ore pregătire teoretică (30-45% din total) | 2420 ore |
| Total ore pregătire practică (70-55% din total) | 5280 ore |
2.2.STRUCTURA PROGRAMULUI
| MODULUL 1 | ALERGOLOGIE GENERALĂ - INIȚIERE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore, din care 122 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 120 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | 1. Bazele imunologiei clinice relevante în alergologie și imunologie clinică. Imunitatea înnăscută și adaptativă. Antigene și anticorpi Conceptul de haptenă și reactivitate încrucișată. Complexul major de histocompatibilitate (MHC) - Celule implicate în inflamația alergică. Sistemul complement. 2. Toleranța imunologică. Mecanismele toleranței centrale și periferice și rolul interacțiunii dintre celulele prezentatoare de antigen, limfocitele efectoare și Treg în menținerea homeostaziei imune. 3. Epidemiologia bolilor alergice: prevalență, incidență, factori de risc. Factori genetici și epigenetici. Interacțiunea gene-mediu. 4. Structura și funcția alergenelor. Alergen e de interior și de exterior. Factori care influențează alergenicitatea (stabilitate, rezistență la digestie, epitopi IgE). Rolul poluanților atmosferici în amplificarea inflamației alergice și în creșterea potențialului alergenic. Aerobiologie. Noțiuni introductive despre componente moleculare și alergene recombinante. Diferențierea între sensibilizare și alergie clinică. 5. Conceptul de heterogenitate în bolile alergice: variabilitate clinică, imunologică și evolutivă. Definirea fenotipului și a endotipului. Relația fenotip-endotip: corelații și limitări, biomarkeri. Inflamația de tip 2 și non- T2: mecanisme imunologice implicate, rolul citokinelor, activarea axei IgE-mastocit-eozinofil, pattern neutrofilic/Th1/Th17 și implicații terapeutice. 6. Relația dintre alergie, inflamație cronică și comorbidități. Conceptul de boală alergică sistemică. Asocierea între rinită, astm, dermatită atopică și alergii alimentare.. Noțiuni introductive privind scorurile de control al bolii și evaluarea impactului bolii alergice asupra pacientului. 7. Afecțiuni respiratorii alergice - conceptul „unității căilor aeriene (united airways)”. Relația dintre căile aeriene superioare și inferioare. Rinita/rinoconjunctivita alergică intermitentă și persistentă. Clasificarea ARIA. Astmul alergic: definiție, mecanisme fiziopatologice, caracteristici fenotipice, biomarkeri, manifestări clinice. Principii de diagnostic și tratament conform ghidurilor actuale. 8. Afecțiuni cutanate alergice - noțiuni introductive. Dermatita atopică, dermatita de contact, urticaria acută și cronică, angioedemul histaminergic și non-histaminergic: mecanisme patogenice, manifestări clinice, semne de severitate, evaluarea pacientului, diagnostic și diagnostic diferențial. Principii de tratament al afecțiunilor cutanate alergice conform ghidurilor actuale. 9. Anafilaxia. Definiție și mecanisme fiziopatologice. Criterii clinice de diagnostic conform ghidurilor actuale. Manifestări clinice multisistemice. Diagnosticul diferențial. Management, rolul adrenalinei, utilizarea corectă a autoinjectorului, importanța planului scris de acțiune și a monitorizării pe termen lung. 10. Alergia alimentară - noțiuni introductive. Diferențierea între intoleranță și alergie alimentară. Reacții IgE-mediate și non-IgE mediate. Alergene alimentare frecvente. Caracteristici clinice tipice. Principii de tratament conform ghidurilor actuale. 11. Alergia medicamentoasă - noțiuni introductive. Clasificarea reacțiilor adverse la medicamente. Clasificarea reacțiilor de hipersensibilitate medicamentoasă (imunologice și non-imunologice). Principalele reacții de hipersensibilitate la medicamente - aspecte clinice. Evaluarea pacientului și algoritmul diagnostic: teste cutanate, teste in vitro, test de provocare medicamentoasă (indicații și contraindicații). Particularități pentru hipersensibilitatea la beta-lactamine și AINS. Principii de management conform ghidurilor actuale. 12. Introducere în imunodeficiențele primare relevante pentru alergologie. Principii de orientare diagnostică și necesitatea colaborării interdisciplinare. Diferențierea între boală alergică severă și imunodeficiență primară. Semnale de alarmă („red flags”) în practica alergologică: infecții severe sau neobișnuite, afectare sistemică, răspuns terapeutic inadecvat. Rolul evaluării imunologice de bază (IgG, IgA, IgM, subclase IgG) și indicațiile pentru trimiterea către centre specializate. 13. Anamneza alergologică, semiologia și instrumente de monitorizare clinică. Principiile anamnezei alergologice orientate simptom -expunere: cronologia manifestărilor, relația cu factorii declanșatori, contextul ambiental și profesional . Elemente de semiologie specifice patologiei alergice respiratorii, cutanate și sistemice. Instrumente de monitorizare clinică: utilizarea jurnalului pacientului, chestionare validate pentru evaluarea controlului bolii și a calității vieții, identificarea și cuantificarea triggerilor. Rolul monitorizării în aprecierea severității, evaluarea răspunsului terapeutic și ajustarea planului de management. 14. Tehnici de diagnostic alergologic in vivo și interpretarea testelor cutanate. Principiile testării cutanate prick și intradermice: indicații, contraindicații, standardizare și condiții de siguranță pentru pacient. Noțiuni introductive privind testul patch, seria europeană standard și indicațiile sale în suspiciunea de dermatită de contact. Interpretarea corectă a testelor cutanate. Corelarea rezultatelor testării cu anamneza și contextul clinic. 15. Teste diagnostice in vitro. Determinarea IgE serice totale și specifice: indicații, valoare diagnostică și limitări. Principii generale de interpretare a testelor in vitro în corelație cu contextul clinic. Introducere în diagnosticul molecular (CRD). Alte investigații paraclinice relevante în alergologie: teste de activare bazofilică, testul de transformare limfocitară, markeri ai inflamației de tip 2 (eozinofile, FeNO), evaluarea funcției respiratorii și investigații complementare orientate pe organ țintă. Integrarea rezultatelor paraclinice în algoritmul diagnostic și în stratificarea riscului. 16. Farmacoterapia de bază în alergologie. Clase principale de medicamente utilizate în patologia alergică: antihistaminice H1, corticosteroizi topici și inhalatori, beta2-adrenergice cu acțiune scurtă și lungă, antileucotriene. Noțiuni introductive privind terapiile sistemice și imunomodulatoare în formele moderate- severe: corticosteroizi sistemici, imunosupresoare convenționale, terapii biologice țintite și rolul imunoterapiei cu alergen (AIT) ca intervenție cu potențial de modificare a evoluției bolii. Mecanisme de acțiune, indicații generale și profil de siguranță. Principii introductive de strategie terapeutică step-up/step-down în funcție de severitatea și controlul bolii. Noțiuni de aderență terapeutică, utilizare corectă a dispozitivelor inhalatorii și monitorizarea răspunsului la tratament. 17. Siguranța pacientului în practica alergologică. Principii generale de siguranță în practica alergologică. Identificarea pacienților cu risc crescut de reacții severe (antecedente de anafilaxie, astm necontrolat, alergii alimentare cu risc sistemic, alergie la venin). Stratificarea riscului și măsuri preventive. 18. Abordarea clinică structurată a pacientului cu boală alergică. Structura evaluării inițiale: anamneză orientată, examinare clinică, stabilirea ipotezei diagnostice și planul de investigații. Diferențierea între consultația ambulatorie și evaluarea spitalicească, criterii de trimitere și indicații de internare. Documentarea corectă a diagnosticului și planului terapeutic. Rolul alergologului în echipa interdisciplinară și coordonarea managementului pacientului alergic. 19. Principii de prevenție în bolile alergice. Niveluri și strategii de prevenție primară, secundară și terțiară în context alergologic. Rolul aderenței terapeutice și al educației pacientului în reducerea riscului pe termen lung. 20. Introducere în ghiduri și standarde internaționale. Rolul ghidurilor și recomandărilor internaționale (EAACI, ARIA, GINA) în standardizarea diagnosticului și tratamentului bolilor alergice. Principiile medicinei bazate pe dovezi (evidence-based medicine): niveluri de evidență, forța recomandărilor și integrarea dovezilor științifice în practica clinică. |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice: • Înțelege mecanismele imunologice fundamentale implicate în reacțiile de hipersensibilitate, rolul IgE și al celulelor efectoare, precum și conceptele de toleranță imunologică și inflamație alergică cronică • Descrie mecanismele toleranței centrale și periferice și rolul acestora în prevenirea alergiei și autoimunității • Explica conceptul de marș atopic și interacțiunea gene- mediu în dezvoltarea bolilor alergice • Descrie structura, familiile moleculare și mecanismele de reactivitate încrucișată ale alergenelor, precum și diferența dintre sensibilizare și alergie clinic manifestă. • Înțelege conceptele de fenotip și endotip și descrie mecanismele inflamației de tip T2 și non-T2 și biomarkerii asociați • Descrie mecanismele, caracteristicile clinice ale rinitei alergice, astmului alergic, dermatitei atopice, dermatitei de contact, urticariei și angioedemului. • Explica mecanismele fiziopatologice și criteriile clinice de diagnostic ale anafilaxiei • Clasifică reacțiile adverse alimentare și descrie mecanismele reacțiilor IgE-mediate și non-IgE mediate • Clasifică reacțiile de hipersensibilitate medicamentoasă și descrie mecanismele IgE-mediate și mediate celular • Descrie principalele imunodeficiențe primare cu manifestări alergice și diferențele față de boala alergică severă • Descrie principiile anamnezei orientate simptom - expunere și instrumentele de monitorizare a bolii alergice • Descrie principiile, indicațiile și limitările testelor alergologice in vivo și in vitro. • Descrie mecanismele de acțiune, indicațiile și principiile strategiei terapeutice în bolile alergice • Descrie principiile de stratificare a riscului și prevenire a reacțiilor severe • Explica nivelurile de prevenție în bolile alergice și rolul AIT în modificarea evoluției bolii Competențe practice: • Corelează mecanismele imunologice cu manifestările clinice ale bolilor alergice și integrează aceste concepte în raționamentul diagnostic • Integrează conceptul de pierdere a toleranței în explicarea patogenezei bolilor alergice și a principiilor imunoterapiei cu alergen • Identifică factorii de risc și pattern-urile evolutive ale bolii atopice și apreciază implicațiile prognostice • Interpretează relevanța clinică a sensibilizării moleculare în contextul diagnosticului de precizie • Utilizează biomarkerii pentru stratificarea pacientului și orientarea terapiei personalizate • Evaluează impactul bolii alergice asupra calității vieții și utilizează instrumente de apreciere a controlului bolii • Aplică principiile de diagnostic și tratament ale rinitei și astmului conform ghidurilor actuale • Recunoaște pattern-urile clinice ale patologiei cutanate alergice și aplică principiile de tratament • Recunoaște prompt anafilaxia și inițiază managementul de urgență adecvat • Diferențiază intoleranța de alergia alimentară și aplică principiile de diagnostic și management inițial • Realizează evaluarea inițială a pacientului cu suspiciune de alergie medicamentoasă și aplica algoritmul diagnostic de bază • Identifică semnalele de alarmă („red flags”) pentru imunodeficiențe primare • Efectuează o anamneză alergologică structurată și utilizează instrumente de evaluare a controlului bolii • Efectuează și interpretează corect testele cutanate în corelație cu contextul clinic • Integrează rezultatele paraclinice în algoritmul diagnostic și în stratificarea riscului • Inițiază și ajustează tratamentul în funcție de severitatea și controlul bolii • Administrează corect adrenalina, instruiește pacientul privind utilizarea autoinjectorului, elaborează un plan de acțiune în anafilaxie și educă pacientul pentru prevenirea recurențelor • Realizează o evaluare clinică completă și documentează corect diagnosticul și planul terapeutic • Consiliază pacientul privind măsurile de prevenție și control al expunerii • Aplică recomandările ghidurilor în practica clinică și respectă principiile etice și de bună practică medicală |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Anamneză alergologică completă și evaluare clinică orientată simptom -expunere: 60 cazuri (efectuare) Examinarea clinică a pacientului cu rinită alergică și/sau astm alergic: 40 cazuri (efectuare) Examinarea clinică a pacientului cu dermatită atopică/urticarie: 30 cazuri (efectuare) Recunoașterea și evaluarea clinică a anafilaxiei: 5 cazuri (observare/participare activă/simulare ) Efectuarea testelor cutanate prick (SPT) aeroalergene: 60 cazuri (efectuare) Interpretarea testelor cutanate prick în corelație cu anamneza: 60 cazuri (interpretare) Participarea la testare intradermică (medicamente/venin): 5 cazuri (observare/efectuare sub supraveghere) Participarea la testare patch (dermatită de contact): 5 cazuri (observare/interpretare) Interpretarea IgE totale și specifice (inclusiv introducere în diagnostic molecular): 40 cazuri (interpretare) Evaluarea funcției respiratorii prin spirometrie cu test bronhodilatator: 20 cazuri (efectuare/interpretare) Participarea la test de provocare orală alimentară: 3 cazuri (observare) Participarea la test de provocare medicamentoasă: 3 cazuri (observare) Administrarea adrenalinei în reacție alergică severă (real sau simulare clinică): 5 cazuri (efectuare/simulare ) Instruirea pacientului privind utilizarea autoinjectorului de adrenalină: 10 cazuri (efectuare/simulare) Instruirea pacientului privind utilizarea corectă a dispozitivelor inhalatorii: 20 cazuri (efectuare) Elaborarea unui plan scris de acțiune pentru astm sau anafilaxie: 10 cazuri (efectuare) Consilierea pacientului privind evitarea alergenelor și măsuri de prevenție: 40 cazuri (efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Observarea testelor de provocare orală (TPO) medicamentoasă și alimentară la pacienți la risc. Observarea și înțelegerea protocoalelor de imunoterapie alergen specifice și inițierea acestora Managementul acut al anafilaxiei severe în clinică: Asistarea ca observator/ajutor la aplicarea protocolului de urgență coordonat de medicul specialist (recunoașterea semnelor de alarmă și administrarea tratamentului vital) Inițierea terapiilor biologice: criterii de selecție a pacienților Observarea protocoalelor de desensibilizare. |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuează anamneza alergologică. Efectuează teste cutanate prick aeroalergene și interpretează rezultatele sub supraveghere. Efectuează teste cutanate patch și interpretează rezultatele sub supraveghere. Interpretează IgE totale și specifice în corelație cu contextul clinic. Efectuează spirometrie și interpretează rezultatele sub îndrumare. Propune schemele de tratament de bază (antihistaminice, corticosteroizi topici/inhalatori). Recunoaște anafilaxia și administrează adrenalina sub supraveghere. |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Stabilește diagnosticul de rinită alergică, astm alergic ușor - moderat, urticarie și dermatită atopică necomplicată. Gestionează cazurile ușoare, necomplicate de astm alergic ușor sub îndrumare. Realizează diagnosticul diferențial și selectează investigațiile paraclinice potrivite pentru susținerea acestuia. Diferențiază sensibilizarea de alergia clinică pe baza datelor anamnestice și paraclinice. Elaborează un plan terapeutic inițial și monitorizează răspunsul la tratament. Recunoaște formele severe sau atipice care necesită trimitere către evaluare avansată. Instruiește pacientul privind utilizarea dispozitivelor inhalatorii și a autoinjectorului de adrenalină. Elaborează plan scris de acțiune pentru astm sau anafilaxie Completează și codifică corect (ICD-10) documentația medicală: Redactează scrisoarea medicală pentru cazurile necomplicate, pe care specialistul o validează ulterior. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Realizează examenul clinic complet al pacientului. Gestionează independent cazurile ușoare, necomplicate de rinită alergică, astm alergic (trepte inferioare) și urticarie acută. Decide indicația de investigații alergologice de bază și interpretează rezultatele. Oferă consiliere completă privind evitarea alergenelor și prevenția exacerbărilor. Coordonează managementul pacientului alergic în colaborare cu medicina de familie sau alte specialități pentru cazurile fără criterii de severitate. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificului specialității) * - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2 | MEDICINĂ INTERNĂ |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 121 ore, din care 61 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 60 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 264 ore |
| Tematică | Urgențe medicale: • Fiziopatologia, recunoașterea și principiile de management ale stărilor de șoc (hipovolemic, cardiogen, distributiv, obstructiv). • Insuficiența respiratorie acută și cronică: evaluare clinică, gazometrie, principii de oxigenoterapie. • Dezechilibre hidro-electrolitice majore. • Diagnosticul diferențial al stărilor paroxistice: atacurile de panică și tulburările de anxietate versus patologii organice (sindromul carcinoid, feocromocitomul, criza tireotoxică, disautonomiile, anafilaxia) - evaluare clinică și teste de laborator de excludere. 2. Afecțiuni cardiovasculare: • Sindroame coronariene acute tipice și atipice (inclusiv vasospasmul coronarian și angina vaso- spastică/Kounis) - diagnostic EKG, markeri de necroză, management inițial. • Fiziopatologia și diagnosticul diferențial al edemelor sistemice și localizate (edemul cardiac, renal, hepatic, mixedemul, edemul idiopatic/angioedemul non-alergic). • Managementul hipertensiunii arteriale și al urgențelor hipertensive . • Tulburări de ritm și de conducere frecvente (recunoaștere EKG și atitudine terapeutică). 3. Afecțiuni respiratorii: • Pneumonii comunitare și nosocomiale: diagnostic și principii de antibioterapie. • Managementul exacerbărilor severe de astm și BPOC. • Boli pulmonare interstițiale difuze și pneumonite de hipersensibilitate (evaluare integrată clinică și imagistică). 4. Afecțiuni renale: • Insuficiența renală acută: abordare diagnostică și management. • Boala cronică de rinichi (BCR): stadializare, ajustarea dozelor de medicamente, contraindicații terapeutice majore și riscul de nefrotoxicitate cumulativă. • Nefritele tubulointerstițiale acute (inclusiv cele toxico- medicamentoase) și nefropatia indusă de substanțele de contrast. 5. Afecțiuni gastroenterologice: • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE), gastritele acute și cronice, boala ulceroasă. • Diagnosticul diferențial al sindromului diareic cronic, sindroamelor de malabsorbție și durerii abdominale recurente (inclusiv boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale, gastroenteritele eozinofilice). • Hepatotoxicitatea (DILI - Drug-Induced Liver Injury): afectarea hepatică indusă de medicamente; hepatitele autoimune și virale. 6. Afecțiuni hematologice: • Algoritmul de investigare în sindroamele hipereozinofilice (excluderea cauzelor hematologice clonale, neoplazice, infecțioase/parazitare). • Evaluarea pacientului cu adenopatii, splenomegalie și sindroame mieloproliferative. • Anemiile și citopeniile autoimune sau induse medicamentos (trombocitopenii, neutropenii). 7. Afecțiuni endocrinologice și boli de metabolism • Diabetul zaharat (screening de bază) • Patologia tiroidiană autoimună - Tiroidita autoimună (Hashimoto și Graves-Basedow) (screening de bază). 8. Principii de farmacologie clinică : • Complicațiile corticoterapiei și sistemice pe termen lung (insuficiența corticosuprarenală secundară, osteoporoza, dezechilibrele metabolice) și protocoale de sevraj. • Evaluarea riscului și a interacțiunilor medicamentoase complexe la pacientul tarat, polimedicat. |
| Obiective educaționale | Evaluarea clinică și formularea de diagnostic: • Efectuarea anamnezei comprehensive și a examenului fizic orientat în timp util pentru pacienții cu patologii medicale frecvente • Formularea clară a diagnosticului pozitiv și diferențial pentru principalele patologii medicale și prioritizarea integrată a planului diagnostic pentru acestea Interpretarea investigațiilor: • Interpretarea corectă integrativă a principalelor investigații paraclinice și de laborator (electroliți, parametrii funcției renale/hepatice, hemograma, markeri inflamatori, glicemie, etc), EKG, imagistică, etc. și capacitatea de a propune investigații suplimentare relevante. • Înțelegerea indicațiilor și limitărilor investigațiilor imagistice în patologia medicală (radiografie, ultrasonografie, CT, RMN, etc.). Managementul inițial al urgențelor: • Recunoașterea și inițierea principiilor de stabilizare a pacientului cu urgențe medicale frecvente (ex. insuficiență respiratorie, sepsis, tulburări electrolitice, aritmii, etc) conform protocoalelor • Identificarea criteriilor de transfer ale pacientului în secții ATI/terapie intermediară. Managementul cronic și planificarea îngrijirilor: • Dezvoltarea și ajustarea planurilor terapeutice pentru boli cronice (HTA, diabet, IMA, insuficiență cardiacă, BPOC) aplicând ghiduri și personalizarea adaptată la comorbidități. • Elaborarea unui plan de follow-up și criterii de reevaluare. • Aplicarea principiilor de prevenție a complicațiilor la pacientul cu multiple comorbidități (tromboze, infecții nosocomiale, etc). Prescrierea medicație: • Prescrierea medicației uzuale cu doze, ajustări (de ex. la funcția renală/hepatică) și identificarea interacțiunilor relevante; recunoașterea reacțiilor adverse serioase și abilitatea de adaptare a schemei terapeutice • Verificarea riscurilor medicației prescrise (cardiometabolice, hemoragice, modificare QT, etc) înainte de inițierea terapiei medicale. Proceduri și abilități tehnice: • Dobândirea competențelor practice de bază (de ex. ecografie orientativă) și participarea la proceduri sub supraveghere. Comunicarea și coordonarea interdisciplinară: • Comunicarea clară a diagnosticului, a planului terapeutic și prognosticului pacientului și familiei; obținerea consimțământ informat. • Coordonarea îngrijirii medicale în echipe interdisciplinare (cardiolog, nefrolog, pneumolog, chirurg, etc) și colaborarea eficientă cu întreaga echipă medicală (asistent medical) • Respectarea confidențialității, a limitelor competențelor profesionale și etica în deciziile clinice; gestionarea situațiilor dificile cu empatie și implicare |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Examinarea clinică completă a pacientului internat: evaluarea statusului cardio-respirator, digestiv, renal și neurologic - 40 cazuri . Efectuarea și interpretarea electrocardiogramei (EKG) de repaus: recunoașterea aritmiilor, tulburărilor de conducere și a ischemiei miocardice - 40 proceduri. Monitorizarea hemodinamică: tensiune arterială, frecvență cardiacă, saturație O2- 40 cazuri Recunoașterea semnelor clinice de insuficiență renală acută: oliguria/anurie, edeme - 10 cazuri Interpretarea gazometriei arteriale (Astrup): evaluarea echilibrului acido-bazic și a tipului de insuficiență respiratorie - 20 proceduri Indicarea și interpretarea analizelor de laborator de bază: (hemoleucograma, biochimie, coagulograma, sumar de urină) - 50 proceduri Indicarea și interpretarea analizelor de laborator complexe: (inclusiv calcularea ratei de filtrare glomerulară - eGFR, markeri de necroză miocardică, profil tiroidian, teste de funcție hepatică, anticorpi, etc) - 50 proceduri Interpretarea investigațiilor imagistice de bază (radiografie toracică, abdominală pe gol): - 20 proceduri Asistarea/Observarea la ecografia generală (point-of-care ultrasound - POCUS): ferestre ecografice de bază pentru evaluarea pleureziilor, ascitei, statusului volemic (VCI) - 10 proceduri (observare). Asigurarea a suportului hemodinamic (perfuzie intravenoasă cu medicații vasoactive, soluții cristaloide, echilibrare electroliți) - 5 cazuri Monitorizarea diurezei/24h - 10 cazuri Principii de tratament - transfuzii de sânge și componente, administrare de imunoglobuline, corticosteroizi - 10 cazuri Elaborarea planului terapeutic pentru pacienți polimedicați/cu patologie renală cronică (BCR) - 20 cazuri Managementul de urgență/Suport vital: recunoașterea șocului, instituirea accesului venos, resuscitare volemică, oxigenoterapie - 10 cazuri (efectuare/simulare ). |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Participarea la efectuarea de manevre specifice de diagnostic: • ecografii abdominale • endoscopii: endoscopie digestivă superioară și inferioară • puncții/biopsii specifice (renale, hepatice, medulare) paracenteze • toracocenteze • sondare nazogastrică • cateterizare uretrovezicală Participarea la interpretarea rezultate imagistică (CT, RMN, coronarografii) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Participarea la proceduri de bază pentru patologia respiratorie: • gazometrie arterială; • interpretare radiografie toracică Participarea la proceduri de bază pentru patologia cardiovasculară: • interpretare electrocardiogramă de efort; • monitorizare hemodinamică noninvazivă; • inițiere suport hemodinamic Participarea la proceduri de bază pentru patologia renală: • evaluare status volemic; • semne uremie, • interpretare sediment urinar, urocultură, Participarea la proceduri de bază pentru patologia digestivă: • interpretare rezultate histopatologice din biopsii țintite; • interpretare rezultate laborator pentru patologii autoimune Participarea la proceduri de bază pentru patologia hematologică: • interpretare frotiu periferic; • evaluare parametri coagulare Participarea la proceduri de bază pentru patologia endocrină: • interpretare profil patologie tiroidiană; • administrare și ajustare terapie antidiabetică (insulină, medicație orală, agoniști GLP-1, etc) Participarea la inițierea și administrarea tratamentelor de urgență |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Alcătuirea unui plan inițial de investigații conform patologiei pacientului Realizarea și interpretarea examinării clinice și a investigațiilor uzuale, cu integrare clinică preliminară (ex: spirometrie, EKG, radiografie toracică, analize de laborator) Inițierea, ajustarea sau oprirea medicației relevante (inclusiv corticoterapie și medicație suspectă de reacții adverse) Efectuarea și interpretarea EKG și a gazometriei arteriale în cazuri complexe Elaborarea planului de investigații pentru diagnosticul diferențial al edemelor, eozinofiliei serice, dispneei sau citopeniilor Ajustarea medicației cronice pe baza ratei de filtrare glomerulară (eGFR) sau a disfuncției hepatice |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Anamneza și examenul clinic complet Integrarea și interpretarea independentă a investigațiilor uzuale în vederea stabilirii diagnosticului și conduitei terapeutice (laborator, EKG) Monitorizarea evoluției clinice și biologice (TA, SaO_2, diureză, parametri de laborator) Inițierea consultului interdisciplinar atunci când este necesar Recunoașterea urgențelor majore și inițierea măsurilor de prim-ajutor |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | REUMATOLOGIE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 ore, din care 40 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 40 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 176 ore |
| Tematică | 1. Boli sistemice: • Lupusul eritematos sistemic (LES): manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament • Sindromul antifosfolipidic: manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament • Boala Sjogren: manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament • Scleroza sistemică : manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament • Miopatii inflamatorii imune: manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament 2. Vasculite sistemice de vase mici (ANCA asociate și prin complexe imune): manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament 3. Boli reumatice inflamatorii (artrita reumatoidă, artrita psoriazică , spondiloartritele): noțiuni generale, elemente de diagnostic și management 4. Boala Still: manifestări clinice și paraclinice; diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament 5. Sindroame autoinflamatorii: noțiuni generale, clasificare, elemente de diagnostic și management 6. Rolul investigațiilor de laborator: • Profilul autoanticorpilorîn bolile reumatice- indicații și interpretare. • Evaluarea complementului în bolile reumatice, reactanți de fază acută 7. Managementul reacțiilor adverse pentru terapiile utilizate în reumatologie (remisive sintetice și biologice, imunomodulatoare). |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice • Să ridice suspiciunea de diagnostic pozitiv pentru afecțiunile enunțate în partea teoretică • Să recunoască "mimickerii" în reumatologie-alergologie: Ex. diferențierea edemelor inflamatorii sau autoimune (ex. vasculitice, infiltrative) de angioedemul histaminergic sau bradikininic, pe baza tabloului clinic și a contextului imunologic. • Să interpreteze integrat profilul imunologic: corelarea prezenței autoanticorpilor (ex ANA, ENA, ANCA,etc) cu tabloul clinic • Să gestioneze principalele resurse terapeutice incluzând terapia biologică: cunoașterea indicațiilor comune (ex anti-IL5, anti-TNF) și a profilului de reacții adverse imunologice. Competențe practice • Să dobândească capacitatea de a efectua un examen clinic reumatologic orientat, cu focus pe articulații, tegumente, mucoase, aparat respirator și sistemul nervos periferic. • Să examineze tegumentele și mucoasele pentru semne de vasculită, fotosensibilitate etc Să evalueze fenomenele vasomotorii: provocarea/evaluarea fenomenului Raynaud și diferențierea de acrocianoză sau urticarie la frig. • Să interpreteze investigațiile specifice: panelurile de autoanticorpi, nivelul complementului seric (C3, C4), crioglobulinele și markerii de inflamație (VSH, CRP, Feritină). • Să înțeleagă indicațiile, limitele și impactul terapiei imunosupresoare și biologice utilizate în bolile reumatologice (corticosteroizi, DMARDs, biologice) |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Examen clinic complet la pacientul reumatic : 30 proceduri (efectuare) Evaluarea tegumentelor și mucoaselor - Identificarea leziunilor de vasculită (purpură palpabilă), livedo reticularis, rash malar/heliotrop, noduli subcutanați, etc: 30 proceduri (efectuare) Interpretarea profilului imunologic extins (ANA, ENA, FR, CCP, ADNdc, ANCA, complement, imunoglobuline, etc): 30 cazuri (interpretare) Recoltarea corectă pentru crioglobuline și interpretarea rezultatului : 3 cazuri (efectuare) Corelarea markerilor inflamatori (VSH/CRP) cu valorile feritinei (pentru Boala Still/Sdr. de activare macrofagică): 5 cazuri (efectuare) Capilaroscopie. Recunoașterea pattern-ului de patologic vs. normal : 5 cazuri ((Observare/lnterpretare) Interpretarea investigațiilor imagistice relevante (CT toracic în vasculite, RMN articular, ecografie articulară): 15 cazuri (interpretare) Asistare la proceduri terapeutice specifice (puncții intra- articulare, administrare intra-articulare corticosteroizi, administrare DMARDs, terapii biologice,):10 proceduri (observator/asistare ) Monitorizarea terapiei biologice: Bilanț pre-terapeutic (TBC, hepatite) și monitorizarea reacțiilor adverse la biologicele comune (anti-TNF, anti-IL6, anti-CD20). Managementul riscului infecțios și al reacțiilor perfuzionale. |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Efectuarea și interpretarea capilaroscopiei. Ecografia articulară. Puncția articulară Decizia de inițiere a terapiilor biologice (pentru LES, vasculite sistemice active). |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Interpretarea investigațiilor imagistice de bază (CT toracic, RMN articular). Examenul clinic articular detaliat în cazurile cu deformări complexe. Interpretarea profilurilor imunologice echivoce sau discordante. Managementul reacțiilor acute în timpul perfuziilor cu biologice (ex: Infliximab/Rituximab). |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Diagnostic pozitiv și diferențial în cazuri complexe. Recunoașterea clinică a manifestărilor de organ în vasculite sistemice. Interpretarea completă a profilului imunologic. Recomandarea investigațiilor suplimentare și a consulturilor interdisciplinare. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuarea anamnezei. Efectuarea examenului clinic complet la pacientul reumatic. Enunțarea diagnosticului prezumptiv în principalele afecțiuni de țesut conjunctiv. Efectuarea cu ușurință a raționamentelor de diagnostic diferențial între afecțiuni alergologice/reumatologice. Interpretarea analizelor imunologice de bază. Interpretarea testelor inflamatorii uzuale. Recunoașterea urgențelor reumatologice (ex. vasculite sistemice severe). Solicitarea bilanțului de screening pre-biologic (TBC, hepatite). |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [ ] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 4 | MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 44 ore, din care 24 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 20 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 96 ore |
| Tematică | 1. Evaluarea (X) ABCDE a pacientului critic. Identificarea pacientului în stop cardio-respirator. Suportul vital bazal (CT/VBM/DEA). Suportul vital avansat (ALS) la adult și copil: • Diagnosticul și managementul stopului cardio-respirator (ritmuri șocabile vs. non-șocabile). • Algoritmul de resuscitare cardio-pulmonară și îngrijirile post-resuscitare. 2. Managementul urgențelor căilor aeriene superioare. Obstrucția acută a căilor aeriene superioare (etiologie infecțioasă și mecanică): • Diagnostic și management în: corpi străini (aspirație), epiglotită, laringită și laringotraheită (crup), faringo-amigdalită severă • Managementul căilor aeriene în contextul angioedemului laringian. 3. Insuficiența respiratorie acută și patologia pulmonară: • Exacerbările severe ale astmului (status asmaticus) și BPOC. • Principii de intervenție de urgență în: pneumotorax, pneumonie severă, edem pulmonar acut, sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). 4. Urgențe cardiovasculare: • Sindroame coronariene acute. • Managementul aritmiilor, instabilității hemodinamice și al urgențelor hipertensive . • Principii de management în stările de șoc (hipovolemic, cardiogen, distributiv-septic, obstructiv - TEP). 5. Anafilaxia și urgențele alergologice: • Diagnosticul și tratamentul de primă linie în șocul anafilactic (indiferent de cauză) și colapsul vascular. • Managementul urticariei acute generalizate și al angioedemului cu localizare vitală (inclusiv angioedem ereditar). 6. Urgențe specifice de organ (ORL, Oftalmologie, Digestive): • Patologie ORL: otite, etc. • Patologie oculară acută: conjunctivite, corp străin, celulită orbitală. • Patologie digestivă: gastroenteritele, abdomenul acut și hemoragia digestivă 7. Urgențe dermatologice majore: • Infecții severe de părți moi: erizipel, celulită, fasceită necrozantă. 8. Urgențe metabolice, endocrinologice și hematologice: • Cetoacidoza diabetică, hipoglicemia severă, dezechilibre electrolitice. • Criza addisoniana, hipotiroidismul severși hipertiroidism sever • Coagulopatii (CID) |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice: • Să recunoască, să evalueze rapid și să intervină în urgențele medicale acute din partea teoretică • Să indice și să interpreteze investigațiile de urgență: EKG în 12 derivații (ischemie, aritmii), gazometrie arterială (insuficiență respiratorie tip 1/2), radiografii toracice și analize uzuale. • Să identifice semnele clinice ale urgențele alergologice severe, inclusiv șocul anafilactic, angioedemul acut (inclusiv atacurile de angioedem ereditar) implementând măsuri terapeutice adecvate și monitorizând pacientul • Să recunoască situațiile de obstrucție a căilor respiratorii, inclusiv crup și edem laringian, cu accent pe intervențiile de urgență și stabilizarea respiratorie. • Să efectueze diagnosticul diferențial al dispneei acute, brusc instalate. • Să recunoască și să clasifice tipurile de șoc (anafilactic, hipovolemic, septic, cardiogen) pe baza semnelor clinice și a monitorizării hemodinamice. • Să recunoască și să gestioneze urgențele oculare, ORL, cutanate și metabolice asociate reacțiilor alergice, asigurând intervenții rapide pentru reducerea riscurilor de complicații. • Să colaboreze eficient în situații multidisciplinare, pentru o abordare integrată și promptă a pacienților cu urgențe alergice și comorbidități, asigurând monitorizarea și tratamentul adecvat. • Să înțeleagă importanța monitorizării și a deciziilor clinice în timpul și după intervenție Competențe practice • Să execute corect manevrele de resuscitare cardiopulmonară (CPR): compresiuni toracice de calitate, ventilație pe mască și balon, utilizarea defibrilatorului manual/automat. • Să asigure permeabilitatea căilor aeriene: manevre de bază (pipă Guedel, subluxație mandibulă), manevre de dezobstrucție (Heimlich) și montare de dispozitiv supraglotic, asistență la intubația oro-traheală. • Să administreze terapia de urgență în anafilaxie: injectarea adrenalinei intramuscular (coapsă) sau titrarea intravenoasă în cazurile refractare, conform ghidurilor. • Să obțină acces vascular: montarea cateterelor venoase periferice în situații de urgență și recoltarea rapidă a probelor biologice. • Să efectueze manevre specifice de organ: spălătură oculară (în conjunctivite/contact cu substanțe), oprirea epistaxisului anterior, toaleta plăgilor simple. • Să monitorizeze funcțiile vitale: utilizarea pulsoximetriei, monitorului EKG și măsurarea non-invazivă a tensiunii arteriale. • Să documenteze corect fiecare intervenție și evoluție |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Resuscitarea cardio-respiratorie: compresii cardiace, defibrilare, ventilație pe balon și mască -10 cazuri (observare, efectuare - manechin) Manevre de deschidere a căii aeriene (subluxație, pipă Guedel) , manevre de dezobstrucție (Heimlich) - 10 cazuri (efectuare); dispozitiv supraglotic - pe manechin - 5 cazuri Asistență la intubație sau efectuare pe manechin (pentru calea aeriană dificilă/edem) și minicricotiroidotomie - 5 cazuri (observare) Gazometrie arterială (Astrup): Recoltare (observare)) sau interpretarea rezultatelor în contextul insuficienței respiratorii - 10 cazuri (efectuare) Efectuarea și interpretarea EKG-ului în 12 derivații (recunoașterea aritmiilor și ischemiei) - 10 cazuri (efectuare) Administrarea corectă a oxigenului (flux, tip mască) și a terapiei inhalatorii (bronhodilatatoare) -10 cazuri (efectuare) Monitorizarea hemodinamică - frecvența cardiacă, tensiune arterială - 20 cazuri (efectuare) Monitorizare respiratorie: RR, pattern, SpO2, EtCO2 - 20 de cazuri (efectuare) Protocol terapeutic medicamentos de urgență: Calculul dozelor, diluția și administrarea secvențială a adrenalinei, corticosteroizilor și antihistaminicelor conform ghidurilor- 20 cazuri (efectuare) Resuscitare volemică și stabilizare hemodinamică: Instituirea accesului venos și administrarea rapidă a soluțiilor cristaloide în bolus pentru corectarea hipovolemiei/hipotensiunii - 10 cazuri (observare) Suport vasopresor și inotrop: Prepararea și titrarea aminelor vasoactive (Noradrenalină/Adrenalină) pe seringă automată (injectomat) la pacientul în șoc refractar-10 cazuri (observare) Proceduri specifice ORL/Oftalmo: Spălătură oculară, examinarea cavității bucale și faringiene în suspiciunea de corp străin/edem - 5 cazuri (efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Intubația oro-traheală/cricotiroidotomie. Asistarea la managementul "Căii aeriene dificile" (metode chirurgicale/video-laringoscopie). Observarea coordonării echipei de urgență sau a resuscitării prelungite. Cardioversie electrică/farmacologică sau defibrilarea manuală. |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Recoltare ASTRUP arterial. Montarea cateterelor venoase centrale sau a liniilor arteriale. Managementul anafilaxiei severe, refractare. Resuscitarea cardio-respiratorie: compresii cardiace. Ventilație pe balon. Resuscitare volemică. Îndepărtare corpi străini (nazal, oral, otic). |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Managementul bronhospasmului sever în astm sau BPOC. Managementul saltului hipertensiv simptomatic și al crizei de angor. Interpretarea EKG-urilor. Aplicare pansamente oculare. Spălătură oculară. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Recunoașterea stopului cardio-respiratorși inițierea BLS. Triajul inițial al pacientului: recunoașterea "Red Flags" (șoc, insuficiență respiratorie). Anamneza și examenul clinic primar în urgență - evaluarea (X)ABCDE. Interpretare analize laborator pentru diagnosticul pozitiv și diagnosticul diferențial, cu focus pe afecțiunile alergice. Monitorizare respiratorie: Pulsoximetrie, EtCO2, RR, pattern respirator. Monitorizarea hemodinamică-frecvența cardiacă, tensiune arterială. Oxigenoterapie pe mască. Tratamentul anafilaxiei, administrarea epinefrinei im , antihistaminicelor, corticosteroizilor, medicamentelor vasoactive. Prescrierea tratamentului la domiciliu pentru pacienții externați (ex: antihistaminice post-urgență). |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [ ] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 5 | PEDIATRIE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore, din care 122 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 120 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | 1. Creșterea și dezvoltarea copilului • Evaluarea creșterii somatice la copil: aprecierea statusului staturo-ponderal, • Interpretarea curbelor de creștere și a indicilor antropometrici. 2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos • Necesarul nutrițional la diferite grupe de vârstă. • Alimentația naturală/artificială/mixtă; indicații generale și situații speciale. • Aspecte practice și beneficiile alăptării. • Aspecte practice privind utilizarea formulelor de lapte pentru sugari, formule de lapte adaptate. 3. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. • Definiții, screening și criterii de diagnostic. • Etiologie și clasificare • Principii generale de evaluare nutrițională • Principii de management și intervenție nutrițională 4. Febra la copil • Clasificare , praguri de severitate; febra la sugar (particularități). • Febra prelungită; sindroame inflamatorii; • Principii de evaluare, complicații și semne de alarmă 5. Patologie ORL acută și recurentă • Rinite acute și cronice la copil • Particularități de diagnostic diferențial al rinitei la copil. • Otita medie acută și otita seroasă. • Adenoidita și infecțiile ORL recurente. • Faringita acută. Crupul. Laringita acută. • Stomatitele și cheilitele. 6. Sindroame respiratorii la sugar și copil: • Wheezingul recurent la sugar și copil; • Tusea subacută și cronică; • Detresa respiratorie: semne clinice, evaluarea severității . • Infecțiile respiratorii acute și complicațiile lor: bronșiolita acută; pneumonia acută comunitară; bronhopneumonia. • Explorări paraclinice în bolile bronhopulmonare: radiografia toracică, tomografia computerizată: (indicații, rol în diagnosticul pozitiv, interpretare în context clinic); • Explorarea funcțională respiratorie. • Astmul la copil. • Fibroza chistică: principii de diagnostic. • Insuficiența respiratorie acută și cronică: principii de dg și management. • Terapia inhalatorie în bolile respiratorii pediatrice: principii generale, particularități legate de tratament și dispozitive de administrare în funcție de vârstă și patologie 7. Patologia digestivă funcțională și organică la sugar și copil • Refluxul gastro-esofagian- principii de diagnostic și tratament • Diaree acută infecțioasă: semne de deshidratare și gravitate, principii de tratament • Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia); evaluare și semne de alarmă, principii de tratament. • Durerile abdominale recurente: principii de evaluare. • Sindromul de vărsături. 8. Deficitele imune genetice și dobândite. • Principalele imunodeficiențe primare și secundare. • Semne clinice și criterii de suspiciune. • Algoritm de diagnostic și investigații. • Principii de tratament și monitorizare. 9. Boli hematologice • Eozinofilia. • Anemia în bolile inflamatorii cronice. • Purpura și trombocitopeniile. • Adenopatiile reactive. 10. Boli renale și urinare. • Hematuria și proteinuria. • Nefropatii cu mecanism imunologic. • Reacții adverse medicamentoase cu afectare renală. • Infecții urinare 11. Bolile autoinflamatorii și autoimune. • Vasculite la copil: manifestări clinice; diagnostic diferențial, principii de tratament • Lupus eritematos sistemic juvenil: manifestări clinice; diagnostic diferențial, principii de tratament • Artrita juvenilă idiopatică: manifestări clinice; diagnostic diferențial, principii de tratament • Urticaria vasculitică: manifestări clinice; diagnostic diferențial, principii de tratament • CAPS (Sindromul autoinflamator familial la rece), FMF (Familial Mediterranean Fever), Sindrom Schnitzler, alte sindroame febrile periodice cu manifestări cutanate: principii de diagnostic și tratament. • Monitorizarea terapiilor imunomodulatoare: administrarea medicației biologice , monitorizare reacții adverse la terapia biologică. 12. Urgențe pediatrice relevante în alergologie și imunologie clinică. • Recunoașterea copilului critic: semne de gravitate respiratorie și cardiovasculară; tulburări hemodinamice acute; inițierea măsurilor de urgență. • Insuficiența respiratorie acută. • Aspirația și ingestia corpilor străini. • Șocul la copil: anafilactic, septic și cardiogen. • Sindromul de deshidratare. • Criza severă de astm. • Reacțiile adverse medicamentoase severe. • Resuscitarea cardio-pulmonară: principii și manopere de resuscitare. 13. Imunizări active și pasive. • Principii generale de vaccinare în pediatrie: tipuri de vaccinuri; calendarul național de vaccinare. • Indicații, contraindicații relative și absolute de vaccinare. 14. Bolile eruptive ale copilului. • Exanteme infecțioase: rujeola, rubeola, boala mână-picior- gură, varicela, herpes zoster, scarlatina; elemente clinice de diagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament. |
| Obiective educaționale | • Să integreze datele antropometrice, curbele de creștere și contextul clinic pentru a identifica precoce deviațiile de la creșterea normală și a decide necesitatea investigațiilor suplimentare și a evaluărilor interdisciplinare. • Să realizeze evaluarea clinică a statusului nutrițional, analiza aportului alimentar, recomandarea de investigații paraclinice în cazuri speciale (incluzând HLG, feritina, calcemia, vitamina D, zincul seric, în funcție de caz), consilierea practică privind alăptarea și utilizarea formulelor de lapte. • Să realizeze diagnosticul diferențial între patologia pediatrică frecventă și afecțiunile alergice sau imunologice, cu prezentare similară. • Să recunoască semnele de suspiciune pentru imunodeficiențe primare și secundare, să efectueze evaluarea clinică orientată și să recunoască criteriile de trimitere către centre specializate pentru investigații avansate și monitorizare • Să interpreteze integrat parametrii de laborator, datele de imagistică, rezultatele explorărilor funcționale și să coreleze rezultatele cu tabloul clinic. • Să gestioneze principalele resurse terapeutice cu respectarea indicațiilor de administrare și cu monitorizarea efectelor adverse. • Să comunice eficient cu copilul și familia acestuia, inclusiv pentru: educația privind boala tratată; instruirea privind utilizarea dispozitivelor inhalatorii; instruirea privind recunoașterea semnelor de alarmă; instruirea privind planul de acțiune și utilizarea medicației de primă intenție în situații de urgență. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Examen clinic pediatric complet: 100 cazuri (efectuare) Examenul tegumentelor și mucoaselor - pentru identificarea leziunilor de vasculită (purpură palpabilă), livedo reticularis, rash malar/heliotrop, noduli subcutanați, exantem infecțios: 60 proceduri (efectuare) Interpretarea curbelor de creștere și a statusului nutrițional: 60 cazuri (interpretare) Efectuarea și interpretarea spirometriei (inclusiv cu test bronhodilatator, test de efort) - 50 proceduri (efectuare) Oscilometrie de impuls - 20 proceduri (efectuare) (în funcție de disponibilitatea centrului) Măsurarea și interpretarea FeNO - 10 proceduri (efectuare) (în funcție de disponibilitatea centrului) Interpretarea rezultatelor pentru testul sudorii - 10 cazuri (interpretare) Interpretarea testelor funcționale respiratorii complexe (pletismografie, polisomnografie) - 10 proceduri (interpretare) Integrare clinică a investigațiilor imagistice (Rx pulmonar, CT pulmonar, sinusuri) - 20 cazuri (interpretare) Consilierea pacientului privind tehnica inhalatorie (demonstrație dispozitive) - 50 cazuri (efectuare) Interpretarea gazometriei arteriale (echilibrul acido-bazic) - 20 proceduri (interpretare) Interpretarea profilului imunologic extins (ANA, ENA, FR, CCP, ADNdc, ANCA, complement, imunoglobuline): 30 cazuri (interpretare) Integrare în context clinic a rezultatelor investigațiilor avansate (endoscopie digestivă superioara cu biopsie, pH-metrie esofagiană, tranzit baritat) - 30 proceduri (interpretare) Asistare la proceduri terapeutice specifice (măsuri terapeutice de urgență cazuri critice): minim 10 proceduri (asistare ) Managementul oxigenoterapiei și farmacoterapiei inhalatorii în criza severa de astm - 30 proceduri (asistare/efectuare) Managementul anafilaxiei pediatrice: 5-10 cazuri (asistare/efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Managementul cazurilor pediatrice severe cu afectare respiratorie severă sau insuficiență respiratorie acută, inclusiv deciziile privind suportul respirator avansat. Managementul urgențelor pediatrice majore (ex. șoc, anafilaxie severă, sepsis, insuficiență respiratorie acută). Endoscopie digestivă +- biopsie , pH-metrie esofagiană, colonoscopie Ecografia articulară, ecografie pulmonară, ecografie abdominală Decizia de inițiere a terapiilor biologice complexe (pentru LES, vasculite sistemice active, boli inflamatorii intestinale, etc). |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Managementul cazurilor pediatrice complexe, cu afecțiuni enunțate în partea teoretică. Interpretarea investigațiilor imagistice de bază (Rx pulmonar, CT toracic) Interpretarea testelor complexe (ex Pletismografie, Polisomnografie, echilibrul acido-bazic) Interpretarea profilurilor biologice și imunologice echivoce sau discordante |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Recunoașterea și managementul inițial al manifestărilor acute în patologia pediatrică studiată. Recunoașterea clinică a afectării de organ și a asocierilor sistemice în patologia pediatrică cu mecanism imunologic, inflamator sau infecțios. Oscilometrie forțată, Teste de efort - efectuare/interpretare Interpretarea integrată a investigațiilor paraclinice (biologice, imunologice, imagistice și funcționale), în corelație cu tabloul clinic în cazuri clinice complexe. Recomandarea investigațiilor suplimentare și a consulturilor interdisciplinare necesare pentru clarificarea diagnosticului și managementului |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuarea anamnezei Efectuarea examenului clinic complet la pacientul pediatric Enunțarea diagnosticului prezumptiv în principalele afecțiuni pediatrice studiate Efectuarea cu ușurință a raționamentelor de diagnostic diferențial Interpretarea investigațiilor paraclinice uzuale relevante (analize biologice generale, markeri inflamatori, de autoimunitate, explorări funcționale și imagistice de bază). Evaluare tehnică inhalatorie (demonstrație dispozitive) Efectuarea și interpretarea Spirometriei (inclusiv test bronhodilatator) Măsurarea și interpretarea FeNO Masuri terapeutice în criza de astm (inclusiv oxigenoterapie și administrarea medicației prin nebulizare) Recunoașterea situațiilor de urgență pediatrică și inițierea măsurilor imediate conform protocoalelor. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [ ] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 6 | OTORINOLARINGOLOGIE - ORL |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | K se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 ore, din care 40 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 40 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 176 ore |
| Tematică | 1. Anatomia și fiziologia căilor aeriene superioare: Anatomia, fiziologia nasului și a sinusurilor , a faringelui, laringelui și urechii. Fiziologia respirației nazale și a mirosului. Particularități anatomice cu relevanță în alergologie (deviația de sept, cornetele nazale, meatul mediu). 2. Patologia rinosinusală: Rinite, rinosinuzite . Clasificarea rinitelor (ex. alergică non-alergică, infecțioasă, ocupațională). Rinosinuzită acută și cronică (conform ghidului EPOS). Rinosinuzita cronică cu polipi nazali (CRSwNP) vs. fără polipi - fenotipare și indicații terapeutice. Diagnosticul diferențial al obstrucției nazale (cauze anatomice vs. inflamatorii). 3. Conceptul "United Airways": Interacțiunea rinită-astm. 4. Patologia urechii: disfuncția tubară și otita seroasă, otitele medii acute și cronice. Mastoidita 5. Patologia glandelor salivare: Sialadenite , litiază salivară, tumori (focus pe diagnostic diferențial cu angioedemul feței și gâtului). Sindromul Sjögren (manifestări ORL). 6. Patologia inelului Waldeyer: Vegetații adenoide. Amigdalita acută și cronică - indicațiile tratamentului chirurgical 7. Manifestări ORL în imunodeficiențe: Rinosinuzite și otite recurente/cronice ca semne de alarmă pentru imunodeficiențele primare. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită și alte vasculite cu determinare ORL. 8. Patologia laringelui: Laringite, edem laringian, disfuncția corzilor vocale (VCD) 9. Sindromul de apnee nocturnă: orientare etiologica 10. Urgențe ORL cu implicații în alergologie: Epistaxis, corp străin, insuficiență respiratorie acută obstructivă înaltă (edem glotic) 11. Investigații specifice: Metode de explorare rinosinusală, explorarea cavității bucale, a faringelui și a laringelui. Rolul endoscopiei nazale și al imagisticii rinosinusale în diagnosticul pozitiv și diferențial al rinosinuzitelor. 12. Principii de tratament în ORL: Farmacoterapia locală în ORL. Tratamentul medical vs. chirurgical (FESS) în rinosinuzite . Rolul terapiilor biologice în CRSwNP. |
| Obiective educaționale | • Dobândirea capacității de a efectua un examen clinic ORL de bază (rinoscopie, otoscopie, examen bucofaringian). • Diferențierea cauzelor anatomice (deviație sept, tumori) de cele inflamatorii/alergice în obstrucția nazală. • Recunoașterea semnelor clinice diagnostice pentru otita seroasa (asociata rinitei alergice). • Recunoașterea semnelor clinice ORL sugestive pentru un deficit imun (infecții recurente, severe, cu germeni atipici). • Diferențierea unei tumefacții parotidiene/submandibulare de un angioedem facial. • Recunoașterea semnelor de gravitate în patologia rinosinusală și laringiană. Intervenția rapidă în principalele urgențe ORL • Interpretarea investigațiilor specifice (endoscopie nazală, CT sinusuri) în contextul bolilor alergice. • Înțelegerea indicațiilor și limitelor tratamentului chirurgical în polipoza nazală. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Rinoscopia anterioară: 40 proceduri (efectuare) Examenul bucofaringian: 40 proceduri (efectuare) Otoscopia (examen sumar): 20 proceduri (efectuare) Palparea glandelor salivare și a ganglionilor laterocervicali: 40 proceduri (efectuare) Interpretare audiogramă/timpanogramă: 10 cazuri (interpretare) Interpretare CT sinusuri/craniu (Scor Lund-Mackay, identificare polipi): 15 cazuri (interpretare) Asistare la endoscopie nazală (flexibilă/rigidă): 20 proceduri (observator/asistare ) Asistare la laringoscopie: 20 proceduri (observator/asistare ) Recoltare secreții nazale/faringiene/otice: 10 proceduri (efectuare) Asistare la intervenții chirurgicale rinosinusale (FESS/polipectomii, reducții cornete): 5 intervenții (observator) Managementul epistaxisului anterior (tamponament): 3 proceduri (asistare/efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Chirurgia urechii, glandelor salivare, endoscopică rinosinusală (FESS) și a bazei de craniu, etc. Biopsia tumorilor rinosinusale. Endoscopie nazala diagnostica (executare) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Endoscopia nazală diagnostică (interpretarea imaginilor). Interpretarea timpanogramei și a audiogramei. Tamponamentul nazal. Interpretarea imagisticii (CT/RMN) pentru patologie tumorală sau de glandă salivară |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Interpretarea examen CT pentru rinosinuzita cronică polipoasă. Diagnosticul diferențial al rinitelor (alergică vs. non-alergică). Diagnosticul diferențial al tumefacțiilor cervicale (glande salivare vs. adenopatii vs. edem). Prescrierea tratamentului medicamentos în rinosinuzita acută/cronică. Evaluarea pacientului cu infecții recurente ORL (suspiciune imunodeficiență primară). |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuarea anamnezei specifice ORL. Efectuarea rinoscopiei anterioare, otoscopiei și a examenului bucofaringian de rutină. Examenul clinic al glandelor salivare. Recunoașterea urgențelor majore (angioedem laringian, epistaxis sever) și inițierea măsurilor de prim ajutor. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [ ] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) * - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 7 | DERMATOLOGIE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 121 ore, din care 61 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 60 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 264 ore |
| Tematică | 1. Noțiuni de anatomie și fiziologie cutanată. Structura morfofuncțională a pielii. Bariera cutanată și rolul său în protecția imunologică. Microbiomul cutanat. Mediatori inflamatori implicați în inflamația alergică cutanată. Rolul pielii în reacțiile alergice, inflamatorii și autoimune. 2. Dermatita atopică și dermatita de contact (iritativă/alergică). Diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni dermatologice. Principii de tratament în formele complicate (suprainfectare) și criterii de evaluare interdisciplinară. 3. Urticaria și angioedemul. Diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni dermatologice 4. Exanteme induse medicamentos. Exantem maculopapulos. Reacția medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice - DRESS, Erupție medicamentoasă simetrică în zone intertriginoase și flexurale - SDRIFE, Pustuloză exantematoasă acută generalizată - AGEP. Exanteme buloase severe: sindrom Stevens-Johnson - SJS/necroliză epidermică toxică - TEN. Erupții medicamentoase fixe - FDE. Diagnostic clinic și examen histopatologic. Principii de tratament. 5. Mastocitoza cutanată (urticaria pigmentosa). Diagnosticul pozitiv și diferențial. Principii de tratament. 6. Vasculite cu manifestări cutanate. Vasculita urticariană. Vasculita crioglobulinemică. Vasculita leucocitoclastică. Vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein). Vasculite ANCA- asociate. Poliarterita nodoasă cutanată (boala Kussmaul- Maier). Boala Kawasaki. Criterii de clasificare . Diagnosticul pozitiv și diferențial. Principii de tratament. 7. Dermatite non-atopice. Prurigo nodularis. Dermatita seboreică. Lichen simplex cronic. Dermatită periorală. Dermatită numulară. Eczema asteatotică. Dermatita de stază. Manifestări clinice cutanate caracteristice. Principii de tratament. 8. Afecțiuni infecțioase cu manifestări cutanate. Viroze eruptive. Scabie. Dermatofitoza. Impetigo. Intertrigo. Celulita. Erizipel. Boala Lyme (eritem migrator). Sifilis. Pitiriazis rozat și versicolor. Foliculită bacteriană. Candidoza cutanată. Infecții herpetice. Manifestări clinice cutanate caracteristice. Principii de tratament 9. Afecțiuni autoimune și autoinflamatorii cu manifestări cutanate. Pemfigus. Lupusul cutanat. Dermatomiozita. Sclerodermia. Sindrom Schnitzler. Eritem nodos. Boala Still cu debut la adult. Dermatita herpetiformă. Lichen plan. Psoriazis. Manifestări clinice cutanate caracteristice. Principii de tratament. 10. Afecțiuni neoplazice cutanate. Carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom. Limfom cutanat cu celule T (mycosis fungoides, sindrom Sezary) și B. Manifestări clinice cutanate. Principii de tratament. 11. Tulburări de keratinizare, afecțiuni granulomatoase și fotodermatoze. Ihtioze. Keratoză pilară. Cheilită și blefarită granulomatoasă. Erupția polimorfă la lumină. Porfirii. Fitofotodermatoză. Reacția fototoxică la lumina. Manifestări clinice cutanate caracteristice. Principii de tratament. 12. Tehnici de diagnostic dermatologic: examinare morfologică, dermatoscopie și proceduri invazive. Examinarea clinică morfologică a leziunilor cutanate. Dermatoscopie: principii, indicații, recunoașterea patternurilor dermatoscopice clasice. Biopsie cutanată: indicații, tehnică, tipuri (shave, punch, excizională, incizională), pregătirea probei și interpretarea histopatologică. |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice • Cunoaște anatomia și fiziologia pielii incluzând structura epidermului, dermului și hipodermului, bariera cutanată, rolul keratinocitelor, mastocitelor, eozinofilelor, celulelor Langerhans și al microbiomului cutanat. • Descrie mecanismele imunologice implicate în dermatita atopică, dermatita alergică de contact, urticarie, angioedem, mastocitoză și tulburările de activare mastocitară. • Înțelege clasificarea și particularitățile clinice ale dermatitei atopice, dermatitei de contact, urticariei acute și cronice (spontană și inductibilă), precum și ale diferitelor forme de angioedem (histaminergic și non-histaminergic). • Recunoaște mecanismele și manifestările clinice ale exantemelor medicamentoase (MPE, DRESS, AGEP, SDRIFE, FDE, SJS/TEN). • Cunoaște manifestările cutanate din principalele dermatite non- atopice, afecțiuni infecțioase cu manifestări cutanate, vasculite, boli autoimune și autoinflamatorii, tulburări de keratinizare, fotodermatoze și afecțiuni neoplazice cutanate. • Înțelege principiile investigațiilor dermatologice și rolul acestora în diagnostic. Competențe practice • Realizează examinarea clinică dermatologică de bază, cu descrierea corectă a leziunilor cutanate primare și secundare. • Efectuează diagnosticul diferențial al dermatitei atopice, dermatitei de contact, urticariei, angioedemului și al exantemelor medicamentoase cu alte dermatoze inflamatorii, infecțioase sau vasculare. • Alege corect investigațiile dermatologice în funcție de tabloul clinic. • Recunoaște semnele de severitate și indicațiile de trimitere către dermatolog sau alte specialități în cazurile complicate sau atipice. • Monitorizează evoluția clinică și reacțiile adverse ale tratamentelor topice și sistemice dermatologice, inclusiv terapiile biologice. • Educă pacientul privind îngrijirea pielii, evitarea factorilor declanșatori, prevenția exacerbărilor și aderența la tratament. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Examinarea clinică a tegumentului: 60 examinări (efectuare) Evaluarea erupțiilor maculo-papuloase și diferențierea exantemelor virale de toxidermiile medicamentoase non-severe: minim 20 cazuri. Recunoașterea clinică a bolilor buloase autoimune (pemfigus, pemfigoid bulos, dermatita herpetiformă): minim 10 cazuri. Evaluarea leziunilor urticariene atipice și diagnosticul diferențial clinic cu vasculita urticariană sau mastocitoză cutanată (urticaria pigmentosa): minim 10 cazuri. Asistarea sau efectuarea prelevării de țesut cutanat (Biopsie cutanată tip Punch sau Shave): minim 5 proceduri. Inițierea, ajustarea și monitorizarea tratamentului topic în dermatita atopică și de contact (aplicarea strategiei de „terapie proactivă” versus „terapie reactivă”): minim 20 cazuri. Educația terapeutică a pacientului privind managementul barierei cutanate (utilizarea corectă a emolientelor și a substituenților de barieră): minim 20 cazuri. Efectuarea procedurilor de aplicare a pansamentelor umede (Wet- wrap therapy) pentru formele severe de dermatită atopică: minim 5 proceduri. Monitorizarea dermatologică a pacienților aflați sub tratament cu terapii biologice (anticorpi monoclonali) sau inhibitori de JAK (ex. Upadacitinib, Baricitinib) pentru dermatita atopică moderat-severă: minim 10 cazuri. Efectuarea examenului micologic direct (recoltare scuame): minim 15 proceduri. Efectuarea examenului parazitologic (raclat cutanat): minim 10 proceduri. Managementul local și suportiv cutanat al toxidermiilor severe (SCARs): minim 5 cazuri (asistare/observare). Asistarea la proceduri de mică chirurgie dermatologică/terapii distructive: minim 5 proceduri (observare). |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Biopsii cutanate (incizionale și excizionale) Electrocauterizari Incizii și drenaj Injecții intralezionale |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuare dermatoscopie Interpretare buletin histopatologic Stabilire indicație terapii avansate (terapii biologice, imunomodulatoare) Managementul efectelor adverse cutanate (toxicitate cutanata) ale terapiilor oncologice |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Managementul afecțiunilor cutanate necomplicate Managementul reacțiilor adverse ale tratamentelor dermatologice (sistemice și topice) Monitorizarea tratamentelor cu risc (ex biologice, retinoizi sistemici) |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Examenul clinic dermatologic (identificarea leziunilor cutanate primare și secundare) Stabilește indicațiile tehnicilor de diagnostic dermatologic (dermatoscopie, biopsie) Integrează date clinice cu investigațiile paraclinice Stabilește diagnosticul pozitiv și diferențial Consiliază pacientul privind îngrijirea pielii, prevenția exacerbărilor și aderența la tratament |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [ ] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) * - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 8 | MEDICINĂ DE LABORATOR - IMUNOLOGIE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 44 ore, din care 24 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 20 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 96 ore |
| Tematică | 1. Managementul calității în laboratorul de imunologie. Circuitul probei biologice. Criterii de respingere a probelor (hemoliză, lipemie, stocare incorectă). Noțiuni de control intern și extern de calitate. 2. Rolul investigațiilor de laborator în diagnosticul pozitiv și diferențial al bolilor alergice și imunologice. Integrarea rezultatelor in vitro în algoritmul clinic, în monitorizarea evoluției bolii și în evaluarea răspunsului la tratament. Limite metodologice și capcane de interpretare. 3. Metode imunochimice de dozare a IgE: Determinarea nivelului seric de IgE totale și IgE specifice. Principii și metodologii utilizate (ELISA, chemiluminiscență, fluorescență enzimatică - FEIA). Indicații clinice, interpretare cantitativă și calitativă, semnificația pragurilor de pozitivitate, interferențe și erori frecvente. 4. Diagnosticul molecular în boli alergice (Component-Resolved Diagnosis - CRD). Principii și metodologii utilizate pentru determinarea IgE față de componente alergenice native și recombinante. a. Teste singleplex (ex. immunocap). b. Teste multiplex (microarray și macroarray) 5. Teste funcționale celulare în alergologie și imunologie. Principii și metodologii utilizate pentru: a. Testul de activare a bazofilelor (BAT): indicații, limitări. b. Testul de degranulare a bazofilelor (BDT): indicații, limitări. c. Teste de activare și proliferare limfocitară (LTT): indicații, limitări. d. Principii de citometrie în flux aplicate în imunologie clinică (fenotipare celulară). 6. Biomarkeri specifici ai mastocitelor (utilizați în alergie/anafilaxie, mastocitoză și tulburări de activare mastocitară). Determinarea mediatorilor derivați din mastocite: triptaza mastocitară bazală și post-eveniment (anafilaxie), interpretarea dinamicii valorilor; histamina și N-metilhistamina; metaboliții urinari ai prostaglandinei D2 (PGD2) (de ex. 11β- PGF2α), metaboliții leucotrienelor cisteinilice (LTE4 urinar); markeri de suprafață/de linie celulară: KIT (CD117), FcεRI, proteaze mastocitare în țesut: triptaza (TPSAB1), chimaza (CMA1), carboxipeptidaza A3 (CPA3); markerii de clonalitate/boală mastocitară neoplazică (mastocitoză): mutația KIT D816V, expreși a CD25 și/sau CD2 pe mastocite; heparina. 7. Imunoglobuline și subclase de imunoglobuline. Principii și metode utilizate pentru determinarea IgG, IgA, IgM și a subclaselor IgG. Determinarea IgG specifice. Valori de referință, variații fiziologice și semnificație clinică. Rolul acestora în diagnosticul imunodeficiențelor. 8. Metode utilizate pentru determinarea componentelor complementului (dozarea fracțiunilor C3, C4) și activitatea complementului seric. Deficitul de inhibitor C1-esterază și diagnosticul de laborator al angioedemului ereditar. Electroforeza proteinelor serice (identificarea componentei monoclonale) 9. Alte investigații imunologice relevante. Metode utilizate pentru determinarea precipitinelor, crioglobulinelor, complexelor imune circulante: imunodifuzie, imunoelectroforeză, ELISA/EIA. Rolul crioglobulinelor în diagnostic. Evaluarea funcției neutrofilelor. Determinarea citokinelor și interpretarea lor în context clinic 10. Imunofluorescența ca metodă de diagnostic în imunologia clinică. Principii generale ale imunofluorescenței directe și indirecte. Tipuri de fluorocromi. Metodologie de bază și interpretarea rezultatelor. Aplicații clinice relevante în alergologie și imunologie: detectarea autoanticorpilor (ANA, ANCA), evaluarea bolilor autoimune sistemice, bolilor buloase autoimune și vasculitelor. Avantaje, limitări și capcane de interpretare. Corelarea rezultatelor de imunofluorescență cu tabloul clinic și alte investigații de laborator. 11. Performanța testelor de laborator și raționamentul diagnostic. Sensibilitate , specificitate, valori predictive pozitive și negative. Cost-eficiență. Alegerea rațională a testului imunologic adecvat în funcție de suspiciunea clinică. |
| Obiective educaționale | • Să explice principiile de funcționare ale metodelor imunologice utilizate curent (ex ELISA, Chemiluminiscență, FEIA) și diferențele de sensibilitate dintre ele. • Să enumere cauzele frecvente de eroare pre-analitică (hemoliză, lipemie, contaminare, transport inadecvat) și impactul lor asupra rezultatului final. • Să definească noțiunile de bază ale controlului intern de calitate (QC) și să înțeleagă ce înseamnă un rezultat "nevalidat tehnic". • Să explice rolul și limitele investigațiilor de laborator în alergologie și imunologie clinică. • Să selecteze rațional testele imunologice în funcție de prezentarea clinică a pacientului. • Să interpreteze corect valorile IgE totale și specifice și testele CRD în context clinic. • Să înțeleagă principiile și indicațiile testelor funcționale celulare (BAT/BDT, citometrie în flux). • Să interpreteze biomarkerii mastocitari și inflamatori relevanți pentru patologia alergică. • Să identifice semnele de laborator sugestive pentru imunodeficiențe primare sau secundare. • Să interpreteze modificările valorilor citokinelor serice în context clinic. • Să cunoască principiile imunofluorescenței directe și indirecte, indicațiile clinice, interpretarea rezultatelor și corelarea acestora cu tabloul clinic și alte investigații de laborator. • Să recunoască situațiile în care rezultatele de laborator pot fi fals pozitive sau fals negative. • Să integreze datele de laborator într-un raționament diagnostic și terapeutic coerent. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Validare pre-analitică a probei - 20 cazuri (identificare) Interpretarea buletinului de calibrare/control - 5 cazuri Interpretare rezultate IgE total și IgE specifice (extracte alergenice) - 20 cazuri Interpretare rezultate CRD (componente alergenice) - 10 cazuri Interpretare teste multiplex (microarray/macroarray) - 10 cazuri Interpretare triptază (acut/bazal) - 10 cazuri Interpretare imunoglobuline și subclase - 5 cazuri Interpretare complement și inhibitor C1-esterază - 5 cazuri Observare/asistare proceduri citometrie în flux - 5 proceduri Interpretare rezultate de imunofluorescență (directă și/sau indirectă) - 5 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Observă traseul probei: recepție, centrifugare, stocare. Asistă la procedurile zilnice de calibrare a analizoarelor automate. Observă modul de lucru la microscop pentru testele de autoimunitate |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Identifică erorile pre-analitice: Inspectează vizual serurile și semnalează medicului de laborator probele neconforme (hemoliză, volum insuficient). Selectează corect testele în sistemul informatic. Recunoaște pe buletinul de analiză valorile care depășesc liniaritatea aparatului (care necesită diluție). |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Recunoaște limitele metodologice și capcanele de laborator. Interpretează rezultatele din "zona gri" (Clasa 0/1). Identifică rezultatele discordante (ex: IgE totale mici, dar IgE specifice mari - posibilă eroare sau interferență) și solicită repetarea. Argumentează alegerea dintre o metodă singleplex și una multiplex pentru un anumit pacient, bazându-se pe disponibilitatea laboratorului. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Recomandă algoritmul complet de investigații de laborator. Interpretează valorile IgE totale și IgE specifice. Selectează testele imunologice adecvate contextului clinic. Interpretează autonom profilul imunologic al pacientului alergic. Utilizează rezultatele pentru decizii clinice și terapeutice. Colaborează eficient cu medici specialiști laborator clinic. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [ ] evaluare teoretică [ X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ]portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ]evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 9 | OFTALMOLOGIE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 22 ore, din care 12 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 10 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 48 ore |
| Tematică | 1. Date de anatomie și fiziologie oculară. 2. Anatomia pleoapelor și a aparatului lacrimal. Suprafața oculară. Filmul lacrimal. Rolul suprafeței oculare în reacțiile alergice și inflamatorii. 3. Patologia alergică oculară. Conjunctivita alergică sezonieră și perenă. Conjunctivita papilară gigantă. Keratoconjunctivita vernală și atopică. Diagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament 4. Patologia inflamatorie a pleoapelor : dermatita de contact. Blefarita anterioară și posterioară. Edemul palpebral. Diagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament 5. Keratoconjunctivita sicca (ochiul uscat). Mecanisme și legătura cu bolile autoimune (în special sindromul Sjögren). Diagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament 6. Diagnosticul diferențial al ochiului roșu. Semne de alarmă care impun trimiterea la oftalmolog. 7. Examinarea directă - Inspecția pleoapelor și a conjunctivei, eversiunea pleoapei superioare: identificarea papilelor, foliculilor și modificărilor asociate alergiei. Importanța monitorizării în tratamentele cu corticosteroizi. |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice: • Cunoaște anatomia și fiziologia oculară relevantă pentru patologia alergică • Cunoaște mecanismele imunologice implicate în conjunctivitele alergice, eczema periorbitală, keratoconjunctivita sicca și afectările oculare din bolile alergice și autoimune. • Cunoaște semnele de gravitate în ochiul roșu. • Cunoaște principiile și riscurile tratamentului topic oftalmologie. Competențe clinice: • Efectuează examinarea oculară de bază: inspecția pleoapelor, eversiunea pleoapei superioare, inspecția conjunctivei, , identificarea papilelor, foliculilor și semnelor de severitate. • Diferențiază conjunctivitele alergice de cele infecțioase sau iritative pe baza anamnezei și examenului clinic. • Evaluează severitatea bolii și stabilește conduita terapeutică inițială, incluzând măsuri profilactice și tratamente simptomatice. • Monitorizează evoluția sub tratament și recunoaște reacțiile adverse, inclusiv complicațiile corticoterapiei topice. • Colaborează eficient cu oftalmologul în forme complicate sau severe. • Educă pacientul privind prevenția, evitarea alergenelor și tehnica corectă de administrare a colirurilor, precum și recunoașterea semnelor de alarmă. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Inspecția directă a polului anterior: 20 examinări (efectuare) Eversiunea pleoapei superioare: 10 examinări (efectuare) Educația pacientului cu conjunctivită alergică: 10 cazuri Instilarea corectă a colirurilor și igiena palpebrală - 10 cazuri (efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Managementul cazurilor severe: ulcere corneene, glaucom acut, uveite posterioare Tehnici de extracție a corpilor străini corneeni sau proceduri chirurgicale (dacă e cazul) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Examinarea la biomicroscop (lampa cu fantă) Interpretarea testului cu fluoresceină și aprecierea timpului de rupere a filmului lacrimal (BUT). Măsurarea tensiunii intraoculare (tonometrie). |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Realizarea triajul ochiului roșu. Recunoașterea complicațiilor și reacțiilor adverse ale tratamentului topic. Identificarea cazurilor care necesită evaluare oftalmologică specializată. Integrarea datelor clinice și paraclinice în contextul clinic. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Managementul conjunctivitei alergice și al dermatitei perioculare. Educație terapeutică: oferă consiliere completă pacientului privind prevenția și managementul bolii. Colaborare eficientă cu oftalmologia pentru cazurile moderat- severe sau complexe. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [ ] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ]evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 10 | BIOETICĂ |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 22 ore, din care 12 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 10 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 48 ore |
| Tematică | 1. Introducere în bioetică. • Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. • Contextul apariției bioeticii. • Definirea bioeticii. • Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. • Teorii și metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii. • Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. • Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. • Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc) 3. Relația medic-pacient • Valori ale relației medic-pacient. • Paternalism versus autonomie. • Modele ale relației medic-pacient. • Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. • Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie. • Confidențialitatea în relația medic-pacient. • Relația medic-pacient minor. • Acte normative care reglementează relația medic- pacient. 4. Greșeli și erori în practica medicală • Definirea noțiunilor de greșeală și eroare • Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice. • Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. 5. Probleme etice la începutul vieții • Libertatea procreației. • Dileme etice în avort. • Etica reproducerii umane asistate medical. • Probleme etice în clonarea reproductivă 6. Probleme etice la finalul vieții. • Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. • Probleme etice în stările terminale. • Tratamente inutile în practica medicală. • Eutanasia și suicidul asistat. • Îngrijirile paliative 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane. • Donarea de organe de la cadavru • Donarea de organe de la persoana vie • Etica alocării de resurse în transplant 8. Probleme etice în genetică și genomică • Eugenia și discriminarea pe baza geneticii • Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman • Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală • Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni • Terapia genică • Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice 9. Etica cercetării pe subiecți umani • Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. • Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. • Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. • Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. • Comitetele de etică a cercetării. • Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică |
| Obiective educaționale | • Să înțeleagă dualitatea actului medical: umanitate-competență, posibile situații de conflict între medici și căi etice de rezolvare • Să înțeleagă valorile morale, legale ale relației medic-pacient, precum și modele ale relației medic-pacient • Cunoașterea mecanismul decizional profesional în medicină: a trata/a nu trata, a informa/a nu informa, a spune adevărul. Balanța beneficiu/riscuri. Autonomia pacientului. • Să cunoască necesitatea consimțământului informat, a confidențialității medicale • Să pună viața și sănătatea pacientului deasupra intereselor societății și științei. Alocarea resurselor limitate. Transplantul de țesuturi și organe • Să cunoască și să aplice Jurământul Hipocratic, Declarația de la Geneva, Declarația de la Helsinki, Recomandarea WMA privind Drepturile pacientului de la Lisabona, raportul Belmont • Să cunoască codul deontologic al Colegiului medicilor din Romania. • Să cunoască limitările cercetării științifice pe subiect uman: voluntariatul participării, balanța riscuri/beneficii, persoane/grupuri vulnerabile, nondiscriminarea: abateri de la etica cercetării pe subiect uman. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | / |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | / |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | / |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | / |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | / |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [ ] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 11 | PNEUMOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 121 ore, din care 61 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 60 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 264 ore |
| Tematică | 1. Fiziologia aparatului respirator. 2. Bolile pulmonare obstructive cronice: Astmul : fenotipuri, endotipuri, diagnostic diferențial, managementul exacerbărilor, terapiile biologice în astmul sever (abordare multidisciplinară) și Bronhopneumonia cronică obstructivă (BPOC): diagnostic diferențial cu astmul, ACO - Asthma COPD overlap, management. 3. Pneumopatiile interstițiale difuze (PID): cu focus pe pneumonita de hipersensibilitate și sarcoidoză. 4. Aspergiloza bronhopulmonară alergică/micoza bronhopulmonară alergică - ABPA/ABPM 5. Infecțiile respiratorii acute și cronice: diagnostic diferențial cu afecțiunile respiratorii alergice. 6. Sindromul de apnee în somn: diagnostic și comorbidități. 7. Insuficiența respiratorie: tipuri, oxigenoterapie, ventilație non-invazivă (indicații). 8. Cancer bronho-pulmonar: principii de diagnostic. 9. Explorări funcționale respiratorii: spirometrie, pletismografie, difuziunea prin membrana alveolo-capilară (DLCO), determinarea oxidului nitric în aerul expirat (FeNO), oscilometrie forțată, , 10. Noțiuni de imagistică pulmonară - esențiale pentru alergolog: Radiografia toracica, CT/HRCT, stabilirea indicației de efectuare 11. Investigații specifice: bronhoscopie, lavaj bronho-alveolar, biopsii bronșice: indicații de efectuare |
| Obiective educaționale | • Efectuarea anamnezei și a examenului clinic specific aparatului respirator. • Interpretarea analizelor paraclinice esențiale în context clinic: hemoleucogramă ( eozinofilie serică), biochimie și markeri inflamatori • Interpretarea autonomă a unei game largi de probe funcționale: spirometrie, oscilometrie, FeNO și integrarea rezultatelor pletismografiei/DLCO în context clinic. • Efectuarea diagnosticului diferențial în afecțiunile respiratorii alergice. • Managementul bolilor pulmonare obstructive cronice. Evaluarea tehnicii inhalatorii. Tratamentul exacerbării astmatice. • Managementul fenotipurilor complexe deastm sever și suprapunerea Astm-BPOC (ACO), indicând corect terapiile biologice. • Recunoașterea semnelor de gravitate ale insuficienței respiratorii acute, a insuficienței respiratorii cronice acutizate. Criterii de acordare a oxigenoterapiei în insuficiența respiratorie. • Recunoașterea și diagnosticul corect al ABPA/ABPM • Recunoașterea și diagnosticul corect al pneumopatiilor interstițiale difuze - cu focus pe pneumonita de hipersensibilitate și sarcoidoză |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Efectuarea și interpretarea spirometriei (inclusiv cu test bronhodilatator) - 50 proceduri Măsurarea și interpretarea FeNO - 50 proceduri - în funcție de disponibilitatea centrului Managementul oxigenoterapiei și farmacoterapiei inhalatorii (inclusiv nebulizare) în exacerbarea astmatică - 20 proceduri Interpretarea testelor funcționale respiratorii complexe (Pletismografie, DLCO) - 20 proceduri Oscilometrie forțata- 20 proceduri Consilierea pacientului privind tehnica inhalatorie (demonstrație dispozitive) - 50 Interpretarea gazometriei arteriale (echilibrul acido-bazic) - 20 proceduri Bronhoscopia (asistență/observare pentru lavaj bronho-alveolar în suspiciuni de PID/astm atipic) - 5 proceduri Interpretarea poligrafiei cardiorespiratorii - 5 proceduri Interpretarea testului de mers 6 minute - 10 proceduri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Bronhoscopia - lavaj bronho-alveolar. Biopsie bronșică. Interpretare poligrafie cardiorespiratorie. |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Interpretarea testelor funcționale respiratorii complexe (Pletismografie, DLCO). Gazometrie arterială (echilibrul acido-bazic) - interpretare. Interpretare imagistică pulmonară: Rx, CT/HRCT |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Managementul oxigenoterapiei și administrării medicației pe cale inhalatorie în criza de astm. Oscilometrie forțată. Teste de mers 6 min - efectuare/interpretare. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Evaluare tehnică inhalatorie (demonstrație dispozitive). Efectuarea și interpretarea spirometriei (inclusiv test bronhodilatator). Măsurarea și interpretarea FeNO. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică - referat general sau examen scris * [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) -[X] discuții de caz -[X] prezentare de caz -[X] observarea directă a unor proceduri -[ ] portofoliu cu cazuri/proceduri -[ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 12 | ALERGOLOGIE GENERALĂ - AVANSAȚI |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 484 ore, din care 244 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 240 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 1056 ore |
| Tematică | BOLILE ALERGICE 1. Afecțiuni cutaneo-mucoase: • Dermatita atopică (DA) -Fiziopatologie, endotipuri, forme moderate și severe, evaluarea severității și impactul asupra calității vieții. Algoritm terapeutic modern (terapii sistemice, biologice, molecule mici) • Dermatita de contact. Diagnostic pozitiv și diferențial. Dermatita de contact la pacientul cu DA. Interpretare patch-test și probleme de diagnostic (citiri multiple, reacții echivoce/iritative, „angry back”). • Urticaria cronică spontană și urticariile inductibile. Endotipuri, markeri de răspuns la tratament. Management etapizat conform ghidurilor și strategii pentru non-responders. • Angioedemul mediat prin bradikinină - diagnostic diferențial și management pe termen lung. 2. Afecțiuni respiratorii: • Rinita alergică și rinosinuzita cronică cu polipoză nazală. Integrarea conceptului „united airways disease” și coexistența cu astmul. Algoritm terapeutic în forme moderate-severe și monitorizare. • Astmul alergic și non-alergic. Endotipuri și fenotipuri de astm. Diferențierea astm necontrolat vs dificil de tratat vs sever. Rolul biomarkerilor în selecția tratamentului. Noțiunea de „vindecare” în astm. • Alergia ocupațională - rinita și astmul ocupațional. Algoritm diagnostic. Implicații medico-legale, colaborare cu medicina muncii și prevenție. • Aspergiloza bronhopulmonară alergică și pneumonita de hipersensibilitate. Mecanisme și criterii diagnostice actuale, diagnostic diferențial și integrarea clinico-imagistică. Management multidisciplinar . • Afecțiunile alergice și imunologice ale ochiului (SAC/PAC, vernală, atopică, papilară gigantă) - diagnostic diferențial și principii de tratament și colaborare cu oftalmologia. 3. Patologie sistemică, mastocitară și eozinofilică. • Sindromul hipereozinofilic și afecțiunile asociate cu eozinofilie. Definiții, clasificare și evaluare. Diagnostic diferențial. Principii terapeutice. • Mastocitoza sistemică și tulburările de activare mastocitară. Criterii OMS și rolul KIT; MCAS - criterii și diferențiere. Rolul triptazei bazale/acute și evaluarea pacientului cu anafilaxie recurentă. Management simptomatic, prevenția anafilaxiei și monitorizare multidisciplinară. • Anafilaxia - mecanisme, fenotipuri, diagnostic diferențial, evaluare (rolul triptazei serice), management, prevenția recurenței și plan individualizat. 4. Reacții de hipersensibilitate cu trigger specific. • Alergia la venin de insecte. Stratificarea riscului și diagnostic integrat (teste cutanate, IgE specifice ± molecular; triptază bazală la cazuri selectate). Indicații pentru VIT, protocoale și monitorizare pe termen lung. Managementul pacienților cu risc crescut și educație pentru prevenția anafilaxiei. • Alergia alimentară - mecanisme, fenotipuri clinice, rolul cofactorilor, diagnostic (in vivo și in vitro) și terapii moderne (inclusiv terapii biologice). Management (evitare, educație, plan de acțiune) și noțiuni despre OIT/terapii inovatoare în centre specializate. • Reacțiile de hipersensibilitate post-medicamentoasă - mecanisme, principalele clase de medicament și modalitate de evaluare. Stratificarea riscului ERORI ÎNNĂSCUTE ALE IMUNITĂȚII (IMUNODEFICIENȚE )* * ideal în centre specializate/de referință 1. Imunodeficiențele primare (PID) - clasificare și entități majore. Clasificare și prezentări clinice tipice pentru defectele umorale, celulare și combinate (CVID, agamaglobulinemia X- linkata, deficite de IgA/subclase de IgG, SCID, sindromul DiGeorge, sindrom Omenn, sindrom Wiskott Aldrich, etc). Complicații infecțioase, autoimune și alergice asociate 2. PID cu fenotip alergic și eozinofilic. Erori înnăscute ale imunității asociate cu fenotip eczematos/eozinofilic: sindromul hiper-IgE prin mutație STAT3, deficitul DOCK8, sindromul Wiskott-Aldrich, sindromul IPEX. Diferențierea clinică și biologică față de dermatita atopică severă. 3. Defecte de reglare imună și boli autoinflamatorii. Disfuncții imunoreglatorii (ex. deficitul de CTLA-4, deficitul de LRBA). Sindroame autoinflamatorii asociate cu urticarie recurentă și manifestări sistemice (CAPS, sindromul Schnitzler). Diferențierea față de urticaria cronică spontană și evaluare multidisciplinară. 4. Tulburările celulelor fagocitare și ale sistemului complement. Boala granulomatoasă cronică, sindromul de adeziune leucocitară. Evaluarea funcțională a complementului (C3,C4, Ch50) și relevanța clinică a deficitelor în infecții recurente, autoimunitate și angioedem. 5. Imunodeficiențele dobândite. Impactul clinic al imunosupresiei medicamentoase, neoplaziilor sau infecțiilor (ex. HIV). Evaluare orientată și diferențiere față de formele primare. 6. Principii de management în PID. Monitorizare, profilaxie anti- infecțioasă și vaccinare la pacientul imunocompromis. Indicațiile și monitorizarea terapiei de substituție. IMUNOLOGIE AVANSATĂ* *exclusiv în centre dedicate 1. Imunologie tumorală. Mecanisme de imunoevadare. Mecanisme imunoreglatorii (Treg, toleranță, apoptoză) cu relevanță pentru alergie/autoimunitate și terapii moderne. Context clinic pentru imunoterapii și biologice. 2. Imunologia infertilității. Toleranța materno-fetală și rolul Th1/Th2/Treg/NK uterine. Dereglări imunologice asociate infertilității/pierderilor de sarcină și limitele testelor. Colaborare interdisciplinară și considerații etice. METODE DIAGNOSTICE INTEGRATE ÎN ALERGOLOGIE 1. Explorări in vivo • Teste cutanate (prick, prick-in-prick, intradermice, patch, fotopatch, ROAT) - indicații, contraindicații, limitări și profil de siguranță. • Teste de provocare: Algoritm, indicații și contraindicații, interpretare • Explorări funcționale: măsurarea fluxului expirator de vârf, spirometrie cu test bronhodilatator, dozare FeNO. Teste de provocare: provocare nazală și conjunctivală specifică și nespecifică, provocare bronșică specifică și nespecifică. 2. Diagnosticul molecular în alergologie. • Abordarea diagnostică etapizată: Tranziția de la IgE specifice față de extracte, la dozare IgE specifice prin metodă singleplex și multiplex (microarray/macroarray tip ISAC/ALEX) • Integrarea clinică a profilului molecular: Diferențierea sensibilizării primare veritabile de reactivitatea încrucișată. Utilizare CRD pentru selecția AIT. • Limitările tehnicilor moleculare: analiza critică a performanței (sensibilitate, specificitate, cost- eficiență). 3. Metode de laborator în alergologie și imunologie clinică • Investigații imunologice majore: Evaluarea aprofundată a Ig, anticorpilor specifici și profilului complementului (cantitativ și funcțional). • Teste celulare și funcționale: Principii și indicații clinice pentru • Testul de activare a bazofilelor (BAT), Testul de transformare limfoblastică (TTL) și fenotiparea limfocitară (citometrie în flux). • Biomarkeri de degranulare: Interpretarea dinamică a triptazei serice (raportul bazal/acut) în anafilaxie și patologia mastocitară. • Biomarkeri de tip T2/non-T2: Identificarea și validarea biomarkerilor serici și celulari utilizați în fenotiparea patologiei alergice severe (ex. astm, CRSwNP). MANAGEMENTUL PACIENTULUI COMPLEX 1. Abordarea pacientului polisensibilizat -. Ierarhizarea relevanței clinice a sensibilizărilor și identificarea alergenului „driver”. Integrarea datelor decizii terapeutice (AIT, biologice, evitare selectivă). Gestionarea comorbidităților alergice multiple și integrarea multidisciplinară (rolul alergologului ca integrator de caz). 2. Medicina personalizată și strategii pe termen lung: Conceptul treat-to-target și stabilirea obiectivelor terapeutice individualizate. Reevaluarea periodică, strategii step-down/de-escaladare și integrarea fenotipurilor/endotipurilor în decizia clinică. 3. Prevenție și educație terapeutică: Prevenția primară, secundară și terțiară. Elaborarea planurilor de acțiune complexe, consiliere nutrițională specializată (evitarea restricțiilor inutile), impactul psihosocial al bolilor alergice cronice și îmbunătățirea aderenței. 4. Etică, siguranță și responsabilitate profesională: Siguranța procedurilor cu risc, justificarea medicală/etică pentru prescrierea terapiilor costisitoare (cost-eficiență), documentarea reacțiilor adverse și consimțământul informat. TERAPII SISTEMICE, BIOLOGICE Șl IMUNOMODULATOARE ÎN ALERGOLOGIE 1. Terapii biologice și molecule mici: Criterii de eligibilitate, selecție, inițiere și monitorizarea administrării anticorpilor monoclonali și a inhibitorilor JAK - în astm sever, dermatită atopică moderat-severă, CRSwNP și urticarie cronică. Managementul non-responderilor și criteriile de switch. 2. Imunoterapia cu alergen (AIT) și Imunoterapia cu venin (VIT): Selecția pacienților, protocoale de administrare, evaluarea riscurilor și monitorizarea eficacității modificatoare de boală. 3. Imunomodulare și farmacoterapie optimizată: Utilizarea imunosupresoarelor, terapie de substituție cu imunoglobuline (IVIG/SCIG) în imunodeficiențe, optimizarea utilizării antihistaminicelor (up-dosing) și strategii steroid-sparing. |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice • Fiziopatologie și endotipare: înțelege mecanismele fiziopatologice, endotipurile și biomarkerii de severitate pentru formele complexe, refractare sau cu risc vital ale bolilor alergice (respiratorii, cutaneo-mucoase și sistemice). • Diagnostic de înaltă precizie: Cunoaște principiile de performanță, siguranță, indicațiile, contraindicațiile și limitările testărilor in vivo și ale diagnosticului in vitro avansat. • Diagnostic diferențial complex: Diferențiază din punct de vedere clinic și biologic patologia alergică severă de erorile înnăscute ale imunității (PID), bolile autoinflamatorii și sindroamele de activare mastocitară sau sindroamele eozinofilice. • Terapii avansate: Cunoaște mecanismele de acțiune, criteriile de eligibilitate și profilul de siguranță pentru terapiile biologice, moleculele mici, medicația imunosupresoare și protocoalele complexe de imunoterapie (AIT/VIT) și desensibilizare. • Medicină personalizată: Integrează principiile medicinei bazate pe dovezi, ale eticii medicale și ale stratificării riscului în abordarea teoretică a pacientului polisensibilizat sau polimedicat. Competențe practice: • Investigații cu risc și decizie clinică: selectează, efectuează și interpretează integrat investigațiile (teste cutanate, provocări controlate, explorări funcționale extinse, diagnostic molecular) și integrează rezultatul în context clinic. • Managementul formelor severe: Gestionează pacienții cu patologii alergice severe, anafilaxie complexă (idiopatică, cofactori) sau reactivități încrucișate, aplicând strategii de tip treat-to-target. • Coordonarea patologiei de graniță: Recunoaște fenotipurile atipice (semnale de alarmă pentru imunodeficiențe, patologie mastocitară/eozinofilică) și inițiază evaluarea multidisciplinară necesară. • Prescrierea terapiilor moderne: Inițiază, monitorizează și ajustează terapiile biologice, imunosupresoarele și imunoterapia cu alergen/venin, gestionând eficient non- responderii, reacțiile adverse și procedurile de delabelling. • Educație și prevenție pe termen lung: Elaborează planuri de management pe termen lung pentru pacientul complex (inclusiv consiliere privind riscul, planuri de acțiune în urgență și optimizarea calității vieții). |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Evaluarea clinică completă a pacientului cu patologie alergologică severă sau complexă (polisensibilizare, comorbidități multiple): 120 cazuri (efectuare) Interpretarea integrată a diagnosticului molecular (singleplex și/sau multiplex): 120 cazuri (interpretare) Ierarhizarea alergenului „driver” și stabilirea indicației de AIT: 50 cazuri (efectuare/decizie clinică) Efectuarea și interpretarea testelor cutanate: 40 cazuri Participarea la test de provocare orală alimentară (OFC): 40 cazuri (observare/participare activă) Participarea la test de provocare medicamentoasă: 40 cazuri (observare/participare activă) Participarea la test de provocare bronșică sau nazală: 40 cazuri (acolo unde sunt disponibile) (observare/interpretare) Evaluarea și managementul urticariei cronice spontane și inductibile (cu utilizarea scorurilor validate): 80 cazuri (efectuare) Evaluarea și managementul angioedemului bradikinin-mediat (inclusiv interpretarea C4/C1-INH): 10 cazuri (efectuare/interpretare) Evaluarea pacientului cu suspiciune de mastocitoză sau tulburare de activare mastocitară: 5 cazuri Evaluarea pacientului cu astm sever și selecția pentru terapie biologică: 40 cazuri (efectuare/decizie terapeutică) Monitorizarea răspunsului la terapie biologică și evaluarea non- responderului/switch: 50 cazuri (efectuare) Inițierea și monitorizarea imunoterapiei cu alergen (AIT), inclusiv VIT: 60 cazuri (participare activă) Evaluarea și managementul hipersensibilității medicamentoase cu algoritm complet (inclusiv decizie de delabelling/desensibilizare): 30 cazuri (efectuare/decizie) Participarea la proceduri de desensibilizare medicamentoasă: 10 cazuri (observare/participare) Evaluarea pacientului cu hipereozinofilie sau suspiciune de sindrom hipereozinofilie: 5 cazuri (algoritm de diagnostic diferențial) Evaluarea pacientului cu suspiciune de imunodeficiență primară cu fenotip alergic: 5 cazuri Elaborarea planului individualizat de prevenție a anafilaxiei recurente: 20 cazuri (efectuare) Educația avansată a pacientului (biologice, AIT, autoadministrare terapii specifice): 50 cazuri (efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | / |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Participă la testele de provocare medicamentoase la pacienții cu risc (inclusiv anafilaxii peri-operatorii) Participă la testele de provocare la alimente la pacienții cu risc. Participă la procedurile de desensibilizare. Elaborează plan terapeutic complex cu validarea îndrumătorului. Evaluează pacientul cu suspiciune de imunodeficiență sau cu mastocitoză/sindroame de activare mastocitară. |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Interpretează diagnosticul molecular (singleplex/multiplex) în context clinic la pacienții cu patologie alergică complexă. Stabilește planul diagnostic și terapeutic pentru pacientul cu astm sever, dermatită atopică moderat-severă, urticarie cronică sau alergie alimentară complexă. Diferențiază angioedemul histaminergic de cel bradikinin-mediat și inițiază conduita adecvată. Gestionează hipersensibilitatea medicamentoasă prin algoritm complet (inclusiv decizie de provocare sau delabelling). Integrează date clinice, funcționale și moleculare într-un plan terapeutic personalizat. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Indică, inițiază și monitorizează terapii biologice conform protocoalelor naționale și ghidurilor internaționale. Selectează și monitorizează AIT/VIT, evaluând eficacitatea și siguranța pe termen lung. Gestionează reacțiile anafilactice și reacțiile de hipersensibilitate medicamentoase acute și stabilește planuri personalizate de prevenție a recurenței. Aplică principiile medicinei personalizate (fenotip, endotip, biomarkeri) în luarea deciziilor terapeutice. Documentează justificat deciziile terapeutice majore și comunică riscurile și beneficiile în mod profesionist. |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 13 | ALERGOLOGIE GENERALĂ - ALERGII ALIMENTARE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 200 ore, din care 100 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 100 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 440 ore |
| Tematică | 1. Bazele imunologice ale alergiilor alimentare • Toleranța orală • Reacții IgE-mediate • Reacții non-IgE mediate • Reacții mixte • Rolul barierei intestinale • Microbiomul și alergia alimentară • Factori genetici și epigenetici • Fenotipuri și endotipuri în alergia alimentară 2. Epidemiologie și factori de risc • Date de prevalență a alergiilor alimentare (copil și adult) • Factori de risc pentru sensibilizare • Factori de risc pentru anafilaxie severă • Evoluția naturală a alergiilor la: lapte, ou, arahide, nuci, grâu, soia, pește și fructe de mare 3. Alergene alimentare • Structura moleculară a alergenelor; principalele familii proteice • Reactivitate încrucișată; sindroame specifice (ex. sdr. polen-aliment, sdr. porc-pisică, sdr. ou-pasăre, sdr. latex-fructe, sdr. alpha-gal, etc.) • Diagnosticul molecular • Praguri de reactivitate și relevanță clinică 4. Manifestări clinice • Manifestări cutanate • Manifestări digestive - FPIES (enterocolita indusă de proteine alimentare) - Proctocolita alergică - Enteropatia indusă de proteine alimentare - Esofagita eozinofilică • Manifestări respiratorii • Anafilaxia alimentară • Dermatită atopică cu triggeri alimentari • Alergia alimentară indusă de efort 5. Diagnostic • Anamneza alergologică structurată • Teste in vivo: - Teste cutanate prick, prick-in-prick - Teste cutanate patch - Teste de provocare: deschis, simplu orb, dublu orb placebo-controlat - Test combinat aliment + efort • Teste in vitro: - IgE totale - IgE specifice (extract, componente moleculare) - Principii generale de interpretare a testelor in vitro în corelație cu contextul clinic • Diagnostic diferențial - Intoleranțe alimentare - Boala celiacă - Tulburări funcționale digestive - Boli metabolice - Efecte adverse de tip toxic, farmacologic 6. Management • Dieta de eliminare - principii și indicații • Diversificarea la copilul alergic • Reintroducerea alimentelor în dietă • Plan alimentar individualizat • Rolul dieteticianului • 7. Anafilaxia alimentară • Diagnostic clinic și paraclinic • Factori de risc (de apariție/pentru severitate) • Tratamentul de urgență • Adrenalina - cale de administrare, indicații, contraindicații • Plan scris de urgență • Educația pacientului și familiei 8. Imunoterapia în alergiile alimentare • Principii generale • Tipuri de imunoterapie : Imunoterapia orală (OIT), SLIT, SCIT, patch • Indicații și contraindicații • Protocoale • Reacții adverse • Monitorizare pe termen lung • Terapii biologice în imunoterapie 9. Situații speciale • Alergii alimentare multiple • Mastocitoză și alergie alimentară • Alergie alimentară și astm sever • Alergii la aditivi alimentari • Alergii alimentare la adult (alergii cu debut de novo la adult, sdr. speciale - sdr. Alpha-gal, sdr. Polen-aliment, sdr. latex-fructe, sdr. Ou-pasăre, sdr. Porc-pisică, rolul cofactorilor și al comorbidităților) • Transfer adolescent-adult 10. Prevenție • Prevenția primară • Introducerea precoce a alimentelor alergene • Prevenția secundară • Educație școlară și profesională • Legislație privind etichetarea alimentelor |
| Obiective educaționale | • Rezidentul trebuie să dobândească abilitatea de a evalua clinic pacientul cu suspiciune de alergie alimentară, integrând anamneza detaliată, examinarea clinică, testele alergologice și diagnosticul diferențial pentru a stabili corect natura IgE sau non-IgE mediată a reacției. • Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze critic testele cutanate și investigațiile in vitro, inclusiv diagnosticul molecular, diferențiind sensibilizarea de alergia clinic relevantă și corelând rezultatele biologice cu manifestările pacientului. • Rezidentul trebuie să dobândească competența de a indica, organiza și efectua teste de provocare alimentară în condiții de siguranță, respectând protocoalele standardizate, monitorizând reacțiile apărute și stabilind diagnosticul definitiv al alergiei alimentare, acolo unde acestea pot fi organizate în deplină siguranță pentru pacient. • Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască rapid semnele anafilaxiei alimentare, să inițieze tratamentul de urgență conform ghidurilor actuale și să elaboreze un plan individualizat de prevenție și intervenție pentru reducerea riscului reacțiilor severe ulterioare. Rezidentul trebuie să dobândească abilitatea de a institui o dietă de eliminare corect indicată, evitând restricțiile inutile și riscul de deficiențe nutriționale, și să colaboreze interdisciplinar pentru monitorizarea adecvată a statusului nutrițional al pacientului. • Rezidentul trebuie să fie capabil să ofere consiliere completă pacientului și familiei privind evitarea alergenelor, recunoașterea precoce a simptomelor severe și utilizarea corectă a adrenalină, asigurând înțelegerea planului scris de urgență. • Rezidentul trebuie să cunoască principiile imunoterapiei orale în alergiile alimentare, criteriile de selecție a pacienților, riscurile și beneficiile procedurii și modalitățile de monitorizare a reacțiilor adverse pe termen scurt și lung. • Rezidentul trebuie să dobândească competența de a gestiona cazurile complexe de alergie alimentară asociate cu comorbidități sau alergii multiple, coordonând colaborarea multidisciplinară și adaptând strategiile diagnostice și terapeutice la particularitățile fiecărui pacient. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Anamneză alergologică structurată pentru alergie alimentară: 100 cazuri (efectuare) Examen clinic orientat pe manifestări alergice cutanate, digestive , respiratorii și mixte: 100 cazuri (efectuare) Skin prick test la alergene alimentare standardizate: 100 proceduri (efectuare) Prick-in-prick cu aliment proaspăt: 50 proceduri (efectuare) Patch test pentru suspiciune reacții non-IgE mediate: 20 proceduri (efectuare) Interpretarea IgE specifice alimentare (extract) : 80 cazuri (interpretare) Interpretarea IgE specifice (component resolved diagnostic): 60 cazuri (interpretare) Test de provocare alimentară deschis (open challenge): 10 proceduri (efectuare acolo unde este posibil) Test de provocare alimentară dublu-orb placebo-controlat (DBPCFC): 2 proceduri (asistare/efectuare, în funcție de nivel acolo unde este posibil) Test combinat aliment + efort (suspiciune alergie indusă de efort): 2 proceduri (asistare/efectuare) Evaluarea și managementul reacțiilor apărute în timpul provocărilor: 10 cazuri (efectuare/simulare) Elaborarea planului dietetic personalizat (diete de eliminare și reintroducere): 50 cazuri (efectuare) Consiliere nutrițională și educație privind citirea etichetelor alimentare: 50 cazuri (efectuare) Prescriere și instruire utilizare autoinjector cu adrenalină (demonstrație practică): 50 cazuri (efectuare) Participare la inițiere sau monitorizare imunoterapie orală (OIT): 2-5 cazuri (asistare) acolo unde este posibil Integrarea rezultatelor investigațiilor gastroenterologice (endoscopie cu biopsie, EoE, pH-metrie): 20 cazuri (interpretare) Integrarea profilului imunologic și evaluarea comorbidităților (IgA, IgG, complement, triptază): 40 cazuri (interpretare) Prezentare caz clinic multidisciplinar- minimum 2 cazuri (efectuare/prezentare) acolo unde este posibil |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Teste de provocare orală la pacienții cu risc. Teste de provocare orală la pacienții cu mastocitoză. Teste de provocare orală la pacienții cu alergii alimentare multiple. Teste cutanate la pacienții la risc (anafilaxie severă la urme de proteine). Inițiere imunoterapie orală. |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Teste de provocare orală la alimente. Interpretare IgE specifice - componente moleculare. Elaborarea unui plan dietetic de eliminare în cazuri complicate. |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Efectuare și pregătire teste cutanate patch. Interpretare IgE specifice - extracte. Recunoașterea și managementul inițial al reacțiilor alergice sistemice. Elaborarea planului dietetic și de prevenție în cazuri necomplicate. Consilierea pacientului privind evitarea alergenelor și utilizarea autoinjectorului. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Realizarea anamnezei complete și a examenului clinic și stabilirea diagnosticului diferențial. Stabilirea indicația, tipului de test și organizarea testelor de provocare alimentară standard. Efectuare teste cutanate prick și interpretare. Efectuare teste cutanate prick-in-prick și interpretare. Interpretarea integrată a testelor cutanate și serologice. Managementul anafilaxiei alimentare conform protocoalelor. Interpretarea diagnosticului molecular în cazuri tipice. Elaborarea planului terapeutic și nutrițional individualizat. |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 14 | ALERGOLOGIE - ALERGII MEDICAMENTOASE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 201 ore, din care 101 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 100 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 440 ore |
| Tematică | 1. Concepte generale, fiziopatologie și clasificarea reacțiilor post-medicamentoase: • Clasificarea reacțiilor adverse la medicamente (RAM): reacții de tip A (predictibile) vs. reacții de tip B (impredictibile/hipersensibilitate). • Rolul cofactorilor • Clasificarea cronologică a reacțiilor • Clasificarea reacțiilor cu mecanism imunologic (Gell Coombs); mecanismele non-imunologice (pseudoalergii și intoleranțe). • Principii de tratament 2. Principalele tipuri de reacții de hipersensibilitate (RHM ) post-medicamentoase: • Reacții imediate - mecanism IgE mediat și non-lgE mediat (anafilaxia, urticaria/angioedem, rash) • Reacții cutanate non-imediate ușoare/moderate: Exantemul maculopapulos (MPE), erupția fixă postmedicamentoasă (FDE), reacții fotoalergice, dermatita de contact indusă de medicamente topice. • Reacții medicamentoase sistemice și de organ, orientare diagnostică și terapeutică (alergologul este membru al echipei multidisciplinare): Hepatita indusă medicamentos, nefrita interstițială, citopenii hematologice (anemie hemolitică, trombocitopenie), vasculite induse de medicamente, lupus indus medicamentos. 3. Clase de medicamente implicate, cross-reactivitati, particularitati ale RHM induse de: • antibiotice (ex. beta-lactamine, chinolone, macrolide) • antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). • substanțe de contrast: substanțe de contrast iodate, agenti de contrast pe bază de gadoliniu. • inhibitorii de pompă de protoni (IPP) • RHM în context perioperator (ex. curare/miorelaxante, opioide, hipnotice) anestezice locale. • chimioterapice • terapii biologice. • excipienți: coloranți, conservanți, PEG (polietilenglicol), polisorbați, etc. • medicamente de uz cardiologic: ex. IECA, sartani, statine. • Alte clase de medicamente: ex. antidiabetice, anticoagulante, antiepileptice, antifungice, antivirale, vaccinuri etc. 4. Investigații pentru evaluarea RHM; algoritm diagnostic: • Anamneza structurată: Identificarea cronologiei exacte, recunoașterea tabloului clinic și a semnelor de pericol/severitate (red flags) • Testarea cutanată (in vivo): Teste prick (SPT), teste intradermice (IDR) cu citire imediată și tardivă, teste cutanate patch. Cunoașterea concentrațiilor standardizate, non-iritative, indicații, contraindicații și riscul de fals- negativ/fals-pozitiv. Interpretare corecta. • Diagnosticul in vitro: Triptază serică, IgE-uri specifice, Testul de activare a bazofilelor (BAT), Teste de transformare limfoblastică (TTL), test de eliberare de cisteil- leucotriene (CAST) și alte teste de activare celulară. • Testul de provocare medicamentoasă (DPT): Standardul de aur. Tipuri de provocare (orb, deschis, controlat placebo), indicații, contraindicații absolute și relative, prepararea dozelor (titrare), monitorizarea și evaluarea riscurilor 5. Principii de management și terapie: • Identificarea și excluderea agentului cauzal. Sistemele de raportare a reacțiilor adverse (Farmacovigilența). • Eliberarea documentelor medicale: cardul/pașaportul de alergie și consilierea pacientului. • Identificarea și prescrierea de alternative terapeutice sigure (ex. evaluarea reactivității încrucișate între peniciline și cefalosporine). • Protocoale de desensibilizare medicamentoasă: Mecanisme, indicații (necesitate absolută a medicamentului pentru care nu există alternative). Protocoale orale, intravenoase și subcutanate (ex. pentru antibiotice, chimioterapice, anticorpi monoclonali, AINS/Aspirină). |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice: • Să cunoască și să clasifice reacțiile adverse la medicamente (RAM tip A vs. tip B), încadrându-le cronologic (imediate/non- imediate) și fiziopatologic (conform clasificării Gell Coombs sau a mecanismelor non imunologice/pseudoalergice). • Să recunoască tabloul clinic al RHM imediate și non-imediate; sa ofere orientare diagnostica în reacțiile sistemice/de organ (hepatită, nefrită interstițială, citopenii, vasculite, lupus indus medicamentos). • Să înțeleagă particularitățile, mecanismele și modelele de reactivitate încrucișată pentru clasele de medicamente frecvent implicate (antibiotice, AINS, substanțe de contrast, miorelaxante, chimioterapice/biologice, etc.). • Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, concentrațiile standardizate non-iritative și riscurile (fals-pozitiv/fals- negativ) testărilor cutanate in vivo (SPT, IDR, Patch). • Să cunoască algoritmii de diagnostic in vitro (triptază, IgE specifice, BAT, TTL, CAST) și utilitatea acestora în funcție de tipul reacției și clasa de medicamente implicată. • Să înțeleagă principiile, indicațiile, contraindicațiile relative, absolute și riscurile asociate testului de provocare orală medicamentoasă (TPO). • Să cunoască mecanismele, indicațiile de necesitate absolută și protocoalele specifice (orale, intravenoase, subcutanate) pentru procedurile de desensibilizare medicamentoasă. Competențe clinice: • Să efectueze o anamneză structurată capabilă să identifice cronologia exactă a reacției medicamentoase, agenții cauzali potențiali, rolul cofactorilor și semnele de severitate (red flags). • Să selecteze, să efectueze și să interpreteze corect și în condiții de siguranță testările cutanate in vivo (prick, intradermice cu citire imediată/tardivă, patch-teste) specifice fiecărei clase de medicamente. • Să coreleze datele clinice cu investigațiile in vitro, indicând la momentul oportun recoltarea probelor adecvate (ex. triptază serică în acut, BAT, TTL). • Să planifice, să efectueze (deschis, orb sau controlat placebo) și să monitorizeze TPO, fiind capabil să gestioneze orice reacție adversă apărută în timpul procedurii. • Să identifice agentul cauzal, să dispună oprirea acestuia și să prescrie alternative terapeutice sigure (excluderea riscului de reactivitate încrucișată, ex. peniciline - cefalosporine). • Să inițieze și să monitorizeze protocoale de desensibilizare medicamentoasă (ex. la antibiotice, chimioterapice, anticorpi monoclonali, aspirină/AINS) la pacienții la care medicamentul este absolut necesar și de neînlocuit. • Să asigure consilierea corectă a pacientului, să elibereze cardul/pașaportul de alergie și să raporteze reacțiile adverse (în special cele severe sau atipice) prin sistemele de farmacovigilență. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Anamneza structurată și evaluarea riscului RHM: Efectuarea anamnezei detaliate, stabilirea cronologiei exacte, încadrării fiziopatologice și profilului de risc - 80 cazuri (efectuare). Testarea cutanată in vivo (imediate și non-imediate): Prepararea diluțiilor (respectând concentrația maxima non-iritativă), efectuarea și interpretarea testelor prick (SPT) și intradermice (IDR) cu citire imediată și tardivă (ex. pentru antibiotice, anestezice, miorelaxante) - 50 proceduri complete, pentru 50 pacienți (efectuare). Testarea cutanată patch pentru medicamente: Aplicarea și interpretarea testelor patch utilizând haptene standardizate sau medicamente (in concentrația adecvata, non-iritativă)- 20 proceduri complete pentru 20 pacienți (efectuare). Testul de provocare medicamentoasă (TPO): Planificarea (calculul dozelor și al treptelor de administrare), efectuarea (deschis, simplu sau dublu-orb, controlat placebo) și monitorizarea provocărilor (ex. la AINS, antibiotice, anestezice locale) - 45 proceduri complete pentru 45 pacienți, pentru medicamente diferite (efectuare). Desensibilizare la medicamente: Planificarea, inițierea și monitorizarea procedurilor de desensibilizare (orale, intravenoase, subcutanate) la medicamente indispensabile (ex. chimioterapice, biologice, antibiotice, aspirină) - 5-10 proceduri (efectuare/observare). Managementul reacțiilor adverse sistemice: Recunoașterea și tratamentul de urgență al anafilaxiei sau al altor reacții apărute în timpul testărilor cutanate, TPO sau desensibilizărilor - 5 cazuri (efectuare/simulare medicală). Diagnostic in vitro avansat: Indicarea, recoltarea și interpretarea testelor (triptază serică, IgE specifice, Testul de activare a bazofilelor - BAT, Teste de transformare limfoblastică - TTL) în context clinic - 10 proceduri (efectuare/interpretare). Managementul administrativ și raportarea reacțiilor adverse: Redactarea documentelor pentru farmacovigilență, consilierea pacientului privind alternativele sigure și eliberarea cardului/pașaportului de alergie - 20 proceduri (efectuare). |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Observarea testelor in vivo (cutanate, de provocare sau a procedurilor complexe de desensibilizare la medicamente) la pacienții cu comorbidități severe sau alți factori de risc, precum și la pacienții cu reacția index severă. |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Stabilirea protocolului de testare in vivo, personalizat în raport cu severitatea reacției și factorii adiționali de risc. Inițierea și monitorizarea testelor de provocare la pacienții cu risc moderat, inclusiv placebo-controlate. Monitorizarea protocoalelor de desensibilizare medicamentoasă intravenoasă (ex. la chimioterapice sau anticorpi monoclonali). |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Efectuarea și interpretarea testelor cutanate patch pentru medicamente, inclusiv diferențierea rezultatelor iritative de cele alergice reale. Prepararea diluțiilor în raport cu concentrația maximă, non- iritativă. Efectuarea și interpretarea testelor Prick și IDR cu medicamente. Conducerea testelor de provocare medicamentoasă (TPO) deschise la pacienți cu istoric de reacții ușoare (risc scăzut). Inițierea și monitorizarea protocoalelor de desensibilizare orală (ex. la aspirină). Gestionarea reacțiilor adverse (ex. urticarie, bronhospasm ușor) apărute în timpul procedurilor diagnostice in vivo. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuarea anamnezei structurate, încadrare fiziopatologice, stabilire a cronologiei și evaluare a profilului de risc pentru RHM. Interpretarea și integrarea clinică a investigațiilor in vitro (triptază serică, IgE specifice, testul de activare a bazofilelor, etc). Identificarea de urgență a anafilaxiei post-medicamentoase și administrarea corectă a tratamentului de primă linie. Consilierea pacientului pentru evitarea medicamentului incriminat (și a celor cu reactivitate încrucișată) și eliberarea pașaportului/cardului de alergie. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 15 | ALERGOLOGIE -AFECȚIUNI ALERGICE ȘI MANAGEMENTUL URGENȚELOR ALERGOLOGICE DIN AMBULATOR |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 201 ore, din care 101 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 100 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 440 ore |
| Tematică | 1. Rinita alergică și rinoconjunctivita alergică - diagnostic, investigații alergologice in vivo și in vitro, tratamentul rinitei alergice (evitarea alergenelor, tratament farmacologic, imunoterapie alergen specifică), monitorizare. 2. Astmul alergic - diagnostic, investigații alergologice în vivo și/sau in vitro (evaluarea funcției respiratorii), tratament și monitorizare control. 3. Dermatita de contact și Dermatita atopică - diagnostic, management în ambulatoriu (tratament topic, tratament sistemic și evitarea factorilor declanșatori) și monitorizare. 4. Urticaria acută și cronică. Angioedemul - diagnostic, investigații, tratament și monitorizare 5. Alergia alimentară la copil și adult - forme IgE mediate/non- IgE mediate sau mixte - diagnostic, investigații, tratament, dieta de eliminare și reintroducere a alimentelor, monitorizare. 6. Alergia medicamentoasă - diagnostic și conduită terapeutică: Clasificarea reacțiilor de hipersensibilitate la medicamente imediate și tardive, investigații diagnostice (in vivo, in vitro), conduita terapeutică și prevenirea reacțiilor alergice medicamentoase 7. Alergia la venin de insecte - tipuri de reacții alergice, diagnostic, tratament, indicațiile imunoterapiei cu venin, inițiere, menținere 8. Anafilaxia - diagnostic, investigații, tratament de urgență, plan de acțiune și prevenție 9. Alte boli rare: Urticaria pigmentosa, mastocitoză sistemică, Sindrom α Gal etc |
| Obiective educaționale | • Să realizeze anamneza alergologică completă și examenul clinic specific. • Să recunoască principalele patologii alergice întâlnite în ambulatoriu. • Să evalueze pacientul cu rinită alergică, astm alergic, urticarie și dermatită atopică. • Să indice, să efectueze și să interpreteze testele alergologice in vivo, in vitro la pacienții cu rinită alergică, astm, urticarie și dermatită atopică. • Să indice, să efectueze și să și interpreteze testele alergologice in vitro. • Să recunoască și gestioneze reacțiile de hipersensibilitate medicamentoasă și anafilaxia. • Să indice tratamentul farmacologic conform ghidurilor internaționale (exemplu: ARIA, GINA, documente depoziție EAACI). • Să indice și să efectueze imunoterapia alergen specifică în bolile alergice respiratorii și să monitorizeze evoluția pacientului. • Să indice și efectueze imunoterapie orală pentru pacienții cu alergii alimentare. • Să realizeze educația pacientului privind evitarea alergenelor. • Să colaboreze interdisciplinar cu pneumologi, dermatologi, ORL-iști și pediatri. • Să monitorizeze evoluția pacientului alergic în ambulatoriu. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Anamneză generală și structurată pentru patologia alergologică: 100 cazuri (efectuare) Examen clinic orientat pe manifestări alergice cutanate, digestive și respiratorii: 100 cazuri (efectuare) Testare cutanata prick la alergene respiratorii : 50 proceduri (efectuare, interpretare) Testare cutanată prick la alergene alimentare : 30 proceduri (efectuare, interpretare) Testare cutanata prick-prick cu aliment proaspăt: 20 proceduri (efectuare, interpretare) Teste cutanate prick și intradermice medicamente (anestezice locale, substanțe de contrast, etc*)- 20 proceduri (efectuare, interpretarea) * (medicamente cu risc mic de a determina reacții sistemice la testare cutanată, la pacienți stabili, sau în situații ce impun utilizarea de urgență a medicamentului testat) Testare cutanată patch alimente/medicamente: 5/5 proceduri (efectuare, interpretare) Testare cutanată patch baterie standard europeană:10 proceduri (efectuare, interpretare ) Test ser autolog-5 proceduri (efectuare, interpretare) Spirometrie simplă și cu test bronhodilatator - 20 proceduri (efectuare, interpretare) PEF-metrie-10 proceduri (efectuare, interpretare) Măsurarea FeNO - 5 proceduri (efectuare, interpretare) acolo unde este disponibil Teste provocare medicamentoasă și alimentare în cazuri selecționate - 5 proceduri Teste de provocare la factori fizici -pentru dermografism 10 proceduri (efectuare, interpretare), test cub gheață 5 proceduri (efectuare, interpretare), test presiune 5 proceduri (efectuare, interpretare) Interpretare investigații de laborator -20 cazuri Interpretarea IgE specifice aeroalergene/trofoalergene/medicamente: 50 cazuri (interpretare) Interpretarea IgE specifice veninuri de Hymenoptere-5 cazuri(interpretare) Interpretare rezultate TTL (test de transformare limfoblastică) la haptene -5 cazuri Alcătuire plan de evitare a alergenelor (respiratorii, alimentare, medicamentoase) - 30 proceduri (efectuare) Efectuare proceduri de imunoterapie specifică, urmărire ulterioară pacient - subcutanat -5 proceduri (asistare, efectuare), - sublingual - 20 proceduri (efectuare) Gestionează eventualele efecte adverse apărute în urma imunoterapiei specifice -5 proceduri (efectuare, simulare) Cunoașterea medicației sistemice și educarea pacientului legat de modul de utilizare -20 proceduri (efectuare) Prescriere medicație inhalatorie și educarea pacientului legat de modul de utilizare-30 proceduri(efectuare) Prescriere medicație topică cutanată și educarea pacientului legat de modul de utilizare-20 proceduri (efectuare) Prescriere adrenalină - dispozitiv de autoadministrare și educarea pacientului -20 proceduri ( asistare, efectuare) Elaborare de planuri de acțiune pentru pacienții cu alergii severe - 10 proceduri (efectuare) Consiliere educațională, sprijin în accesare surse de informare corecte pentru pacienții alergici-10 proceduri (efectuare) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Teste in vivo la pacienții cu patologie complexă și/sau comorbidități severe |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Teste intradermice medicamentoase Teste de provocare alimentară/medicamentoasă în cazuri selecționate |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Efectuează și interpretează teste cutanate: • teste prick la alergene respiratorii și alimentare • teste prick-in-prick cu alimente proaspete • teste patch cu baterie standard, medicamente sau produse personale. • teste cutanate prick și intradermice medicamentoase Efectuează și interpretează investigațiile paraclinice (determinare FeNO) Interpretează IgE specifice (extract si componente moleculare) în cazuri complexe, inclusiv polisensibilizări și reacții încrucișate. Interpretează alte investigații imunologice și funcționale (ex. TTL, analize citologice). Participă la inițierea și monitorizarea imunoterapiei alergen specifice. Educă pacientul cu risc de reacții severe/anafilaxie privind evitarea alergenelor alimentare sau medicamentoase, oferind un plan de intervenție în anafilaxie. Participă la managementul urgențelor alergologice din ambulatoriu (urticarie acută generalizată, angioedem cu localizare de gravitate, anafilaxie, etc). |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Efectuează anamneza alergologică structurată și examenul clinic orientat alergologic. Efectuează teste de provocare la factori fizici pentru urticariile inductibile. Efectuează și interpretează spirometrie simplă și cu test bronhodilatator, PEF-metrie. Utilizează chestionarele de evaluare a severității bolilor alergice (VAS, RQLQ, ACT, ACQ-6, UAS7, DLQI, SCORAD, EASI) Prescrie tratament simptomatic (ex. antihistaminice, decongestionante). Realizează educarea pacientului privind: - îngrijirea pielii în dermatita de contact/atopică - evitarea alergenilor - utilizarea medicației topice, inhalatorii, sistemice Prescrie adrenalina și instruiește pacientul privind utilizarea acesteia. Asigură documentarea actului medical și a procedurilor efectuate. |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) * - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 16 | ALERGOLOGIE - ALERGII SEVERE |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 201 ore, din care 101 ore pentru cursuri și alte activități teoretice și 100 ore pentru studiu individual |
| Ore pregătire practică | 440 ore |
| Tematică | 1. Forme severe, refractare și particulare de anafilaxie: • Anafilaxia refractară, anafilaxia bifazică, prelungită: Factorii de risc, identificarea cauzelor de non-răspuns terapeutic și managementul terapeutic. • Anafilaxia idiopatică: criterii de diagnostic, diagnostic diferențial de excludere, managementul pe termen lung și profilaxia episoadelor. • Anafilaxia indusă de efort (EIA) și dependentă de alimente (FDEIA): fiziopatologie, rolul cofactorilor (AINS, alcool, stres), identificarea alergenelor ascunse (ex. omega-5 gliadina, LTP). • Sindromul Alpha-gal: fiziopatologie, profil clinic și reactivitate încrucișată medicamentoasă (ex. anafilaxia severă la Cetuximab sau produse cu gelatină). • Sindromul Kounis 2. Patologia mastocitară și sindroame de activare mastocitară: • Mastocitoza: forme cutanate și sistemice, criterii de diagnostic OMS, mutația c-KIT, markeri serologici (triptaza serică). • Sindromul de activare mastocitară (MCAS): criterii de diagnostic, MCAS clonal vs. non-clonal vs. idiopatic, managementul medicamentos în trepte (inhibitori de degranulare mastocitară, antihistaminice H1/H2, terapii biologice). • Principii de management în context perioperator 3. Alfa-triptazemia ereditară (HaT): • Genetica și fiziopatologia, implicații clinice • Rolul HaT ca factor de risc major/modificator de severitate în anafilaxia la veninuri și anafilaxia idiopatică 4. Alergia la venin de himenoptere și Imunoterapia specifică (VIT): • Tablou clinic, factori de risc • Diagnostic paraclinic: rolul testării cutanate • Diagnosticul de înaltă precizie: rolul diagnosticului molecular (rezolvat pe componente - CRD) pentru diferențierea co-sensibilizărilor de reactivitatea încrucișată reală (albine vs. viespi). • Monitorizarea triptazei bazale și asocierea cu bolile mastocitare (risc de reacții fatale). • Măsuri de profilaxie • Imunoterapia specifică cu venin (VIT): protocoale de inițiere (inclusiv protocoale rush/ultra-rush), faza de întreținere, eficacitate pe termen lung, managementul reacțiilor adverse sistemice în timpul VIT. 5. Toxidermii severe (Reacții adverse cutanate severe - SCARs) și reacții medicamentoase sistemice: • Tablou clinic: Recunoașterea rapidă a semnelor de alarmă (red flags) și cronologia reacției • Sindromul Stevens-Johnson (SJS) și Necroliza Epidermică Toxică (TEN): diagnostic, scoruri prognostice (SCORTEN), management inter-disciplinar (unități de arși/ATI), contraindicații absolute de re-expunere. • Sindromul DRESS (Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice): diagnostic (criterii RegiSCAR), reactivări virale, tratament imunosupresor prelungit. • AGEP (Pustuloză exantematică generalizată acută). • Alte exanteme diseminate și reacții specifice: Exantemul maculopapular sever (MPE), SDRIFE (Exantem intertriginos și flexural și metric indus de medicamente), Erupția fixă postmedicamentoasă (FDE - formele generalizate/buloase), • Principii de diagnostic: limitări stricte pentru testările cutanate sau provocări în cazul SCARs, teste de laborator utile în diagnosticul SCARs (teste de transformare limfoblastică, HLA) • Reacții medicamentoase sistemice/de organ: Vasculite induse de medicamente, lupus indus de medicamente, nefrită interstițială și hepatită imuno-mediată indusă de medicamente, citopenii hematologice induse de medicamente: orientare diagnostică, principii terapeutice 6. Hipereozinofilii și sindroame hipereozinofilice: orientare diagnostică • Sindroame hipereozinofilice primare, secundare, cu semnificație necunoscută și familiale. • Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (EGPA) • Aspergiloza bronhopulmonară alergică (ABPA), micoza bronhopulmonară alergică (ABPM) • Sinuzita fungică alergică • Boli pulmonare eozinofilice acute și cronice |
| Obiective educaționale | Cunoștințe teoretice: • Să recunoască și să clasifice formele severe, idiopatice și refractare de anafilaxie, analizând potențialii factorii declanșatori, alergene ascunse (ex. sindromul Alpha-gal) și cofactorii de severitate. • Să cunoască algoritmii de intervenție de linia a 2-a și a 3-a pentru anafilaxia refractară (titrarea adrenalinei în perfuzie, utilizarea glucagonului, vasopresoarelor). • Să cunoască criteriile de diagnostic actualizate (OMS) pentru mastocitoză sistemică și cutanată, precum și pentru Sindromul de Activare Mastocitară (MCAS). • Să înțeleagă fiziopatologia și implicațiile clinice ale Alfa- triptazemiei familiale (HaT) ca factor de risc și modificator de severitate pentru anafilaxie. • Să interpreteze investigațiile alergologice avansate: diagnosticul molecular (CRD - component-resolved diagnosis ) în alergia la veninuri pentru diferențierea reactivității încrucișate de co-sensibilizări. • Să cunoască protocoalele, mecanismele de acțiune, indicațiile și contraindicațiile imunoterapiei specifice (VIT) cu venin de Himenoptere (inclusiv protocoalele rush și ultra-rush). • Să recunoască prompt semnele de alarmă (red flags) clinice și biologice pentru toxidermiile severe (SJS/TEN, DRESS, AGEP) și să aplice scorurile de prognostic (ex. SCORTEN). • Să cunoască principiile de siguranță , contraindicațiile absolute ale re-expunerii precum și limitările testelor cutanate și de provocare în SCARs. • Să cunoască criteriile de diagnostic, clasificarea și algoritmul de screening pentru sindroamele hipereozinofilice (primare/clonale, secundare/reactive, cu semnificație necunoscută/idiopatice și familiale). • Să recunoască tabloul clinic, criteriile de diagnostic și complicațiile asociate cu Aspergiloza bronhopulmonară alergică (ABPA), ABPM și sinuzita fungică alergică. • Să înțeleagă fiziopatologia, aspectele diagnostice și de management ale bolilor pulmonare eozinofilice și al granulomatozei eozinofilice cu poliangeită (EGPA). Competențe practice: • Să evalueze rapid gradul de severitate în anafilaxie și să administreze tratamentul de urgență adecvat (start cu adrenalină im, resuscitare volemică ), adaptând terapia în caz de non-răspuns. • Să recolteze probele biologice relevante (triptază serică) în fereastra de timp optimă pentru confirmarea diagnosticului de anafilaxie/degranulare mastocitară. • Să inițieze și să monitorizeze protocoalele de imunoterapie specifică (VIT) cu venin de insecte, fiind capabil să gestioneze prompt orice reacție adversă sistemică apărută în timpul administrării. • Să indice și să integreze în managementul clinic rezultatele testelor in vitro avansate (triptaza bazală, markeri genetici ex. mutația c-KIT, teste de activare a bazofilelor). • Să prescrie și să instruiască practic pacienții (și familiile acestora) privind utilizarea corectă a diferitelor auto-injectoare cu adrenalină și aplicarea planului de acțiune în urgență. • Să stabilească un plan de tratament farmacologic pe trepte pentru pacienții cu patologie mastocitară și să formuleze recomandări specifice pentru prevenirea anafilaxiei perioperatorii sau la substanțe de contrast. • Să oprească prompt agentul cauzal în suspiciunea de toxidermie severă , să acorde măsuri terapeutice de primă intervenție și să coordoneze managementul inter-disciplinar (transfer ATI, dermatologie, unitate de arși, după caz) pentru stabilizarea pacientului. • Să documenteze corect și exhaustiv reacțiile severe (inclusiv raportarea către farmacovigilență pentru SCARs), să evalueze pacienții cunoscând principalele indicații și contraindicații de testare în SCARs. Să identifice alternative terapeutice sigure. • Să efectueze algoritmul de diagnostic diferențial pentru hipereozinofilie, excluzând prompt cauzele secundare frecvente (parazitoze, reacții medicamentoase tip DRESS, neoplazii). • Să indice și să integreze investigațiile serologice (IgE total, IgE specific pentru Aspergillus, markeri autoimuni - ex. ANCA) și explorările imagistice/funcționale respiratorii în patologiile eozinofilice. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Tratamentul de urgență al anafilaxiei severe , refractare: Recunoașterea simptomelor, calculul dozelor, diluția și administrarea adrenalinei (iv), terapie suportivă și de linia a doua - 20 cazuri (efectuare directă/simulare medicală). Educarea pacientului și profilaxia secundară pentru aceste situații de anafilaxie severă: Instruirea practică a pacientului pentru utilizarea auto injectoarelor cu adrenalină (stilou preumplut tip trainer)/spray intranazal fără ac cu adrenalină și elaborarea planului personalizat de acțiune în urgență - 30 proceduri (efectuare). Testarea cutanată in vivo la veninuri de Himenoptere: Efectuarea și interpretarea testelor prick și a testelor intradermice (IDR) în diluții seriate, evaluând riscul de reacții sistemice - 5 proceduri Diagnostic in vitro avansat: Interpretarea diagnosticului molecular (CRD - component-resolved diagnosis) pentru diferențierea reactivității încrucișate de co-sensibilizarea la veninuri. Decizia tipului de imunoterapie cu venin (tip de produs, tip de protocol, condiții de realizare) - 25 proceduri (efectuare). Imunoterapia specifică cu venin de insecte (VIT): Inițierea protocoalelor (inclusiv rush/ultra-rush), monitorizarea fazei de întreținere și gestionarea reacțiilor adverse sistemice - 10 proceduri ( 5 proceduri asistare și 5 proceduri efectuare). Monitorizarea markerilor de degranulare mastocitară: Recoltarea și/sau interpretarea triptazei serice în fereastra optimă (în dinamică) și a triptazei bazale - 10 proceduri (efectuare). Evaluarea patologiei mastocitare și a alfa-triptazemiei (HaT): Examen clinic (semnul Darier, evaluare cutanată), interpretarea markerilor genetici (mutația c-KIT, gena TPSAB1) și stabilirea planului terapeutic pe trepte - 5 cazuri (efectuare/discuție de caz). Managementul toxidermiilor severe (SCARs): Identificarea semnelor de alarmă clinică, aplicarea scorurilor de severitate/prognostic (ex. SCORTEN pentru SJS/TEN, criteriile RegiSCAR pentru DRESS) și elaborarea planului de colaborare inter-disciplinară - 5 cazuri (observare/discuție de caz, având în vedere incidența rară). Evaluarea și diagnosticul diferențial al hipereozinofiliei: Integrarea clinică a analizelor de laborator (hemogramă, frotiu, IgE total, markeri autoimuni/ANCA, screening parazitologic extins) pentru încadrarea sindromului hipereozinofilic - 5 cazuri (efectuare/discuție de caz). Managementul ABPA/ABPM și al sinuzitei fungice alergice: Indicarea și interpretarea testelor cutanate și serologice pentru fungi (ex. Aspergillus fumigatus), corelate cu spirometria și imagistica toracică/sinusală - 10 proceduri (efectuare). |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Observarea managementului multidisciplinar (transfer ATI, secție de arși) în toxidermiile severe (SJS/TEN, DRESS). Asistarea la consult multidisciplinar în centru național de mastocitoză. |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Realizarea de protocoale de desensibilizare medicamentoasă la pacienții cu istoric de reacții anafilactice extrem de severe. Managementul anafilaxiei refractare și recurente (ex. titrarea adrenalinei pe seringă automată/injectomat, administrarea de glucagon sau vasopresoare). Inițierea protocoalelor rapide (rush/ultra-rush) de imunoterapie specifică (VIT) cu venin de Himenoptere. |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil . | Inițierea (protocoale clasice) și monitorizarea fazei de întreținere a imunoterapiei specifice cu venin (VIT), inclusiv gestionarea reacțiilor adverse ușoare/moderate. Stabilirea diagnosticului de probabilitate și a planului de tratament farmacologic pe trepte pentru patologia mastocitară (Mastocitoză, MCAS). Calcularea scorurilor de prognostic (ex. SCORTEN) și inițierea protocolului de stopare a agentului cauzal în suspiciunea de SCARs. Stabilirea diagnosticului pozitiv de ABPA/ABPM pe baza criteriilor clinice, serologice și imagistice. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/îndrumătorului de formare. | Recunoașterea imediată a anafilaxiei și administrarea corectă a tratamentului de primă linie (adrenalină intramusculară, poziționare, resuscitare volemică de bază). Plan terapeutic pentru formele severe: criterii de transfer/admisie în terapie intensivă. Demonstrarea practică și instruirea pacientului/aparținătorilor pentru utilizarea auto-injectoarelor cu adrenalină și aplicarea planului de acțiune în anafilaxie. Interpretarea și integrarea clinică a nivelelor de triptază serică (bazală și în fereastra acută). Interpretarea testelor in vitro avansate (diagnosticul molecular rezolvat pe componente - CRD pentru diferențierea reactivității încrucișate la veninuri). Recunoașterea semnelor de alarmă clinică (red flags) pentru toxidermiile severe și anafilaxiile atipice (ex. sindrom Alpha-gal). Identificarea și cuantificarea eozinofiliei periferice, recomandarea algoritmului inițial de screening pentru excluderea cauzelor secundare frecvente (parazitare, iatrogene, atopice). |
| Modalitate de evaluare la final de modul *în funcție de decizia coordonatorului | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității)* - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
* Atingerea nivelului EPA 4 în modulele complementare se limitează strict la aria de intersecție interdisciplinară cu alergologia și nu echivalează cu independența profesională globală în specialitatea respectivă.
2.3.EVALUARE LA FINALIZAREA PROGRAMULUI
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare, specifice programului
| probă scrisă cu subiecte unice pe țară | [X] DA | [ ] NU |
|---|---|---|
| examen clinic | [X] DA | [ ] NU |
| probă de abilități/manualități | [X] DA | [ ] NU |
| probă pe casetă video | [ ] DA | [ ] NU |
| probă operatorie | [ ] DA | [ ] NU |
| dizertație | [ ] DA | [ ] NU |
Tematică de examenIMUNOLOGIE (IMUNOLOGIE DE BAZĂ, ALERGENE, DIAGNOSTIC MOLECULAR ȘI IMUNODEFICIENȚE)
1.Structura și funcția imunoglobulinelor2. Imunobiologia IgE și receptorii IgE3. Imunitatea înnăscută4. Imunitatea dobândită5. Toleranța imună
Rolul citokinelor în inflamația alergică
Sistemul complement
Biologia mastocitelor și a bazofilelor
Biologia eozinofilelor
Alergene de interior și de exterior și poluanți
Componentele moleculare ale aeroalergenelor. Importanța în diagnostic
Componentele moleculare ale alergenelor alimentare. Importanța în diagnostic
Componentele alergenice moleculare ale veninurilor de himenoptere. Importanța în diagnostic
Imunodeficiențele primareALERGOLOGIEAFECȚIUNI CUTANATE
Dermatita atopică
Dermatita de contact
Urticaria acută și cronică
Angioedemul ereditar și angioedemul dobândit mediat prin bradikininăAFECȚIUNI OCULARE
Afecțiunile alergice și imunologice ale ochiuluiAFECȚIUNI ALE SISTEMULUI RESPIRATOR ȘI ALERGII OCUPAȚIONALE
Rinita alergică
Rinosinuzita și polipoza nazală
Astmul - patogeneză și triggeri
Astmul - evaluare și diagnostic
Astmul - tratament
Alergia ocupațională. Rinita și astmul ocupațional
Aspergiloza bronhopulmonară alergică
Pneumonita de hipersensibilitateAFECȚIUNI SISTEMICE (BOLI EOZINOFILICE, BOLI MASTOCITARE, ANAFILAXIA, ALERGIA ALIMENTARĂ, ALERGIA MEDICAMENTOASĂ, ALERGIA LA VENIN DE INSECTE)
Sindromul hipereozinofilic și afecțiunile asociate cu eozinofilie
Mastocitoza sistemică
Anafilaxia - Fiziopatologie și caracteristici clinice
Anafilaxia - Tratament
Alergia la insecte
Alergia medicamentoasă - generalități, fiziopatologie, clasificarea reacțiilor de hipersensibilitate, principii de evaluare a pacientului
Reacțiile de hipersensibilitate induse de AINS
Reacțiile de hipersensibilitate induse de beta-lactamine
Reacțiile de hipersensibilitate induse de substanțe de radiocontrast
Reacțiile de hipersensibilitate induse de terapii biologice
Reacțiile de hipersensibilitate induse de inhibitori de pompa protonică, chimioterapice, anestezice generale și locale
Alergia la alimente: generalități
Alergia alimentară IgE mediată gastrointestinală, cutanată și respiratorie
Alergia alimentară non-IgE mediată gastrointestinală, cutanată și respiratorie
Anafilaxia indusă de alimente - forme clinice
Tratamentul alergiilor alimentare. Prevenția alergiilor alimentare
Imunoterapia pentru alergii alimentare. Terapii inovatoare pentru alergii alimentareAFECȚIUNI INFLAMATORII SISTEMICE: principii de diagnostic și tratament
Lupusul eritematos sistemic
Alte boli sistemice: sindromul Sjogren, dermatomiozita, scleroza sistemică
Vasculite ANCA pozitive
Bolile autoinflamatoriiASPECTE/NOȚIUNI TERAPEUTICE
Imunoterapia cu alergen
Terapia anti-IgE. Terapii biologice
Antihistaminicele
Glucocorticoizii
Rolul terapiilor imunosupresoare și imunomodulatoare în managementul afecțiunilor alergice severe.Baremul de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice
(maxim 2000 caractere)
● Teste cutanate alergologice prick la aeroalergene.
● Teste cutanate alergologice prick, prick-in-prick la alergene alimentare.
● Teste cutanate prick, intradermice, patch la medicamente.
● Teste cutanate alergologice patch în dermatita de contact (bateria standard europeană)
● Determinarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie.
● Probe funcționale ventilatorii: spirometrie bazala și post-bronhodilatator.
● Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică.
● Determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice.
● Teste de provocare alimentară și medicamentoasă.
● Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici.
● Teste alergologice cu alergene ocupaționale.
● Imunoterapia cu alergen, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri.
● Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie.
● Determinarea IgE totale serice: utilitate în diagnostic
● Determinarea IgE specifice serice față de alergene nativ: utilitate în diagnostic
● Determinarea IgE specifice față de componente/alergene recombinante metoda singleplex: utilitate în diagnostic
● Determinarea IgE specifice față de componente/alergene recombinante metoda multiplex: utilitate în diagnostic
3.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST3.1. COMPETENȚA PROFESIONALĂ INTRINSECĂ SPECIALITĂȚII
Urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional ), medicul dobândește dreptul de liberă practică independentă, având competența de a diagnostica, trata și monitoriza afecțiunile din sfera Alergologiei și Imunologiei Clinice la pacienți de toate vârstele.
Competența sa diagnostică avansată îi conferă dreptul de a indica, efectua și interpreta în mod autonom explorări specifice in vivo și in vitro. De asemenea, medicul specialist deține competența terapeutică intervențională, având dreptul de a prescrie, iniția, efectua și monitoriza tratamente înalt specializate, precum imunoterapia cu alergen (AIT), terapii biologice pentru afecțiunile cuprinse în curriculum, protocoalele de desensibilizare medicamentoasă și imunoterapia orală cu aliment.
O componentă esențială a expertizei sale o constituie managementul urgențelor alergologice; medicul este deplin abilitat să intervină prompt în recunoașterea și tratamentul reacțiilor de hipersensibilitate sistemică amenințătoare de viață, cu precădere a șocului anafilactic. Pe lângă aceste aspecte clinice directe, specialistul are dreptul de a refuza sau amâna procedurile cu risc major (precum testele de provocare sau inițierea desensibilizării) dacă starea pacientului este instabilă sau infrastructura momentană nu garantează suportul vital optim.
3.2.OBLIGAȚII
În exercitarea profesiei, medicul specialist are o serie de obligații etice și deontologice fundamentale.
Acesta trebuie să obțină și să documenteze riguros consimțământul informat înaintea oricărei manopere diagnostice sau terapeutice, explicând clar riscurile asociate, un aspect de importanță medico-legală majoră în special în cazul testelor de provocare (risc de inducere a reacțiilor severe) sau al tratamentului pacienților minori. Pentru a garanta siguranța actului medical, specialistul este obligat să asigure și să verifice permanent prezența trusei de urgență și a echipamentelor de resuscitare în spațiul de lucru, având în vedere riscul inerent al testelor in vivo în alergologie.
Pe plan profesional, medicul are obligația de a-și menține și actualiza permanent cunoștințele prin Educație Medicală Continuă, aliniindu-se la noile ghiduri internaționale de practică medicală. ╬n sfera siguranței pacientului și a farmacovigilenței, specialistul este obligat să raporteze activ către autoritățile competente reacțiile adverse severe sau toxidermiile depistate, să asigure trasabilitatea riguroasă și respectarea "lanțului de frig" pentru extractele alergenice (AIT), și să verifice permanent prezența trusei de urgență în spațiul de lucru. O obligație clinică absolută este furnizarea planurilor de acțiune scrise pentru pacienții cu afecțiuni severe (astm, risc de anafilaxie) și instruirea periodică a acestora privind utilizarea corectă a autoinjectoarelor de adrenalină și a dispozitivelor inhalatorii.
Obligațiile administrative includ documentarea și raportarea corectă a actului medical, utilizarea adecvată a codificării medicale specifice bolilor alergice (ICD-10) și a sistemelor informatice de raportare (SIUI).
3.3.MODULE DE PREGĂTIRE, SIMILARE UNOR ATESTATE DE STUDII COMPLEMENTARE DIN CUPRINSUL PREGĂTIRII, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
| / |
3.4.DOMENII ADIȚIONALE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ÎN SPECIALITATE, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
| / |
4.ANEXE OBLIGATORII
[X] ANEXA 1 Cerințe specifice pentru caietul de monitorizare în specialitate conform normativelor legale
[X] ANEXA 2 Standarde ETR (European Training Requirements), recomandări, poziții de consens europene utilizate în dezvoltarea curriculumului
08.10.2026CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXELE din 14 august 2026, aprobate prin ORDINUL nr. 1.102/5.537/2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 8 octombrie 2026
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 20 |
| MODULUL 1 | Patologie generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| MODULUL 2 | Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună și 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 3 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 4 | Patologie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 5 | Patologie respiratorie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 6 | Patologie hepato-digestivă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 7 | Citopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 8 | Hemato- și imunopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 9 | Nefropatologie și patologie urogenitală masculină |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 10 | Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 11 | Patologia ap. endocrin |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 12 | Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 13 | Dermatopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 14 | Oftalmopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 15 | Patologie a țesuturilor moi |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 16 | Patologie osteo-articulară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 17 | Medicină Legală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 18 | Patologie oncologică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 19 | Patologie ORL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 20 | Neuropatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 2400 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂa) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.
b)Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces.
c)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.
d)Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic.
e)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.
g)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.
i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.
j)Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;
k)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.
m)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
n)La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.
o)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
p)Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.
q)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.
r)Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:
1.Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;
2.Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;
3.Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
4.Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;
5.Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;
6.Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat.Structura programului
Modulul 1, anul I: Patologie generală
Nr. ore curs: 400
Nr. ore practică: 800
1.Tematică
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală - Trisomia 21/Sdr. Down)
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 120
1.Tematică.
Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 3, anul II: Bioetică
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 40
1.Tematică.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
1.Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient (II) - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapiagenică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă).
Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Sindromul de distresă respiratorie la adult și copil.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivă
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1.Tematică.
PATOLOGIA APARAT DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hemato- și imunopatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
IMUNOPATOLOGIA
Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.). Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculină
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR
Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilorglomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Boli vasculare cu afectare renală.
Boli chistice renale.
Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.
Tumorile renale.
Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Patologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne
Patologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamații, tumori ale cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare.
Patologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1.Tematică.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.
Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne.
Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori.
Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori.
Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.Tematică
Defecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.Tematică.
DERMATOPATOLOGIA
Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare.
Tumori benigne și maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ
Malformații oculare
Patologie tumorală și netumorală conjuctivală
Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOI
Tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare, tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică.
Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică
Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 480
1.Tematică.
Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne).
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică
Patologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.
Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate
Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
–Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic:
200– Diagnostice pe piese de biopsie/excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie
8000– Diagnostice citopatologice
8000– Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee)
200
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie/biologie moleculară, genetică, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
Sectoare:
Histologie/Biologie moleculară
Genetică medicală
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetică
B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.
Sectoare:
Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat
Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo-clinice
Medicină Legală
Oncologie
Neuropatologie
Stagiile din anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne) și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală).
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă Da– examen clinic Nu– probă de abilități/manualități Da– probă pe casetă video Nu– probă operatorie Nu– dizertație Nu
TEMATICA DE EXAMEN1. PROBA SCRISĂ1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, șoc)
2.Inflamația-generalități3. Inflamația acută4. Inflamația cronică granulomatoasă5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.
7.Patologia de transplant și SIDA8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)
9.Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)
10.Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.
11.Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 212. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).
13.Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
14.Patologie netumorală osoasă.
15.Patologie tumorală osoasă.
16.Patologietumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)
17.Malformații congenitale cardiace18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.
19.Valvulopatii20. Reumatismul cardiac acut și cronic.
21.Endocardite.
22.Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
23.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.
25.Vasculite.
26.Patologia venelor27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană.
28.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
29.Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
30.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
31.Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
32.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
33.Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
34.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
37.Gastrite acute și cronice.
38.Ulcerul gastro-duodenal.
39.Patologie tumorală gastrică.
40.Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.
41.Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.
42.Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.
43.Hepatite acute și cronice44. Ciroze hepatice45. Patologietumorală hepatică.
46.Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.
47.Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.
48.Anomalii congenitale ale aparatului urinar49. Nefropatii glomerulare50. Nefropatii tubulo-interstițiale51. Patologia tumorală renală.
52.Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.
53.Leucemii acute și cronice54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.
55.Limfoame și leucemii ale limfocitului B
Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK
Limfomul Hodgkin.
Patologia mediastinului.
Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.
Patologia tumorală a testiculului.
Patologia tumorală a prostatei.
Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin
Malformațiile aparatului genital feminin
Patologia vulvei și vaginului
Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin
Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza
Hiperplaziile endometrului
Tumorile corpului uterin
Patologia salpingelui și a ligamentului larg
Tumorile ovarului
Boala trofoblastică gestațională
Examenul macroscopic și histologia placentei normale
Anomalii placentare, inflamații și tumori
Citologia cervico-vaginală
Patologia netumorală a glandei mamare
Tumori mamare benigne și maligne
Patologie tiroidiană netumorală
Patologie tiroidiană tumorală
Patologia glandei CSR.
Patologia glandei MSR.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom
Malformațiile SNC
Bolile vasculare ale SNC
Inflamațiile SNC și meningelui
Tumorile SNC și meningelui
Patologia netumorală a sistemului nervos periferic
Patologia tumorală a sistemului nervos periferic
Legislația română privind Anatomia Patologică
Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.
3.A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale).
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)A. Efectuarea necropsiei: 200B. Diagnostic histopatologic:
80001.Orientarea materialului prelevat chirurgical:
80002.Prelucrarea tehnică (includere la parafină):
1003.Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom):
804.Prelucrare tehnică (colorații uzuale):
1005.Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie):
3006.Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară:
3007.Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe:
15008.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie:
5009.Examinarea histopatologică din patologia urinară:
30010.Examinarea histopatologică din patologia pielii:
45011.Examinarea histopatologică din neuropatologie:
10012.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi:
80013.Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară:
15014.Examinarea histopatologică din patologia endocrină:
10015.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin:
100016.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin:
80017.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine:
10018.Examinarea histopatologică din patologia ovarului:
50019.Examinarea histopatologică din patologia testiculului:
10020.Examinarea histopatologică din patologia epididimului:
10021.Examinarea histopatologică din patologia prostatei:
20022.Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie):
80001.Frotiuri cervico-vaginale:
60002.Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.:
10003.Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.):
10002.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
1.Activitatea din laboratorul de histopatologie:
1.1.În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime (date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observație/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de diagnostic, antecedente patologice etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul;
1.2.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;
1.3.Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a diagnosticului;
1.4.Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.
1.5.Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adresează șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic;
1.6.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;
1.7.După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani.
2.Activitatea din prosectură:
2.1.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie, are suspiciuni de caz medico-legal. În cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologică și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare.
2.2.Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.
2.3.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților, stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo-patolog;
2.4.PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.
2.2.ObligațiiEtice, deontologice
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. Ordinului MS nr. 916/2006.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.
Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;
Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.
Respecta Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.
Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.
Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
Profesionale1. Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.
2.Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă.
3.Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.
4.Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale.
5.Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:
–țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;
–piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;
–în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)
6.Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează.
7.Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.
8.Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic.
9.Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.
10.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor;
11.Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).
12.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător;
13.După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.
14.Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia.
15.Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.
16.Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului.
17.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.
18.Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic.
19.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.
20.Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică.
21.Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.
22.Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnătura:!Imagine
Observații:
–nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂStructura modulelor și stagiilor de specialitate
DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGĂTIRE TEORETICĂ
200 de ore/an
Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.
2.Anestezie generală. (tehnici)
3.Anestezie locoregională. (tehnici)
4.Funcția respiratorie și anestezia.
5.Funcția cardiovasculară și anestezia.
6.Sistemul nervos și anestezia.
7.Tulburările metabolice și anestezia.
8.Funcția renală și anestezia.
9.Hemostaza și transfuzie.
10.Anestezie în chirurgia generală.
11.Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.
12.Anestezie în obstetrică.
13.Anestezie pediatrică.
14.Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.
15.Medicina de urgență și toxicologie.
16.Terapie intensivă în traumatologie.
17.Terapie intensivă cardiovasculară.
18.Terapie intensivă respiratorie.
19.Terapie intensivă neurologică.
20.Terapie intensivă metabolică și nutriție.
21.Terapie intensivă digestivă.
22.Terapie intensivă și patologia infecțioasă.
23.Terapie intensivă renală.
24.Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.
25.Tulburări multisistemice la bolnavii critici.
26.Evaluarea și etica.
27.Organizare, drepturi și responsabilități.PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
| Anestezie în chirurgia generală | ● 12 luni (200 ore curs) |
|---|---|
| Anestezie chirurgie ortopedică | ● 3 luni (50 ore curs) |
| Anestezie chirurgie urologică | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în obstetrică-ginecologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie cardiacă | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgia vasculară | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie toracică | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în neurochirurgie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie ambulatorie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie pediatrică | ● 2 ½ luni (50 ore curs) |
| Terapia durerii | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Bioetică | ● 2 Săpt. (20 ore curs) |
Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
| Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică | ● 18 luni (150 ore) (150 ore) |
| Terapie intensivă traumatologică | ● 3 luni (50 ore) |
| Unitate primiri urgențe | ● 3 luni (50 ore) |
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
| Cardiologie și boli vasculare Endocrinologie și boli metabolice Gastroenterologie și hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie | Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie |
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Tematica modulelor - lecțiilor conferință
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)
Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
● anestezice intravenoase
● sedative, hipnotice, psihotrope
● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
Durere-analgezie
● Fiziopatologia durerii
● Opiacee
● Alte analgetice
● Anestezice locale
Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
Farmacologia comparată a anestezicelor locale
Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională
Fizica
● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).
Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
● monitorizarea de rutină
● monitorizarea profunzimii anesteziei
● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
● monitorizarea ventilației
● monitorizare cardio-vasculară
● monitorizarea funcției renale
● monitorizarea temperaturii
● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)
–Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire
Perioada postanestezică imediată
–Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
● Anestezia regională intravenoasă
● Blocajele de nervi periferici
● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)
Terapia durerii
● Evaluarea durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii cronice
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale
Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
Farmacologie cardiovasculară
● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
● Anestezia la bolnav hipertensiv
● Anestezia la bolnav în șoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
● Anestezia pentru pontaje coronariene
● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
● Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
● Circulație extracoporeală
● Hipotensiune controlată
● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
Anatomie și fiziologie nervoasă
● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● Circulația cerebrală
● Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
● Edemul cerebral
● Stările de comă
● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
Monitorizarea funcției sistemului nervos central
Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
Anestezia în neurochirurgie
● Chirurgia intracraniană supratentorială
● Chirurgia fosei posterioare
● Chirurgia anevrismelor cerebrale
● Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
● hipotermia indusă și accidentală
● hipertermia malignă
● șocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
Anestezia la bolnavul diabetic
● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană
Anestezia în chirurgia paratiroidiană
Anestezia în chirurgia suprarenalei
● Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
● Tulburările funcției hipofizare
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
Hemostaza
● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
● Tulburările congenitale de hemostază
● Coagularea intravasculară diseminată
● Prevenirea trombozelor
Transfuzia
● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
● Sângele integral (recoltare, conservare)
● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
● Transfuzia de sânge și fracțiuni
● Transfuzia masivă
● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
● Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
● Ocluzia intestinală
● Anestezia pentru endoscopia digestivă
● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
● Anestezie pentru radiologie intervențională
Anestezia în chirurgia hepato-biliară
● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
● Anestezia în chirurgia hepatică
● Transplantul hepatic
● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
Anestezia în chirurgia plastică
● Reimplantări de membre
Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
Anestezia ambulatorie
Anestezia la bătrâni
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
● Laringectomie
● Chirurgie cu laser
● Endoscopie
● Chirurgia urechii medii
● Amigdalectomie, adenoidectomie
Anestezia în chirurgia oftalmologică
● Locoregională
● Anestezie pentru globul ocular
● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
Anestezia în chirurgia maxilo-facială
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
Modificările fiziologice din timpul sarcinii
● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
● Căile durerii
Fiziopatologie
● Transferul placentar al drogurilor anestezice
● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
● Suferința fetală acută și cronică
● Sarcina cu risc mare
● Eclampsia și preeclampsia
Analgezia obstetricală
Anestezia pentru expulzie
Anestezia pentru cezariană
Anestezia în urgențele obstetricale
Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
Reanimarea nou-născutului
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
● Evaluare și pregătire preoperatorie
● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
● Abordul venos
● Echilibrul hidroelectrolitic
● Transfuzia în anestezia pediatrică
● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
● Incidente și accidente perianestezice
Anestezie specifică
● Amigdalectomie și adenoidectomie
● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
● Copilul cu malformații congenitale cardiace
● Urgențele în anestezia pediatrică:
–urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:
–arsuri– politraumatisme
Analgezie postoperatorie
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum
MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
Organizarea unui sistem de medicină de urgență
Probleme medico-legale ale urgențelor
Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
Tehnici folosite în medicina de urgență
● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
● tehnici de resuscitare volemică
● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
● tehnici de monitorizare
Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
Urgențe hipertensive
Sindroame coronariene acute
Convulsii
Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
Intoxicații
● conduita generală în intoxicații
● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
● toxicomanii
● produse industriale și domestice– substanțe caustice
● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
● mușcătura de șarpe
Leziuni datorate temperaturiia. Hipertermia, șocul termicb. Hipotermia, degerăturile
Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
Răul de altitudine
Răul de decompresie
Accesul palustru grav
Îngrijirea pielii și a rănilor
Terorismul biologic și chimic
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
● Imagistica la politraumatizați
● Traumatisme craniocerebrale
● Traumatisme medulare
● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
● Traumatisme abdominale
● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
● Leziuni prin strivire
● Embolia grăsoasă
● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
Fiziologie
Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
● determinanții debitului cardiac
● reglarea presiunii arteriale
● principiile transportului și utilizării oxigenului
● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
Tehnici
● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
● ecocardiografie
● complicațiile angioplastiei
● monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcționare a transductorilorb. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afișared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
Patologie cardiovasculară
● șocul și complicațiile sale
● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
● infarctul miocardic și complicațiile sale
● aritmiile și tulburările de conducere
● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
● disecția de aortă
● ruptura anevrismului de aortă
● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
Terapie specifică cardiovasculară
● tratamentul vasoactiv și inotrop
● terapia trombolitică și anticoagulantă
● antianginoase
● antiaritmice
● soluții de umplere volemică
● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
● managementul urgențelor hipertensive
● metode de asistență ventriculară
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
Fiziologie
● reglarea ventilației
● mecanica ventilatorie
● fiziologia mușchilor respiratori
● schimburile gazoase
● variațiile capniei
Tehnici
● menținerea permeabilității căilor respiratoriia. managementul de urgență al căilor respiratoriib. intubația endo-trahealăc. traheostomia, deschisă și percutanăd. intubația prelungită vs. traheostomie
● ventilația mecanicăa. ventilație mecanică în presiune și volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicațiile ventilației mecaniced. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe. barotrauma și volutraumaf. criteriile de detubare și tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar
● oxigenoterapia
● oxigenarea hiperbară
● drenajul pleural
● imagistica toraco-pulmonară
● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
Patologie
● insuficiența respiratorie acutăa. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb. insuficiența respiratorie hipercapnicăc. insuficiența respiratorie cronică acutizată
● statusul astmatic
● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
● aspirația
● complicații respiratorii postoperatorii
● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
● obstrucția căilor respiratorii superioare
● fistule bronhopleurale
● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
● chilotoraxul
● hemoragia pulmonară și hemoptizia
● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul
Terapie
● oxid nitric și prostaglandine
● bronhodilatatoare
● analeptice respiratorii
● fluidificante bronșice
● kinesiterapia
● aerosoloterapie
● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
Fiziologie
● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● circulația cerebrală
● metabolismul cerebral
Tehnici
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
● Diagnosticul morții cerebrale
● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
Patologie
● Edemul cerebral
● Stările de agitație acută
● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
Evaluarea și prognosticul
● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului
● Statusul epilpetic
● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)
● Traumatisme cerebrale
● Traumatisme medulare
● Leziunea axonală
● Hipotermia accidentală
● Șocul caloric
● Hipertermia malignă
● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)
● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
Terapie
● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
● Sedarea în reanimare
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
Fiziologie
● Metabolismul apei și electroliților
● Echilibrul acido-bazic
● Reglarea glicemiei
● Necesarul nutrițional
● Termoreglarea
Tehnici
● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
Patologie
● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
● Tulburări acido-bazice
● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")
● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
● Feocromocitomul
● Insulinomul
● Tulburări metabolice moștenite
Terapie
● Terapie volemică
● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
● Managementul glicemiei
● Suportul nutriționala. Enteral și parenteralb. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriția și formule speciale
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
Fiziologia
● Fiziologia tubului digestiv
● Fiziologie hepatică
Tehnici
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Explorarea abdominală în reanimare
Patologie
● Hemoragiile digestive superioare
● Hemoragiile digestive inferioare
● Insuficiența hepatică acută fulminantă
● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
● Colecistita nelitiazică
● Ocluzia intestinală
● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
● Colite acute grave
● Icterul
● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
● Perforațiile acute ale tractului digestiv
● Ruptura de esofag
● Peritonitele postoperatorii
● Pancreatita acută cu șoc
● Fistulele digestive externe postoperatorii
● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
Terapie
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
● Profilaxia ulcerului de stress
● Modificatori ai tranzitului intestinal
● Transplantul hepatic
● MARS
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
Diagnosticul de infecție
Diagnosticul de sepsis
Clasificarea infecțiilor
Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
Riscul infecțios al personalului medical
Mecanismele rezistenței la antibiotice
Patologie
● Celulita și gangrena gazoasă
● Tetanos
● Infecții fungice
● Mediastinite
● Febra postoperatorie
● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic
Terapie
● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb. Precauții universalec. Izolarea
● Antibioprofilaxie în chirurgie
● Antibioterapie de primă intenție
● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
● Antivirale
● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
Fiziologie
● Formarea urinii
● Fiziologie renală
● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
Tehnici
● Interpretarea electroliților urinari
● Evaluarea oliguriei
● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
Patologie
● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută
● Insuficiența renală cronică
● Rabdomioliza
● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
● Sângerări ale tractului urinar
Terapie
● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
● Metode de epurare extrarenală
Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză
● Hemoperfuzia
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
● Trombocitopenia/trombopatia
● Coagularea intravasculară diseminată
● Fibrinoliza acută
● Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostază la nou-născut
Siclemia
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
● Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
● Indicațiile transfuziei
Imunologie și transplant
● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
● Imunosupresia
● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
● Bolile infecțioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produși de sânge
● Transfuzia de masă eritrocitară
● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
● Transfuzia de masă trombocitară
● Transfuzia de crioprecipitat
● Concentrate de factori specifici ai coagulării
● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
● Substituenți ai hemoglobinei
● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
● Eritropoetina
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:
–răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
● Modificări imunologice la bolnavul critic
● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
● Infecție, sepsis, șoc septic
● Tratamentul șocului septic
● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
● Sindromul de disfuncții organice multiple:
–cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
● Tratamentul SDOM
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
Evaluarea calității
Utilizarea statisticii medicale
Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții
Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)
2.Tezaurismoze (Hurlers, etc.)
3.Polimorfisme
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților
Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Baremul de activități practice
ANESTEZIA GENERALĂ
● Examenul preanestezic - 50
● Instalarea de linii venoase periferice - 200
● Instalarea de linii venoase centrale - 100
● Intubația traheală– orotraheală - 200– nasotraheală - 50
● Anestezia generală cu pivot volatil - 100
● Anestezie generală i.v. - 100
● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50
● Instalarea de sondă gastrică - 50
● Instalarea de sonde jejunale - 20
● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50
● Monitorizare EKG - 100
● Monitorizare puls oximetrie - 100
● Monitorizare capnografie - 100
● Monitorizare PVC - 50
● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10
● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100
● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10
● Poziționarea bolnavului pe masa de operație - 100
ANESTEZIA REGIONALĂ
● Rahianestezie - 50
● Anestezie peridurală simplă - 50
● Anestezie peridurală continuă - 20
● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20
● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10
● Anestezie regională intravenoasă - 10
● Blocaj de nerv sciatic - 10
● Blocaj de nervi intercostali - 20
● Analgezie intrapleurală - 10
● Anestezie regională la copil - 10
TERAPIE INTENSIVĂ
Libertatea căilor aeriene
● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200
● Intubația traheală– orală - 200– nazală - 50
● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50
Respirație-Ventilație
● Ventilație pe mască - 200
● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută - 200
● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200
● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor
● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100
● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100
● Bronhoscopie - 5
● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10
● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10
● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 300
● Oxigenoterapie - 200
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100
● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100
● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100
● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10
● Interpretarea CT pulmonare - 10
Circulație
● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 100
● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100
● Puncții venoase periferice - 500
● Instalarea de catetere venoase centrale:
–jugulară - 100– subclavie - 50– venă femurală - 50
● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10
● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50
● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50
● Pericardiocenteza - 5
● Instalarea de pacemaker transvenos - 5
● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50
● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50
● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100
● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100
● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50
● Interpretarea Rx - 20
● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100
● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200
● Resuscitare cardiorespiratorie - 100
● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50
● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5
● Ecocardiografie transtoracică - 50
● Ecocardiografie transesofagiană - 50
● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20
● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30
Sistemul nervos central
● Puncția lombară diagnostică - 20
● Monitorizarea EEG - 100
● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10
● Hipotermie indusă - 10
Rinichi
● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20
● Dializa peritoneală - 5
● Hemodializa - 10
● Hemofiltrare:
–50
Tub digestiv
● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200
● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25
● Instalarea de sonde Blackmore - 50
● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200
Hematologie - Transfuzie
● Recoltarea și conservarea sângelui - 50
● Determinări de grupe sanguine - 50
● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100
● Utilizarea componentelor de sânge - 200
● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100
● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100
● Plasmafereza - 20
Infecție
● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă
● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje
● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice
● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv
Metabolism - Nutriție
● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100
● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200
● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200
● Alimentația parenterală - 100
● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50
● Menținerea echilibrului termic - 200
Monitoare - Computere
● Calibrarea transducerilor
● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor
● Utilizarea computerelor în ATI
● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice
Trauma
● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5
● Metode de hemostază provizorie - 10
● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100
● Lavajul peritoneal diagnostic - 5
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul
Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului
2.Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.
Responsabil: Comisie națională de examinare
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.
Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
| Module | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | X | X | X | X | X |
| 2 | X | X | X | X | X |
| 3 | X | X | X | X | X |
| 4 | X | X | |||
| 5 | X | X | |||
| 6 | X | X | |||
| 7 | X | X | |||
| 8 | X | X | |||
| 9 | X | X | |||
| 10 | X | ||||
| 11 | X | ||||
| 12 | X | ||||
| 13 | X | ||||
| 14 | X | ||||
| 15 | X | ||||
| 16 | X | ||||
| 17 | X | ||||
| 18 | X | ||||
| 19 | X | ||||
| 20 | X | ||||
| 21 | X | ||||
| 22 | X | ||||
| 23 | X | ||||
| 24 | X | ||||
| 25 | X | ||||
| 26 | X | ||||
| 27 | X |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE
DURATA: 5 ani
STRUCTURA STAGIILORI. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luniA. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luniB. ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică)
Total = 600 ore curs
II. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni
Medicină internă 8,5 luni - din care:
–Medicină internă - 3,5 luni– Gastroenterologie - 1 lună– Nefrologie - 1 lună– Diabet și boli de nutriție - 1 lună– Medicină de urgență - 2 luni
Bioetică - 0,5 luni
Neurologie - 2 luni
Hematologie clinică - 1 lună
Pediatrie - 3 luni
Dermatologie - 1 lună
ATI - 2 luni
Pneumologie - 1 lună
B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 lunia. microbiologie medicală - 3 lunib. epidemiologie - 3 luni, din care:
● Controlul infecțiilor: 2 lună
● Vaccinări: 1 lună
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului - 5 ani
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 15 |
| MODULUL 1 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 120 ore curs |
| MODULUL 2 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 0,5 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 10 ore curs |
| MODULUL 3 | Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie - 1 lună (20 ore), nefrologie - 1 lună) (20 ore) |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8,5 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 148 ore |
| MODULUL 4 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 60 ore |
| MODULUL 5 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 32 ore |
| MODULUL 6 | Boli infecțioase - 5 luni Boli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică - 3 luni |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 128 ore curs |
| MODULUL 7 | ATI (infecții) |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 40 ore |
| MODULUL 8 | Hematologie clinică-oncologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 9 | Microbiologie medicală |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 84 ore |
| MODULUL 10 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 128 ore |
| MODULUL 11 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 80 ore |
| MODULUL 12 | Epidemiologie Controlul infecțiilor: 2 luni; Vaccinări: 1 lună |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 72 ore |
| MODULUL 13 | Dermatologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 14 | Pneumologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODUL 15 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS | 144 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 600 ore didactice, la care se adaugă 60 - 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 - 30% din activitate |
| Total ore pregătire practică | 70 - 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
Obiective generale1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.
2.Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice3. Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.
10.Să obțină abilități de leaderObiective specifice specialității de Boli Infecțioase1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.
5.Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.
6.Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități
Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module)Tematica lecțiilor conferința (600 ore)
1.Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.
2.Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.
3.Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.
4.Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.
5.Diagnosticul bolilor infecțioase:
5.1.Diagnostic pozitiv5.1.1. Date epidemiologice5.1.2. Date clinice5.1.3. Date de laborator5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).
6.Tratamentul antimicrobian:
6.1.Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.
6.2.Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
6.3.Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.
6.4.Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.
6.5.Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.
6.6.Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.
7.Tratamentul antiviral:
7.1.Clasificare.
7.2.Mecanisme de acțiune7.3. Chimioterapice antivirale.
7.4.Practica terapiei.
8.Terapia antifungică:
8.1.Clasificare.
8.2.Mecanisme de acțiune.
8.3.Chimioterapice antifungice.
8.4.Practica terapiei.
9.Terapia antiparazitară:
9.1.Clasificare9.2. Mecanisme de acțiune9.3. Chimioterapice antiparazitare.
9.4.Practica terapiei.
10.Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.
12.Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
13.Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.
14.Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
15.Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific și nespecific.
16.Infecții ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronșită acută
Otită externă și medie
Sinuzite
Infecții ale cavității orale, gâtului și capului
17.Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
Bronșite acute, bronșite cronice acutizate
Bronșiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
Abcesul pulmonar
Pleurezii
18.Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite
Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
19.Infecții ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
Infecții de shunt LCR
20.Infecții cutanate și de părți moi:
Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
Miozite, fasceite
Infecțiile plăgilor, arsurilor
21.Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată
Limfangite
22.Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diareei invazive (inflamatorii)
Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile
Toxiinfecții alimentare
Boala Whipple
23.Infecții intraabdominale
Peritonite
Supurații intraabdominale localizate
Abcese parenchimatoase
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
24.Hepatite virale acute și cronice.– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,25. Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
26.Infecții osteo-articulare:
Infecții ale articulațiilor native
Infecții asociate protezelor osoase și articulare
Osteomielita, Spondilodiscita
27.Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).
28.Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.
29.Infecții stafilococice.
30.Infecții pneumococice.
31.Infecții cu BGN.
32.Infecții meningococice.
33.Infecții cu anaerobi.
34.Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
35.Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecții cu virusul varicelo-zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic
36.Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).
37.Gripa.
38.Infecția urliana.
39.Difteria.
40.Tusea convulsivă.
41.Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
42.Febra tifoidă și paratifoida.
43.Dizenteria bacteriană.
44.Holera.
45.Trichmeloza.
46.Botulism.
47.Antrax.
48.Tetanos.
49.Gangrena gazoasă.
50.Bruceloza.
51.Listerioza. Toxoplasmoza52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
53.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
54.Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).
55.Erizipeloid Rosenbach.
56.Boala ghearelor de pisică.
57.Febra mușcăturii de șobolan.
58.Boli tropicale.a. Amibiazab. Leishmaniozec. Malariad. Schistosomiazee. Filariozef. Tripanosomiazag. Pestah. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze59. Infecția cu HIV.
60.Infecții la gazde imunocompromise:
–pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)
61.Infecții în sarcină și lehuzie62. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.
63.Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:
–Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64. Medicina de călătorie.
65.Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.
66.Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)Baremul activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 150,2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8. Puncția rahidiană: 10,9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale:
10.1.2.Structura programuluiMODUL 1 ANUL 1 - BOLI INFECȚIOASE - (6 luni)
Nr. ore curs = 120 ore
Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
Boli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.
1.Tratamentul antiinfecțiosa. importanța tratamentului antiinfecțios;b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)
2.Tratamentul antibacterian - clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:a. mecanisme de acțiune;b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale;c. efecte adverse;d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivăa. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificatb. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.
4.Efecte nedorite ale administrării de antibioticea. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteiab. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)
5.Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivăb. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.c. coci Gram pozitivi; MRSA, VREd. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativie. coci Gram negativi (gonococ, meningococ)f. anaerobi6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice - amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:
–utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.
7.Modalități de limitare a rezistenței microbiene.a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții - componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.
8.Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.b. Alte situații9. Tratamentul antiviral:a. Clasificare, mecanisme de acțiune.b. Indicații de administrare - situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.
10.Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.a. Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.b. Evoluții legate de rezistența la antifungice.
11.Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.
12.Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.
II. Teme activități practice
Interpretare antibiograme (100)
Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)
III. Obiective specifice
La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:
● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);
● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;
● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;
● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;
● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;
● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA - 0,5 luni
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)
1.Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.
2.Valori ale relației medic-pacient.
3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
4.Consimțământul informat.
5.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
6.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
7.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.
6.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.
7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.
8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.
9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.III. Obiective specific
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;
● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile;
● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
MODUL 3 ANUL 1MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni (32 ore)MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni
Nr. ore curs = 56 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.Cardiopatia ischemică.
2.Infarctul miocardic acut.
3.Tulburările de conducere ale inimii.
4.Tulburările de ritm ale inimii.
5.Pericardite neinfecțioase.
6.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
7.Cordul pulmonar cronic.
8.Insuficiența cardiacă congestivă.
9.Hipertensiunea arterială esențială și secundară.
10.Tromboflebite.
11.Dislipidemiile.
12.Reumatismul articular acut.
13.Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
14.Dislipidemiile.
15.Artrite reactive.
16.Terapia biologică în bolile reumatismale.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.
2.Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului;
● hipertrofiile atriale și ventriculare;
● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;
● cardiomiopatii;
● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;
3.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III. Obiective specifice
● abordarea pacientului hipertensiv;
● abordarea pacientului cu sdr. anemic;
MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.Evaluarea primară și secundară a pacientului.
2.Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.
3.Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.
4.Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.
5.Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7. Mijloace de transport ale pacientului critic.
8.Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.
9.Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.
11.Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.
12.Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II. Teme activități practice (50 ore)
1.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet.
2.Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley.
3.Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.
4.Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).
5.Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.
6.Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:
–enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
MODUL 3 ANUL 2DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE - 1 lună (20 ore)DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.
3.Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.
4.Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.
5.Principii de tratament a diabetului zaharat.II. Teme activități practice
● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.
● Profilul glicemic: tehnică și interpretare.
● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.
● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.
III. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate;
● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc
● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore)
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Ciroza hepatică postvirală.
2.Bolile inflamatorii intestinale.
3.Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.
4.Ascita - management.
5.Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.
6.Icterele.
7.Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.
8.Boala ulceroasă.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2. Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)3. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
4.Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivăIII. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
NEFROLOGIE - 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Insuficiența renală acută.
3.Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.
4.Complicațiile infecțioase ale hemodializei.
5.Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.
6.Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.II. Teme activități practice1. Îngrijirea accesului vascular.
2.Interpretarea modificărilor ionogramei.
3.Stabilirea indicațiilor hemodializei.
4.Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III. Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
–realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE - 3 luni
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.
2.Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.
3.Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.
4.Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.
5.Sindromul hemoragipar.
6.Sindromul convulsivant.
7.Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
8.Abdomenul acut.
9.Intoxicații.
10.Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.
11.Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.
12.Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).
13.Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.
14.Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II. Teme activități practice1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.
2.Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.
3.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.
4.Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.
5.Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.
6.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.
7.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 - 1 an, 1 - 3 ani, 4 - 7 ani, 7 - 14 ani și adolescenți.
8.Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.
9.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).
10.Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:
● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 - 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;
● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;
● facă anamneza, examenul clinic;
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;
● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.
MODUL 5 ANUL 2 - NEUROLOGIE - 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
3.Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.II. Teme activități practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
2.Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
3.Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.
4.Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile SNC;
● efectueze un examen neurologic complet;
● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;
● asigure managementul infecțiilor SN;
● identifice riscurile vitale;
● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență.
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 - BOLI INFECȚIOASE
Nr. ore curs = 128 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
A. BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc - (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1. SepsisI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic - scoruri, profilaxie.
II. Teme activități practice (10 ore)
1.Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.
2.Recoltarea unei hemoculturi.
3.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
4.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.
5.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);
● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;
● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;
● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;
● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;
● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;
● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.
2.Endocardite infecțioase
Endocardita infecțioasă pe valva nativă
Endocardita infecțioasă pe valva protezată
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiția endocarditei infecțioase.
Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.
II. Teme activități practice1. Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.
2.Aplicarea scorurilor de severitate.
3.Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).
3.Recoltarea unei hemoculturi.
4.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
5.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.
6.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă;
● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă;
● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.
3.INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1.Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).
2.Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale3. Mielite, nevrite4. Abces cerebral5. Empiem sub - și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6. Infecții de șunt LCR
Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.
II. Teme activități practice (50 ore)
1.Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.
2.Aplicarea criteriilor de diagnostic.
3.Efectuarea puncției lombare.
4.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
5.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.
6.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;
● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice;
● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc - meningita meningococică);
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.
Alte infecții severeA. Infecții intraabdominaleB. PeritoniteC. Supurații intraabdominale localizateD. Abcese parenchimatoaseE. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocoliteF. Trichineloza.G. Botulism.H. Antrax.I. Tetanos.J. Gangrena gazoasă.K. Bruceloza.L. Difteria.B. Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.
2.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.
3.Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.
5.Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.
2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
5.Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.
6.Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.Biostatistică:
1.Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;
2.Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;
3.Proiectarea unui studiu pe eșantion;
4.Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
–utilizeze programul EpiInfo;
–realizeze studii de cercetare;
–să întocmească o bibliografie adecvată.
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luni
Ore de curs/lună/săptămână - 5 ore/săpt x 8 = 40 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)
3.Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)
5.Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Tehnici de suport ventilator artificial7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.
8.Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecaniceIII. Obiective specifice.
● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"
● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)
● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
MODULUL 8 ANUL 3 - HEMATOLOGIE CLINICĂ - ONCOLOGICĂ
Ore de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1.Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
2.Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.
3.Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.
4.Limfoame maligne: diagnostic.
5.Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).
6.Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.
7.Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.II. Teme activități practice1. Interpretarea unei hemoleucograme:
30.2.Interpretarea unei medulograme:
5.3.Interpretarea probelor de coagulare:
10.4.Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului:
5.5.Transfuzia de sânge - indicații, tehnică, riscuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
–recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc)
MODULUL 9 - ANUL 3+4 - MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 84
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.
2.Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.
3.Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.
4.Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:
–Infecții SNC;
–Infecții oftalmologice;
–Infecții în sfera ORL;
–Infecții de tract respirator superior;
–Infecții de tract respirator inferior;
–Infecții ale aparatului cardio-vascular;
–Infecții de tract digestiv;
–Infecții de tract uro-genital;
–Infecții osteoarticulare;
–Infecții tegumentare și de părți moi;
–Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;
–Afecțiuni parazitare.
5.Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.
6.Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.
7.Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare).
GENETICĂ MOLECULARĂ1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.
2.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.
3.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.
II. Teme activități practice1. preparatul proaspăt între lamă și lamelă:
50.2.Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe:
50.4.Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:
–exsudat faringian: 50– spută: 30– urocultură: 30– coprocultură: 20– hemocultură: 30– LCR: 20– secreții purulente:
504.Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor:
300.5.Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale:
50.6.Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări):
30.7.Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi:
50.8.Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase:
50.9.Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).III. Obiective specifice
Se va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:
● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;
● Etapele diagnosticului de laborator:
a)recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;
b)transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;
c)prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:
–bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;
–serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;
–molecular: detecție de acizi nucleici;
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 128
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Infecții asociate îngrijirilor medicale - 3 luni2. Infecții digestive - 2 luni3. Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc - 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Infecții nozocomiale date generale.
2.Mecanisme de rezistență la antibiotice.
3.Politici de antibioticoterapie.
4.Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.
5.Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.
6.Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.
7.Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.
8.Infecțiile protezelor.
9.Bacteriemia de cateter.
10.Diareea post-antibiotice.
11.Profilaxia și tratamentul escarelor.
12.Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice.
13.Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II. Teme activități practice1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.
3.Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.
4.Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
5.Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.
6.Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.
7.Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.
8.Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.
9.Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.
11.Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.
A. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșita acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite
● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.
B. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.
● Bronșiolita.
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii
C. Infecții cutanate și de părți moi:
● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
● Miozite, fasceite
● Infecțiile plăgilor, arsurilor
D. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. LimfangiteE. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
● Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.
● Diareei invazive (inflamatorii).
● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.
● Toxiinfecții alimentare.
● Boala Whipple
● Infecții genitale
● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni)BOLI INFECȚIOASE:
1.Infecția HIV (2 luni),2. Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 80 ore
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).
2.Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).
3.Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).
4.Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).
5.Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).
6.Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).
7.Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).
8.Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).
9.Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).
10.Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).
11.Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II. Teme activități practice1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).
2.Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).
3.Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).
4.Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).
5.Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).
6.Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).
7.Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).
8.Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).
9.Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).
10.Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).
11.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).
7.Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;
● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;
● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;
● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;
● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;
● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.2. Hepatite virale acute și cronice
● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E
● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D
III. Obiective specifice
● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;
● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;
● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă;
● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice.
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 72 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Proces infecțios. Focar epidemiologie.
2.Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
3.Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.b. Exanteme febrile.c. Infecții digestive.d. Infecții ale SNC și periferic.e. Infecții cu transmitere parenterală.f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.
4.Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.
5.Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.II. Teme activități practice1. Studii (anchete) epidemiologice:
8.2.Triajul epidemiologie:
2.3.Supravegherea bolilor infecțioase:
2.4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități:
2.5.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere:
2.6.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
5.7.Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).III. Obiective specifice
● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă
● Să realizeze triajul epidemiologic
● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lună
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Infecții cutanate virale.
2.Urticaria.
3.Eczeme/dermatite.
4.Prurigouri.
5.Vasculite.
6.Reacții cutanate postmedicamentoase.
7.Eritrodermiile.
8.Purpure.
9.Boli buloase.
10.Sifilisul dobândit și congenital.
11.Alte infecții cu transmitere sexuală.II. Teme activități practice1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2.Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.III. Obiective specifice
● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.
● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)
Ore de curs/lună/săptămână = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă2. BPOC.
3.Pleurezii neinfecțioase.
4.Insuficiență respiratorie acută și cronică.II. Teme activități practice1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;
2.interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;
3.efectuarea toracocentezei (%);
4.interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;
● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;
● managementul efectelor adverse la terapie;
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE1. Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc - 3 luni2. Zoonoze - 3 luni3. Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții - 3 luni
Ore de curs/lună/săptămână = 144 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specificeA. Infecțiile la femeia gravidă1. Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală - imunizări ce pot fi recomandate.
2.Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).
3.Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.
4.Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice - atitudine5. Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.
6.Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membraneB. Infecțiile nou-născutului și ale copilului1. Sepsisul neonatal2. Rubeola3. Rujeola4. Roseola infantum și megaleritemul infecțios5. Scarlatina6. Infecția cu virusul varicelo-zosterian7. Tusea convulsivă8. Infecția urlianăC. ToxoplasmozaD. Infecția cu ListeriaII. Teme activități practice1. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
2.diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
3.diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
4.conduita terapeutică.III. Obiective specifice
● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive;
● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;
● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților;
● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor
● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).
E. Boli tropicale, Medicina călătoruluiI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)
1.Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.
2.Agenți antiparazitari.
3.Vectori: noțiuni generale.
4.Malaria5. Filarioze limfatice și leishmaniaza6. Amoebiaza și schistosomiaza7. Strongiloidoza și tripanosomiaza8. Febre hemoragice9. Diareea călătorului10. Dengue, Zika, Chikungunya11. Vaccinuri necesare pentru călătorii12. Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13. Profilaxia generală a infecțiilor tropicale14. Noțiuni generale de bioterorism15. Arme biologice16. Planul de pandemieII. Teme activități practice (2 luni)
1.Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale3. Metodele diagnostice paraclinice4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor5. Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;
● noțiunile generale despre vectori;
● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;
● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.
● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).
F. Zoonoze
● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
● Leptospiroze.
● Boala Lyme. Febra recurentă.
● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
● Erizipeloid Rosenbach.
● Boala ghearelor de pisică.
● Febra mușcăturii de șobolan.
II. Teme activități practice1. Anamneza pacientului2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.
3.Metodele diagnostice paraclinice.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:
● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară
● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale
● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic
● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Boli Infecțioase"I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 - 9)II. Proba clinică de Boli infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de Boli Infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
Bibliografie propusă:
Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist.
Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.
Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății
Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE!Imagine
EXCELL-MED
Creșterea calității educației medicale prin standardizare și inovare
Cod MySMIS 336593
PROGRAM: SĂNĂTATE
Obiectivul de politică 4: O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale
Prioritatea 3: Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale și asupra stării de sănătate
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CARDIOLOGIE
| SEMNĂTURA | ||
|---|---|---|
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREȘTI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT ȘI POSTUNIVERSITARĂ | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA DIRECȚIA DE REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GRIGORE T. POPA" DIN IAȘI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE “GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "VICTOR BABEȘ" TIMIȘOARA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| CONSILIU ȘTIINȚIFIC DE SPECIALITATE | SEMNĂTURA | |
| VINEREANU Dragoș - UMF CAROL DAVILA | ÎNTOCMIT | |
| POP Dana - UMF CLUJ | ÎNTOCMIT | |
| ISTRĂTOAIE Octavian - UMF CRAIOVA | ÎNTOCMIT | |
| STĂTESCU Cristian - UMF IAȘI | ÎNTOCMIT | |
| FRIGY Attila -UMF TG. MUREȘ | ÎNTOCMIT | |
| IONAC Adina-Tatiana -UMF TIMIȘOARA | ÎNTOCMIT |
1.CADRUL GENERAL1.1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Cardiologia este specialitatea medicală care se ocupă cu prevenția, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pe termen lung a bolilor inimii și ale sistemului cardiovascular, acute sau cronice, congenitale sau dobândite, utilizând metode moderne de evaluare și terapii farmacologice și intervenționale, precum și dispozitive specifice, într-o abordare bazată pe dovezi științifice și educație medicală continuă, cu scopul ameliorării prognosticului cardiovascular.
1.2.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Standardele europene de pregătire în specialitatea cardiologie au ca scop formarea unui medic cardiolog competent. Cardiologul se ocupă, în principal, de îngrijirea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, iar conceptele de cardiologie și medicină cardiovasculară pot fi utilizate interschimbabil.
Curriculumul în cardiologie prevede un număr cumulat de 9240 de ore de activități didactice și practice pe durata a 6 ani. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică (inclusiv studiul individual) acoperă ~30%, restul de ~70% fiind dedicată activităților practice.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note, precum și de certificarea nivelului de competență în conformitate cu cerințele curriculum-ului.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute, totodată, evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
Obiective generale:
1.Formarea unui medic specialist cardiolog competent, capabil să practice cardiologia generală în mod autonom și sigur;
2.Asigurarea unei pregătiri ample, bazată pe competențe, care să acopere întreg spectrul patologiei cardiovasculare, indiferent de eventuale subspecializări ulterioare (atestate de studii complementare);
3.Dobândirea integrată de cunoștințe, abilități clinice și procedurale, precum și de atitudini profesionale, conforme cu standardele europene;
4.Capacitatea de a oferi îngrijire cardiovasculară de calitate, atât în situații clinice acute, cât și cronice;
5.Dezvoltarea competențelor de lucru în echipă multidisciplinară și de coordonare a îngrijirii pacientului cardiovascular;
6.Integrarea principiilor de prevenție cardiovasculară, epidemiologie și sănătate publică în practica clinică;
7.Pregătirea pentru evaluare și practică, bazată pe nivele de competență și încredere profesională, conform standardelor UEMS (EPAs - Entrustable Professional Activities), cu atingerea nivelurilor progresive de autonomie profesională;
8.Formarea unei atitudini de învățare pe tot parcursul vieții ("Continuous Medical Education" - CME), adaptată progresului științific rapid al cardiologiei;
9.Dezvoltarea capacității de analiză critică a literaturii medicale și de aplicare a medicinei bazate pe dovezi.
1.3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Îngrijirea pacienților cu boli cardiovasculare cuprinde o gamă largă de activități clinice, atât de urgență, cât și elective. Cardiologii trebuie să dețină cunoștințe nu doar despre procesele patologice subiacente, ci și despre metodele diagnostice și terapeutice disponibile, precum și o înțelegere a importanței epidemiologiei și a potențialului de prevenție a bolilor cardiovasculare. De asemenea, cardiologii trebuie să aibă o înțelegere largă a nevoilor cardiovasculare ale pacienților individuali și ale comunităților în care aceștia trăiesc.
Pentru a asigura o îngrijire optimă a pacienților, cardiologii trebuie să aibă capacitatea de a lucra ca membri sau lideri ai unor echipe și sisteme care implică alți profesioniști din domeniul sănătății. Cardiologii care își desfășoară activitatea atât ca specialiști în spital, cât și în comunitate, trebuie să își integreze activitatea cu cea a colegilor din asistența medicală primară din comunitate, precum și cu medici cu specialitatea ATI, medici specialiști în imagistică medicală, chirurgie cardiovasculară, sau medici din alte specialități. Cardiologia oferă o gamă largă de oportunități pentru cercetare, iar formarea în această specialitate este concepută pentru a facilita oportunități de carieră academică.
Obiective specifice:
1.Dobândirea competenței de a evalua și gestiona pacienți cu boli cardiovasculare în ambulatoriu, spital și unități de terapie intensivă cardiologică (USTACC);
2.Dezvoltarea competențelor în imagistică cardiacă multimodală (ecocardiografie, TC cardiacă, RM cardiacă, medicină nucleară);
3.Managementul sindroamelor coronariene acute și cronice;
4.Managementul bolile cardiace valvulare, inclusiv patologia protezelor valvulare și endocardita;
5.Managementul tulburărilor de ritm și conducere, inclusiv al pacienților cu dispozitive implantabile (stimulatoare cardiace, defibrilatoare interne - ICD, dispozitive de resincronizare cardiacă - CRT);
6.Managementul insuficienței cardiace acute și cronice, inclusiv al cauzelor acestora (cardiomiopatii; bolile pericardului; tumorile cardiace, etc.), precum și al disfuncției cardiace la pacienții cu boli oncologice;
7.Capacitatea de a gestiona eficient urgențe cardiovasculare majore, inclusiv prin absolvirea unui curs certificat de resuscitare cardiorespiratorie (suport vital avansat) în cadrul modulului de terapie intensivă cardiologică (USTACC), în conformitate cu reglementările în vigoare;
8.Aplicarea strategiilor de prevenție primară și secundară, recuperare cardiovasculară și cardiologie sportivă;
9.Efectuarea și interpretarea investigațiilor cardiologice de bază și avansate, cu nivel progresiv de autonomie documentat;
10.Dobândirea competențelor de comunicare, etică medicală, leadership și colaborare interdisciplinară;
11.Dezvoltarea rolului de "cardiolog-cercetător", prin evaluarea critică a celor mai recente date din literatura de specialitate. Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate sau publicate.
1.4.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate prin nivelele de competență și încredere profesională, conform UEMS (EPAs - Entrustable Professional Activities):
Nivel 1 - Observator: Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical.
Nivel 2 - Cu supraveghere directă: Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a îndrumătorului/coordonatorului de formare.
Nivel 3 - Cu supraveghere indirectă: Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil imediat (în minute) din partea îndrumătorului/coordonatorului de formare.
Nivel 4 - Autonom (cu supraveghere de la distanță): Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a îndrumătorului/coordonatorului de formare, dar cu suport accesibil în cca 20-30 minute, în persoană sau la telefon, din partea îndrumătorului/coordonatorului de formare.
Abilitate fundamentală/nivel EPA:
1.Imagistică1.1. Evaluarea pacientului prin una sau mai multe metode imagistice / 41.2. Evaluarea pacientului prin ecocardiografie: transtoracică / 4; transesofagiană / 2; ecografie vasculară / 21.3. Evaluarea pacientului prin rezonanță magnetică cardiacă / 11.4. Evaluarea pacientului prin tomografie computerizată cardiacă / 11.5. Evaluarea pacientului prin tehnici de medicină nucleară / 12. Boala coronariană2.1. Managementul pacientului cu simptome sugestive de boală coronariană / 42.2. Managementul pacientului cu sindrom coronarian acut / 42.3. Managementul pacientului cu sindrom coronarian cronic / 42.4. Evaluarea pacientului prin angiografie coronariană / 23. Valvulopatii3.1. Managementul pacientului cu insuficiență aortică / 43.2. Managementul pacientului cu stenoză aortică / 43.3. Managementul pacientului cu insuficiență mitrală / 43.4. Managementul pacientului cu stenoză mitrală / 43.5. Managementul pacientului cu insuficiență tricuspidiană / 43.6. Managementul pacientului cu stenoză tricuspidiană / 43.7. Managementul pacientului cu insuficiență pulmonară / 43.8. Managementul pacientului cu stenoză pulmonară / 43.9. Managementul pacientului cu valvulopatii multiple / 43.10. Managementul pacientului cu proteze valvulare / 43.11. Managementul pacientului cu endocardită / 44. Tulburări de ritm4.1. Managementul pacientului cu palpitații / 44.2. Managementul pacientului cu pierderea stării de conștiență / 44.3. Managementul pacientului cu fibrilație atrială / 44.4. Managementul pacientului cu flutter atrial / 44.5. Managementul pacientului cu tahiaritmii supraventriculare / 44.6. Managementul pacientului cu aritmii ventriculare / 44.7. Managementul pacientului cu bradiaritmii / 44.8. Managementul pacientului cu canalopatii / 34.9. Managementul pacientului cu stimulator cardiac / 34.10. Managementul pacientului cu defibrilator implantabil / 34.11. Managementul pacientului cu terapie de resincronizare cardiacă / 35. Insuficiența cardiacă5.1. Managementul pacientului cu semne și simptome de insuficiență cardiacă / 45.2. Managementul pacientului cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă / 45.3. Managementul pacientului cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție prezervată / 45.4. Managementul pacientului cu insuficiență cardiacă acută / 45.5. Managementul pacientului cu cardiomiopatie / 45.6. Managementul pacientului cu boli ale pericardului / 45.7. Managementul pacientului cu disfuncție de cord drept / 45.8. Managementul pacientului cu tumori cardiace / 45.9. Managementul pacientului oncologic cu disfuncție cardiacă / 46. Terapia intensivă cardiacă6.1. Managementul pacientului instabil hemodinamic / 46.2. Managementul pacientului după stop cardiorespirator resuscitat / 46.3. Managementul pacientului cardiac critic / 46.4. Managementul pacientului după intervenție coronariană percutană / 46.5. Managementul pacientului după intervenție de chirurgie cardiovasculară / 46.6. Managementul pacientului cardiac în paliație / 47. Prevenția, recuperarea, cardiologia sportivă7.1. Managementul aspectelor cardiovasculare la atleți / 47.2. Managementul pacientului cu hipertensiune arterială / 47.3. Managementul pacientului cu dislipidemie / 47.4. Managementul patologiei cardiovasculare la pacientul diabetic / 47.5. Managementul pacientului în prevenție primară / 47.6. Managementul pacientului în prevenție secundară / 47.7. Prevenția și recuperarea la pacientul cu boală cardiovasculară / 48. Pacientul cardiac în alte circumstanțe8.1. Managementul pacientului cu boli ale aortei / 48.2. Managementul pacientului cu traumatism cardiac sau aortic / 38.3. Managementul pacientului cu boală arterială periferică / 48.4. Managementul pacientului cu boală venoasă tromboembolică / 48.5. Managementul pacientului cu trombembolism pulmonar / 48.6. Managementul pacientului cu hipertensiune pulmonară / 38.7. Managementul pacientului adult cu boală cardiacă congenitală / 48.8. Managementul gravidei cu simptome sau boli cardiace / 48.9. Efectuarea unui consult cardiologic / 4
Tehnica fundamentală/Nivel de competență/Număr de proceduri recomandat:
ECG / 4 / 1000 (E/I)
ECG de efort / 4 / 200 (E/I)
Monitorizare ECG pe termen lung (Holter) / 4 / 300 (E/I)
Teste cardiopulmonare / 3 / 25 (A/I)
Monitorizarea ambulatorie a TA (ABPM) / 4 / 300 (E/I)
Ecocardiografii transtoracice / 4 / 350 (E/I)
Ecocardiografii transesofagiene / 2 / 30 (A/I)
Ecografii vasculare / 2 / 100 (E/I)
Ecografii de stres / 2 / 25 (A/I)
Explorarea prin tehnici de medicină nucleară / 1 / 25 (I)
Angiografie coronariană TC / 1 / 25 (I)
TC cardiacă / 1 / 25 (I)
RM cardiacă / 1 / 25 (I)
Puncții arteriale și venoase / 4 / 200 (E)
Cateterism cardiac (stâng și drept) / 2 / 50 (A/I)
Biopsie endomiocardică / 1 / 5 (I)
Coronarografie / 2 / 200 (A/I)
Intervenții coronariene percutane (PCI) / 1 / 50 (A)
Intervenții structurale cardiace / 1 / 20 (A)
Chirurgie cardiovasculară / 1 / 20 (A)
Programare stimulator / 2 / 100 (A/I)
Programare ICD / CRT / 2 / 50 (A/I)
Implantare stimulator temporar / 4 / 50 (A/E)
Implantare stimulator permanent / 1 / 30 (A)
Implantare ICD / CRT / 1 / 20 (A)
Studii electrofiziologice / 1 / 25 (A)
Intervenții electrofiziologice (ablații) / 1 / 10 (A)
Cardioversii electrice / 4 / 100 (E)
Pericardiocenteze / 4 / 20 (A/E)
Prezentări de cazuri clinice / 25 (E)
Prezentări de referate științifice / 25 (E)
E = efectuat; I = interpretat; A = asistat.
2.ORGANIZAREA PROGRAMULUI2.1. DURATA PROGRAMULUI
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 | Medicină internă |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 15 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 606 ore curs/15 luni/60 săptămâni |
| MODULUL 2 | ATI |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 3 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 120 ore curs/3 luni/12 săptămâni |
| MODULUL 3 | Neurologie |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 80 ore curs/2 luni/8 săptămâni |
| MODULUL 4 | Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 80 ore curs/2 luni/8 săptămâni |
| MODULUL 5 | Endocrinologie |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 80 ore curs/2 luni/8 săptămâni |
| MODULUL 6 | Cardiologie clinică și explorări neinvazive |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 12 luni (pentru toți rezidenții în cardiologie programul de pregătire va începe cu 6 luni din acest modul) |
| ore de curs/luna/săptămână | 484 ore curs/12 luni/48 săptămâni |
| MODULUL 7 | Terapie intensivă cardiologică (USTACC) |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 6 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 242 ore curs/6 luni/24 săptămâni |
| MODULUL 8 | Ecocardiografie și alte tehnici imagistice |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 6 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 242 ore curs/6 luni/24 săptămâni |
| MODULUL 9 | Cardiologie intervențională |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 6 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 242 ore curs/6 luni/24 săptămâni |
| MODULUL 10 | Aritmologie intervențională |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 6 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 242 ore curs/6 luni/24 săptămâni |
| MODULUL 11 | Cardiologie preventivă și recuperare |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 3 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 120 ore curs/3 luni/12 săptămâni |
| MODULUL 12 | Chirurgie cardiovasculară |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 3 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 120 ore curs/3 luni/12 săptămâni |
| MODULUL 13 | Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 5 1/2 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 220 ore curs/5 1/2 luni/22 săptămâni |
| MODULUL 14 | Bioetică |
| numărul de săptămâni/luni/modul | 2 săptămâni (1/2 lună) |
| ore de curs/luna/săptămână | 22 ore curs/1/2 lună/2 săptămâni |
| Total ore pregătire teoretică (30-45% din total) | 2900 ore |
| Total ore pregătire practică (70-55% din total) | 6340 ore |
2.2.STRUCTURA PROGRAMULUI1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2.A. Trunchi comun - 2 ani
● MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) - 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o secție aparținând unei specialități medicale - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie, geriatrie, oncologie, boli infecțioase; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)
● ATI (I.2) - 3 luni (poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD)
● NEUROLOGIE (I.3) - 2 luni
● DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4) - 2 luni
● ENDOCRINOLOGIE (I.5) - 2 luni
2.B. Cardiologie - 4 ani
● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) - 12 luni
● TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC) (I.7) - 6 luni
● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, TC cardiacă, RM cardiacă) (I.8) - 6 luni
● CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.9) - 6 luni
● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) - 6 luni
● CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11) - 3 luni
● CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.12) - 3 luni
● STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGĂTIRII ÎNTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8, I.9, I.10) SAU CERCETARE (I.13) - 5 1/2 luni
● BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună
N.B. Primele 6 luni de pregătire vor fi efectuate în cadrul modulului de cardiologie clinică și explorări neinvazive (I.6), pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS, urmate de modulul de medicină internă și modulele din trunchiul comun. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativă.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ANUL VI | ||||||||||
| I.6 | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 |
| MODULUL 1 | Medicină internă (15 luni) - anul I, 6 luni, și anul II, 9 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o secție aparținând unei specialități medicale - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie, geriatrie, oncologie, boli infecțioase; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție) |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 606 ore |
| Ore pregătire practică | 1320 ore |
| Tematică | 1. Principii de diagnostic în medicina internă: a. diagnostic clinic b. diagnostic de laborator c. diagnostic imagistic 2. Sepsisul, SIRS 3. Infecții nosocomiale 4. Șocul 5. Bronșita cronică și emfizemul pulmonar 6. Astmul bronșic 7. Boli infecțioase pulmonare 8. Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza 9. Bronșectaziile și abcesul pulmonar 10. Neoplasmul pulmonar 11. Boli ale pleurei 12. Sindromul mediastinal 13. Sindromul de detresă respiratorie acută 14. Insuficiența respiratorie cronică 15. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări 16. Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative 17. Colagenozele și vasculitele 18. Infecțiile articulare 19. Boala artrozică 20. Osteoporoza 21. Anemiile 22. Leucemiile 23. Limfoamele maligne 24. Sindroamele mieloproliferative 25. Tulburările de coagulare și hemostaza 26. Glomerulopatii acute și cronice 27. Nefropatiile obstructive 28. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite 29. Neoplasmul renal și al căilor urinare 30. Insuficiența renală acută și cronică 31. Dializa și transplantul renal 32. Bolile esofagului 33. Gastritele și ulcerul peptic 34. Sindroamele de malabsorbție 35. Neoplasmul esofagian și gastric 36. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului 37. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulcerativă și boala Crohn) 38. Abdomenul acut 39. Hemoragiile digestive 40. Hepatitele acute 41. Hepatitele cronice 42. Ciroza hepatica 43. Tumorile hepato-biliare 44. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare 45. Pancreatitele acute și cronice 46. Neoplasmul de pancreas 47. AIDS - forme de manifestare 48. Antibioterapia 49. Vaccinologia |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea capacității de efectuare a anamnezei și examenului clinic complet, cu formularea diagnosticului pozitiv și diferențial în principalele boli de medicină internă. 2. Dobândirea competențelor de interpretare corectă a investigațiilor de laborator și imagistice necesare diagnosticului și monitorizării bolilor de medicină internă. 3. Însușirea principiilor de diagnostic și management în urgențele de medicină internă, incluzând sepsisul, SIRS, șocul, insuficiența respiratorie acută și sindromul de detresă respiratorie acută. 4. Însușirea principiilor de diagnostic și management al afecțiunilor respiratorii acute și cronice, inclusiv BPOC, astm bronșic, infecții pulmonare, boli interstițiale, neoplasm pulmonar și tuberculoză. 5. Însușirea principiilor de diagnostic și management al bolilor infecțioase, cu utilizarea rațională a antibioterapiei și prevenirea infecțiilor nosocomiale, inclusiv la pacientul cu HIV/AIDS, precum si vaccinoterapia. 6. Însușirea principiilor de diagnostic și management în bolile hematologice, reumatologice și tulburările de coagulare, cu recunoașterea urgențelor specifice. 7. Însușirea principiilor de diagnostic și management în patologia renală, digestivă și hepato-biliară, incluzând insuficiența renală acută și cronică, hemoragiile digestive, hepatitele, ciroza și pancreatitele. 8. Formarea abilităților de comunicare cu pacientul și familia, a abilităților de lucru în echipă multidisciplinară, de respectare a normelor de etică medicală și siguranță a pacientului. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice | Toracocenteze: 10 manevre (E) Paracenteze: 10 manevre (E) Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (I) |
| minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovări modulului de pregătire | Teste funcționale hepatice: 150 buletine (I) Teste funcționale renale: 150 buletine (I) Buletine hematologice: 150 buletine (I) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile cinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Diagnosticul și managementul bolilor hematologice |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Diagnosticul și managementul inițial al pacientului cu infecții și sepsis - Diagnosticul și managementul pacientului cu insuficiență respiratorie - Diagnosticul și managementul bolilor respiratorii cronice - Efectuarea procedurilor invazive de bază în medicină internă - Diagnosticul și managementul patologiei digestive și hepato-biliare - Diagnosticul și managementul patologiei renale și hidroelectrolitice |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultări imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea clinică completă a pacientului de medicină internă - Interpretarea investigațiilor paraclinice uzuale - Comunicare profesională și lucru interdisciplinar medic cardiolog - medic internist |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2 | A.T.I. (3 luni) - poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 120 ore |
| Ore pregătire practică | 264 ore |
| Tematică | 1. Comele 2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic) 3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido- bazic 4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic) 5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice 6. Principiile anesteziei locale și generale 7. Principiile circulației extracorporale 8. Resuscitarea cardiopulmonară 9. Circulația asistată mecanic: balon intra-aortic de contrapulsație, ECMO, alte tehnici 10. Evaluarea preoperatorie 11. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile) 12. Indicațiile și tehnica dializei acute |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea capacității de evaluare clinică rapidă și structurată a pacientului critic, cu recunoașterea precoce a stărilor amenințătoare de viață și stabilirea priorităților terapeutice în A.T.I. și UPU/SMURD (dacă este cazul). 2. Însușirea competențelor de bază în managementul căilor aeriene, oxigenoterapie, ventilație non-invazivă și inițierea ventilației mecanice invazive, sub supraveghere adecvată. 3. Dobândirea competențelor de aplicare a algoritmilor de resuscitare cardiopulmonară avansată, incluzând defibrilarea și cardioversia electrică, cu participare activă la manevrele de resuscitare. 4. Dobândirea capacității de monitorizare și management inițial al instabilității hemodinamice și al șocului, în special al șocului cardiogen, incluzând abordul arterial și venos central, cu utilizarea vasopresoarelor și agenților inotrop pozitivi, precum si a mijloacelor de suport circulator mecanic. 5. Însușirea principiilor de interpretare a gazometriei arteriale și de diagnostic și corectare a tulburărilor acido-bazice și hidro-electrolitice la pacientul critic. 6. Dobândirea competențelor de evaluare preoperatorie și de monitorizare și tratament al pacientului în perioada postoperatorie precoce, precum și recunoașterea indicațiilor pentru tehnici de suport de organ (ex. suport circulator, hemodializă, hemofiltrare, etc). |
| 7. Dezvoltarea abilităților de comunicare, lucru în echipă multidisciplinară, documentare medicală corectă și respectare a principiilor de siguranță a pacientului și etică profesională în A.T.I. | |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Intubația oro-traheală: 20 (pe manechin) și 10 pe “viu” (E) Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20 (E) Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 10 pe “viu” (E) Reechilibrare acido-bazică: 60 profiluri (I) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării) Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profiluri (I) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării) Mijloace de suport circulator mecanic: 5 (A) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Managementul căilor aeriene și al ventilației (oxigenoterapie, ventilație non-invazivă, inițiere ventilație mecanică invazivă) - Aplicarea algoritmilor de resuscitare cardiopulmonară avansată (ALS) - Abord vascular arterial și venos central la pacientul critic - Recunoașterea indicațiilor pentru tehnici de suport de organ și circulație asistată mecanic |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Evaluarea inițială a pacientului critic și stabilirea priorităților terapeutice - Diagnosticul și corectarea tulburărilor acido- bazice și hidro-electrolitice - Evaluarea preoperatorie și managementul postoperator precoce al pacientului critic |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Managementul pacientului instabil hemodinamic - Managementul pacientului după stop cardiorespirator resuscitat - Colaborarea interdisciplinară medic cardiologi - medic ATI |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | Neurologie (2 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 ore |
| Ore pregătire practică | 176 ore |
| Tematică | 1. Examenul clinic și paraclinic în neurologie 2. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale 3. Accidente vasculare cerebrale (ischemice și hemoragice) 4. Hemoragia subarahnoidiană 5. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral 6. Meningitele 7. Tulburările de somn 8. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea capacității de efectuare a examenului clinic neurologic complet și de recunoaștere a principalelor sindroame neurologice relevante pentru practica cardiologică. 2. Însușirea principiilor de utilizare și interpretare a investigațiilor paraclinice în neurologie, în special în bolile cerebrovasculare acute și cronice. 3. Însușirea principiilor de diagnostic și management inițial al afecțiunilor cerebrovasculare, incluzând accidentele vasculare cerebrale ischemice și hemoragice, precum și hemoragia subarahnoidiană. 4. Dobândirea capacității de participare la îngrijirea și recuperarea pacientului cu accident vascular cerebral, în colaborare interdisciplinară. 5. Înțelegerea interacțiunilor dintre bolile neurologice și patologia cardiovasculară, cu recunoașterea implicațiilor clinice și terapeutice specifice. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovări modulului de pregătire | Examen clinic neurologic complet: 30 (E) Evaluare inițială a pacientului cu deficit neurologic acut: 10 (E) Evaluare neurologică a pacientului cu accident vascular cerebral în evoluție: 10 (E) CT cerebral (ischemic/hemoragic): 30 (I) IRM cerebral: 10 (I) Doppler carotidian și vertebral: 25 (A/I) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Diagnosticul și managementul pacientului cu meningită - Diagnosticul și managementul pacientului cu tulburări de somn |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Interpretarea investigațiilor paraclinice neurologice (CT, IRM, Doppler carotidian/vertebral) - Diagnosticul și managementul inițial al accidentului vascular cerebral ischemic - Diagnosticul și managementul inițial al accidentului vascular cerebral hemoragic și al hemoragiei subarahnoidiene - Îngrijirea pacientului post-AVC |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Efectuarea examenului clinic neurologic și recunoașterea principalelor sindroame neurologice - Evaluarea inițială a pacientului cu deficit neurologic acut |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Colaborarea interdisciplinară neurologie - cardiologie |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 4 | Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice (2 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 ore |
| Ore pregătire practică | 176 ore |
| Tematică | 1. Diabetul zaharat tip 1 2. Diabetul zaharat tip 2 3. Complicațiile diabetului zaharat și urgențele metabolice 4. Obezitatea 5. Dislipidemiile și sindromul metabolic 6. Hipoglicemiile 7. Tezaurismozele cu afectare cardiacă 8. Afectarea cardiovasculară în diabetul zaharat |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea capacității de diagnostic și clasificare a diabetului zaharat (tip 1 și tip 2), cu interpretarea testelor de laborator specifice și evaluarea statusului metabolic. 2. Însușirea principiilor de tratament al diabetului zaharat, inclusiv măsuri non-farmacologice și farmacologice, cu adaptarea terapiei în funcție de profilul pacientului. 3. Dobândirea competențelor de recunoaștere și management inițial al dezechilibrelor acute ale diabetului zaharat, incluzând hipoglicemiile și comele diabetice, în colaborare cu echipa multidisciplinară. 4. Însușirea principiilor de diagnostic și management al obezității, dislipidemiilor și sindromului metabolic, cu evaluarea riscului cardiovascular asociat. 5. Integrarea medicației normoglicemiante cardioprotectoare în schema de tratament la persoanele cu boală cardiovasculară și diabet zaharat. 6. Înțelegerea relației dintre diabetul zaharat și patologia cardiovasculară, cu integrarea măsurilor de prevenție și tratament cardiovascular în managementul pacientului diabetic. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovări modulului de pregătire | Test de toleranță orală la glucoză: 30 buletine (I) Profiluri dislipidemice: 100 buletine (I) Interpretarea unui profil glicemic ambulator (AGP) furnizat de sisteme de monitorizare glicemică continuă (cu focus pe pacienți cu DZ tip 2): 10 buletine (I) Scheme de insulinoterapie și ajustarea dozelor de insulina: 30 de cazuri (E/A) Tratamentul ceto-acidozei diabetice severe: 5 cazuri (A) Tratamentul stării hiperglicemice hiperosmolare: 2 cazuri (A) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Managementul ceto-acidozei diabetice severe și al stării hiperglicemice hiperosmolare |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Stabilirea și ajustarea tratamentului diabetului zaharat tip 1 și tip 2 - Recunoașterea și abordarea inițială a hipoglicemiilor și a complicațiilor acute ale diabetului |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Evaluarea pacientului cu suspiciune de diabet zaharat și interpretarea investigațiilor metabolice - Managementul inițial al pacientului cu diabet zaharat decompensat |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Managementul aspectelor cardiovasculare la pacientul diabetic - Managementul pacientului cu dislipidemie - Evaluarea riscului cardiovascular și integrarea măsurilor preventive - Colaborarea interdisciplinară medic cardiolog - medic diabetolog |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 5 | Endocrinologie (2 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 ore |
| Ore pregătire practică | 176 ore |
| Tematică | 1. Endocrinologie generală - mecanisme, semiologie, teste cu erori posibile 2. Manifestări cardio-vasculare în bolile endocrine 3. Patologia tiroidiană (tireotoxicoze, hipotiroidie, management pacient sub amiodaronă, prevenția tireotoxicozei indusă de iod, inclusiv substanțe de contrast) 4. HTA secundară endocrină 5. Insuficiența corticosuprarenală 6. Secreția în exces de GH - acromegalie; insuficiența hipofizară - consecințe cardiovasculare 7. Hipocalcemie, hipercalcemie - algoritm diagnostic și plan de management 8. Hormonii sexuali și riscul cardiovascular 9. Obezitatea ca boală endocrino-cardio- metabolică 10. Urgențele endocrine ce trebuie recunoscute de cardiolog |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor privind hormonii și mecanismele de reglare neuroendocrină, cu înțelegerea impactului acestora asupra aparatului cardiovascular. 2. Însușirea principiilor de diagnostic și management al patologiei axei hipotalamo- hipofizare, incluzând tumorile hipofizare și hipopituitarismul. 3. Însușirea principiilor de diagnostic și management a bolilor tiroidei și paratiroidelor, cu evaluarea implicațiilor cardiovasculare asociate. 4. Însușirea principiilor de diagnostic și management al hipertensiunii arteriale secundare de cauză endocrină. 5. Însușirea principiilor de diagnostic și management a sindroamelor endocrine complexe, cu accent pe implicațiile cardiovasculare. 6. Recunoașterea urgențelor endocrine și tratamentul inițial. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Determinări hormonale: 75 buletine (I) Ecografia și scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (I) Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie, CT): 30 (I) Screening HTA secundară: 10 cazuri (A/E) Interpretare funcție tiroidiană: 10 cazuri (A/E) Ecografie cervicală anterioară: 10 cazuri (A/E) Teste dinamice funcție hipofizară: 2 cazuri (A/E) Algoritm diagnostic diselectrolitemii: 4 cazuri (A/E) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Abordarea pacientului cu sindroame poliglandulare - Managementul pacientului cu sindrom carcinoid - Evaluarea tulburărilor de diferențiere sexuală |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Managementul pacientului cu boli ale hipofizei - Evaluarea și managementul pacientului cu boli ale glandelor paratiroide |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Evaluarea pacientului cu manifestări cardiovasculare de cauză endocrină - Diagnosticul și managementul hipertensiunii arteriale secundare endocrine - Evaluarea clinică și paraclinică a pacientului cu boli ale tiroidei - Prevenție hipertiroidie indusă de substanța de contrast - Interpretarea investigațiilor hormonale uzuale în context clinic - Integrarea patologiei endocrine în evaluarea globală a pacientului cardiovascular - Tratament inițial urgențe endocrine |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Colaborarea interdisciplinară endocrinologie- cardiologie și managementul integrat al cazurilor clinice |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 6 | Cardiologie clinică și explorări neinvazive (12 luni) - anul I, primele 6 luni, și anul III, 6 luni |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 484 ore |
| Ore pregătire practică | 1056 ore |
| Tematică | 1. Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular 2. Fiziologia aparatului cardiovascular 3. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare 4. Anamneza si examenul clinic în cardiologie 5. Electrocardiograma (standard, de efort, monitorizare ECG pe termen lung) 6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular 7. Tehnici moderne imagistice (TC, RM) 8. Explorarea prin tehnici de medicina nucleara 9. Testele cardiopulmonare și explorările respiratorii în bolile cardiovasculare 10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare 11. Ateroscleroza 12. Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management) 13. Sindroamele coronariene acute 14. Sindroamele coronariene cronice 15. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare, multiple) 16. Indicațiile chirurgicale/intervenționale în valvulopatii 17. Protezele valvulare 18. Cardiopatiile congenitale ale adultului 19. Patologia cordului operat 20. Endocarditele infecțioase 21. Tulburările de ritm și de conducere 22. Sincopa și pierderea stării de conștiență 23. Moartea subită cardiacă 24. Insuficiența cardiacă (acută și cronică) 25. Șocul cardiogen 26. Miocarditele și cardiomiopatiile 27. Bolile pericardului 28. Tumorile cardiace 29. HTA primară și secundară 30. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară 31. Tromboembolismul pulmonar 32. Cordul pulmonar cronic 33. Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale 34. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine 35. Determinările cardiovasculare în bolile hematologice 36. Cardio-oncologia 37. Afectarea renală și bolile cardiovasculare 38. Sarcina și bolile cardiovasculare 39. Traumatismele cardiovasculare 40. Bolile aortei 41. Bolile arterelor periferice 42. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) 43. Bolile venelor 44. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) 45. Cordul atletic 46. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice 47. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace 48. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară 49. Utilizarea inteligenței artificiale în cardiologie 50. Interpretarea critică a studiilor clinice și metodologia cercetării în cardiologie |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor fundamentale privind embriologia, anatomia, fiziologia și bazele genetice ale aparatului cardiovascular, necesare înțelegerii mecanismelor fiziopatologice ale bolilor cardiovasculare. 2. Dobândirea capacității de efectuare a anamnezei și examenului clinic cardiovascular complet, cu formularea diagnosticului pozitiv și diferențial la pacientul cu patologie cardiovasculara. 3. Însușirea principiilor de utilizare și interpretare a electrocardiogramei (ECG standard, de efort și monitorizare ECG pe termen lung) în patologia cardiovasculară. 4. Dobândirea competențelor de utilizare și interpretare a explorărilor imagistice non- invazive în cardiologie, incluzând radiologia convențională, TC cardiaca, RM cardiacă, explorările radionuclidice și testele cardiopulmonare. 5. Dobândirea competențelor de diagnostic și management al hipertensiunii arteriale primare și secundare, cu evaluarea globală a riscului cardiovascular. 6. Dobândirea competențelor de diagnostic și management în sindroamele coronariene acute și cronice și ateroscleroza sistemică. 7. Dobândirea competențelor de diagnostic și management în bolile cardiace structurale, incluzând valvulopatii, proteze valvulare, cardiopatii congenitale ale adultului, endocardita infecțioasă și patologia cordului operat. 8. Dobândirea competențelor de diagnostic și management al tulburărilor de ritm și de conducere, al sincopei și al riscului de moarte subită cardiacă. 9. Dobândirea capacității de diagnostic și management al insuficienței cardiace acute și cronice, șocului cardiogen, miocarditelor, cardiomiopatiilor și bolilor pericardului. 10. Dobândirea competențelor de diagnostic și management al patologiei vasculare și cardio- pulmonare, incluzând bolile aortei, bolile arterelor periferice, boala venoasa tromboembolică, tromboembolismul pulmonar și hipertensiunea arterială pulmonară. 11. Dobândirea competențelor de diagnostic și management al pacientului cardiac în alte circumstanțe patologice (chirurgie non-cardiacă, neoplazii, boli endocrine, boli inflamatorii sistemice, etc). 12. Dobândirea competențelor privind utilizarea corectă a terapiilor cardiovasculare moderne, evaluarea pacientului cardiac pentru intervenții necardiace, interpretarea studiilor clinice, utilizarea tehnologiei informatice și analiza cost- eficiență în cardiologie. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | ECG: 1000 buletine (E/I) ECG de efort: 200 teste (E/I) Monitorizare ECG pe termen lung (Holter): 300 teste (E/I) Teste cardiopulmonare: 25 teste (A/I) Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (ABPM): 300 teste (E/I) Cardioversii electrice: 100 manevre (E) Pericardiocenteze: 20 manevre (A/E) Prezentări de cazuri clinice: 25 prezentări (E) Prezentări de referate științifice: 25 prezentări (E) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Managementul pacientului cu canalopatii - Managementul pacientului cu traumatism cardiac sau aortic - Managementul pacientului cu hipertensiune pulmonară |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Managementul pacientului cu simptome sugestive de boală coronariană - Managementul pacientului cu sindrom coronarian acut - Managementul pacientului cu sindrom coronarian cronic - Managementul pacientului cu insuficiență aortică - Managementul pacientului cu stenoză aortică - Managementul pacientului cu insuficiență mitrală - Managementul pacientului cu stenoză mitrală - Managementul pacientului cu insuficiență tricuspidiană - Managementul pacientului cu stenoză tricuspidiană - Managementul pacientului cu insuficiență pulmonară - Managementul pacientului cu stenoză pulmonară - Managementul pacientului cu valvulopatii multiple - Managementul pacientului cu proteze valvulare - Managementul pacientului cu endocardită - Managementul pacientului cu palpitații - Managementul pacientului cu pierderea stării de conștiență - Managementul pacientului cu fibrilație atrială - Managementul pacientului cu flutter atrial - Managementul pacientului cu tahiaritmii supraventriculare - Managementul pacientului cu aritmii ventriculare - Managementul pacientului cu bradiaritmii - Managementul pacientului cu semne și simptome de insuficiență cardiacă - Managementul pacientului cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă - Managementul pacientului cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție prezervată - Managementul pacientului cu insuficiență cardiacă acută - Managementul pacientului cu cardiomiopatie - Managementul pacientului cu boli ale pericardului - Managementul pacientului cu disfuncție de cord drept - Managementul pacientului cu tumori cardiace - Managementul pacientului oncologic cu disfuncție cardiacă - Managementul patologiei cardiovasculare la atleți - Managementul pacientului cu hipertensiune arterială - Managementul pacientului cu boli ale aortei - Managementul pacientului cu boală arterială periferică - Managementul pacientului cu boală venoasă tromboembolică - Managementul pacientului cu trombembolism pulmonar - Managementul pacientului adult cu boală cardiacă congenitală - Managementul gravidei cu simptome sau boli cardiace - Efectuarea unui consult cardiologic |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 7 | Terapie intensivă cardiologică (USTACC) (6 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | Tematica MODULULUI 6, dedicată urgențelor cardiovasculare, completată cu: 1. Importanța pregătirii în resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală 2. Suportul vital de bază (SVB) 3. Suportul vital avansat (SVA) 4. Resuscitarea în condiții speciale 5. Sindromul post-resuscitare 6. Aspectele etice ale resuscitării 7. Organizarea echipei de resuscitare |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru recunoașterea rapidă a stopului cardio-respirator și inițierea corectă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară și cerebrală. 2. Deprinderea manevrelor de Suport Vital de Bază (SVB) și Suport Vital Avansat (SVA), cu |
| aplicarea algoritmilor standard de resuscitare în diferite contexte clinice. 3. Dobândirea competențelor de participare activă la resuscitarea cardiopulmonară în condiții speciale, cu adaptarea conduitei terapeutice la particularitățile pacientului și ale contextului clinic. 4. Însușirea principiilor de management al pacientului în perioada post-resuscitare, inclusiv recunoașterea și tratamentul sindromului post- resuscitare. 5. Înțelegerea și aplicarea principiilor etice și medico-legale ale resuscitării cardiopulmonare. 6. Dobândirea capacității de lucru eficient în cadrul echipei de resuscitare, cu înțelegerea rolurilor și responsabilităților fiecărui membru și participarea, pe durata modulului, la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară, conform cerințelor de formare. | |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Resuscitare cardiopulmonară - Suport Vital de Bază (SVB): 50 cazuri (E) Resuscitare cardiopulmonară - Suport Vital Avansat (SVA): 30 cazuri (A/E) Defibrilare electrică externă: 30 manevre (E) Cardioversie electrică de urgență: 20 manevre (E) Managementul căilor aeriene în context de resuscitare: 30 cazuri (A) Administrarea medicației de resuscitare: 30 cazuri (E) Resuscitare în condiții speciale (hipotermie, electrocutare, sarcină etc.): 10 cazuri (A) Managementul sindromului post-resuscitare: 20 cazuri (A) Participare la organizarea și coordonarea echipei de resuscitare: 20 situații (A) Participare la curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară (certificat): 1 curs (E) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Resuscitarea cardiopulmonară în condiții speciale - Aspectele etice ale resuscitării - Organizarea și coordonarea echipei de resuscitare în situații complexe |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Aplicarea algoritmilor de Suport Vital Avansat (SVA) - Defibrilarea și cardioversia electrică de urgență - Managementul căilor aeriene în context de resuscitare - Administrarea medicației în cadrul resuscitării |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Integrarea măsurilor post-resuscitare în planul terapeutic |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Recunoașterea stopului cardio-respirator și inițierea resuscitării - Inițierea și coordonarea Suportului Vital de Bază (SVB) - Conducerea inițială a echipei în resuscitarea de bază, până la preluarea de către un cadru medical cu nivel de pregătire superior - Managementul pacientului după stop cardiorespirator resuscitat - Managementul pacientului instabil hemodinamic - Managementul pacientului cardiac critic - Managementul pacientului cardiac în paliație - Colaborarea interdisciplinară și documentarea completă a manevrelor de resuscitare |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 8 | Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (6 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | Tematica MODULULUI 6, dedicată utilizării tehnicilor imagistice în patologia cardiovasculară, completată cu: 1. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler 2. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional 3. Tehnica examenului Doppler spectral și color 4. Aparatura ecocardiografică (detaliile tehnice) 5. Examenul ecocardiografic normal 6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler 7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale 8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice 9. Evaluarea ecografică a valvei pulmonare și tricuspide 10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare 11. Ecocardiografia în bolile miocardului 12. Ecocardiografia în bolile pericardului 13. Evaluarea ecografică în cardiopatia ischemică 14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng 15. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului drept și a atriilor 16. Evaluarea ecografică a tumorilor intracardiace 17. Evaluarea ecografică a bolile aortei 18. Ecocardiografia în bolile cardiace congenitale 19. Ecografia arterelor membrelor inferioare 20. Ecografia venelor periferice 21. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune. Modalități de examinare. 22. Ecocardiografia de stres: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale, indicații,contraindicații, reacții adverse, precauții. 23. Ecocardiografia de contrast: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații,precauții. 24. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică. 25. Doppler-ul tisular si speckle-tracking: tehnică, utilitate clinică. 26. Imagistica prin rezonanță magnetică (RM) cardiacă: principii, tehnică, indicații clinice, interpretare. 27. Tomografia computerizată (CT) cardiacă și coronariană: principii, tehnică, indicații clinice, interpretare. 28. Tehnici de medicina nucleara: principii, tehnică, indicații clinice, interpretare. 29. Alte tehnici imagistice cardiovasculare (imagistică multimodală, tehnici hibride): indicații și implicații clinice. |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind principiile fizice ale ultrasunetelor și efectului Doppler, aparatura ecocardiografică și tehnicile de examinare ecocardiografică. 2. Dobândirea competențelor de efectuare și interpretare a ecocardiografiei transtoracice, cu recunoașterea aspectelor normale și patologice cardiovasculare. 3. Însușirea principiilor de evaluare ecocardiografică a bolilor valvulare, cardiomiopatiilor, bolilor pericardului, cardiopatiei ischemice și a funcției ventriculare. 4. Dobândirea competențelor de utilizare și interpretare a tehnicilor ecocardiografice avansate, incluzând ecocardiografia transesofagiană, de stres, de contrast, tridimensională, Doppler tisular și speckle-tracking. 5. Dobândirea capacității de utilizare și interpretare a ecografiei vasculare periferice. 6. Însușirea principiilor de interpretare a investigațiilor imagistice cardiovasculare complementare (RM cardiacă, TC cardiacă, tehnici de medicină nucleară) și integrarea acestora într-o abordare multimodală a diagnosticului cardiovascular. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Ecocardiografii transtoracice: 350 (E/I) Ecocardiografii transesofagiene: 30 (A/I) Ecografii vasculare: 100 (E/I) Ecografii de stres: 25 (A/I) RM cardiacă: 25 (I) TC cardiacă: 25 (I) Angiografie coronariană TC: 25 (I) Explorarea tehnici medicina nucleara: 25 (I) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Evaluarea pacientului prin RM cardiacă - Evaluarea pacientului prin TC cardiacă - Evaluarea pacientului prin tehnici de medicină nucleară |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Evaluarea pacientului prin ecocardiografie transesofagiană - Evaluarea pacientului prin ecocardiografie de stres - Evaluarea pacientului prin ecografie vasculară periferică |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Aplicarea tehnicilor ecocardiografice avansate (Doppler tisular, speckle-tracking, 3D) |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Evaluarea pacientului prin ecocardiografie cardiacă transtoracică - Selectarea indicației optime pentru imagistica multimodală - Interpretarea imagisticii multimodale si integrarea acesteia în contextul clinic. |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 9 | Cardiologie intervențională (6 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | Tematica MODULULUI 6, dedicată cardiologiei intervenționale în patologia cardiovasculară, completată cu: 1. Anatomia coronariană 2. Fiziologia circulației coronare 3. Diagnosticul invaziv în cardiologie 4. Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații 5. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații 6. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST 7. Tehnicile intervenționale complementare (FFR, OCT, etc.) 8. Intervențiile structurale cardiace 9. Arteriografia periferică 10. Angioplastia periferica, renală și carotidiană: indicații, tehnică, complicații 11. Managementul pacientului după intervenție coronariană percutană |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind anatomia coronariană și fiziologia circulației coronare, necesare înțelegerii indicațiilor și limitărilor procedurilor intervenționale. 2. Însușirea principiilor de diagnostic invaziv în cardiologie, incluzând cateterismul cardiac stâng și drept, coronarografia și ventriculografia, cu interpretarea corectă a datelor obținute. 3. Dobândirea competențelor de a participa la procedurile de angioplastie coronariană percutană, inclusiv în sindroamele coronariene acute, cu recunoașterea complicațiilor și a conduitei terapeutice adecvate. 4. Însușirea principiilor de utilizare a tehnicilor intervenționale complementare și a metodelor diagnostice invazive avansate, a intervențiilor structurale, precum și a procedurilor vasculare non-coronariene. 5. Dezvoltarea abilităților de lucru în echipă în laboratorul de cardiologie intervențională, cu respectarea principiilor de siguranță a pacientului, radioprotecție și integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în managementul pacientului cu patologie cardiovasculară. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Puncții arteriale și venoase: 200 (E) Cateterism cardiac (stâng și drept): 50 (A/I) Coronarografii: 200 (A/I) Intervenții coronariene percutane (PCI): 50 (A) Biopsie endomiocardică: 5 (I) Intervenții structurale cardiace: 20 (A) Intervenții periferice percutane: 20 (A) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Intervenții coronariene percutane (PCI) - Intervenții structurale cardiace - Intervenții periferice percutane - Biopsia endomiocardică - Managementul complicațiilor majore intervenționale |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Evaluarea pacientului prin coronarografie, cateterism cardiac stâng și drept - Participarea la PCI (pregătirea materialelor, asistare procedurală) - Aplicarea principiilor de radioprotecție și siguranță în laborator |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Interpretarea imaginilor angiografice - Integrarea datelor invazive în decizia terapeutică - Managementul complicațiilor minore ale procedurilor invazive |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Efectuarea puncțiilor arteriale și venoase - Evaluarea indicației de diagnostic invaziv și pregătirea pacientului pentru procedură - Redactarea completă și corectă a rapoartelor de procedură invazivă - Managementul pacientului după intervenție coronariană percutană - Colaborarea interdisciplinară (cardiologie clinică, cardiolog intervenționist, ATI, chirurgie cardiacă) |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 10 | Aritmologie intervențională (6 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | Tematica MODULULUI 6, dedicată tulburărilor de ritm și de conducere, completată cu: 1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic 2. Indicațiile studiului electrofiziologic 3. Diagnosticul electrofiziologic 4. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie 5. Tratamentul intervențional al aritmiilor 7. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente 8. Stimularea cardiacă temporară 9. Stimularea cardiacă permanentă 10. Defibrilatorul implantabil 11. Terapia de resincronizare cardiacă 12. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile 13. Urmărirea dispozitivelor implantabile |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind bazele electrofiziologiei cardiace, indicațiile și principiile studiului electrofiziologic și ale diagnosticului electrofiziologic. 2. Însușirea principiilor de diagnostic și tratament intervențional al aritmiilor, incluzând tehnicile de cartografiere și indicațiile ablației prin radiofrecvență. 3. Dobândirea competențelor de participare la implantarea și managementul stimulatoarelor cardiace temporare și permanente, cu înțelegerea indicațiilor și a tehnicii procedurale. 4. Însușirea principiilor de utilizare și urmărire a dispozitivelor implantabile complexe (defibrilator cardiac implantabil și terapie de resincronizare cardiacă), inclusiv recunoașterea complicațiilor și malfuncțiilor. 5. Dobândirea capacității de programare și interpretare a parametrilor dispozitivelor de stimulare cardiacă și de integrare a acestora în managementul clinic al pacientului cu aritmii. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Implantare stimulator cardiac temporar: 50 (A/E) Implantare stimulator cardiac permanent: 30 (A) Programare stimulator: 100 (A/I) Programare ICD / CRT: 50 (A/I) Implantare ICD / CRT: 20 (A) Studii electrofiziologice: 25 (A) Intervenții electrofiziologice (ablații): 10 (A) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Indicațiile și managementul studiilor electrofiziologice - Intervențiile electrofiziologice (ablații) - Implantarea stimulator permanent, ICD și CRT - Managementul complicațiilor majore ale procedurilor aritmologice |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - Recunoașterea și managementul inițial al complicațiilor procedurale |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Managementul pacientului cu stimulator cardiac - Managementul pacientului cu defibrilator implantabil - Managementul pacientului cu terapie de resincronizare cardiacă |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Implantarea de stimulator cardiac temporar - Urmărirea postprocedurală a pacienților cu dispozitive implantabile - Evaluarea indicației pentru stimulare cardiacă temporară și permanentă - Integrarea rezultatelor electrofiziologice în managementul pacientului cu patologie cardiovasculară - Colaborarea cardiolog clinician - electrofiziolog |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 11 | Cardiologie preventivă și recuperare(3 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 120 ore |
| Ore pregătire practică | 264 ore |
| Tematică | Tematica MODULULUI 6, dedicată cardiologiei preventive și recuperării cardiovasculare, completată cu: 1. Evaluarea riscului cardiovascular 3. Profilaxia bolilor cardiovasculare înainte de un eveniment cardiovascular major (primară) 4. Profilaxia bolilor cardiovasculare după un eveniment cardiovascular major (secundară) 5. Recuperarea după sindroamele coronariene acute 6. Recuperarea în insuficiența cardiacă 7. Recuperarea bolnavului după chirurgia cardiovasculară 8. Recuperarea în alte boli cardiovasculare |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea capacității de identificare și evaluare a factorilor de risc cardiovascular și de calcul al riscului cardiovascular global, utilizând scoruri și instrumente validate. 2. Însușirea principiilor de prevenție primară și secundară a bolilor cardiovasculare, cu elaborarea planurilor terapeutice personalizate pentru reducerea riscului cardiovascular. 3. Dobândirea competențelor de participare la programele de recuperare cardiovasculară după sindroame coronariene acute, insuficiență cardiacă și intervenții chirurgicale cardiace. 4. Dobândirea capacității de alcătuire și implementare a unui program educațional și de antrenament personalizat, adaptat particularităților clinice și funcționale ale pacientului cardiovascular. 5. Dezvoltarea abilităților de consiliere a pacientului privind modificarea stilului de viață, monitorizarea evoluției pe termen mediu și colaborarea interdisciplinară în cadrul recuperării cardiovasculare. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Elaborarea unui plan de prevenție primară și secundară cardiovasculară: 50 cazuri (E) Participarea la programe de recuperare cardiovasculară: 30 cazuri (A) Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat: 10 cazuri (E) Monitorizarea evoluției pacientului inclus într-un program de recuperare cardiovasculară: 15 cazuri (E) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Abordarea interdisciplinară în prevenția cardiovasculară (recuperare, nutriție, psihologie) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Evaluarea factorilor de risc cardiovascular și calculul riscului cardiovascular global - Managementul pacientului în prevenție primară - Managementul pacientului în prevenție secundară - Prevenția și recuperarea la pacientul cu boală cardiovasculară |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 12 | Chirurgie cardiovasculară (3 luni) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 120 ore |
| Ore pregătire practică | 264 ore |
| Tematică | 1. Chirurgia valvulopatiilor 2. Chirurgia de "bypass" aorto-coronarian 3. Chirurgia bolilor cardiace congenitale 4. Chirurgia în endocarditele infecțioase 5. Chirurgia aortei 6. Chirurgia arterelor periferice, renale și carotide 7. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculara 8. Patologia cordului operat |
| Obiective educaționale | 1. Dobândirea cunoștințelor privind indicațiile, principiile și tehnicile chirurgicale utilizate în chirurgia cardiovasculară. 2. Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară, cu recunoașterea complicațiilor precoce și tardive. 3. Însușirea principiilor de management al pacientului cu cord operat, inclusiv monitorizarea hemodinamică, tratamentul complicațiilor și colaborarea interdisciplinară. 4. Dobândirea capacității de participare la intervențiile de chirurgie cardiovasculară, inclusiv a intervențiilor hibrid, cu înțelegerea etapelor operatorii și a rolului echipei chirurgicale. 5. Dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare în echipa multidisciplinară „heart team” (chirurgie cardiovasculară, cardiologie, ATI, etc), cu integrarea eficientă a acestora în actul medical. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Chirurgie cardiovasculară: 30 intervenții (A) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - Intervenții de chirurgie cardiovasculara - Managementul intraoperator și rolul echipei chirurgicale |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - Evaluarea și monitorizarea pacientului pre și postoperator precoce în chirurgia cardiovasculară - Recunoașterea și raportarea complicațiilor postoperatorii frecvențe |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Managementul pacientului pe termen lung după intervenția de chirurgie cardiovasculară - Colaborarea interdisciplinară medic cardiolog - medic chirurg cardiovascular |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 13 | Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare (5 luni și 14) |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 220 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală); în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, pregătirea teoretică și practică va consta în aprofundarea cunoștințelor dobândite în cadrul modulelor corespunzătoare. |
| Ore pregătire practică | 484 ore |
| Tematică | Tematica modulelor I.8, I.9, I.10 (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). În cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală: 1. Medicina bazată pe dovezi 2. Noțiuni de epidemiologie generală 3. Noțiuni de bază de statistică medicală 4. Cum să scrii un protocol de cercetare științifică medicală 5. Interpretarea critică a studiilor clinice 6. Conceperea și redactarea unui articol științific 7. Cum să faci o prezentare științifică medicală 8. Rolul AI în cercetarea științifică |
| Obiective educaționale | - Aprofundarea cunoștințelor dobândite în cadrul modulelor de ecocardiografie și alte tehnici imagistice sau cardiologie intervențională sau aritmologie intervențională (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). - Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării. În cazul alegerii modului de cercetare științifică medicală, obiectivele educaționale sunt reprezentate de: 1. Însușirea principiilor medicinei bazate pe dovezi și aplicarea acestora în practica clinică. 2. Dobândirea noțiunilor de bază de epidemiologie și statistică medicală, necesare redactării un protocol de cercetare științifică medicala. 3. Dezvoltarea capacității de analiză critică și evaluare a literaturii științifice medicale. 4. Dobândirea competențelor de concepere și redactare a unui articol științific medical. 5. Însușirea principiilor de realizare și susținere a unei prezentări științifice medicale. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | - Conform baremelor modulelor de ecocardiografie și alte tehnici imagistice, cardiologie intervențională sau aritmologie intervențională (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). - Elaborarea unui protocol de cercetare / proiect științific: 1 proiect (E) - Realizarea unei prezentări științifice medicale (poster sau prezentare orală), cu comunicarea / publicarea rezultatelor proiectului de cercetare desfășurat: 1 prezentare (E) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Elaborarea unui protocol de cercetare / proiect științific |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [ ] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] prezentare protocol de cercetare - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 14 | Bioetică (1/2 lună) |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 22 ore |
| Ore pregătire practică | 48 ore |
| Tematică | 1. Introducere în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 3. Relația medic-pacient 4. Greșeli/erori în practica medicală 5. Probleme etice la începutul vieții 6. Probleme etice la finalul vieții 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane 8. Probleme etice în genetică și genomică 9. Etica cercetării pe subiecți umani |
| Obiective educaționale | 1. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. 2. Dobândirea capacității de analiză etică a relației medic-pacient, incluzând consimțământul informat, confidențialitatea și comunicarea deciziilor medicale. 3. Însușirea principiilor etice privind prevenirea, recunoașterea și gestionarea erorilor medicale și a responsabilității profesionale. 4. Înțelegerea problemelor etice legate de începutul și finalul vieții, inclusiv deciziile de limitare a tratamentului și îngrijirile paliative, în concordanță cu legislația actuală. 5. Dobândirea cunoștințelor privind etica cercetării pe subiecți umani și etica aplicării tehnologiilor moderne (transplant, genetică, genomică) în practica medicală. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovări modulului de pregătire | Nu se aplica. |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă | - |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă | - |
| EPA - Nivel 4 - autonom (cu supraveghere de la distanță) | - Aplicarea ghidată a principiilor etice în discuții clinice și decizii medicale. - Analiza și formularea unei poziții etice argumentate în situații clinice uzuale (ex. consimțământ informat, erori medicale). |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [ ] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
2.3.EVALUARE LA FINALIZAREA PROGRAMULUI
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare, specifice programului
| probă scrisă cu subiecte unice pe țară | [X] DA | [ ] NU |
|---|---|---|
| examen clinic | [X] DA | [ ] NU |
| probă de abilități/manualități | [ ] DA | [X] NU |
| probă pe suport electronic | [X] DA | [ ] NU |
| probă operatorie | [ ] DA | [X] NU |
| dizertație | [ ] DA | [X] NU |
Tematica de examenI. PROBA SCRISĂ - 10 subiecte din tematica de pregătire1. Noțiuni de embriologie, anatomie și fiziologie a aparatului cardiovascular2. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare3. Ecocardiografia4. Ecografia vasculară5. Alte tehnici imagistice cardiovasculare (tomografia computerizată cardiacă, rezonanța magnetică cardiacă, explorarea prin tehnici de medicină nucleară)
6.Cardiologia invazivă7. Aritmologia intervențională8. Reumatismul articular acut (diagnostic, profilaxie primară și secundară)
9.Valvulopatiile mitrale10. Valvulopatiile aortice11. Valvulopatiile cordului drept (tricuspidiene, pulmonare)
12.Protezele valvulare13. Cardiopatiile congenitale ale adultului14. Endocardita infecțioasă15. Hipertensiunea arterială esențială16. Hipertensiunile arteriale secundare17. Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management)
18.Ateroscleroza19. Sindroamele coronariene cronice20. Sindroamele coronariene acute fără supradenivelare de segment ST21. Sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segment ST22. Aritmiile supraventriculare23. Aritmiile ventriculare24. Tulburările de conducere, stimularea electrică cardiacă (temporară și permanentă)
25.Defibrilatorul implantabil și tehnica de resincronizare cardiacă26. Moartea subită cardiacă27. Resuscitarea cardiopulmonară, sindromul post-resuscitare, aspecte etice ale resuscitării28. Miocarditele29. Cardiomiopatiile dilatative30. Cardiomiopatiile hipertrofice31. Cardiomiopatiile restrictive32. Cardiomiopatiile aritmogene de ventricul drept33. Cardiomiopatiile non-dilatative ale ventriculului stâng34. Bolile pericardului35. Tumori cardiace36. Hipertensiunea arterială pulmonară37. Tromboembolismul pulmonar38. Cordul pulmonar cronic39. Insuficiența cardiacă acută40. Insuficiența cardiacă cronică41. Șocul cardiogen42. Bolile aortei43. Bolile arterelor periferice44. Bolile venelor45. Traumatismele cardiovasculare46. Cordul atletic47. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine și hematologice48. Complicațiile cardiovasculare ale tratamentului oncologic49. Afectarea renală și bolile cardiovasculare50. Sarcina și bolile cardiovasculare51. Patologia cordului operat52. Evaluarea pacientului cardiac înainte de chirurgia non-cardiacă53. Recuperarea cardiovasculară54. Epidemiologia bolilor cardiovasculare; interpretarea critică a studiilor clinice și metodologia cercetării în cardiologieII. PROBA CLINICĂ de cardiologie
La proba clinică de specialitate, cazurile vor fi alese din tematica probei scrise.
III. PROBA CLINICĂ de medicină internă
La proba clinică de medicină internă, cazurile vor fi alese din tematica modulelor 1-5.
IV. PROBA PRACTICĂ
La proba practică, cazurile vor fi alese din tematica modulelor 6-10.
BIBLIOGRAFIE:
1.Manual de Cardiologie al Societății Române de Cardiologie, sub redacția Carmen Ginghină, Dragoș Vinereanu, Bogdan A. Popescu, Editura Medicală, București, 2020Baremul de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice
(maxim 2000 caractere)
Competențele practice minim acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență și autonomie profesională, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire.
3.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST3.1. COMPETENȚA PROFESIONALĂ INTRINSECĂ SPECIALITĂȚII
Medicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.
3.2.OBLIGAȚII
Medicul specialist cardiolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
Obligații etice și deontologice fundamentale:
1.Respectarea demnității și autonomiei pacientului– Medicul cardiolog are obligația de a respecta drepturile fundamentale ale pacientului, fără discriminare, asigurând libertatea decizională și participarea informată a acestuia la actul medical.
2.Principiul primum non nocere– Orice decizie diagnostică sau terapeutică trebuie să urmărească beneficiul pacientului și să evite producerea de prejudicii inutile sau disproporționate.
3.Confidențialitatea datelor medicale– Păstrarea secretului profesional este obligatorie, inclusiv după încetarea relației medic-pacient, cu excepțiile strict prevăzute de lege.
4.Consimțământul informat– Medicul are obligația de a furniza informații complete, corecte și inteligibile privind diagnosticul, opțiunile terapeutice, riscurile și alternativele, înaintea oricărei intervenții.
5.Exercitarea profesiei în limitele competenței– Medicul cardiolog trebuie să practice exclusiv în aria de competență dobândită prin formare, experiență și atestate recunoscute oficial.
6.Actualizarea continuă a cunoștințelor profesionale– Este obligatorie menținerea competenței profesionale prin educație medicală continuă (EMC), conform cerințelor stabilite de CMR.
7.Independența profesională și evitarea conflictelor de interese– Deciziile medicale trebuie să fie exclusiv în interesul pacientului, fără influențe comerciale, financiare sau administrative nejustificate.
8.Colaborarea profesională loială– Medicul cardiolog are obligația de a colabora corect cu alți medici și profesioniști din sănătate, în interesul pacientului, evitând denigrarea sau concurența neloială.
Obligații profesionale fundamentale:
1.Respectarea protocoalelor și ghidurilor clinice– Medicul trebuie să aplice ghidurile și protocoalele naționale și internaționale recunoscute, adaptate contextului clinic individual.
2.Documentarea corectă și completă a actului medical– Întocmirea corectă a documentelor medicale (foi de observație, scrisori medicale, rapoarte) este o obligație profesională și legală.
3.Raportarea evenimentelor adverse și a erorilor medicale– Medicul are obligația de a raporta erorile medicale și evenimentele adverse, conform procedurilor instituționale și legale, cu scopul creșterii siguranței pacientului.
4.Asigurarea continuității îngrijirilor medicale– Medicul cardiolog trebuie sa asigure continuitatea actului medical sau sa faciliteze transferul responsabil către un alt specialist, atunci când este necesar.
5.Urgențe medicale– Medicul are obligația morala și profesională de a acorda primul ajutor în situații de urgență, în limita competenței și posibilităților.
6.Decizii la finalul vieții– Medicul cardiolog trebuie să respecte principiile etice și legale privind limitarea terapiei, îngrijirile paliative și demnitatea pacientului, cu documentare adecvată.
7.Cercetare medicală– Participarea la cercetare este permisă doar cu respectarea strictă a normelor de etică, a consimțământului informat și a reglementărilor privind subiecții umani.
3.3.MODULE DE PREGĂTIRE, SIMILARE UNOR ATESTATE DE STUDII COMPLEMENTARE DIN CUPRINSUL PREGĂTIRII, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
–Ecocardiografie transtoracică3.4. DOMENII ADIȚIONALE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ÎN SPECIALITATE, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
–Ecocardiografie transesofagiană - curs postuniversitar cu desfășurare conform normelor în vigoare– Ecografie vasculară - curs postuniversitar cu desfășurare conform normelor în vigoare– Cardiologie intervențională - curs postuniversitar cu desfășurare conform normelor în vigoare– Electrofiziologie cardiacă intervențională - curs postuniversitar cu desfășurare conform normelor în vigoare– Stimulatoare și defibrilatoare cardiace implantabile - curs postuniversitar cu desfășurare conform normelor în vigoare4. ANEXE OBLIGATORII
[X] ANEXA 1 Cerințe specifice pentru caietul de monitorizare în specialitate conform normativelor legale
[X] ANEXA 2 Standarde ETR (European Training Requirements), recomandări, poziții de consens europene utilizate în dezvoltarea curriculumului
08.10.2026CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 2 din ANEXELE din 14 august 2026, aprobate prin ORDINUL nr. 1.102/5.537/2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 8 octombrie 2026
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
Definiția specialității:
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMARUL TOTAL DE ANI | 6 ANI |
|---|---|
| NUMARUL TOTAL DE MODULE | 10 MODULE |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE CARDIACA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 2 | CHIRURGIE GENERALA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 3 | CHIRURGIE TORACICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 4 | ATI CARDIAC |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 5 | INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 6 | PROCEDURI ENDOVASCULARE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 7 | CHIRURGIE VASCULARA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 12 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 8 | CHIRURGIE CARDIACA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 30 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 9 | CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 10 | BIOETICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 SAPTAMANI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 4 ORE CURS/SAPT |
| Total ore pregătire teoretică | 1200 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICĂ cursuri1. Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie2. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie3. Abdomenul acut chirurgical4. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.
5.Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.
6.Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal7. Hemoragii digestive - superioare, inferioare9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică10. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne12. Icterul mecanic13. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei14. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice16. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
Activități practice - chirurgie generală
Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)
1.Tehnici de sutură chirurgicală2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului3. Anastomozele intestinale - Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.
4.Laparotomie . . . . . . . . . . . . .
105.Hernii inghinale . . . . . . . . . .
46.Hernii femurale . . . . . . . . . . .
27.Hernii ombilicale . . . . . . . . . .
28.Eventrații . . . . . . . . . . . . . .
29.Eviscerații . . . . . . . . . . . . .
210.Hernii hiatale . . . . . . . . . . .
111.Laparorafie . . . . . . . . . . . .
1012.Splenectomii . . . . . . . . . . . .
318.Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5
II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICĂ cursuri1. Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor2. Bolile non-neoplastice a plămânilor3. Transplantul de plămâni4. Neoplasme pulmonare5. Boli congenitale pulmonare6. Boli ale pleurei7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii8. Peretele toracic9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele10. Traumatismele peretelui toracic11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare12. Diafragmul13. Traumatismele diafragmului14. Mediastinul și pericardul15. Anomaliile congenitale de mediastin16. Esofagul17. Chirurgia toracică video-asistată18. Intervențiile endo-bronșice
Activități practice chirurgie toracică
Proceduri: prim operator sau asistent:
–plămâni, pleură, perete toracic - 50– mediastin - 5– VATS - 10– Endoscopii - 40– Bronhoscopii - 20– Esofagoscopii - 10– Mediastinoscopii - 10– Traheostomii - 5– Pleurotomii - 5– Drenaj toracic - 10– Consultații 50 pacienți
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICĂ cursuri1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației6. Fiziopatologia microcirculației:a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) - autoreglarea.– microcirculația în:
–diabet zaharat, - nefropatii, - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7. Fiziologia circulației arteriale:a. anatomia funcțională a arterelorb. presiunea arterialăc. presiunea pulsuluid. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase:a. anatomia funcțională a sistemului venosb. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)c. capacitatea venoasăd. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)e. sistemul venos și debitul cardiac9. Hemodinamica și aterosclerozaa. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.c. Ateroscleroza: etiologie și patogenied. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmulf. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDLh. Fumatul și boala vasculară10. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.
11.Medicamente utilizate în bolile vasculare12. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.
13.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.
15.Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16. Dezobstrucția arterială și venoasă17. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18. Disecția aortei19. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.
20.Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament21. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament23. Sindromul de crosă aortică24. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară25. Sindromul de furt arterial sanguin26. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament27. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.
28.Ischemia critică29. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament30. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.
31.Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.
32.Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.
33.Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.
34.Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.
35.Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36. Accesul vascular37. Hipertensiunea portală38. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:a) - Descoperirea arterelor membrelor superioareb) - Descoperirea arterelor membrelor inferioarec) - Descoperirea venelor membrului superiord) - Descoperirea venelor membrului pelvin39. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.
41.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42. Tumorile vasculare
Activități practice (prim operator/asistent)
1.Embolectomia - 252. Suturi vasculare - 253. Trombendaterectomie - 104. Angioplastia de lărgire cu petec - 55. Restabiliri de flux arterial:
–aorto-iliace - 10– aorto-femural - 10– femuro-femural - 20– femuro-popliteu - 20– extra-anatomice - 106. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 107. Cura chirurgicală a varicelor - 108. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 259. By-pass-ul safen in-situ - 210. Operații combinate în ischemiile severe - 2
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ TEMATICĂ cursuri Fiziologie
Fiziologia celulară miocardică
Electrofiziologie
Fiziologia insuficienței cardiace congestive
Anatomie
Inima, pericardul și vasele mari
Anatomia coronariană
Anatomia valvulară
Anatomia sistemului vascular periferic
Anatomia inervației cardiace
Patologie
Aterom, necroză mediei
Infarctul miocardic și complicațiile sale
Tulburări miocardice intrinsece
Endocardita
Pericardită
Tumorile inimii
Sechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie
Farmacologie
Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei
Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare
Anticoagulante, medicamente antiplachetare
Microbiologie
Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă
Imagistică
Ecocardiografia
Cateterismul cardiac - coronarografia
Tomografia computerizată
Rezonanța magnetică nucleară
Managementul general al pacienților
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă
Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)
Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis)
Aritmii cardiace - diagnostic și management
Recuperarea cardiovasculară
Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace
Sternotomia mediană
Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice
Infecții ale plăgilor și dehiscențele sternale
Tamponada cardiacă
Interpretarea următorilor parametrii:
Date hemodinamice
ECG, inclusiv datele despre testele de efort
Angiografia coronariană
Hemodinamica cardiacă
Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres
Cardiologie nucleară
IRM cardiac
CT angiografie
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator
Răspunsul metabolic la CEC
Reglarea temperaturii
Principiile prezervării miocardului
Fiziologia balonului de contrapulsație
Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului
Principiile și practică CEC
Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor
Monitorizarea în timpul CEC
Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția
Echilibrul acido-bazic: alpha și pH stat
Consecințele neuropsihologice ale CEC
Recuperarea și conservarea sângelui
Soluții cardioplegice și moduri de administrare
Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului
Pompă cu balon intra-cardiac - indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații
Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului
Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator
Gestionarea balonului de contrapulsație
Sevrarea de CEC și decanularea
Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC
Canularea și instituirea CEC
Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă
Canularea și decanularea femurală sau axilară
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ
Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice
Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența
Indicații pentru revascularizarea miocardică
Revascularizarea arterială
Rolul PCI și tratamentul nechirurgical
Abordări hibride
Complicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism
Tehnici de revascularizare on și of pump
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea imagisticii
Managementul postoperator, inclusiv complicații
Recoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoase
Anastomoza coronariană proximală și distală
Reintervențiile în chirurgia coronariană
Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive
Intervenție coronariană și carotidiană combinată
BOLI VALVULARE CARDIACE
Anatomia cavităților și valvelor cardiace
Fiziologia și hemodinamica valvelor
Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant
Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare
Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei
Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate
Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare
Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)
Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată
Endocardita de valve native și de proteze
Indicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe)
Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită
Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică
Rezultatele intervenției chirurgicale - supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare
Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanate
Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical al endocarditelor
Selectarea tipului de valvă
Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice
Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea
Chirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuire
Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire
Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea
Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici
BOLI ALE VASELOR MARI
Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite)
Sursa de vascularizație a măduvei spinării
Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal
Ruptura traumatică de aortă
Rezultatele intervențiilor chirurgicale - supraviețuire, rate de complicații
Rolul stentării endovasculare
Managementul medical al bolii vaselor mari
Cunoașterea bolii tromboembolice
Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei
Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale
Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase
Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice
Monitorizare intraoperatorie
Măduva spinării și protecția cerebrală
Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră
Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice
Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică
Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominală
Tehnici endo-vasculare
Embolectomie pulmonară
Reconstrucția venelor mari
BOLII VASCULARE PERIFERICE
Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț)
Diagnostic și management al trombozei venoase profunde
Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor
Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale
Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii
Boala anevrismală
Ulcerul gambier
Boală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelor
Boala arterială embolică și trombotică
Insuficiența venoasă
Ulcerul diabetic
Pseudoanevrisme
Complicațiile accesului vascular
Recoltarea venei safene
Anastomoza vasculară
Embolectomia
Fasciotomia
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCERE
Anatomia căilor normale de conducere
Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace
Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV)
Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]
Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie
Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale
Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare
Indicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate
Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici
Indicații pentru terapia de resincronizare cardiacă
Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari)
Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateter
Selectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes
Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială
Managementul fibrilației atriale postoperator
Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși
Determinarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi
Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace
Gestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorie
Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor
Chirurgia pentru fibrilația atrială
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACE
Anatomia pericardului
Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)
Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei
Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice
Pericardita (primară și post pericardiotomie)
Puncția pericardică sub ghidaj ecografic
Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic)
Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă
Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică
Complicații după intervenția chirurgicală pericardică
Indicații pentru reconstrucția pericardiacă
Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia
Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice
Recunoașterea herniei și strangulării cardiace
Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică
Tumori cardiace benigne și maligne
Managementul tumorilor cardiace
Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC
Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace
Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă
Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate
Indicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronică
Fiziopatologia fluxului nonpulsatil
Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac
Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac
Rejetul cardiac acut și cronic
Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă
Gestionarea donatorului în moarte cerebrală
Recoltarea de la donatori
Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor
Terapia imunosupresivă
Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorie
Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie
Tehnica transplantului cardiac
Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică
Operație de remodelare chirurgicală ventriculară
Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă
Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut
Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE
Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui
Indicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toracice
Indicații pentru toracotomie în traume
Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă
Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore
Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă
Repararea leziunilor cardiace
Repararea transecției aortice
Repararea altor leziuni vasculare majore
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ
Fiziologie
Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR
Fiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stânga
Fiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creșterea
Tulburări de conducere
Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator.
Anatomie
Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari
Anatomia și variantele coronariene
Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală
Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular
Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale
Fiziopatologie
Concepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiune
Mecanismele cianozei
Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii
Farmacologie
Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice)
Dozare și aplicații specifice
Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți
Boală cardiacă congenitală
Interpretarea datelor
Hematologie de rutină și investigații biochimice
Radiografia toracică și ECG
Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistență
Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT)
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune
Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale
Evaluarea și stratificarea riscurilor
Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației)
Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale
Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO)
Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonar
Managementul complicațiilor chirurgicale
Resuscitare cardiopulmonară
Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune
Infecția plăgilor și dehiscența sternală
Sternotomie
Toracotomie
Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial
Tehnici de bază ECMO, canulări și management.
Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:
Persistența de canal arterial
Defectul septal interatrial
Defectul septal interventricular
Coarctația
Banding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonare
Transpoziția de vase mari - Switch arterial
Tetralogia Fallot
Inele vasculare
Patologia de ventricul unic (circulația Fontan)
Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross)
Operația Rastelli
Sindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura Norwood
Truncus arteriosus
Ventricul drept cu dublă cale de ieșire
Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA
Atrezia pulmonară cu sept intact
Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete
Patologia valvulară mitrală
Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein
Arcul aortic întrerupt
Drenajul venos pulmonar aberant total
ECMO
Transplantul - inimă și plămân
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
| PRIM OPERATOR | ASISTENȚE | |
|---|---|---|
| 1. Sternotomii | -100 | -100 |
| 2. Sternorafii | -100 | -100 |
| 3. Recoltarea venei safene interne | - 50 | - 50 |
| 4. Recoltarea arterei radiale | - 10 | - 10 |
| 5. Recoltarea arterei mamare interne | - 25 | - 100 |
| 6. Canularea pentru CEC | - 100 | - 100 |
| 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC) | - 200 | |
| 8. Anastomoze aorto- coronariene | - 10 | - 100 |
| 9. Decanulări | - 100 | - 100 |
| 10. Conducere CEC | - 50 | - 50 |
| 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat) | - 5 | - 100 |
| 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat) | - 5 | - 50 |
| 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat) | - 5 | - 50 |
| 14. Of-pump BAC (supravegheat) | - 3 | - 10 |
| 15. Plastii valvulare (supravegheat) | - 2 | - 10 |
| 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat) | - 2 | - 5 |
| 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat) | - 10 | - 10 |
| 18. Închidere DSA (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 20. Închidere DSV (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 21. Coarctație de Ao | - 5 | - 10 |
| 22. Montare IABP | - 10 | - 10 |
| 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) | - 20 | - 20 |
| 24. Canulare și decanulare femurală | - 10 | - 10 |
| 25.Intervenții pe valva tricuspidă | - 5 | - 10 |
| 26. Tamponadă cardiacă | - 5 | - 10 |
| 27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat) | - 1 | - 5 |
| 28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic | -150 | |
| Consultații chirurgie cardiovasculară: 200 | 100 | 100 |
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.
Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.
Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS.
PROBA SCRISĂ1. Anatomia cavităților stângi ale cordului2. Anatomia cavităților drepte ale cordului3. Anatomia sistemului aortic.
4.Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5. Coarctația de aortă - definiție, aspecte clinice6. Coarctația de aortă - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7. Coarctația de aortă - tratament8. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - clasificare și elemente clinice9. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial10. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - tratament11. Persistența de canal arterial - definiție și elemente clinice12. Persistența de canal arterial - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13. Persistența de canal arterial - tratament14. Defectul septal interatrial - definiție, clasificare15. Defectul septal interatrial - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial16. Defectul septal interatrial - tratament17. Defectul septal interventricular - definiție, clasificare18. Defectul septal interventricular - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19. Defectul septal interventricular - tratament20. Tetralogia Fallot - definiție, clasificare21. Tetralogia Fallot - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial22. Tetralogia Fallot - tratament23. Cardiopatia ischemică cronică - definiție, clasificare24. Cardiopatia ischemică cronică - elemente clinice și paraclinice25. Cardiopatia ischemică cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine26. Cardiopatia ischemică cronică - tratament medicamentos27. Cardiopatia ischemică cronică - tratament intervențional28. Cardiopatia ischemică cronică - tratament chirurgical29. Clasificarea valvulopatiilor30. Afecțiunile valvei aortice - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31. Afecțiunile valvei aortice - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial32. Afecțiunile valvei aortice - tratament33. Afecțiunile valvei mitrale - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice34. Afecțiunile valvei mitrale - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35. Stenoza valvei mitrale - tratament36. Insuficiența valvei mitrale - tratament37. Afecțiunile valvei tricuspide - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice38. Afecțiunile valvei tricuspide - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39. Afecțiunile valvei tricuspide - tratament40. Anevrismele aortice - definiție, clasificare41. Anevrismele aortice - elemente clinice și explorările paraclinice42. Anevrismele aortei ascendente - principii de tratament43. Anevrismele toracoabdominale - principii de tratament44. Anevrismele aortei abdominale infrarenale - principii de tratament45. Disecția acută de aortă - definiție, clasificare46. Disecția acută de aortă - elemente clinice și explorările paraclinice47. Disecția acută de aortă - diagnostic pozitiv și diferențial48. Disecția acută de aortă tip A - tratament49. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - clasificare, elemente clinice50. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - tratament52. Cardiomiopatiile - definiție, etiopatogenie, clasificare53. Cardiomiopatiile - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial54. Cardiomiopatiile - principii de tratament55. Pericardita acută - definiție, clasificare56. Pericardita acută - elemente clinice și explorările paraclinice57. Pericardita acută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine58. Pericardita acută - tratament59. Pericardita cronică - definiție, clasificare60. Pericardita cronică - elemente clinice și explorările paraclinice61. Pericardita cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine62. Pericardita cronică - tratament63. Tamponada cardiacă - definiție, elemente clinice64. Tamponada cardiacă - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65. Tamponada cardiacă - tratament66. Transplantul cardiac - principii de selectare a donatorului și receptorului67. Transplantul cardiac - managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)
68.Transplantul cardiac - complicații precoce și la distanță69. Circulația extracorporeală - circuite, principii de management intraoperator70. Stopul cardiac - principii de resuscitare71. Stopul respirator - principii de resuscitare72. Șocul cardiogen - fiziopatologie, tratament73. Șocul hemoragic - fiziopatologie, tratament74. Ischemia acută a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice75. Ischemia acută a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial76. Ischemia acută a membrelor inferioare - tratament77. Ischemia cronică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice78. Ischemia cronică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79. Ischemia cronică a membrelor inferioare - tratament80. Ischemia critică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice81. Ischemia critică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial82. Ischemia critică a membrelor inferioare - tratament83. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - definiție, clasificare84. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - elemente clinice și paraclinice85. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - tratament86. Boala cerebrovasculară ischemică - definiție, clasificare87. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - elemente clinice și paraclinice88. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - diagnostic diferențial, principii de tratament89. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - tratament chirurgical
Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - definiție, elemente clinice
Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - principii de tratament
Tromboembolismul pulmonar - definiție, elemente clinice
Tromboembolismul pulmonar - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
Tromboembolismul pulmonar - principii de tratament
Tromboembolismul pulmonar - tratament chirurgical
Abdomenul acut chirurgical - etiopatogenie, clasificare, elemente clinice
Abdomenul acut chirurgical - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
Abdomenul acut chirurgical - principii de tratament
Hemoragia digestivă superioară - definiție, etiopatogenie
Hemoragia digestivă superioară - explorări paraclinice și tratament
Traumatismele abdominale - clasificare, etiopatogenie
Traumatismele abdominale - elemente clinice și explorări paraclinice
Traumatismele abdominale - principii de tratament
Sindromul ocluziv intestinal - definiție, etiopatogenie, clasificare
Sindromul ocluziv intestinal - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
Sindromul ocluziv intestinal - principii de tratament
Afecțiunile pleurei - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice
Afecțiunile pleurei - explorări paraclinice, tratament
Traumatismele peretelui toracic - clasificare, etiopatogenie
Traumatismele peretelui toracic - explorări paraclinice, tratament
Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată - indicații, avantaje
PROBA PRACTICĂ
Tehnici chirurgicale:
1.Sternotomia2. Sternotomia în reintervenții3. Sternorafia4. Pericardotomia5. Drenajul toracic6. Puncția pericardică, pleurală7. Traheostomia8. Recoltarea venei safene interne9. Recoltarea arterei radiale10. Recoltarea arterei mamare interne11. Recoltare grefoane pentru by-pass12. Masajul cardiac intern13. Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)
14.Incanulare CEC15. Decanulare CEC16. Conducere CEC17. Montare IAB18. Canulare și decanulare femurală19. Canulare și decanulare alternativă20. Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)
21.Proceduri la nivelul aortei22. Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)
23.Intervenții pe valva tricuspidă24. Plastii valvulare25. Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26. Plastii de VS (Anevrism VS)
27.Închidere DSA28. Închidere DSV29. Coarctație de Ao30. Secțiune, sutură CAP31. Trombendaterectomia32. Embolectomia arterială33. Ligaturile arteriale34. Suturi vasculare35. Bypassurile vasculare36. Restabiliri de flux arterial:
–aorto-iliace– aorto-femural– femuro-femural– femuro-popliteu– extra-anatomice37. Angioplastia de lărgire cu petec38. Cura chirurgicală a varicelor39. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40. Operații combinate în ischemiile severe
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)
2.de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.
3.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.
4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
[ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară
[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
[ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
| Probe de evaluare, specifice programului: | Probă Da/Nu |
|---|---|
| Examen teoretic scris | DA |
| Examen clinic 1 | DA |
| Examen clinic 2 | DA |
| Probă operatorie | DA |
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:
1.Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte.
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari;
Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.
2.Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.
2.2.Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile.
Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.
2.3.Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.
2.4.Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF. DR. ADRIAN MOLNAR
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
1.Definiție
Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul - inclusiv chirurgical - al afecțiunilor dento-parodontale.
Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:
1.Chirurgia endodontică2. Chirurgia preprotetică3. Chirurgia parodontală4. Accidentele de erupție ale dinților5. Incluziile dentare6. Traumatisme dento-parodontale7. Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare
2.Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.
3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiatAnul I:
Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni
Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni
Anul II:
Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
Anul III:
Parodontologie: 2 luni
Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună
Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni
Protetică dentară și Implantologie: 3 luni
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Anestezia în medicina dentară2. Traumatologie oro-maxilo-facială3. Infecții nespecifice periosoase4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5. Adenitele specifice și nespecifice6. Sinuzita maxilară de cauză dentară7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8. Tumori benigne ale oaselor maxilare9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13. Patologia glandelor salivare14. Patologia articulației temporo-mandibulare15. Anomalii cranio-maxilo-faciale16. Despicături labio-maxilo-palatine
4.1.1.2.Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3. Îngrijire postoperatorie4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc
Barem de promovare stagiu:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
4.1.2.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2. Extracția dentară3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4. Metode chirurgicale protetice5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
4.1.2.2.Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale2. Extracții dentare3. Extracții alveoplastice4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6. Odontectomii ale caninilor superiori7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9. Rezecția apicală, amputația radiculară
Barem de promovare stagiu:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
4.2.Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2. Inserția implanturilor dentare3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic
4.2.1.2.Pregătire practică:
1.Gingivectomie2. Gingivoplastie3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaosea) Mucoasa subțireb) Creasta gingivală balantăc) Fibromatoză tuberozitarăd) Hiperplazie epitelio-conjunctivăe) Deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef) Bride vestibulare și paralingualeg) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
h)Regularizări de creastăi) Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)
5.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6. Inserția de implante dentare
Barem de promovare stagiu:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
4.2.2.Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.
3.Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională
4.3.Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale
4.3.1.2.Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună
4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal4. Obturația de canal - metode și tehnici moderne5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice
4.3.2.2.Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuriI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic - pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri3. Drepturile pacienților - reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
4.3.4.Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodonția juvenilă - diagnostic, principii de tratament
4.3.4.2.Pregătire practică4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri Protetică Dentară1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)
3.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie
Tematica cursuri Implantologie1. Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi
4.3.5.2.Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale
26.07.2019Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Definiția specialității
Chirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală.
Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.
În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :
–Patologie chirurgicală genearală– Patologie urologică– Patologie vasculară– Patologie traumatică– ATI– Patologie chirurgicală de urgență pediatrică– Endoscopie diagnostică și ecografie genearală– Patologie oncologică– Patologie toraciacă– Patologie ginecologică– Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice– Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE GENERALĂ |
| NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 33 % LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna (120 ore) |
| MODULUL 2 | BIOETICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 3 | ATI |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 4 | TRAUMATOLOGIE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna (30 ore) |
| MODULUL 5 | CHIRURGIE VASCULARĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 6 | CHIRURGIE PLASTICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore |
| MODULUL 7 | ULTRASONOGRAFIE DIGESTIVĂ PROTOCOL FAST |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 8 | NEUROCHIRUGIE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore |
| MODULUL 9 | ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna |
| MODULUL 10 | CHIRURGIE TORACICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna |
| MODULUL 11 | CHIRURGIE UROLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 12 | CHIRURGIE ONCOLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 13 | CHIRURGIE GINECOLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 5 ore/ săptămână |
| MODULUL 14 | CHIRURGIE DE URGENTĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 8 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 15 | CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 4 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 16 | CHIRURGIE PEDIATRICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| Total ore pregătire teoretică | CONFORM CURRICULEI |
| Total ore pregătire practică | CONFORM CURRICULEI |
MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720
TEMATICAa/ CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ................. 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Icterul mecanic ................. 6 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ........................................................... 100– tușee vaginale ........................................................... 50– aspirație și spălătura gastrică .......................................... 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ................ 30– paracenteze .............................................................. 10– anestezii locale ......................................................... 20– puncții biopsie .......................................................... 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100– montare pungi ileostomie ................................................. 10– montare pungi colostomie ................................................. 30– asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15– pansamenta plăgi mari și complexe ........................................ 50– bandaje compressive ...................................................... 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivă
c/ TEHNICI CHIRURGICALE
Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro - intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice9. Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino - terminaled. Anastomoze termino - laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive
Intervenții chirurgicale
Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) .................................. 20– Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10– Hernii femurale ........................................................... 2– Hernii ombilicale ......................................................... 2– Eventrații ............................................................... 10– Eviscerații.(ajutor) ...................................................... 2– Mastite acute ............................................................. 5– Mamectomii sectoriale ..................................................... 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2– Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5– Gastrostomii .............................................................. 4– Gastroenteroanastomoze .................................................... 5– Jejunostomii. de alimentație .............................................. 5– Colostomii/ileostomii ..................................................... 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10– Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5– Colecistostomii ........................................................... 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2– Derivații bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5– Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10– Amputații de rect(operator/ajutor) ........................................ 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ......................................... 5– Amputații de gambă și coapsa .............................................. 5– Cura hemoroizilor ........................................................ 10– Supurații ano - rectale .................................................. 10– Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5– Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10– Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ............................................. 5– Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3– Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică
Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
50 operații mari, din care 15% ca prim operator
120 operații medii din care 20% ca prim operator
150 operații mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență.
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:
–Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura– Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala– Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare
Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )
2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICĂa/ CURS– Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore– Socul ......................................................................... 4 ore– Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ........................................................ 10– Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4– Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10– Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10– Cateterism venos central ...................................................... 5– Puncția arterială ............................................................. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2
Rezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 ore
TEMATICĂa/ CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ................................ 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ................................ 4 ore– Entorse ................................................................ 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului ............... 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore– Politraumatisme ........................................................ 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații ................................................... 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10– Montare atelă gipsată .................................................. 5c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.
Competențe practice:
–Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 ore
TEMATICAa/ CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore– Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore– Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore– Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore– Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore– Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore– Limfedemul ......................................................................... 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore– Plastii vasculare .................................................................. 2 ore– Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ...................................................................... 4– Flebografii ........................................................................ 2c/ OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare ................................................................... 3– Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3– Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3– Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3– Embolectomii periferice ............................................................ 2– Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3– Anastomoze vasculare ............................................................... 2
Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore– Arsuri ............................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore– Escare de decubit .................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii ................................. 6– Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2c/ OPERAȚII
Participare ca ajutor– Grefe libere de piele .............................................................. 5– Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3– Tenorafii .......................................................................... 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5– Neuroliza .......................................................................... 5– Neurorafie ......................................................................... 5
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 ore
TEMATICAa/ CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ................................................................ 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră– Protocol FAST ...................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST ..................................................................... 10
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației
Abilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 ore
TEMATICAa/ CURS– Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore– Hernii discale ..................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 oreb/ MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ........................................................ 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120
TEMATICAa/ CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive ............................... 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ............................ 6 ore– Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore– Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore– Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore– Scleroterapia și bandarea .......................................................... 4 ore– Polipectomia ....................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS ................................................................................ 6– HDI ................................................................................ 4– Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6
Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioară
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICAa/ CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore– Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore– Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore– Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale ................................................................... 5– Drenaj pleural ..................................................................... 3– Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2– Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Toracotomie ........................................................................ 3– Traheostomie ....................................................................... 2– Toracoscopii ....................................................................... 4– Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgență
Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate
Abilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore– Litiaza urinară .................................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore– Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore– Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore– Imagistica în urologie ............................................................. 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical .................................................................... 50– Puncții vezicale suprapubiene ...................................................... 5– Cistostomii ........................................................................ 2– Uretrocistoscopii .................................................................. 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Pielolitotomii ..................................................................... 5– Ureterolitotomii ................................................................... 5– Nefrectomii ........................................................................ 5– TUR ................................................................................ 5– Cura hidrocelului .................................................................. 3– Cura varicocelului ................................................................. 3– Cistorafii ......................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2– Ureterostomii ...................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Reimplantare ureter ................................................................ 3– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgență
Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 ore
TEMATICAa/ CURS1. Principii de genomică și biologie a cancerului - 8 ha. Biologia celulară și moleculară a celulei canceroaseb. Structura și funcția unei genec. Oncogenele și genele supresoare tumoraled. Citogeneticăe. Reglarea creșterii celulelor tumoralef. Invazia tumorală și metastazarea2. Carcinogeneză - 4 ha. Virusuri implicate în oncogenezăb. Agenți fizici și chimici implicați în oncogenezăc. Factorii ereditari3. Epidemiologie - 8 ha. Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb. Factori etiologici și favorizanțic. Factori geneticid. Consiliere geneticăe. Prevenție, screening și depistare precocef. Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancereleg. Chemoprevenția bolii neoplazice.
4.Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 ha. Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb. Principiile radioterapieic. Principiile chimioterapieid. Acțiunea medicamentelor anticanceroasee. Hormonoterapia în cancerf. Principii de chirurgie oncologicăg. Chirurgia laparoscopică în oncologieh. Principii de îngrijiri paliativei. Terapia multimodalăj. Îngrijiri multidisciplinare5. Calitatea vieții și tratamentul simptomatic - 4 ha. Antiemeticeleb. Controlul simptomatologieic. Managementul dureriid. Metode de măsurare a calității vieții în cancere. Pacientul terminal6. Comunicarea în cancer - 4 ha. Comunicarea în oncologieb. Prezentarea veștilor proastec. Interacțiunea cu pacienții neoplazici7. Oncologie populațională - 4 ha. Cancerul la vârstnicib. Cancerul la copiic. Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA8. Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 ha. Nutrițiab. Urgențele chirurgicalec. Infecțiad. Recuperareae. Grefele de piele și plastiile miocutanate9. Modificări vasculare în cancer - 4 ha. Complicații trombotice10. Tumori ale tubului digestiv superior - 16 ha. Cancerul de esofagb. Cancerul de stomac
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;
Terapie sistemică
11.Cancer colorectal - 12 ha. Diagnostic și stadializareb. Tratament chirurgicalc. Terapie sistemică12. Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 ha. Tumori maligne hepaticeb. Tumori maligne ale căilor biliarec. Tumori maligne ampulared. Tumori maligne pancreatice
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
13.Oncologie ginecologică - 8 ha. Cancer de col uterinb. Cancer de endometruc. Cancer de ovar
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
14.Oncologie urologică - 8 ha. Cancer de prostatăb. Tumori maligne renalec. Tumori maligne ale vezicii urinared. Cancer testicular
Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
15.Cancerul de sân - 8 ha. Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivib. Avansat local și metastatic16. Cancere ale tractului respirator - 8 ha. Tumori maligneale pleureib. Cancer pulmonar
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
17.Cancere oro-maxilo-faciale - 4 ha. Cancer tiroidianb. Cancer al glandelor salivarec. Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid. Cancere maxilofaciale18. Melanomul - 8 ha. Stadializareb. Clasificarec. Tratament chirurgicald. Nodul santinelăe. Disecția în blocf. Terapia adjuvantă19. Limfomul - 4 ha. Sarcoameb. Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 hb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ............ 20– Identificare ganglion santinelă .................................................. 3c/ OPERAȚII1. Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)
2.Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)
3.Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)
4.Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)
5.Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a. Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)b. Hemicolectomia stângă (5 interveții)c. Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)d. Amputația de rect (5 interveții)
6.Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)
7.Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)
8.Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)
9.Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a. Hepatectomia dreapta (5 intervenții)b. Hepatectomia stanga (5 intervenții)c. Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)d. Hepatectomii atipice (5 intervenții)e. Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).
10.Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)
11.Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a. Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b. Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)c. Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d. Rezecții multiviscerale (3 intervenții)
12.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a. Prostatectomii (3 intervenții)b. Nefrectomii (7 intervenții)c. Cistectomii (5 intervenții)d. Orhidectomii (5 intervenții)
13.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a. Operație Wertheim (10 intervenții)b. Operație complexă de ovar (10 intervenții)
14.Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)
15.Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)
16.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)
17.Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții)
Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologică
Rezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică
Aplicații practice - realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Fibromul uterin .................................................................... 2 ore– Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore– Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore– Cancerul trompei ................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore– Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore– Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale .................................................................... 50c/ TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor– Anexectomie ........................................................................ 5– Histerectomie totala ............................................................... 5– Miomectomie ........................................................................ 3– Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10– Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopică
Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică
Aplicații practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 ore
TEMATICAa/ CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore– Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore– Peritonitele ....................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore– Leziuni combinate .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă ................................................. 6– Puncția - spălătura peritoneală .................................................... 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura ................................... 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivăc/ OPERAȚII– Participare operator/ajutor– Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5– Traumatism esofagian ............................................................... 3– Traumatism diafragm ................................................................ 3– Traumatism stomac .................................................................. 3– Traumatism duoden .................................................................. 2– Traumatism intestine subțire ....................................................... 2– Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3– Traumatism Hepatic ................................................................. 3– Traumatism Splenic ................................................................. 4– Peritonite ......................................................................... 5– Ocluzie intestinală ................................................................ 5
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului critic
Aplicații practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 ore
TEMATICA
Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii3. Sistemul de irigație - aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație
Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidente
II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
Defecțiuni posibile, incidente și accidente
III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente și accidente intraoperatorii specifice
4.Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
Complicații postoperatorii specifice
1.Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică
(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație - aspirație)
7.Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice11. Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnica operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -102. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 303. Mânuirea telescopului - 304. Ajutor în echipa operatorie - 305. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.),
Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).
IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică
Posibilități:
–Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază
Rezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază
Aplicații practice - realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore
Patologia diverticulului Meckel 2
Invaginația intestinală 2
Apendicita acută 2
Peritonitele acute 2
Hemoragii digestive superioare 2
Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4
Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4
Rupturile de rinichi 2
Sindromul scrotal acut 2
Traumatismele toracelui 2
Hernia ombilicală și inghinală 2
b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ....... 6– Tușeu rectal .............. 4– Evaluare politraumatism
4c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor
Pleurotomia ........................ 1
Apendicectomia ..................... 2
Corectarea prolapsului anorectal
1
Hepatorafia ........................ 1
Splenectomia/Splenorafia ........... 1
Cura herniei ombilicale ............ 1
Cura herniei inghinale ............. 1
Torsiunea de testicul .............. 1
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice
Competențe teoretice:
–Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate
Competențe practice:
–Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil
REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI
Anul I :
–Chirurgie generală - 11luni 1/2– Bioetica - 1/2 lună
Anul II :
–ATI 2 luni– Traumatologie - 2 luni– Chirurgie vasculară - 2 luni– Chirurgie plastică - 2 luni– Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună– Neurochirurgie - 1 lună V– Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni
Anul III:
–Chirurgie toracică - 2 luni– Chirurgie urologică - 2 luni– Chirurgie oncologică - 6 luni– Chirurgie ginecologică - 2 luni
Anul IV:
–Chirurgie de urgență - 8 luni– Chirurgie laparoscopică - 4 luni
Anul V:
–Chirurgie pediatrică - 2luni– Chirurgie generală - 10 luni
Anul VI:
–Chirurgie generală - 12 luni
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților.
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A. Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Generală
B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.
3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-1585. Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparent.
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:
1.Participare ca Observator (O)
2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.
Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.
Tipuri de examinări posibile :
–Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiența
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie:
–Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue
2.Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.
1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.
Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.
Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
2.Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.
Rezultate așteptate :
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practica : conform log-book -ului
Examenul de medic specialist
Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Generală
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).
În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:
–Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.
Obligații– Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.
Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.
–Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :
–laparoscopie nivel I– endoscopie digestivă diagnostică– chirurgie oncologică
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian IorgaAnexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI. Subiecte de anatomie chirurgicală1. Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)2. Anatomia sânului (1, pag.342-350)3. Anatomia axilei (2, pag.154-159)4. Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5. Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)6. Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7. Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)8. Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9. Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)10. Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11. Anatomia stomacului (5, pag.48-62)12. Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13. Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)14. Anatomia splinei (5, pag.169-180)15. Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)16. Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17. Anatomia duodenului (5, pag.64-70)18. Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19. Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)20. Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)21. Anatomia perineului (4, pag.142-146)22. Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)23. Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)24. Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)25. Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)26. Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)27. Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)28. Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211)
Bibliografie1. Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 19822. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereții trunchiului - Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie - 1979/19803. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București4. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereții trunchiului - Editura Cerma - București5. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București6. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975
II. Subiecte de patologie chirurgicală1. Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)2. Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)3. Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)4. Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 - 395)5. Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)6. Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)7. Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)8. Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)9. Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)10. Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 - 157)11. Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)12. Șocul - Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13. Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)14. Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15. Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)16. Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)17. Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)18. Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 - 507)19. Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)20. Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21. Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)22. BRGE și esofagul Barret (pag. 964 - 980)23. Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)24. Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 - 991)25. Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)26. Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)27. Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)28. Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)29. Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)30. Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)31. Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)32. Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 - 1285)33. Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)34. Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)35. Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)36. Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 - 1153)37. Ischemia mezenterică (pag. 1167)38. Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)39. Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)40. Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)41. Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)42. Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)43. Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)44. Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 - 1227)45. Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)46. Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)47. Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)48. Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)49. Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)50. Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)51. Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)52. Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)53. Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)54. Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)55. Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)56. Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)57. Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)58. Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)59. Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)60. Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)61. Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)62. Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)63. Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050)
Bibliografie unică
SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-a
Editura ALL, 2019
ISBN: 978-606-587-305-6
III. Subiecte de tehnici chirurgicale1. Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)2. Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3. Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)4. Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5. Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)6. Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7. Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)8. Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9. Traheotomia (1, pag.374-375)10. Pleurotomia (2, pag.143-148)11. Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)12. Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13. Gastrostomia (1, pag.30-33)14. Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15. Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)16. Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17. Enterectomia (1, pag.102-109)18. Jejunostomia (1, pag.110-111)19. Ileostomia (1, pag.124-125)20. Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21. Apendicectomia (1, pag.116-119)22. Colostomia (1, pag.126-131)23. Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)24. Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25. Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)26. Operația Hartmann (3, pag.324-335)27. Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)28. Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29. Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)30. Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31. Colecistectomia (1, pag.182-197)32. Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33. Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)34. Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35. Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)36. Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37. Cistotomia (3, pag.644-650)38. Histerectomiile (1, pag.352-355)39. Salpingectomia (1, pag.356-357)40. Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41. Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)42. Amputația de gambă (3, pag.404-416)43. Amputația de coapsă (3, pag.417-433)
Bibliografie1. Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92. Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-43. Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X
Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :
–Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
Nume Prenume rezident:
Perioada acoperită de log-book:
Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate
Semnătura :
| Slab | mediu | bun | foarte bun | excelent | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Cunoștințe despre | Toată aria curriculară | |||||
| Competențe în | Consilierea pacienților | |||||
| Comunicarea cu pacienții și aparținătorii | ||||||
| Munca în echipă cu colegii și restul colectivului | ||||||
| Control al calității și management al riscului | ||||||
De completat de către rezident:
| Data | Locul | |
| Cursuri absolvite |
| Număr | ||
|---|---|---|
| Publicații | Prezentări de caz | |
| Articole în reviste (fără prezentări de caz) | ||
| Prezentări la manifestari științifice | Postere | |
| Prezentări orale | ||
| Prezentări susținute ca invitat | ||
| Chairman | ||
| Premii academic | ||
| Titluri științifice dobândite | D/N | |
|---|---|---|
| Doctor Medic | ||
| Doctor în Științe Medicale | ||
Aptitudini
Nume, prenume rezident: .................
Centru de pregătire: ....................
| Aptitudini | Slab | Necesită îmbunatațire | Mediu | Bun | Foarte bun |
|---|---|---|---|---|---|
| Maturitate profesională | |||||
| Capacitate tehnică | |||||
| Compatibilitate | |||||
| Administrație | |||||
| Punctualitate | |||||
| Industrie | |||||
| Dependența | |||||
| Receptiv la instrucție | |||||
| Activitate de studio | |||||
| Cercetare | |||||
| Publicații | |||||
| Cursuri, conferințe |
Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:
–Medic specialist– Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume ..............
Data .......................
Semnătura ..................
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și!Imagine
Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:!Imagine1.
(...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părți:a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:
● chirurgia endodontică
● chirurgia preprotetică
● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare
● traumatisme dento-parodontale
● chirurgia parodontală
● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.
b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.
2.Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.
3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3.A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3.A.3. Stagiul de O. R. L.: 2 luni3.A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3.A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3.A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3.A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).
În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.
3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat:
Anul I: Chirurgie generală: 12 luni
Anul II:1) ORL.: 2 luni2) Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3) Neurochirurgie: 1 lună4) Bioetică: 1/2 lună5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni
Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
Anul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
Anul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
4.1.1.1.1.Cursuri:
1.Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3. Tehnici de drenaj4. Tehnici de sutură5. Tehnica pansamentului6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
8.Tehnici de anestezie loco-regională9. Resuscitarea cardiorespiratorie10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)
13.Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)
14.Tehnica pleurotomiei15. Tehnica gastrostomiei16. Tubajul și spălătura gastrică17. Sondajul vezical18. Examenul unui bolnav politraumatizat19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
20.Principii de tratament în politraumatisme21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
23.Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
24.Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)
25.Patologia chirurgicală a glandei tiroide.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.1.1.2.Pregătire practică:
1.Participare la:
a)tiroidectomii subtotaleb) tiroidectomii totalec) tratamentul chirurgical al megaesofaguluid) gastrostomiie) pleurotorniif) apendicectomiig) colecistoctemii2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:
a)chirurgia reconstructivă vascularăb) urgențe (camera de gardă)
c)politraumatizațid) traumatisme toracicee) traumatisme abdominale3. Manopere:
a)abord venos perifericb) aspirații și spălături gastricec) cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)
d)tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.2. Anul II4.2.1. Cuprinde stagii de:
4.2.1.1.O. R. L: 2 luni4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4. Bioetică: 1/2 lună4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.1. Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Araigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):
1.Tamponament nazal anterior;
2.Tamponament nazal posterior3. Funcții sinuzale maxilare4. Reducere fracturi piramidă nazală5. Incizie flegmon periamigdalian6. Chirurgia sinuzitei maxilare7. Chirurgia sinuzitei etmoidale8. Traheotomia9. Traheotomii în condiții dificile10. Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
2.Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)
4.2.1.2.2.Pregătire practică (participare):
1.Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate3. Incizii de decompresiune circumvolare4. Grefarea plăgilor granulare5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele7. Plastii pediculate cu lambouri locale8. Neurorafii9. Plastia cu lambouri loco-regionale10. Plastia cu lambouri de la distanță11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.Examen clinic neurochirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2. Pregătire practică:
1.Examene clinice neurochirurgicale2. Puncții rahidiene lombare (participare)
3.Puncții rahidiene suboccipitale (participare)
4.Neurorafie (participare)
4.2.1.4.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1. Tematică cursI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient I1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic- pacient II1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic- pacient3. Relația medic- pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în donarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.1.4.2. Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concreteVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concreteIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete4.2.1.5. Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.2.1.5.1.1. Cursuri:
1.Anestezia în medicina dentară2. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice4. Chirurgie endodontică5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice6. Chirurgia preprotetică7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare8. Infecțiile părților moi orale și maxilo-facialea. generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologicăb. supurații periosoase9. Implantologie orală10. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate11. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.1.5.1.2.Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice2. Extracții dentare3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție4. Odontectomii5. Rezecții apicale6. Gingivectomie7. Intervenții chirurgicale preprotetice în:a. mucoasa subțireb. creasta gingivală balanțăc. fibromatoză tuberozitarăd. hiperplazie epitelio-conjunctivăe. deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef. bride vestibulare și paralingualeg. îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h. regularizări de creastăi. plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare8. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase9. Inserția implantelor dentare10. Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior).
4.2.1.5.2.Barem de promovare a anului II de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.3. Anul III4.3.1. Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.1.1.1. Cursuri:
1.Traumatologie oro-maxilo-facială:a. plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitivb. șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-facialec. fracturile mandibuleid. fracturile maxilaruluie. fracturile orbito-zigomaticef. fracturile asociate2. Infecțiile orale și maxilo-faciale:a. supurațiile lojilor superficialeb. supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuzec. particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copiid. osteita și osteomielita maxilarului și mandibuleie. necroza maxilarelorf. infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicozag. limfadenite acute și cronice3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare.
6.Patologia glandelor salivare:a. infecțiile glandelor salivareb. traumatismele glandelor salivarec. litiaza salivarăd. tumorile benigne și maligne ale glandelor salivaree. sialozele7. Patologia articulației temporo-mandibulare:a. sindroame disfuncționale temporo-mandibulareb. artropatiile acute și cronice temporo-mandibularec. traumatismele articulației temporo-mandibulared. luxațiile articulației temporo-mandibularee. construcția mandibuleif. anchiloza temporo-mandibulară8. Durerea în teritoriul maxilo-facial
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.3.1.1.2.Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.Rezecții apicale2. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase3. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare4. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă5. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială7. Cura radicală a chisturilor de maxilar8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei9. Sialolitotomia10. Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulară
Intervenții de dificultate medie:
1.Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare3. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)
4.Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară5. Plastia comunicării oro-sinuzale6. Sechestrectomia în ostcomielita sau radionecroza maxilarelor7. Corticotomia în osteomielita maxilarelor8. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice10. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale11. Ligatura arterei carotide externe12. Trahectomie13. Submaxilectomie14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale părților moi orale și cervico-faciale15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare
4.3.1.2.Barem de promovare a anului III de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.4. Anul IV4.4.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.4.1.1.1. Cursuri:
Tumori maligne orale și maxilo-faciale:a. Noțiuni de biologie a procesului neoplazicb. Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialăc. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-facialed. Adenopatia metastatică cervicalăe. Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-facialef. Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-facialeg. Tumorile maligne ale buzelorh. Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucali. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatinj. Tumorile maligne ale maxilarului și mandibuleik. Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-facialel. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialăm. Tumorile maligne ale glandelor salivaren. Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.4.1.1.2.Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie/mare:
1.Rezecție de platou palato-alveolar2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator3. Hemirezecții de mandibulă (participare)
4.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată5. Hemiglosectomie (participare)
6.Hemipelvectomie (participare)
7.Hemiglosopelvectomie (participare)
8.Evidare cervicală supraomohioidiană9. Extirparea tumorilor laterocervicală
4.4.1.2.Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator.
4.5.Anul V4.5.1. Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.5.1.1.1. Cursuri1. Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială:
a)fiziopatologia lambourilorb) clasificarea metodelor de plastie reconstructivăc) tipuri de închidere primarăd) grefe de pielee) lambouri localef) lambouri loco-regionale pediculateg) lambouri liber vascularizateh) grefe osoase nevascularizatei) tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora:
a)prognatismul și retrognatismul mandibularb) prognatismul și retrognatismul maxilarc) proalveolia și proalveolodențiad) ocluzia deschisăe) laterodeviațiile mandibularef) anomalii asociate3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale:
a)despicăturile labio-maxilo-palatineb) malformații cranio-faciale4. Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist
4.5.1.1.2.Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:
1.Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)
2.Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale3. Evidare cervicală radicală4. Evidare cervicală radicală modificată5. Parotidectomia totală sau segmentară6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)
7.Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale9. Faringoplastii în insuficiențe velare10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție12. Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale)
13.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)
14.Managementul estetic al regiunii cervico-faciale:
a)Rinoplastieb) Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)
c)Ritidectomie (face lift)
d)Blefaroplastiee) Liftingul tegumentar al frunțiif) Liftingul tegumentelor cervicaleg) Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinicăh) Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale.
4.5.1.2.Barem de promovare a anului V de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA"
Facultatea de Medicină Dentară
CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ
DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ!Imagine
● Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială:
ANUL II1. Extracții/extracții alveoloplastice2. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție3. Odontectomii dinți incluși4. Rezecții apicale5. Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase7. Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale8. Tratamentul de urgență al fracturilor oro-maxilo-faciale9. Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare10. Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist)
11.Realizarea protezelor chirurgicale12. Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale)Anul III1. Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare2. Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială3. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților4. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare5. Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale7. Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare8. Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale9. Reducerea fracturilor orbito-sinusaleAnul IV1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului2. Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială3. Submaxilectomia4. Rezecția de platou palato-alveolar5. Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator6. Hemirezecția de mandibulă7. Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată8. Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie9. Evidare cervicală supraomohioidiană10. Extirparea tumorilor latero-cervicaleAnul V1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale2. Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale3. Hemiglosopelvimandibulectomie4. Evidarea cervicală radicală modificată5. Evidarea cervicală radicală6. Parotidectomie segmentară/totală7. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri
Prof. Dr. Alexandru Bucur
Coordonator rezidențiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016Definiția specialității:
Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic și tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creștere și dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani.
Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc.
Chirurgia pediatrică trebuie să facă față urgențelor chirurgicale ale copilului și să rezolve afecțiunile congenitale și câștigate.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 - anul I | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1/2 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 3/3/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 3 |
| MODULUL 2 - anul I | Trunchi comun pentru specialitățile chirurgicale-urgențele chirurgicale ale copilului |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 11 1/2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 69/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 69 |
| MODULUL 3 - anul II | Ortopedie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 72/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 72 |
| MODULUL 4 - anul III | Urologie Adulți |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 5 - anul III | Chirurgie Generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 6 - anul III | Chirurgie Toracică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 7 - anul III | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 8 - anul III | ATI |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1, 5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 9 - anul III | Neonatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 10- anul III | Chirurgie Vasculară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1, 5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 11 - anul III | Vezi structura detaliată a programului |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 12 - anul IV | Chirurgie Pediatrică Generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 54/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 54 |
| MODULUL 13 - anul IV | Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 18/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 18 |
| MODULUL 14 - anul V | Chirurgie Pediatrică specială |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 72/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 72 |
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
La fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuși cunoștințe teoretice din tematica modului de pregătire precum și abilități practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului.
Evaluarea fiecărui modul va analiza:
● puterea de autoevaluare;
● relația de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală;
● spiritul de echipă, capacitatea de integrare;
● disponibilitate, responsabilitate, eficiență (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare);
● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;
● cunoștințe practice, siguranță în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicația chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator;
● aptitudinile pentru predare, instruire.
Structura detaliată a programului de pregătire.
OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATE
Modulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE.
Durata: 2 săptămâni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 3
Obiective teoretice:
Bioetică:
● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);
● valoarea și limitele consimțământului;
● genomul uman-probleme de etică;
● relația medic-pacient, familie;
● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;
● probleme de etică la începutul vieții (avort, reproducere umană, asistată);
● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);
● etica cercetării pe subiectul uman.
Legislația sanitară:
● drepturile copilului la asistența medicală;
● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;
● discutarea problemelor de etică și legislație sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete.
Evaluare teoretică a cunoștințelor.
Modulul 2 - TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUI
Durata: 11,5 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 69
Obiective teoretice:
● Asepsia și antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții;
● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;
● Precauțiile pentru evitarea infecțiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală);
● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar.
NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUI1. Alimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie.
2.Abordul venos, cunoașterea diferitelor căi de abord venos și indicațiile principale (puncția venoasă, cateterismul venos, cateterismul central).
3.Reanimarea
● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;
● cunoașterea principalelor tulburări hidro-electrolitice și tratamentul perioperator.
4.Combaterea durerii
● Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap;
● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare.
5.Imobilizarea gipsată
● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior;
● supravegherea imobilizării și tratamentul eventualelor complicații (sindrom de compartiment, deplasarea secundară a unei fracturi).
VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREA1. Noțiuni de genetică - definiția termenilor uzuali în genetică.
● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.).
2.Diagnosticul antenatal
● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.);
● Rolul chirurgului pediatru în consultația prenatală;
● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere.
COPILUL CU HANDICAP1. Obiective generale
● principalele etiologii implicate;
● definirea gradului de handicap și posibilitățile de tratament.
2.Probleme digestive și urinare
● probleme de alimentație (tipuri de gastrostomă și îngrijirea lor);
● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice.
URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ1. Durerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).
● dignostic clinic și paraclinic;
● diagnosticul diferențial al urgențelor chirurgicale adevărate și al urgențelor medicale;
● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii.
2.Urgențe inghino-scrotale
● cunoașterea diferitelor patologii implicate;
● indicația terapeutică în urgență;
● tratamentul în funcție de patologie.
3.Sindromul copilului bătut4. Plăgile înțepate ale piciorului
● riscurile de celulită, osteită;
● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului.
5.Arsurile
● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;
● tratamentul în faza inițială;
● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament.
6.Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară)
7.Mușcăturile și înțepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar).
8.Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane).URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIE1. Traumatismele și plăgile toracice
● fiziopatologia urgențelor traumatice;
● gesturi de urgență în traumatismele toracice;
● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii.
2.Traumatismele și plăgile abdominale
● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;
● gesturi de urgență în trumatismele abdominale;
● principii de tratament în diferitele patologii.
3.Copilul politraumatizat și polifracturat
● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;
● indicațiile de fixare chirurgicală în fracturile copilului politraumatizat;
● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;
● tratamentul în fractura deschisă;
● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;
● complicații la distantă;
● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar.
4.Traumatologie osteoarticulară
● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului;
● fiziopatologia și biomecanica fracturilor și a decolărilor epifizare la copil;
● complicațiile acute și tardive, principii de tratament;
● tehnicile ortopedice și chirurgicale, indicația lor.
5.Decolările epifizare
● clasificarea SALTER HARRIS;
● riscurile de epifiziodeza;
● principii de tratament în epifiziodeza postraumatică.
6.Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil.
● tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil;
● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică.
MEMBRUL SUPERIOR1. Paralizia obstetricală de plex brachial.
2.Luxația sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă.
3.Fracturile extremității superioare de humerus.
4.Fracturile diafizei humerale.
5.Fracturile supracondiliene de humerus.
6.Fracturile de condil lateral ale humerusului.
7.Fractura de condil medial ale humerusului.
8.Luxația de cot.
9.Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU.
10.Fractura de col și cap radial.
11.Fractura extremității inferioare a radiusului.
● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;
● fractura GALEAZZI.
12.Fractura ambelor oase de antebraț.
13.Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor.
14.Plăgile nervilor colaterali.
15.Plăgile și traumatismele extremității degetelor.MEMBRUL INFERIOR1. Fracturile de bazin.
2.Luxația traumatică de șold.
3.Fractura de col femural.
4.Fracturile diafizei femurale.
5.Fracturile extremității distale a femurului.
6.Fracturile și avulsiile tuberozității anterioare de tibie.
● mecanismul fracturii, tratament.
7.Luxația posttraumatică de rotulă.
8.Fracturile metafizare proximale ale tibiei.
9.Fracturile gambei.
10.Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei.
11.Entorsele piciorului.
12.Fracturile de calcaneu.
13.Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului.Barem activitate practică
● puncții venoase, montarea de perfuzii - 10
● puncție pleurală - 5
● pleurotomii - 2
● pansamente arsuri - 5
● tenorafie - 2
● grefă piele liberă, pediculată - 2
● descoperirea venei periferice - 3
● cateterism venă centrală -2
● anastomoză vasculară - 1
● puncție articulară - 2
● incizie, drenaj osteomielită acută - 1
● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată - 5
● osteosinteză percutană fractură - 2
● osteosinteză focar deschis - 2
● puncție și spălătură peritoneală - 2
● reducerea luxației - 2
● montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1
● atitudinea terapeutică în voletul costal - 1
● aspirație și spălătură gastrică - 5
● drenaj vezical - 3
● puncție vezicală suprapubiană - 1
● incizie, drenaj panarițiu flegmonos - 3
La sfârșitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului și să poată efectua manevrele de urgență pentru stabilizarea copilului și eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru, unde poate fi tratată afecțiunea.
Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 72
În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.
Obiective teoretice:
1.Osteocondropatii generalizate
● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);
● apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter);
● osteonecroza de calcaneu;
● scafoidita tarsiană (Kohler);
● cifoza juvenilă (Scheuermann).
2.Displazii scheletice
● displazia spondilo-epifizară;
● displazia epifizară multiplă;
● acondroplazia;
● disostoza cleido-mastoidiană.
3.Afecțiuni ortopedice metastatice și endocrine
● rahitismul carențial;
● osteoporoza idiopatică juvenilă;
● osteogeneza imperfectă.
4.Infecții osoase
● osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular.
5.Artrita reumatoidă juvenilă.
6.Artrita idiopatică juvenilă.
7.Afecțiuni neuromusculare.
● paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural.
8.Tumori osoase benigne
● chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă.
9.Tumori osoase maligne
● osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase.
10.Cap și gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil11. Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora.
12.Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland.
13.Paralizia obstetricală de plex brahial.
14.Maladia Sprengel (omoplat supraridicat)
15.Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia.
16.Mers șchiopătat.
17.Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare.
18.Deformațiile genunchiului: genu valgum, genu varum.
19.Displazia luxantă de șold.
20.Epifizioliza șoldului.
21.Sinovita tranzitorie a șoldului.
22.Luxația congenitală de rotulă.
23.Chistul sinovial popliteu.
24.Încurbațiile tibiei.
25.Piciorul strâmb congenital.
Barem activitate practică:
● Imobilizări gipsate - 30
● Extensie - 3
● Osteosinteza oaselor diafizare - 5
● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis - 3
● Cura sindactiliei - 5
● Cura chistului sinovial popliteu - 3
● Imobilizări Ponseti - 3
● Osteosinteza pecutană - 3
● Puncții articulare - 2
● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1.
Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚI
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Radiologie-Imagistică în urologie;
● Tehnici moderne de urologie;
● Tehnici de litotriție;
● Uretroscopia.
Barem activitate practică
● sondaj vezical - 5
● puncție vezicală suprapubiană - 2
● cistostomie - 2
● uretrocistoscopie - 5
Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.
● Sisteme de electrochirurgie: izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă.
Barem activitate practică:
● Participarea ca ajutor la intervențiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii.
Modulul 6 - CHIRURGIE TORACICĂ
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Traumatismele toracice;
● Plăgile toracice;
● Politraumatisme;
● Pleureziile purulente;
● Infecțiile pulmonare chirurgicale;
● Tumori pulmonare;
● Chirurgie toracoscopică.
Barem activitate practică:
● puncție pleurală - 3
● drenaj pleural - 2
● prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare - 2
● toracotomie - 1
● toracoscopie - 1
Modulul 7 - PEDIATRIE
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Particularitățile copilului în perioada de creștere;
● Curbele de creștere în patologia copilului;
● Noțiuni de farmacologie pediatrică;
● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;
● Examinarea copilului.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.
Modulul 8 - ATI
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;
● Reechilibrarea hidroelectrolitică;
● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.
● Posibilitățile de analgezie în chirurgia pediatrică.
● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.
● Hemoragia, hemostaza, transfuzia.
● Resuscitare cardio-respiratorie.
Barem activitate practică:
● anestezie locală - 6
● anestezie loco-regională - 3
● resuscitare cardio-respiratorie - 2
● puncție venoasă și cateterism periferic și central - 3
Modulul 9 - NEONATOLOGIE
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Nou-născutul - bilanțul la naștere, scorul Apgar;
● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;
● Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică;
● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;
● Reanimarea și transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.
Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂ
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Politraumatisme cu componentă vasculară;
● Ischemia acută arterială;
● Boala tromboembolică;
● Limfedemul;
● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;
● Suturi vasculare - tehnici;
● Plastii vasculare.
Barem activitate practică
Suturi vasculare - 3
Modulul 11 - STAGIU OPȚIONAL (la alegere)
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
● Endoscopie;
● Radioterapie;
● Oncologie;
● Neurochirurgie;
● Radiologie-Imagistică.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.
Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂ
Durata: 9 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 54
CAP ȘI GÂT
● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.
● Chiste și fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament.
● Patologia tiroidiană.
TORACE
● Malformații pulmonare.
● Sechestrații, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluția bolii, tratament.
● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.
● Pneumotoraxul: etiologie, indicații și modalități terapeutice.
● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.
● Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluției, investigații pentru diagnosic și tratament.
● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- și postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic.
PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL
● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.
● Herniile ombilicale și patologia ombilicului și a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale.
● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.
● Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament.
PATOLOGIA ABDOMINALĂ
● HDS și HDI: etiologie, examene complementare și tratament.
● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.
● Constipația: etiologie, diagnostic și terapie.
1.Esofag:
● Malformațiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformații asociate.
● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale - tratament.
● Patologia esofagiană câștigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc.).
● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică.
2.Stomac și duoden
● Malformații.
● Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice.
● Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc.). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii.
● Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere.
3.Intestinul subțire
● Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistența parțială sau completă, tratament.
● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.
● Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical.
● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.
● Invaginația intestinală acută: tipuri de invaginație, etiologie, posibilități de diagnostic și tratament.
● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.
● Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale.
● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.
● Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament și complicații.
4.Colon
● Maladia Hirschprung și pseudoobstrucțiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicații imediate și la distanță.
● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.
● Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalități terapeutice.
4.Rect
● Malformații anorectale: clasificare, malformații asociate, tratament neonatal, sechele și tratamentul lor.
● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect.
5.Ficat și căi biliare
● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.
● Tumori primitive și metastaze: diagnostic, indicații terapeutice tumori benigne și maligne.
● Transplant: indicații și rezultate.
● Malformații: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicații chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilatația de CBP.
● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice.
6.Splina
● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.
● Splenectomiile: indicații terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală și parțială.
7.Pancreas
● Traumatisme: diagnostic, tratament în urgență, complicații și tratament.
● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale.
Barem activitate practică conform curriculei europene:
● intervenții chirurgicale de urgență - 30 (operator), 60 (ajutor);
● chirurgia capului și gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor);
● chirurgia toracelui - 15;
● chirurgia tubului digestiv și a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor);
● chirurgie de zi - 100 (operator), 200 (ajutor);
● endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor);
Modulul 13 - TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
Durata: 3 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 18
Obiective teoretice:
1.Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie.
2.Pregătirea sălii de operație: instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situații speciale. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului (defecțiuni posibile, incidente și accidente).
3.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii.
4.Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator și plasarea trocarelor, utilizarea lanțului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigație și aspirație. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura și sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic.
Barem activitate practică:
● asistarea la operații laparoscopice în direct - 10
● activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5
● mânuirea telescopului - 5
● ajutor în echipa operatorie - 5
● intervenții chirurgicale ca prim ajutor - 1
Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.
Modulul 14 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 72
1.ONCOLOGIE VISCERALĂ
● Neuroblastoame.
● Tumori renale.
● Rabdomiosarcoame.
● Tumori germinale maligne.
Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic.
Bazele chirurgiei oncologice și diferitele indicații chirurgicale în funcție de tumoră.
2.ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂ
Obiective: mecanismul diferențierii, diagnosticul la nou-născut, elemente ce orientează sexul, posibilități chirurgicale, supraveghere pe termen lung.
3.PATOLOGIA SÂNULUI ȘI ORGANELOR GENITALE FEMININE
● Sânul: evoluția glandei mamare din copilărie până la pubertate, tipuri de patologie și tratament.
● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.
● Malformații ale organelor genitale interne și externe feminine: embriologia organelor genitale interne și externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanță.
● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice.
● Patologia câștigată a organelor genitale interne și externe (viol, altele): recunoașterea unei tentative de viol și examene complementare, elemente medico-legale și tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor.
4.PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE
● Malformațiile penisului: anatomie, tehnici și indicații operatorii, supraveghere.
● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.
● Anomalii de migrare testiculară: etapele și factorii migrării testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului.
● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie.
5.SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ
● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.
● Tulburări micționale și anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micționale, legătura dintre constipație și infecțiile urinare, indicația examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilități terapeutice.
● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.
● Retenția acută de urină: posibilități de diagnostic și tratament.
● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice.
6.PATOLOGIA RENALĂ
● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.
● Malformații (formă, poziție, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformații și indicațiile operatorii.
● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal.
7.ANOMALII DE EVACUARE A URINEI
● Dilatațiile bazinetului - conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice.
● Megaureterul: tipuri, circumstanțe de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare și modalități de indicație terapeutică.
● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.
● Sistemul urinar dublu sau duplicația: particularități anatomice ale duplicațiilor, diagnostic și tratament.
● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.
● Vezica urinară și uretră:
–malformații: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecințele malformațiilor și principii de tratament.– vezica neurogenă: etiologie și consecințele acesteia, modalități de diagnostic, supraveghere și posibilități terapeutice.
Barem activitate practică conform curriculei europene:
● chirurgie neonatală - 10 (operator), 20 (ajutor);
● chirurgie oncologică - 25;
● chirurgie urogenitală - 20 (operator), 40 (ajutor).
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ
Medicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialității atât în situații de urgență cât și în regim de cronici, conform pregătirii profesionale.
Medicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate.
TEMATICA DE EXAMEN1. Despicături labiovelopalatine2. Adenopatii acute și cronice3. Fistule și chiste congenitale ale gâtului4. Limfangioamele feței, gâtului și alte localizări5. Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări6. Torticolis muscular congenital7. Malformații bronhopulmonare8. Chistul hidatic pulmonar9. Supurațiile pleuro-pulmonare10. Pericarditele chirurgicale11. Infecțiile mediastinale12. Arsurile și stenozele cicatriciale ale esofagului13. Herniile diafragmatice congenitale14. Tumorile mediastinale și pleuropulmonare15. Malformațiile esofagului16. Cardiospasmul17. Stenoza hipertrofică de pilor18. Malformațiile duodenului, intestinului subțire și ale colonului19. Anomalii de rotație și acolare ale intestinului20. Patologia diverticului Meckel21. Invaginația intestinală22. Apendicita acută23. Peritonitele acute24. Peritonita și ileusul meconial25. Corpii străini ai tubului digestiv26. Megacolonul congenital27. Malformațiile anorectale28. Duplicațiile digestive29. Constipația și encomprezisul30. Hemoragii digestive inferioare31. Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală32. Chistul hidatic hepatic33. Icterele neonatale de cauză chirurgicală34. Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale35. Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale36. Tumori abdominale intra și retroperitoneale37. Omfalocel și gastroschizis38. Patologia regiunii ombilicale39. Patologia canalului peritoneovaginal40. Prolapsul anorectal41. Polipul rectal și polipoza rectocolică42. Malformațiile aparatului urinar superior43. Megaureterul și refluxul vezicoureteral44. Extrofia de vezică45. Valvele congenitale ale uretrei posterioare46. Litiaza urinară47. Tumorile renale48. Rupturile de rinichi49. Rupturile de uretră50. Epispadias51. Hipospadias52. Intersexualitatea53. Testicul necoborât54. Sindromul de scrot acut55. Fimoza și parafimoza56. Imperforațiile de himen și atrezia de vagin57. Tumorile organelor genitale58. Varicocelul59. Enurezis și incontinența urinară60. Celulita necrozantă a nou-născutului61. Teratomul sacrococcigian62. Traumatismele toracelui63. Traumatismele cranieneBarem practic pentru examenul de medic specialist1. Traheostomia2. Excizia hemangioamelor3. Cura chistului de canal tireoglos4. Excizia fistulelor și a chistelor laterocervicale5. Corectarea torticolisului congenital6. Pleurotomia7. Gastrostomia8. Pilorotomia extramucoasă9. Rezecția intestinală și anastomozele intestinale10. Ileostomia11. Colostomia12. Apendicectomia13. Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase14. Corectarea prolapsului anal15. Hepatorafia16. Splenectomia17. Cura herniei ombilicale18. Cura herniei inghinale19. Cura varicocelului20. Nefrostomia21. Ureterostomia22. Cistostomia23. Reconstrucția uretrei în hipospadias24. Corectarea fimozei, parafimozei25. Orhidopexia26. Neurorafia27. Arteriorafia28. Cateterismul venos29. Extirparea teratomului sacrococcigian30. Esofagostomia cervicală31. Drenajul toracic32. Artrotomia de drenaj33. Instalarea tracțiunii ortopedice34. Reducerea deschisă și osteosinteza fracturii diafizare35. Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare36. Reducerea și îmbroșarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus37. Tenorafiile38. Grefele de piele39. HematocolposBarem practic medic primar1. Corecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine2. Rezecțiile pulmonare3. Decorticarea pleurală4. Cura chistului hidatic pulmonar5. Rezecțiile gastrice6. Hepatectomiile7. Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice8. Fundoplicatura gastrică9. Nefrectomia polară10. Chirurgia atreziei de esofag11. Pieloplastia12. Chirurgia megaureterului13. Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon14. Chirurgia oncologică15. Chirurgia malformațiilor anorectale înalte16. Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală)
17.Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară18. Chirurgia hipertensiunii portale19. Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc20. Chirurgia oncologică21. Cura chistului hidatic hepatic22. Chirurgia megacolonului congenital23. Chirurgia transplantuluiBIBLIOGRAFIE1. Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010.2. O'Neill J. ș. a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998.3. Pellerin D. - Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978.4. Tratat de Chirurgie / sub red. Irinel Popescu, Constantin Ciuce - Ed. a 2-a - București: Editura Academiei Române, 2013. Vol. 3: Chirurgie Pediatrică /coord. Corneliu Sabetay, 2013,5. Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. .
6.Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. - Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996.!Imagine
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂDefiniția specialității
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă este o specialitate chirurgicală cu caracter interdisciplinar care tratează pacienți cu defecte sau deformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot rezulta în urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a îmbătrânirii.
Obiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive.
Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRAS
In extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul și tratamentul chirurgical al:
–Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) și a sechelelor postcombustionale– Traumatismelor însoțite de distrugere de părți moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)– Chirurgia mâinii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afecțiuni cronice sau sechele postoperatorii)– Patologia tumorală cutanată și de părți moi– Malformațiilor congenitale– Suferințe estetice
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicale
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE GENERALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ORE/LUNĂ (120 ore) |
| MODULUL 2 | ORTOPEDIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ORE/LUNĂ (30 ore) |
| MODULUL 3 | CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore |
| MODULUL 4 | NEUROCHIRURGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore |
| MODULUL 5 | ORL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore/lună |
| MODULUL 6 | CHIRURGIE OMF |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore/lună |
| MODULUL 7 | RECUPERARE MEDICALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 8 | DERMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 9 | CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 10 | GINECOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 11 | UROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 12 | ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 13 | OFTALMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 14 | MEDICINĂ LEGALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 15 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 16 | CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 48 LUNI (4 ANI) |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/lună |
| Total ore pregătire teoretică | CONFORM CURRICULEI |
| Total ore pregătire practică | CONFORM CURRICULEI |
MODULUL I ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 6 luni
Nr. Ore curs: 120
Nr. Ore practică: 720
TEMATICA1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3. Principii de asepsie și antisepsie4. Principii de sterilizare5. Principii de antibioprofilaxie6. Principii de tratament medicamentos în infecții7. Principii de electrochirurgie8. Principii generale de incizie și sutură9. Materiale de sutură și ligatură10. Fiziopatologia vindecării plăgilor11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor12. Cicatricea retractilă13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale15. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament16. Traumatismele toraco-abdominale17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
18.Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal19. Defecte parietale abdominale20. Traumatismele cranio-cerebrale21. Politraumatismele22. Abdomenul acut chirurgical23. Defectele parietale abdominale24. Elemente de semiologie chirurgicală, examenul clinic general și local25. Șocul hemoragic26. Infecțiile de părți moi - conduita terapeutică27. Noțiuni de antibioterapie/antibioprofilaxie, infecțiile nosocomiale,28. Managementul pacientului chirurgical; parametrii de monitorizare postoperatorie29. Sutura tegumentară: material de sutura/ligatura disponibile, modul de selecție, principii, tipuri de sutură, complicații imediate și tardive ale plăgilor tegumentare, vindecarea chirurgicală a plăgii30. Rolul investigațiilor imagistice în specialitățile chirurgicale31. Noțiuni generale de oncologie chirurgicală, terapii adjuvante, urmărirea postoperatorie - chirurgia neoplasmului mamarOBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie/antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa ca observator la intervenții chirurgicale, fără să desterilizeze masa operatorie sau personalul– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de bază de incizii, tehnici de bază de sutură, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutură– Incizii de evacuare pentru infecții localizate de părți moi.– Recunoașterea urgențelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management eficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chirurgia generală
Activități practice:
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– Tușeu rectal/tușeu vaginal– Cateterizarea venoasă periferică– Montarea unei perfuzii– Paracenteza– Toracocenteza– Debridare plagă– Incizii tegumentare– Sutură plagă– Nursingul colostomei– Cateterism vezical și suprimarea sondei– Suprimarea materialului de sutură– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator– Pansamentul plăgii posttraumatice– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesare dobândirea următoarelor competente teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoareAspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)
2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică.MODULUL II ANUL I
ORTOPEDIE - 2 LUNI
Nr. Ore curs: 30 ore
Nr. Ore practică: 250 ore
TEMATICA1. Traumatismele părților moi extrascheletale2. Fracturi și luxații ale membrelor3. Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului4. Amputațiile coapsei5. Amputațiile gambei6. Politraumatismele7. Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare8. Malformații congenitale ale membrelor9. Materiale de osteosinteza10. Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor11. Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor12. Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP13. Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie14. Materiale protetice15. Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;
16.Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației17. Investigații imagistice în ortopedieActivități practice1. Reducerea luxațiilor2. Reducerea fracturilor și tratamentul ortopedic3. Montarea extensiei continue transscheletice4. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare5. Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghips
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteza și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor
Competente practice:
–Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie– Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare)MODULUL III ANUL I
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică: 120 ore
Tematica1. Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica2. Urgente chirurgicale în pediatrie3. Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice4. Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor5. Particularități ale cicatrizării la copil6. Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil7. Malformații congenital ale sistemului urinar8. Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică9. Malformații congenitale ale toracelui10. Patologia tumorală la copilActivitate practică:
–Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric– Urmărirea postoperatorie la copil– Reducerea fracturilor/luxațiilor– Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopedice
Rezultate așteptate: La promovarea modulului cunoștințele minim acceptate sunt:
Competente teoretice:
–Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizateCompetențe practice:
–Urmărirea postoperatorie la copilMODULUL IV AN I
NEUROCHIRURGIE - 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 15 ore
Nr. Ore practică 125 ore
Tematica1. Traumatismele cranio-cerebrale2. Traumatismele vertebro-medulare3. Neuropatii compresive periferice4. Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)
5.Urgențe medico-chirurgicale în neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutică)
Activitate practică:
–Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observație– Participarea la intervenții chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor– Interpretarea rezultatelor CT/IRM
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL V AN I
ORL - 2 LUNI
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele nasului2. Traumatismele pavilionului auricular3. Reconstrucția nasului4. Reconstrucția pavilionului auricular5. Fracturile oaselor nazale6. Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular7. Rinocorecția8. Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului9. Anatomia și fiziologia nasului10. Traheostomia11. Tehnici imagistice specificeActivitate practică1. Tratamentul epistaxisului2. Anestezii loco-regionale pentru intervențiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale3. Reducerea fracturilor oaselor nasului4. Traheostomia5. Tratamentul deviațiilor de sept6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a riniteiRezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască anatomia și fiziologia normală a piramidei nazale, intervențiile în urgență în cazul traumatismelor nazale/de pavilion auricular, investigațiile de specialitate în OR, noțiuni de reconstrucție în defectele totale sau parțiale ce implică nasul/regiunea auriculară.
Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate.
MODULUL VI ANUL II
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ - 2 luni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele părților moi la nivelul feței2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT3. Malformații congenitale labio-palatine4. Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă5. Malformațiile congenitale ale feței6. Anestezia loco-regională în OMF7. Traumatismele cranio-cerebrale - abordarea interdisciplinare8. Leziuni dento-alveolare posttraumatice9. Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale10. Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței.
11.Parotidectomia și paralizia de nerv facialActivități practice:
1.Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma3. Cateterizarea ductului lui stenon4. Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei6. Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF7. Parotidectomia superficialăObiective educaționale:
Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformațiilor congenitale. Deprinderea protocolului de investigații clinice și imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament în urgență al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osteosinteza disponibil, importanța chirurgiei ortognatice, cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională aplicabile în OMF, tehnici de reducere și menținere a reducerii în fracturile/luxațiile ATM; cunoașterea tehnicilor de reconstructive în defectele de părți moi/osoase la nivelul feței.
Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:
–Cunoașterea anatomiei locale– Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței– Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF– Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine– Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMF
Din punct de vedere a activității practice, se consideră că activitățile practice pot fi efectuate și în calitate de ajutor, dat fiind implicațiile deosebite ale apariției complicațiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime:
–Bloc infraorbital/bloc mental– Interpretarea CT/RX în fracturile visecrocraniului– Participarea la un numai minim de 5 intervenții chirurgicale– Recunoașterea ductului lui Stenon– Principiile de paroTidectomie
MODULUL VII AN II
RECUPERARE MEDICALĂ - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică 120 ore
Tematica1. Noțiuni introductive în recuperarea medicală2. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor3. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice4. Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor5. Terapia durerii cronice6. Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului arsActivitate practică:
Participarea la ședințe de recuperare a pacienților cu afecțiuni postraumatice/degenerative ale membrelor:
–Evaluarea inițială a deficitului funcțional– Elaborarea unui plan etapizat de recuperare– Urmărirea în dinamică e evoluției– Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice (creșterea mobilității, dispariția fenomenelor algice, recuperarea progresivă a sensibilității)
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de recuperare medicală și kinetoterapie, indicațiile lor, aplicații ale acestora în recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferențierea leziunilor cu indicație chirurgicală de cele care beneficiază de pe urma tratamentului de recuperare.
Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor
MODULUL VIII AN II
DERMATOLOGIE - 6 săptămâni
Nr. ore curs 30 ore
Nr. ore practică 180
Tematica1. Urgențe în dermatologie2. Vasculite - afecțiuni cutanate3. Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat4. Aplicațiile topicelor în dermatologie5. Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic6. Tumorile cutanate7. Ulcerul trofic8. Melanomul malign9. Alergodermia10. Antiageing11. Anatomia și fiziologia pielii și a anexelorActivități practice– Examenul clinic în dermatologie– Prick-test– Tratamentul local în leziuni dermatologice– Ablația leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)– Ablația chirurgicală a tumorilor cutanate– Tratamentul local în leziunile tegumentare secundare vasculitelor– Tratamentul local în celulite– Pansamentul ulcerului trofic
Obiectivele educaționale: cunoașterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoașterea leziunilor specifice ce beneficiază în urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infecții cutanate, reacții alergice)
Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:
Teoretic: cunoașterea algoritmului terapeutic în afecțiunile dermatologice de bază, cunoașterea caracteristicelor clinice sugestive pentru afecțiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic și tratament, limite de rezecție oncologică și urmărire postoperatorie.
Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului.
MODULUL IX AN II
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 6 săptămâni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 180 ore
Tematica1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:
–Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară– Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare– Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie– Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale– Expunerea vaselor limfatice.
2.Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
3.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
4.Grefe vasculare biologice și sintetice.
5.Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6. Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;
–hemodinamica circulației venoase– incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară– tromboza venoasă profundă– insuficiența venoasă cronică– tromboflebita.
7.Fiziologia sistemului limfatic:
–anatomia funcțională a sistemului limfatic– fiziologia– fiziopatologie.
8.Coagularea și dereglările hemostazei:
–coagularea normală– terapia anticoagulantă– agenți trombolitici– coagulopatiile și hemoragia– stări hipercoagulante.
9.Sindromul Raynaud.
10.Anomaliile arterio-venoase:
–Malformațiile vasculare congenitale– Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic– Fistulele arterio-venoase dobândite.
11.Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
12.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
–Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Tromboza venoasă superficială– Insuficiența venoasă cronică13. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
14.Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.Activități practice1. Expunerea arterelor:
–poplitee– tibială anterioară– tibială posterioară– peronieră– axilară– brahială– radială/ulnară2. Expunerea venelor:
–recoltarea venei safene interne– vena femurală comună– vena femurală superficială– vena cefalică– vena bazilică3. Anastomoză termino-laterală4. Anastomoză termino-terminală
Obiective educaționale: cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilități practice: participarea la intervenții chirurgicale
Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea/efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală
Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor (tromboza, sdr de compartiment)
MODULUL X AN II
GINECOLOGIE - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr. ore practică 120 ore
TEMATICA1. Anatomia și fiziologia sânului2. Anatomia organelor genitale externe3. Patologia tumorală benignă a sânului4. Elemente de oncologie a sânului5. Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV6. Reconstrucția regiunii perineale7. Chirurgia estetică a organelor genitale8. Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptareActivități practice:
–Echografia sânului– Mamografia– Mastectomia– Evidarea ganglionară– Tehnica ganglionului santinela– Chirurgia oncologică– Urmărirea oncologică la pacienta ginecopată
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sânului și a organelor genitale externe; a noțiunilor de chirurgie oncologică a sânului, a tehnicilor de reconstrucție a sânului și a regiunii perineale
Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, completată de studiul individual înțelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate în patogeneza tumorilor de sân; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila în sfera ginecologică; tratamentul medicamentos uzual non teratogen
Aplicații practice
Examenul clinic al sânului
Examinarea stațiilor ganglionare ale sânului
Participarea la intervenții chirurgicale oncologice
Cunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului
MODULUL XI AN II
UROLOGIE - 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Anatomia și fiziologia aparatului urinar2. Malformații congenitale ale OGE3. Hipospadiasul4. Gangrena Fournier5. Reconstrucția penisuluiActivități practice:
–sondajul urinar– tușeul rectal– sondajul vezical– interpretarea urolculturii și a sumarului de urină– participarea la intervenții chirurgicale urologice
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesită proceduri reconstructive, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manevrelor menționate anterior.
MODULUL XII AN II
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ - 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Șocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic2. Monitorizarea funcțiilor vitale3. Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB4. Sindromul de reperfuzie5. Resuscitarea; ALS/BLS6. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații7. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă8. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării).
9.Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)
10.Suportul nutrițional (energetic - caloric)Activitate practică
Montare perfuzie
Montare cateter venos
Sondaj vezical
Sonda de aspirație nazogastrică
Anestezie axilară
Rahianestezia
Resuscitarea cardiorespiratorie
Defibrilare externă
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tratat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL XIII AN II
OFTALMOLOGIE - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 120 ore
Tematica1. Arsurile corneo-conjunctivale2. Arsurile palpebrale3. Traumatismele pleoapelor4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimaleActivități practice1. Tarsorafii:
2.Cateterizarea canalelor lacrimale:
3.Enucleerea globului ocular:
4.Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:
Obiective educaționale: recunoașterea urgențelor oftalmologice și cunoașterea principiilor de tratament al acestora; aplicațiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicată a ochiului și a regiunii periorbitale
Rezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri faciale
Rezultate practice: identificarea corectă și sutura în straturi anatomice ale pleoapei, identificarea și protejarea glandei și a ductul lacrimal; observarea tehnici de enucleere a globului ocular
MODULUL XIV AN II
MEDICINA LEGALĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica1. Leziuni traumatice superficiale2. Medicina legală a leziunilor nervoase2. Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor3. Conduita terapeutică în accidentele rutiere4. Conduita terapeutică în intoxicațiile acute5. Conduita terapeutică în agresiuni6. Conduita terapeutică în accidentele în timpul munciiActivitate practică:
–Descrierea corectă a leziunilor traumatice– Zilele de îngrijire medicală - implicații juridice– Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii
Obiective educaționale se suprapun peste competențele teoretice și practice minim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corectă a leziunilor traumatice astfel încât acestea să corespundă echivalentului medico-legal; cunoașterea atitudinii terapeutice în cazuri medico-legale
Așteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumatice
Așteptări practice: asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor în cazuri de traumatologie, chirurgie plastică și estetică.
MODULUL XV AN II
BIOETICĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăActivități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL XVI
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
4 ani (48 luni)
Ore curs 20 ore/lună
Ore activitate practică: 120 ore/lună
Structura stagiului:
Curricula de pregătire în specialitatea de bază conține 4 componente principale1. Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) - ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat2. Predare și învățare - cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați3. Evaluare și feedback - cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4. Sistemul de pregătirea și resursele - cum este organizat programul educațional, cum este înregistrată și asigurată calitatea pregătirii
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery - EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților.
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curriculă, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED - internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, candidatul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgiei Reconstructive din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A. Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–Anatomia, suportul vascular și nervos al pielii și a structurilor musculoscheletale– Biologia cicatrizării și cicatrizarea patologică– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)– Genetică și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principiul de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Plastică
B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare competenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, candidatul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.
3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Plastică– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)
5.Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare.
Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui trunchi comun, cu o durată de 2 ani, în care rezidentul aflat în pregătire să se familiarizeze cu specialitățile medico-chirurgicale înrudite, să dobândească aptitudini chirurgicale și teoretice necesare inițierii pregătirii în stagiul de bază.
După efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curicula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:
1.Participare ca Observator (O)
2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țară este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea candidatului ca medic specialist european în specialitate.
Candidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Candidatul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Candidatul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe documente care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta candidatul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale candidatului.
Tipuri de examinări posibile:
–Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, candidatul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Acest examen poate fi completat de înscrierea și promovarea unui examen internațional, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al direcției de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeană. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competență al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiență
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, recunoscut de comisia națională de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internaționale, UEMS recomandă ca îndrumătorii să promoveze și examenul EBOPRAS, fără ca aceasta să fie o condiție sine qua non.
Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue
2.Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studio, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonator unei școli medicale recunoscute internațional.
Instituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.
1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care candidații au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.
Ca parte esențială a programului de pregătire, candidatul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmării pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.
Se consideră optimă rotația candidatului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât candidatul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Candidații trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru candidații care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți candidații trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
2.Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internaționale (EBOPRAS) este binevenită– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități candidatului.
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către EBOPRAS/UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL III
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
Stagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.
Tematica de curs - Chirurgie plastică generală și ARSURI:
1.Istoria chirurgiei plastice2. Științe fundamentale în chirurgia plastică (anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)
3.Cicatrizarea normală și patologică4. Noțiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infecții nosocomiale: aplicații, durata optimă tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice6. Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică7. Debridarea plăgilor: hematom, serom, infecție8. Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii– Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate– Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice– profilaxia cicatrizării patologice– Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie– Fasceita necrozantă– conduita terapeutică în agresiunile animale/umane– conduita terapeutică în înțepăturile de insecte– Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice– Plăgile cronice– Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată– Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)– Transplantul liber de piele PPLD– Transplantul liber de piele PTG– Expandarea tisulară– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber– Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică– Replantări și revascularizări– Nervi periferici– Lasere în chirurgia plastică– Biomateriale - implante– Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice– Malformații congenitale la nivelul membrului superior– Malformații congenitale la nivelul toracelui– Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice– Principii de biostatistică
ARSURI anul III– Arsuri - generalități– Arsura prin flacără– Arsura de contact– Arsura chimică– Electrocuțiile– Arsura prin iradiere– Leziunea locală în arsuri– Tratamentul chirurgical local în arsuri– Prognosticul în arsuri– Diagnosticul arsurilor - prospectiv și retrospectiv– Protocolul de admisie al arsului în UIAG– Evaluarea inițială a pacientului ars grav– Indicațiile inciziilor de decompresie în arsuri– Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav– Prevenția sechelelor postcombustionale– Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament– Indicațiile traheostomie la pacientul ars grav– Monitorizarea funcțiilor vitale la pacientul ars– Urmărirea postoperatorie la pacientul ars– Șocul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitică, EAB în arsuri, prezentări de caz– Stadializarea bolii arsului și complicațiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice, nefrologice, MSOF în arsuri– Nutriția arsului– Homogrefe/allogrefe/xenogrefe– Substituienții dermici– Culturile de keratinocite– Recuperarea medicală și kinetoterapia la pacientul ars grav– Cicatrizarea patologică: prevenție, tratament chirurgical– Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior– Sechelele postcombustionale la nivelul feței– Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare încrucișate– Principiile exciziei cicatriciilor– Expandarea tisulară– Degerăturile: principii de diagnostic, managementul general și chirurgical
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei plastice generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minima neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.
Rezultate așteptate:
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a 2 două teste(plastică generală/arsuri) cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol/prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practică: conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL IV
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
PIELE ȘI ANEXE
Anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii
Anatomia și fiziologia chirurgicală a anexelor
Anatomia și fiziologia chirurgicală a unghiei
Noțiuni de embriologie
Malformații congenitale ale pielii - diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatoriei. Anomalii vasculareii. Malformații vasculareiii. Hemangioameiv. Limfangioamev. Bride congenitale
Accidente traumaticei. Plăgi acute și cronice (principii de tratament, tehnici de sutură, pansamente performante, imobilizare, urmărirea postoperatori)ii. Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)
Noțiuni de chirurgie dermatologică
Afecțiuni neoplaziei. Tumori pieleii. Carcinom bazocelulariii. Melanomiv. Carcinom scuamosv. Alte tumori ale pieliivi. Limfodisecția și ganglionul santinelăvii. Diagnosticul tumorilor de pieleviii. Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanatăix. Urmărirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanatex. Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorie
CHIRURGIA MÂINII– Embriologia membrului superior– Anatomia chirurgicală mâinii– Anatomia chirurgicală antebrațului– Anatomia chirurgicală brațului– Malformații congenitale - sindactilie, polidactilie principii de tratament– Patologia traumatică a membrului superiori. Tendoaneii. Osoaseiii. Articulații și ligamentiv. Țesut subcutanat
Indicații și tehnici de tenorafie
Mobilizarea precoce în leziunile tendinoase
Osteosinteza oaselor mâinii
Alegerea materialului de osteosinteza
Fracturile intraarticulare
Fracturile deschise/închise ale oaselor mâinii
Traumatismele complexe ale mâinii
Mâna mutilată
Expertiza capacității de muncă
Tehnici de reconstrucție a degetelor
Metode reconstructive în reconstrucția policelui amputat
Rolul microchirurgiei în chirurgia mâinii
Neurorafia
Revascularizarea/replantarea -
Sechele posttraumatice principii de tratament
Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie și sindromul Volkmann
Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor periferici
Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial
Utilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase periferice
Tratamentul paraliziei de n median, ulnar și radial și a paraliziilor mixte
Transfer funcțional tendinos și muscular
Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală
Instabilitatea articulară
Afecțiuni neoplazicei. Osoaseii. Țesut subcutanat
Altelev. Boala Dupuytrenvi. Limfedemi. Mâna spastică
MEMBRU INFERIOR
Embriologia membrului inferior
Malformații congenitalei. Sindactilie, polidactilieii. Bride congenitale
Accidente traumatice
Principii de osteosinteza
Principii de tratament al fracturilor închise
Principii de tratament al fracturilor deschise
Principii de tratament al fracturilor intraarticulare
Complicațiile locale și generale ale fracturilor
Situații particulare: abordarea părților moi în fracturile membrului inferior
Acoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferior
Tehnici de reconstrucție a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii
Leziuni nervoase în patologia membrului inferior
Afecțiuni neoplazice - clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmărire postoperatorie, terapie oncologicăa. Osoaseb. Țesut subcutanat
Limfedemul
Obiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperator
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezența la minim 75% cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7. Participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice în calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare științifică
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie,
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL V
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
I. CAP ȘI GÂT
Anatomia și fiziologia capului și a gâtului
Malformații congenitalei. Despicături labiale și palatineii. Urechi decolateiii. Microtiaiv. Sindroame craniofacialev. Altele
Accidente traumatice evaluare inițială
Valoarea CT în traumatologia extremității cefalice
Tratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-faciale
Leziuni ale țesuturi moi
Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp - evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)
Anatomia nervului facial
Mușchii mimicii
Paralizia facială
Tratamentul paraliziei de nerv facial
Leziuni și defecte ale nervilor periferici
Defecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
Reconstrucția unităților estetice ale feței principii generale
Reconstrucția pleoapelor
Reconstrucția regiunii temporale
Reconstrucția regiunii malare
Reconstrucția piramidei nazale
Reconstrucția buzelor
Reconstrucția pavilionului auricular
Reconstrucția mandibulei
Reconstrucția scalpului
Afecțiuni neoplazicei. Tumori ale țesuturilor moiii. Tumori osoaseiii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superioriv. Tumorile parotidei
Hemiatrofia facială
II. PERETE TORACIC ȘI SÂN
Malformații congenitalei. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)ii. Sâni tuberoși - tratamentul chirurgicaliii. Pectus excavatum/carinatum
Anatomia toracelui
Traumatismul toracic
Tumori ale țesuturilor moi
Reconstrucția de perete toracic
Anatomia și fiziologia glandei mamare
Principii de oncologie - neoplasmul mamari. Tratament chirurgical al cancerului de sânii. Reconstrucția mamarăiii. Limfodisecția/nodulul santinelaiv. Urmărirea postoperatoriev. Reconstrucția mamară
Hipertrofia mamară - mamoplastia de reducție
Ginecomastia - ablația mamară în ginecomastie
III. TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
Anatomia abdomenului și a trunchiului
Malformații congenitalei. Hipospadias și epispadiasii. Malformații ale organelor genitale feminineiii. Spina bifida
Accidente traumatice ale regiunii abdominale și lombare
Reconstrucția peretelui abdominal
Organe genitale externe - anatomie
Gangrena Fournier
Transsexualismul
Reconstrucția perineului
Reconstrucția penisului
Reconstrucția vaginului
Boala Peyronie
Afecțiuni neoplazicei. Tumori vaginale și vulvareii. Tumori ale penisuluiiii. Tumori ale țesutului subcutanat
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anterior, la un nivel care să permită tratamentul asistat de coordinator al pacienților cu afecțiuni aferente competenței profesionale, stabilirea indicațiilor operatorii, participarea activă la intervenții chirurgicale.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL VI
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
CHIRURGIE ESTETICĂ
Cap și gât
Noțiuni de estetică și proporții faciale
Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică
Farmacologia toxinei botulinice
Tratamente laser
Anatomia chirurgicală a feței
Blefaroplastia
Lifting facial
Lifting de sprâncene
Anatomia chirurgicală a nasului
Rinoplastia
Anatomia pavilionului auricular
Otoplastia
Tratamentul alopeciei-transplantul de păr
Reconturare facială1. Cu implant2. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime3. Genioplastie
Membrul superiori. Liposuctiaii. Brahioplastia
Sâni. Mamoplastia de augmentareii. Ptoza mamară - mastopexiaiii. Mameloane invaginate
Abdomeni. Liposucțiaii. Abdominoplastiaiii. BodyLifting
Membru inferiori. Liposucțiaii. Lifting de coapseiii. Lifting de feseiv. Implante
Chirurgia postbariatrică
RECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anteriori, integrarea noțiunilor de medicină estetică, participarea ca observator la intervențiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majorității cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese și conferințe de specialitate, publicare de articole științifice în calitate de coautor sau autor principal, implicarea în cercetarea științifică/didactică a clinicii.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Candidații vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)).
În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:
–Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori candidați– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice).
Obligații– Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
–Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist:
NU SE APLICĂ
Domeniile, adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–Echografie generală– Echografie vasculară– Medicina hiperbară– Dermatoscopie– Chirurgie oncologică (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)– Managementul medical al dezastrelor– Managementul medical al urgențelor prespitalicești
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Emerit Dr. Lascăr Ioan
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
–Silabusul -PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALEa. Istoria chirurgiei plasticeb. Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusiv anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)c. Principii de bazăi. Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorieii. Arsuriiii. Managementul în traumatologieiv. Managementul oncologicv. Malformații congenitalevi. Plăgid. Cicatrizarea plăgilori. Sutura plăgilorii. Debridarea plăgilor (hematom, serom, infecție)iii. Managementul fasceitei necrozanteiv. Plăgi cronice (incluzând escare, ulcere cronice)e. Transplantul de țesuturif. Expandarea tisularăg. Lambourih. Microchirurgiei. Transferul liber microchirurgicalii. Replantări și revascularizăriiii. Nervi perifericii. Lasere în chirurgia plasticăj. Biomateriale - implantek. Managementul arsurilora. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiereb. Resuscitarea arsuluic. Chirurgia arsurilorl. Managementul degerăturilor
Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
CAP ȘI GÂTa. Malformații congenitalevi. Despicături labiale și palatinevii. Urechi decolateviii. Microtiaix. Sindroame craniofacialex. Alteleb. Accidente traumaticei. Leziuni ale țesuturi moi1. Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
2.Leziuni și defecte ale nervilor periferici3. Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
4.Defecte ale scalpuluiii. Leziuni osoasec. Afecțiuni neoplazicev. Tumori ale țesuturilor moivi. Tumori osoasevii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superiord. Paralizia facialăe. Hemiatrofia facialăPERETE TORACIC ȘI SÂNa. Malformații congenitaleiv. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)v. Sâni tuberoșivi. Pectus excavatum/carinatumb. Accidente traumaticec. Afecțiuni neoplazicevi. Tratament chirurgical al cancerului de sânvii. Reconstrucția mamarăviii. Limfodisecția/nodulul santinelaix. Tumori ale țesuturilor moix. Reconstrucția de perete toracicd. Altelei. Hipertrofia mamarăii. GinecomastiaTRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALEa. Malformații congenitaleiv. Hipospadias și epispadiasv. Malformații ale organelor genitale femininevi. Spina bifidavii. Alteleb. Accidente traumaticei. Perete abdominalii. Organe genitale externec. Afecțiuni neoplaziceiv. Tumori vaginale și vulvarev. Tumori ale penisuluivi. Tumori ale țesutului subcutanatd. Altelei. Transsexualismulii. Boala PeyronieMEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNAa. Malformații congenitale - sindactilie, polidactilieb. Accidente traumaticevii. Tendoaneviii. Osoaseix. Articulații și ligamentx. Țesut subcutanatxi. Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresiexii. Transfer funcțional tendinos și muscularxiii. Amputații și replantărixiv. Reconstrucția de policexv. Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmannxvi. Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismalăxvii. Instabilitatea articularăc. Afecțiuni neoplaziceiii. Osoaseiv. Țesut subcutanatd. Altelexviii. Boala Dupuytrenxix. Limfedemii. Mâna spasticăMEMBRU INFERIORb. Malformații congenitaleiii. Sindactilie, polidactilieiv. Bride congenitalc. Accidente traumaticei. Țesut subcutanatii. Reconstrucție osoasăiii. Nervid. Afecțiuni neoplazicea. Osoaseb. Țesut subcutanate. Altelea. LimfedemPIELEA ȘI ANEXELE EIa. Anatomie și fiziologieb. Malformații congenitalevi. Anomalii vascularevii. Malformații vasculareviii. Hemangioameix. Limfangioamex. Bride congenitalc. Accidente traumaticeiii. Plăgi acute și croniceiv. Chirurgia cicatricilord. Afecțiuni neoplaziexi. Tumori pielexii. Carcinom bazocelularxiii. Melanomxiv. Carcinom scuamosxv. Alte tumori ale pieliixvi. Limfodisecția și ganglionul santinelaCHIRURGIE ESTETICĂa. Cap și gâti. Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăii. Tratamente laseriii. Blefaroplastiaiv. Lifting facialv. Lifting de sprâncenevi. Rinoplastiavii. Otoplastiaviii. Tratamentul alopeciei-transplantul de părix. Reconturare facială4. Cu implant5. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime6. Genioplastieb. Membrul superioriii. Liposucțiaiv. Brahioplastiac. Sâniv. Mamoplastia de augmentarev. Ptoza mamarăvi. Mameloane invaginated. Abdomeniv. Liposucțiav. Abdominoplastiavi. BodyLiftinge. Membru inferiorv. Liposucțiavi. Lifting de coapsevii. Lifting de feseviii. ImplanteAnexa nr. 2
Logbook proceduriModalitate de completare:
Completarea logbook-ului intra în obligațiile candidatului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedura va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:
–Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către candidat până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
| Nume Prenume candidat: Perioada acoperită de log-book: Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura: | ||||||
| slab | mediu | bun | foarte bun | excelent | ||
| Cunoștiințe despre | Istoria Chirurgiei Plastice Teritoriile vasculare ale corpului Malformații congenitale Trauma Arsuri Oncologie Plăgi cronice Proceduri reconstructive Recuperare Noutăți: inginerie tisulară, proceduri lipoplastice, etc | |||||
| Competențe în | Consilierea pacienților Comunicarea cu pacienți și aparținătorii Munca în echipă cu colegii și restul colectivului Control al calității și management al riscului | |||||
| De completat de către candidat: | ||||||
| Data | Locul | |||||
| Cursuri absolvite | Cursuri de lambouri Cursuri de microchirurgie Cursuri de arsuri Cursuri de baza în tehnici chirurgicale? Cursuri de resuscitare adulți Cursuri de resuscitare copii? Altele (specificați) | |||||
| Număr | ||||||
| Publicații | Prezentări de caz Articole în reviste (fără prezentări de caz) | |||||
| Prezentări la manifestări științifice | Postere Prezentări orale Prezentări susținute ca invitat Chairman | |||||
| Premii academice | ||||||
| Titluri științifice dobândite | D/N | |||||
| Doctor Medic Doctor în Științe Medicale | ||||||
| Aptitudini | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Nume, prenume candidat: .................... Centru de pregătire: ............................. | |||||
| Aptitudini | Slab | Necesită îmbunătățire | Mediu | Bun | Foarte bun |
| Maturitate profesională | |||||
| Capacitate tehnică | |||||
| Compatibilitate | |||||
| Administrație | |||||
| Punctualitate | |||||
| Industrie | |||||
| Dependență | |||||
| Receptiv la instrucție | |||||
| Activitate de studiu | |||||
| Cercetare | |||||
| Publicații | |||||
| Cursuri, conferințe | |||||
Certific prin prezenta că medicul Chirurg Plastician este:
Medic specialist
Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume .....................
Data ...................................
Semnătura ...........................
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.
4.Chirurgia esofagului.
Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:
1.4.6.2.Baremul activităților practice
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie toracică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Chirurgia vasculară este disciplina clinică și științifică referitoare la diagnosticul, tratamentul și prevenția patologiei care afectează arterele, venele și limfaticele.
Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Vasculară al UEMS (European Union of Medical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia (http://www. gmc-uk.org/Vascular Surgery Curriculum Approved October 2012. pdf 50892038. pdf). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| Numărul total de ani | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL total de module | 10 |
| Modulul 1 | Stagiul de chirurgie generală |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 10 luni |
| Ore de curs/modul | 170 ore |
| Modulul 2 | Stagiul de chirurgie toracică |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 1 lună |
| Ore de curs/modul | 20 ore |
| Modulul 3 | Stagiul de ortopedie traumatologie |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| Ore de curs/modul | 25 ore |
| Modulul 4 | Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| Ore de curs/modul | 25 ore |
| Modulul 5 | Stagiul de recuperare vasculară |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 1 lună |
| Ore de curs/modul | 20 ore |
| Modulul 6 | Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 4 luni |
| Ore de curs/modul | 70 ore |
| Modulul 7 | Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 6 luni |
| Ore de curs/modul | 100 ore |
| Modulul 8 | Modulul de bioetică |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 2 săptămâni |
| Ore de curs/modul | 20 ore |
| Modulul 9 | Stagiul de chirurgie vasculară deschisă |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 23 luni |
| Ore de curs/modul | 380 ore |
| Modul 10 | Stagiul de chirurgie endovasculară* |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 10 luni 1/2 luni |
| Ore de curs/modul | 170 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 1000 ore |
| Total ore pregătire practică | Programul legal de lucru |
* Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular și pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecție în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depășit ca pondere intervențiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("Național trends în lower extremity bypass surgery, endovascular interventions and major amputations" - http://www. ivascsurg. org/article/S0741-5214 (08) 02374-4/abstracti Vasc Surg, 50, 1, pp 54-60, 2009; The Swedish Național Registry for Vascular Surgery, Swedvasc - April 2011). Mai mult, în Syllabusul European Board of Vascular Surgery din cadrul UEMS chirurgia vasculară este menționată ca Vascular and Endovascular Surgery, iar specialistul ca Vascular and Endovascular Surgeon.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.3 | I.4 | I.6 | I.7 | I.7 | I.8 | I.9 | I.9 | I.5 | I.9 | I.10 |
1.2.Structura programului1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
Tematica teoretică (170 ore)
1.Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3. Principii de asepsie și antisepsie4. Principii de sterilizare5. Principii de antibioprofilaxie6. Principii de tratament medicamentos în infecții7. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului8. Pregătirea locală a câmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație9. Poziționarea și izolarea pacientului10. Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete11. Instrumente chirurgicale în chirurgia generală12. Principii generale de incizie și sutură13. Materiale de sutură și ligatură14. Fiziopatologia vindecării plăgilor15. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor16. Cicatricea retractilă17. Plăgile dehiscente18. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și țesutului adipos subcutanat19. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator20. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale21. Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv22. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament23. Defecte parietale abdominale postoperatorii24. Traumatismele toraco-abdominale25. Traumatismele abdominale26. Tumorile retroperitoneale27. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
Baremul activităților practice
| 1. | Incizie tegumentară | 10 |
|---|---|---|
| 2. | Laparotomie | 5 |
| 3. | Sutura plăgii operatorii | 10 |
| 4. | Laparorafie | 5 |
| 5. | Montarea drenajelor prin contraincizie | 10 |
| 6. | Debridare | 10 |
| 7. | Drenajul abceselor superficiale | 5 |
| 8. | Enterorafie | 5 |
2.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
Tematica teoretică: (20 ore)
1.Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.
2.Anatomia chirurgicală a mediastinului.
3.Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.
4.Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.
5.Factori de risc ai complicațiilor pulmonare postoperatorii.
6.Legătura dintre tipul anesteziei/operației și complicațiile pulmonare intra/postoperatorii.
7.Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistente
Baremul activităților practice
| 1. | Fleurotomie minimă | 5 |
|---|---|---|
| 2. | Traheostomia | 3 |
| 3. | Toracofrenolaparotomia* | 2 |
| 4. | Procedee de drenaj toracic | 5 |
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)
3.STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE
Tematica teoretică (25 ore):
1.Politraumatismele - șocul traumatic2. Traumatismele părților moi ale membrelor3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare4. Fracturile deschise ale membrelor
Baremul activităților practice:
1.Tratamentul ortopedic al fracturilor -102. Tratamentul ortopedic al luxațiilor -103. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 34. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 35. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3
Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)
4.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Tematica teoretică (25 ore):
1.Principii și tehnici de chirurgie plastică2. Cicatrizarea normală și patologică3. Grefele de piele4. Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc.
5.Lambouri axiale; lambouri pe perforante6. Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase
Baremul activităților practice:
1.Grefarea plăgilor - 52. Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucișate - 33. Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 34. Lambouri musculare* - 35. Intervenții microchirurgicale vasculare* - 3
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor)
5.STAGIUL DE RECUPERARE
Tematica teoretică (20 ore):
1.Reabilitarea vasculară la pacienții claudicativi2. Reabilitarea pacienților după intervenția chirurgicală de revascularizare3. Reabilitarea pacienților amputați de membru inferior4. Exercițiul fizic la pacienții cu insuficiență venoasă cronică5. Exercițiul fizic la pacienții diabetici6. Terapia compresivă și masajul pacienților cu limfedem
Baremul activității practice1. Mobilizarea post-operatorie precoce - 52. Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 53. Testul de mers pe bandă - 34. Bandajarea pacientului cu limfedem -3
6.ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ ÎN CHIRURGIA VASCULARĂ
Tematica teoretică (70 ore):
1.Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă2. Monitorizarea bolnavului vascular (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc.
3.Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)
4.Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații.
5.Hemodinamica postoperatorie– evaluarea statusului hemodinamic– monitorizarea hemodinamică de bază– debitul cardiac– sindromul de debit cardiac scăzut - tratament– insuficiența ventriculară dreaptă - tratament– ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament– hipertensiunea postoperatorie - tratament– hipotensiunea postoperatorie - cauză, tratament6. Hemoragia postoperatorie:
–tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sânge, substituienți– complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei8. Suportul nutrițional (energetic - caloric) în chirurgia vasculară– indicații– mod de administrare– evaluare - complicații potențiale– necesitățile nutriționale– considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)– nutriția enterală - indicații, formele de admnistrare, complicații– nutriția parenterală - indicații, mod de administrare, complicații– monitorizarea metabolică și terapeutică9. Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renale– disfuncții hepatice
Baremul activităților practice;
| 1. | Sondaj vezical | 25 |
|---|---|---|
| 2. | Cateter venos central cu abord subclavicular,jugular, femural | 25 |
| 3. | Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă | 10 |
| 5. | Defibrilare externă | 5 |
| 6. | Resuscitare cardiorespiratorie | 5 |
| 7. | Sonda de aspirație nazogastrică | 10 |
7.STAGIUL DE LABORATOR VASCULAR ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ
Tematica teoretică (100 ore)
1.Ultrasunete - proprietăți.
2.Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.
3.Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.
4.Circulația arterială.
a)Formarea undei de puls.
b)Aspecte Doppler normalec) Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.
d)Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.
5.Circulația venoasă.
a)Caracteristicile circulației venoase.
b)Aspecte Doppler normale.
6.Noțiuni despre aparatura folosită.
a)Tipuri de sondeb) Parametrii folosiți în examinarea vaselor.
c)Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.
7.Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.
a)Ecografia bidimensionalăb) Examinarea Doppler colorc) Angiografia Doppler8. Placa de aterom - aspecte ecografice.
9.Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Rezultate patologice10. Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Rezultate patologice11. Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Patologia stenozantăd) Anevrismele arteriale12. Examinarea ultrasonografică a arterelor visceralea) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiacb) Arterele renale13. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă14. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie16. Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare17. Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare:
a)Tehnica de examinareb) Aspecte normalec) Diagnosticul trombozelor acuted) Sindroamele posttrombotice18. Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă:
a)Noțiuni anatomiceb) Aspecte normalec) Calculul debitelord) Principalele aspecte patologice19. Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice20. Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.
21.Aportul investigației hemodinamice și angiografice în tratamentul chirurgical.
22.Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.
23.Noțiuni teoretice de chirurgie endovascular:
a)structura unei săli de cateterism și angiografieb) principiul cinematografiei, imagistică digitală și substracție, stocarea imaginii radiologicec) sondele de cateterismd) tehnica Seldingere) tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară24. Principii de hemodinamică:
a)presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologiceb) debite sangvine pulmonare, aortice și de șuntc) rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice25. Principii de angiografie periferică:
a)aortografia toraco - abdominalăb) arteriografia membrelor inferioare și superioarec) arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiacd) arteriografia mezenterică superioară și inferioară.
e)arteriografia vertebro - carotidiană26. Investigația angiografică în sindromul de ischemie periferică.
27.Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.
28.Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare:
a)angioplastiab) embolizarea arterialăc) extragerea de corpi străini din circulația sangvinăd) filtru cave) stentarea29. Angiografia prin computer tomografiea) Perspectiva istoricăb) Principiile angiografiei prin computer tomografiec) Achiziția imaginilord) Prelucrarea imaginilore) Strategii pentru administrarea substanței de contrastf) Indicații și contraindicații de examinareg) Incidente și accidente în timpul și după examinareh) Aplicații clinice;I. Angiografia carotidianăII. Angiografia pulmonarăIII. Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizatăIV. Angiografia abdominalăV. Angiografia perifericăVI. Angiografia membrelor superioareVII. Angiografia cu evidențierea timpului venosVIII. Angiografia cerebralăIX. Angiografia coronariană.
30.Angiografia prin rezonanță magneticăa) Principiile angiografiei prin rezonanță magneticăb) Angiografia fără substanța de contrastc) Angiografia cu substanța de contrastd) Indicații și contraindicațiie) Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselorf) Aplicații clinice;I. Angiografia carotidianăII. Angiografia aorto-pulmonarăIII. Angiografia abdominalăIV. Angiografia perifericăV. Angiografia membrelor superioareVI. Angiografia venoasăVII. Angiografia cerebrală
Baremul de activități practice
| 1. | Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene | 10 |
|---|---|---|
| 2. | Explorarea ecografică a arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. | 10 |
| 3. | Explorarea aortei abdominale | 10 |
| 4. | Explorarea arterelor renale | 10 |
| 5. | Explorarea arterelor membrului inferior | 10 |
| 6. | Explorarea sistemului venos jugular, cav superior și inferior | 10 |
| 7. | Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare | 10 |
| 8. | Investigarea fistulelor de dializă | 10 |
| 9. | Întocmirea unui buletin | 10 |
| 10. | Calcularea debitului arterial | 10 |
| 11. | Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor | 10 |
| 12. | Funcția Seldinger arterială și venoasă femurale | 20 |
| 13. | Funcția Seldinger arterială și venoasă axilare | 5 |
| 14. | Functia Seldinger arterială și venoasă brahială | 5 |
| 15. | Arteriografia membrelor inferioare | 2 |
| 16. | Arteriografie celiaco-mezenterice | 2 |
| 17. | Arteriografie carotidiană | 2 |
| 18. | Flebografie | 5 |
| 19. | Cavografie | 2 |
20.Limfografie21. Interpretarea imaginilor computer tomografice;
a)Aspecte normale și variante anatomiceb) Aspectul plăcilor de aterom și clasificarea acestorac) Evaluarea gradului de stenozad) Tromboza acută și tromboza cronicăe) Anevrismele simple și complicatef) Disecția acută sau cronicăg) Malformații arterio-venoaseh) Evaluarea grafturilor post-intervenții de by-passi) Fistulele arterio-venoasej) Ruptura vasculară.
22.Interpretarea imaginilor de rezonanță magneticăa) Aspecte normale și variante patologiceb) Aspectul peretelui vascularc) Evaluarea fluxului intravasculard) Evaluarea gradului de stenozae) Anevrismele simple și complicatef) Evidențierea și caracterizarea trombozelor vasculareg) Disecțiile acute și croniceh) Malformațiile arterio-venoasei) Fistulele arterio-venoasej) Evaluarea permeabilității grafturilor venoase sau sintetice.
8.MODULUL DE BIOETICĂ
Tematica teoretică (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantVIII. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeIX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
9.STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ DESCHISĂ
Tematica teoretică (380 ore)
1.Istoricul chirurgiei vasculare.
2.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.
3.Noțiuni de anatomie:
a)Sistemul osos al membrului superior și inferiorb) Aparatul muscular al membrului superior și inferior, cervical, toraco-abdominalc) Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfaticd) Nervii membrului superior și inferior, sistemul nervos simpatic lombar.
4.Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:
a)Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnarăb) Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantarec) Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavied) Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femuralee) Expunerea vaselor limfatice.
5.Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
6.Căile de acces asupra vaselor intraabdominale și simpaticului lombar.
7.Căile de acces asupra vaselor intratoracice.
8.Instrumente chirurgicale vasculare.
9.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
10.Grefe vasculare biologice și sintetice.
11.Noțiuni fundamentale:
a)Epidemiologieb) Embriologiec) Aterosclerozad) Hiperplazia intimalăe) Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartimentf) Angiogeneza.
12.Fiziologia și fiziopatologia circulației arteriale:
a)hemodinamica arterialăb) modele de curgere în circulația arterialăc) aspecte fiziologice în intervențiile arterialed) sindromul de furt arterial.
13.Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;
a)hemodinamica circulației venoaseb) incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundarăc) tromboza venoasă profundăd) insuficiența venoasă cronicăe) tromboflebita.
14.Fiziologia sistemului limfatic:
a)anatomia funcțională a sistemului limfaticb) fiziologiac) fiziopatologie.
15.Factori de risc ateroscleroticia) Fumatulb) Diabetulc) Hiperlipidemiad) Hipertensiunea.
16.Coagularea și dereglările hemostazei:
a)coagularea normalăb) terapia anticoagulantăc) agenți tromboliticid) coagulopatiile și hemoragiae) stări hipercoagulante.
17.Programe de screening vascular18. Boala arterială periferică cu localizare carotidiană - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
19.Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecția, tumorile glomice.
20.Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
21.Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
22.Boala arterială periferică a membrului superior - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
23.Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
24.Boala arterială periferică cu localizare mezenterică - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
25.Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
26.Disecția aortei - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
27.Sindromul Raynaud.
28.Sindromul de apertură toracică-neurogen, arterial, venos.
29.Anomaliile arterio-venoase:
a)Malformațiile vasculare congenitaleb) Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenicc) Fistulele arterio-venoase dobândite.
30.Trombangeita obliterantă.
31.Boala Takayasu.
32.Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala Kawasaki, granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, sindromul Churg-Strauss.
33.Tumorile arteriale.
34.Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
35.Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
36.Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităților.
37.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
a)Tromboza venoasă profundăb) Sindromul posttromboticc) Tromboza venoasă superficialăd) Insuficiența venoasă cronicăe) Ocluzia ilio-cavăf) Ocluzia venei cave superioareg) Tumorile venoase.
38.Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
39.Chirurgia canalului toracic.
40.Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
41.Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă.
42.Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice - cardiace, respiratorii, renale.
43.Complicațiile chirurgiei vasculare locale - infecțiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase.
44.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.
45.Reconstrucțiile tisulare în chirurgia vasculară.
46.Amputațiile.
Baremul de activități practice
Pentru a armoniza baremul de operații cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
DefinițiiA. Termenul de procedură de chirurgie vasculară deschisă definește procedură care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru:
1.tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3. tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucția arterială sau venoasă
Note:
–toate procedurile vasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);
–o operație vasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură operație;
–operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".
B. Etapele esențiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt:
1.expunerea2. controlul3. diagnosticul final4. intervenția vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc)
5.confirmarea rezultatului planificat6. ÎnchidereaC. Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii
| 1. Expunerea arterelor | |
|---|---|
| - aortă abdominală infrarenală | 10 |
| - aortă supraceliacă | 3 |
| - iliacă comună | 10 |
| - iliacă externă | 10 |
| - renală | 1 |
| - trunchi celiac | 1 |
| - mezenterică superioară | 1 |
| - trepied femural | 30 |
| - poplitee proximală | 30 |
| - poplitee medie | 5 |
| - poplitee distală | 20 |
| - tibială anterioară | 5 |
| - tibială posterioară | 5 |
| - peronieră | 5 |
| - trepied carotidian | 10 |
| - subclavie | 3 |
| - axilară | 3 |
| - brahială | 10 |
| - radială/ulnară | 3 |
| 2. Expunerea venelor | |
| - recoltarea venei safene interne | 50 |
| - recoltarea venei safene externe | 5 |
| - vena femurală comună | 10 |
| - vena femurală superficială | 5 |
| - vena cefalică | 5 |
| - vena bazilică | 5 |
| 3. Embolectomia | 25 |
| 4. Endaterectomie | 20 |
| 5. Arteriorafie directă | 25 |
| 6. Angioplastia de lărgire cu petec | 10 |
| 7. Anastomoză termino-laterală | 50 |
| 8. Anastomoză termino-terminală | 2 |
| 9. Anastomoză latero-laterală | 2 |
| 10. Restabiliri de flux arterial: | |
| - aorto-iliace | 10 |
| - aorto-femural | 10 |
| - femuro-femural | 3 |
| - femuro-popliteu | 20 |
| - extra - anatomice | 3 |
| 11. Ligatura subfascială a venelor comunicante | 10 |
| 2. Cura chirurgicală a varicelor | 30 |
| 13. Amputații: | |
| - deget | 30 |
| - transmetatarsiană/tarsometatarsiană | 15 |
| - gambă | 15 |
| - coapsă | 20 |
| - dezarticulație de coapsă | 2 |
| 14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă | 25 |
10.STAGIUL DE CHIRURGIE ENDOVASCULARĂ
Tematica teoretică (170 ore)
1.Istoricul procedurilor endovasculare.
2.Registrul electronic endovascular.
3.Protocoale de management al radiațiilor - medicul și pacientul.
4.Structura sălii de intervenții endovasculare.
5.Echipamentul de bază în intervențiile endovasculare: ace de puncție, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast.
6.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală.
7.Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut.
8.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.
9.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior.
10.Tratamentul endovascular al arcului aortic.
11.Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele și disecția aortică.
12.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală.
13.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta și pararenale - stentgrafturile fenestrate.
14.Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale - stentgrafturile ramificate.
15.Endoleak - tipuri și management.
15.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.
16.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică.
17.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.
18.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală19. Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.
20.Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace și cavă inferioară.
20.Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.
21.Ablația endovenoasă în insuficiența venoasă cronică.
22.Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă - stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală.
23.Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale și fibromului uterin.
24.Tehnici de trombectomie endovasculară.
Baremul de activități practice
Pentru a armoniza baremul de intervenții cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
DefinițiiA. Termenul de procedură de chirurgie endovasculară definește procedură care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul arterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru:
1.tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3. tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilor/cateterelor în artere sau vene
Note:
–toate procedurile endovasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);
–o operație endovasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură intervenție endovasculară;
–operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".
B. Etapele esențiale ale unei proceduri endovasculare sunt:
1.obținerea accesului2. controlul/menținerea accesului3. diagnosticul final4. intervenția endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc.)
5.confirmarea rezultatului planificat6. ÎnchidereaC. Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare:
| 1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare: | |
| - aortică | - 2 |
| - iliacă | -10 |
| - femurală | -10 |
| - poplitee | - 5 |
| - pedală | -10 |
| - carotidiană | - 2 |
| 2. Montare de stent-grafturi: | |
| - EVAR | - 1 |
| - arteră iliacă | - 1 |
| - arteră femurală superficială | - 1 |
| 6. Embolizare | 1 |
| 7. Ablația endovenoasă a venei safene interne | 10 |
| 8. Trombectomie endovasculară/tromboliză pe cateter | 5 |
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)
2.de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților.
3.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare.
4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lume
Acest document a fost întocmit și aprobat în septembrie 2014 de către Societatea Română de Chirurgie Vasculară în conformitate cu syllabusul European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of Medical Specialists în the EU - cerințele pentru specialitatea de Chirurgie Vasculară (UEMS, Brusels, 1994).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
● cabinet ambulator de chirurgie vasculară
● chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
● educație vasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul vascular și endovascular trebuie să aibă cunoștințe și să înțeleagă:
1.Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculare;
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților vasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.
2.Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului vascular este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.
2.2.Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților vasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari.
2.3.Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.
2.4.Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia vasculară.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
| Probă | Da/Nu |
|---|---|
| Examen teoretic scris | Da |
| Examen clinic 1 | Da |
| Examen clinic 2 | Da |
| Probă operatorie | Da |
TEMATICA DE EXAMEN1. Valentine JR, Wind GG - Anatomic Exposures în Vascular Surgery 2nd Edition, LWW, 2003.2. Rutherford's Vascular Surgery, 8th Edition, Elsevier Saunders, 2010.3. Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Artery Disease (TASC II). Eur J Vasc Endovasc Surg 2007;33 Suppl 1;S1-S754. Haimovici's Vascular Surgery, 6th Edition, Wiley, 20125. Management of patients with peripheral artery disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric and Abdominal Aortic). ACCF/AHA Guidelines November 2011.6. ESVS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis; indication, technique. Eur J Vasc Endovasc Surg 20097. NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2012.8. Atlas of Vascular Surgery; Operative procedures. Ouriel K., Rutherford R. B. (Eds.) W. B. Saunders, 19989. Atlas of Vascular Anatomy; An angiographic approach. Uflacker R. (Ed.) Lippincott Williams Wilkins, 200610. Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200111. Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200212. Tratat de patologie chirurgie cardiovasculară, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. Medicală, 2007
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (vezi la capitolul de Structură a programului)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU - credite formative universitare, 1 credit CFU = 1 credit ECTS - European Credit Transfer System); 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc
Semnătura:
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
DERMATOVENEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
PREAMBUL
Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).
Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.
În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).
1.DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Dermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:
–afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate– manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice– manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate– infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.
2.DURATĂ
5 ANI
3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.
3.2.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice.
2.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice.
3.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice.
4.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice.
5.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice.
6.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.
7.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.
8.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.
9.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.
10.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.
11.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP).
12.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.
13.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).
14.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.
15.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).
4.ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.– Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).– Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).– 1 CFU = 25 ore de instruire– Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.– La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.– Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.– Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.– Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.– Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.
5.STRUCTURA PROGRAMULUI
| Număr total de ani | 5 ani | |
|---|---|---|
| Număr total de module | 12 | |
| A. | Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite | |
| Modul 1 | Medicină internă | 3 luni |
| Ore de curs / modul | 60 ore curs | |
| Modul 2 | Chirurgie plastică | 4 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 20 ore curs | |
| Modul 3 | Alergologie și imunologie clinică | 4 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 20 ore curs | |
| Modul 4 | Boli infecțioase și parazitare | 6 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 30 ore curs | |
| Modul 5 | Histopatologie | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 6 | Bioetică | 2 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 10 ore curs | |
| Modul 7 | Oncologie medicală | 3 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 15 ore curs | |
| Modul 8 | Imagistică cutanată | 3 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 15 ore curs | |
| Modul 9 | Epidemiologie clinică | 2 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 10 ore curs | |
| Modul 10 | Pediatrie | 6 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 30 ore curs | |
| Modul 11 | Medicina muncii | 2 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 10 ore curs | |
| B. | Stagiu de bază | |
| Modul 12 | Dermatovenerologie | 47 luni / 188 săptămâni |
| Modul 12.1 | Noțiuni de bază | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.2 | Afecțiuni acute și urgențe în dermato venerologie | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.3 | Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente | 5 luni |
| Ore de curs / modul | 100 ore curs | |
| Modul 12.4 | Afecțiuni vasculare | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.5 | Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.6 | Dermato-farmacologie | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 12.7 | Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 12.8 | Afecțiuni alergice | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.9 | Afecțiunile anexelor cutanate | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.10 | Dermato-oncologie | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.11 | Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie | 5 luni |
| Ore de curs / modul | 100 ore curs | |
| Modul 12.12 | Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 12.13 | Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă | 3 luni |
| Ore de curs / modul | 60 ore curs |
6.CONȚINUTUL MODULELOR
Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă– Aritmii cardiace– Hipertensiunea arterială– Ateroscleroza– Angina pectorală– Infarctul miocardic– Bolile vasculare ale membrelor– Șocul– Astmul bronșic– Tromboembolismul pulmonar– Tuberculoza– Litiaza urinară– Infecțiile tractului respirator– Insuficiența renală cronică– Boli inflamatorii intestinale– Boli hepato-biliare– Pancreatite– Anemii– Leucemii– Limfoame– Hemostaza și tulburările ei– Diabetul zaharat– Amiloidoza– Porfiriile– Guta– Lupusul eritematos– Scleroza sistemică– Dermatomiozita– Poliartrita reumatoidă– Sindromul Sjogren– Vasculite sistemice– Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 pacienți– Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienți– Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienți– Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienți– Toracocenteza: 1 pacient– Paracenteza: 1 pacient– Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 pacienți– Interpretarea probei de digestie: 3 pacienți– Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică– Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică– Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienți– Puncția biopsie hepatică - interpretare: 2 pacienți– Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 pacienți
Modul 2. CHIRURGIE PLASTICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile– Tehnica sclerozării varicelor– Tehnici de grefare cutanată– Plastiile cutanate– Avulsia unghială– Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)– Degerăturile
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20 pacienți– Sclerozarea varicelor: 20 pacienți– Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienți– Plastiile cutanate: 5 pacienți– Avulsia unghială: 2 pacienți
Modul 3. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice
TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice– Alergene și haptene - clasificare, surse, reactivități încrucișate– Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia– Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici– Dermatita atopică și dermatite de contact alergice– Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz– Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 pacienți– Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 pacient
Modul 4. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine– Gastroenterite și enterocolitele acute– Boli eruptive virale– Enteroviroze– Hepatite virale– Salmoneloze– Toxiinfecții alimentare– Trichinoza– Lambliaza– Rickettsioze– Toxoplasmoza.– Erizipeloidul Rosenbach– Infecții cu anaerobi– Trichomoniaza urogenitală– Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice– Infecția HIV
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienți– Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 pacienți– Examen parazitologic cutanat: 10 pacienți– Examen copro-parazitologic: 10 pacienți– Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienți– Examen cu lampa Wood: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienți– Antibiograma: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 pacienți
Modul 5. HISTOPATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic.– Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 pacienți– Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienți– Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 pacienți
Modul 6. BIOETICĂ
TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică– Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
Relația medic-pacient I
–Relația medic-pacient II– Greșeli și erori în practica medicală
Probleme etice la începutul vieții
Probleme etice la finalul vieții
–Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
Probleme etice în genetică și genomică
–Etica cercetării pe subiecți umani
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
–Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
–Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
–Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
Modul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ
3 săptămâni
15 ore curs 35 ore stagiu
Tematica orelor de curs (15 ore)
1.Biologia cancerului cutanat și non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor).
2.Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienților cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată.
3.Chirurgia oncologică: indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice; cunoașterea rolului chirurgiei în stadializarea și tratamentul neoplaziilor cutanate; indicațiile și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia în cancerele cutanate; cunoașterea complicațiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relație cu neoplaziile cutanate.
4.Radioterapia: principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; principiile planului de tratament și ale dozimetriei; indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei la nivel sistemic și cutanat.
5.Chimioterapia: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate și în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităților, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate.
6.Hormonoterapia - cunoașterea existenței/ clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică și impactul acestora asupra organului cutanat.
7.Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat.
8.Tratament suportiv și paliativ: semnificația în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate.
9.Managementul reacțiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe.
10.Pielea ca țintă a metastazelor cancerelor profunde.
11.Cancerele profunde cu determinări cutanate.
12.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularități - 1. localizare anatomică: cutanată, non - cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată;
2.Leziunile nepigmentare;
3.Profilul molecular ;
4.Sindroame paraneoplazice ; evoluție; indicație terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică).
13.Cancerul cutanat bazo- și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
14.Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică - corelații evolutive ale diferitelor scheme terapeutice).
Baremul activităților practice:
–Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecțiuni oncologice: 10 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a pacientului oncologic: 10 pacienți
MODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice și practice)
Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):
Curs 1 (3 ore):
1.Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde.
2.Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convențională, ecografia de înaltă frecvență, microscopia confocală - dincolo de examinarea vizuală a pielii.
3.Noțiuni introductive despre microscopia confocală și OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată.
Curs 2 (2 ore):
3.Anatomia sistemului tegumentar și a țesutului subcutanat prin tehnici imagistice.
4.Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicații, avantaje, limite, proceduri.
Curs 3 (2 ore):
5.Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicații în dermatologie6. Elastografia: principii, tehnici, aplicații în dermatologie
Curs 4 (2 ore):
7.Ultrasonografia pielii, părului și unghiilor normale8. Ultrasonografia în afecțiunile firului de păr și ale unghiilor
Curs 5 (2 ore):
9.Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate10. Ultrasonografia în tumorile benigne ale pielii
Curs 6 (2 ore):
11.Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare12. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanom
Curs 7 (2 ore):
13.Ultrasonografia ganglionilor limfatici14. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanom
Baremul activităților practice Imagistica cutanată (35 ore):
● Aplicații practice
● Cazuri clinice
● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată și de părți moi și interpretarea aspectului ecografic:
–al tegumentului, al firului de păr și al aparatului unghial (normal și patologic)– în bolile inflamatorii cutanate– în tumorile benigne ale pielii– în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare– în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom– al ganglionilor limfatici– în tumorile maligne cutanate de tip melanom
MODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni - 10 Ore curs 25 ore stagiu
Tematica orelor de curs (10 ore)
1.Epidemiologia (definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare); metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.
2.Evaluarea calității informației științifice. Evaluarea calității unui studiu clinic. Studiile observaționale. Studiile intervenționale.
Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii și aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.
3.Infecțiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice.
4.Infecțiile reemergente în relație cu afecțiunile cutanate.
5.Infecțiile asociate asistenței medicale în relație cu tegumentul.
6.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în patologia dermatologică.
7.Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar, cu referiri la afecțiunile dermatologice.
Barem activități practice (25 ore)– Organizarea, funcționarea și aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secția dermatologie– Investigație / anchetă epidemiologică: 10 anchete– Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii– Plan măsuri profilaxie IAAM (infecții asociate activității medicale): 1 plan
Modul 10. PEDIATRIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare
–Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil– Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută.
Criteriile de apreciere a stării de nutriție
–Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor– Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)– Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice– Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)– Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice.
Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul
–Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată– Diareile acute bacteriene și virale– Infecțiile tractului respirator superior– Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil– Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică– Erupții în perioada neonatală– Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată– Boli imune cu manifestări cutanate la copil
Baremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienți– Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 pacienți– Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienți– Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 pacienți
Modul 11. MEDICINA MUNCII
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale– Definiție– Criterii de diagnostic– Anamneza profesională– Semnalarea bolii profesionale– Profilaxia bolii profesionale– Boli dermatologice profesionale– Identificarea agenților etiologici profesionali– Locuri de muncă, profesii expuse– Stabilirea diagnosticului de profesionalitate– Testare cutanată la alergeni profesionali– Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale– Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale– Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog - medic medicina muncii)– Legislație națională și europeană de medicina muncii
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5 modalități– Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienți– Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienți– Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog - medic medicina muncii: 5 exemple– Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5 pacienți
Modul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIE
TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)
Modul 12.1 - Noțiuni de bază1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor– Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă– Descrierea leziunilor elementare dermatologice– Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)– Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)– Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie– Noțiuni de bază de dermatoscopie– Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)– Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică– Biopsia cutanată– Istoria dermatologiei1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5 pacienți– Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienți– Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 pacienți– Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.– Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.– Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.
Modul 12.2 - Afecțiuni acute și urgente în dermato-veneroloqie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Angioedemul si șocul anafilatic prim ajutor– Insuficiența cutanată– Eritrodermii– Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)– Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă– Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)– Infecții micotice cutaneo-mucoase– Ectoparazitoze– Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)– Infecții micotice și parazitare tropicale– Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)– Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)– Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 pacienți– Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 pacienți– Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 pacienți– Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 pacienți– Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienți– Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.
Modul 12.3 - Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare– Psoriazis– Eczeme– Terenul atopic și dermatita atopică– Lichen plan și reacții lichenoide– Afecțiuni buloase– Dermatoze neutrofilice– Scleroze și pseudoscleroze– Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)– Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă– Afecțiuni granulomatoase– Paniculite"– Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări)– Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat– Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată– Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 - Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 pacienți– Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice– Tehnici de depigmentare: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni țesuturilor adiacente.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.
Modul 12.4 - Afecțiuni vasculare1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia– Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică– Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic– Vasculite cutanate– Afecțiuni cutanate purpurice– Vasculite livedoide– Trombofilii– Limfedeme primare și secundare– Malformații vasculare și limfatice– Hemangioame– Hemoroizi– Flebite– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Boala Mondor– Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienți– Teste funcționale ale sistemului venos: 15 pacienți– Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienți– Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienți– Indexul gleznă-braț: 15 pacienți– Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 pacienți– Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienți– Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienți– Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienți– Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienți– Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient– Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienți– Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient– Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienți– Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.
Modul 12.5 - Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat– Boli cu depozite cutanate– Afectarea cutanată la pacienții cu renale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)– Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine– Neuropatii cu afectare cutanată– Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).– Sindroame paraneoplazice– Psihodermatologie1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.– Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.
Modul 12.6 - Dermato-farmacologie 1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse– Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic– Tratamentul topic:
–mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate– forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă– reacții adverse– formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant– substanțe topice antiproliferative– agenți topici imunologici topici– agenți topici de protecție cutanată– tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)– agenți dezinfectanți– agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)– substanțe depigmentante– substanțe repigmentante– substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.– Tratamentul sistemic:
–efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase– glucocorticosteroizi– methotrexat– citokine– terapii inovative în dermatologie– azathioprină– mycofenolat mofetil– retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like– hidroxiclorochină– antiinflamatoare non-steroidiene– dapsonă– antibiotice– agenți antivirali– agenți antiparazitari– antihistaminice– substanțe antipuriginoase– agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune– imunoglubuline iv– alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)– Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 pacienți– Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienți– Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienți– Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice– Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice– Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienți– Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.– Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase.– Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.
Modul 12.7 - Tratamentul cu agenți fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei– Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie– Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie– Utilizarea terapiei fotodinamice– Utilizarea crioterapiei– Chemoablația - aplicații în dermatologie– Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)– Noțiuni de balneoterapie1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50 pacienți– Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienți– Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienți– Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienți– Utilizarea crioterapiei: 20 pacienți– Chemoablația - aplicații în dermatologie: un seminar tematic– Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10– Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.– Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.– Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.
Modul 12.8 - Afecțiuni alergice1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV– Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice– Eczema alergică și iritativă– Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze– Urticaria și angioedemul– Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)– Dermatoze alergice cu factor profesional– Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice– Porfirii1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10 pacienți– Teste prin înțepare (prick test): 5 pacienți– Teste cutanate de provocare: 5 pacienți– Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienți– Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică– Monitorizarea pruritului: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.– Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 12.9 - Afecțiunile anexelor cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare:
–hiperhidroza primară și secundară– hipohidroza și anhidroza primară și secundară– hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară– afecțiuni induse medicamentos– Afecțiuni ale glandelor sebacee:
–hamartoame– hiperplazii– carcinoame– anomalii endocrinologice– acnee– rozacee– dermatita periorală– foliculita gram negative– Afecțiuni ale foliculului pilos– alopecia androgenetică– afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata– dezechilibre toxic induse– afecțiuni congenitale– acneea inversată– hipo-/hipertricoza– hirsutism– afecțiuni induse medicamentos– infecții– tricograma– Afecțiuni ale unghiilor– sindroame congenitale primare– afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 pacienți– Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient– Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienți– Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient– Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient– Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienți– Metode de transplant de păr: o discuție tematică– Tricograma: 5 pacienți– Avulsie unghială: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 12.10 - Dermato-oncologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom– Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate– Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne– Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)– Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică=– Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)– Tumori cutaneo-mucoase premaligne– Carcinoame epidermice in situ– Tumori epidermice maligne– carcinom bazocelular– carcinom spinocelular– Leziuni melanocitare benigne– Hiperpigmentări circumscrise– Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner– Melanomul– Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)– Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)– Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii– Carcinoame in situ ale anexelor pielii– Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)– Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)– Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)– Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)– Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă– Tumori endocrinologice cu determinări cutanate– Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă– Tumori cu origine primară necunoscută– Noțiuni despre tehnicile paleative– Noțiuni de bază privind onco-psihologia.1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 lame– Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 pacienți– Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienți– Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienți– Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienți– Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienți– Tehnica shave-biopsy: 2 pacienți– Infuzii de citostatice: 1 pacient2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.– Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.– Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.– Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.
Modul 12.11 - Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato- venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie– Video-dermatoscopie– Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie– Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice– Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine– Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50 pacienți– Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 lame– Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienți– Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 pacienți– Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică– Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienți– Microscopie confocală o discuție tematică.– Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.– Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă.
Modul 12.12 - Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos– Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice– Sindromul metabolic– Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică– Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate– Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate– Modificări cutanate fiziologice și patiologice în sarcină1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.– Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.
Modul 12.13 - Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1. Tematică1.a. Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie– Aplicațiile toxinei botulinice– Aplicațiile fillerelor– Peelingul cutanat– Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora– Tratamente corective laser in dermatologie– Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă– Remodelarea cicatricelor– Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen– Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă1.b. Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări– Utilizarea de fillere: 5 injectări– Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 pacienți– Microneedling: o discuție tematică– Flebectomie: o discuție tematică– Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienți– Scleroterapie vase cutanate: o discuție tematică2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.
7.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII
Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.
8.TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEI. Proba scrisăII-III. Două probe cliniceIV. Proba practicăI. PROBA SCRISĂ1. Structura pielii la microscopul optic și electronic.
2.Funcțiile organului cutanat.
3.Principalele procese histopatologice ale pielii.
4.Infecții cutanate virale.
5.Infecții cutanate bacteriene.
6.Infecții cutanate fungice.
7.Epizoonoze.
8.Tuberculoze cutanate. Lepra9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie.
10.Urticaria.
11.Eczeme/dermatite.
12.Eritrodermiile.
13.Dermatoze profesionale.
14.Prurigouri.
15.Vasculite.
16.Reacții cutanate postmedicamentoase.
17.Purpure.
18.Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).
19.Boli buloase.
20.Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).
21.Genodermatoze.
22.Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.
23.Boala Kaposi.
24.Mastocitoze.
25.Sarcoidoza.
26.Psoriazisul.
27.Lichen și erupții lichenoide.
28.Parapsoriazisurile.
29.Tulburări de keratinizare.
30.Dermatoze prin agenți fizici.
31.Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).
32.Discromii cutanate.
33.Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.
34.Rozaceea.
35.Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină36. Dermatoze precanceroase.
37.Tumori benigne cutanate.
38.Carcinoame bazocelulare.
39.Carcinoame spinocelolare.
40.Melanom.
41.Dermatoze paraneoplazice.
42.Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).
43.Afecțiunile părului și unghiilor.
44.Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
45.Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie45. Dermato-farmacologie46. Dermatologie corectivă47. Sifilisul48. Infecția gonococică.
49.Limfogranulomatoza veneriană.
50.Șancrul moale.
51.Infecțiile genitale cu Chlamydia52. Infecția genitală cu Mycoplasma.
53.Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.II-III. Două probe clinice
Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.
IV. PROBA PRACTICĂ1. Anestezia locală2. Avulsia lamei unghiale.
3.Efectuarea biopsiei cutanate.
4.Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.
5.Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.
5.Efectuarea exciziei cutanate6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.
7.Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.
8.Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.
9.Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.
10.Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.
11.Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.
12.Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.
13.Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.
14.Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.
15.Tehnica dermabraziunii.
16.Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.
17.Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.
18.Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.
19.Tehnica PUVA terapiei.
20.Tehnica sclerozării venectaziilor.
21.Tehnici de electrochirurgie dermatologică.
22.Tehnici de grefe cutanate23. Plastii cutanate24. Dermatoscopia tumorilor cutanate9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:
Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.– Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato- venerologice.– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).
Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.– Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.– Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.– Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.– Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.– Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.– Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.
10.BIBLIOGRAFIE1. Bologna Dermatologie - ediția a 4-a 20222. Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019.3. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 20174. Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017)5. Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019)6. Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice7. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/– http://www.euroderm.org/edf/– http://www.iusti.org/
Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire și pentru a fi în concordanță cu cele din statele Uniunii Europene
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 2 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE!Imagine
EXCELL-MED
Creșterea calității educației medicale prin standardizare și inovare
Cod MySMIS 336593
PROGRAM: SĂNĂTATE
Obiectivul de politică 4: O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale
Prioritatea 3: Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale și asupra stării de sănătate
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
| SEMNĂTURA | ||
|---|---|---|
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREȘTI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT ȘI POSTUNIVERSITARĂ | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA DIRECȚIA DE REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GRIGORE T. POPA" DIN IAȘI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE “GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "VICTOR BABEȘ" TIMIȘOARA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| CONSILIU ȘTIINȚIFIC DE SPECIALITATE | SEMNĂTURA | |
| GUJA Cristian - UMF Carol Davila | ÎNTOCMIT | |
| BALA Cornelia Gabriela - UMF Cluj | ÎNTOCMIT | |
| Vladu Ionela Mihaela - UMF Craiova | ÎNTOCMIT | |
| MIHAI Bogdan Mircea - UMF Iași | ÎNTOCMIT | |
| TILINCA Mariana Cornelia - UMF Tg Mureș | ÎNTOCMIT | |
| TIMAR Romulus Bogdan - UMF Timișoara | ÎNTOCMIT |
1.CADRUL GENERAL1.1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Specialitatea Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) este o specialitate medicală clinică distinctă, ramură a medicinei interne, cu competențe integrate pentru prevenția, diagnosticul, tratamentul și urmărirea pacienților adulți și copii cu diabet zaharat, obezitate, hipoglicemie de orice cauză și alte boli metabolice (dislipidemie, sindrom metabolic, hiperuricemie, diselectrolitemii, boala hepatică asociată disfuncției metabolice, tulburări înnăscute de metabolism, denutriție și deficite nutriționale), precum și pentru îngrijirea complicațiilor cardio-reno-metabolice asociate diabetului zaharat.
Specialistul DZNBM asigură îngrijire atât în ambulatoriu, cât și în spital, cu accent pe îngrijirea integrată, prevenția complicațiilor, utilizarea tehnologiilor moderne și coordonarea echipelor multidisciplinare.
1.2.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul programului de rezidențiat în specialitatea Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) este formarea unui medic specialist capabil să practice independent, sigur și eficient, în ambulatoriu și spital, îngrijirea integrată a persoanelor cu diabet și boli metabolice, adulți și copii. Programul urmărește dezvoltarea progresivă a autonomiei clinice, în acord cu principiile educației medicale bazate pe competențe și cu reperele UEMS/ETR, astfel încât absolventul să poată oferi îngrijire centrată pe pacient, bazată pe dovezi, orientată spre rezultate, utilizând tehnologii moderne și colaborare multidisciplinară.
La finalul programului, medicul specialist DZNBM va dobândi următoarele obiective educaționale generale:
–Îngrijire clinică sigură și autonomă
Dobândirea competenței de a evalua, diagnostica, trata și monitoriza pacienții cu diabet și boli metabolice pe întregul spectru de severitate, inclusiv în situații acute și în contexte complexe, cu autonomie progresivă.
–Management integrat cardio-reno-metabolic și al comorbidităților
Integrarea sistemică a comorbidităților și complicațiilor (cardiovasculare, renale, hepatice, neurologice, oftalmologice, infecțioase) în planul de îngrijire, în acord cu principiile medicinei interne și cu colaborare interdisciplinară.
–Educație terapeutică, comunicare și îngrijire centrată pe persoană
Dezvoltarea de abilități avansate de comunicare clinică, consiliere și educație terapeutică, pentru a susține autogestionarea bolii, decizia partajată, reducerea stigmatizării și îmbunătățirea aderenței și calității vieții.
–Competență în nutriție clinică și managementul obezității
Dobândirea capacității de evaluare nutrițională și de prescriere a intervențiilor nutriționale și comportamentale, precum și de management multimodal al obezității (intervenții asupra stilului de viață, farmacoterapie, pregătire și urmărire pre/post-chirurgie metabolică, când este cazul) și de management al denutriției și al deficitelor nutriționale.
–Competență în tehnologiile diabetului și medicina bazată pe date
Utilizarea corectă și sigură a tehnologiilor moderne (senzori de monitorizare glicemică, pompe de insulină, sisteme hibride, telemonitorizare), interpretează datele și le transformă în decizii clinice individualizate, cu accent pe siguranță și prevenția evenimentelor adverse.
–Gestionarea urgențelor metabolice și a îngrijirii spitalicești
Recunoașterea și gestionarea inițială a urgențelor metabolice (hipoglicemie severă, cetoacidoză diabetică, status hiperglicemic hiperosmolar) și a hiperglicemiei din spital/perioperator, în colaborare cu medicina de urgență și ATI, asigurând tranziții sigure și continuitatea îngrijirii.
–Integrarea competențelor de Medicină Internă
Evaluarea și gestionarea pacientului cu patologie internă multimorbidă (în regim de spital și de ambulatoriu), recunoașterea și tratarea urgențelor specifice medicinei interne, participă la coordonarea îngrijirii interdisciplinare și tranziția de îngrijire și integrează managementul diabetului, obezității, denutriției și a bolilor metabolice în contextul comorbidităților cardiovasculare, renale, hepatice, respiratorii și infecțioase, conform principiilor medicinei bazate pe dovezi și a standardelor europene de formare.
–Profesionalism, etică, legislație și siguranța pacientului
Demonstrează profesionalism, responsabilitate, respectarea eticii și a legislației aplicabile, managementul confidențialității și al datelor (inclusiv date digitale) și contribuie activ la cultura siguranței pacientului.
–Îmbunătățirea calității, audit clinic și practică bazată pe dovezi
Aplică principiile medicinei bazate pe dovezi în deciziile clinice, utilizează ghiduri și dovezi actuale, participă la audit și proiecte de îmbunătățire a calității, cu monitorizarea indicatorilor relevanți (ex. TIR, HbA1c, hipoglicemii, evoluția greutății corporale, complicații, internări evitabile).
–Lucru în echipă, coordonarea traseului pacientului și leadership clinic
Colaborare eficientă în echipe multidisciplinare, coordonează trasee de îngrijire (ex. picior diabetic, sarcină, boală renală), realizează externarea sau, după caz, transferul pacientului în mod sigur și poate contribui la organizarea serviciilor DZNBM.
–Dezvoltare profesională continuă, rol educațional și activitate academică
Își asumă învățarea pe tot parcursul vieții, participă la activități educaționale (predare/mentorat), dezvoltă competențe de cercetare clinică și diseminare științifică, conform nivelului programului și resurselor centrului.
1.3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul specific al programului este ca rezidentul să atingă, în mod progresiv și documentabil, nivelul de competență și autonomie necesar pentru realizarea activităților profesionale esențiale ale specialității (EPA) în DZNBM, astfel încât, la finalul programului, să poată practica independent îngrijirea integrată a pacientului adult și copil cu diabet și boli metabolice, în ambulatoriu și spital, în condiții de siguranță, eficiență și calitate.
Obiectivele educaționale specifice ale specialității (pe domenii de competență):Domeniul diabetologie clinică (diagnostic, tratament, monitorizare)– Să stabilească diagnosticul și tipul de diabet (tip 1, tip 2, LADA, MODY, alte forme specifice, diabet secundar, diabet gestațional), să identifice fenotipuri atipice și să planifice investigații țintite.– Să inițieze și să optimizeze tratamentul în diabetul zaharat, individualizând în funcție de vârstă, comorbidități, risc de hipoglicemie, preferințe și acces.– Să inițieze, să titreze și să ajusteze insulinoterapia, inclusiv în situații speciale (spital, perioperator, utilizare steroizi, nutriție enterală/parenterală).– Să stabilească diagnosticul de prediabet și să inițieze măsuri terapeutice adecvate.Domeniul urgențe metabolice și îngrijire spitalicească– Să recunoască și să gestioneze hipoglicemia severă, cetoacidoza diabetică și statusul hiperglicemic hiperosmolar.– Să gestioneze hiperglicemia la pacienții internați și perioperator, inclusiv prin protocoale de insulinoterapie, și să gestioneze tranziția sigură la externare.– Să recunoască și să gestioneze diselectrolitemiile severe.Domeniul tehnologie în diabet– Să interpreteze corect datele de monitorizare glicemică continuă și să formuleze intervenții terapeutice pe baza acestora.– Să selecteze, inițieze și monitorizeze utilizarea senzorilor de monitorizare glicemică, a pompelor de insulină și să gestioneze situațiile de siguranță (ocluzii de cateter, risc de cetoacidoză în tratamentul cu pompă de insulină) și să asigure educația aferentă.– Să aplice elemente de telemonitorizare și management digital al datelor (confidențialitate, trasabilitate, standarde de documentare), în funcție de resursele centrului.Domeniul nutriție clinică și managementul obezității– Să efectueze evaluare nutrițională structurată și să prescrie intervenții nutriționale individualizate, adaptate cultural și clinic, cu obiective măsurabile.– Să evalueze și să trateze obezitatea și sindromul metabolic prin intervenții multimodale (stil de viață, suport comportamental, farmacoterapie), inclusiv prin criterii de indicație și pregătire pentru chirurgie metabolică.– Să coordoneze nutriția per os/enterală/parenterală la pacienți cu diverse tipuri de afecțiuni, inclusiv la cei cu denutriție și deficite nutriționale de etiologii diferite.Domeniul complicații și prevenție secundară– Să organizeze screeningul standardizat pentru retinopatie, boală cronică de rinichi, neuropatie, boală cardiovasculară și să integreze rezultatele într-un plan de prevenție secundară.– Să evalueze piciorul diabetic, să recunoască urgențele (infecție, ischemie critică), să inițieze managementul și să coordoneze traseul multidisciplinar.– Să integreze prevenția cardiovasculară și managementul dislipidemiilor și al hipertensiunii arteriale în planul pacientului metabolic, cu ținte și monitorizare.Domeniul management integrat al erorilor înnăscute de metabolism– Să recunoască tabloul clinic și să gestioneze diagnosticul erorilor înnăscute de metabolism, incluzând hemocromatoza, boala Wilson, porfiriile, erorile înnăscute ale metabolismului intermediar prin colaborarea cu specialitatea de genetică medicală– Să organizeze managementul de caz prin evaluarea afectării de organe-țintă prin colaborări cu alte specialități și să stabilească planul de tratament și monitorizare, inclusiv elaborarea de recomandări de alimentație folosind alimente cu destinație nutrițională specială– Să susțină tranziția îngrijirii de la adolescent la adultDomeniul medicină internă– Să gestioneze aspectele clinice esențiale ale patologiei cardio-reno-metabolice și ale comorbidităților frecvente (boală cronică de rinichi, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, boală cardiovasculară aterosclerotică, boală steatozică hepatică asociată unei disfuncții metabolice, sindromul de apnee obstructivă în somn), colaborând cu specialitățile conexe.– Să recunoască prompt urgențele specifice medicinei interne și metabolice și să inițieze tratamentul conform protocoalelor curente.– Să documenteze competențe de medicină internă relevante pentru pacientul metabolic (triaj, raționament clinic, polifarmacie, electroliți).Domeniul populații speciale și situații clinice particulare– Să gestioneze diabetul în sarcină și postpartum în colaborare cu specialiștii de obstetrică-ginecologie și să aplice trasee de monitorizare materno-fetală.– Să aplice particularitățile pediatrice relevante: recunoașterea și abordarea diabetului/endocrinologiei pediatrice (în colaborare cu specialiștii de pediatrie), inclusiv tranziția adolescent-adult.– Să adapteze îngrijirea pentru pacientul vârstnic, pacientul fragil, pacientul cu multimorbiditate și polifarmacie, cu accent pe siguranță și deprescriere rațională.Domeniul competențe transversale– Să practice comunicarea clinică avansată și educația terapeutică, să faciliteze decizia partajată și să reducă stigmatizarea, cu documentarea intervențiilor educaționale.– Să aplice principiile medicinei bazate pe dovezi în decizii clinice, să realizeze un proiect de audit și să utilizeze indicatori pentru îmbunătățirea serviciilor DZNBM.– Să demonstreze profesionalism, etică, preocupare pentru siguranța pacientului și colaborare eficientă în echipă.
1.4.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii1.4.1. Nivel de autonomie și responsabilitate profesională
Demonstrează autonomie clinică pentru activitățile profesionale esențiale ale specialității (Entrustable Professional Activities) la nivelul 4 (execută independent și își asumă responsabilitatea profesională completă), cu solicitarea suportului interdisciplinar în situații de complexitate crescută sau în afara ariei de competență.
Își organizează activitatea clinică eficient, gestionează prioritar cazurile complexe și asigură continuitatea îngrijirii (tranziții spital-ambulatoriu, plan de urmărire, monitorizare, educație terapeutică).
1.4.2.Rezultate așteptate - competențe clinice (pe domenii)
La absolvire, specialistul DZNBM este capabil să:A. Diabetologie clinică și management terapeutic1. Evalueze și diagnosticheze corect toate formele de diabet zaharat și stările de risc metabolic, stabilind planuri de investigații și de management individualizate.
2.Inițieze și optimizeze tratamentul antidiabetic, cu titrare, monitorizare, prevenția hipoglicemiei și adaptare la comorbidități și preferințe.
3.Gestioneze îngrijirea spitalicească a pacientului cu diabet (hiperglicemie de spital, perioperator, steroizi, nutriție enterală/parenterală) și să asigure externare sigură cu plan clar.B. Urgențe metabolice și siguranță4. Recunoască și gestioneze prompt urgențele metabolice (hipoglicemie severă, cetoacidoză diabetică, status hiperglicemic hiperosmolar) și să coordoneze escaladarea către Urgență/ATI, cu tranziții sigure și prevenția recurenței.
5.Identifice și prevină evenimente adverse frecvente (hipoglicemii, erori de administrare a medicației, interacțiuni medicamentoase), demonstrând practici de siguranță a pacientului.C. Tehnologiile diabetului și decizii bazate pe date6. Interpreteze datele de monitorizare (automonitorizare cu teste multiple sau senzori de monitorizare glicemică continuă), inclusiv Ambulatory Glucose Profile și indicatorii standard (TIR/TAR/TBR, variabilitate glicemică), și să traducă datele în intervenții terapeutice documentate.
7.Selecteze și gestioneze în siguranță utilizarea tehnologiilor (senzori de monitorizare glicemică continuă, pompe de insulină, sisteme hibride acolo unde există), inclusiv educația pacientului și managementul riscurilor specifice.D. Nutriție clinică și managementul obezității8. Realizeze evaluarea nutrițională și să prescrie intervenții nutriționale și comportamentale individualizate, cu obiective și monitorizare a rezultatelor.
9.Gestioneze obezitatea prin intervenții multimodale (stil de viață, farmacoterapie, criterii de trimitere/monitorizare pentru chirurgie metabolică), integrând comorbiditățile.
10.Realizeze evaluarea pacienților cu denutriție și diverse deficite nutriționale, să prescrie și să aplice planuri de management pentru aceste afecțiuni.E. Complicații și prevenția secundară11. Organizeze și interpreteze screeningul complicațiilor (retinopatie, nefropatie, neuropatie, boală cardiovasculară) și să implementeze planuri de prevenție secundară/terțiară.
12.Evalueze piciorul diabetic, să recunoască urgențele (infecție severă/ischemie) și să coordoneze managementul multidisciplinar și traseele de îngrijire.F. Integrare cardio-reno-metabolică și comorbidități frecvente13. Integreze riscul cardio-reno-metabolic în deciziile terapeutice, asigurând prevenția cardiovasculară (dislipidemii, HTA, management bolii cardiovasculare aterosclerotice, al IC și al BCR în colaborare) și managementul comorbidităților metabolice relevante (ex. MASLD, OSA).
14.Colaboreze eficient cu specialitățile conexe, utilizând consulturi structurate și trasee clinice, menținând rolul distinct al DZNBM.G. Management integrat al erorilor înnăscute de metabolism15. Stabilească diagnosticul prin colaborare cu specialitatea de genetică medicală16. Organizeze managementul de caz care include evaluarea afectării de organe-țintă prin colaborări multidisciplinare, planul de tratament și monitorizare, inclusiv elaborarea de recomandări de alimentație folosind alimente cu destinație nutrițională specială și să asigure tranziția îngrijirii de la adolescent la adultH. Populații speciale17. Aplice conduita specifică în diabetul în sarcină și postpartum (în colaborare cu specialistul în obstetrică-ginecologie), precum și în pediatrie/tranziție adolescent-adult (în colaborare cu specialistul în pediatrie și diabetologia pediatrică) și la pacientul vârstnic/fragil, adaptând țintele terapeutice pentru siguranță.I. Competențe clinice de medicină internă18. Evalueze și gestioneze pacientul adult, cu boli din sfera medicinei interne, multimorbid, formulând un diagnostic diferențial de medicină internă, stabilind priorități clinice și un plan etapizat de investigații și tratament, cu integrarea comorbidităților cardio-reno-metabolice.
19.Recunoască prompt și inițieze managementul prezentărilor acute de medicină internă frecvente (sepsis, insuficiență respiratorie acută, durere toracică/suspect sindrom coronarian acut, insuficiență cardiacă acută, criză hipertensivă, tulburări acute de ritm cu impact hemodinamic), cu escaladare corectă către nivelul de îngrijire adecvat (Urgență/ATI) și tranziții sigure.
20.Interpreteze și corecteze tulburările hidro-electrolitice și acido-bazice relevante în practica de medicină internă (hipo-/hipernatremia, hipo-/hiperpotasemii, tulburări ale echilibrului acido-bazic), adaptând intervențiile la contextul clinic și la funcția renală/hepatică.
21.Integreze managementul bolilor infecțioase la pacientul de medicină internă, inițiind conduita terapeutică conform protocoalelor curente și principiilor de utilizare rațională a antimicrobienelor, în special la pacientul cu diabet și risc crescut de infecții/complicații.
22.Gestioneze polifarmacia și siguranța terapiei la pacientul de medicină internă, identificând interacțiuni medicamentoase, ajustând dozele în insuficiență renală/hepatică, prevenind evenimentele adverse și aplicând deprescriere rațională atunci când este cazul.
23.Asigure continuitatea îngrijirii de medicină internă și coordonarea interdisciplinară, prin planuri de externare/urmărire structurate, comunicare clinică eficientă cu specialitățile conexe și medicul de familie și integrarea managementului DZNBM în traseul pacientului de medicină internă.
1.4.3.Rezultate așteptate - competențe transversale (standard profesional curent)
Demonstrează comunicare clinică avansată, educație terapeutică structurată și decizie partajată, documentând intervențiile și asigurând suport pentru autogestionarea bolii.
Practică profesionalism, etică și responsabilitate (confidențialitate, consimțământ informat, utilizarea adecvată a datelor digitale și a telemedicinei, unde este cazul).
Aplică medicina bazată pe dovezi și participă la audit/asigurarea calității actului medical, utilizând indicatori clinici și organizaționali pentru îmbunătățirea serviciilor DZNBM.
Lucrează eficient în echipă, asigură tranziții sigure și poate contribui la organizarea activității clinice (leadership clinic de bază).
1.4.4.Dovezi și criterii de demonstrare
Atingerea standardului profesional curent este demonstrată prin portofoliu și evaluări formative/sumative, incluzând: realizarea Entrustable Professional Activities la nivel de autonomie corespunzător, logbook de activități/cazuri/proceduri, evaluări periodice de progres și confirmarea finală a îndeplinirii obiectivelor programului de către coordonatorul de program și instituția formatoare.
2.ORGANIZAREA PROGRAMULUI2.1. DURATA PROGRAMULUI
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani | |
|---|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 11 module | |
| MODULUL 1 | Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 12 luni (48 săptămâni) | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 2 | Medicină Internă Se va alege unul din cele două trasee (Medicină Internă Integrată în secție de Medicină internă sau Medicină Internă - Specialități Distincte) | |
| MODULUL 2a | Medicină Internă (stagiu integrat în secție de Medicină Internă) Urmează aceeași tematică a cursurilor și a pregătirii practice cu Medicină Internă – Specialități Distincte 14 luni O oră curs/săptămână | Medicină Internă. Cardiologie |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 5 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 2b | Medicină internă. Nefrologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 2c | Medicină internă. Gastroenterologie și hepatologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2 luni | |
| ore de curs/luna/săptămână | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 2d | Medicină internă. Pneumologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 2e | Medicină internă. Hematologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 2f | Medicină internă. Reumatologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | O lună | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 3 | Medicină de urgență | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 4 | Anestezie și terapie intensivă | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 3 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 5 | Boli infecțioase | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | O lună | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 6 | Pediatrie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 7 | Neurologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 1,5 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 8 | Bioetică | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 0,5 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 9 | Endocrinologie | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 6 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 10 | Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice. Ambulatoriu de specialitate | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 6 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| MODULUL 11 | Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice. Grad de autonomie avansat | |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 12 luni | |
| ore de curs/luna/săptămâna | O oră curs/săptămână | |
| Total ore pregătire teoretică (30-45% din total) | 2420 | |
| Total ore pregătire practică (70-55% din total) | 5280 | |
Note:
–Prin structura de rotații și competențele definite, programul asigură o formare avansată în Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice (în scenariu de ambulatoriu și spital), la care se adaugă formarea în Medicina Internă (îngrijire acută, îngrijire critică, spitalizare continuă și ambulatoriu), astfel încât medicul specialist a dobândit capacitatea de a îngriji pacientul cu diabet, obezitate, boli metabolice, cu comorbidități cardiometabolice, pacientul de medicină internă și pacientul cu denutriție și diverse deficite nutriționale.– Modulul de Medicină Internă integrată (14 luni) reprezintă componenta medicinei interne de bază a programului de formare și asigură expunerea și competențele specifice medicinei interne generale, atât în regim spitalicesc, cât și în regim ambulatoriu, cu acoperirea managementului pacientului acut. Modulul include în mod obligatoriu activitate clinică pe secție de Medicină Internă (cu managementul pacientului multimorbid, diagnostic diferențial de medicină internă, polimedicație, prevenție cardiovasculară și coordonarea îngrijirii interdisciplinare), precum și echivalentul a 6 luni de activitate în ambulatoriul de medicină internă de ambulatoriu (cu evaluare diagnostică și urmărire longitudinală a patologiei cronice, management al factorilor de risc cardiometabolic și plan de continuitate a îngrijirii). Modulul de medicină internă conține integrarea continuă a competențelor de îngrijire acută (evaluare inițială, stabilizare, sepsis, insuficiență respiratorie, tulburări hidroelectrolitice și acido-bazice, sindrom coronarian acut, edem pulmonar acut, leziune renală acută, anemie severă), în colaborare cu activitatea din modulele dedicate de Urgențe și Terapie Intensivă, astfel încât programul să fie aliniat principiilor europene de formare în Medicina Internă.
2.2.STRUCTURA PROGRAMULUI
| MODULUL 1 | Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice -12 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 484 |
| Ore pregătire practică | 1056 |
| Tematică | Fundamente metabolice 1. Metabolismul energetic 2. Metabolismul glucozei 3. Metabolismul lipidelor 4. Metabolismul proteinelor 5. Echilibrul hidro-electrolitic 6. Echilibrul acido-bazic 7. Fiziologia insulinei 8. Producerea și secreția insulinei Diagnosticul și clasificarea Diabetului Zaharat 9. Diagnosticul pozitiv și diferențial 10. Diabetul zaharat tip 1. Etiologie, patogeneză, stadializare, prezentare clinică, principii de tratament. 11. Diabetul zaharat tip 2. Etiologie, patogeneză, factori de risc, prevenție, prezentare clinică, principii de tratament. 12. Diabetul zaharat gestațional 13. Prediabetul 14. Alte tipuri specifice de diabet (diabetul monogenic, latent autoimun al adultului, secundar, indus de medicamente) Managementul diabetului 15. Obiective în managementul diabetului. Ținte terapeutice 16. Managementul stilului de viață. Dieta, activitatea fizică și alte elemente ale stilului de viață 17. Terapia cu insulină 18. Metforminul 19. Medicația incretinică 20. Inhibitorii SGLT2 21. Derivații de sulfoniluree și meglitinidele Educația terapeutică și comunicarea 22. Educația pacienților și autogestionarea diabetului Situații acute în diabetul zaharat 23. Cetoacidoza diabetică, starea hiperglicemică hiperosmolară și acidoza mixtă 24. Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, tablou clinic, complicații, consecințe și diagnostic etiologic 25. Hipoglicemiile exogene, hipoglicemiile endogene funcționale și hipoglicemiile endogene organice Complicații cronice ale diabetului zaharat 26. Complicații oculare 27. Boala cronică de rinichi asociată diabetului 28. Bolile macrovasculare. Riscul cardiovascular la pacienții cu diabet. 29. Neuropatia diabetică și piciorul diabetic 30. Alte complicații cronice Tehnologia în diabet 31. Sisteme de monitorizare glicemică continuă și glucometre 32. Pompe de insulină |
| Obiective educaționale | La finalul Modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: • Stabili diagnosticul pozitiv și diferențial al diabetului și al stărilor de risc (prediabet), incluzând orientarea către forme specifice (LADA, MODY/monogenic, diabet secundar/indus medicamentos, DZ gestațional). • Formula obiective terapeutice inițiale și plan de management individualizat (stil de viață + farmacoterapie), cu integrarea riscului de hipoglicemie și a comorbidităților relevante. • Iniția și ajusta în siguranță insulinoterapia (bazal / bazal- bolus / corecții) în situații uzuale și să recunoască situațiile ce necesită escaladare/consult. • Utiliza rațional terapiile antidiabetice, aplicând indicații/contraindicații și monitorizarea siguranței terapiei. • Realiza educația terapeutică inițială și să susțină autogestionarea: tehnica injecției, automonitorizare, recunoaștere/management hipoglicemie, reguli în boală intercurentă, aderență și decizie partajată. • Recunoaște și iniția managementul urgențelor metabolice (cetoacidoză, status hiperglicemic hiperosmolar, hipoglicemie severă, acidoză mixtă), conform protocoalelor centrului și cu escaladare corectă către Urgență/ATI. • Efectua screeningul de bază al complicațiilor cronice (ocular, renal, neuropatie/picior diabetic, macrovascular) și să inițieze măsuri de prevenție secundară/trimitere conform traseelor locale. • Interpreta la nivel introductiv datele din SMBG/CGM și să cunoască principiile de siguranță ale pompelor (risc cetoacidoză, ocluzii), fără a aborda optimizarea avansată (rezervată modulelor ulterioare) |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Diagnostic și clasificare 1. Evaluare clinică completă + formulare diagnostic diferențial diabet/prediabet: 80 cazuri 2. Încadrare tip diabet: 80 cazuri Inițiere și ajustare tratament 3. Inițiere/ajustare tratament non-insulinic (include consiliere stil viață): 60 cazuri 4. Inițiere insulină bazală + titrare inițială: 25 cazuri 5. Inițiere insulinoterapie bazal-bolus: 15 cazuri Urgențe metabolice 6. Hipoglicemie severă: 10 situații 7. Cetoacidoză/status hiperglicemic hiperosmolar/acidoză mixtă: 10 situații 8. Management hiperglicemie de spital/perioperator: 20 cazuri Complicații cronice 9. Examinare picior diabetic: 40 pacienți 10. Screening renal: 40 pacienți 11. Plan screening ocular (trimitere, documentare, analiza interpretării): 30 pacienți Educație terapeutică 12. Sesiuni educație terapeutică DZ 1: 10 pacienți 13. Sesiuni educație terapeutică DZ 2: 30 pacienți Tehnologie 14. Interpretare de bază CGM: 20 pacienți 15. Participare la inițiere pompă insulină: 10 pacienți |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Managementul diabetului în sarcină - Optimizare și setări avansate ale terapiei cu pompă de insulină |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Managementul urgențelor metabolice: hipoglicemia severă, cetoacidoză diabetică, status hiperglicemic hiperosmolar - Managementul hiperglicemiei de spital/perioperator - Interpretare și analiză a rapoartelor sistemelor de monitorizare glicemică continuă - Inițierea insulinoterapiei |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Diagnosticul și clasificarea diabetului/prediabetului - Inițiere management DZ tip 2 (stil de viață, farmacoterapie non-insulinică) - Educație terapeutică structurată - Screening complicații cronice ale diabetului zaharat |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Nu sunt propuse EPA nivel 4 pentru acest modul |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
Rezidentul va alege parcurgerea a unuia dintre cele două trasee de medicină internă: medicină internă integrată, stagiu desfășurat într-o secție/compartiment de medicină internă (Modulul 2) sau medicină internă pe specialități (Modulele 2a - 2f)
| MODULUL 2 | Medicină internă - 14 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 564 |
| Ore pregătire practică | 1232 |
| Tematică | • Fiziologia aparatului cardiovascular si examenul clinic în cardiologie • Explorările neinvazive in cardiologie • HTA primara si secundara • Ateroscleroza și factorii de risc cardiovascular • Sindroamele coronariene cronice • Sindroamele coronariene acute • Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare, multiple) si protezele valvulare • Cardiopatiile congenitale ale adultului • Endocarditele infecțioase • Tulburările de ritm si de conducere • Sincopa si pierderea stării de conștiență • Moartea subita cardiaca • Insuficiența cardiacă (acuta si cronica) • Socul cardiogen • Miocarditele si cardiomiopatiile • Bolile pericardului • Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară • Tromboembolismul pulmonar • Bolile aortei • Bolile arterelor periferice • Evaluarea pacientului cu afectare renală. • Leziunea renală acută. • Boala cronică de rinichi: stadializare, progresie, monitorizare, criterii de trimitere nefrologie. • Boala cronică de rinichi asociată diabetului: screening, fenotipuri, măsuri de încetinire progresie. • Tulburări hidro-electrolitice în nefrologie. • Echilibrul acido-bazic în boala cronică de rinichi • HTA și afectarea renală: evaluare, HTA secundară, monitorizare și tratament integrat. • Infecții urinare complicate și pielonefrite: triaj și conduită inițială; prevenție. • Anemia în BCR și tulburări mineral-osoase. • Ajustarea medicației în boala cronică de rinichi și prevenția nefrotoxicității. • Evaluarea pacientului cu simptome digestive. • Teste hepatice și colestază: interpretare. • MASLD: screening la pacientul cu DZ/obezitate, evaluare non-invazivă (principii), stratificare risc, conduită inițială și trimitere. • Ciroza hepatică și complicațiile acesteia • Pancreatită acută și cronică: diagnostic, severitate, conduită inițială, prevenție recurență; diabet zaharat secundar pancreatic. • Afecțiuni biliare: colică biliară, litiază biliară, colecistită, colangită, sindrom postcolecistectomie: diagnostic și conduită inițială. • Gastrite, ulcer gastroduodenal. • Cancerul gastric, cancerul colorectal. • Hemoragie digestivă: recunoaștere severitate, stabilizare, hemostază (principii), medicație și triaj endoscopic. • Sindroame de malabsorbție / diaree cronică: algoritm inițial, boală celiacă, deficit micronutrienți. • Nutriție clinică în patologia digestivă: denutriție, sarcopenie, evaluare nutrițională și plan inițial; suport enteral/parenteral. • Interacțiuni medicamentoase și hepatotoxicitate: adaptarea tratamentelor în afectare hepatică; siguranță. • Evaluarea dispneei. Diagnosticul diferențial la pacientul cu dispnee • Insuficiență respiratorie acută: oxigenoterapie; criterii de escaladare ATI. • BPOC: exacerbări, tratament, prevenția exacerbărilor; particularități la pacientul cu DZ/obezitate. • Astm: control, exacerbări, tratament, factori declanșatori. • Pneumonie comunitară/nosocomială; particularități la pacientul metabolic. • Tromboembolism pulmonar (TEP): algoritm clinic, scoruri, imagistică, anticoagulare. • Apnee obstructivă în somn (OSA) și sindrom de hipoventilație în obezitate (OHS): screening, semne clinice, traseu diagnostic, principii de tratament. • Patologia pleurală (revărsat pleural): diagnostic, cauze frecvente, triaj și conduită inițială. • Risc perioperator respirator la pacientul cu obezitate/OSA: evaluare, măsuri de reducere a riscului. • Tuberculoza: particularități la pacientul cu DZ • Interpretarea hemogramei și a frotiului periferic: anemie, leucopenie/leucocitoză, trombocitopenie/trombocitoză. • Anemiile. • Tulburări de coagulare și hemostază. • Tromboembolism venos. • Complicații trombotice la pacientul metabolic. • Trombocitopeniile. • Leucemii acute si cronice /limfoame maligne, mielom multiplu, sindroame mielodisplazice/ sindroame mieloproliferative cronice : semne de alarmă, diagnostic. • Neutropenie febrilă / infecții la imunocompromis: recunoaștere, conduită inițială (principii) și escaladare. • Hipercalcemia din boli maligne hematologice: diagnostic pozitiv / diferențial și management • Transfuzia: indicații, praguri orientative, reacții adverse, siguranță. • Evaluarea durerii articulare și a artritei • Gută și hiperuricemie în context cardio-reno-metabolic • Corticoterapie și riscuri metabolice • Osteoporoză secundară: evaluare risc, prevenție, și trimitere. • Complicații reumatismale asociate diabetului zaharat • Interrelația intre obezitate si bolile reumatice |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă și planul de investigații - Sa efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu patologie cardiovasculară - Să identifice factorii de risc cardiovascular - Să interpreteze și să integreze în context clinic explorările neinvazive si analizele de laborator - Să efectueze resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (suport vital de baza) - Să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive - Sa evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient - Să identifice cazurile care reprezintă urgențe cardiologice și să solicite ajutor imediat - Evalua funcția renală și a interpreta corect eGFR, sumar urină și ACR, stabilind severitatea și planul de investigații inițiale. - Recunoaște și gestiona inițial injuria renală acută, incluzând identificarea cauzei probabile, măsuri de stabilizare și criterii de escaladare/trimitere. - Stadializa boala cronică de rinichi și a stabili un plan de monitorizare și prevenție a progresiei, cu criterii de trimitere către nefrologie. - Implementa screening-ul și managementul inițial al bolii cronice de rinichi asociate diabetului, integrând măsuri de reducere a progresiei și protecție cardio-reno-metabolică. - Recunoaște și iniția managementul tulburărilor hidro- electrolitice frecvente în context renal, cu evaluare de severitate și plan de corecție. - Ajusta medicația în boala cronică de rinichi și a preveni nefrotoxicitatea. - Integra managementul HTA și al complicațiilor BCR în planul clinic și traseul interdisciplinar. - Evalua pacientul cu simptomatologie digestivă și a formula un plan inițial de investigații și triaj (ambulatoriu/spital). - Interpreta testele hepatice și a recunoaște tiparele de citoliză/colestază, inițiind algoritmul etiologic de bază. - Recunoaște și gestiona inițial MASLD la pacientul cu DZ/obezitate: screening, stratificare risc (principii), recomandări de bază și criterii de trimitere. - Recunoaște ciroza și complicațiile majore (ascită, encefalopatie, hemoragie digestivă), inițiind conduita de siguranță și triaj către gastro/hepatologie/ATI. - Diagnostica și iniția managementul pancreatitei acute, inclusiv în context metabolic (hipertrigliceridemie), și a coordona prevenția recurenței. - Recunoaște urgențele biliare și hemoragia digestivă și a iniția stabilizarea și trimiterea conform protocoalelor. - Identifica malabsorbția și deficitele nutriționale, inițiind planul de evaluare și intervenție nutrițională de bază. - Adapta medicația (inclusiv antidiabetice) în context de afectare hepatică și a preveni hepatotoxicitatea prin monitorizare. - Evalua pacientul cu dispnee și a identifica semnele de severitate și necesitatea de triaj/transfer. - Recunoaște și iniția managementul insuficienței respiratorii acute, inclusiv oxigenoterapie (principii), cu criterii de escaladare către TI. - Diagnostica și gestiona exacerbările BPOC și astmului (principii terapeutice), cu prevenție și follow-up. - Recunoaște pneumonia și evalua severitatea, inițiind conduita de bază și coordonând traseul (ambulator/spital). - Suspecta și iniția algoritmul pentru TEP, cu triaj și conduită inițială (inclusiv anticoagulare - principii) și criterii de internare. - Screening pentru OSA/OHS (chestionare) la pacientul cu obezitate/diabet și coordona traseul diagnostic (poligrafie cardiorespiratorie) și terapeutic (principii CPAP/BiPAP). - Integra patologia respiratorie în managementul DZNBM/MI, inclusiv evaluarea riscului perioperator și colaborarea interdisciplinară. - Ridica suspiciunea de tuberculoză și coordona traseul diagnostic (examen de spută) și terapeutic (principii de tratament)Interpreta hemograma și identifica tipare clinice (anemie, citopenii, trombocitoză), stabilind un plan inițial de investigații. - Evalua și gestiona inițial anemiile frecvente, inclusiv anemia în boala cronică de rinichi și anemia inflamatorie, cu recomandări de tratament/trimitere. - Recunoaște și iniția managementul tromboembolismului venos și de a formula un plan de anticoagulare și monitorizare adaptat comorbidităților. - Recunoaște tulburările de coagulare și situațiile cu risc hemoragic, inițiind conduita de siguranță și triaj. - Identifica trombocitopeniile și citopeniile severe și aplica criterii de severitate și escaladare. - Recunoaște semnele de alarmă pentru hemopatii maligne și organiza traseul de diagnostic/trimitere. - Stabilirea indicației de transfuzie și aplicarea principiile de siguranță transfuzională (monitorizare, reacții adverse) și de a documenta corect procesul transfuzional. - Integra riscul trombotic/hemoragic la pacientul metabolic, cu reconciliere terapeutică și coordonare interdisciplinară. - Evalua pacientul cu durere articulară/artrită, diferențiind artralgie vs. artrită și identificând semnele de severitate/urgență și criteriile de trimitere către reumatologie. - Diagnostica și gestiona guta/hiperuricemia (atac acut și prevenție recurență), cu adaptarea tratamentului la comorbidități cardio-reno-metabolice. - Preveni și gestiona impactul metabolic al corticoterapiei, incluzând recunoașterea diabetului steroid-indus și elaborarea planului de monitorizare și ajustare a tratamentului DZNBM. - Evalua riscul de osteoporoză secundară (în special indusă de glucocorticoizi) și iniția măsuri de prevenție/management și traseu de monitorizare/trimitere. - Evalua complicațiile reumatismale asociate diabetului zaharat. - Evalua riscurile asociate obezității la pacientul reumatic. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | - Electrocardiograma: 100 cazuri (efectuare și interpretare) - ECG de efort: 10 cazuri (interpretare) - Monitorizare ECG pe termen lung: 20 cazuri (interpretare) - Monitorizarea ambulatorie a TA: 20 cazuri (interpretare) - Ecocardiografii transtoracice: 30 (interpretare) - Ecocardiografii transesofagiene: 5 (interpretare) - Ecografii vasculare: 10 (interpretare) - Coronarografii: 10 (interpretare) - Cardioversii electrice: 3 (asistare) - Prezentari de cazuri clinice: 3 - Interpretare eGFR/creatinină + sumar urină + raport albumină/creatinină urinară: 40 cazuri - Evaluare clinică pacient cu BCR (stadializare + plan monitorizare): 20 cazuri - Injurie renală acută: 15 cazuri - Suspiciune obstrucție/retentie (postrenal): evaluare și triaj: 5 cazuri - Screening boală cronică de rinichi asociată diabetului zaharat (RAC/eGFR): 25 cazuri - Ajustare terapie antidiabetică în BCR: 15 cazuri - Management hipo/hiperK sau hipo/hiperNa: 15 cazuri - Interpretare buletin acido-bazic: 10 cazuri/buletine - Evaluare clinică în patologie digestivă: 30 cazuri - Interpretare teste hepatice (citoliză/colestază): 30 cazuri - Screening MASLD la pacient metabolic: 20 cazuri - Ciroză ± complicații: 10 cazuri - Paracenteză evacuatorie: 3 cazuri - Pancreatită acută: 10 cazuri - Hipertrigliceridemie cu risc pancreatită (evaluare + conduită inițială): 5 cazuri - Hemoragie digestivă: 3 cazuri - Urgențe biliare): 6 cazuri - Suspiciune malabsorbție/diaree cronică - plan evaluare inițial: 10 cazuri - Adaptare medicație în afectare hepatică / prevenție hepatotoxicitate : 10 cazuri - Implicare directă în îngrijirea a 20 cazuri cu patologie respiratorie acută: Insuficiență respiratorie, exacerbare astm sau BPOC, pneumonie comunitară, tromboembolism pulmonar - Diagnostic OSA/OHS (chestionare de screening + poligrafie cardiorespiratorie): 10 cazuri - Toracenteză evacuatorie: 3 manevre - Investigații - Interpretare RX torace sau CT torace în context dispnee/pneumonie/pleural: 10 investigații - Interpretare gazometrie arterială: 10 buletine/cazuri - Interpretare hemoleucogramă: 40 cazuri - Evaluare anemie: 20 cazuri - Interpretare teste de coagulare: 20 cazuri - Trombocitopenie/citopenie severă: 5 cazuri - Neutropenie febrilă (real sau caz standardizat): 3 cazuri - Indicații transfuzie și monitorizare reacții adverse: 10 situații - Indicații tratament cu preparate cu fier i.v. și monitorizare reacții adverse: 10 cazuri - Evaluare clinică durere articulară/artrită: 10 cazuri - Gută/hiperuricemie: 10 cazuri - Revizuire siguranță terapeutică (AINS/colchicină/corticoizi) în BCR/HTA/DZ : 10 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | - Asistarea și interpretarea explorărilor neinvazive si invazive in cardiologie - Indicații dializă/terapie de substituție renală și management avansat în pacient critic - Management avansat endoscopic - Hemoragie digestivă: recunoaștere severitate + stabilizare inițială + triaj endoscopic - Poligrafie cardiorespiratorie pentru diagnosticul sindromului de apnee obstructivă în somn - Management urgențe hematologice - Management artrite inflamatorii complexe/vasculite și terapii modificatoare de boală (sintetice, sintetice țintite și biologice) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea și managementul inițial al urgențelor cardiologice, inclusiv al urgențelor hipertensive - Evaluare injurie renală acută, definirea planului inițial și al criteriilor de escaladare - Pancreatită acută: diagnostic + severitate + inițiere management - Ciroză cu complicații (ascită/encefalopatie): recunoaștere + măsuri de siguranță + triaj - Practicare paracenteză evacuatorie - Diagnostic tromboembolism pulmonar - Management exacerbare BPOC - Practicarea toracocentezei evacuatorii - Management Trombocitopenie/citopenie severă - Evaluarea afectării articulare si musculo-scheletice la pacientul cu boli metabolice |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Evaluarea clinică și paraclinică a pacientului cu patologie cardiovasculară - Efectuează și interpretează ECG de repaus - Evaluează riscul cardiovascular global și elaborează planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient - Stadializare, definire plan monitorizare și prevenția progresiei bolii cronice de rinichi - MASLD la pacientul metabolic: screening + stratificare risc (principii) + plan inițial/trimitere - Insuficiență respiratorie acută: evaluare + inițiere oxigenoterapie non-invazivă - Management pneumonie comunitară non-severă - Screening apnee în somn la pacientul cu obezitate și/sau diabet - Anticoagulare în tromboza venoasă profundă cu adaptare la comorbidități și monitorizare - Evaluarea siguranței terapiei (AINS/colchicină/corticoizi, terapii modificatoare de boală - DMARDs) la pacientul metabolic - Managementul complicațiilor reumatismale asociate diabetului zaharat |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Colaborarea interdisciplinară și managementul integrat al cazurilor clinice - Resuscitarea cardiopulmonară și cerebrala (suport vital de baza) - Prevenție cardiovasculară integrată la pacientul DZNBM (lipide/TA/stil de viață) - Interpretare raport albumină/creatinină urinară, eGFR, sumar urină și formularea planului inițial - Screening și management inițial al bolii cronice de rinichi asociate diabetului - Managementul infecției urinare la pacientul cu diabet și/sau obezitate - Ajustarea terapiei antidiabetice în boala cronică de rinichi asociată diabetului - Ajustarea medicației antidiabetice în la pacientul cu afectare gastroenterologică și/sau hepatologică - Evaluarea inițială a dispneei la pacient stabil, în colaborare multidisciplinară Interpretare hemogramă uzuală cu identificarea tipului de anemie - Transfuzia sangvină (indicații, reacții adverse) - aplicare în cazuri uzuale - Recunoașterea urgențelor hematologice - Managementul hiperuricemiei/gutei - Managementul diabetului indus de corticoterapie/hiperglicemia la corticoterapie |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2a | Cardiologie - 5 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 200 |
| Ore pregătire practică | 440 |
| Tematică | 1. Fiziologia aparatului cardiovascular și examenul clinic în cardiologie 2. Explorările neinvazive in cardiologie 3. HTA primara si secundara 4. Ateroscleroza si factorii de risc cardiovascular 5. Sindroamele coronariene cronice 6. Sindroamele coronariene acute 7. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare, multiple) și protezele valvulare 8. Cardiopatiile congenitale ale adultului 9. Endocarditele infecțioase 10. Tulburările de ritm și de conducere 11. Sincopa și pierderea stării de conștiență 12. Moartea subită cardiacă 13. Insuficiența cardiacă (acută și cronică) 14. Socul cardiogen 15. Miocarditele și cardiomiopatiile 16. Bolile pericardului 17. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară 18. Tromboembolismul pulmonar 19. Bolile aortei 20. Bolile arterelor periferice |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă și planul de investigații - Sa efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu patologie cardiovasculară - Să identifice factorii de risc cardiovascular - Să interpreteze și să integreze în context clinic explorările neinvazive și analizele de laborator - Să efectueze resuscitarea cardiopulmonară si cerebrala (suport vital de baza) - Să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive - Sa evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient - Să identifice cazurile care reprezintă urgențe cardiologice și să solicite ajutor imediat |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Electrocardiograma: 100 cazuri (efectuare și interpretare) - ECG de efort: 10 cazuri (interpretare) - Monitorizare ECG pe termen lung: 20 cazuri (interpretare) - Monitorizarea ambulatorie a TA: 20 cazuri (interpretare) - Ecocardiografii transtoracice: 30 (interpretare) - Ecocardiografii transesofagiene: 5 (interpretare) - Ecografii vasculare: 10 (interpretare) - Coronarografii: 10 (interpretare) - Cardioversii electrice: 3 (asistare) - Prezentări de cazuri clinice: 3 |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Asistarea și interpretarea explorărilor neinvazive și invazive in cardiologie |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea și managementul inițial al urgențelor cardiologice, inclusiv al urgențelor hipertensive |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Evaluarea clinică și paraclinică a pacientului cu patologie cardiovasculară - Efectuează și interpretează ECG de repaus - Evaluează riscul cardiovascular global și elaborează planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Colaborarea interdisciplinară și managementul integrat al cazurilor clinice - Resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (suport vital de baza) |
| - Prevenție cardiovasculară integrată la pacientul DZNBM (lipide/TA/stil de viață) | |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2b | Nefrologie - 2 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 |
| Ore pregătire practică | 176 |
| Tematică | 1. Evaluarea pacientului cu afectare renală. 2. Leziunea renală acută. 3. Boala cronică de rinichi: stadializare, progresie, monitorizare, criterii de trimitere nefrologie. 4. Boala cronică de rinichi asociată diabetului: screening, fenotipuri, măsuri de încetinire progresie. 5. Tulburări hidro-electrolitice în nefrologie. 6. Echilibrul acido-bazic în boala cronică de rinichi 7. HTA și afectarea renală: evaluare, HTA secundară, monitorizare și tratament integrat. 8. Infecții urinare complicate și pielonefrite: triaj și conduită inițială; prevenție. 9. Anemia în BCR și tulburări mineral-osoase. 10. Ajustarea medicației în boala cronică de rinichi și prevenția nefrotoxicității. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Evalua funcția renală și a interpreta corect eGFR, sumar urină și ACR, stabilind severitatea și planul de investigații inițiale. - Recunoaște și gestiona inițial injuria renală acută, incluzând identificarea cauzei probabile, măsuri de stabilizare și criterii de escaladare/trimitere. - Stadializa boala cronică de rinichi și a stabili un plan de monitorizare și prevenție a progresiei, cu criterii de trimitere către nefrologie. - Implementa screening-ul și managementul inițial al bolii cronice de rinichi asociate diabetului, integrând măsuri de reducere a progresiei și protecție cardio-reno-metabolică. - Recunoaște și iniția managementul tulburărilor hidro- electrolitice frecvente în context renal, cu evaluare de severitate și plan de corecție. - Ajusta medicația în boala cronică de rinichi și a preveni nefrotoxicitatea. - Integra managementul HTA și al complicațiilor BCR în planul clinic și traseul interdisciplinar. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Interpretare eGFR/creatinină + sumar urină + raport albumină/creatinină urinară: 40 cazuri - Evaluare clinică pacient cu BCR (stadializare + plan monitorizare): 20 cazuri - Injurie renală acută: 15 cazuri - Suspiciune obstrucție/retenție (postrenal): evaluare și triaj: 5 cazuri - Screening boală cronică de rinichi asociată diabetului zaharat (RAC/eGFR): 25 cazuri - Ajustare terapie antidiabetică în BCR: 15 cazuri - Management hipo/hiperK sau hipo/hiperNa: 15 cazuri - Interpretare buletin acido-bazic: 10 cazuri/buletine |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Indicații dializă/terapie de substituție renală și management avansat în pacient critic |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluare injurie renală acută, definirea planului inițial și al criteriilor de escaladare |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Stadializare, definire plan monitorizare și prevenția progresiei bolii cronice de rinichi |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Interpretare raport albumină/creatinină urinară, eGFR, sumar urină și formularea planului inițial - Screening și management inițial al bolii cronice de rinichi asociate diabetului - Managementul infecției urinare la pacientul cu diabet și/sau obezitate - Ajustarea terapiei antidiabetice în boala cronică de rinichi asociată diabetului |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2c | Gastroenterologie și hepatologie - 2 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 |
| Ore pregătire practică | 176 |
| Tematică | 1. Evaluarea pacientului cu simptome digestive. 2. Teste hepatice și colestază: interpretare. 3. MASLD: screening la pacientul cu DZ/obezitate, evaluare non-invazivă (principii), stratificare risc, conduită inițială și trimitere. 4. Ciroza hepatică și complicațiile acesteia 5. Pancreatită acută și cronică: diagnostic, severitate, conduită inițială, prevenție recurență; diabet zaharat secundar pancreatic. 6. Afecțiuni biliare: colică biliară, litiază biliară, colecistită, colangită, sindrom postcolecistectomie: diagnostic și conduită inițială. 7. Gastrite, ulcer gastroduodenal. 8. Cancerul gastric și cancerul colorectal 9. Hemoragie digestivă: recunoaștere severitate, stabilizare, hemostază (principii), medicație și triaj endoscopic. 10. Sindroame de malabsorbție / diaree cronică: algoritm inițial, boală celiacă, deficit micronutrienți. 11. Nutriție clinică în patologia digestivă: denutriție, sarcopenie, evaluare nutrițională și plan inițial; suport enteral/parenteral. 12. Interacțiuni medicamentoase și hepatotoxicitate: adaptarea tratamentelor în afectare hepatică; siguranță. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Evalua pacientul cu simptomatologie digestivă și a formula un plan inițial de investigații și triaj (ambulatoriu/spital). - Interpreta testele hepatice și a recunoaște tiparele de citoliză/colestază, inițiind algoritmul etiologic de bază. - Recunoaște și gestiona inițial MASLD la pacientul cu DZ/obezitate: screening, stratificare risc (principii), recomandări de bază și criterii de trimitere. - Recunoaște ciroza și complicațiile majore (ascită, encefalopatie, hemoragie digestivă), inițiind conduita de siguranță și triaj către gastro/hepatologie/ATI. - Diagnostica și iniția managementul pancreatitei acute, inclusiv în context metabolic (hipertrigliceridemie), și a coordona prevenția recurenței. - Recunoaște urgențele biliare și hemoragia digestivă și a iniția stabilizarea și trimiterea conform protocoalelor. - Identifica malabsorbția și deficitele nutriționale, inițiind planul de evaluare și intervenție nutrițională de bază. - Adapta medicația (inclusiv antidiabetice) în context de afectare hepatică și a preveni hepatotoxicitatea prin monitorizare. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Evaluare clinică în patologie digestivă: 30 cazuri - Interpretare teste hepatice (citoliză/colestază): 30 cazuri - Screening MASLD la pacient metabolic: 20 cazuri - Ciroză ± complicații: 10 cazuri - Paracenteză evacuatorie: 3 cazuri - Pancreatită acută: 10 cazuri - Hipertrigliceridemie cu risc pancreatită (evaluare + conduită inițială): 5 cazuri - Hemoragie digestivă: 3 cazuri - Urgențe biliare): 6 cazuri - Suspiciune malabsorbție/diaree cronică - plan evaluare inițial: 10 cazuri - Adaptare medicație în afectare hepatică / prevenție hepatotoxicitate : 10 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Management avansat endoscopic - Hemoragie digestivă: recunoaștere severitate + stabilizare inițială + triaj endoscopic |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Pancreatită acută: diagnostic + severitate + inițiere management Ciroză cu complicații (ascită/encefalopatie): recunoaștere + măsuri de siguranță + triaj Paracenteză evacuatorie |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | MASLD la pacientul metabolic: screening + stratificare risc (principii) + plan inițial/trimitere Evaluare malabsorbție/deficite nutriționale + plan inițial și coordonare Interpretare teste hepatice și algoritm etiologic inițial |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Ajustarea medicației antidiabetice în la pacientul cu afectare gastroenterologică și/sau hepatologică |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2d | Pneumologie - 2 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 |
| Ore pregătire practică | 176 |
| Tematică | 1. Evaluarea dispneei. Diagnosticul diferențial la pacientul cu dispnee 2. Insuficiență respiratorie acută: oxigenoterapie; criterii de escaladare ATI. 3. BPOC: exacerbări, tratament, prevenția exacerbărilor; particularități la pacientul cu DZ/obezitate. 4. Astm: control, exacerbări, tratament, factori declanșatori. 5. Pneumonie comunitară/nosocomială; particularități la pacientul metabolic. 6. Tromboembolism pulmonar (TEP): algoritm clinic, scoruri, imagistică, anticoagulare. 7. Apnee obstructivă în somn (OSA) și sindrom de hipoventilație în obezitate (OHS): screening, semne clinice, traseu diagnostic, principii de tratament. 8. Patologia pleurală (revărsat pleural): diagnostic, cauze frecvente, triaj și conduită inițială. 9. Risc perioperator respirator la pacientul cu obezitate/OSA: evaluare, măsuri de reducere a riscului. 10. Tuberculoza: particularități la pacientul cu DZ |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Evalua pacientul cu dispnee și a identifica semnele de severitate și necesitatea de triaj/transfer. - Recunoaște și iniția managementul insuficienței respiratorii acute, inclusiv oxigenoterapie (principii), cu criterii de escaladare către TI. - Diagnostica și gestiona exacerbările BPOC și astmului (principii terapeutice), cu prevenție și follow-up. - Recunoaște pneumonia și evalua severitatea, inițiind conduita de bază și coordonând traseul (ambulator/spital). - Suspecta și iniția algoritmul pentru TEP, cu triaj și conduită inițială (inclusiv anticoagulare - principii) și criterii de internare. - Screening pentru OSA/OHS (chestionare) la pacientul cu obezitate/diabet și coordona traseul diagnostic (poligrafie cardiorespiratorie) și terapeutic (principii CPAP/BiPAP). - Integra patologia respiratorie în managementul DZNBM/MI, inclusiv evaluarea riscului perioperator și colaborarea interdisciplinară. - Ridica suspiciunea de tuberculoză și coordona traseul diagnostic (examen de spută) și terapeutic (principii de tratament) |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | - Medicul rezident va fi implicat direct în îngrijirea a 20 cazuri cu patologie respiratorie acută: Insuficiență respiratorie, exacerbare astm sau BPOC, pneumonie comunitară, tromboembolism pulmonar - Diagnostic OSA/OHS (chestionare de screening + poligrafie cardiorespiratorie): 10 cazuri - Toracenteză evacuatorie: 3 manevre - Investigații - Interpretare RX torace sau CT torace în context dispnee/pneumonie/pleural: 10 investigații - Interpretare gazometrie arterială: 10 buletine/cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Poligrafie cardiorespiratorie pentru diagnosticul sindromului de apnee obstructivă în somn |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Diagnostic tromboembolism pulmonar - Management exacerbare BPOC - Practicarea toracocentezei evacuatorii |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Insuficiență respiratorie acută: evaluare + inițiere oxigenoterapie non-invazivă - Management pneumonie comunitară non-severă - Screening apnee în somn la pacientul cu obezitate și/sau diabet |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea inițială a dispneei la pacient stabil, în colaborare multidisciplinară |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2e | Hematologie - 2 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 |
| Ore pregătire practică | 176 |
| Tematică | 1. Interpretarea hemogramei și a frotiului periferic: anemie, leucopenie/leucocitoză, trombocitopenie/ trombocitoză. 2. Anemiile. 3. Tulburări de coagulare și hemostază. 4. Tromboembolism venos. 5. Complicații trombotice la pacientul metabolic. 6. Trombocitopeniile. 7. Leucemii acute si cronice /limfoame maligne, mielom multiplu, sindroame mielodisplazice/ sindroame mieloproliferative cronice : semne de alarmă, diagnostic. 8. Neutropenie febrilă / infecții la imunocompromis: recunoaștere, conduită inițială (principii) și escaladare. 9. Hipercalcemia din boli maligne hematologice: diagnostic pozitiv / diferențial și management 10. Transfuzia: indicații, praguri orientative, reacții adverse, siguranță. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Interpreta hemograma și identifica tipare clinice (anemie, citopenii, trombocitoză), stabilind un plan inițial de investigații. - Evalua și gestiona inițial anemiile frecvente, inclusiv anemia în boala cronică de rinichi și anemia inflamatorie, cu recomandări de tratament/trimitere. - Recunoaște și iniția managementul tromboembolismului venos și de a formula un plan de anticoagulare și monitorizare adaptat comorbidităților. - Recunoaște tulburările de coagulare și situațiile cu risc hemoragic, inițiind conduita de siguranță și triaj. - Identifica trombocitopeniile și citopeniile severe și aplica criterii de severitate și escaladare. - Recunoaște semnele de alarmă pentru hemopatii maligne și organiza traseul de diagnostic/trimitere. - Stabilirea indicației de transfuzie si aplicarea principiile de siguranță transfuzională (monitorizare, reacții adverse) și de a documenta corect procesul transfuzional. - Integra riscul trombotic/hemoragic la pacientul metabolic, cu reconciliere terapeutică și coordonare interdisciplinară. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Interpretare hemoleucogramă: 40 cazuri - Evaluare anemie: 20 cazuri - Interpretare teste de coagulare: 20 cazuri - Trombocitopenie/citopenie severă: 5 cazuri - Neutropenie febrilă (real sau caz standardizat: 3 cazuri - Indicații transfuzie și monitorizare reacții adverse: 10 situații - Indicații tratament cu preparate cu fier i.v. și monitorizare reacții adverse: 10 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Management urgențe hematologice |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Management Trombocitopenie/citopenie severă |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Anticoagulare în tromboza venoasă profundă cu adaptare la comorbidități și monitorizare |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Interpretare hemogramă uzuală cu identificarea tipului de anemie - Transfuzia sangvină (indicații, reacții adverse) - aplicare în cazuri uzuale - Recunoașterea urgențelor hematologice |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2f | Reumatologie - o lună |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 44 |
| Ore pregătire practică | 96 |
| Tematică | 1. Evaluarea durerii articulare și a artritei 2. Gută și hiperuricemie în context cardio-reno-metabolic 3. Corticoterapie și riscuri metabolice 4. Osteoporoză secundară: evaluare risc, prevenție, și trimitere. 5. Complicații reumatismale asociate diabetului zaharat 6. Interrelația dintre obezitate si bolile reumatice |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Evalua pacientul cu durere articulară/artrită, diferențiind artralgie vs. artrită și identificând semnele de severitate/urgență și criteriile de trimitere către reumatologie. - Diagnostica și gestiona guta/hiperuricemia (atac acut și prevenție recurență), cu adaptarea tratamentului la comorbidități cardio-reno-metabolice. - Preveni și gestiona impactul metabolic al corticoterapiei, incluzând recunoașterea diabetului steroid-indus și elaborarea planului de monitorizare și ajustare a tratamentului DZNBM. - Evalua riscul de osteoporoză secundară (în special indusă de glucocorticoizi) și iniția măsuri de prevenție/management și traseu de monitorizare/trimitere. - Evalua complicațiile reumatismale asociate diabetului zaharat - Evalua riscurile asociate obezității la pacientul reumatic |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Evaluare clinică durere articulară/artrită: 10 cazuri - Gută/hiperuricemie: 10 cazuri - Revizuire siguranță terapeutică (AINS/colchicină/corticoizi) în BCR/HTA/DZ : 10 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Management artrite inflamatorii complexe/vasculite și terapii modificatoare de boală (sintetice, sintetice țintite și biologice) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea afectării articulare și musculo-scheletice la pacientul cu boli metabolice |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Evaluarea siguranței terapiei (AINS/colchicină/corticoizi, terapii modificatoare de boală - DMARDs) la pacientul metabolic - Managementul complicațiilor reumatismale asociate diabetului zaharat |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Managementul hiperuricemiei/gutei - Managementul diabetului indus de corticoterapie/hiperglicemia la corticoterapie |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | Medicină de urgență - 2 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 |
| Ore pregătire practică | 176 |
| Tematică | 1. Triajul în UPU - identificare grad de urgență 2. Evaluarea primară (X) ABCDE - identificarea pacientului critic 3. Identificarea pacientului în stop cardio-respirator, inițierea suportului vital bazal, DEA, participarea în echipa de ALS și transfer 4. Sindromul febril și sepsisul. Infecții acute frecvente la pacientul cu diabet și/sau obezitate. Principiile antibioterapiei empirice 5. Tulburări acute ale glicemiei: hipoglicemia severă, hiperglicemie severă, suspiciunea de cetoacidoză diabetică, status hiperglicemic hiperosmolar. 6. Tulburări hidro-electrolitice acute și urgențe acido-bazice. 7. Durere toracică și suspiciunea de sindrom coronarian acut, TEP, tulburări de ritm cu risc vital 8. Identificarea situațiilor critice și primele măsuri de asistare în urgență: alterarea stării de conștiență, șoc, accident vascular cerebral, hemoragie digestivă, ischemie acută 9. Dispneea acută și insuficiența respiratorie acută - evaluare și primele măsuri de asistare în urgență: 10. Criză hipertensivă 11. Leziune renală acută cu fenomene de insuficiență renală/anurie 12. Management perioperator/iatrogen în urgență: hiperglicemie la corticoterapie, pacient cu nutriție enterală/parenterală (principii), Anafilaxia si reacțiile adverse medicamentoase - identificare și primele măsuri de asistare în urgență 13. Transfer și comunicare: criterii internare, continuitate către secție sau ambulatoriul de specialitate. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Aplica triajul și evaluarea inițială (ABCDE) la pacientul acut, cu identificarea semnelor de severitate și prioritizarea intervențiilor salvatoare de viață - Recunoașterea și inițierea managementului urgențelor metabolice, cu indicațiile de asistare pe ATI și organizarea transferului în siguranță. - Recunoașterea și inițierea terapiei de urgență în stările septice, în special la pacientul cu diabet/obezitate. - Recunoașterea urgențele cardio-respiratorii frecvente și inițierea conduitei terapeutice conform ghidurilor de practică. - Interpretarea rapidă și gestionarea inițială a tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice relevante în urgență, adaptând intervențiile la contextul clinic. - Identificarea și inițierea managementului infecțiilor acute frecvente la pacientul diabetic, cu decizii de internare și consult interdisciplinar. - Asigurarea transferului în siguranță și a comunicării structurate către secție/ATI sau ambulatoriul de specialitate și documentarea corectă a planului de monitorizare și follow-up. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Identificarea urgențelor la triaj și evaluarea primară/secundară a acestora - Evaluarea primară și identificarea pacientului potențial critic (ABCDE) : 20 cazuri - Interpretare EKG (cazuri de durere toracică/aritmii simple) cu decizie de triaj: 20 cazuri Urgențe metabolice - Hipoglicemie severă: management inițial (real sau simulare documentată): 5 situații - Hiperglicemie severă / suspiciune cetoacidoză diabetică/status hiperglicemic hiperosmolar: inițiere algoritm + escaladare: 5 situații - Tulburări Na/K cu plan inițial de intervenție: 15 cazuri Sepsis și infecții - Sepsis: recunoaștere + inițiere terapie empirică: 5 cazuri - Picior diabetic infectat: evaluare severitate + triaj + inițiere conduită: 5 cazuri Respirator/cardiovascular/cerebral - Dispnee acută: evaluare + inițiere oxigenoterapie (după caz): 10 cazuri - Criză hipertensivă sau alte urgențe CV (SCA/TEP/ischemie acută/tulburare de ritm)/ cerebrale (AVC, convulsii, alterare stare de conștiență): evaluare + conduită inițială: 10 cazuri - Identificare pacient în stop cardio-respirator, începere BLS/ALS/participare în echipa de ALS/transfer - simulare/pe pacient: 10 cazuri Transfer și comunicare Transfer structurat către ATI/secție + documentare completă: 15 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | - Participarea în echipe de asistarea a pacientului critic și suport vital avansat |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Triaj + evaluare inițială ABCDE cu identificarea pacientului critic - Sepsis: recunoaștere + inițiere terapie empirică |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Durere toracică / suspiciune de sindrom coronarian acut: interpretare EKG inițial + triaj + inițiere conduită conform protocol - Dispnee acută: evaluare + inițiere oxigenoterapie non- invazivă - Managementul căi aeriene - dezobstrucție, menținere deschisă (pipă Guedel/Igel) - Susținerea ventilației - ventilația pe balon și mască |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Identificarea pacientului critic prin evaluarea (X)ABCDE. Monitorizarea respiratorie și hemodinamică nonivazivă - Identificarea pacientului în stop cardio-respirator - inițierea BLS/AED - Managementul hipoglicemiei / hiperglicemiei severe în urgență - Managementul tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice în urgență - Managementul infecțiilor asociate diabetului zaharat / obezității în urgență |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [ ] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [X] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 4 | Anestezie și terapie intensivă - 3 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 121 |
| Ore pregătire practică | 264 |
| Tematică | 1. Evaluarea pacientului critic (ABCDE) și recunoașterea semnelor de instabilitate. 2. Resuscitarea cardio-pulmonară 3. Monitorizare în ATI: parametri vitali, diureză, lactat, scoruri de severitate (principii), managementul fluidelor. 4. Șocul (hipovolemic, septic, cardiogen, obstructiv): recunoaștere, resuscitare volemică, vasopresoare (principii). 5. Sepsis și infecții severe: identificare, antibioterapie, monitorizare. 6. Insuficiența respiratorie acută. 7. Tulburări acido-bazice și hidro-electrolitice la pacientul critic 8. Managementul perioperator al pacientului cu diabet sau obezitate. 9. Nutriția pacientului critic. 10. Siguranța pacientului în ATI: prevenția erorilor de medicație, infecții asociate îngrijirilor. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Evalua pacientul critic utilizând abordarea ABCDE și a recunoaște semnele de instabilitate hemodinamică și respiratorie. - Aplica principiile resuscitării cardio-pulmonare, cu documentarea corectă a intervențiilor. - Interpreta parametrii de monitorizare în ATI și a integra rezultatele în planul terapeutic inițial. - Recunoaște și participa la managementul șocului prin resuscitare volemică și suport vasoactiv conform protocoalelor. - Recunoaște sepsisul și infecțiile severe și a iniția conduita de primă linie conform protocoalelor. - Recunoaște insuficiența respiratorie acută și a iniția măsuri de suport și triaj către ventilație invazivă în echipă. - Interpreta și corecta tulburările acido-bazice și hidro- electrolitice la pacientul critic. - Integra managementul perioperator al pacientului cu diabet/obezitate, în colaborare cu echipa ATI/anestezie/chirurgie. - Cunoaște principiile nutriției pacientului critic, cu rol de coordonare interdisciplinară. - Aplica principiile siguranței pacientului în ATI, cu accent pe prevenția erorilor de medicație, prevenția infecțiilor asociate îngrijirilor și comunicare/transfer structurat. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Evaluare și monitorizare - Evaluare ABCDE completă cu plan inițial documentat: 30 cazuri Resuscitare - Participare la resuscitare cardio-pulmonară (real sau simulare): 10 situații - Sepsis (recunoaștere, inițiere terapie, monitorizare): 5 cazuri - Șoc (orice etiologie - participare la resuscitare inițială): 5 cazuri Respirator - Insuficiență respiratorie acută: evaluare + inițiere oxigenoterapie: 10 cazuri Acido-bazic / electroliți - Interpretare gazometrie arterială: 15 buletine - Corecție tulburări Na/K: 15 cazuri Perioperator și glicemie în context critic - Plan perioperator la pacient cu diabet/obezitate: 5 cazuri Nutriție pacient critic - Evaluare și plan nutriție enterală/parenterală sau caz standardizat: 5 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Ventilație mecanică invazivă și (principii, monitorizare, ARDS) - Sedare/analgezie avansată în ATI (principii, riscuri, monitorizare) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Recunoașterea șocului și participare la resuscitare inițială - Evaluarea pacientului critic (ABCDE) + plan inițial |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Recunoașterea sepsisului și inițierea managementului de primă linie conform protocolului - Recunoașterea insuficienței respiratorii și inițiere oxigenoterapie |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Inițierea resuscitării cardio-pulmonare - Management perioperator al pacientului cu diabet/obezitate - Nutriția pacientului critic (enterală/parenterală - principii) + monitorizare și coordonare interdisciplinară |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică - [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [X] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 5 | Boli infecțioase - o lună |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 44 |
| Ore pregătire practică | 96 |
| Tematică | 1. Riscul infecțios la persoane cu diabet și obezitate. Sepsisul și infecțiile severe 2. Infecții respiratorii 3. Infecții urinare la pacientul cu diabet 4. Infecții cutanate, de țesuturi moi și osteoarticulare la pacientul cu diabet 5. Infecții ale piciorului diabetic 6. Infecții asociate asistenței medicale (IAAM) 7. Principii de antibioterapiei judicioasă 8. Noțiuni generale de vaccinologie |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - recunoaște riscul infecțios crescut la pacientul cu diabet/obezitate și de a aplica măsuri de prevenție; - evalua sindromul febril și infecțios printr-un algoritm clinic orientat; - recomanda, preleva produse patologice pentru diagnostic microbiologic și de a recomanda rațional alte investigații; - interpreta rezultatele testelor microbiologice și ale antibiogramelor; - recunoaște sepsisul și de a iniția managementul de primă linie conform protocoalelor; - iniția antibioterapia empirică rațională în infecțiile frecvent întâlnite la pacientul cu boli metabolice: - infecții respiratorii, urinare, cutanate și de părți moi, osteoarticulare etc; - evalua evoluția infecției sub antibioticoterapia inițială: de- escaladare, escaladare, asocieri de antibiotice etc; - gestiona infecțiile cutanate / de țesuturi moi și piciorul diabetic infectat; - adapta posologia antibioticelor la comorbidități (insuficiență renala, hepatică etc.), în vederea prevenirii reacțiilor adverse, a toxicității și a interacțiunilor medicamentoase; - cunoaște noțiuni generale despre vaccinuri, de a promova activ și de a recomanda ferm vaccinarea adulților și vârstnicilor cu diabet și obezitate în vederea profilaxiei infecțiilor prevenibile prin vaccinare, cu respectarea reglementărilor în vigoare (inclusiv a reglementarilor referitoare la compensarea vaccinurilor). - colabora cu medicul infecționist cât mai precoce posibil în cursul evoluției unui proces infecțios. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Evaluare sindrom febril/infecțios: 10 cazuri - Inițiere antibioterapie empirică: 10 cazuri - Cazuri sepsis: 5 cazuri - Interpretare antibiograme: 15 buletine |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Managementul infecțiilor severe la pacientul imunocompromis (participare/observare) |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Recunoașterea sepsisului |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Inițierea antibioterapiei empirice în infecțiile frecvente - Adaptarea antibioterapiei la comorbidități - Recomandarea și eliberarea prescripțiilor de vaccinuri la pacienții cu diabet zaharat și cu boli metabolice, conform reglementărilor în vigoare. |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea, inițierea tratamentului și triajul chirurgical al piciorului diabetic infectat |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 6 | Pediatrie - 2 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 80 |
| Ore pregătire practică | 176 |
| Tematică | 1. Alimentația sugarului - principii generale, particularități și erori frecvente. 2. Alimentația copilului: diversificare, aporturi recomandate, prevenția carențelor. 3. Evaluarea stării de nutriție: antropometrie, curbe de creștere, indicatori clinici și de risc. 4. Denutriția și carențele nutriționale la copil: recunoaștere, evaluare, plan inițial și criterii de trimitere. 5. Bolile înnăscute ale metabolismului: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele. 6. Particularități ale patologiei medicale la copil 7. Principalele probleme neurologice la copil cu impact metabolic (convulsii, alterarea stării de conștiență, deshidratare) - triaj și conduită inițială. 8. Urgențe pediatrice: deshidratare severă, acidoză, cetoacidoză diabetică. Hipoglicemie. Diagnostic diferențial al hipoglicemiilor și al hiperglicemiilor. 9. Particularități ale diabetului zaharat tip 1 la copil: prezentare, educație inițială, prevenția cetoacidoza, hipoglicemie și siguranță. 10. Obezitatea, diabetul zaharat tip 2 și dislipidemiile la copil: evaluare, comorbidități, intervenții, rolul familiei. 11. Intervenția medical-nutrițională la copilul cu diabet: plan dietetic, activitate fizică, educație familie/copil, colaborare multidisciplinară. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Evalua starea de nutriție la sugar și copil, utilizând antropometria și curbele de creștere și interpretând clinic deviațiile. - Identifica denutriția și carențele nutriționale la copil și formula un plan inițial de intervenție și monitorizare. - Formula recomandări dietetice pentru sugar/copil, inclusiv în contexte metabolice, adaptate vârstei și contextului familial. - Recunoaște urgențele pediatrice relevante (deshidratare, hipoglicemie, acidoză) și iniția conduita de stabilizare și triaj conform protocoalelor locale. - Recunoaște particularitățile diabetului zaharat la copil, participa la managementul de caz în echipă și asigura educația inițială a familiei (inclusiv prevenția cetoacidozei/hipoglicemie). Iniția și monitoriza sistemele CGM și pompele de insulină la copil. - Evalua obezitatea pediatrică și riscul metabolic asociat și iniția intervenții de primă linie (nutriție, activitate fizică, comportament) cu implicarea familiei. - Identifica semnalele de alarmă pentru boli metabolice înnăscute și organiza traseul de trimitere/colaborare către centre specializate. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri - Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale (curbe de creștere, interpretare): 30 cazuri - Elaborarea dietelor la sugar/copil mic cu afecțiuni metabolice: 20 diete - Managementul de caz în diabetul zaharat la copil:10 cazuri - Managementul de caz în obezitatea la copil (plan intervențional + follow-up recomandat): 10 cazuri - Educația familiei și a copilului purtător de pompă de insulină: minimum 5 sesiuni |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Boli înnăscute ale metabolismului: recunoașterea semnelor de alarmă și traseul de trimitere către centre specializate |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea nutrițională pediatrică (antropometrie, curbe) și formularea unui plan inițial |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Recunoașterea și conduita inițială în urgențele pediatrice relevante metabolic |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea și management diabetului copilului și al adolescentului - Evaluarea și managementul obezității copilului și adolescentului - Evaluarea și managementul dislipidemiilor copilului și adolescentului |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 7 | Neurologie - 1.5 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 66 |
| Ore pregătire practică | 144 |
| Tematică | 1. Examenul neurologic 2. Investigații paraclinice în neurologie: principii, indicații, interpretare orientativă 3. Sindroame neurologice relevante pentru pacientul metabolic: polineuropatii, radiculopatii, tulburări senzitive/motorii 4. Accident vascular cerebral: recunoaștere, triaj și conduită inițială 5. Epilepsie și tulburări de conștiență: recunoaștere, urgență, conduită inițială. 6. Diabetul și patologia neurologică asociată: neuropatie periferică, durerea neuropată. 7. Diabetul și patologia neurologică asociată: neuropatie autonomă. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Efectua examenul neurologic orientat și identifica semnele de severitate/urgență. - Recunoaște urgențele neurologice (AVC, convulsii/comă) și iniția conduita de stabilizare și triaj conform protocoalelor locale - Realiza screeningul neuropatiei diabetice periferice și stadializa severitatea clinică, cu integrarea riscului de picior diabetic - Evalua neuropatia autonomă prin teste clinice uzuale și integra implicațiile clinice - Evalua funcția cognitivă prin teste standardizate (ex. MMSE sau echivalent) și stabili criterii de trimitere/colaborare - Integra managementul DZNBM la pacientul cu boală neurologică, inclusiv măsuri de siguranță și colaborare interdisciplinară |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | - Interpretarea buletinelor de explorări neurologice (EMG, viteze de conducere motorie/senzitivă, potențiale evocate, EEG): 10 buletine - Examen neurologic: 20 cazuri - Teste de neuropatie autonomă: 10 cazuri - Teste cognitive: 10 teste - Evaluare risc neuropatie/picior diabetic prin integrarea examenului senzitiv (monofilament dacă există în circuit) și a simptomelor: 30 pacienți |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Interpretarea explorărilor neurofiziologice complexe |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Interpretare buletine EMG/EEG și integrare în decizia clinică |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Evaluare cognitivă standardizată (MMSE sau echivalent) - Examen neurologic complet |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Screening, diagnostic clinic, stadializare și tratament al neuropatiei diabetice senzitive, motorii și autonome |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 8 | Bioetică - 2 săptămâni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 22 |
| Ore pregătire practică | 48 |
| Tematică | 1. Principiile bioeticii medicale aplicate în îngrijirea pacientului cu boală cronică. 2. Consimțământul informat și decizia partajată 3. Confidențialitate și protecția datelor 4. Etica cercetării clinice și utilizarea datelor 5. Comunicare etică în situații dificile 6. Echitate și acces la îngrijiri: alocarea resurselor și criteriile de prioritizare |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Aplica principiile bioeticii medicale (autonomie, beneficiență, non-maleficiență, justiție) în situații clinice uzuale din DZNBM. - Obține și documenta corect consimțământul informat și realiza decizie partajată, inclusiv în situații de refuz/aderență scăzută sau risc crescut. - Respecta confidențialitatea și protecția datelor în documentarea și comunicarea medicală - Analiza și argumenta o decizie etică utilizând o structură standardizată, cu justificarea soluției și a planului de comunicare către pacient/echipă. - Recunoaște situații de vulnerabilitate și stigmatizare (diabet/obezitate) și adapta comunicarea pentru a asigura echitate, respect și acces adecvat la îngrijire. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | - 2 consimțăminte informate obținute și documentate complet - O discuție structurată cu îndrumătorul de caz cu dileme etice |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Analiza unei dileme etice și justificarea deciziei |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Obținerea unui consimțământ informat în managementul Diabetului Zaharat, Nutriției și al Bolilor Metabolice - Gestionare datelor medicale respectând confidențialitatea și protecția datelor |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [X] discuții de caz - [ ] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 9 | Endocrinologie - 6 luni |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 |
| Ore pregătire practică | 528 |
| Tematică | 1. Introducere în endocrinologie clinică: hormoni, mecanisme de acțiune, axe endocrine și principiile integrării endocrine- metabolice în DZNBM 2. Axa hipotalamo-hipofizară: hipopituitarism - recunoaștere clinică, investigații, principii terapeutice și impact metabolic 3. Axa hipotalamo-hipofizară: acromegalie - diagnostic, testare, complicații cardiometabolice și traseu terapeutic 4. Diabet insipid și tulburări ale echilibrului hidric: diagnostic diferențial, teste de confirmare și conduita inițială 5. Hipertiroidie în practica clinică: etiologii, algoritm diagnostic, tratament, monitorizare și interacțiuni cu controlul glicemic 6. Hipotiroidie și tiroidite: diagnostic, tratament, monitorizare; particularități la pacientul cu diabet/obezitate 7. Nodul tiroidian și gușa: evaluare clinică + ecografică, stratificare risc, indicații pentru investigații suplimentare și trimitere 8. Metabolism fosfo-calcic și paratiroide: hipercalcemie/hipocalcemie, hiperparatiroidism; recunoaștere urgențe și management inițial 9. Suprarenala: insuficiența suprarenaliană și criza addisoniană: recunoaștere, conduită de siguranță, diagnosticul de confirmare 10. Suprarenala: hiperfuncții (Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom - principii): suspiciune clinică, screening, traseu 11. Gonade, sexualitate și metabolism: hipogonadism, disfuncție sexuală, fertilitate; legături cu obezitatea și sindromul metabolic 12. Osteoporoză și metabolism osos: evaluare risc, interpretare DXA, cauze secundare, opțiuni terapeutice și monitorizare |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, medicul rezident va demonstra capacitatea de a: - Descrie și aplica principiile de endocrinologie clinică (axe endocrine, mecanisme de acțiune hormonală) în raționamentul diagnostic și terapeutic, cu integrarea impactului asupra metabolismului glucidic și ponderal. - Recunoaște și iniția evaluarea tulburărilor hipotalamo- hipofizare relevante (hipopituitarism, acromegalie), stabilind traseul diagnostic și criteriile de trimitere/colaborare. - Diagnostica diferențial și gestiona inițial tulburările de echilibru hidric de tip diabet insipid și alte cauze de poliurie/polidipsie, inclusiv interpretarea testelor uzuale și conduita de siguranță. - Diagnostica hipertiroidia, incluzând etiologia probabilă, indicațiile investigațiilor paraclinice, monitorizarea terapiei și integrarea efectelor asupra controlului glicemic și riscului cardiovascular. - Diagnostica hipotiroidia și al tiroiditelor, cu stabilirea planului de monitorizare și ajustare, inclusiv particularitățile la pacientul cu diabet/obezitate. - Recunoaște și gestiona inițial tulburările fosfo-calcice (hipercalcemie/hipocalcemie) și patologia paratiroidiană, identificând urgențele, stabilind conduita inițială și traseul de evaluare etiologică. - Recunoaște insuficiența suprarenaliană și criza addisoniană, inițiind conduita de siguranță și organizând diagnosticul de confirmare și monitorizarea ulterioară. - Recunoaște hiperfuncțiile suprarenaliene (sindrom Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom), stabilind criteriile de trimitere și pașii de evaluare conform practicii clinice. - Evalua patologia gonadală relevantă (hipogonadism, disfuncție sexuală, menopauză), corelând tabloul clinic cu obezitatea/sindromul metabolic și stabilind pașii de investigație și recomandările de trimitere. - Evalua riscul de osteoporoză, interpreta investigațiile uzuale și DXA, identifica cauze secundare (inclusiv în context DZNBM). - Integra patologia endocrină în practica DZNBM, adaptând terapiile antidiabetice și obiectivele de control glicemic în context endocrin, cu atenție la siguranță și interacțiuni. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgeri și promovării modulului de pregătire | Patologie tiroidiană - Examen clinic tiroidian (palpare + identificare semne de disfuncție): 30 pacienți - Interpretare profil tiroidian (TSH, FT4, FT3 ± anticorpi): 30 profile Metabolism fosfo-calcic - Evaluare hipercalcemie/hipocalcemie: 15 cazuri - Identificare urgențe metabolism fosfo-calcic și inițiere management de siguranță: 3 situații Patologie suprarenaliană - Insuficiență suprarenaliană: 5 cazuri - Screening inițal hiperfuncție suprarenaliană: 5 cazuri Patologie hipofizară - Interpretare teste funcționale: 5 interpretări Patologie gonadală - Evaluare hipogonadism/disfuncție sexuală: 5 cazuri Metabolism osos - Interpretare raport DXA: 10 buletine Integrare endocrinologie - DZNBM - Adaptare plan terapeutic pentru managementul diabetului în context endocrin (hipo/hipertiroidie, cortocoterapie, acromegalie, etc.): 15 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - - Stabilirea traseului diagnostic în patologia hipofizară rară (acromegalie/hipopituarism) - Evaluarea diabetului insipid și a tulburărilor de echilibru hidric |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Evaluarea nodulului tiroidian - Recunoașterea și instituirea conduitei de siguranță în tulburările fosfo-calcice - Recunoașterea și instituirea conduitei de siguranță în insuficiența suprarenaliană suspectată |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Diagnosticarea hipotiroidiei/hipertiroidiei - Screening-ul inițial al hiperfuncției suprarenaliene - Interpretare DXA - Recunoașterea patologiei gonadale (hipogonadism/disfuncție sexuală) |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Integrarea patologiei endocrine uzuale în DZNBM (adaptarea terapiei antidiabetice/țintelor în disfuncții endocrine frecvente, inclusiv diabet indus de corticoterapie) |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 10 | Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice. Ambulatoriu de specialitate - 6 luni |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 |
| Ore pregătire practică | 528 |
| Tematică | Strategii de screening și prevenție 1. Instrumente de evaluare a riscului de diabet. Strategii de screening 2. Epidemiologia diabetului zaharat 3. Screeningul comorbidităților diabetului 4. Boala cardiovasulară și diabetul. Ateroscleroza și insuficiența cardiacă 5. Hipertensiunea arterială și diabetul Obezitate 6. Obezitatea. Epidemiologie, etiopatogenie, clasificare. 7. Obezitatea. Metode de evaluare, complicații și comorbidități 8. Intervenții în obezitate. Strategii nutriționale, optimizarea stilului de viață, farmacoterapie 9. Chirurgia metabolică și intervenții avansate. Indicații, rezultate metabolice, impact asupra diabetului, management post-operator și complicații Principii de alimentație 10. Alimente și nutrimente. Macronutrienții, micronutrienții, suplimentele alimentare. 11. Evaluarea nutrițională. Compoziția corporală 12. Alimentația sănătoasă 13. Comportamentul alimentar normal și patologic. 14. Educația nutrițională. Principii de dietoterapie. 15. Nutriția enterală și parenterală. Principii de gastrotehnie. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Aplica instrumente de evaluare a riscului de diabet și organiza strategii de screening în ambulatoriu - Integra date epidemiologice relevante în consilierea pacientului și în planificarea intervențiilor de prevenție și urmărire în ambulatoriu, cu prioritizarea grupurilor cu risc înalt. - Organiza și interpreta screeningul comorbidităților asociate diabetului (cu accent pe patologia de medicină internă), stabilind un plan de monitorizare periodică și criterii de colaborare interdisciplinară. - Evalua obezitatea în ambulatoriu (clasificare, complicații și comorbidități), documentând structurat statusul clinic și riscul cardio-metabolic și stabilind obiective terapeutice măsurabile. - Iniția și monitoriza intervențiile în obezitate, incluzând strategii nutriționale, optimizarea stilului de viață și farmacoterapia, cu evaluarea siguranței, aderenței și a răspunsului la tratament. - Indica și coordona traseul pacientului pentru chirurgie metabolică și intervenții avansate, incluzând selecția pacientului, consilierea pre-procedurală, urmărirea postoperatorie și recunoașterea/monitorizarea complicațiilor relevante în ambulatoriu. - Aplica principiile alimentației sănătoase și ale consilierii nutriționale în cabinet, utilizând cunoștințe despre macronutrienți, micronutrienți și suplimente, cu integrarea în planuri dietetice individualizate. - Efectua evaluarea nutrițională și a compoziției corporale, interpreta rezultatele și formula recomandări clinice integrate (dietă, activitate fizică, obiective de greutate/compoziție). - Recunoaște și aborda comportamentul alimentar normal și patologic și realiza educația nutrițională în mod structurat, adaptat pacientului, cu obiective și monitorizare a progresului. - Elabora o prescripție dietetică pentru pacienții cu diabet/obezitate și comorbidități, integrând particularități clinice și preferințe, cu plan de urmărire și ajustare. - Cunoaște și aplica principiile nutriției enterale și parenterale și ale gastrotehniei, cu recunoașterea indicațiilor, a riscurilor și a necesității de colaborare interdisciplinară atunci când este cazul. - Documenta structurat consultațiile și intervențiile ambulatorii, asigurând continuitatea îngrijirii și trasabilitatea deciziilor clinice. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Screening și prevenție diabet - Aplicare instrumente de evaluare a riscului de diabet sau diagnostic pozitiv și diferențial al diabetului zaharat în ambulatoriu: 60 cazuri - Stabilire traseu consultații ambulatorii și trimitere pacient către specialități conexe: 40 cazuri Screening comorbidități medicină internă la pacientul metabolic - Screening comorbidități și definire criterii colaborare multidisciplinară: 80 cazuri Obezitate - Evaluare obezitate/suprapondere (clasificare + comorbidități) cu definirea obiectivelor terapeutice măsurabile: 40 cazuri - Inițiere plan de intervenție (stil de viață, nutriție ± farmacoterapie): 30 cazuri - Monitorizare, optimizarea tolerabilității și ajustare farmacoterapie obezitate sau monitorizare după chirurgie metabolică: 15 cazuri Nutriție clinică - Evaluare nutrițională structurată + recomandări integrate: 50 cazuri - Elaborare prescripție dietetică individualizată: 40 cazuri - Sesiune de educație nutrițională: 15 pacienți - Screening comportament alimentar patologic + plan educațional (dacă este cazul): 15 pacienți |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - Nutriție parenterală și indicații complexe de suport nutrițional: observare a deciziei interdisciplinare, a riscurilor și a monitorizării |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Abordarea comportamentului alimentar patologic |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Selecție și consiliere inițială pentru chirurgie metabolică |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Diagnosticul, evaluarea și managementul diabetului zaharat în ambulatoriu - Screeningul complicațiilor diabetului zaharat în ambulatoriu - Screeningul comorbidităților asociate diabetului și obezității în ambulatoriu - Managementul autonom al obezității (stil de viață + farmacoterapie) în ambulatoriu - Evaluare nutrițională și compoziție corporală în ambulatoriu - Educație nutrițională și dietoterapie în ambulatoriu |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 11 | Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice. Grad de autonomie avansat - 12 luni |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [X] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [ ] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 484 |
| Ore pregătire practică | 1056 |
| Tematică | Diabetul zaharat în populații speciale 1. Sarcina la femeile cu diabet 2. Diabetul la vârstnici 3. Diabetul la copii și adolescenți 4. Tranziția adolescent-adult în îngrijirea diabetului 5. Impactul psihologic al diabetului Alte boli metabolice 6. Sindromul metabolic. 7. Steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice 8. Hiperuricemia 9. Hemocromatoza 10. Boala Wilson 11. Pofiriile 12. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar Dislipidemiile 13. Fiziopatologia și clasificarea dislipidemiilor 14. Screeningul și diagnosticul dislipidemiilor 15. Tratamentul dislipidemiilor. Intervenții non-farmacologice 16. Tratamentul dislipidemiilor. Terapia cu statine 17. Tratamentul dislipidemiilor. Fibrații și acidul eicosapentaenoic 18. Tratamentul dislipidemiilor. Terapii aditive. Monitorizarea eficacității și siguranței. Riscul cardiovascular rezidual Tehnologia în diabet 19. Interpretare avansată sisteme monitorizare glicemică continuă și rapoarte pompe insulină. 20. Inițierea terapiei prin pompă de insulină. Programarea avansată a pompei de insulină. 21. Pompe de insulină augmentate. Sisteme Hybrid closed-loop. 22. Sisteme de pancreas artificial. Aplicații mobile de sănătate Denutriția 23. Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management. 24. Sarcopenia. Obezitatea sarcopenică 25. Complicațiile post-chirurgie metabolică: deficite nutriționale, hipoglicemii postprandiale, sindromul de dumping. Medicină bazată pe dovezi 26. Protocoale de management integrat complex. Hiponatremie, hipernatremie, hiperpotasemie, hipopotasemie 27. Protocoale de management integrat complex. Cetoacidoza diabetică, starea hiperglicemică hiperosmolară, acidoza lactică 28. Protocoale de management integrat complex. Managementul hipoglicemiei, managementul diabetului pre- intra- si postoperator, hipertensiunea arterială, reducerea LDLc 29. Managementul integrat cardio-reno-metabolic în diabetul zaharat 30. Principiile studiului epidemiologic 31. Siguranța pacientului cu diabet zaharat. Prevenția erorilor terapeutice, raportarea evenimentelor, procesul de audit clinic 32. Comunicarea medicală în diabet: educația echipei de îngrijire a diabetului, transferul de cunoștințe către rezidenți în stadii anterioare ale pregătirii. |
| Obiective educaționale | La finalul modulului, rezidentul va demonstra capacitatea de a: - Gestiona autonom diabetul zaharat în populații speciale, incluzând sarcina (preconcepțional, sarcină, postpartum - în colaborare OG), vârstnicul/fragilul, copilul/adolescentul tranziția adolescent-adult cu prevenția pierderii din follow-up - Recunoaște și integra impactul psihologic al diabetului în planul terapeutic (screening orientativ, distres diabetic, aderență, decizie partajată) și coordona traseul către suport specializat atunci când este necesar. - Diagnostica și gestiona autonom dislipidemiile (clasificare, screening, diagnostic, intervenții non-farmacologice, statine, fibrați/EPA, terapii aditive), incluzând monitorizarea eficacității și siguranței și abordarea riscului cardiovascular rezidual. - Integra managementul cardio-reno-metabolic la pacientul cu diabet, cu decizii orientate pe risc, inclusiv managementul HTA și strategiilor de scădere LDL-c. - Gestiona avansat tehnologia în diabet, incluzând interpretare avansată CGM și rapoarte din pompe, inițierea terapiei prin pompă și programarea avansată, utilizarea sistemelor augmentate/hybrid closed-loop, noțiuni de pancreas artificial și aplicații mobile - Evalua și gestiona denutriția, sarcopenia și obezitatea sarcopenică, cu evaluare etiologică orientată (endogen/exogen), plan de intervenție, monitorizare și coordonare interdisciplinară - Recunoaște și gestiona complicațiile metabolice post-chirurgie metabolică, incluzând deficite nutriționale, hipoglicemii postprandiale și sindrom dumping, cu plan de urmărire pe termen lung. - Evalua și trata boli metabolice incluse în tematică (MASLD, hiperuricemie, hemocromatoză, boala Wilson, porfirii, erori înnăscute ale metabolismului intermediar), definind traseul de investigații, criterii de trimitere și urmărire în echipă. - Aplica protocoale de management integrat complex pentru: tulburări hidro-electrolitice (hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie), urgențe metabolice (cetoacidoză status hiperglicemic hiperosmolar, acidoză lactică), management perioperator al diabetului și prevenția hipoglicemiei, în condiții de siguranță și cu tranziții corecte. - Utiliza principiile medicinei bazate pe dovezi și ale studiului epidemiologic în practica clinică - Implementa cultura siguranței pacientului în DZNBM, cu prevenția erorilor terapeutice, raportarea evenimentelor, analiza de bază a cauzelor și măsuri corective, incluzând un ciclu de audit clinic. - Exercita rol educațional: comunicare medicală avansată, educația echipei, transfer de cunoștințe către rezidenți juniori și susținerea educației terapeutice a pacientului la nivel avansat. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Cazuistică Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice avansată - Management complet cazuri DZNBM complexe : 80 cazuri - Consulturi interclinice, cu recomandări structurate: 40 consulturi - Tranziții spital-ambulatoriu (recomandări de externare și follow-up): 40 cazuri Populații speciale - Sarcina la femeia cu diabet: 5 cazuri - Diabet la vârstnic (peste 70 ani): 25 cazuri - Cazuri de tranziție adolescent - adult (pacienți sub 25 ani): 10 cazuri Tehnologie avansată în diabet - Interpretare avansată raport senzor monitorizare glicemică continuă: 40 rapoarte - Inițiere terapie prin pompă sau ajustare terapie cu pompă de insulină: 10 cazuri Denutriție - Evaluare denutriție/sarcopenie/obezitate sarcopenică: 10 cazuri Post-chirurgie metabolică - Follow-up post chirurgie metabolică: 4 cazuri Protocoale integrate - Tratament tulburări hidro-electrolitice (Na/K): 20 cazuri - Urgențe metabolice complexe (cetoacidoză, status hiperglicemic hiperosmolar, acidoză lactică): 15 cazuri - Management perioperator al diabetului zaharat: 10 cazuri - Optimizare hipertensiune arterială sau strategie optimizare LDLc: 30 cazuri Alte boli metabolice - MASLD/ hiperuricemie/ hemocromatoză/ Boală Wilson/porfirii: 10 cazuri Medicină bazată pe dovezi - Prezentări de caz: 5 prezentări |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical | - |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Managementul componentei psihologice în diabet |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Managementul autonom al DZNBM la pacientul complex multimorbid (atât în scenariu de îngrijire în spital cât și în ambulatoriu) - Managementul autonom al diabetului zaharat la populațiile speciale (vârstnic, sarcină, copil/adolescent) - Managementul autonom al tranzițiilor de îngrijire (spital - ambulatoriu) - Managementul autonom al obezității - Managementul autonom al dislipidemiilor - Managementul autonom cardio-reno-metabolic la pacientul cu diabet - Utilizarea autonomă a tehnologiei avansate în diabet - Managementul autonom al denutriției și al sarcopeniei - Managementul autonom post-chirurgie metabolică - Management autonom al tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice - Managementul autonom al bolilor metabolice - Managementul autonom al hipoglicemiilor, de orice cauză |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) - [ ] discuții de caz - [X] prezentare de caz - [ ] observarea directă a unor proceduri - [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri - [ ] evaluare prin simulare medicală |
2.3.EVALUARE LA FINALIZAREA PROGRAMULUI
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare, specifice programului
| probă scrisă cu subiecte unice pe țară | [X] DA | [ ] NU |
|---|---|---|
| examen clinic | [X] DA | [ ] NU |
| probă de abilități/manualități | [ ] DA | [X] NU |
| probă pe casetă video | [ ] DA | [X] NU |
| probă operatorie | [ ] DA | [X] NU |
| dizertație | [ ] DA | [X] NU |
Tematica de examenPROBA TEORETICĂFundamente metabolice1. Metabolismul energetic2. Metabolismul glucozei3. Metabolismul lipidelor4. Metabolismul proteinelor5. Echilibrul hidro-electrolitic6. Echilibrul acido-bazic7. Fiziologia insulinei8. Producerea și secreția insulineiDiagnosticul și clasificarea Diabetului Zaharat9. Diagnosticul pozitiv și diferențial al diabetului zaharat10. Diabetul zaharat tip 1. Etiologie, patogeneză, stadializare, prezentare clinică, principii de tratament11. Diabetul zaharat tip 2. Etiologie, patogeneză, factori de risc, prevenție, prezentare clinică, principii de tratament.
12.Diabetul zaharat gestațional13. Prediabetul14. Alte tipuri specifice de diabet (diabetul monogenic, latent autoimun al adultului, secundar, indus de medicamente)Managementul diabetului15. Obiective în managementul diabetului. Ținte terapeutice16. Managementul stilului de viață. Dieta, activitatea fizică și alte elemente ale stilului de viață17. Terapia cu insulină18. Metforminul19. Medicația incretinică20. Inhibitorii SGLT221. Derivații de sulfoniluree și meglitinideleEducația terapeutică și comunicarea22. Educația pacienților și autogestionarea diabetuluiSituații acute23. Cetoacidoza diabetică, starea hiperglicemică hiperosmolară și acidoza mixtă24. Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, tablou clinic, complicații, consecințe și diagnostic etiologic25. Hipoglicemiile exogene, hipoglicemiile endogene funcționale și hipoglicemiile endogene organiceComplicații cronice ale diabetului zaharat26. Complicații oculare27. Boala cronică de rinichi asociată diabetului28. Bolile macrovasculare. Riscul cardiovascular la pacienții cu diabet.
29.Neuropatia diabetică și piciorul diabeticTehnologia în diabet30. Sisteme de monitorizare glicemică continuă și glucometre31. Pompe de insulinăStrategii de screening și prevenție32. Instrumente de evaluare a riscului de diabet. Strategii de screening33. Epidemiologia diabetului zaharat34. Screeningul comorbidităților diabetului35. Boala cardiovasulară și diabetul. Ateroscleroza și insuficiența cardiacă36. Hipertensiunea arterială și diabetulObezitate37. Obezitatea. Epidemiologie, etiopatogenie, clasificare.
38.Obezitatea. Metode de evaluare, complicații și comorbidități39. Intervenții în obezitate. Strategii nutriționale, optimizarea stilului de viață, farmacoterapiePrincipii de alimentație40. Alimente și nutrimente. Macronutrienții, micronutrienții, suplimentele alimentare.
41.Evaluarea nutrițională. Compoziția corporală42. Alimentația sănătoasă43. Comportamentul alimentar normal și patologic.
44.Educația nutrițională. Principii de dietoterapie.
45.Nutriția enterală și parenterală. Principii de gastrotehnie.Diabetul zaharat în populații speciale46. Sarcina la femeile cu diabet47. Diabetul la vârstnici48. Diabetul la copii și adolescențiAlte boli metabolice49. Sindromul metabolic.
50.Steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice51. Hiperuricemia52. Hemocromatoza. Boala Wilson. Pofiriile53. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediarDislipidemiile54. Fiziopatologia și clasificarea dislipidemiilor55. Screeningul și diagnosticul dislipidemiilor. Ținte terapeutice56. Tratamentul dislipidemiilor.Denutriția57. Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management.
58.Sarcopenia. Obezitatea sarcopenică59. Complicațiile post-chirurgie metabolică: deficite nutriționale, hipoglicemii postprandiale, sindromul de dumping.Medicină bazată pe dovezi60. Principiile studiului epidemiologicPROBA CLINICĂ 1
Prezentare caz clinic Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice
Tematica patologiei principale de prezentare a pacientului:
1.Diabet Zaharat tip 12. Diabet Zaharat tip 23. Diabet Zaharat Gestațional4. Diabet Zaharat LADA5. Diabet Zaharat MODY6. Diabet Zaharat secundar7. Cetoacidoza diabetică8. Statusul hiperglicemic hiperosmolar9. Acidoza lactică10. Patologia caracteristică piciorului diabetic11. Hipoglicemie funcțională12. Hipoglicemie organică13. Prediabet14. Obezitate15. Sindrom Metabolic16. Dislipidemie17. Hiperuricemie18. Denutriție19. Hipopotasemie20. Hiperpotasemie21. Hiponatremie22. Hipernatremie
PROBA CLINICĂ 2
Prezentare caz clinic Medicină Internă
Tematica patologiei principale de prezentare a pacientului:
1.Sindrom coronarian acut.
2.Angina pectorală.
3.Insuficiența cardiacă4. Aritmia cardiacă5. Hipertensiunea arterială6. Endocardita infecțioasă7. Tromboembolismul pulmonar8. Pneumonia9. Bronhopneumopatia obstructivă cronică10. Astmul bronșic11. Insuficiența respiratorie12. Pleurezia13. Gastrite și ulcer gastroduodenal14. Pancreatita acută și cronică15. Hepatita16. Ciroza hepatică17. Colangită/colecistită18. Boala inflamatorie intestinală19. Cancerul gastric și cancerul colorectal20. Insuficiența renală acută21. Boala cronică de rinichi22. Sindrom nefrotic23. Pielonefrita24. Infecția tractului urinar25. Glomerulonefrita26. Anemia27. Tromboflebita28. Accidentul vascular cerebral ischemic29. Tireotoxicoza30. Hipotiroidismul sever31. Insuficiența corticosuprarenaliană32. Sepsisul
PROBA PRACTICĂ
Interpretări și decizii pe documente standardizate, cu trei componente, după cum urmează:
1.Buletin de diagnostic pozitiv al diabetului zaharat și al tulburărilor de glicoreglare (buletinul va conține cel puțin: rezultatul glicemiei a jeun, TTGO, HbA1c, și eventuale alte date relevante despre pacient - de ex. sarcină). Probă eliminatorie.
2.Buletin cu unul dintre următoarele:a. Interpretare profil lipidic complet + definire ținte ale profilului lipidic + recomandare optimizare terapie antihiperlipemiantă (buletinul va conține cel puțin următoarele: datele necesare calculului riscului și încadrării într-o clasă de risc cardiovascular, colesterolul total, LDLc, HDLc, trigliceride, opțional ApoB - dacă e disponibil)b. Interpretare buletin echilibru acido-bazic și hidro-electrolitic + identificare etiologie posibilăc. Calculul necesarului caloric și al repartiției glucide/proteine/lipide, de macronutrienți + principii de bază în alcătuirea unei diete individualizate. Buletinul va conține datele necesare calculului.
3.Optimizarea terapiei cu insulină administrată prin dispozitiv de infuzie subcutană continuă a insulinei (pompă de insulină). Candidatul va evalua raportul pompei de insulină, raportul senzorului de monitorizare continuă a glucozei și ratele bazale utilizate în perioada evaluată. Alternativ: optimizarea terapiei cu insulina bazal bolus în prize multiple pe baza raportului senzorului de monitorizare continuă a glicemiei.
Baremul de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice
(maxim 2000 caractere)
● determinare/interpretare glicemie capilara/venoasă și monitorizare SMBG;
● interpretare profil glicemic structurat;
● determinare/interpretare glicozurie/cetonurie;
● TTGO: indicații, efectuare, interpretare;
● interpretare HbA1c, markeri renali (eGFR, raport albumina/creatinina urinară) și screening complicații.
● Inițiere/titrare tratament: insulina bazala, bazal-bolus, bazal-plus, corecții și reguli "sick day";
● inițiere/ajustare terapii non-insulinice;
● prevenție/management hipoglicemie.
● urgențe metabolice: evaluare și plan terapeutic în cetoacidoza diabetică, statusul hiperglicemic hiperosmolar, acidoza lactică și interpretare echilibru acido-bazic/hidro-electrolitic (anion gap, osmolaritate).
● tehnologie: interpretare rapoarte CGM (TIR/TBR/TAR, GMI, CV, pattern-uri) și decizie;
● Inițiere/montare/educație CGM;
● interpretare rapoarte pompa de insulina;
● inițiere/montare/optimizare pompa/sisteme integrate (pompe de insulina augmentate cu senzor de monitorizare glicemică continuă, sisteme advanced hybrid closed loop).
● nutriție/obezitate: evaluare nutrițională (antropometrie, dietetic, compoziție corporală), prescripție dietetică;
● management farmacologic obezitate;
● monitorizare post-chirurgie metabolică (deficite, hipoglicemii, dumping).
● dislipidemii/risc CV: interpretare profil lipidic, stabilire ținte și plan terapeutic;
● complicații: examinare picior diabetic, monofilament 10 g/diapazon, terapia neuropatiei diabetice, după caz;
● interpretare scrisori/investigații de specialitate.
● educație terapeutică și decizie partajă: sesiuni documentate, consimțământ informat pentru tehnologii / intervenții
3.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST3.1. COMPETENȚA PROFESIONALĂ INTRINSECĂ SPECIALITĂȚII
Specialitatea Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice (DZNBM) este o specialitate medicală distinctă, cu practică clinică proprie, orientată spre prevenția, screeningul, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea diabetului zaharat, prediabetului, obezității, supraponderii, a bolilor metabolice și nutriționale și a complicațiilor acestora, în spital și ambulatoriu, cu rol central în managementul pacientului multimorbid cardio-reno-metabolic. Prin structura programului (inclusiv componenta de Medicină Internă), competențele dobândite sunt compatibile cu exercitarea profesiei în UE și susțin recunoașterea profilului de practică de tip medicină internă cu competențe avansate în îngrijirea diabetului și bolilor metabolice, conform modelului integrat european.
Domeniul de practică autonomă
Medicul specialist DZNBM are competențe profesionale pentru:
–Diabet zaharat: screening, diagnostic și management clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vârstă 0-18 ani și >18 ani, în spital și/sau ambulatoriu; stabilirea țintelor terapeutice; recomandări de dietă și stil de viață; educație terapeutică; prescrierea claselor de medicație antihiperglicemiantă și a dispozitivelor medicale pentru administrare/monitorizare, conform reglementărilor în vigoare; managementul complicațiilor acute specifice.– Complicații ale diabetului: screening, monitorizare și management al complicațiilor cronice (retinopatie, boală cronică de rinichi asociată diabetului, neuropatie periferică și autonomă, picior diabetic, boală cardiovasculară/arteriopatie periferică), cu tratamentul factorilor de risc asociați (ex. HTA, dislipidemii) și coordonare interdisciplinară.– Dislipidemii: screening, diagnostic și management clinic al dislipidemiilor la grupele de vârstă 0-18 ani și >18 ani, în spital și/sau ambulatoriu.– Obezitate și suprapondere: screening, diagnostic și management clinic la grupele de vârstă 0-18 ani și >18 ani, inclusiv prescrierea terapiei medicale specifice și stabilirea indicației de trimitere/eligibilitate pentru chirurgie metabolică; îngrijire și monitorizare post-intervenție (deficite, hipoglicemii, dumping, plan de suplimentare).– Tulburări de nutriție și nutriție clinică: screening, diagnostic și management al tulburărilor de nutriție la 0-18 ani și >18 ani; evaluare nutrițională completă (antropometrică, clinică, biologică, dietetică și compoziție corporală unde este disponibilă); prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice; competențe de bază pentru nutriție enterală și parenterală (indicații, monitorizare, colaborare multidisciplinară).– Sindrom metabolic și risc cardio-metabolic: screening, diagnostic și management clinic; evaluarea și managementul riscului cardiovascular/metabolic, cu stabilirea țintelor și monitorizarea siguranței/eficacității.– Hiperuricemie: screening, diagnostic și management clinic.– Alte boli metabolice: competențe de orientare diagnostică și management în hemocromatoză, boala Wilson, porfirii și erori înnăscute ale metabolismului intermediar, cu colaborare/dirijare către centre/specialități de profil atunci când este necesar.– Prevenție și programe: inițierea/participarea la programe de screening, dispensarizare și educație pentru boli metabolice și nutriționale, la nivel individual și de grup/populațional.– Competențe pentru evaluare și conduită terapeutică în sfera specialității în hipoglicemia severă, cetoacidoza diabetică, statusul hiperglicemic hiperosmolar, acidoza lactică, tulburări hidro-electrolitice și acido-bazice; stabilirea criteriilor de gravitate și a indicației de transfer către terapie intensivă.
Tehnologii și dispozitive
Competențe pentru utilizare, inițiere, educație și optimizare:
–Glucometre– Aplicații de tip mHealth destinate managementului DZ– Sisteme de monitorizare glicemică continuă (CGM)– Sisteme de infuzie subcutană continuă a insulinei (pompe de insulină), sisteme integrate pompă+CGM și sisteme advanced hybrid closed loop
Proceduri și tehnici care intră în competența specialistului DZNBM– Teste semicantitative pentru neuropatie periferică– Evaluarea răspunsului galvanic al glandelor sudoripare– Indicele gleznă-braț, indicele haluce-braț, evaluare Doppler a circulației periferice– ECG– Evaluare nutrițională completă; măsurători antropometrice– Efectuare și interpretare bioimpedanță electrică pentru determinarea compoziției corporale– Educație terapeutică diabetologică și nutrițională (individuală și de grup)Limite de competență și colaborare
Managementul complicațiilor cronice este realizat cu excepția procedurilor/terapiilor care intră în competența exclusivă a altor specialități, cum sunt (exemple): fotocoagularea laser/injecții intravitreene și chirurgie oftalmologică, dializă și transplant renal, chirurgia piciorului diabetic, proceduri de revascularizare; în aceste situații medicul DZNBM asigură screeningul, diagnosticul, managementul medical și coordonarea interdisciplinară, cu trimitere conform criteriilor clinice. Specialistul DZNBM își exercită competențele în limitele standardului profesional curent și ale reglementărilor legale aplicabile.
3.2.OBLIGAȚII
Medicul specialist în Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice își exercită profesia în conformitate cu legislația în vigoare, cu reglementările Colegiului Medicilor din România, cu principiile bioeticii și cu standardele profesionale naționale și europene, având ca obiectiv central siguranța pacientului, calitatea îngrijirilor și respectarea drepturilor acestuia.
Obligații etice și deontologice fundamentale– Primatul interesului pacientului și conduită medicală bazată pe beneficitate, non-maleficitate, respectarea autonomiei și echitate.– Respectarea demnității, confidențialității și vieții private; protecția datelor personale și a informațiilor medicale, inclusiv în utilizarea tehnologiilor digitale.– Consimțământ informat și decizie partajată: informare clară, completă, adaptată nivelului de înțelegere.– Nediscriminare și respectarea echității în îngrijire, cu atenție la vulnerabilități specifice.– Integritate profesională: evitarea promisiunilor nerealiste, a mesajelor înșelătoare și a intervențiilor fără suport științific.
Obligații profesionale în diagnosticul și tratamentul pacientului metabolic– Practică bazată pe dovezi și ghiduri actualizate; adaptarea recomandărilor la contextul clinic, comorbidități și preferințele pacientului.– Siguranța terapeutică în diabetologie: prevenția erorilor de insulină, prevenția hipoglicemiilor, managementul "sick - day", verificarea interacțiunilor medicamentoase și a contraindicațiilor.– Recunoașterea limitelor de competență și trimitere/consult interdisciplinar prompt, inclusiv escaladarea în urgențe metabolice.– Asigurarea continuității îngrijirii, cu plan scris de tratament și monitorizare, educație terapeutică și criterii de reconsult/urgență.– Respectarea principiilor de prevenție și sănătate publică, cu implicare în screening și educație pentru diabet, obezitate și risc cardio-metabolic.
Obligații specifice educației terapeutice, nutriției și relației medic-pacient– Furnizarea de educație terapeutică structurată pentru autogestionare, adaptată culturii și nivelului de alfabetizare în sănătate.– Abordare empatică și non-stigmatizantă a persoanei cu obezitate; evitarea culpabilizării și integrarea intervențiilor comportamentale într-un cadru etic.– Identificarea și gestionarea situațiilor de risc psihosocial, cu orientare către suport specializat când este necesar.
Obligații privind documentarea, calitatea și siguranța pacientului– Documentare completă și trasabilă a actului medical, inclusiv în utilizarea dispozitivelor și a datelor digitale.– Participarea la audit clinic, îmbunătățire continuă a calității, raportarea evenimentelor adverse prin sistemul de farmacovigilență și implementarea măsurilor de prevenție.– Respectarea protocoalelor de control al infecțiilor și a standardelor de securitate în proceduri.
Obligații privind dezvoltarea profesională și relația cu instituțiile– Menținerea competențelor prin educație medicală continuă, actualizarea periodică a cunoștințelor și abilităților în diabet, nutriție, obezitate, dislipidemii și tehnologii medicale.– Responsabilitate în colaborarea interprofesională, cu respectarea rolurilor și comunicare eficientă.– Respectarea normelor privind activitatea didactică și de cercetare, atunci când pacientul este inclus în programe de cercetare/studii.
Aceste obligații definesc cadrul etic și profesional al specialității DZNBM și susțin o practică sigură, echitabilă, bazată pe dovezi, compatibilă cu standardele europene de exercitare profesională.
3.3.MODULE DE PREGĂTIRE, SIMILARE UNOR ATESTATE DE STUDII COMPLEMENTARE DIN CUPRINSUL PREGĂTIRII, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
În cadrul programului de rezidențiat DZNBM sunt integrate module/competente care, prin conținut și rezultate așteptate, sunt echivalente ca finalitate practica unor atestate de studii complementare, constituind standard profesional al specialității și putând fi exercitate de medicul specialist DZNBM, în limitele competenței și ale reglementărilor în vigoare:
–Tehnologii pentru managementul diabetului zaharat (senzori de monitorizare glicemica continuă, pompe de insulină, sisteme integrate, sisteme advanced hybrid closed loop)– Educație terapeutică în diabet și consiliere pentru autogestionare– Nutriție clinică
3.4.DOMENII ADIȚIONALE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ÎN SPECIALITATE, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
După obținerea titlului de medic specialist DZNBM, dezvoltarea profesională poate fi completată prin atestate de pregătire complementară prevăzute de legislația MS, care extind capacitatea de diagnostic/monitorizare și integrare a îngrijirii pacientului cardioreno-metabolic. Recomandarea și accesul la aceste atestate se realizeaza în funcție de interesul profesional, profilul unității și disponibilitatea centrelor de formare acreditate.– Ultrasonografie clinică / ecografie generală (atestat)– Ecografie vasculară periferică / Doppler (atestat)– Managementul serviciilor de sănătate (atestat)
4.ANEXE OBLIGATORII
[X] ANEXA 1 Cerințe specifice pentru caietul de monitorizare în specialitate conform normativelor legale
[X] ANEXA 2 Standarde ETR (European Training Requirements), recomandări, poziții de consens europene utilizate în dezvoltarea curriculumului
08.10.2026CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE a fost modificat de Anexa nr. 3 din ANEXELE din 14 august 2026, aprobate prin ORDINUL nr. 1.102/5.537/2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 8 octombrie 2026
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATE ENDOCRINOLOGIE!Imagine
EXCELL-MED
Creșterea calității educației medicale prin standardizare și inovare
Cod MySMIS 336593
PROGRAM: SĂNĂTATE
Obiectivul de politică 4: O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale
Prioritatea 3: Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale și asupra stării de sănătate
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDOCRINOLOGIE
| SEMNĂTURA | ||
|---|---|---|
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREȘTI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT ȘI POSTUNIVERSITARĂ | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA DIRECȚIA DE REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GRIGORE T. POPA" DIN IAȘI DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE “GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "VICTOR BABEȘ" TIMIȘOARA DIRECȚIA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT | PROPUS | |
| CONSILIU ȘTIINȚIFIC DE SPECIALITATE | SEMNĂTURA | |
| CĂPĂȚÎNĂ Cristina Ana-Maria - UMF CAROL DAVILA | ÎNTOCMIT | |
| GEORGESCU Carmen - UMF CLUJ-NAPOCA | ÎNTOCMIT | |
| POPESCU Mihaela - UMF CRAIOVA | ÎNTOCMIT | |
| PREDA Cristina - UMF IAȘI | ÎNTOCMIT | |
| PAȘCANU Ionela - UMF TG. MUREȘ | ÎNTOCMIT | |
| VLAD Mihaela Maria - UMF TIMIȘOARA | ÎNTOCMIT |
1.CADRUL GENERAL1.1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Endocrinologia este ramura medicinei care se ocupă cu studiul structurii și funcției glandelor endocrine (hipotalamus, hipofiza, tiroida, paratiroide, glande suprarenale, gonade, pancreas endocrin, glanda pineală), al hormonilor secretați de acestea, al mecanismelor de acțiune hormonală, precum și al tulburărilor metabolice și sistemice care rezultă din disfuncția endocrină.
Specialitatea de Endocrinologie include diagnosticul, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor endocrine de-a lungul întregului spectru al vieții, de la copilărie la vârsta adultă, și cuprinde următoarele domenii majore:
● Tulburări endocrine la adult și copil, incluzând:
–afecțiuni hipotalamo-hipofizare, boli tiroidiene, paratiroidiene, suprarenaliene, gonadale– tulburări de creștere și dezvoltare,– pubertate precoce sau întârziată,– tulburări de diferențiere sexuală și dezvoltare gonadală;
● Metabolism și nutriție, incluzând obezitatea, sindromul metabolic și tulburările metabolismului glucidic și lipidic;
● Endocrinologie reproductiva, andrologie și medicina sexuală;
● Boli osoase și ale metabolismului mineral, inclusiv osteoporoza și rahitismul;
● Oncologie endocrină, incluzând tumorile endocrine și neuroendocrine;
● Diabet zaharat
1.2.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Pregătirea în endocrinologie clinică trebuie să includă principiile, aspectele practice și etice ale următoarelor:
● Medicină internă
● Pregătire avansată în domenii bine definite în endocrinologie, diabet, metabolism și nutriție
● Pregătire interdisciplinară în domenii în care medicul rezident și specialist în endocrinologie are responsabilitatea îngrijirii pacienților
● Competența în cercetare sau cel puțin în interpretarea cercetării clinice precum și cunoștințe teoretice în medicina clinică de laborator
Scopul disciplinei de Endocrinologie este de a forma competențe fundamentale și aplicative în diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea bolilor endocrine, metabolice și hormonale, printr-o abordare integrată clinică, biologică și imagistică, centrată pe pacient, bazată pe dovezi științifice și pe principiile medicinei moderne.
Disciplina urmărește dezvoltarea unui medic capabil să înțeleagă rolul sistemului endocrin în menținerea homeostaziei organismului, să recunoască impactul tulburărilor endocrine asupra tuturor etapelor vieții - copilărie, adolescență, vârstă adultă - și să participe eficient la îngrijirea multidisciplinară a pacientului cu patologie endocrină. Curriculumul încurajează formarea continuă, adaptabilitatea, gândirea critică și integrarea cercetării în practică clinică. Astfel formarea în Endocrinologie trebuie să aibă ca rezultat un specialist capabil să:
● recunoască și să trateze toate afecțiunile endocrine;
● gestioneze cazuri complexe, rare sau multisistemice;
● utilizeze corect investigații avansate hormonale, genetice și imagistice;
● colaboreze în echipe multidisciplinare;
● comunice clar și empatic cu pacienții;
● adopte o practică în acord cu cele mai noi dovezi științifice;
● participe activ la educație, cercetare și audit clinic;
● respecte principiile etice și de siguranță a pacientului
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE GENERALE1. Cunoștințe fundamentale și clinice
● cunoștințe solide despre boli cardiovasculare, renale, hepatice, hematologice, infecțioase;
● aprofundarea fiziologiei sistemului endocrin, a mecanismelor de acțiune hormonală și a rolului hormonilor în menținerea homeostaziei;
● însușirea noțiunilor privind etiologia, patogenia, manifestările clinice și principiile terapeutice ale principalelor boli endocrine;
● cunoașterea particularităților patologiei endocrine la copil și adolescent
2.Competențe de diagnostic integrat
● formarea capacității de corelare a datelor clinice cu investigațiile de laborator și explorările imagistice;
● dezvoltarea abilității de interpretare a testelor hormonale bazale și dinamice;
● recunoașterea limitelor metodelor diagnostice și a indicațiilor de evaluare suplimentară sau trimitere către centre specializate.
3.Abilități practice în managementul pacientului endocrin
● consolidarea competențelor privind stabilirea și monitorizarea conduitei terapeutice medicale și chirurgicale în bolile endocrine;
● formarea abilităților de recunoaștere și management inițial al urgențelor endocrine;
● capacitatea de urmărire a evoluției bolilor endocrine cronice și a complicațiilor acestora.
4.Abordarea multidisciplinară în Endocrinologie
● integrarea colaborării cu alte specialități medicale implicate în diagnosticul și tratamentul patologiei endocrine;
● înțelegerea rolului endocrinologului ca specialist coordonator în patologia endocrină complexă;
● familiarizarea cu principiile tranziției pacientului din endocrinologia pediatrică către endocrinologia de adult.
5.Competențe profesionale și etice
● aplicarea principiilor medicinei bazate pe dovezi în practica endocrinologică;
● respectarea normelor etice, deontologice și legale;
● utilizarea unei comunicări profesionale eficiente cu pacientul, familia și echipa medicală.
6.Gândire critică și învățare continuă
● utilizarea ghidurilor și recomandărilor internaționale actualizate;
● analiza critică a literaturii de specialitate;
● asumarea educației medicale continue și a dezvoltării profesionale pe termen lung.
1.3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Curriculumul definește mai multe arii principale de competență.
1.Fiziologia sistemului endocrin - Aprofundarea fiziologiei sistemului endocrin, a biochimiei și fiziologiei hormonilor și acțiunilor lor, a receptorilor hormonali și progreselor medicinii moleculareCunoștințe obligatorii
● Organizarea sistemului endocrin (glande, hormoni, receptori).
● Mecanisme de feedback și reglare hormonală.
● Fiziologia hipotalamusului și hipofizei.
● Relația sistemului nervos cu sistemul endocrin.
● Metabolismul hormonilor: sinteză, secreție, transport, degradare.
● Mecanismele de acțiune ale hormonilor steroizi, peptidici și derivați tirozinici.
● Ritmurile circadiene și ultradiene.
● Fiziologia pubertății, creșterii, sarcinii, menopauzei.
Abilități practice
● Interpretarea datelor hormonale raportate la fiziologie.
● Reconstituirea "lanțului de feedback" într-un caz clinic.
● Evaluarea variațiilor fiziologice (ex.: ciclul menstrual, sarcina, vârsta).
2.Boli endocrine ale hipofizei, tiroidei, suprarenaleiCunoștințe obligatorii
● Patologia hipofizară: acromegalie, boala Cushing, prolactinoame, adenoame non-funcționale, hipopituitarism.
● Patologia tiroidiană: hipotiroidism, tireotoxicoze, tiroidite, noduli tiroidieni.
● Patologia suprarenală: boala Addison, hipercorticism, hiperplazie suprarenală, feocromocitom, hiperaldosteronism primar.
● Urgențe endocrine.
● Corelarea laborator + imagistică + clinic.
Abilități
● Interpretarea testelor dinamice (ex. test supresie dexametazonă, stimulare ACTH).
● Capacitate de recunoaștere ale aspectelor imagistice în patologii endocrine - CT, RMN (hipotalmo-hipofizare, suprarenaliene, pancreatice etc) dar și ecografiei tiroidiene și clasificărilor (de ex TI-RADS).
● Managementul medical al crizelor endocrine.
3.Diabet zaharatCunoștințe obligatorii
● Diabet tip 1, tip 2, LADA, MODY
● Diabet gestațional.
● Complicații acute: cetoacidoză, hiperglicemie hiperosmolară, hipoglicemie severă.
● Complicații cronice: nefropatie, retinopatie, neuropatie, picior diabetic, macroangiopatie.
● Noile terapii: GLP-1RA, SGLT2-i, pompe de insulină, sisteme de senzori
● Nutriție și educație în diabet.
Abilități
● Ajustarea terapiei în diabetul zaharat
● Interpretarea senzorilor-pompe.
● Managementul diabetului în sarcină.
4.Tulburări ale metabolismului lipidicCunoștințe obligatorii
● Hipercolesterolemii primare și secundare.
● Hipertrigliceridemii severe.
● Sindroame lipodistrofice (congenitale și dobândite)
● Sindroame genetice- dislipidemii familiale
● Tratament medicamentos clasic și terapii moderne
Abilități
● Calcularea riscului cardiovascular.
5.Obezitate și nutrițieCunoștințe obligatorii
● Obezitatea: mecanisme hormonale, genetice, comportamentale.
● Tulburări de alimentație
● Management multidisciplinar- principii ale modificării stilului de viata, terapia comportamentală și medicamentoasă
● Chirurgie bariatrică - indicații și management endocrin.
● Sindrom metabolic.
Abilități
● Elaborarea unui plan de scădere ponderală.
● Evaluarea pacienților post-chirurgie bariartrică
6.Medicină reproductivăCunoștințe obligatorii
● Hipogonadism masculin/feminin.
● Infertilitatea endocrina.
● Amenoree, oligomenoree, anovulație.
● Sindromul ovarelor polichistice (SOPC)
● Terapia hormonală de menopauză
● Disfuncții sexuale.
● Tulburări de dezvoltare sexuală (DSD).
● Terapie hormonală în context transgender (în funcție de legislația națională).
Abilități
● Interpretarea profilului hormonal reproductiv.
● Managementul disfuncției erectile endocrine.
● Consilierea cuplurilor pentru fertilitate.
7.Metabolism osos și fosfo-calcicCunoștințe obligatorii
● Osteoporoză, osteopenie, osteomalacie.
● Hiper- și hipocalcemie.
● Hiperparatiroidism primar/ secundar/terțiar
● Hipoparatiroidism
● Boala Paget.
● Boli osoase rare (ex.: osteodistrofii genetice, osteogeneza imperfectă etc).
● Intervenția terapeutica în diferite patologii osoase
Abilități
● Interpretarea DXA.
● Evaluarea riscului de fractură
● Managementul hipocalcemiei/hipercalcemiei acute.
8.Tumori endocrineCunoștințe obligatorii
● Neoplasme tiroidiene (benigne/maligne).
● Tumori hipofizare.
● Tumori suprarenale.
● Neoplasme neuroendocrine (NET).
● Sindroame genetice: MEN1, MEN2, VHL etc.
Abilități
● Management interdisciplinar (tumor board).
● Screening familial.
● Interpretarea PET/CT specifice.
9.Tulburări de creștere și dezvoltare pubertarăCunoștințe obligatorii
● statură mică și statură înaltă de cauză endocrină;
● întârzierea constituțională de creștere și pubertate;
● pubertate precoce centrală și periferică;
● variante fiziologice ale dezvoltării pubertare.
● tulburări de creștere asociate bolilor endocrine (hipotiroidism, hipercortizolism);
Abilități
● măsurători antropometrice corecte (înălțime, greutate, SDS, raport segmente etc);
● stadializarea pubertară (Tanner).
● evaluarea vârstei osoase și a potențialului de creștere.
10.Endocrinologia adolescenților și tranzițiaCunoștințe obligatorii
● Probleme endocrine din copilărie care continuă la adult: Hiperplazia congenitală suprarenală, boli hipofizare, boli tiroidiene autoimune, pubertate precoce/tardivă, tulburări de dezvoltare sexuală etc.
● Modele de tranziție (transfer de la pediatrie la adulți).
Abilități
● măsurători antropometrice corecte (înălțime, greutate, SDS, raport segmente etc);
● stadializarea pubertară (Tanner).
11.Endocrinologie de laboratorCunoștințe obligatorii
● Tehnici de măsurare: RIA, CLIA, ECLIA
● Interferențe
● Variabilitate circadiană
● Teste dinamice hormonale.
Abilități
● Alegerea corectă a testelor.
● Interpretarea rezultatelor în contextul clinic.
12.Tehnici de diagnostic în EndocrinologieCunoștințe
● Ecografie tiroidiană, paratiroidiană, suprarenală.
● CT, RMN, PET, scintigrafii specifice endocrine.
Abilități obligatorii
● Interpretare
● Realizarea ecografiei tiroidiene
13.Activitate în echipăCunoștințe obligatorii
● Rolurile chirurgului endocrin, neurochirurgului, oncologului, radiologului, ginecologului, anatomopatologului etc.
Abilități
● Prezentare structurată de caz.
14.Cercetare, educație și dezvoltare profesionalăCunoștințe obligatorii
● Metodologie de cercetare.
● Statistică de bază.
● Etică în cercetare.
Abilități
● Analiza critică a articolelor.
● Participare la studii.
● Prezentări la conferințe.
Pentru atingerea acestor obiective este necesara obținerea de experiență practică extinsă, directă, într-un centru de pregătire recunoscut la nivel național, în diagnosticul și managementul afecțiunilor sistemului endocrine.
Competențe non-tehnice1. Profesionalism
Endocrinologul trebuie să demonstreze integritate, responsabilitate și comportament profesionist.Cunoștințe
● Principiile eticii medicale: respectul pentru demnitatea umană, prioritatea interesului pacientului, nediscriminarea și obligația de a aduce beneficiul pacientului și de a evita riscurile nejustificate
● Reguli de confidențialitate și protecția datelor (ex.: GDPR).
● Responsabilități legale: consimțământ informat, raportare, prescripții.
● Concepte de eroare medicală, siguranța pacientului.
Abilități
● Recunoașterea propriilor limite și solicitarea ajutorului.
● Gestionarea conflictelor de interese.
● Documentarea corectă, completă și la timp.
● Comunicarea transparentă despre riscuri și erori
Atitudini
● Empatie și respect pentru pacient.
● Conduită etică impecabilă.
● Responsabilitate profesională constantă.
2.Comunicarea cu pacientul și familia
Această competență este crucială deoarece endocrinologia implică boli cronice și management pe termen lung.
Cunoștințe
● Principiile comunicării centrate pe pacient.
● Variabilități culturale și bariere lingvistice.
● Strategii de comunicare
Abilități
● Explicarea pe înțeles a rezultatelor, riscurilor și planului terapeutic.
● Motivarea pacientului în schimbarea stilului de viață (ex.: diabet, obezitate).
Atitudini
● Răbdare, claritate
● Respectarea preferințelor pacientului.
3.Colaborare interdisciplinară
Endocrinologia este prin definiție interdisciplinară.
Cunoștințe
● Rolurile fiecărui membru al echipei: chirurg endocrin, radiolog, anatomopatolog, nutriționist, diabetolog,genetician etc.
● Modele de lucru în echipe multidisciplinare (tumor boards, diabet multidisciplinary care, echipe bariatrice).
Abilități
● Prezentarea structurată a cazurilor în echipă.
● Integrarea opiniilor colegilor în planul de tratament.
● Delegarea și coordonarea responsabilităților.
Atitudini
● Respect profesional.
● Disponibilitate pentru colaborare.
4.Managementul timpului, resurselor și sistemului de sănătateCunoștințe
● Principii de management al serviciilor clinice.
● Organizarea fluxurilor de pacienți.
● Politici de sănătate relevante pentru endocrinologie.
Abilități
● Prioritizarea eficientă a cazurilor.
● Organizarea activității în ambulatoriu și în spital.
● Managementul listelor de așteptare.
● Capacitatea de a conduce proiecte clinice sau educaționale.
Atitudini
● Gândire sistematică
● Responsabilitate față de resurse.
5.Învățare continuă și dezvoltare profesionalăCunoștințe
● Metode moderne de învățare: e-learning, simulări, portofolii electronice.
● Evaluarea critică a literaturii științifice.
● Structura ghidurilor internaționale (ESE, Endocrine Society, ADA etc.).
Abilități
● Participarea la cursuri, conferințe, programe de supraspecializare
● Autoevaluarea competențelor.
● Implementarea ghidurilor în practică.
Atitudini
● Dorința de perfecționare continuă.
● Deschidere la critici/sugestii de îmbunătățire
6.Activitate academică, cercetare și educațieCunoștințe
● Bazele metodologiei de cercetare:
● tipuri de studii, statistica simplă.
● Principiile medicinei bazate pe dovezi.
Abilități
● Analiza critica a unui articol.
● Participare în proiecte de cercetare.
● Prezentări la conferințe și educarea altora
● Elaborarea unui poster sau a unui abstract științific.
Atitudini
● Curiozitate științifică.
● Rigoare metodologică.
1.4.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
La finalizarea pregătirii, pentru fiecare domeniu de pregătire rezultatele așteptate includ dobândirea de cunoștințe și expertiza în managementul pacienților din toate categoriile definite. Definirea EPAs este structurată pe cele 4 niveluri progresive de autonomie clinică:
● Nivelul 1 - observator - cursantul asistă la activitatea clinică fără a interveni direct;
● Nivelul 2 - cu supraveghere directă - cursantul își desfășoară activitatea profesională sub supravegherea imediată a unui clinician experimentat;
● Nivelul 3 - cu supraveghere indirectă - cursantul poate să-și desfășoare activitatea în mod relativ autonom, cu îndrumare disponibilă la nevoie, fără monitorizare permanentă;
● Nivelul 4 - autonomie- cursantul este considerat competent să execute activitatea în mod independent, asumând responsabilitatea profesională completă.
Conform UEMS-ETR și ESE Curriculum, la finalul specialității, medicul endocrinolog trebuie să atingă preponderent Nivelul 4 (autonomie), cu Nivelul 3 acceptabil doar pentru:
● situații rare/foarte complexe,
● patologii pediatrice de nișă,
● proceduri ultraspecializate.
1.Competențe profesionale generale
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Integrarea cunoștințelor de fiziologie, fiziopatologie și clinică endocrină | Nivelul 4 |
| Aplicarea medicinei bazate pe dovezi în deciziile clinic | Nivelul 4 |
| Respectarea normelor etice, deontologice și medico-legale | Nivelul 4 |
| Comunicarea profesională cu pacientul și echipa medical | Nivelul 4 |
2.Competențe de evaluare clinică endocrinologică
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Anamneză endocrinologică completă și examen clinic țintit | Nivelul 4 |
| Evaluarea creșterii și dezvoltării staturo-ponderale | Nivelul 4 |
| Evaluarea stadiului pubertar și a deviațiilor de la normal | Nivelul 4 |
| Recunoașterea tablourilor clinice endocrine complexe | Nivelul 4 |
3.Competențe de diagnostic paraclinic
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Interpretarea analizelor hormonale bazale | Nivelul 4 |
| Interpretarea testelor hormonale dinamice | Nivelul 4 |
| Corelarea clinic-biologic-imagistică | Nivelul 4 |
| Identificarea limitelor testelor și a erorilor de interpretare | Nivelul 4 |
4.Competențe în managementul afecțiunilor endocrine
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Stabilirea și adaptarea conduitei terapeutice | Nivelul 4 |
| Monitorizarea bolilor endocrine cronice | Nivelul 4 |
| Recunoașterea și managementul urgențelor endocrine | Nivelul 4 |
| Trimiterea justificată către centre terțiare | Nivelul 4 |
5.Competențe specifice endocrinologiei pediatrice și de tranziție
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Diagnosticarea tulburărilor de creștere de cauză endocrină | Nivelul 3-4 |
| Evaluarea pubertății precoce și întârziate | Nivelul 3-4 |
| Identificarea tulburărilor de diferențiere sexuală (DSD) | Nivelul 3-4 |
| Managementul tranziției pediatric-adult | Nivelul 4 |
6.Competențe de abordare multidisciplinară
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Colaborarea cu alte specialități medicale | Nivelul 4 |
| Coordonarea cazurilor endocrine complexe | Nivelul 4 |
| Participarea activă în MDT | Nivelul 4 |
7.Competențe de dezvoltare profesională continuă
| Rezultat așteptat | Nivel EPA final |
|---|---|
| Utilizarea ghidurilor internaționale (ESE, UEMS, ESPE) | Nivelul 4 |
| Analiza critică a literaturii științifice | Nivelul 4 |
| Asumarea responsabilității pentru educația medicală continua | Nivelul 4 |
| Competențe digitale, de legislație și norme de activitate în sistemul public de sănătate | Nivel 3 |
La finalul programului de specialitate, medicul endocrinolog demonstrează autonomie profesională completă (EPA Nivel 4) în evaluarea, diagnosticul și managementul bolilor endocrine la copil, adolescent și adult, cu excepția situațiilor rare și ultraspecializate care necesită abordare multidisciplinară în centre terțiare. Dobândirea acestui nivel de competență trebuie atestată de către persoanele autorizate să ofere formarea continuă în carnetul medicului rezident. Pe toată durata pregătirii, cunoștințele medicale dobândite în cursul facultății de medicină (ex. cunoștințe de anatomie, fiziologie, fiziopatologie, farmacologie, toxicologie, biochimie, biostatistică, psihologie etc) sunt considerate necesare și preexistente - în cursul specializării în endocrinologie ele vor fi reactualizate și îmbogățite cu conținut specific endocrinologiei.
Cunoștințele teoretice dobândite vor face obiectul actualizării și revizuirii continue, în concordanță cu:
● ghidurile clinice internaționale în vigoare și recomandările societăților științifice relevante;
● datele actuale privind etiologia, fiziopatologia, diagnosticul și managementul terapeutic al afecțiunilor endocrine, conform standardelor internaționale de bună practică.
Procesul de formare va asigura dobândirea și consolidarea competențelor necesare pentru evaluarea și managementul pacienților din diferite categorii și contexte clinice, inclusiv pacienți pediatrici, geriatrici, femei gravide, pacienți aflați în context perioperator sau cu comorbidități complexe.
Progresul în dobândirea acestor cunoștințe și competențe va fi evaluat periodic de către persoanele autorizate implicate în procesul de formare (coordonatorul de rezidențiat sau alți formatori desemnați, în funcție de tipul de competența evaluată). Rezultatele evaluărilor vor fi consemnate în carnetul medicului rezident
2.ORGANIZAREA PROGRAMULUI2.1. DURATA PROGRAMULUI
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 8 |
| MODULUL 1 | MEDICINĂ INTERNĂ |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 9 LUNI |
| ore de curs/luna/săptămână | 6 ore/săpt=total 204 ore |
| MODULUL 2 | CARDIOLOGIE |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 3 LUNI |
| ore de curs/luna/ săptămână | 6 ore/săpt=total 60 ore |
| MODULUL 3 | La alegere: NEFROLOGIE / ONCOLOGIE/ MEDICINĂ NUCLEARĂ / MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 2,5 LUNI |
| ore de curs/luna/ săptămână | 6 ore/săpt=total 60 ore |
| MODULUL 4 | BIOETICĂ |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 0,5 luni |
| ore de curs/luna/ săptămână | 6 ore/zi=total 12 ore |
| MODULUL 5 | DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRIȚIE |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 12 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 264 ore/an (6 ore/săpt) |
| MODULUL 6 | ENDOCRINOLOGIE ADULȚI |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 24 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 528 ore/an (6 ore/săpt) |
| MODULUL 7 | ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 6 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 6 ore/săpt=60 ore |
| MODULUL 8 | ECOGRAFIE ENDOCRINĂ |
| numărul de săptămâni/ luni/modul | 3 luni |
| ore de curs/luna/săptămână | 2,5 ore/săpt=30 ore |
| Total ore pregătire teoretică (30-45% din total) | An 1 modul 1+2= 264 An 2 modul 3+4+7+8= 264 An 3 modul 5= 264 An 4 modul 6 = 264 An 5 modul 6 = 264 Total = Total =1320 + 1100 (5 ore/săpt studiu individual) = 2420 (31% din total) |
| Total ore pregătire practică (70-55% din total) | 5280 (69% din total) |
2.2.STRUCTURA PROGRAMULUI
| MODULUL 1 | MEDICINĂ INTERNĂ |
|---|---|
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 374 ore de pregătire teoretică, din care: 204 ore de curs 170 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 816 ore |
| Tematică | 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile. Abcesul pulmonar 3. Astmul bronsic 4. Cancerul bronsic 5. Pleureziile 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze 7. Insuficiența respiratorie 8. Ulcerul gastric și duodenal ; esofagita de reflux 9. Cancerul gastric 10. Cancerul colorectal 11. Hepatita cronica 12. Cirozele hepatice 13. Icterele 14. Pancreatite acute și cronice 15. Cancerul de pancreas 16. Hemoragiile digestive superioare 17. Insuficiența hepatica și encefalopatia portal sistemica 18. Anemiile feriprive 19. Anemiile megaloblastice 20. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 21. Sindromul mieloproliferativ 22. Limfoame 23. Leucemiile acute: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 24. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 25. Reumatismul articular acut 26. Poliartrită reumatoidă 27. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boală mixta de țesut conjunctiv) 27. Vasculite sistemice 28. Spondilartrite seronegative, artrite infecțioase și prin microcristale 29. Infecțiile urinare 30. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor 31. Accidentele vasculare cerebrale |
| Obiective educaționale | La sfârșitul stagiului de medicină internă, medicul rezident în endocrinologie va fi capabil să: • examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, un plan de investigații • interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specific precum și rezultatele investigațiilor imagistice sau funcționale din tematică • să monitorizeze pacienții în ceea ce privește evoluția, răspunsul la tratament, apariția unor complicații sau reacții adverse a tratament • să genereze și să prioritizeze diagnostice diferențiale pentru afecțiuni comune întâlnite în medicina internă ( astm bronșic, BPOC, cancer, anemii, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, ciroză hepatica, hepatite, hipertensiune, tulburări de ritm și conducere, boală tromboembolică, insuficiență renală etc) • identifice cazurile care reprezintă urgențe și să solicite ajutor imediat |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Baremul activităților practice 1. Corelarea examenului radiologic clasic cu tabloul clinic în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme: 50 cazuri 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 buletine 3. Ecografia abdominală pentru patologia prevăzută în tematica- interpretare: 50 ecografii 4. Toracocenteza: 5 toracocenteze - asistare 5. Paracenteza: 5 paracenteze - asistare, dacă este posibil 6. Interpretarea oscilometriei: 10 buletine, dacă este posibil 7. Interpretare frotiu sânge periferic: 30 buletine 8. Interpretare probe de coagulare 20 buletine 9. Interpretare în context clinci CT/RMN pentru patologia toracică și abdominală: 10 examinări 10. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urina, raport albumina/creatinina urinară, albuminurie/24 ore, etc.): 50 buletine 11. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine 12. Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 5 buletine 13. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 15 buletine |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Efectuare ecografii abdominale, endoscopii digestive superioare și inferioare, toracocenteze, paracenteze, |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | • stabilește un diagnostic prezumtiv/de etapă, un plan de investigații • dezvoltă și implementează un plan inițial de management pentru afecțiunile despre care trebuie să obțină cunoștințe în timpul pregătirii • interpretează și integrează în context clinic analizele de laborator specifice precum și rezultatele investigațiilor imagistice sau funcționale din tematică • generează și prioritizează diagnostice diferențiale pentru afecțiuni comune întâlnite în medicina internă (din tematică) • oferă explicații pacienților și familiilor acestora |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | • monitorizează pacienții în ceea ce privește evoluția, răspunsul la tratament, apariția unor complicații sau reacții adverse la tratament • recunoaște probleme urgente care pot necesita implicarea/ajutorul unor medici mai experimentați și le cere ajutorul acestora |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | • Evaluarea și managementul inițial al urgențelor în medicina internă • conduce o discuție centrată pe pacient • stabilește o anamneză corectă și detaliată • efectuează un examen clinic complet pe aparate și sisteme |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [X] discuții de caz prezentare de caz observarea directă a unor proceduri portofoliu cu cazuri/proceduri evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 2 | CARDIOLOGIE |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 110 ore de pregătire teoretică, din care: 50 ore studiu individual 60 ore de curs |
| Ore pregătire practică | 240 ore |
| Tematică | 1. Fiziologia aparatului cardiovascular și examenul clinic în cardiologie 2. HTA esențială 3. Aterogeneza și riscul cardiovascular 4. Boală cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă 5. Angina stabilă și instabilă. IMA non STEMI 6. IMA cu supradenivelare ST 7. Tulburările de ritm 8. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă 9. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) 10. Tromboembolismul pulmonar 11. Insuficiența cardiacă 12. Sincopa și intoleranța ortostatică 13. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară 14. Patologia pericardului 15. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii 16. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie 17. Cardiopatiile congenitale ale adultului. Oxigenoterapia 18. Endocardite infecțioase 19. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) și bolile venelor (tromboza venoasa profunda, venele varicoase, insuficiența venoasă cronică) 20. Manifestări cardiovasculare în bolile endocrine 21. Complicații endocrine în cardiologie (secundare tratamentului, bolii de bază) |
| Obiective educaționale | La sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident în endocrinologie va fi capabil să: • examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații • identifice factorii de risc cardiovasculari • efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară • interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG/TA • efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus • să interpreteze rezultatul unei probe de efort • să efectueze resuscitarea cardiorespiratorie • să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale • să recunoască necesitatea defibrilării • să coreleze rezultatele examenului radiologic clasic și prin CT/RMN a cordului și aortei cu datele clinice • să prescrie și monitorizeze tratamentul anticoagulant • să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive • evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient • identifice cazurile care reprezintă urgențe cardiologice și să solicite ajutor imediat |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | 1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri 2. Monitorizare ECG pe termen lung: 10 cazuri (interpretare) 3. ECG de efort: 10 cazuri (interpretare) 4. Monitorizarea ambulatorie a TA: 20 cazuri (efectuare și interpretare) 5. Ecocardiografii transtoracice: 10 (interpretare) 6. Ecocardiografii transesofagiene: 5 (interpretare) 7. CT cardiac: 5 (interpretare) 8. RMN cardiac: 2 (interpretare, în funcție de disponibilitate) 9. Coronarografia: 5 (interpretare) 10. Cardioversii electrice: 3 (asistare), dacă este posibil sau simulate 11. Prezentări de cazuri clinice: 3 12. Prezentări de referate științifice: 2 |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Evaluarea și managementul inițial al urgențelor cardiologice Pregătirea pacienților pentru teste invazive și efectuarea acestora, în măsura disponibilității (pericardiocenteză, cardioversie, cateterism cardiac, coronarografie, implantare defibrilator) Efectuare ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Interpretează datele examenului fizic în contextul prezentării pacientului Stabilește un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică Interpretează în context clinic electrocardiograma de repaus Interpretează și integrează în context clinic analizele de laborator specifice, rezultatele ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter EKG/TA Utilizează sistemele de monitorizare a semnelor vitale Interpretează datele examenului radiologic clasic și prin CT/RMN ale cordului și aortei. Prescrie și monitorizează tratamentul anticoagulant oral Recomandă tratamentul adecvat în urgențele hipertensive Evaluează riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Obține de o manieră eficientă anamneza pacientului cu afecțiune cardio-vasculară Examinează un pacient cu simptome/semne de afecțiuni cardiologice (puls periferic /central, TA, zgomote/sufluri cardiace, presiune jugulară) Efectuează electrocardiograma de repaus |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Identifică factorii de risc cardiovasculari și elaborează planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient Identifică cazurile care reprezintă urgențe cardiologice și solicită ajutor imediat Recunoaște necesitatea defibrilării Efectuează resuscitarea cardio-respiratorie de bază |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [X] discuții de caz prezentare de caz observarea directă a unor proceduri portofoliu cu cazuri/proceduri evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 110 ore de pregătire teoretică, din care: 60 ore de curs 50 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 240 ore |
| Tematică | 1. Organizarea serviciilor de urgență în România 1 oră 2. Triajul pacienților - recunoașterea urgențelor vitale 3. Resuscitarea - (C)ABCDE 4. Simptome, semne, situații de urgență 5. Șocul 6. Ventilația - tipuri, indicații 7. Dislectrolitemii - Na, K, Mg, Fosfor 8. Tulburări echilibru acido-bazic 9. Hipo/hipercalcemia 10. Hipoglicemia 11. Cetoacidoza/coma hiperosmolara 12. Modificări ECG în urgență 13. Criza hipertensivă 14. Imagistica de urgență - EchoFast/CT |
| Obiective educaționale | La sfârșitul stagiului de medicină de urgență, medicul rezident în endocrinologie va fi capabil să: • Să evalueze riscul vital al unui pacient și să efectueze triajul corect • Să aplice manevrele de resuscitare - compresii toracice/ventilație • Să recunoască semne și simptomele specifice situațiilor de urgență • Să efectueze și interpreteze ECG • Să efectueze și interpreteze analiză gaze sangvine (ASTRUP) • Să instituie măsuri inițiale de tratament pentru cele mai frecvente diselectrolitemii • Să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea • Să recunoască necesitatea și să efectueze inserție sondă nazo-gastrică, sondă urinară • Să comunice eficient cu echipa - medic coordonator, alți medici, asistenți medicali • Să comunice eficient cu pacientul și aparținătorii • Să solicite consulturile adecvate pentru afecțiunea pacientului |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | • Resuscitare cardio-pulmonara de bază - compresii toracice/ventilație - minim 10 pacienți/simulări • Evaluare inițială (C)ABCDE - minim 10 pacienți • ECG + interpretare - minim 20 pacienți + minim 10 simulări • ASTRUP - minim 20 interpretări • Echo Fast - minim 15 asistate • Diselectrolitemii - management inițial, algoritm - minim 10 cazuri • Urgențe metabolice - hipo/hiperglicemie - management inițial, recoltare probă critică - minim 10 cazuri |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Evaluare politraumă Intubație oro-traheală, pacing extern, cateterizare venă centrală, traheostomie |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Triaj inițial pacient Stabilește un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică Interpretează în context clinic electrocardiograma Interpretează și integrează în context clinic analizele de laborator specifice, rezultatele evaluării imagistice Recomandă tratamentul adecvat în urgențele hipertensive |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Monitorizare pacient după stabilire diagnostic (conform tematicii) Examen fizic pacient cu evaluarea ABCDE Efectuează electrocardiograma de repaus |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Management diselectrolitemii Identifică urgențele majore și solicită ajutor Recunoaște necesitatea defibrilării Efectuează resuscitarea cardio-respiratorie de bază |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [ ] discuții de caz [ ] prezentare de caz [X] observarea directă a unor proceduri portofoliu cu cazuri/proceduri [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | ONCOLOGIE MEDICALĂ |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 110 ore de pregătire teoretică, din care: 60 ore de curs 50 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 240 ore |
| Tematică | 1. Biologia tumorilor maligne 2. Principii generale ale terapiilor oncologice (chimioterapie, terapii cu țintă moleculară, terapii imunologice) cu aplicabilitate în cancerele endocrine 3. Cancerele tiroidiene non-medulare 4. Cancerul medular tiroidian 5. Cancerul glandelor paratiroide 6. Adrenocarcinomul 7. Feocromocitomul și paragangliomul metastazat 8. Neoplasmele (tumorile) neuroendocrine 9. Cancerul ovarian și cancerul testicular - 10. Alte carcinoame hormono-dependente: sân, uter și prostată 11. Sindroamele endocrine paraneoplazice 12. Aplicațiile hormonoterapiei și agenților antihormonali în oncologia medicală și efectele adverse endocrine 13. Consecințele endocrine ale imunoterapiei antitumorale |
| Obiective educaționale | • La finalul modulului, medicul rezident în specialitatea endocrinologie va fi capabil: • Să redea, în detaliu, mecanismele carcinogenezei în cancerele endocrine • Să cunoască algoritmii terapeutici și să elaboreze planul general de tratament în fiecare dintre neoplaziile endocrine studiate • Să cunoască și să aplice corect ordinea secvențelor terapeutice în cadrul terapiei multimodale a cancerelor endocrine • Să monitorizeze și să aprecieze responsabil evoluția pacientului cu neoplazie endocrină, în conformitate cu markeri tumorali și endocrini • Să monitorizeze și să aprecieze responsabil evoluția pacientului cu neoplazie endocrină după criteriile R.E.C.I.S.T. • Să deprindă abilitatea de analiză în echipă multidisciplinară a cazului clinic (tumor board) • Să cunoască principiile de farmacologie clinică, indicațiile terapeutice și efectele adverse ale hormonoterapiei și agenților antihormonali la pacientul oncologic • Să recunoască și să aplice managementul complicațiilor endocrine induse de imunoterapia antitumorală • Să deprindă abilitatea de a comunica pacientului diagnosticul și prognosticul bolii, respectând principiile medicinei bazată pe dovezi • Să discute cu familia extinsă a pacientului strategia de supraveghere și diagnostic, în formele familiale de boală |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | • Încadrarea în TNM, ATA, NCNN și alte clase de risc a pacientului oncologic - 5 cazuri clinice • Interpretarea raportului histopatologic și imunohistochimic și a markerilor tumorali și genetici în managementul terapeutic al carcinoamelor tiroidiene - 5 cazuri clinice • Interpretarea raportului histopatologic și imunohistochimic și a markerilor tumorali și genetici în managementul terapeutic al tumorilor neuroendocrine - 3 cazuri clinice • Interpretarea raportului histopatologic și imunohistochimic și a markerilor tumorali și genetici în managementul terapeutic al cancerelor adrenale - 1 caz clinic • Plan de monitorizare a funcțiilor endocrine (tiroidiană/pituitară) și de intervenție terapeutică la pacienți cu imunoterapie antitumorală - 3 cazuri clinice • Interpretarea osteodensitometriei, calcularea riscului de fractură și propunerea intervenției terapeutice la pacienți cu neoplasm de sân și prostată aflați sub hormonoterapie/agenți antihormonali - 5 cazuri clinice • Corelarea unor examinări imagistice (CT, RMN, PET/CT, ultrasonografie, scintigrafii) asociate evoluției bolii cu tabloul clinic, în cancere tiroidiene avansate - 5 cazuri clinice • Corelarea unor examinări imagistice (CT, RMN, PET/CT, ultrasonografie, scintigrafii) asociate evoluției bolii cu tabloul clinic, în neoplasme neuro-endocrine avansate - 2 cazuri clinice • Corelarea unor examinări imagistice (CT, RMN, PET/CT, ultrasonografie) asociate evoluției bolii cu tabloul clinic, în alte cancere endocrine - 2 cazuri clinice • Formularea algoritmului de investigare paraclinică în sindromul endocrin paraneoplazic - 2 cazuri clinice |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Administrarea chimioterapiei Administrarea și monitorizarea terapiei hormonale și prin agenți antihormonali în cancere non- endocrine Alegerea schemei de chimioterapie la pacienți cu neoplazii endocrine avansate Ajustarea schemei de chimioterapie la pacienți cu neoplazii endocrine avansate |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Formularea indicației de chimioterapie în cancerele endocrine avansate |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Interpretarea raportului histopatologic și imunohistichimic la pacienți cu neoplazii endocrine Interpretarea dinamicii markerilor tumorali la pacienți cu neoplazii endocrine Interpretarea rezultatelor testelor genetice la pacienți cu neoplazii endocrine Utilizarea sistemelor electronice de monitorizare a terapiei în cancere endocrine (tip Lysosafe) Formularea indicației pentru investigații imagistice Corelarea rezultatelor investigațiilor imagistice cu tabloul clinic Formularea indicației de tratamente cu țintă moleculară în cancere endocrine avansate Formularea indicației de terapie cu radionuclizi în cancere endocrine avansate Prezentări ale cazurilor clinice în discuții multidisciplinare (tumor board) Consilierea pacientului Consilierea familiei extinse a pacientului |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Indicația de investigații exploratorii la pacienți cu sindroame endocrine paraneoplazice Formularea schemei de tratament a disfuncției endocrine în sindroame endocrine paraneoplazice Diagnosticul și tratamentul efectelor adverse endocrine induse de hormonoterapie și agenți antihormonali Diagnosticul și tratamentul efectelor adverse endocrine induse de imunoterapia antitumorală și chimioterapia sistemică |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [X] discuții de caz [ ] prezentare de caz [ ] observarea directă a unor proceduri [X] portofoliu cu cazuri/proceduri evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | NEFROLOGIE |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 110 ore de pregătire teoretică, din care: 60 ore de curs 50 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 240 ore |
| Tematică | 1. Insuficiența renală acută și cronică 2. Nefropatiile glomerulare 3. Nefropatiile tubulare 4. Nefropatiile interstițiale 5. Nefropatia diabetica 6. Noțiuni de dializă și transplant renal: indicații, metode, patologia endocrină a bolnavului hemodializat 7. Tulburări hidro-electrolitice (hiponatremia, hiper- și hipokaliemia, acidoza metabolică în insuficiența renală și în diabet - cetoacidoza diabetica, acidoza tubulara renala) 8. Reglarea volemiei și a tensiunii arteriale (RAAS, sistem simpatic, natriuretici). Mecanismele de concentrare/diluție a urinei 9. Hipertensiunea reno-vasculara 10. Hiperparatiroidismul secundar și terțiar: managementul Ca/P în boală cronică de rinichi, particularități la pacienții cu hiperparatiroidism primar + boală cronică de rinichi |
| Obiective educaționale | • Să evalueze funcția renală și să recunoască semnele clinice sugestive pentru afectare renală, inclusiv edeme, modificări ale diurezei și simptome urinare. • Să interpreteze în context endocrinologic: creatinina, ureea, clearance-ul creatininei, proteinuria și rezultatele sumarului de urină. • Să evalueze riscul de boală renală cronică la pacienții cu patologie endocrinologică și să ajusteze dozele de tratament specific în funcție de rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR), sub îndrumarea medicului îndrumător endocrinolog. • Să evalueze afectarea osoasă secundară în patologia nefrologică. • Să cunoască impactul tratamentului cu viză endocrinologică asupra funcției renale. • Să recunoască manifestările renale ale bolilor endocrine. • Să participe la diagnosticarea hipertensiunii arteriale de cauză renală, precum și a dezechilibrelor hidro-electrolitice asociate patologiei endocrine. • Să gestioneze tulburările hidro-electrolitice cu componentă renală și endocrină. • Să participe la echipa interdisciplinară nefrolog-endocrinolog pentru optimizarea tratamentului integrat al pacienților cu comorbidități. • Să efectueze manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. • Să decidă și să aplice conduită terapeutică adecvată, conform ghidurilor terapeutice actualizate. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | • Evaluarea funcției renale: Interpretarea completă a 10 seturi de analize cu relevantă renală. • Analiza urinei: Interpretarea a 5 examene de urină + 2 sedimente urinare. • Evaluarea echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic: analiza completă a 3 cazuri cu tulburări hidro-electrolitice. • Interpretarea investigațiilor imagistice renale: interpretarea a 2 ecografii renale. • Monitorizarea pacientului cu insuficiență renală acută sau cronică: 2 cazuri documentate. • Ajustarea tratamentelor endocrine în funcție de funcția renală: 3 planuri terapeutice ajustate corect. • Managementul tulburărilor hidro-electrolitice: 2 planuri terapeutice pentru tulburări electrolitice. • Managementul nefropatiei diabetice: 2 cazuri gestionate sub supervizare. • Colaborarea cu nefrologul: 1 participare la discuție interdisciplinară. • Educația pacientului cu boală renală: 1 sesiune educațională documentată. |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Monitorizarea pacientului cu insuficiență renală acută sau cronică |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Interpretarea investigațiilor imagistice renale Managementul tulburărilor hidro-electrolitice Managementul nefropatiei diabetice |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Educația pacientului cu boală renală Colaborarea cu nefrologul |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Evaluarea funcției renale Analiza urinei Evaluarea echilibrului hidro-electrolitic și acido- bazic Ajustarea tratamentelor endocrine în funcție de funcția renală |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): discuții de caz [X] prezentare de caz [ ] observarea directă a unor proceduri [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 3 | MEDICINĂ NUCLEARĂ |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | [ ] se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | [X] se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 110 ore de pregătire teoretică, din care: 60 ore de curs 50 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 240 ore |
| Tematică | Locul Imagisticii Nucleare în endocrinologie. Radiofarmaceutice endocrinologice Bazele fizice ale medicinei nucleare Noțiuni fundamentale de radiobiologie și radioprotecție. Imagistică SPECT/PET vs imagistică fuzionată. Radiofarmaceutice SPECT și PET. 2. Imagistică scintigrafică (funcțională) a tiroidei Anatomie funcțională și variante normale. Scintigrafia tiroidiana: radiofarmaceutice utilizate, caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, mecanisme de captare, dozimetrie, pregătire pacient, doze, protocol achiziție, tehnici de achiziție planară vs. SPECT vs SPECT/CT, particularități. Indicații la adult; indicații la copil. Scintigrafia tiroidiana în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant) Identificarea țesutului tiroidian ectopic 3. Evaluarea scintigrafică a bolii Graves și alte tirotoxicoze Boala Graves-Basedow: aspectul scintigrafic tipic. Diagnosticul diferențial al tireotoxicozei. Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves). Radioiocaptarea / Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice). Calculul dozei terapeutice de Iod-131 pe baza RAI. Scintigrafia de orbită: scintigrafia cu (^99m)Tc-DTPA pentru evaluarea orbitopatiei în oftalmopatia Graves. Adenomul toxic și gușa multinodulară toxică: identificarea autonomiei funcționale. 4. Imagistica nucleară în medicina personalizată a Cancerului Tiroidian Diferențiat Scintigrafia în cancerul tiroidian: Radiofarmaceutice utilizate, doze, dozimetrie. Scintigrafia corp întreg cu (^131)I. Management post-operator al pacientului cu CTD: rolul scintigrafiei Whole Body Scan (WBS) cu (^131)Iod post-operatorii Stadializarea TNM: Rolul SPECT/CT în detectarea metastazelor ganglionare și la distanță. 5. Imagistica nucleară în medicina personalizată a Cancerului Tiroidian Non-Epitelial (Medular) și anaplazic Radiofarmaceutice folosite: (^99m)Tc-Tektrotyd, PET/CT cu (^68) Ga-DOTA și (^18)F-DOPA. Cancerul Anaplazic: Rolul 18F-FDG PET/CT în evaluarea agresivității și a răspunsului terapeutic paliativ. 6. Terapia cu radionuclizi în patologia tiroidiană Radioiodoterapia ((^131)I) în patologia benignă a tiroidei Radioiodoterapia ((^131)I) în patologia malignă a tiroidei. Managementul pacientului: Pregătirea prin sevraj hormonal sau administrare de rhTSH (Thyrogen). Managementul efectelor secundare și radioprotecția pacientului. Rezistența la Iod. Criterii de definire a bolii refractare la iod: 7. Imagistica Glandelor Paratiroide Radiofarmaceutice utilizate, caracteristici fizico- chimice, farmacocinetica, mecanisme de captare, dozimetrie, pregatire pacient, doze. Indicații la adult; indicatii la copil Scintigrafia planară/ SPECT/ SPECT/CT in evaluarea patologiei paratiroidiene: Tehnici scintigrafice folosite pentru localizarea adenoamelor paratiroidiene: Scintigrafia dual- phase cu (^99m)Tc-Sestamibi și scintigrafia dual- isotope; protocol achizitie, tehnici de achizitie planară vs. SPECT vs SPECT/CT, particularitati. Aplicațiile SPECT/CT în identificarea paratiroidelor ectopice. Noi trasori PET: PET/CT cu (^18)F-Colină în hiperparatiroidismul cu imagistică convențională negativă. 8. Tumorile brune și manifestările osoase în endocrinopatii Fiziopatologie: Impactul hiperparatiroidismului sever asupra metabolismului osos. Aspecte scintigrafice în osteoscintigrafia cu bifosfonați. Diagnostic diferențial: Identificarea tumorilor brune pe scintigrafia osoasa și imagistica hibrida SPECT/CT. Diagnosticul diferențial cu metastazele osoase. Remodelarea osoasă: Evaluarea răspunsului după paratiroidectomie. 9. Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale: Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice. Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/ SPECT/ SPECT/CT). Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM, etc) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale. 10. Tumori neuroendocrine (TNE): Diagnostic. Imagistica de Receptor. Terapia Teragnostică Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice. Scintigrafia cu (^99m)Tc-Tektrotyd: pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/ SPECT/CT. SPECT/CT cu (^99m)Tc-Tektrotyd vs. PET/CT cu (^68)Ga DOTATATE/DOTANOC. Rolul 18F-DOPA în diagnosticul tumorilor neuroendocrine. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM, etc) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine. Abordarea teranostică a TNE. Principiile terapiei PRRT (Peptide Receptor Radionuclide Therapy) cu (^177)Lu/(^90)Y-Dotatate, (^225)Ac. |
| Obiective educaționale | 1. Explicarea principiilor de funcționare ale investigațiilor de medicină nucleară. 2. Cunoașterea indicațiilor, limitărilor și contraindicațiilor pentru: • scintigrafie tiroidiană • SPECT/CT tiroidă, paratiroidă, WBS • PET/CT cu (^68)Ga-DOTATATE, (^18)F-FDG • scintigrafia cu Tektrotyd • scintigrafia de orbită 3. Înțelegerea principiilor terapiei cu iod radioactiv și PRRT. 4. Cunoașterea algoritmilor imagistici în NET, hiperparatiroidism, feocromocitom, cancer tiroidian. 5. Alegerea investigației optime în funcție de patologie. 6. Interpretarea corectă a rapoartelor de medicină nucleară. 7. Integrarea rezultatelor imagistice în planul terapeutic endocrinologic. 8. Identificarea situațiilor care necesită reevaluare imagistică sau investigații suplimentare. 9. Consilierea pacientului privind pregătirea pentru investigații și terapii. 10. Aplicarea principiilor ALARA în recomandarea investigațiilor. 11. Identificarea situațiilor cu risc crescut (sarcină, alăptare, copii). 12. Explicarea riscurilor și beneficiilor expunerii la radiații. 13. Recunoașterea reacțiilor adverse post-terapie cu iod sau PRRT. 14. Participarea la comisii multidisciplinare (tumor board). 15. Capacitatea de a evalua critic rapoartele imagistice. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | 1. Scintigrafie tiroidiană (I-123, T c-99m)-10 cazuri SPECT/CT tiroidian- 5 cazuri SPECT/CT paratiroidian (Sestamibi)- 3 cazuri Whole Body Scan (WBS) cu I-131- 3 cazuri Scintigrafia cu (^99m)Tc-Tektrotyd- 2 cazuri Terapia cu I-131- 1 caz 2. Formularea indicației pentru investigații de medicină nucleară: 10 indicații formulate și discutate 3. Corelarea rapoartelor de medicină nucleară cu contextul clinic - 6 rapoarte 4. Consilierea pacientului - 3 cazuri 5. Participarea la discuții multidisciplinare (tumor board) - 1 participare documentată |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 – observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Scintigrafie tiroidiană (I-123, Tc-99m) SPECT/CT tiroidian SPECT/CT paratiroidian (Sestamibi) Whole Body Scan (WBS) cu I-131 Scintigrafia cu (^99m)Tc-Tektrotyd Terapia cu iod radioactiv |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Formularea indicației pentru investigații de medicină nucleară. Interpretarea rapoartelor de medicină nucleară Consilierea pacientului Participarea la discuții multidisciplinare (tumor board) |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [ ] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității) [X] discuții de caz [ ]prezentare de caz [ ] observarea directă a unor proceduri [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 4 | BIOETICĂ |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 22 ore de pregătire teoretică, din care: 12 ore de curs 10 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 48 ore |
| Tematică | 1. Introducere în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 3. Relația medic-pacient 4. Greșeli și erori în practică medicală 5. Probleme etice la începutul vieții 6. Probleme etice la finalul vieții 7. Probleme etice în genetică și genomică 8. Etica cercetării pe subiecți umani 9. Probleme etice în disforia de gen 10. Probleme etice în tulburările de diferențiere sexuală |
| Obiective educaționale | 1. Dezvoltarea competențelor etice fundamental • Înțelegerea principiilor bioeticii: autonomie, beneficiență, non-maleficiență, dreptate. • Aplicarea acestor principii în situații clinice endocrine complexe. 2. Practică medicală centrată pe pacient • Obținerea consimțământului informat în contexte endocrine sensibile: tratamente hormonale, terapii injectabile, proceduri imagistice sau intervenționale. • Comunicare clară și empatică privind riscurile, beneficiile și alternativele terapeutice. • Gestionarea situațiilor în care pacientul refuză tratamentul sau nu are capacitate de decizie. 3. Cunoașterea cadrului legal și deontologic • Familiarizarea cu legislația românească privind drepturile pacientului, protecția datelor, confidențialitatea și responsabilitatea profesională. • Înțelegerea obligațiilor medicului endocrinolog în raport cu pacienți vulnerabili: minori, gravide, persoane cu tulburări cognitive, pacienți cu boli endocrine rare. 4. Etica în cercetarea clinică și utilizarea datelor • Evaluarea etică a studiilor clinice în endocrinologie. • Respectarea normelor privind recrutarea participanților, protecția datelor și raportarea rezultatelor. • Analiza dilemelor etice legate de utilizarea tehnologiilor digitale (telemedicină, dispozitive de monitorizare continuă). 5. Gestionarea dilemelor etice din practică endocrinologică • Echilibrarea intereselor pacientului cu cele ale familiei sau ale echipei medicale. • Decizii etice în situații de non-aderență, supratratament, tratament off-label, sau resurse limitate. • Abordarea etică a intervențiilor cu impact asupra identității de gen, fertilității sau dezvoltării pubertare. 6. Colaborarea interdisciplinară responsabilă • Luarea deciziilor etice în echipe multidisciplinare. • Gestionarea conflictelor etice între specialiști sau între medic și pacient. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | 2 consimțăminte informate simulate 1 consimțământ informat real/observat 1 scenariu de comunicare a veștilor dificile 1 discuție despre prognostic/riscuri Analiza etică a cazurilor clinice endocrinologice (2 analize scrise de caz, 1 caz discutat în grup) 1 fișă de analiză juridică a unui caz 1 situație documentată corect în foaia de observație 1 evaluare critică a unui protocol de studiu 1 exercițiu de protecție a datelor 1 participare la comisie/ședință multidisciplinară (reală sau simulată) 1 scenariu de conflict etic rezolvat printr-un plan argumentat |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Analiza etică a cazurilor clinice endocrinologice Rezolvarea conflictelor etice Analiză juridică a unui caz |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Comunicarea veștilor dificile Evaluare critică a unui protocol de studiu |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Consimțământ informat Protecție a datelor Documentarea corectă în foaia de observație a unei situații etice |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [ ] discuții de caz [ ] prezentare de caz [ ] observarea directă a unor proceduri [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri [X] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 5 | DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRITIE |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | X se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 484 ore de pregătire teoretică, din care: 264 ore de curs 220 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 1056 ore |
| Tematică | 1. Pancreasul endocrin a. anatomie, embriologie, imunohistochimie, genetică, imunologie, b. insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină, c. hormonii hiperglicemiați pancreatici. 2. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. 3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat. 4. Clasificarea diabetului zaharat. 5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1. 6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2. 7. Rezistența la insulină. 8. Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1 și 2 și a rezistenței la insulină. 9. Alte tipuri specifice de diabet. Prediabetul 10. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție. 11. Nefropatia diabetică. 12. Retinopatia diabetică. 13. Neuropatia diabetică. 14. Piciorul diabetic. 15. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular în diabetul zaharat 16. Sindromul metabolic. 17. Coma diabetică cetoacidozică patogenie, diagnostic și tratament 18. Coma hiperosmolară. patogenie, diagnostic și tratament 19. Acidoza lactica- patogenie, diagnostic și tratament 20. Coma hipoglicemică -patogenie, diagnostic și tratament 21. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. Managementul stilului de viață 22. Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină 23. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. 24. Educația în diabetul zaharat: principii, obiective, evaluare 25. Tulburări de nutriție și comportament alimentar. 26. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse). 27. Evaluarea statusului nutrițional 28. Planificarea unei diete echilibrate. Principii de dietoterapie 29. Managementul clinic al diabetului zaharat pre- , intra- și postoperator 30. Diabetul la copii și adolescent, diagnostic și management. Tranziția la îngrijirea adulților 31. Diabetul la vârstnici. Ținte terapeutice și strategii de tratament 32. Diabetul și sarcina -Sarcina la femeile cu diabet; Diabetul gestațional 33. Sisteme de pancreas artificial. Pompe de insulina 34. Tehnologia în managementul diabetului. Dispozitive de monitorizare continuă a glucozei 35. Programe naționale de diabet-cadrul legislativ, organizare și accesul pacientului 36. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor. 37. Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor. 38. Insulinomul. 39. Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament. 40. Hiperuricemii -diagnostic, tratament. 41. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 42. Boală Wilson - diagnostic, tratament. 43. Porfirii - diagnostic, tratament. 44. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. 45. Principiile alimentației sănătoase. 46. Noțiuni despre macro și micronutrienți. 47. Principii de alimentație în diverse afecțiuni. 48. Principii de gastrotehnie. 49. Comportamentul alimentar sănătos. Educație nutrițională |
| Obiective educaționale | 1. Evaluarea completă a pacientul cu diabet zaharat, boli de nutriție și metabolice, inclusiv în situații de urgență; 2. Aplicarea conduitei terapeutice adecvate, conform ghidurilor terapeutice actualizate; 3. Gestionarea în echipe multidisciplinare a cazurilor complexe, severe și a pacienților vulnerabili 4. Dobândirea cunoștințelor necesare despre regimul alimentar al omului sănătos și bolnav 5. Comunicarea eficienta cu pacienții, familiile și echipele medicale; 6. Aplicarea principiilor etice și legale în practică zilnică; 7. Participarea la activități de educație medicală continua și de îmbunătățire a calității serviciilor medicale. |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | 1. Calculul indicilor antropometrici (100) 2. Interpretarea rapoartelor de bioimpedanță electrică și/sau a altor metode de determinare a compoziției corporale (DXA total body composition) (5) 3. Calculul necesarului caloric zilnic și împărțirea pe principii nutritive (20) 4. Alcătuirea planului de alimentație sănătoasă și repartizarea caloriilor pe mese (5) 5. Alcătuirea planului de intervenție nutrițională în obezitate (20) 6. Folosirea glucometrului și interpretarea unui profil glicemic (20) 7. Interpretarea insulinemiei, a peptidului C (10) și a hemoglobinei glicozilate (20) 8. Efectuarea și interpretarea TTGO (testului de toleranta la glucoza oral) (20) 9. Criterii de diagnostic al diabetului zaharat; identificarea tipului de diabet zaharat (20) 10. Interpretarea TTGO la gravida. Diagnosticul diabetului gestațional (5) 11. Determinarea și interpretarea indicelui glezna- brat (20) 12. Efectuarea și interpretarea testelor de sensibilitate și asocierea cu scorurile de neuropatie diabetică periferică senzitivo-motorie (20) 13. Identificarea sindromului metabolic și a MASLD (20) 14. Calcularea indicelui de insulinorezistență (20) 15. Stadializarea obezității (20) 16. Indicații și contraindicații ale tratamentului antidiabetic oral (20) 17. Indicații și contraindicații ale tratamentului antidiabetic injectabil non-insulinic (10) 18. Indicații ale tratamentului cu insulină (20) 19. Folosirea seringii de insulina (20) 20. Folosirea penurilor de insulină (20) 21. Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP1Ra și a agoniștilor duali GIP/GLP (10) 22. Pompe de insulină - interpretarea rapoartelor (5) 23. Senzori de monitorizare continua a glucozei - interpretarea rapoartelor (5) 24. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20) 25. Interpretarea gazometriei, a echilibrului acido- bazic (5) 26. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (5) 27. Efectuarea manevrelor urgențe de tratament în starea hiperglicemică hiperosmolară și ceto- acidoza diabetică (5) 28. Recunoașterea semnelor și simptomelor de hipoglicemie (10) 29. Efectuarea manevrelor urgențe de tratament în caz de hipoglicemie sau coma hipoglicemica (5) 30. Screeningul complicațiilor cronice microvasculare (retinopatie diabetica, boală cronica de rinichi, neuropatia diabetică periferică senzitivo-motorie și autonomă) și macrovasculare (boală aterosclerotică) ale diabetului zaharat (40) 31. Efectuarea și interpretarea testelor diagnostice pentru confirmarea suspiciunii clinice de insulinom (3) |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | - Montarea unei pompe de insulină și setarea ratelor de infuzie și a bolusurilor |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Managementul tulburărilor hidro-electrolitice și acidobazice, a cazurilor complexe și a pacienților vulnerabili - Montarea unui senzor CGMS |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Alcătuirea planului de intervenție nutrițională în diferite afecțiuni acute și cronice |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Pentru restul competențelor enumerate în baremul de proceduri - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. Efectuarea screening-ului complicațiilor micro și macrovasculare ale diabetului zaharat. Inițiere și ajustare terapie antiadiabetică: • Oral • Injectabil non-insulinic • Insulinic Inițiere și ajustare terapie obezitate Inițiere și ajustare terapie hipolipemiantă |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [X] discuții de caz [X] prezentare de caz [X] portofoliu cu cazuri/proceduri [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 6 | ENDOCRINOLOGIE ADULȚI |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | X se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 968 ore de pregătire teoretică, din care: 528 ore de curs 440 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 2112 ore |
| Tematică | I. Bazele endocrinologiei 1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare. 2. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. Receptorul hormonal și patologia de receptor 4. Mecanisme de feedback și reglare hormonală 5. Bioritmuri în endocrinologie 6. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine II. Hipotalamus, hipofiza, epifiza 1. Hipotalamus - noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie 2. Adenohipofiza și neurohipofiza - noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie 3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic și imunohistochimic. 4. Tumori hipofizare și hiperfuncția glandei hipofizare - Prolactinom și hiperprolactinemie - Acromegalie și gigantism - Boală Cushing - Sindromul Nelson - Alte adenoame hipofizare funcționale: tireotropinom, gonadotropinom. 5. Tumori hipofizare nesecretante 6. Incidentalomul hipofizar 7. Tumori hipofizare agresive sau metastatice 8. Genetica și formele ereditare ale tumorilor hipofizare 9. Sindromul de secreție inadecvata de ADH (SIADH) 10. Hipopituitarism - Insuficiența hipofizară anterioară - Deficit de arginin-vasopresină - Diabet insipid - Insuficiența hipofizară în tulburări sistemice - Hipopituitarism indus medicamentos 11. Hipopituitarism posttraumatic 12. Craniofaringiom 13. Chist Rathke 14. Sindromul de să turca vida (Empty sella) 15. Boli hipofizare infiltrative 16. Hipofizite 16. Tumori selare non-hipofizare 17. Afecțiuni hipofizare în timpul sarcinii 18. Epifiza / Glanda pineala (fiziopatologia secreției de melatonină, aplicații terapeutice, tumori pineale). III. TIROIDA 1. Noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie 2. Evaluarea morfo-funcționalității tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistica) 3. Hipotiroidismul primar al adultului - Hipotiroidism autoimun - Hipotiroidism iatrogen - Posttiroidectomie - Postterapie cu iod radioactiv - Postradioterapie externă - Hipotiroidism cauzat de medicamente sau substanțe exogene - Hipotiroidism subclinic - Deficitul de iod 4. Hipertiroidismul primar și Tireotoxicoza - Boală Graves-Basedow și Orbitopatia Graves - Adenom toxic - Gușă multinodulară toxică - Hipertiroidism subclinic - Alte cauze de tireotoxicoza - tireotoxicoză factitia, tireotoxicoză indusa de amiodarona, substanțe de contrast iodate, suplimente alimentare sau alte medicamente, tireotoxicoza prin țesut tiroidian ectopic și indusa de excesul de iod 5. Tiroiditele - Tiroidita subacută - Tiroidita autoimună - Tiroidita Riedel - Tiroidita bacteriană acută - Tiroidită postpartum 6. Neoplasme tiroidiene 6.1 Leziuni benigne - Boală nodulară foliculară tiroidiană - Adenom folicular tiroidian - Adenom oncocitic 6.2 Neoplasme cu risc scăzut - NIFTP (neoplasm folicular tiroidian neinvaziv cu caracteristici nucleare de tip papilar) - Tumori tiroidiene cu potențial malign incert - Tumoră tiroidiană trabeculară hialinizantă 6.3 Neoplasme tiroidiene maligne - Carcinom folicular tiroidian - Carcinom tiroidian papilar invaziv încapsulat, variantă foliculară - Carcinom tiroidian papilar - Carcinom oncocitar tiroidian - Carcinom tiroidian diferențiat de grad înalt - Carcinom tiroidian slab diferențiat - Carcinom tiroidian anaplazic - Carcinom tiroidian derivat din celulele C - Carcinom medular tiroidian - Limfomul tiroidian și alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne) 7. Sindromul de rezistența la hormonii tiroidieni 8. Non-thyroidal illness syndrome (NTI) 9. Bolile tiroidiene și sarcina 10. Bolile tiroidiene și infertilitatea 11. Patologia deficitului de iod IV. PARATIROIDA 1. Date de anatomie, embriologie și histologie 2. Parathormonul 3. Alți hormoni implicați în homeostazia calciului 4. Hipercalcemia 5. Hipocalcemie 6. Hiperparatiroidismul și alte tulburări ale glandei paratiroide - Hiperparatiroidism primar - Hiperparatiroidism primar normocalcemic - Hipercalcemie hipocalciurică familială - Hiperparatiroidism secundar - Hiperparatiroidism terțiar - Carcinom paratiroidian 7. Hipoparatiroidism - Hipoparatiroidism idiopatic - Hipoparatiroidism post-chirurgical - Pseudohipoparatiroidism și Pseudopseudohipoparatiroidism - Forme ereditare de hipoparatiroidism 8. Deficitul de vitamina D V. OSTEOPOROZA ȘI BOLILE METABOLICE OSOASE 1. Definiția osteoporozei 2. Structură și metabolismul osului, Remodelarea osoasa (turnover osos) și factorii care o controlează 3. Epidemiologia osteoporozei 4. Etiopatogenia osteoporozei și factorii de risc pentru fractura osteoporotica 5. Măsurarea masei osoase, a parametrilor metabolismului osos și evaluarea riscului de fractură - Instrumente pentru evaluarea riscului de fractură, scorul FRAX - Markeri biochimici ai metabolismului osos - Osteodensitometria DEXA (Absorptiometrie duală cu raze X) și scorul trabecular (TBS) 6. Osteoporoza postmenopauză 7. Osteoporoza la bărbați 8. Osteoporoza secundară 9. Osteoporoza indusă de sarcină și alăptare 10. Alte tulburări osoase și ale metabolismului fosfo-calcic - Hipofosfatemie - Rahitism și osteomalacie - Hipofosfatemie hiperfosfaturică X-linkata - Hipofosfatazie - Osteogeneza imperfectă - Boală Paget osoasa - Displazie fibroasă - Tulburări ale masei osoase crescute VI. SUPRARENALELE 1. Corticosuprarenalele - Anatomia macro și microscopica, embriologia cortico-suprarenalelor, steroidogeneza și reglarea secreției hormonilor steroizi supra-renalieni 2. Metabolizarea cortizolului și a hormonilor androgeni suprarenali 3. Acțiunile hormonilor corticosuprarenalieni 4. Medulosuprarenalele - Anatomia și fiziologia, biosinteza catecolaminelor, receptorii adrenergici și actiunile catecolaminelor, metabolizarea catecolaminelor 5. Insuficiență suprarenală primară - Boală Addison - Deficientul de mineralocorticoizi - Alte cauze ale insuficienței suprarenale 6. Hiperplazie adrenală congenitală 7. Tumori suprarenale și hiperfuncția glandei suprarenale - Incidentalom suprarenal - Adenom suprarenal nefuncțional - Aldosteronism primar - Adenom secretant de aldosteron, Hiperplazie suprarenală bilaterală, Forme familiale de hiperaldosteronism primar - Sindromul Cushing . Adenom producător de cortizol (cu sindrom Cushing evident) . Secreție autonomă ușoară de cortizol (MACS) . Hipercorticism prin hiperplazie suprarenală bilaterală (inclusiv hiperplazie micronodulară și macronodulară) . Sindromul ACTH ectopic . Hipercortizolism funcțional . Sindromul Cushing iatrogenic - Carcinom adrenocortical - Feocromocitom și paragangliom (PGGL) 8. Pseudohiperaldosteronism 9. Sindroame de rezistență la hormonii suprarenali 10. Corticoterapia - Indicațiile corticoterapiei, reacții adverse, clasificarea preparatelor cortizonice (după durata efectului, potenta antiinflamatoare și supresia axului hipotalamo- hipofizo-corticosuprarenalian, echivalentă dozelor), reguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse, întreruperea corticoterapiei prelungite - metode de sevraj VII. Endocrinologia reproductivă andrologia și funcția sexuală VII. 1. OVARUL 1. Noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie ovariană 2. Fiziologia ciclului menstrual normal 3. Teste de evaluare a funcției ovariene 4. Tulburările ciclului menstrual 5. Hipogonadism hipogonadotrop (HH) - Ereditar - Sindromul Kallmann și alte forme genetice de HH - Dobândit 6. Sindromul ovarelor polichistice 7. Hirsutismul și virilizarea 8. Insuficiența ovariana primara 8.1. Sindromul Turner 8.2. Alte cauze de insuficiență ovariană primară 9. Menopauza fiziologică și tulburările menopauzei - Menopauză precoce - Hipertecoza ovariană - Terapia hormonală de menopauză 10. Tumori ovariene 11. Disfuncții sexuale feminine VII. 2. TESTICULUL 1. Anatomia și dezvoltarea testiculului, hormonologia testiculara, noțiuni de fiziologie testiculara 2. Efectele steroizilor testiculari 3. Fiziologia spermatogenezei; spermograma normală 4. Teste hormonale de evaluare a funcției testiculare 5. Insuficiența testiculară primară - Sindromul Klinefelter - Alte anomalii cromozomiale - Sindromul celulelor Sertoli - Criptorhidie - Anorhidie 6. Tumori testiculare 7. Disfuncție sexuală masculină 8. Ginecomastie 9. Deficitul de testosteron la bărbatul vârstnic VII. 3. CONTRACEPȚIA HORMONALĂ 1. Metode contraceptive la femei 2. Eficacitatea metodelor contraceptive feminine 3. Contraceptivele estroprogestative 4. Contraceptivele progestative 5. Contracepția de urgență 6. Contracepția masculină VII. 4. Infertilitatea de cuplu 1. Explorarea hormonală a cuplului infertil 2. Inducerea ovulației 3. Inducerea spermatogenezei 4. Reproducerea asistată VII. 5. Transgender și diversitatea de gen VII. 6. Abuzul de testosteron și steroizi anabolizanți pentru îmbunătățirea performanțelor fizice VIII. TUMORI NEUROENDOCRINE (NET) 1. Tumori neuroendocrine ale timusului și mediastinului 2. Tumori neuroendocrine pulmonare 3. Tumori neuroendocrine gastro - enteropancreatice 4. Tumori neuroendocrine funcționale: 4.1. Insulinom 4.2. Gastrinom 4.3. Glucagonom 4.4. Somatostatinom 4.5. VIPom 4.6. Sindrom ACTH ectopic 4.7. Secreție ectopică de GHRH 4.8. Secreție ectopică de PTH-rP și hipercalcemie 5. Alte tumori neuroendocrine 6. Sindrom carcinoid IX. Sindroame tumorale endocrine ereditare 1. Neoplazie endocrină multiplă (MEN) 1.1. MEN1 1.2. MEN2 1.3. Alte variante MEN 1.4. Cancer tiroidian medular familial (FMTC) 2. Boală von Hippel-Lindau 3. Paragangliom ereditar 4. Complexul Carney 5. Adenomul hipofizar familial izolat (FIPA) 6. Sindromul hiperparatiroidism-tumoră maxilară 7. Alte sindroame tumorale endocrine ereditare: Neurofibromatoza de tip 1, Scleroza tuberculoasă, Sindromul Cowden, Polipoza adenomatoasă familială, Sindromul Lynch X. SINDROAMELE POLIGLANDULARE AUTOIMUNE 1. Sindromul poliglandular autoimun tip 1 2. Sindromul poliglandular autoimun tip 2/3 3. Boală asociată cu IgG4 4. Sindromul IPEX (dereglare imuna, poliendocrinopatie și enteropatie, X-lincat) 5. Sindromul POEMS (polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteină M, modificări cutanate) XI. Disfuncții endocrine induse medicamentos 1. Amiodarona 2. Antiepileptice 3. Antidepresive și antipsihotice 4. Litiu 5. Corticosteroizi 6. Opioide 7. Interferon 8. Inhibitori ai punctelor de control imunitar (Immune checkpoint inhibitors) 9. Inhibitori ai tirozinkinazei 10. Efecte tardive la supraviețuitorii pe termen lung ai cancerului 11. Utilizarea abuzivă a tratamentelor endocrine și a suplimentelor hormonale XII. Disruptori endocrini 1. Tipuri de substanțe chimice și surse de expunere 2. Moduri de acțiune și efecte adverse asupra sistemului endocrin 3. Caracteristici speciale ale substanțelor chimice care perturbă sistemul endocrin XIII. Tehnici de diagnostic în endocrinologie 1. Evaluarea hormonilor și capcanele testelor de laborator 2. Teste dinamice utilizate în endocrinologie 3. Tehnici imagistice convenționale ale glandelor endocrine 3.1. Ecografie 3.1.1. Ecografia tiroidiană, inclusiv aspirația cu ac fin 3.2. CT 3.3. RMN 4. Tehnici imagistice funcționale 5. Tehnici angiografice și localizare cu prelevare venoasă 5.1. Prelevare bilaterală din sinusul pietros inferior pentru ACTH 5.2. Prelevare venoasă suprarenaliana pentru aldosteron 5.3. Prelevare venoasă paratiroidiană 6. Teste de genetică moleculară XIV. Obezitatea și nutriția 1. Etiologia și fiziopatologia obezității 2. Prezentarea clinică și complicațiile obezității 3. Tratamentul obezității 3.1. Dieta și abordarea psihocomportamentală 3.2. Exerciții fizice 3.3. Farmacoterapie 3.4. Chirurgia bariatrică 4. Fiziologia nutriției și evaluarea stării nutriționale 5. Consecințele endocrine ale tulburărilor alimentare 5.1. Anorexia nervoasă 5.2. Bulimia nervoasă 6. Nutriția la persoanele sănătoase și la pacienții cu boli metabolice 7. Nutriția enterală și parenterală XV. Tulburări electrolitice și ale echilibrului hidric 1. Hiponatremie și hipernatremie 1.1. Sindromul de secreție inadecvată de ADH (SIADH) 1.2. Alte cauze 2. Poliurie și polidipsie 3. Hipokaliemie și hiperkaliemie 4. Hipomagneziemie XVI. URGENȚE ÎN ENDOCRINOLOGIE - PARTICULARITĂȚI 1. Criza adrenală 2. Apoplexia hipofizară 3. Hipocalcemia acută 4. Hipercalcemia acută 5. Criza tireotoxică 6. Coma mixedematoasă 7. Hipoglicemia și coma hipoglicemică |
| Obiective educaționale | La finalul modulului de endocrinologie adulti, medicul rezident endocrinolog va fi capabil: • să interpreteze datele hormonale raportat la fiziologie, să reconstituie „lanțul de feedback” într-un caz clinic și să recunoască variațiile fiziologice ale rezultatelor hormonale • să cunoască și să interpreteze testele dinamice folosite în endocrinologie (de ex. test supresie dexametazonă, stimulare ACTH, etc.) • să evalueze clinic și paraclinic pacientul adult cu suspiciune de patologie endocrină • să stabilească diagnosticul și managementul în afecțiunile endocrine ale adultului - patologia hipotalamo-hipofizara, afecțiunile tiroidiene și paratiroidiene, patologia suprarenaliană • să evalueze tulburările metabolismului fosfo-calcic și patologia osoasă, să interpreteze rezultatul osteodensitometriei DXA și să stabilească riscul de fractură • să diagnosticheze și să gestioneze tulburările menstruale, hiperandrogenismul, hiperprolactinemia și sindromul ovarelor polichistice • să asigure managementul patologiei testiculare și a disfuncției erectile endocrine • să consilieze cuplurile pentru fertilitate. • să recunoască aspectele imagistice în patologii endocrine - CT, RMN (hipotalmo- hipofizare, tiroidiene, paratiroidiene, suprarenaliene, pancreatice etc) • să identifice consecințele endocrine ale tulburărilor de alimentație și obezității, și să fie capabil să elaboreze un plan de scădere ponderală sau de monitorizare a pacienților post-chirurgie bariatrică • să recunoască sindroamele endocrine autoimune, neoplaziile endocrine multiple și adenoamele hipofizare familiale izolate și să ofere soluții terapeutice optime în aceste cazuri • să detecteze complicațiile endocrine ale tratamentului oncologic sau ale altor medicamente, suplimente, substanțe de contrast iodate și să ofere soluții de management terapeutic acolo unde este cazul • să recunoască urgențele endocrinologice și să inițieze managementul adecvat • să identifice situațiile care necesită îndrumare către centre specializate sau management interdisciplinar (tumor board). • să fie capabil să realizeze screening familial în afecțiunile endocrine ereditare • să asigure preluarea în perioada de tranziție a pacientului endocrin de la endocrinologul pediatru • să fie capabil să realizeze o prezentare structurată de caz și o analiza critică a articolelor științifice, • să utilizeze ghidurile clinice naționale și internaționale |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | 1. Realizarea unei anamneze și a examenului clinic complet, la un pacient cu afecțiune endocrină - minim 50 cazuri 2. Indicarea, implementarea și interpretarea testelor hormonale, inclusiv a celor speciale de stimulare sau supresie pentru boli endocrinologice: minim 100 cazuri 2. Indicarea și evaluarea explorărilor imagistice pentru afecțiuni hipotalamo-hipofizare - 20 cazuri 3. Indicarea și evaluarea explorărilor imagistice pentru afecțiuni tiroidiene (ecografie, scintigrafie, CT, RMN) - 50 cazuri 4. Indicarea și evaluarea explorărilor imagistice pentru afecțiuni paratiroidiene (ecografie, scintigrafie, CT, RMN) - 20 cazuri 5. Indicarea, și evaluarea explorărilor imagistice (ecografie, scintigrafie, CT, RMN) pentru afecțiuni suprarenaliene - 10 cazuri 6. Indicarea, și evaluarea explorărilor imagistice (ecografie, scintigrafie, CT, RMN) pentru afecțiuni gonadice - 20 cazuri 7. Interpretarea profilului hormonal reproductiv - 20 cazuri 8. Consilierea cuplurilor pentru fertilitate - 5 cazuri 7. Osteodensitometrie DEXA: interpretare - 50 cazuri 8. Evaluare risc de fractura (FRAX) - 50 cazuri 9. Interpretarea markerilor biochimici ai metabolismului fosfo-calcic: 15 cazuri 10. Interpretarea rezultatului radiografiilor de oase în diverse patologii endocrine - 20 cazuri 11. Elaborarea unui plan de scădere ponderală - 20 cazuri 12. Evaluarea pacienților post-chirurgie bariatrică - 3 cazuri 13. Interpretarea PET/CT în context clinic, în neoplazii endocrine - 5 cazuri 14. Interpretarea rezultatului anatomo-patologic și imunohistochimic în tumorile endocrine - 20 cazuri 15. Determinarea și interpretarea osmolarității plasmatice și urinare, natremiei și densității urinare, în sindroame poliuro-polidipsice - 5 cazuri 16. Participarea la efectuarea și interpretarea probei setei și interpretarea răspunsului la administrarea de desmopresină în scop diagnostic (diferențiere diabet insipid central vs. nefrogen)- 2 cazuri 17. Spermograma - interpretare - 5 cazuri 18. Teste genetice/Cariotip - integrarea rezultatului în context clinic - 5 cazuri 19. Managementul urgențelor endocrine: criză addisoniană, tireotoxicoză severă, comă mixedematoasă, hipercalcemie severă, hipocalcemie severă - 5 cazuri Activitate clinică și academică 1. Prezentări de cazuri clinice: 5 2. Prezentări de referate științifice: 3 |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Interpretarea rezultatului anatomo-patologic și imunohistochimic în tumorile endocrine - Participarea la efectuarea și interpretarea probei setei și interpretarea răspunsului la administrarea de desmopresină în scop diagnostic (diferențiere diabet insipid central vs. nefrogen) - Puncție biopsie cu ac fin tiroidiana |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | - Evaluarea pacienților post-chirurgie bariatrica - Interpretarea PET/CT în neoplazii endocrine |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | - Anamneza și examen clinic complet - Inițierea și ajustarea tratamentului afecțiunilor endocrine - Prezentarea structurată a cazului în diferite situații - urgență, pentru asistent medical, alt medic, echipa multidisciplinara, conferința - Comunicarea eficientă a diagnosticului și a planului de management - cu pacient/aparținător/cadru medical mediu/cadru medical superior; comunicare eficientă transversală și verticală - Indicarea, implementarea și interpretarea testelor hormonale, inclusiv a celor speciale de stimulare sau supresie pentru boli endocrinologice - Indicarea și evaluarea explorărilor imagistice pentru diferite boli endocrine - Interpretarea profilului hormonal reproductiv - Osteodensitometrie DEXA: interpretare - Evaluare risc de fractură (FRAX) - Interpretarea markerilor biochimici ai metabolismului fosfo-calcic: - Interpretarea rezultatului radiografiilor de oase în diverse patologii endocrine - Elaborarea unui plan de scădere ponderală - Determinarea și interpretarea osmolarității plasmatice și urinare, natremiei și densității urinare, în sindroame poliuro-polidipsice - Spermograma - interpretare - Teste genetice/Cariotip - integrarea rezultatului în context clinic - Inițierea și ajustarea tratamentului în situații de urgență - tulburări hidro-electrolitice, acido- bazice, hipo/hipercalcemie, hipoglicemie, ICSR acută, criza tireotoxică, coma mixedematoasă |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [X] discuții de caz [X] prezentare de caz [ ] observarea directă a unor proceduri [X] portofoliu cu cazuri/proceduri [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 7 | ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | X se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 242 ore de pregătire teoretică, din care: 132 ore de curs 110 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 528 ore |
| Tematică | I. Tulburări de creștere și ax GH-IGF 1. Noțiuni de bază în pediatrie generală, particularități anamnestice, examen fizic, auxologie la copil 2. Deficitul de hormon de creștere și hipopituitarismul copilului 3. Insensibilitatea la hormonul de creștere 4. Variante normale de creștere și statura mică idiopatică 5. Copilul născut mic pentru vârsta gestațională și sindroame genetice asociate cu tulburări de creștere 6. Displazii scheletice și tulburări de creștere disproporționată 7. Exces de hormon de creștere și hipertrofia staturală II. Patologia suprarenaliană pediatrică 9. Insuficiența suprarenaliană la copil 10. Hiperplazia adrenală congenitală 11. Hipercortizolismul în copilărie 12. Tulburări mineralocorticoide, patologia medulosuprarenalei și hipertensiunea arterială de cauză endocrină III. Patologia tiroidiană pediatrică 13. Hipotiroidismul congenital 14. Bolile tiroidiene autoimune la copil și adolescent 15. Rezistența la hormonii tiroidieni și la TSH 16. Nodulii și neoplaziile tiroidiene în copilărie și adolescență IV. Tulburări minerale și osoase 17. Anomalii ale homeostaziei calciului 18. Tulburări ale metabolismului fosforului 19. Rahitismul și alte afectări ale mineralizării osoase 20. Osteoporoza copilului și adolescentului V. Pubertate, reproducere și diferențiere sexuală 21. Pubertatea fiziologică 22. Pubertatea întârziată și hipogonadismul 22. Pubertatea precoce 23. Tulburări de diferențiere sexuală 24. Tulburări menstruale, hiperandrogenism, hiperprolactinemia și sindromul ovarelor polichistice la adolescentă VI. Tulburări metabolice endocrine 25. Hipoglicemia copilului 26. Diabetul zaharat tip 1 și tip 2 la copil și adolescent 27. Tulburări ale metabolismului lipidic, obezitatea 28. Consecințele endocrine ale anorexiei și obezității VII. Alte afecțiuni endocrinopediatrice 29. Deficitul de AVP (Diabetul insipid) și tulburările secreției sau acțiunii vasopresinei 29. Boli endocrine autoimune și sindroame poliglandulare 30. Neoplazii endocrine multiple și adenoame hipofizare familiale izolate (FIPA) 31. Complicații endocrine ale tratamentului oncologic în copilărie 32. Urgențe endocrine și răspunsul endocrin în bolile sistemice severe, iatrogenia în endocrinologia pediatrică |
| Obiective educaționale | La finalul modulului de endocrinologie pediatrică, medicul endocrinolog va fi capabil să: • evalueze clinic și paraclinic copilul și adolescentul cu suspiciune de patologie endocrină • aprecieze corect creșterea și dezvoltarea staturo-ponderală, diferențiind variantele fiziologice de patologia endocrină • stabilească diagnosticul și managementul tulburărilor de creștere incluzând statura mică, statura înaltă și sindroamele genetice asociate • recunoască și gestioneze patologia suprarenaliană pediatrică și hipertensiunea endocrină • diagnosticheze și monitorizeze bolile tiroidiene congenitale și dobândite, inclusiv neoplaziile tiroidiene • evalueze tulburările metabolismului fosfo- calcic și patologia osoasă pediatrică • evalueze dezvoltarea sexuală în perioada de nou-născut, copilărie și adolescență și să stabilească diagnosticul diferențial al pubertății precoce sau întârziate • diagnosticheze tulburările secreției sau acțiunii vasopresinei • diagnosticheze și gestioneze tulburările menstruale, hiperandrogenismul, hiperprolactinemia și sindromul ovarelor polichistice la adolescentă • recunoască și să gestioneze tulburările metabolice endocrine ale copilului, incluzând hipoglicemia, diabetul zaharat, obezitatea și tulburările de metabolism lipidic • identifice consecințele endocrine ale tulburărilor de alimentație și obezității • recunoască sindroamele endocrine autoimune, neoplaziile endocrine multiple și adenoamele hipofizare familiale izolate • monitorizeze complicațiile endocrine ale tratamentului oncologic pediatric • recunoască urgențele endocrinopediatrice și să inițieze managementul adecvat • identifice situațiile care necesită îndrumare către centre specializate și să asigure tranziția pacientului endocrin pediatric către endocrinologia de adult |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | 1. Evaluarea creșterii și dezvoltării staturo- ponderale (interpretare curbe, SDS, viteză de creștere) și a parametrilor antropometrici: minimum 30 cazuri 2. Evaluarea clinică a pubertății (stadializare Tanner): minimum 25 cazuri 3. Evaluarea clinică a nou- născutului/copilului cu ambiguitate genitală, incluzând examenul genital extern, stadializarea virilizării/virilizării inadecvate: minimum 5 cazuri 4. Evaluarea maturării scheletale (vârsta osoasă): minimum 25 cazuri (interpretare) 5. Interpretarea analizelor hormonale pediatrice bazale (axe hipofizare, tiroidiene, suprarenaliene, gonadale): minimum 40 cazuri 6. Evaluarea și diagnosticul deficitului de hormon de creștere, inclusiv teste dinamice: minimum 10 cazuri 7. Monitorizarea copiilor aflați în tratament cu hormon de creștere: minimum 10 cazuri 8. Evaluarea și monitorizarea insuficienței suprarenaliene și hiperplaziei adrenale congenitale la copil (inclusiv teste de stimulare - efectuare și interpretare): minimum 5 cazuri 9. Evaluarea hipercortizolismului pediatric (inclusiv teste dinamice- efectuare și interpretare): minimum 5 cazuri 10. Evaluarea hipertensiunii arteriale de cauză endocrină la copil: minimum 5 cazuri 11. Evaluarea complexa a nodulilor tiroidieni la copii și a suspiciunii de neoplazie (ecografie tiroidiana, scintigrafie, alte metode imagistice, FNAB): minimum 10 cazuri 12. Interpretarea markerilor biochimici ai metabolismului fosfo-calcic: minimum 15 cazuri 13. Interpretarea radiografiilor osoase în diferite patologii metabolice, rahitism - scorul Thatcher: minimum 5 cazuri 14. Interpretarea densității minerale osoase cu ajutorul DXA - minimum 5 cazuri 15. Evaluarea și monitorizarea pubertății precoce și întârziate (inclusiv teste dinamice - efectuare și interpretare): minimum 10 cazuri 16. Evaluarea obezității pediatrice și a complicațiilor endocrine asociate: minimum 10 cazuri 17. Determinarea și interpretarea osmolarității plasmatice și urinare, natremiei și densității urinare, în context clinic pediatric - minimum 5 cazuri 18. Participarea la efectuarea și interpretarea testului de restricție hidrică, de stimulare cu soluție hipertonă și interpretarea răspunsului la administrarea de desmopresină în scop diagnosctic (diferențiere deficit de AVP versus rezistență la AVP) - minimum 2 cazuri Activitate clinică și academică 19. Prezentări de cazuri clinice: minimum 3 20. Prezentări de referate/actualizări științifice: minimum 3 |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | Puncție biopsie cu ac fin |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Ecografie testiculara/ovariana Evaluare OGE nou-născut/copil mic Stabilire algoritm diagnostic DSD Ajustare tratament insulinic |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Ecografie tiroidiană Evaluare și interpretare compoziție corporală Efectuare teste dinamice Evaluare investigații imagistice de înaltă performanță Stabilire plan de management tulburări rare hidro-electrolitice |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Examen fizic complet Auxologie - monitorizare creștere Evaluare vârstă osoasă Tratament în situații de urgență - tulburări hidro- electrolitice, acido-bazice, hipo/hipercalcemie, hipoglicemie, ICSR acută, mixedem congenital Ajustare tratament afecțiuni endocrine - hipo/hipertiroidia, tratament cu hormon de creștere, tratament pubertate precoce, inducere pubertate Educare pacient cu tratament glucocorticoid Prezentarea structurată a cazului în diferite situații - urgență, pentru asistent medical, alt medic, echipa multidisciplinară, conferința Comunicare eficientă diagnostic și plan de management - cu pacient/aparținător/cadru medical mediu/cadru medical superior; comunicare eficienta transversală și verticală |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [X] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [X] discuții de caz [X] prezentare de caz [ ] observarea directă a unor proceduri [X] portofoliu cu cazuri/proceduri [ ] evaluare prin simulare medicală |
| MODULUL 8 | ECOGRAFIE ENDOCRINĂ |
| Modul de pregătire în specialitatea de confirmare | X se va bifa corespunzător |
| Modul de pregătire complementară în acest caz recomandăm colaborarea cu specialitatea respectivă | se va bifa corespunzător |
| Ore pregătire teoretică | 110 ore de pregătire teoretică, din care: 60 ore de curs 50 ore studiu individual |
| Ore pregătire practică | 240 ore |
| Tematică | l. Bazele fizice ale utilizării ultrasunetelor în medicină. Aparatura de diagnostic cu ultrasunete, transductori. Componentele unui ecograf. Cum se produce o imagine ecografica. Modalități de bază ale controlului imaginii (gain, adancime, focus, frecventa, etc). Efectele secundare ale ultrasunetelor. Noțiuni de fizică Doppler, explorarea Doppler, reguli generale. Artefacte și erori în examinarea ecografică 2. Indicații pentru ecografia cervicală. Atuurile și limitele ecografiei cervicale. Avantaje, dezavantaje și riscuri ale ecografiei endocrine și tehnicilor eco-ghidate în endocrinologie față de alte alternative diagnostice sau intervenționale 3. Anatomia ecografică normală a zonei cervicale. Tiroidă, glandele salivare, arhitectura lanțurilor ganglionare și compartimentele, vasele de sânge majore, repere anatomice importante 4. Patologii cervicale comune. Clasificarea sistematică a nodulilor tiroidieni (ex clasificarea EU TIRADS) și stabilirea indicației pentru puncția aspirativă cu ac fin. Caracteristici ale nodulilor tiroidieni maligni. Caracteristicele ganglionilor limfatici reactivi, benigni sau maligni. Boli tiroidiene autoimmune. Tiroidite non-autoimune. 5. Patologie tiroidiană: cancerul tiroidian diagnostic și monitorizare. Examinarea ecografica a regiunii cervicale anterioare posttiroidectomie 6. Anomalii de anatomie, fiziologie sau dezvoltare ce pot apărea la nivelul zonei cervicale și aspectul ecografic corespunzător 7. Puncția ghidată cu ac fin - tehnică, rol în patologia tiroidiană, corelații. Indicații pentru core biopsy 8. Patologie paratiroidiană: hiperparatiroidismul primar, secundar, tertiar. Localizarea preoperatorie a paratiroidelor anormale - corelații imagistice 9. Glandele suprarenale- anatomie, fiziologie, aspect ecografic normal. Patologie suprarenala- feocromocitomul, hiperaldosteronismul primar, hipercortizolisml, incidentalomul adrenal, cancerul adrenal 10. Glanda mamară: anatomie, tehnici de examinare, aspectul ecografic normal. Patologie mamară: mastoza fibrochistică, boli inflamatorii, tumori benigne și maligne 11. Testiculul: anatomie, tehnici de examinare, aspectul ecografic normal. Patologie testiculara 12. Ovarul: anatomie, tehnici de examinare, aspectul ecografic normal. Patologie ovariană. SOP. Rolul examinării US în diagnosticul și tratamentul infertilității |
| Obiective educaționale | La sfârșitul stagiului de ecografie endocrină medicul rezident în endocrinologie trebuie să fie capabil să - Cunoască principiile și modalitatea de utilizare a aparatului de diagnostic ultrasonografic precum și modalitățile de control al imaginii - Poată discerne corect artefactele în examinarea ecografică - Cunoască anatomia normală și variantele anatomice și aspectul ecografic corespunzător al glandelor endocrine - Poată stabili indicația pentru puncția aspirativă cu ac fin în cazul nodulilor tiroidieni, să cunoască caracteristicile nodulilor tiroidieni maligni - Poată examina ecografic regiunea cervicală anterioară posttiroidectomie, să poată monitoriza ecografic un pacient cu cancer tiroidian postoperator - Poată localiza preoperator paratiroide anormale vizibile ecografic - Cunoască și să poată evidenția ecografic principalele afecțiuni ale glandelor suprarenale, mamare și gonade prezentate în tematică - Poată elabora un raport ecografic complet - Poată stoca imaginile obținute la examinarea ecografică a glandelor endocrine |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Ecografie cervicală anterioară 100 Ecografie paratiroidiană 30 Ecografie mamară 10 Ecografie suprarenală 20 Ecografie ovariană 20 Ecografie testiculară 20 Puncție biopsie aspirativă cu ac fin noduli tiroidieni (FNAB) - 10 observate |
| Niveluri de competență și încredere profesională conform UEMS (EPAS) | |
| EPA - Nivel 1 - observator Rezidentul nu furnizează îngrijiri clinice, ci observă procedurile și interacțiunile clinice pentru a înțelege procesul decizional și actul medical. | - efectuarea examinării ecografice a glandelor endocrine și redactarea unui raport detaliat de ecografie endocrină cu elementele constitutive și concluzii - achiziție și stocare a imaginilor și fișierelor video obținute la ecografie |
| EPA - Nivel 2 - cu supraveghere directă Rezidentul poate efectua activitatea, în prezența fizică a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Efectuarea examinării ecografice sistematice a glandelor mamare, suprarenale, testicul/ovar incluzând capacitatea de a optimiza imaginea și de a realiza măsurători și adnotări |
| EPA - Nivel 3 - cu supraveghere indirectă Rezidentul poate efectua activitatea cu grad avansat de autonomie, dar cu suport accesibil. | Efectuarea unei ecografii sistematice a glandelor paratiroide incluzând capacitatea de a optimiza imaginea și de a realiza măsurători și adnotări Efectuarea puncției biopsie cu ac fin |
| EPA - Nivel 4 - autonom (fără supraveghere) Rezidentul este capabil să ofere îngrijiri clinice autonom, fără necesitatea prezenței sau consultării imediate a responsabilului/ îndrumătorului de formare. | Utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic: - pornirea aparatului - selectarea transductoarelor - reglarea parametrilor tehnici ai imaginii - optimizarea imaginii și reducerea artefactelor - măsurători pe imagine - salvarea imaginii - structură și redactarea unui buletin ecografic Efectuarea unei ecografii sistematice a glandei tiroide, de paratiroide, testicul Descrierea localizării leziunilor cervicale și a caracteristicilor acestora (ecogenicitate, margini, vascularizație, calcificări, con de umbra, natura solida sau chistica etc) Optimizarea imaginii (folosind butoanele gain, depth, focus, frecventa) și realizarea de măsurători și adnotări Clasificarea nodulilor tiroidieni pe baza unui sistem de clasificare standard Diferențierea între ganglioni limfatici normali, adenopatii reactive și maligne Redactarea unui raport detaliat de ecografie endocrină cu elementele constitutive și concluzii Achiziție și stocare a imaginilor și fișierelor video obținute la ecografie |
| Modalitate de evaluare la final de modul | [ ] evaluare teoretică [X] evaluare practică cu minim una dintre subsecțiunile (în funcție de specificul specialității): [ ] discuții de caz [ ] prezentare de caz [X] observarea directă a unor proceduri [ ] portofoliu cu cazuri/proceduri [X] evaluare prin simulare medicală |
| Obiective educaționale | La sfârșitul stagiului de ecografie endocrină medicul rezident în endocrinologie trebuie să fie capabil să - Cunoască principiile și modalitatea de utilizare a aparatului de diagnostic ultrasonografic precum și modalitățile de control al imaginii - Poată discerne corect artefactele în examinarea ecografică - Cunoască anatomia normală și variantele anatomice și aspectul ecografic corespunzător al glandelor endocrine - Poată stabili indicația pentru puncția aspirativă cu ac fin în cazul nodulilor tiroidieni, să cunoască caracteristicile nodulilor tiroidieni maligni - Poată examina ecografic regiunea cervicală anterioară posttiroidectomie, să poată monitoriza ecografic un pacient cu cancer tiroidian postoperator - Poată localiza preoperator paratiroide anormale vizibile ecografic - Cunoască și să poată evidenția ecografic principalele afecțiuni ale glandelor suprarenale, mamare și gonade prezentate în tematică - Poată elabora un raport ecografic complet - Poată stoca imaginile obținute la examinarea ecografică a glandelor endocrine |
| Barem de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire | Ecografie cervicală anterioară 100 Ecografie paratiroidiană 30 Ecografie mamară 10 Ecografie suprarenală 20 Ecografie ovariană 20 Ecografie testiculară 20 Puncție biopsie aspirativă cu ac fin noduli tiroidieni (FNAB) - 10 observate |
2.3.EVALUARE LA FINALIZAREA PROGRAMULUI
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare, specifice programului
| probă scrisă cu subiecte unice pe țară | [X] DA | [ ] NU |
|---|---|---|
| examen clinic | [X] DA | [ ] NU |
| probă de abilități/manualități | [X] DA | [ ] NU |
| probă pe casetă video | [ ] DA | [X] NU |
| probă operatorie | [ ] DA | [X] NU |
| dizertație | [ ] DA | [X] NU |
Tematică de examenI. PROBA SCRISĂ1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare.
2.Receptorul hormonal și patologia de receptor3. Hipotalamus - noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie4. Adenohipofiza și neurohipofiza - noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie5. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar6. Tumori hipofizare funcționale7. Tumori hipofizare nesecretante8. Incidentalomul hipofizar9. Tumori hipofizare agresive sau metastatice10. Genetica și formele ereditare ale tumorilor hipofizare11. Sindromul de secreție inadecvată de ADH (SIADH)
12.Hipopituitarism13. Deficit de arginin-vasopresină - Diabet insipid14. Tumori cu originea în resturi ale pungii Rathke15. Boli hipofizare infiltrative16. Hipofizite17. Tumori selare non-hipofizare18. Epifiza / Glanda pineala (fiziopatologia secreției de melatonină, aplicații terapeutice, tumori pineale)
19.Tiroidă-Noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie20. Evaluarea morfo-funcțională a tiroidei (clinica, probe de laborator, imagistica)
21.Hipotiroidismul primar al adultului22. Neoplasme tiroidiene benigne și cu risc scăzut23. Neoplasme tiroidiene maligne24. Sindromul de rezistența la hormonii tiroidieni25. Non-thyroidal illness syndrome (NTI)
26.Patologia deficitului de iod27. Paratiroida- Date de anatomie, embriologie și histologie28. Hormoni implicați în homeostazia calciului29. Hipercalcemia30. Hipocalcemia31. Hiperparatiroidismul32. Carcinom paratiroidian33. Hipoparatiroidism34. Osteoporoza35. Alte tulburări osoase și ale metabolismului fosfo-calcic36. Suprarenalele - noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie37. Insuficiență suprarenală primară38. Hiperplazie adrenala congenitală39. Tumori suprarenale funcționale40. Carcinom adrenocortical41. Sindroame de rezistență la hormonii suprarenali42. Corticoterapia43. Ovarul-Noțiuni de anatomie, embriologie, histologie și fiziologie ovariana44. Hipogonadism hipogonadotrop (HH)
45.Sindromul ovarelor polichistice46. Hirsutismul și virilizarea47. Insuficiența ovariana primara48. Menopauza49. Tumori ovariene50. Anatomia și dezvoltarea testiculului, hormonologia testiculară, noțiuni de fiziologie testiculară51. Insuficiența testiculară primară52. Tumori testiculare53. Disfuncție sexuală masculine54. Ginecomastie55. Contracepția hormonală feminine56. Contracepția masculine57. Infertilitatea de cuplu58. Transgender și diversitatea de gen59. Abuzul de testosteron și steroizi anabolizanți pentru îmbunătățirea performanțelor fizice60. Tumori neuroendocrine61. Sindrom carcinoid62. Sindroame de Neoplazie endocrină multiplă (MEN)
63.Alte sindroame tumorale endocrine ereditare64. Sindroame poliglandulare autoimune65. Disfuncții endocrine induse medicamentos66. Disruptori endocrini67. Tehnici de diagnostic în endocrinologie68. Obezitatea și nutriția69. Tulburări electrolitice și ale echilibrului hidric70. Urgente endocrinologice71. Pubertatea fiziologică72. Pubertatea întârziată73. Pubertatea precoce74. Tulburări de diferențiere sexuală75. Consecințele endocrine ale anorexiei și obezității76. Complicații endocrine ale tratamentului oncologic în copilărie77. Hipotiroidismul congenitalIV. PROBA PRACTICA (abilități)
1.Imunodozarea hormonilor bazal și în cadrul testelor dinamice: GH, IGF, ACTH, FSH/LH, PRL, TSH, T4/T3 liberi și totali, Calcitonina, PTH, Cortizol plasmatic / cortizol liber urinar, Aldosteron, renina, Insulina, peptidul C, Estrogeni plasmatici, Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron, Testosteron plasmatic total și liber, DHEA (dehidroepiandrosteron),SHBG,AMH, betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman), Cromogranina, Serotonina, Enolaza neuronspecifica, 5HIIA urinar, metanefrine și normetanefrine sânge și urina, markerii biochimici ai metabolismului fosfocalcic2. Lipidograma.
3.Explorarea metabolismului glucidic4. Ionograma sanguină și urinară.
5.Testul de restricție hidrică, de stimulare cu soluție hipertonă și interpretarea răspunsului la administrarea de desmopresină în scop diagnostic6. Scintigrama de tiroidă, suprarenale, paratiroide.
7.Echografie tiroidă, sân, paratiroide, ovare, testicul.
8.Radiografii pentru stabilirea vârstei osoase.
9.Radiografii osoase în patologia endocrina.
10.Tomografie computerizată în patologia endocrină.
11.RMN în patologia endocrină12. Puncție biopsie cu ac fin a tiroidei.
13.Imunohistochimie în patologia endocrină14. Spermograma.
15.Testul Barr, cariotip.
16.Auxologie, curbe de creștere17. DXA - (densitometria osoasă prin absorbție duală cu raze X).
18.FRAX19. Scintigrafia cu analogi de somatostatina marcați radioactive (octreoscan, tektrotyd)
20.PET CT în patologia endocrinăBIBLIOGRAFIE1. Kumar și Clark Medicina Clinică, Ediția a 10-a, Autori: Adam Feather, David Randall, Mona Waterhouse; Coordonatorii ediției în limba română: Leonard Azamfirei, Anca Dana Buzoianu, Dan Ionut Gheonea, Anul publicării: 2021, Editura Hipocrate, ISBN: 9786069517802 (paginile 471-484, 583-650, 699-741)2. Endocrinologie Clinică, sub redacția Cristina Preda, Dumitru D. Branisteanu, Maria Christina Ungureanu, Letitia Leuștean, Anul publicării: 2019, Editura "Gr. T. Popa", UMF Iași, ISBN: 978-606-544-577-23. Endocrinologie pentru rezidenți, sub redacția Catalina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila" București, 2026 (sub tipar)
4.Greenspan's Basic and Clinical Endocrinology, Ediția a 10-a, Autori: David Gardner, Dolores Shoback, Anul publicării: 2017, Editura McGraw-Hill Education, ISBN: 9781259589287Baremul de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice
(maxim 2000 caractere)
Baremul de manopere, proceduri practice, tehnici diagnostice și terapeutice
Pentru certificarea competenței, rezidentul trebuie să facă dovada, prin logbook validat, a următoarelor activități minime:
1.Activitate clinică și diagnostic
Evaluare inițială pacient (anamneză + examen clinic complet) - minim 150 cazuri; elaborare plan diagnostic - minim 150 cazuri.
Teste dinamice endocrine (stimulare/supresie) - minim 100.
Pacienți cu boală cronică de rinichi - minim 20;
pacienți cu diabet zaharat - minim 50.
Indici antropometrici calculați și interpretați - minim 100 seturi.
Radiografii osoase - corelare clinic-imagistică - minim 20.
Imagistică hipofizară - minim 20;
imagistică suprarenaliană - minim 20.
Ecografie cervicală - minim 100;
ecografie alte glande endocrine - minim 20.
Interpretare ECG - minim 75.
2.Activitate terapeutică documentată
Inițiere și ajustare tratament substitutiv tiroidian - minim 50 cazuri.
Management hipertiroidism (antitiroidiene, indicație iod radioactiv/chirurgie) - minim 15 cazuri.
Inițiere și ajustare tratament insuficiență suprarenaliană - minim 15 cazuri.
Management hiperaldosteronism / sindrom Cushing - minim 20 cazuri.
Tratament hiperprolactinemie / acromegalie - minim 20 cazuri.
Management tulburări fosfo-calcice și osteoporoză (inclusiv decizie terapeutică antiresorbtiv/anabolic) - minim 30 cazuri.
Management tulburări gonadale (hipogonadism, SOP, terapie hormonală menopauză/androgenică) - minim 30 cazuri.
Elaborare plan scădere ponderală / monitorizare post-chirurgie bariatrică - minim 10 cazuri.
Management urgențe endocrine majore - minim 5 cazuri.
Prescrieri rețete - minim 20; condiții/justificări pentru medicamente - minim 20.
3.Activitate academică și administrativă:
Prezentări de caz - minim 10; abstracte la conferințe - minim 1
Întocmire documente medicale (bilete externare, referate) - minim 100, condici medicamente minim 15
Participare la echipe multidisciplinare (tumor board etc.) - minim 5.
3.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST3.1. COMPETENȚA PROFESIONALĂ INTRINSECĂ SPECIALITĂȚII– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competențe Clinice Principale:
–Diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor tiroidiene: Boala Basedow-Graves, tiroidite, noduli tiroidieni, gușa.– Tulburări hormonale: Diagnosticarea dezechilibrelor de la nivelul hipotalamusului, hipofizei, pancreasului, glandelor suprarenale, ovarelor și testiculelor.– Endocrinologie ginecologică: Tulburări de pubertate, sindromul ovarului polichistic, tulburări ale ciclului menstrual.– Boli metabolice și obezitate: Managementul obezității, al sindromului metabolic și al complicațiilor asociate.– Monitorizare: Gestionarea pe termen lung a afecțiunilor cronice endocrine.– Competențe Tehnice și Atestate:
–Ecografie Endocrină: Mulți medici specialiști endocrinologi dețin competențe/atestate de studii complementare în ecografia tiroidiană și cervicală, necesară pentru evaluarea nodulilor și a structurii glandelor.– Investigații Funcționale: Interpretarea analizelor de laborator complexe (bilanț hormonal) și a testelor de stimulare sau supresie.– Cercetare Clinică: Implicarea în studii clinice pentru dezvoltarea de noi tratamente.
3.2.OBLIGAȚIIPrincipalele obligații etice includ:
–Respectarea autonomiei pacientului și consimțământul informat: Endocrinologul are datoria de a explica clar diagnosticul, opțiunile de tratament (inclusiv riscurile și beneficiile terapiilor hormonale) și de a obține consimțământul informat înainte de intervenții sau modificări majore de tratament. Pacientul are dreptul să refuze un tratament, iar medicul trebuie să respecte această decizie după ce s-a asigurat că pacientul înțelege consecințele.– Confidențialitatea și secretul profesional: Medicul trebuie să protejeze datele personale și medicale ale pacientului, având în vedere că bolile endocrine pot fi stigmatizante sau sensibile. Divulgarea informațiilor se face doar cu acordul pacientului sau în situații prevăzute de lege.– Beneficența și non-maleficiența (A face bine și a nu face rău): Endocrinologul trebuie să acționeze în interesul superior al pacientului, evitând investigațiile inutile sau tratamentele hormonale nejustificate.– Actualizarea cunoștințelor și competența profesională: Având în vedere evoluția rapidă a terapiilor în endocrinologie, este o obligație etică menținerea competenței profesionale prin educație medicală continuă, respectând medicina bazată pe dovezi.– Loialitatea și onestitatea: Medicul datorează pacientului totalitatea cunoștințelor sale medicale, onestitate în comunicarea diagnosticului și refuzul de a intra în relații abuzive sau de exploatare.– Abordarea interdisciplinară: În situații complexe (ex: tumori endocrine, obezitate morbidă), medicul endocrinolog are obligația etică de a colabora cu specialiști din alte domenii (chirurgi, nutriționiști, radiologi).– Echitatea în acordarea îngrijirilor: Medicul nu trebuie să facă discriminări pe bază de rasă, sex, religie sau statut social în oferirea asistenței medicalePrincipalele obligații și responsabilități profesionale:Activități Clinice și de Specialitate (Diagnostic și Tratament)
● Consultații de specialitate: Evaluarea pacienților cu patologii endocrine (tiroidă, hipofiză, suprarenale, gonade, metabolism osos, diabet zaharat/tulburări metabolice asociate) prin anamneză, examinare fizică și interpretarea analizelor hormonale.
● Diagnosticare: Stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial al bolilor sistemului endocrin.
● Tratament: Prescrierea și monitorizarea tratamentelor medicamentoase sau de substituție hormonală.
● Ecografie tiroidiană/endocrină: Efectuarea ecografiilor (dacă este atestat) pentru diagnosticarea afecțiunilor tiroidiene sau altor glande.
● Managementul cazurilor: Îngrijirea bolnavilor spitalizați sau din ambulatoriu, inclusiv urmărirea evoluției acestora.
Obligații Procedurale și Administrative
● Întocmirea documentației medicale: Completarea corectă și la timp a foilor de observație, a registrelor de consultații, rețetelor și scrisorilor medicale.
● Respectarea protocoalelor: Aplicarea ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice naționale sau internaționale.
● Colaborarea interdisciplinară: Trimiterea pacienților către alte specialități (chirurgie, ginecologie, cardiologie) și participarea la comisii multidisciplinare (ex. oncologie) când este necesar.
● Confidențialitate: Respectarea secretului profesional și a confidențialității datelor pacientului.
Obligații Etice și Profesionale
● Formare continuă (Educație Medicală Continuă - EMC): Participarea la cursuri, congrese și conferințe pentru actualizarea cunoștințelor.
● Etică: Acționarea cu profesionalism și corectitudine, fără a fi influențat de rațiuni economice în decizia medicală.
● Relații profesionale: Colaborarea colegială cu asistenții medicali și personalul auxiliar.
● Viza CMR: Deținerea certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, valabil pentru anul în curs.
Obligații în cadrul Unității Sanitare (Spital/Ambulatoriu)
● Respectarea ROF/ROI: Aplicarea Regulamentului de Organizare și Funcționare și a Regulamentului Intern al unității.
● Securitate și igienă: Respectarea normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea.
● Raportare: Raportarea ierarhică (către șeful de secție/director medical) a situațiilor deosebite.
3.3.MODULE DE PREGĂTIRE, SIMILARE UNOR ATESTATE DE STUDII COMPLEMENTARE DIN CUPRINSUL PREGĂTIRII, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
Ecografie Endocrină: Un atestat esențial pentru diagnosticul patologiilor tiroidiene, paratiroidiene și cervicale.
Endocrinologie Pediatrică: Abordează patologia endocrină a copilului și adolescentului
3.4.DOMENII ADIȚIONALE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ÎN SPECIALITATE, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
Atestat Endocrinologie Pediatrică: Pentru medicii specialiști sau primari în specialitățile Endocrinologie sau Pediatrie, care au efectuat pregătire prin cursuri și stagii practice cu durata de 6 luni, în centrele universitare medicale acreditate de ordinul MS nr. 418/2005 cu modificările și completările ulterioare: București, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș.
Atestat sexologie
Pentru medicii specialiști și primari în specialitățile endocrinologie, dermatovenerologie, psihiatrie, urologie, obstetrică-ginecologie și medicina de familie, care au efectuat pregătire teoretică și practică 4 module a câte 3 săptămâni, în centrele universitare medicale acreditate de ordinul MS acreditate de ordinul MS nr. 410/16.02.2023: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Tg. Mureș și Timișoara.
Atestat pentru managementul medical, preventiv și curativ al obezității
La acest examen se pot înscrie medicii specialiști sau primari în specialitățile A.T.I., boli infecțioase, cardiologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, endocrinologie, gastroenterologie, geriatrie și gerontologie, medicina de familie, pneumologie, medicina internă, pediatrie, medicina fizică și de reabilitare, reumatologie. Centre de pregătire: București, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Pregătire atestată prin certificat de curs (cursuri și stagii practice cu durata de 12 săptămâni).
4.ANEXE OBLIGATORII
[X] ANEXA 1 Cerințe specifice pentru caietul de monitorizare în specialitate conform normativelor legale
[X] ANEXA 2 Standarde ETR (European Training Requirements), recomandări, poziții de consens europene utilizate în dezvoltarea curriculumului
08.10.2026CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 4 din ANEXELE din 14 august 2026, aprobate prin ORDINUL nr. 1.102/5.537/2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 8 octombrie 2026
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Definiția specialității
Specialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală, cât și a determinanților acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
| NUMĂR TOTAL DE ANI | 4 ani |
|---|---|
| NUMĂR TOTAL DE MODULE | 12 module |
| MODULUL 1 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE PREGĂTIRE /LUNA/SĂPTĂMANĂ | 25 ore/lună/6,25 ore/săpt |
| MODULUL 2 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE PREGĂTIRE /LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ore/lună/ 10 ore/săpt |
| MODULUL 3 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE PREGĂTIRE /LUNA/SAPTAMANA | 35 ore/lună/8,75 ore/săpt |
| MODULUL 4 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNA/SĂPTAMANĂ | 30 ore /lună/7,5 ore/săpt |
| MODULUL 5 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 35 ore/lună/ 8,75 ore/săpt |
| MODULUL 6 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 8 săptămâni/2 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 40 ore /lună/10 ore/săpt |
| MODULUL 7 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 36 ore /lună/9 ore/săpt |
| MODULUL 8 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 20 ore cu 10 ore/săpt |
| MODULUL 9 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 20 ore cu 10 ore/săpt |
| MODULUL 10 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 30 ore /lună/ 7,5 ore/săpt |
| MODULUL 11 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNA/SAPTAMANA | 36 ore/lună/9 ore/săpt |
| MODULUL 12 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 28 săptămâni/7 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 31,4 ore/lună/7,9 ore/săpt |
| TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ | 550 ore |
| TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ DIRIJATĂ | 1050 ore |
| TOTAL ORE PREGĂTIRE DIDACTICĂ (CURS + PRACTICĂ DIRIJATĂ) (reprezentând 20-30%) | 1600 ore (23,8%) |
| ACTIVITATE PRACTICĂ CONFORM CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ INDIVIDUAL SI STUDIU INDIVIDUAL (reprezentând 70-80%) | 5120 ore (76,2%) |
STRUCTURA PROGRAMULUI
Anul I
Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (4 luni)
Nr. ore didactice = 100 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 60 ore
l. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Epidemiologie generală1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare2. Supravegherea epidemiologică a stării de sănătate a populației3. Investigația epidemiologică4. Elemente de epidemiologie descriptivă și analitică utilizate în investigația epidemiologică5. Protocoale de studii utilizând tehnica investigației problemelor de sănătate publică6. Prezentarea rezultatelor investigației epidemiologice - rapoarte scrise și comunicări orale7. Proces epidemiologic în bolile infecțioase și în problemele speciale de sănătate publică (Infecții Asociate Asistenței Medicale, AMR)
8.Rolul laboratorului în supravegherea bolilor transmisibile9. Forme de manifestare a bolilor transmisibile la nivel populațional10. Mecanisme de drift și shift antigenic. Modele privind apariția, manifestarea și evoluția pandemiilor.
11.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (prevenție primordială, primară, secundară și terțiară)
12.Bazele imunologice și epidemiologice ale prevenției prin vaccinare. Mecanismul de herd immunity, rol, mod de realizare13. Principii generale de imunoprevenție14. Chimioprevenție în bolile transmisibile15. Analiza critică și modul de redactare a unui articol științific
Epidemiologia specială a bolilor infecțioase1. Prevenția bolilor transmisibile1.1. Conceptul OneHealth. Abordarea epidemiologică în relație cu alte domenii și specialități1.2. Emergența și reemergența bolilor infecțioase. Mecanisme, manifestări, măsuri, strategii1.3. Rezistența la antibiotice. Considerente teoretice și practice pentru identificarea, interpretarea și limitarea rezistenței la antibiotice în diverse circumstanțe epidemiologice1.4. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere aeriană:
● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza)
● virale (infecțiile cu coronavirus cu potențial pandemic: SARS, MERS, SARS-CoV-2, altele, gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela)
1.5.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere digestivă:
● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, infecția cu Clostridoides difficile, botulism)
● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E),
● parazitare (lambliaza, trichineloza)
1.6.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere parenterală și sexuală:
● hepatite acute virale tip B, C, D
● infecția cu HIV/SIDA
● sifilis, gonoree, Chlamydia, infecția cu HPV
1.7.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în alte boli infecțioase:
● bacteriene (tetanos, antrax, leptospiroze, bruceloză, listerioză, legioneloze)
● virale (rabia)
● parazitare (scabia, toxoplasmoza)
1.8.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere prin vectori: febra Q, febra butonoasă, borrelioze, malaria, encefalita de căpușă (TBE), infecția cu virusul West Nile1.9. Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; bolile infecțioase și sarcina; infecțiile neonatale; bolile infecțioase la vârstnic; bolile infecțioase la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, bolile infecțioase la utilizatorii de droguri intravenoase, altele decât HIV)
Tematica de pregătire practică1. Analiza evoluției fenomenelor epidemiologice pe baza unor indicatori specifici (rate, rapoarte, proporții, numărul bazal de reproducere)
2.Prezentarea indicatorilor specifici: tabele, grafice, diagrame3. Estimarea acoperirii vaccinale și a eficacității vaccinale4. Realizarea unui model de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.
5.Exerciții privind investigația epidemiologică în focare de boala transmisibilă6. Elaborarea unui chestionar de investigație epidemiologică7. Elaborarea unui protocol de studiu8. Elaborarea și managementul unei baze de date2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor:
1.Deține noțiunile teoretice privind definițiile, scopurile și domeniile de utilizare ale epidemiologiei;
2.Deține noțiunile teoretice privind supravegherea epidemiologică (definiție, scop și obiective, atributele unui sistem de supraveghere) și tehnica investigației epidemiologice;
3.Deține noțiunile teoretice referitoare la prevenția îmbolnăvirilor, în special prevenția bolilor infecțioase;
4.Fi capabili să întocmească un plan de supraveghere a unei boli infecțioase, să conducă și să prezinte rezultatele unei investigații epidemiologice, să întocmească un protocol de studiu.
3.Competențe
Competențe profesionale1. Însușirea noțiunilor fundamentale referitoare la aspectele epidemiologiei generale2. Însușirea cunoștințelor teoretice și practice cu privire la procesul epidemiologic și măsurile de prevenire și control al bolilor infecțioase de diverse etiologii3. Acumularea cunoștințelor teoretice privind imunoprofilaxia activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar (4 luni)
Nr. ore didactice = 160 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Sănătatea publică - Noțiuni generale1.1. Definiții și concepte, principii, domenii1.2. Evoluția istorică a sănătății publice1.3. Instrumente și provocări actuale în sănătatea publică1.4. Aspecte de sănătate globală1.5. Sănătatea și dezvoltarea durabilă2. Măsurarea stării de sănătate a populației2.1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor.
2.2.Metode de măsurare a stării de sănătate a populației, tipuri de indicatori, surse de date2.3. Demografie: Statistica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.
2.4.Morbiditate2.5. Calitatea vieții.
2.6.Determinanții stării de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
3.2.Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.
3.3.Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
3.4.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
4.Managementul serviciilor de sănătate4.1. Noțiuni generale de management - principii, funcții, roluri, procesul de luare a deciziei; conflict și negociere, managementul schimbării4.2. Sisteme de sănătate; cadru conceptual, scopuri, principii, funcții, analiză comparată a sistemelor de sănătate în funcție de modul de finanțare4.3. Sistemul de sănătate din România: cadrul de reglementare4.4. Organizarea serviciilor de sănătate în România - macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc). Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România (reorganizarea sistemului de asistență preventivă)
4.5.Managementul financiar (metode de finanțare și metode de plată a serviciilor de sănătate)
4.6.Managementul resurselor umane în sănătate.
4.7.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
4.8.Noțiuni introductive de evaluare economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.
5.Programe și proiecte de sănătate publică5.1. Metode de identificare a problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații.
5.2.Metode de ierarhizare a priorităților.
5.3.Analiza și evaluarea alternativelor de intervenție.
5.4.Programe și proiecte în domeniul sănătății. Cadrul conceptual, analiză comparată.
5.5.Programele naționale de sănătate - definire, implementare, evaluare5.6. Definirea proiectului - cadru conceptual, tipuri de obiectiveor.
6.7.Planificarea operațională a proiectului - instrumente și resurse6.8. Bugetarea acțiunilor.
6.9.Monitorizarea și evaluarea proiectului.
6.10.Implementarea proiectelor în sănătate.
Tematica de pregătire practică1. Starea de sănătate: surse oficiale accesibile (naționale și internaționale) de informare științifică și date de bază în sănătatea publică.
2.Demografie:
2.1.Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.
2.2.Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).
2.3.Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.
2.4.Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.
3.Morbiditate - calcul, interpretare și utilizare indicatori.
3.1.Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.
3.2.Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.
4.Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
4.1.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
4.2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4.3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
4.4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
4.5.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
4.6.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
4.7.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
5.Realizarea și testarea unui chestionar.
5.1.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.
5.2.Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
6.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
7.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili:
1.Să Înțeleagă și să utilizeze cadrul conceptual din domeniul sănătății publice și aspectele legate de dezvoltarea durabilă și de sănătatea globală2. Să-și însușească noțiuni teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, măsurarea morbidității și a calității vieții3. Să înțeleagă și să utilizeze metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică 4.Să înțeleagă și să utilizeze noțiuni și principii de management general, management financiar, management al resurselor umane și managementul calității în sistemele de sănătate 5.Să cunoască teoria sistemelor de sănătate, reglementarea, organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România6. Să fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate7. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică
3.Competente
Competențe profesionale1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.
2.Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.
3.Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.
4.Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.
5.Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.
6.Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.
7.Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.
8.Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.
9.Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.
10.Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.
11.Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.
12.Pregătirea unui raport de activitate.
13.Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).
14.Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.
15.Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.
16.Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 3. Biostatistică și informatică de sănătate publică (4 luni)
Nr. ore didactice = 140 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare3. Probabilități4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție5. Metode de eșantionare a datelor6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu8. Teste parametrice9. Teste neparametrice10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA11. Corelația și regresia liniară12. Regresii neliniare. Regresia logistică13. Analiza de supraviețuire , regresie Cox, analize de prognostic14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS, Statistica)
15.Baze de date Microsoft Access16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.
Tematica de pregătire practică1. Informatică1.1. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)
1.2.Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel1.4. Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.
1.5.Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia2. Biostatistică2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS, Statistica) și redactarea concluziilor2.3. Proiectarea unui studiu pe eșantion2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, să analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică
3.Competente Competențe profesionale1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.
2.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.
3.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.
4.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.
5.Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.
6.Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.
7.Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.
8.Utilizarea bazelor de date Web.
9.Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.
10.Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).
11.Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL II
Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 90 ore
Nr. ore practică = 90 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Evaluarea riscurilor1.1. Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică2. Metodologia studiilor epidemiologice2.1. Categorii de studii epidemiologice și modalitatea de realizare2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică2.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu2.8. Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice3. Investigarea și intervenția în epidemiologie3.1. Tehnica de realizare a investigației epidemiologice3.2. Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică3.3. Descrierea focarului epidemic3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică3.5. Evaluarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor și a căii/modului de transmitere3.6. Măsuri de prevenire și control în focarul epidemic3.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice4. Supravegherea în sănătatea populațională4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)
4.3.Evaluarea sistemelor de supraveghere.
4.4.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
4.5.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.
4.6.Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
Tematica de pregătire practică1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, etc) în diverse circumstanțe epidemiologice2. Alcătuirea metodologiei de studiu în diverse situații în funcție de particularitățile evenimentului epidemiologic (transversal, caz-martor, cohortă, trial randomizat și controlat etc)
3.Rezolvarea unor exerciții privind diverse focare de boala transmisibilă4. Realizarea unui sistem de supraveghere5. Elaborarea unui plan de investigație epidemiologică
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, elaborarea și etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, tehnica investigației epidemiologice și modul de realizare și evaluare a unui sistem de supraveghere.
2.Realizeze activitățile practice privind calcularea și interpretarea valorilor unor indicatori de estimare a riscurilor, deruleze evaluări epidemiologice a riscurilor și să elaboreze un plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, să realizeze un sistem de supraveghere și să contribuie la implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică.
3.Își dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică
3.Competențe
Competențe profesionale1. Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.
2.Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.
3.Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.
4.Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.
5.Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.
6.Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.
7.Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei specifice.
8.Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.
9.Evaluarea sistemelor de supraveghere.
10.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
11.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.
12.Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
13.Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul investigației.
14.Descrierea focarului epidemic în funcție de timp, loc, persoană.
15.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.
16.Evaluarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.
17.Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.
18.Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații epidemiologice.
19.Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.
20.Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).
21.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.
22.Alcătuirea unui plan de recomandări de intervenții bazate pe dovezi, ca răspuns la constatările epidemiologice.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice, orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
Nr. ore didactice = 140 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 80 ore
1.Tematica1. BACTERIOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.
2.Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.
3.Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter7. Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulați: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridoides difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase8. Bacterii anaerobe nesporulate9. Mycobacterium10. Spirochete11. Mycoplasme, chlamydii, ricketssii
Tematica de pregătire practică1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare. Markeri epidemiologici moleculari3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)
4.Hemocultura în diagnosticul infecțiilor5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză13. Metode de screening pentru detecția bacteriilor Multi Drog Rezistente (MDR)
2.PARAZITOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Diagnosticul de laborator în malarie2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză3. Diagnosticul de laborator în echinococoză4. Diagnosticul de laborator în trichineloză
3.MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.
4.VIRUSOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)
5.Supravegherea circulației virusurilor poliomielitice6. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)
7.Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri8. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale9. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)
10.Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA11. Diagnosticul virusologic în infecția cu Coronavirus
Tematica de pregătire practică1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)
2.Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot,3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)
4.Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA)
5.Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)
6.Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale7. Diagnosticul molecular al infecției virale cu SARS-CoV-2
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, fungi2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competente
Competențe profesionale1. Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)
4.Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.
5.Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza)
7.Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, și coronavirusuri în circumstanțele epidemiologice date.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 6. Igienă (2 luni)
Nr. ore didactice = 80
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 40 ore
l. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Igiena mediului în relație cu sănătatea umană1.1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane.
1.2.Igiena aerului interior. Poluarea și vicierea aerului interior. Microclimatul.
Efectele poluării aerului interior asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Supravegherea calității aerului interior în unitățile sanitare.
1.3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Aprovizionarea cu apa potabila unui spital și supravegherea calității apei potabile1.4. Igiena apelor reziduale: colectare/tratare/evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. Masuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Managementul apelor reziduale de spital.
1.5.Radiații ionizante și neionizante: surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.
Tipuri/surse de radiații neionizante utilizate în unitățile sanitare pentru decontaminarea aerului interior.
1.6.Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri asociate expunerii la deșeuri contaminate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
1.7.Catastrofele naturale (cutremure, inundații). Accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
2.Igiena alimentației2.1. Siguranța alimentului-contaminarea chimica și microbiologica.
Boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de prevenție.
2.2.Ancheta epidemiologică într-o toxiinfecție alimentara.
3.Igiena colectivităților de copii și tineret3.1. Comportamente cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic: cauze, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
3.2.Îmbolnăvirile acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, boli cronice și forme cronice ale unor boli acute. Măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute și cronice, supravegherea stării de sănătate în colectivități
Tematica de pregătire practică1. Cadrul legislativ național privind: organizarea și funcționarea unui spital; curățenia și dezinfecția unităților sanitare; sterilizarea; igiena mâinilor; apa potabila; deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale; siguranța alimentului; igiena unităților de învățământ2. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale (curățenia și dezinfecția blocului alimentar; managementul siguranței alimentului; dezinsecția și deratizarea; gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală; igienizarea rezervorului de apă potabilă; monitorizarea complianței cu igiena mâinilor; asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curate/murdară.
3.Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini, sterilități; prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal; prelevare probe aliment; prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.
5.Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
6.Metode de apreciere a comportamentelor cu risc.
7.Supravegherea stării de sănătate a colectivităților de copii și tineri.
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Să cunoască normele legale privind calitatea aerului interior, calitatea apei potabile și alimentului, metodele de curățenie-dezinfecție, precum și normele referitoare la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
2.Să cunoască normele legale și condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.
3.Să știe să elaboreze plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.
4.Să știe să elaboreze plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate.
5.Să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
3.Competențe
Competențe profesionale1. Să identifice situațiile în care poluarea aerului interior și a apei potabile pot afecta starea de sănătate.
2.Să identifice problemele de sănătate în raport cu alimentația și nutriția (insecuritatea alimentară, alertele privind siguranța alimentară).
3.Să poată identifica și evalua factorii de risc din colectivitățile de copii și tineri și să proiecteze intervenții pentru promovarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor în aceste colectivități.
4.Să proiecteze intervenții de promovare a sănătății în relație cu factorii de mediu, alimentația și nutriția.
Competențe transversale1. Să aibă capacitatea de a lucra în echipă medicală în domeniul sănătății publice.
2.Să aibă capacitatea de a lucra în echipă multidisciplinară formată din medici, biologi, chimiști, medici veterinari, ingineri de mediu și alți specialiști din domenii conexe.
3.Să manifeste deontologie profesională.
ANUL III
Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică (2 luni)
1.Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație2. Categorii de IAAM după etiologie și localizare3. Principii de diagnostic clinic și microbiologic4. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență naționale și regionale. Utilizarea judicioasă a antibioticelor.
5.Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM6. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM7. Mijloace de prevenire și control a IAAM (precauțiuni standard și specifice)
8.Decontaminarea, dezinfecția și sterilizarea9. Screeningul pacienților10. Rolul testelor de autocontrol în investigarea focarelor și în identificarea circulației germenilor în mediul spitalicesc11. Indicatori de calitate în managementul IAAM12. Întocmirea unui plan de supraveghere și control a IAAM13. Evaluarea incidenței IAAM prin studii de prevalență14. Legislația privind raportarea IAAM la nivel național și european15. Politici de utilizare judicioasă a antibioticelor
Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)
1.Elaborarea unui sistem de supraveghere2. Implementarea (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere3. Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor epidemice4. Elaborarea unui plan de intervenție în focar de IAAM5. Elaborarea unor programe de instruire a personalului medico-sanitar6. Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale7. Utilizarea produselor biocide în unități sanitare8. Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni și stabilirea hărților de risc2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:
1.Să înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de structura, caracteristicile microbiologice ale microorganismelor2. Să realizeze activitățile practice privind efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice de laborator3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competențe
Competențe profesionale1. Elaborează, implementează și evaluează diferite sisteme de supraveghere a IAAM și a rezistenței la antimicrobiene2. Cunoaște și implementează legislația în vigoare privind supravegherea IAAM și măsurile de prevenire și control a IAAM3. Colaborează cu medicii clinicieni, cu laboratorul și farmacia în vederea clasificării IAAM și în vederea utilizării judicioase a antibioticelor4. Poate evalua risc de IAAM în funcție de secție sau categorie profesională și poate întocmi o hartă a riscurilor5. Poate elabora un plan anual de supraveghere, prevenire și control a IAAM6. Cunoaște, aplică, promovează și instruiește personalul privind măsurile de prevenire a IAAM (precauții standard și specifice, managementul corespunzător al deșeurilor, noțiuni referitoare la curățare, dezinfecție și sterilizare, conduită corectă în cazul unei expuneri accidentale, screeningul pacienților)
7.Cunoaște vaccinurile recomandate personalului medical și poate întocmi un plan de vaccinare pentru personalul medical, în funcție de risc8. Cunoaște și promovează importanța prevenirii și controlul rezistenței antimicrobiene (AMR)
9.Poate evalua nevoile de instruire ale personalului medical privind măsurile de prevenire și control al infecțiilor și poate contribui la formarea angajaților din domeniul sanitar în ceea ce privește măsurile de prevenire și limitare a infecțiilor10. Este capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a le realiza în mod corespunzător în prevenția și controlul IAAM11. Poate elabora ghiduri, proceduri privind măsurile de prevenire și limitare a IAAM și de utilizare judicioasă a antimicrobienelor12. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale13. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de acțiune2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale.
Modul 8. Bioetică (2 săptămâni)
Nr. ore didactice = 20
Nr. ore curs = l0 ore
Nr. ore practică = 10 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică2.1. Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.
2.2.Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.
4.Consimțământul informat:
4.1.Definirea conceptului, componente, limite4.2. Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetarea epidemiologică5. Confidențialitatea - rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.
5.2.Menținerea încrederii publice6. Etica cercetării în epidemiologie6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice6.2. Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare6.3. Comportamentul științific inadecvat7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:
7.1.Obligații pentru comunități7.2. Raportarea rezultatelor8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.
9.Conflictul de interese:
9.1.Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase9.2. Restricții și responsabilități profesionale
Tematica de pregătire practică1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.
3.Accesul la îngrijirile de sănătate - studii de caz.
4.Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale servicii clinice în epidemiologia clinică.
5.Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.
6.Vaccinarea și problemele de etică7. Epidemii de TBC și aspectele etice8. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică9. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală10. Programele de screening și aspectele etice
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale, epidemiologice și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practica medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.
2.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor probleme de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comuncate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.
3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3. Competențe
Competențe profesionale1. Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.
2.Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.
3.Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.
4.Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice tip informații obținute în cadrul activității profesionale.
5.Gestionarea conflictelor de interese.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 9. Comunicarea în sănătate (2 săptămâni)
Nr. ore didactice = 20
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore practică = 10 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare. Noile tehnologii de comunicare (rețele media, rețele de Internet, Video-conferințe,Telefonconferințe)
2.Comunicarea riscului2.1. Cadru de definiție, scop și obiective2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)
4.Comunicarea scrisă și orală4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă și comunicarea orală4.2. Bariere în comunicare4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise versus comunicarea orală5. Comunicarea în cadrul echipei5.1. Caracteristici ale muncii în echipă5.2. Roluri în echipă5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv6. Infodemiologie și gestionarea infodemiei
Tematica de pregătire practică1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)
4.Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.
6.Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării8. Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;
10.Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistența primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).
11.Aflarea originii și a căilor de răspândire a dezinformării pe platformele de comunicare socială, în colaborare cu experți în comunicare și cu specialiști în știința datelor.
12.Identificarea modelele de dezinformare folosite pe diverse platforme care ar putea crește riscul de răspândire a cazurilor de boli infecțioase în anumite zone, populații și medii (de exemplu, reticența față de testare, reticența față de vaccinare, opoziția față de recomandările de sănătate publică în momentul apariției unui focar).
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: comunicarea eficientă în sănătate publică; comunicarea riscului, elementele unei comunicări eficiente a riscurilor, principii în comunicarea riscurilor, comunicarea scrisă, comunicarea orală, tehnologii de comunicare2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: comunicarea în vederea rezolvării unor probleme în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.
3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică
3.Competențe
Competențe profesionale1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.
2.Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.
3.Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.
4.Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.
5.Redactarea unui comunicat de presă.
6.Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc.
7.Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.
8.Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.
9.Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).
10.Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.)
11.Măsurarea și cuantificarea gradul de penetrare a infodemiei într-o populație și evaluarea abordărilor de urmat pentru a interveni în acest sens
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 10. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)
Nr. ore didactice = 180
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 140 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Noțiuni generale:
1.Agenții etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
2.Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazdă; dinamica procesului infecțios.
3.Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
4.Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.
5.Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.
7.Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
8.Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.
9.Terapia cu antibiotice, chimioterapeutice și antifungice: utilizarea rațională a acestora în terapie și/sau prevenție; rezistența microbiană la antibiotice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.
Partea specială:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:
1.Boli determinate de virusuri: gripa, infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;
2.Boli determinate de chlamydii: psittacoza.
3.Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra Q.4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, colita cu Clostridoides difficile, toxiinfecții alimentare, botulism, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos,5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.
6.Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza.
7.Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.
8.Boli determinate de helminți:, trichineloza, echinococoza.
9.Boli determinate de microorganisme multi drog rezistente: Infecții Asociate Asistenței Medicale, sepsis, infecția la imunodeprimați.
10.Boli infecțioase prin bioterorism
Tematica de pregătire practică1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).
4.Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
5.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
6.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
7.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
8.Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.
9.Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.
10.Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.
2.Să recunoască rapid afecțiunile cu potențial de gravitate și de transmitere la contacți3. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.
4.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
3.Competențe
Competențe profesionale1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.
2.Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.
3.Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.
4.Comunicare eficientă cu echipa de laborator.
5.Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice5. Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.
6.Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL IV
Modul 11. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (5 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Cadrul conceptual privind promovarea sănătății și educație pentru sănătate1.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Politici și documente internaționale privind promovarea sănătății1.2. Niveluri de prevenție și tipuri de strategii preventive.
1.3.Responsabilități și instrumente pentru prevenirea bolilor neinfecțioase.
1.4.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
1.5.Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață. Politici și strategii internaționale.
1.6.Elemente de marketing social.
1.7.Alfabetizarea în sănătate.
2.Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase.
2.1.Tranziția epidemiologică și povara globală a bolilor neinfecțioase. Implicațiile globalizării.
2.2.Bolile netransmisibile: caracteristici generale clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitate și evaluarea riscului.
2.3.Tendințe de morbiditate și de mortalitate în principalele boli netransmisibile la nivel global (OMS), UE și național.
2.4.Epidemiologia bolilor circulatorii (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale)
2.5.Epidemiologia tumorilor2.6. Epidemiologia bolilor respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic)
2.7.Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)
2.8.Epidemiologia bolilor psihice2.9. Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.
2.10.Alte boli neinfecțioase - problema de sănătate publică: bolile digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice); boala renală cronică; boli genetice/boli rare2.11. Aspecte de sănătate orală3. Epidemiologia factorilor de risc de bază pentru bolile neinfecțioase, inclusiv mediul fizic și social, stilul de viață, alimentația, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri și de diverse substanțe halucinogene, stresul, violența)
4.Surse de date pentru bolile neinfecțioase.
4.1.Sistemul informațional curent - rol, instituții, tipuri de raportări și tipuri de indicatori4.2. Registrele de boli - roluri, cerințe și particularități, cadru legislativ, importanța pentru politicile de sănătate5. Screening-ul pentru depistarea bolilor neinfecțioase: cadru conceptual, principii, tipuri de screening, organizare și evaluare, politici și recomandări privind programele de screening populațional, programe de screening în România6. Populații la risc6.1. Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea.
6.2.Inegalitățile în sănătate. Implicații pentru dezvoltarea durabilă.
6.3.Abordarea sănătății pe parcursul vieții.
6.4.Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.
6.5.Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei. Educația sexuală.
6.6.Problematica medico-socială a populației vârstnice.
6.7.Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc.
7.Studii de caz pentru managementul bolilor cronice la nivelul comunităților7.1. Cardiologie
Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc). Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional
7.2.Oncologie
Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)
Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor2. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind problematica grupurilor vulnerabile3. Să fie capabil să realizeze activitățile practice privind evaluarea tendințelor de evoluție a bolilor neinfecțioase a nivel populaționale, proiectarea, implementarea și evaluarea de strategii preventive adecvate nevoilor de sănătate ale unor subpopulații specifice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
3.Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale2. Proiectarea, organizarea, implementarea și evaluarea de programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și de dispensarizare pentru boli neinfecțioase specifice, cu accent pe programe de screening populațional pentru boli neinfecțioase specifice.
3.Proiectarea și implementarea de studii pentru evaluarea de cunoștințe, atitudini și deprinderi la nivelul unei populații4. Proiectarea de intervenții preventive privind stilul de viață la nivelul comunităților.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de idei.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 12. Epidemiologie practică de intervenție (7 luni)
Nr. ore didactice = 220 ore
Nr. ore curs = 0
Nr. ore practică = 220 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire practică (7 luni: DSP - 3,5 luni; INSP - 3,5 luni)
1.Investigația epidemiologică: tehnică, utilizare, interpretarea fișelor de investigație epidemiologică2. Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (focar de boală transmisibilă)
3.Supravegherea epidemiologică: principii teoretice, elaborare, implementare, evaluare sistem de supraveghere (de diverse tipuri, pentru diferite boli transmisibile și în contexte diferite)
4.Supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase5. Programul Național de Vaccinare: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea cost-eficienței, supravegherea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice7. Aspecte legislative ce reglementează activitatea de prevenire și control al bolilor transmisibile8. Evaluarea de risc în boala transmisibilă (în condițiile unui aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale- ex. Inundații, cutremure)
9.Supravegherea sindromică în dezastre naturale și sociale
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:
1.Să pună în practică aspectele teoretice referitoare la supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile2. Să pună în practică aspecte teoretice referitoare la supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase3. Să cunoască structura unui program național de vaccinare și modul de păstrare a vaccinurilor4. Să evalueze riscul de boală transmisibilă și să elaboreze planurilor de control, inclusiv în situații de criză/dezastre5. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
3.Competențe
Competențe profesionale1. Supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile la nivel județean, regional/național2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice diferite3. Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional4. Culegerea, prelucrarea și analiza datelor de supraveghere5. Elaborarea unui program de vaccinare6. Organizarea unui plan de supraveghere epidemiologică în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)
7.Elaborarea unui plan de măsuri epidemiologice în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, și de a dezvolta ideile în planuri de acțiune2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale cât și cu documentarea din legislația specifică aflată în vigoare, la recomandarea disciplinelor participante, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
Bibliografie minimală1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978- 966-382-198-6.2. Benea EO, Gavriliu LC, Popescu C, Popescu GA. Ghidul Angelescu, Terapia antimicrobiană. Ed. Houston, 20193. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.4. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf5. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 20166. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.7. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei, Ediția a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2003.8. Buiuc D, Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ed. Medicală, ed.
20089.Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.10. Ciufecu ES. Virusologie medicală. Ed. Medicală, 200311. Ceaușu E (sub red.). Tratat de boli infecțioase. Ed. Medicală; vol. I. 2018; vol. II.
202012.Centers for Disease Control and Prevention. Epidemiology and Prevention of Vaccine- Preventable Diseases. Hall E., Wodi A.P., Hamborsky J., et al., eds. 14th ed. Washington, D.C. Public Health Foundation, 2021. https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html13. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. https://insp.gov.ro/centrul-național-de-supraveghere-si- control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/14. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.15. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete- online.com/content/3/1/1616. Drugan R, Achimaș A, Țigan Șt. Biostatistică. Ed. SRIMA, 200517. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists - A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.18. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU-public- health-epidemiologists.pdf19. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Core competencies in applied infectious disease epidemiology in Europe. 8 Apr 2022. Available online: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/core-competencies-applied-infectious- disease-epidemiology-europe.
20.Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm21. Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-522. Goering RV; Mims CA; Dockrell HD; Zuckerman MA; Chiodini PL. Mims' medical microbiology and immunology. Elsevier, 201923. Gordis L. Epidemiology, 5th edition.
2014.Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/24. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.25. Heymann DL. Control of communicable diseases - manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-526. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.27. Hristea Adriana. Medicina de voiaj (sub redacția). Editura Medicală, 202128. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2004.29. Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS);
2016.Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines-2016/WEB-CI0MS- EthicalGuidelines.pdf30. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.31. Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor Francis Group Publ., USA, 2005.32. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.33. Jarvis WR. Hospital Infections. Seventh edition. Wolters Kluwer, 202334. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.35. Kasper DL, Fauci AS (sub red.) Harrison Boli Infecțioase. Ed. ALL;
202036.Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel's Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:
https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive-medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/
37.Kuh D. Life course approach to chronic disease epidemiology. Oxford Univ. Press.
200438.Kunha CB, Kunha BA. Antibiotic essentials. Jaypee Med. Publ.
202039.La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.40. Lautenbach E, PN, Malani, Woeltje KF, Han JH, Shuman EK, Marschall J: Practical Healthcare epidemiology. Cambridge Univ. Press. ed. 4. 201841. Lupu I, Zanc I. Sociologie medicală. Ed. Polirom, 199942. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 9th Edition, 2019.43. Mincă DG. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;
44.Minca DG, Furtunescu FL. Managementul serviciilor de sănătate - abordare prin proiecte, Ediția a II a revizuită și completată. Editura Universitară "Carol Davila", București 2010.45. Moldoveanu AM. Igiena, Editura Universitară "Carol Davila", București 201846. Nelson DK, Williams CM. Infectious diseases epidemiology (Theory and Practice) Ed. Jones Bartlett; ed.2. 202047. Nkuchia M, M'ikanatha NM, Lynfield R, van Beneden CA, de Valk H. Infectious disease surveillance. Ed. Wiley-Blackwell. Publ.
201348.Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/23749. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed., 2015.50. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., 8th Edition , 2023.51. Pițigoi D. et. al., Epidemiologie - Curs și Lucrări Practice pentru studenți și medici rezidenți, Ediție revizuită și adăugită, Editura Universitară "Carol Davila", București, 2022.52. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-353. Remington NL, Brownson RC, Wegner MV. Chronic disease epidemiology (prevention and control). Ed. APHA Press. ed. 4. 201654. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 1. Ed. Univ. Carol Davila, București 2019.55. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 2. Ed. Univ. Carol Davila, București 2021.56. Țigan Șt, Achimaș A, Drugan T, Gălătuș R, Gui D. Informatică și statistică aplicate în medicină. Ed. SRIMA, 200057. Communicating risk in public health emergencies: a WHO guideline for emergency risk communication (ERC) policy and practice ISBN 978-92-4-155020-8, disponibil online https://www.who.int/publications/i/item/978924155020858. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.59. European Environment Agency (EEA). Europe's changing climate hazards - an index-based interactive EEA report, 2021, https://www.eea.europa.eu/publications/europes-changing- climate-hazards-160. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Food- and waterborne diseases and zoonoses, https://www.ecdc.europa.eu/en/food-and-waterborne-diseases-and- zoonoses61. WHO. Guidelines for drinking-water quality: Fourth edition incorporating the first and second addenda, 2022, https://www.who.int/publications/i/item/978924004506462. WHO. Water, sanitation and hygiene, WASH Strategy 2018-2025, https://www.who.int/publications/i/item/WHO-CED-PHE-WSH-18.0363. WHO, Evaluation of certain contaminants in food: eighty-third report of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, 2017, https://apps.who.int/iris/handle/10665/25489364. Comisia Nationala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF și CNCAN nr. 285/79/200265. European Food Safety Authority (EFSA). Nutrient profiling - scientific advice for EU Farm to Fork inițiative, 2022, https://www.efsa.europa.eu/en/news/nutrient-profiling-scientific- advice-eu-farm-fork-inițiative66. Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante.
67.Ordinul Ministrului Sănătății nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienților cu imunodeficiențe de diverse cauze".
68.Legislația specifică aflată în vigoare
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scop: Medicul rezident, la sfârșitul programului de pregătire, va avea cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatică și biostatistică medicală, microbiologie, igienă, boli infecțioase, bioetică și comunicare.
Obiective:
1.Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;
2.Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.
3.Va avea abilități de muncă în echipă multidisciplinară
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scop: Medicul rezident la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioase
Obiective:
1.Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologice1. Va fi capabil să elaboreze un protocol de studiu2. Va fi capabil să elaboreze, să implementeze și să evalueze un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile3. Va fi capabil să desfășoare o investigație epidemiologică a unui focar de boală transmisibilă4. Va fi capabil să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Să fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, INSP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc.)
EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
Probe de examen specific programului:
–Proba scrisă DA– Examen practic (oral) DA– Proba de abilități/manualități NU– Proba pe caseta video NU– Proba operatorie NU– Dizertație DA
Pe parcursul pregătirii în rezidențiat, medicul rezident are obligația efectuării unui studiu științific sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat, în vederea realizării lucrării de dizertație. Pentru acesta se pot utiliza date de supraveghere, rezultate ale unor investigații epidemiologice sau rezultate ale unor studii în care rezidentul este implicat.
Rezultatele acestui studiu vor fi valorificate sub forma:
● a cel puțin unei prezentări (poster sau prezentare orală) susținută de medicul rezident în cadrul unei conferințe medicale
● și a cel puțin unui articol științific indexat BDI/ISI (ca prim-autor, ultim autor sau autor corespondent)
În vederea susținerii examenului de medic specialist, se verifică și îndeplinirea celor două cerințe mai sus menționate.
TEMATICĂ PENTRU EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST EPIDEMIOLOGIEI. PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială1. Epidemiologia. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.
2.Supravegherea epidemiologică3. Investigația epidemiologică4. Legislația privind supravegherea bolilor transmisibile (la nivel național, european, Regulamentul Sanitar Internațional)
5.Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor6. Metodologia studiilor epidemiologice7. Prevenția (primordială, primară, secundară, terțiară)
8.Screening-ul9. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor10. Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională)
11.Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase.
1.Infecții virale respiratorii acute2. Infecțiile cu coronavirusuri: SARS, MERS, SARS-CoV-23. Gripa4. Rujeola5. Rubeola6. Varicela7. Parotidita epidemică8. Mononucleoza infecțioasă9. Scarlatina10. Difteria11. Tusea convulsivă.
12.Boala meningococică13. Legioneloze14. Salmoneloze15. Dizenteria bacteriană16. Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni17. Toxiinfecții alimentare18. Boala diareică acută infecțioasă19. Hepatite virale (transmitere predominant enterală)
20.Poliomielita21. Gastroenterita virală cu rotavirus22. Toxoplasmoza23. Trichineloza24. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)
25.Infecția HIV/SIDA26. Antrax27. Tularemia28. Rabia29. Leptospiroze30. Malaria31. Boala Lyme32. Infecția cu virusul West Nile33. Tetanos34. Botulism35. Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologii
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.
2.Eșantionarea în studiile epidemiologice.
3.Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.
4.Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.
5.Întocmirea fișei de investigație epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).
6.Metodologia efectuării investigație epidemiologice (preliminare, retrospective).
7.Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități, etc.).
8.Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practica epidemiologică.
9.Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).
10.Imunoprevenția activă: generalități referitoare la vaccinuri (indicații, contraindicații, tehnica administrării, reacții adverse postvaccinare indezirabile).
11.Principiile, obiectivele și structura Calendarului de Vaccinare din România.
12.Principiile, obiectivele și structura Programului Național de Vaccinare din România. Recomandări de vaccinare a grupurilor la risc (imunosupresii, boli cronice, personal medical).
13.Vaccinarea și chimioprevenția în contextul călătoriilor internaționale.
14.Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.
15.Imunoprevenția pasivă - imunoglobuline: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.
16.Imunoprevenția pasivă - seruri: date generale, indicații și limitele utilizării17. Chimioprevenția și antibioticoprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socio-economice18. Decontaminarea: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.
19.Sterilizarea: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.
20.Managementul deșeurilor rezultate din activități medicale.
21.Precauții standard și specifice.
22.Expunerea accidentală la produse biologice.
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială1. Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial.
2.Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător.
3.Măsuri de prevenire și control într-un focar de boală diareică acută.
4.Măsuri de prevenire și control într-un focar de toxiinfecție alimentară.
5.Măsuri de prevenire și control într-un focar de scarlatină.
6.Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.7. Măsuri de prevenire și control într-un focar de meningită meningococică.
8.Măsuri de prevenție și control în focarul de tuse convulsivă.
9.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a paraliziei acute flasce (PAF) și a mediului.
10.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 sau alte infecții cu potențial pandemic.
11.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică activă a gripei.
12.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant enterală.
13.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant parenterală.
14.Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul SARS-CoV-2.15. Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul gripal.
16.Măsuri de prevenire și control a infecției HIV/SIDA.
17.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu Clostridoides difficile.
18.Elaborarea unui sistem de supraveghere, prevenire și control a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale.
19.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică în condițiile unui aflux crescut de migranți.
20.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unui aflux crescut de migranți.
21.Evaluarea riscului de boală transmisibilă în contexte epidemiologice diferite (aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale și sociale)
22.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul organizării unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale23. Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unor dezastre naturale și sociale.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE1.1. Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist - standard profesional)
a)Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.
b)Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.
c)Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzuted) Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientăe) Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specificef) Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologieig) Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă1.2. Observații
Etice, deonologice, profesionale– Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează– Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decidenți și persoane din comunitate– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale– Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale– Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității– Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează
1.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist– Informatică medicală și biostatistică– Bioetică– Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)
1.4.Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:
–Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate– Atestat complementar de pregătire în boli infecțioase Managementul medical al dezastrelor– Atestat complementar de pregătire în Îngrijiri paliative– Atestat complementar în Medicină aerospațială– Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici– Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitalicească
Atestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 3 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Definiția specialității:
Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio-profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.
Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări/deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale).
Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă:
● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie
● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă
● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)
● Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă
● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege
● Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)
1.Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă - 4 ani2. Organizarea programului de pregătire
| Disciplină/modul specialitate | Durata modul | Locul recomandat pentru parcurgerea modulului | Coordonatori |
|---|---|---|---|
| Anul I | |||
| Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic) | 6 luni | Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM | Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari |
| Medicină internă | 6 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari medicină internă |
| Anul II | |||
| Neurologie | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari neurologie |
| Psihiatrie | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari psihiatrie |
| Medicină fizică și recuperare medicală | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Anul III | |||
| Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă | 12 luni | INEMRCM | Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari |
| Anul IV | |||
| Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă) | 6 luni | Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă | Medici primari expertiza medical a capacității de muncă |
| Diabetologie și boli de nutriție | 2,5 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Medicina muncii | 1 lună | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Oncologie | 2 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Etică medicală | 2 săptămâni | ||
| Total ore pregătire teoretică | |||
| Total ore pregătire practică | |||
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3.Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat
Anul I
● Modul 1. Explorări funcționale și imagistică medicală 6 luni
● Modul 2. Medicină internă 6 luni
Anul II
● Modul 3. Neurologie 4 luni
● Modul 4. Psihiatrie 4 luni
● Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare 4 luni
Anul III
● Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni
Anul IV
● Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni
● Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni
● Modul 9. Medicina muncii 1 lună
● Modul 10. Oncologie 2 luni
● Modul 11. Bioetică 2 săptămâni
Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
Tematică adaptată obiectivelor specifice1. Electrocardiografie - efectuare, interpretare2. Testele de efort - tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă3. Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț4. Ecocardiografie5. Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) - efectuare, interpretare6. Examen radiologic toraco-pulmonar clasic7. Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)
8.Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală)
9.Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie)
10.Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic11. Explorarea aparatului locomotor - testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)
10.Electroencefalografia - noțiuni privind interpretarea de rutină11. Examenul oftalmologic: acuități vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi12. Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare13. Audiogramei și a probelor vestibulare14. Examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii
a)adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;
b)servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități;
c)intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;
44.Practica integrării sau reinserției socio-profesionale:
–catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
–indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;
–orientare, reorientare și îndrumare profesională;
–organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;
–relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
45.Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM2. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă4. Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare) în funcție de specificul cazului5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei6. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă - stabilirea corecției ergonomice7. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale)
8.Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat9. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).
10.Întocmirea unui program individual de recuperare.
11.Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete socialea) obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;
b)surse de informare;
c)posibilități de realizare;
d)investigația prin corespondență;
e)ancheta socială de teren.
12.Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului).
13.Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.
14.Intervenția activă în soluționarea cazurilor.
15.Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.
Rezultate așteptate.
1.În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice - orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.
2.În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate - medico-psiho-sociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională.
Modul 7, anul IV: EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)
Nr. ore curs: 0
Nr. ore practică: 240
Baremul de activități practice1. Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate;
2.Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate;
3.Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate;
4.Expertiza medicală a capacității de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea documentelor medicale, verificarea parcurgerii programului de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacității de muncă - stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale;
5.Revizuirea medicală la cerere;
6.Expertiza medicală a capacității de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală;
7.Expertiza medicală a capacității de muncă în cazul pensiilor comunitare; completarea formularului E213;
8.Expertiza medicală a capacității de muncă pentru prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
9.Expertiza medicală a capacității de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislația aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacității de muncă;
10.Programul de recuperare pentru tratament balnear și de recuperare medicală-condiții de avizare.
19.02.2020Curriculumul de pregătire în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂDEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:
–să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;
–să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;
–să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;
–să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.
–Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:
–Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;
–Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);
–Activitate de farmacoeconomie;
–Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);
–Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;
–Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.
–Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:
–Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;
–Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;
–Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;
–Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM) (drugs therapy problems - DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);
–Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);
–Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice/Anul I
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni
● Laborator clinic: 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni
● Patologie generală: 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni
Stagiile teoretice/Anul II
● Biochimie medicală: 1 lună
● Toxicologia medicamentului: 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie): 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni
● Patologie clinică II: 2 luni
● Farmacoepidemiologie: 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună
● Farmacoeconomie: ½ lună
Stagiile practice/Anul I, II
● Farmacie de spital (3 luni)
● Secții clinice de diverse specialități (16 luni)
● Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice/Anul III
● Comunicarea cu pacientul: 2 luni
● Bioetică: ½ lună
● Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/Anul III
● Farmacie de comunitate (3 luni),
● Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),
● Farmacie de spital (4 luni).
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurată în afara facultății, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
CONȚINUTUL STAGIILORA. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂANUL IStagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate)
(2 luni)
Obiective:
Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):
1.Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.
2.Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.
3.Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.
4.Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.
5.Supravegherea terapeutică comună și particulară.
6.Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.
7.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.
8.Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.
9.Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.
10.Consilierea medicației OTC.
11.Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.
12.Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
13.Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.
Tematica (20 ore):
1.Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.
2.Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.
3.Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.
4.Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:
1.Sistemul nervos central.
2.Sistemul nervos somatic.
3.Sistemul nervos vegetativ.
4.Aparatul respirator.
5.Aparatul cardiovascular.
6.Aparatul renal.
7.Aparatul digestiv.
8.Sângele și sistemul hematopoetic.
9.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):
1.Probleme de etiologie generală.
2.Probleme de patogenie generală.
3.Patologia genetică.
4.Patologia microbiană.
5.Patologia virotică.
6.Patologia parazitară.
7.Patologia metabolică.
8.Patologia imunitară.
9.Patologia endocrină.
10.Expunere de cazuri.
11.Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:
1.Durere.
2.Inflamație, boli reumatice și boli alergice.
3.Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).
4.Dezechilibre hidroelectrolitice, acido-bazice și nutritive.
5.Dereglări ale sistemului endocrin.
6.Hipovitaminoze.
7.Boli ale sistemului imunitar.
8.Boli neoplazice.
9.Patologie virală.
10.Boli infecțioase și parazitare.
11.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL IIStagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):
1.Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.
2.Biochimia stresului oxidativ.
3.Biochimia inflamației.
4.Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.
5.Enzimopatii.
6.Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.
Tematica (20 ore):
1.Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.
2.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.
3.Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.
4.Antidoturi și terapii specifice.
5.Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).
6.Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.
7.Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.
Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE (1 lună)
Obiective:
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.
Tematica (20 ore):
1.Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.
2.Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.
3.Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.
4.Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.
5.Principii deontologice în cercetarea clinică.
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.
2.Planificarea studiilor clinice.
3.Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.
4.Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.
5.Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.
6.Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.
7.Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic.
8.Regresia și corelația în analiza datelor.
9.Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.
10.Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
11.Validarea datelor experimentale și controlul calității.
12.Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.
Tematica (20 ore):
1.Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.
2.Bioetica studiului pe subiecți umani.
3.Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.
4.Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.
5.Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)
6.Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.
7.Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie.
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate farmaceutică, biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.
2.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
3.Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.
4.Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.
5.Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.
6.Biodisponibilitatea medicației parenterale.
7.Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.
8.Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.
9.Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.
10.Elemente de farmacocinetică fiziologică.
11.Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.
12.Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):
1.Bolile respiratorii.
2.Bolile digestive.
3.Bolile cardiovasculare.
4.Bolile renale.
5.Bolile sângelui.
6.Bolile reumatice.
7.Bolile genitale.
8.Bolile sistemului nervos.
9.Bolile psihice.
10.Bolile endocrine.
11.Bolile metabolice.
12.Boli de piele.
13.Boli neoplazice.
14.Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.
15.Interpretarea foilor de observație.
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.
2.Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.
3.Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.
4.Farmacovigilență.
5.Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.
Tematica (20 ore):
1.Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.
2.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.
3.Regimul legal al medicamentului.
4.Regimul legal al pacientului.
5.Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.
6.Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.
7.Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.
8.Etica și deontologia în activitatea profesională.
Stagiul FARMACOECONOMIE (½ luni)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica (10 ore):
1.Principiile farmacoeconomiei.
2.Metode farmacoeconomice.
3.Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic - pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
3.Relația medic - pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
1.Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
ANUL IIIStagiul de COMUNICARE (2 luni)
Obiective:
Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
Tematica (20 ore):
1.Definiția, obiectivele și principiile comunicării.
2.Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
3.Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.
4.Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.
5.Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)
Obiective:
Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.
Tematica (150 ore):
1.Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.
2.Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.
3.Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.
4.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).
5.Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.
6.Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
Stagiile practice/Anul I și II
Obiective:
Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate
I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE
(3 + 3 luni)
Baremul activităților practice:
1.Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.
2.Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.
3.Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.
4.Activitate de asistență farmaceutică.
5.Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.
II. Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI
(16 luni)
Baremul activităților practice:
1.Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.
2.Protocoale terapeutice.
3.Istoricul medicamentos al pacientului.
4.Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.
5.Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.
6.Informarea personalului medical.
7.Consilierea pacientului.
8.Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.
9.Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.
10.Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.
11.Activitate de farmacovigilență.
Practica de farmacie clinică/Anul III
Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere - (4 luni)Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.
Baremul activităților practice:
1.Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.
2.Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la +4 gr. C, la rece, sub -15 gr. C. etc.).
3.Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.
4.Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament - medicament și medicament - materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).
5.Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.
6.Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat, etc.).
7.Interpretarea analizelor de laborator clinic.
8.Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.
9.Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).
10.Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).
11.Supravegherea și optimizarea complianței.
12.Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.
13.Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.
14.Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.
15.Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.
16.Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
Dispoziții finale:
–Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție)– Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.– Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.– Notele pentru probele practice vor fi acordate de către: farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
FARMACIE CLINICĂ
3 ANI
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate (1.1) 2 luni
● Laborator clinic (1.2) 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I (1.3) 3 luni
● Patologie generală (1.4) 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a (1.5) 3 luni
● Biochimie medicală (1.6) 1 lună
● Toxicologia medicamentului (1.7) 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale (1.8) 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată (1.9) 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie) (1.10) 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică (1.11) 2 luni
● Patologie clinică II (1.12) 2 luni
● Farmacoepidemiologie (1.13) 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională (1.14) 1 lună
● Farmacoeconomie (1.15) ½ lună
● Bioetică (1.16) ½ lună
● Comunicarea cu pacientul (1.17) 2 luni
● Farmacie clinică (1.18) 9 luni
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
| STAGIUL | 1.1___1.5; 1.6 | 1.6______1.15; 1.16 | 1.17; 1.18 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ1.1. DEFINIȚIE:
Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2.Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni1.3.8. Bioetica: ½ lună1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.
1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
1.Farmacodinamie generală.
2.Farmacocinetică generală.
3.Farmacotoxicologie generală.
4.Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.
5.Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.
6.Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.
7.Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.
8.Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.
9.Anestezice generale.
10.Anestezice locale.
11.Hipnotice și sedative.
12.Medicația bolilor psihice.
13.Medicația tulburărilor extrapiramidale.
14.Medicația anticonvulsivantă.
15.Analgetice opioide și antagoniștii lor.
16.Toxicomania și toxicodependența.
17.Influențarea farmacologică a reglării hormonale.
18.Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.
19.Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.
20.Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora.
21.Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.
22.Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.
23.Influențarea farmacologică a reglării tisulare.
24.Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.
25.Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.
26.Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.
27.Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.
28.Antiastmatice.
29.Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.
30.Medicația insuficienței cardiace.
31.Antianginoase.
32.Medicația aritmiilor.
33.Antihipertensive.
34.Medicația dislipidemiilor.
35.Antiulceroase.
36.Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.
37.Influențarea farmacologică a motilității uterine.
38.Chemoterapia bolilor bacteriene.
39.Chemoterapia bolilor parazitare.
40.Chemoterapia bolilor virale.
41.Chemoterapia anticanceroasă.
42.Imunosupresia farmacologică.
43.Influențarea farmacologică a hematopoiezei.
44.Influențarea farmacologică a hemostazei.
45.Vitaminele.
1.4.1.2.Baremul activităților practice1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie:
32.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică:
13.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie:
34.Prelucrarea datelor și analiza statistică:
75.Redactarea și publicarea de articole științifice:
26.Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate:
77.Seminar final.
1.4.2.STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.
2.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.
3.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.
4.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.
5.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.
6.Aspecte politice ale produselor medicamentoase.
7.Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase.
8.Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.
9.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.
10.Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.
11.Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.
12.Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.
13.Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.
14.Evaluarea calității produselor medicamentoase.
15.Regulile de bună practică în studiul clinic.
16.Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.
17.Inspecțiile GCP.
18.Regulile de bună practică de laborator.
19.Inspecția GLP.
20.Regulile de bună practică de fabricație.
21.Inspecția GMP.
22.Farmacovigilența.
23.Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.
24.Reclamații privind medicamentele.
25.Reacții adverse la medicamente.
26.Neconformități ale medicamentelor.
27.Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.
28.Retragerea și distrugerea medicamentelor.
29.Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.
30.Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.
32.Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.
33.Importul și exportul medicamentelor.
34.Stabilirea prețurilor medicamentelor.
35.Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
36.Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
1.4.2.2.Baremul activităților practice1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață:
102.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață:
33.Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață:
34.Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață:
35.Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață:
36.Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață:
37.Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România:
48.Evaluarea de materiale publicitare:
59.Participarea la inspecții GMP:
210.Participarea la inspecții GCP:
411.Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție:
31.4.3.STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Astmul bronșic.
3.Cancerul bronhopulmonar.
4.Pleureziile.
5.Tuberculoza pulmonară.
6.Tulburări de ritm și de conducere.
7.Angina pectorală și infarctul miocardic.
8.Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.
9.Hipertensiunea arterială.
10.Vasculitele.
11.Boli trombotice vasculare.
12.Resuscitarea cardio-respiratorie.
13.Boli de colagen.
14.Ulcerul gastric și duodenal.
15.Cancerul gastric și colonic.
16.Sindromul de malabsorbție.
17.Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.
18.Encefalopatia portală.
19.Pancreatita acută.
20.Sindroame diareice.
21.Nefrite acute și cronice.
22.Insuficiența renală acută și cronică.
23.Sindromul nefrotic.
24.Diabetul zaharat.
1.4.3.2.Baremul activităților practice1. Flebotomie:
12.Toracocenteza:
23.Paracenteza:
24.Aplicarea unei sonde naso-gastrice:
25.Interpretarea ECG:
506.Interpretare radiografii și tomografii computerizate:
207.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
9.Seminar final.
1.4.4.STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Medicația utilizată în anestezia generală.
2.Medicația anesteziei rahidiene.
3.Anestezice locale.
4.Principii de tratament ale șocului hemoragic.
5.Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică.
6.Hipertermia.
7.Hipotermia.
8.Tratamentul durerii.
9.Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).
10.Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.
11.Terapia farmacologică a șocului cardiogen.
12.Terapia farmacologică a șocului septic.
13.Principii de tratament ale șocului anafilactic.
14.Tratamentul stărilor comatoase.
15.Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.
16.Terapia edemului pulmonar.
17.Principiile terapiei cu sânge și componente.
18.Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.
19.Terapia insuficienței respiratorii.
20.Insuficiența renală acută.
21.Terapia pancreatitei acute.
22.Hepatita acută toxică indusă de medicamente.
1.4.4.2.Baremul activităților practice1. Puncție lombară:
22.Instalarea unui cateter venos:
23.Instalarea unei perfuzii:
304.Intubație traheală:
105.Electroșoc de resuscitare cardiacă:
56.Monitorizarea bolnavului critic.
7.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
9.Seminar final.
1.4.5.STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Epidemiologia intoxicațiilor acute.
2.Caracteristici cantitative ale toxicității acute.
3.Clasificarea substanțelor toxice.
4.Toxicocinetică generală.
5.Toxicodinamie generală.
6.Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.
7.Decontaminarea intoxicatului.
8.Evaluarea completă a intoxicatului acut.
9.Antidotismul în intoxicațiile acute.
10.Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.
11.Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.
12.Intoxicații acute medicamentoase.
13.Intoxicații acute cu droguri de abuz.
14.Principii de tratament ale dependenței.
1.4.5.2.Baremul activităților practice1. Decontaminarea externă a unui intoxicat:
52.Spălătura gastrică:
33.Evaluarea unui intoxicat acut:
104.Completarea de fișe de informare toxicologică:
105.Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație:
56.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
7.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
8.Seminar final.
1.4.6.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic - pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic - pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
3.Relația medic - pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
1.4.6.2.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Farmacologie Clinică Generală (150 ore)
1.Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.
2.Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.
3.Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.
4.Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).
5.Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.
6.Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.
7.Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.
8.Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.
9.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).
10.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive - denutriție - deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).
11.Prescrierea rațională a medicamentului - prezentare generală. Medicamente esențiale.
12.Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.
13.Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.
14.Definirea problemei pacientului.
15.Precizarea obiectivului terapeutic.
16.Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.
17.Scrierea prescripției.
18.Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.
19.Monitorizarea (oprirea) tratamentului.
20.Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.
21.Diagnosticul farmacologic - un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.
22.Polipragmazie. Automedicație.
23.Noțiuni de Farmacoepidemiologie.
24.Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.
25.Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.
26.Informațiile "de firmă" și procesarea lor critică.
27.Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.
28.Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.
29.Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.
30.Studii de fază I, II, III, IV.
31.Bioechivalența.
32.Normele GMP, GLP.
33.Interpretarea statistică a datelor.
34.Noțiuni de legislație a medicamentului.
35.Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).
36.Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.
37.Farmacovigilența.
Farmacologie Clinică Specială (50 ore)
38.Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:
–sistemului nervos central– sistemului nervos periferic– aparatului cardiovascular– aparatului respirator– aparatului digestiv– aparatului urogenital– sistemului endocrin– sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice39. Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.
40.Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.
41.Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare.
42.Medicamentele orfane.
1.4.7.2.Baremul activităților practice1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență:
12.Participare la studii de fază II sau III:
13.Efectuare studii farmacoeconomice:
14.Seminar final.
FARMACOLOGIE CLINICĂ
4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.1) 12 LUNI
● STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE (I.2) 3 LUNI
● STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 LUNI
● STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.4) 6 LUNI
● STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ (I.5) 6 LUNI
● STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC. MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS (I.6) 3 LUNI
● BIOETICĂ (I.7) ½ LUNĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE
Curricula de rezidențiat
Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE
Conținutul specializării: funcționarea normală, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar (ficat, veziculă biliară, căi biliare și pancreas). Ariile adiționale includ nutriția și deficiențele nutriționale, oncologia digestivă, prevenirea și screeningul bolilor digestive - îndeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice.
Este o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, îndemânare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implică
Specializarea are ca scop dobândirea de cunoștințe, îndemânare și comportament conform standardelor europene, astfel încât să fie capabil să practice autonom gastroenterologia și hepatologia fără supravizare, dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă.
Durata specializării: 5 ani. Rezidențiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire, compatibil cu standardele Europene. Se desfășoară în unitățile medico-sanitare acreditate care au în componență platoul complet de endoscopie digestivă superioară și inferioară, diagnostică și terapeutică, laborator de ecografie diagnostică și intervențională, laborator de explorări digestive funcționale.
Abilitarea în Endoscopia intervențională (nivel II), Ecoendoscopie, Hepatologie (TIPS) - transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului VI - de specializare europeană)
Obținerea specializării: prin rezidențiat și certificare prin examen desfășurat în centrele de formare acreditate care îndeplinesc condițiile menționate.
Examenul va cuprinde:
Evaluarea îndeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă (Caietul de rezidențiat-Lok-book)
Rezidentul trebuie să fi publicat cel puțin un articol într-o revistă de Gastroenterologie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul Național (sau un Congres Internațional) de gastroenterologie.
Examenul se va desfășura într-unul din centrele acreditate și va consta din:
Proba scrisă din tematica modulelor de Medicină internă și Gastroenterologie
Proba clinică 1 caz clinic din tematica de Gastroenterologie
Proba practică; executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii - eventual cu o manevră terapeutică; bemostază-polipectomie.
Structura modulelor de rezidențiat:
1.Medicină internă - 12 luni - anul I2. Urgențe- ATI - 3 luni - anul II3. Oncologie, Hematologie - 2 luni - anul II4. Ecografie abdominală-Imagistică - 4 luni - anul II din care:
–3 luni-ecografie abdominală; (1 lună ecografie intervențională)– CT, RMN - 1 lună5. Endoscopie - 4 luni - anul II-III
(îndeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizează în anii 3-5 de rezidențiat)
6.Gastroenterologie - 31 de luni - anul III, IV și V7. Chirurgie digestivă - 2 luni - anul IV8. Bioetică - 2 săptămâni - anul V
La sfârșitul modulelor de Medicina internă, Gastroenterologie I și Gastroenterologie II se va face o evaluarea a cunoștințelor teoretice.
Baremul activităților practice:I. ENDOSCOPIE
Endoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii) ........... 200
Tehnici hemostatice (sângerări non variceale și variceale) ........... 30
Colonoscopii totale ........... 200
Rectoscopii-sigmoidoscopii ........... 30
Polipectomii ........... 50
Dilatații cu balon ........... 10
PEG ........... 5
II. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ1. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast; ........... 200
Calificare (Diploma) obținută prin rezidențiat:
Medic specialist Gastroenterologie-Hepatologie cu competente în:
Endoscopie digestivă nivel I (cuprinde endoscopia diagnostică superioară și inferioară, polipectomiile și hemostaza endoscopică) și
Ecografie abdominală.
18 aprilie 2017
Prof. dr. Oliviu Pascu!Imagine
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIEANUL I - MEDICINĂ INTERNĂ1. MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni -
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică
Tematica-lecțiilor conferință: 48 ore de curs1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar)2) Astmul bronșic3) Pneumoniile4) Pleureziile5) Cancerul bronșic6) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară7) Edemul pulmonar8) Angina pectorală9) Infarctul miocardic10) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)11) Insuficiența cardiacă12) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare13) Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică14) Pielonefritele acute și cronice15) Diabetul zaharat. Complicații16) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere17) Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii18) Anemiile19) Sindroamele hemoragipare20) Poliartrita reumatoidă21) Colagenozele. Vasculite. Boli autoimune
Baremul activităților practice.
1.Examenul coprologic. Valoarea diagnostică2. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor:
3.Radiologie pulmonară - interpretare:
4.Radiologia cordului, modificări patologice: interpretare5. Ecocardiografie - interpretare:
6.Probe respiratorii interpretare7. Toracocenteza - efectuare8. Explorare renală - interpretare
Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă
ANUL II- ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE - 1 oră curs/săpt - 30 ore act. practică/săpt.
1.MODULUL DE ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1) Epidemiologia cancerelor digestive.2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3) Metode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul în oncologia digestivă4) Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive5) Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie6) Pacientul în stadiul terminal7) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile8) Leucemiile acute și cronice9) Limfoamele. B. Hodgkin10) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile
Baremul activității practice1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei2. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse3. Frotiu de sânge periferic - efectuare și interpretare4. Puncție medulară - interpretare5. Biopsie osoasă (asistare)
6.Indicațiile transplantului de măduvă - principii7. Biopsie ganglionară - tehnică, indicații
2.MODULUL DE A. T. I.
Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1) Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri2) Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3) Sindromul insuficienței multiple de organ4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică5) Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie6) Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7) Prelevarea de organe: criterii de intervenție8) Tulburările echilibrului acido-bazic9) Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică10) Nutriția parenterală11) Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă12) Encefalopatia hepatică - principii terapeutice
Baremul activității practice1. Anestezia locală - tehnică2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge3. Pulsoximetru - utilizare4. Defibrilarea și cardioversia5. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore6. Aspirația gastrică7. Puncția subclavei8. Oxigenoterapia9. Administrarea aerosolilor10. Puncționarea arterei radiale11. Tehnica anesteziei cu propofol
3.MODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luni
Tematica lecțiilor conferință: 16 ore1. Ecografia: istoric-principii de realizare2. Aparatură - tipuri de ecografe3. Ecografia abdominală4. Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal5. Examinarea pancreasului - semiologia patologiei pancreatice6. Explorarea ecografică a intestinului și vaselor7. Ecografia cu contrast-performanțe, utilizare8. Ecoendoscopia - principii tehnice-condiții de examinare9. Ecoendoscopia: performanțe, puncția ecoghidată, drenaje, stentări10. Ecografia intervențională: indicații performanțe11. Puncția hepatică ecoghidată12. Drenajul biliar extern13. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor14. CT - cu substanță de contrast-protocoale15. RMN abdominal -16. Colangio-RMN - interpretarea rezultatelor
Baremul activităților practice2. Ecografie abdominală - cunoașterea aparatelor3. Tehnica examinării4. Manevrarea transductorului5. Comunicarea cu pacientul6. Asistare - demonstrarea aspectului normal:a. Ficatb. Vezicula biliarăc. Pancreasd. Intestinee. Vase7. Examinarea cu contrast - principii8. Achiziția de imagini9. Buletinul ecografic.
10.Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare)
11.CT-abdominal, interpretarea rezultatelor:
3012.RMN-colangioRMN - interpretarea rezultatelor: 20
4.MODULUL DE ENDOSCOPIE
Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1. Istoricul endoscopiei2. Gastroscopia: indicații, contraindicații, poziționarea pacientului - raporturi anatomice3. Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie4. Stomacul normal5. Patologia endoscopică a esofagului și stomacului6. Dilatarea și stentarea stenozelor esofagiene7. Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale8. Scleroterapia și bandarea varicelor esofagiene9. Polipectomia gastrică10. Colonoscopia-tehnică, indicații, contraindicații11. Patologia endoscopică a colonului12. Polipectomia - tehnică-indicații, complicații13. Hemoragiile digestive inferioare14. Patologia ano-rectală: hemoroizi, fisuri, proceduri endoscopice de tratament
Baremul activităților practice Endoscopie I1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-1002. Consimțământul informat3. Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news)
4.Decontaminarea endoscopului-sterilizarea5. Asistare gastroscopii-colonoscopii6. Proctoscopia7. Executare parțială, sub supraveghere de gastroscopii8. Executare parțială - sub supraveghere-colonoscopii
ANUL III - GASTROENTEROLOGIE
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi
1.MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE I
Tematica lecțiilor conferință: 44 ore de curs1) Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia.2) Principii de prevenție în Gastroenterologie3) Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție4) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile5) Esofagitele. Diverticulii esofagieni6) Esofagul Barrett7) Disfagia acută8) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic9) Cancerele esofagiene10) Gastritele acute și cronice11) Helicobacter pylori12) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații13) Inhibitorii pompei de protoni14) Tumorile benigne15) Precancerozele gastrice16) Stenozele pilorice-duodenale17) Cancerul Gastric18) Hemoragia digestivă superioară19) Sindromul Mallory Weiss20) Sângerările variceale21) Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie22) Diareile acute și cronice23) Sindromul de malabsorbție24) Durerea abdominală25) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice.26) Carențe dizaharidazice27) Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal28) Infarctul intestinal. Insuficiență arterială29) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)
Baremul activităților practice: Endoscopie II9. Endoscopii digestive superioare: 130a. polipectomii gastrice: 5-10b. hemostază endoscopică la HDS variceale: 10c. hemostază endoscopică la HDS nevariceale:
1010.Colonoscopii: 100– polipectomii: 20
2.Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-103. Gastrostomă percutană: 5-104. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:
–ERCP: 30– ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 20– protezări biliare, pancreatice, drenaje endoscopice endocavitare - 10– Mucosectomii, disecții submucosale, POEM5. Paracenteza-efectuare6. Puncție biopsie hepatică percutană (inclusiv ecoghidată) - efectuare cel puțin - 57. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelorANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE - CHIRURGIE1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II - 46 SĂPTĂMÂNI
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi
Tematica lecțiilor conferință - 46 ore de curs:
1.Boala Crohn2. Colita ulcerativă3. Patologia funcțională digestivă.
4.NSAD - și tubul digestiv5. Intestinul iritabil.
6.Incontinența fecală7. Constipația8. Microbiomul intestinal9. Polipii colonici.
10.Polipozele digestive11. Cancerul colorectal12. Diverticuloza colonică13. Suferințele ano-rectale14. Pancreatitele acute15. Pancreatitele cronice16. Cancerul pancreatic17. Tumorile endocrine pancreatice18. Tumorile chistice pancreatice
2.MODULUL DE CHIRURGIE DIGESTIVĂ - 2 SĂPTĂMÂNI
Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1. Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații2. Chirurgia esofagului3. Cardio-miotomia. Procedee antireflux4. Chirurgia stomacului (ulcer, cancer, chirurgia bariatrică)
5.Chirurgia bilio-pancreatică6. Chirurgia colonului7. Infarctul intestino-mezenteric8. Patologia ano-rectală
Baremul activităților practice1. Anestezia locală - tehnică-riscuri-complicații2. Incizia abdominală3. Sutura plăgilor abdominale4. Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale5. Asistare chirurgie laparoscopică6. Tehnici chirurgicale anorectale-asistare
ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III - BIOETICĂ1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III - 46 SĂPT
Tematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs2. Sindromul icteric3. Litiaza biliară.
4.Sindromul postcolecistectomie5. Colecistitele.
6.Angiocolitele acute7. Icterele familiale8. Hepatitele medicamentoase9. Hepatitele cronice virale B,10. Hepatita virală C,11. Hepatita autoimună12. Ficatul gras.
13.Steato-hepatita non alcoolică (NASH)
14.Patologia hepatică alcool - indusă15. Cirozele hepatice.
16.Complicațiile cirozelor hepatice17. Ascita, peritonita bacteriană spontană,18. Hemoragiile variceale,19. Encefalopatia hepatică20. Sindromul hepatorenal21. Cancerul hepatic22. Cancerul căilor biliare23. Tumorile benigne ale ficatului24. Transplantul hepatic - indicații, urmărirea post transplant25. Peritonitele acute și cronice.
26.TBC peritoneal.
27.Mesangioamele28. Suferințele digestive de origine vasculară29. Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații30. Hemoragiile variceale31. TIPS32. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP)
33.Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină,34. Hemocromatoza deficitul de G4.
MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâni
Tematica cursurilor conferință: 2 ore1. Pacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi.
2.Paliația în gastroenterologie: indicații, beneficii, riscuri.
18 aprilie 2017
Președintele Comisiei de Gastroenterologie
Prof. dr. Oliviu Pascu!Imagine
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂDefiniția specialității:
| Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale; b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent, cu scopul prevenirii altor cazuri în familie. Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități. |
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 4 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 4 |
| MODULUL 1 | Genetică fundamentală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| SUBMODULE | a) Citogenetică - 5 luni; b) Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni; c) Informatică și biostatistică - 1 lună d) Bioetică - 2 săptămâni; |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
| Modulul 2 | Genetică medicală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| SUBMODULE | a) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni; b) Pediatrie - 3 luni c) Obstetrică Ginecologie - 1 lună d) Medicină internă - 2 luni. |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
| Modulul 3 | Genetică clinică, aferent altor specialități |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| SUBMODULE | a) Pediatrie - 4 luni; b) Neonatologie - 2 luni; c) Neurologie adulți - 1 lună; d) Neurologie pediatrică - 1 lună; e) Psihiatrie pediatrică - 1 lună; f) Endocrinologie - 1 lună; g) Dermatologie - 1 lună. h) Chirurgie pediatrică - 1 lună |
| Modulul 4 | Genetică clinică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
| Total ore pregătire teoretică | 800 |
| Total ore pregătire practică | 7200 |
Structura programuluiModulul 1, anul I: Genetică fundamentală - 12 luni
Submodul 1.1. Laborator de Citogenetică - 5 luni;
Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni;
Submodul 1.3. Informatică și biostatistică - 1 lună
Submodul 1.4. Bioetica - 2 săptămâni
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică.
Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.
Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.
Structura și organizarea celulară a ADN.
Cromozomii umani.
Structura și funcția genelor.
Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor;
Reglarea expresiei genelor.
Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică.
Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).
Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.
Anomaliile cromozomiale și patologia asociată
Mutațiile genice - factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii)
Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.
Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale
Dezvoltarea normală și patologică.
Clasificarea anomaliilor congenitale;
Sexualizarea normală și patologică;
Retardul mental.
Imunogenetica și imunopatologia
Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica
Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.
Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient.
Greșeli și erori în practică medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.
Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă.
Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practică medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant.
Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
2.Obiective educaționale.
Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:
–înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
–se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practică geneticii medicale;
–însușirea tehnicilor de citogenetică clasică– însușirea tehnicilor de citogenetică moleculară– însușirea tehnicilor de genetică moleculară– însușirea metodelor tehnicilor de citogenetică– însușirea metodelor statistice pentru extragerea inferențelor din datele genetice.– înțelegerea rolului metodelor statistice în dezvoltarea teoriei sau metodologiei de sprijinire a cercetării în una din cele trei domenii conexe: genetica populațiilor, genetica cantitativă, epidemiologia genetică.– Însușirea principiilor de bioetica
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Evidențierea aspectului interfazic al ADN - 20 teste FISH interfazic;
–Culturi celulare - 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă– Analiza cromozomilor umani - 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.– Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic - 5.– Analiza acizilor nucleici - 20 extracții de ADN;
–Analiza acizilor nucleici - 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR);
–Analiza acizilor nucleici - 20 teste MLPA;
–Analiza acizilor nucleici - 10 secvențieri genice.– Diagnosticul genetic molecular - interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.– Ereditatea mendeliană și analiza segregațională - întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere - 100 cazuri.– Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.– Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare.Modulul 2, anul II: Genetică medicală - 12 lunia) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni;
b)Pediatrie - 3 lunic) Obstetrică Ginecologie - 1 lunăd) Medicină internă - 2 luni;
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică.a. Submodul de Genetică medicalăPregătire teoretică
Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.
Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate.
Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic).
Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice).
Principii de tratament al bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem).
Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate.
Pregătire practică1. Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.
2.Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.
3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice.
4.Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale.
5.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale.
6.Corelații genotip-fenotip în boli monogenice.
7.Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative).
8.Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal.
9.Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul.
10.Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului.
11.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente - evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.
12.Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; fertilizarea in vitro și diagnosticul genetic preimplantator; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului.
13.Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice;
14.Screeningul familial. Depistarea heterozigoților; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardive.
15.Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic.
16.Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul "de registru". Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)
17.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.b. Submodul de Pediatrie
Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; dizabilitatea intelectuală;
Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea;
Febra la copil.
Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile
Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială
Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.
Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară
Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare;
Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X.
Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară
Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice.
c. Submodul de Obstetrică Ginecologie - 1 lună
Consultația medico-genetică preconcepțională și prenatală în obstetrică.
Metodele contemporane de investigație în obstetrică.
Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină și a datei probabile a nașterii.
Conduita gravidelor în perioada antenatală.
Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fătului.
Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale;
Stările intersexuale;
Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.
Depistarea malformațiilor fetale.
Profilaxia bolilor ereditare.
Tactica obstetricală în naștere în cazul malformațiilor fetale.
Medicamentele și sarcina. Influența asupra fătului.
Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura și profilaxia.
Factorii de risc în patologia perinatală.
Sarcina gemelară. Clasificarea. Diagnosticul. Evoluția și conduita în timpul sarcinii și nașterii.
Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere.
Moartea intrauterină a produsului de concepție. Diagnosticul. Tactica obstetricală.
Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică.
Stările de fond și precanceroase ale organelor genitale feminine.
Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia.
Sănătatea reproducerii și planificarea familială.
d. Submodulul de Medicină internă
Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale.
Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.
Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar.
Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza; maldigestia și malnutriția.
Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă.
Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.
Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.
Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.
2.Obiective educaționale.
Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:a. Submodul de Genetică medicală1. Fișa de consult genetic - 100 fișe.
2.Examenul fizic al pacientului - 100 examene.
3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice - 30 planuri.
4.Sfatul genetic - 50 cazuri.
5.Evaluarea riscului în anomaliile congenitale - 25 cazuri.
6.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale - 25 cazuri.
7.Corelații genotip-fenotip în boli monogenice - 25 cazuri.
8.Evaluarea riscului în bolile comune - 15 cazuri.
9.Predispoziția genetică în cancer - 15 cazuri.
10.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente - 5 cazuri.
11.Screeningul și diagnosticul prenatal - 15 cazuri.
12.Screeningul neonatal - 10 cazuri.
13.Screeningul familial - 5 cazuri.
14.Dileme și conflicte etice în genetica medicală - 10 probleme.
15.Registre de boli genetice.
16.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice - 10 planuri.b. Submodul de Pediatrie1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40;
2.Prezentare de cazuri - 4;
3.Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60;
4.Interpretarea EKG - 20;
5.Interpretarea ecocardiogramei - 20;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20;
7.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20;
8.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -10;
9.Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării.c. Submodulul de Obstetrică Ginecologie1. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei.
2.Interpretarea testelor screening în sarcină.
3.Înțelegerea modificările ecografice sugestive în patologia genetică.
4.Cunoașterea și interpretarea markerilor ecografici pe fiecare aparat în funcție de trimestrul de sarcină.d. Submodul de Medicină internă1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60;
2.Prezentare de cazuri - 4;
3.Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25;
4.Interpretarea EKG - 20;
5.Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5;
7.Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - câte 5 buletine pentru fiecare tehnică;
8.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică - 10;
9.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică - 5.
Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități - 12 lunia) Pediatrie - 4 lunib) Neonatologie - 2 lunic) Neurologie adulți - 1 lunăd) Neurologie pediatrică - 1 lunăe) Psihiatrie pediatrică - 1 lunăf) Endocrinologie - 1 lunăg) Dermatologie - 1 lună.
h)Chirurgie pediatrică - 1 lună
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică.
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4.
Submodul de Pediatrie - 4 luni
Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare)
Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile.
Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană.
Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină.
Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică
Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară
Bolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice.
Bolile genetice ale țesutului conjunctiv
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
Explorarea metabolismului lipidic la copil
Submodul de Neonatologie - 2 luni
Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare.
Examenul clinic al nou-născutului.
Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
Bolile cromozomiale
Bolile mitrocondriale
Tumorile congenitale.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
Submodul de Neurologie adulți - 1 lună
Examenul neurologic
Sindromul X-fragil
Boala Alzheimer
Scleroza multiplă, facomatozele
Paraplegia spastică ereditară
Submodul de Neurologie pediatrică - 1 lună
Examenul neurologic al copilului de diverse vârste
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut
Malformații ale SNC
Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
Paraliziile cerebrale infantile
Boli degenerative ale SNC
Tumori ale SNC
Afecțiuni cerebrovasculare
Convulsiile ocazionale și epilepsia
Afecțiunile nervilor cranieni
Sindromul hipoton la sugar și copil
Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil;
Submodul de Psihiatrie pediatrică - 1 lună
Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste
Etapele dezvoltării neuropsihice
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului
Deficit de atenție (ADHD) și autismul, schizofrenia
Submodul de Endocrinologie - 1 lună
Boli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice.
Submodul de Dermatologie - 1 lună
Afecțiunile părului și unghiilor.
Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
Genodermatoze
Tumorile benigne
Carcinoame
Melanom
Submodul de Chirurgie pediatrică - 1 lună
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
–piciorul strâmb congenital - deformările membrelor inferioare - patologia genunchiului - displazia luxantă de șold - anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale - torticolisul congenital - scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului - anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului
Palatoschizisul
Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
Megacolonul congenital aganglionar
Malformațiile anorectale
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
Hispospadias, criptorhidia
2.Obiective educaționale
Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie.
Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, în funcție de serviciul în care se desfășoară pregătirea, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Modulul 4, anul IV: Genetică clinică - 12 luni
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate);
Dismorfismul craniofacial
Somatometria
Semne evocatoare ale bolilor genetice
Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)
Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice)
Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.
Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice multifactoriale)
2.Obiective educaționale
Obiectiv 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:
* Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
* Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor").
* Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.
* Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.
** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu dizabilitate fizică sau intelectuală
** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectiv 1. Acumularea noțiunilor fundamentale ale geneticii umane.
Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică.
Obiectiv 3. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală.
Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se întâlnesc în serviciile de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă.
Obiectiv 5. Având în vedere complexitatea bolilor genetice și a particularităților lor (boli rare, afectare multisistemică, evoluție cronică, progresivă etc), conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, de alte specialități sau din specialitatea Genetică medicală, din țară și din alte centre internaționale de specialitate.
Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.
Obiectiv 7. Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.
Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.
Obiectiv 9. Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:
–înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
–dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;
–recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.
Obiectiv 2. Ilustrarea prin cazuri particulare a bolilor genetice
Obiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.
Obiectiv 4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
| – probă scrisă | Da |
|---|---|
| – probă de abilități/manualități | Da |
| – examen clinic | Da |
TEMATICA DE EXAMEN1. PROBA SCRISĂ1. Determinismul caracterelor; genotip și fenotip2. Genomul uman3. Structura și organizarea celulară a ADN4. Cromozomii umani5. Structura și funcția genelor6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor7. Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea8. Ereditatea monogenică9. Ereditatea poligenică și multifactorială10. Ereditatea mitocondrială11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile12. Mutațiile genetice13. Polimorfismele genetice14. Clasificarea bolilor genetice15. Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza16. Anomalii ale creșterii și dezvoltării17. Sexualizarea normală și patologică18. Dizabilitatea intelectuală19. Imunogenetica și imunopatologia20. Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica23. Genetica populațiilor24. Epidemiologie genetică25. Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici28. Somatometria29. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale30. Dismorfismul cranio-facial31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor32. Boli hematologice ereditare33. Boli genetice endocrine34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
35.Boli genetice musculare și neuromusculare36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.)
37.Boli genetice oftalmologice38. Surditatea39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator40. Fibroza chistică (mucoviscidoza)
41.Boli genetice ale aparatului cardio-vascular42. Boli genetice ale sistemului digestiv43. Boli genetice ale sistemului renourinar44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă)
46.Boli genetice osteoarticulare47. Boli genetice ale țesutului conjunctiv48. Genodermatoze49. Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale50. Bolile mitocondriale51. Sindroame plurimalformative52. Bolile comune - cu predispoziție genetică - ale adultului53. Cancere ereditare și familiale54. Farmacogenetica55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic;
56.Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică58. Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice2. PROBA PRACTICĂ
2.a. Probă de manualități1. Cariotipul și cariotiparea.
2.Testul FISH3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)
4.Genotiparea.
5.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA)
6.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)
8.Secvențierea ADN9. Tehnici de secvențiere de generație următoare10. Tehnici de analiză a metilării11. Grupele sanguine;
2.b. Probă de abilități1. Fișa de consult genetic2. Examenul fizic al pacientului3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic4. Somatometria5. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice6. Sfatul genetic7. Diagnosticul prenatal8. Screeningul prenatal9. Screeningul neonatal10. Screeningul familial11. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice
3.PROBA CLINICĂ
Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1.Cariotipul și cariotiparea.
2.Testul FISH3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)
4.Genotiparea.
5.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA)
6.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)
8.Secvențierea ADN9. Tehnici de secvențiere de generație următoare10. Tehnici de analiză a metilării11. Grupele sanguine;
12.Fișa de consult genetic13. Examenul fizic al pacientului14. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic15. Somatometria16. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice17. Formularea diagnosticului de boală genetică18. Sfatul genetic19. Diagnosticul prenatal20. Screeningul prenatal21. Screeningul neonatal22. Screeningul familial23. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Diagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză genetică
Managementul pacientului cu boli genetice în servicii de specialitate
Consilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor genetice
Educația privind evitarea bolilor genetice
2.2.Obligații– Etice, deontologice– Profesionale
Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:
2.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
2.4.Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.
Nume, prenume: Prof. Dr. Maria Puiu
PREȘEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:
Observații:
–nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– În cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4 - 6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEDefiniția specialității:
| Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. Medicina Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS - Uniunea Europeană a Medicilor specialiști și valabilă pentru toate țările din Europa) este o specialitate medicală având ca obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și terminale adresate pacienților vârstnici. Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active, necesitând o abordare holistică, globală. Bolile se pot manifesta diferit la vârstnici, sunt adesea dificil de diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social. De aceea Medicina Geriatrică depășește medicina orientată spre organ sau sistem oferind în plus terapia în cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale. Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare afecțiunile tipice întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea acestor pacienți au vârste de peste 65 de ani, dar problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai frecvente la grupa de vârstă de 80 de ani și peste - 80 |
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 | GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 240 ORE/MODUL |
| MODULUL 2 | MEDICINĂINTERNĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 100 ORE/MODUL |
| Modulul 3 | CARDIOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 100 ORE/MODUL |
| Modulul 4 | MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 5 | NEUROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 ORE/MODUL |
| Modulul 6 | PSIHIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 ORE/MODUL |
| Modulul 7 | REUMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 8 | DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 9 | ENDOCRINOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 10 | PNEUMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 50 ORE/MODUL |
| Modulul 11 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 0,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ORE/MODUL |
| Modulul 12 | NEFROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 13 | MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 30 ORE/MODUL |
| Modulul 14 | GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 18 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 340 ORE/MODUL |
| Total ore pregătire teoretică | 1.200 |
| Total ore pregătire practică | 7.180 |
Structura programuluiModulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 1440
1.Tematică.
Tematica lecțiilor conferință:
1.Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric, încadrarea în context european și internațional2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Abordarea holistică, globală a pacientului vârstnic4. Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie.
5.Specificul examinării clinice a pacientului vârstnic6. Specificul manifestării bolilor la vârstnic.
7.Polipatologia - comorbidități multiple caracteristice vârstnicilor.
8.Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici9. Servicii medicale progresive adaptate nevoilor variabile și în continuă schimbare ale pacientului vârstnic10. Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței11. Sindromul de fragilitate și identificarea vârstnicilor prefragili și fragili
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 600
1.Tematică.Tematica lecțiilor conferință:
1.Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia2. Astmul bronșic3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă - Boala Pulmonară Obstructivă Cronică4. Pleurezii5. Cancerul bronhopulmonar6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze7. Insuficiența respiratorie acută și cronică8. Ateroscleroza. Aterotromboza9. Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut10. Hipertensiunea arterială esențială și secundară11. Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică12. Boala arterială periferică13. Gastrite14. Ulcerul gastric și duodenal15. Stomacul operat16. Hepatita cronică17. Pancreatita acută și cronică18. Patologia acută a colecistului19. Ciroza hepatică20. Tulburări funcționale digestive21. Neoplazii ale tubului digestiv22. Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze23. Glomerulonefrite acute și cronice24. Nefropatii interstițiale25. Litiaza reno-urinară26. Insuficiența renală acută27. Sindromul nefrotic. Proteinuria28. Hematuria, leucocituria și bacteriuria.
29.Tumorile tractului urinar30. Echilibrul acido-bazic31. Echilibrul hidro-electrolitic32. Lupus eritematos sistemic33. Anemia feriprivă34. Anemia macrocitară35. Anemia hemolitică36. Trombocitopenia37. Leucemia limfocitară cronicăBaremul activităților practice:
1.Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine2. Paracenteza - efectuare 20 cazuri3. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretare: câte 50 buletine4. Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine5. Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică - câte 10 cazuri6. Interpretare analize hematologice2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Teste funcționale hepatice - interpretare
Paracenteza - efectuare
Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretare
Teste funcționale renale - interpretare
Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică
Analize hematologice - interpretare
Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 600
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Tulburări de ritm - inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal2. Tulburări de conducere3. Hipertensiunea arterială esențială și secundară4. Hipertensiunea pulmonară5. Trombembolismul pulmonar6. Infarctul miocardic acut7. Șocul cardiogen8. Sincopa. Moartea subită9. Miocardite și cardiomiopatii10. Pericardite11. Tumorile cardiace12. Valvulopatii13. Disecția de aortă14. Endocardite15. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare16. Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia protezaților17. Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiaceBaremul activităților practice1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri4. Test de efort - interpretare: 20 cazuri.
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate
Electrocardiograma - efectuare și interpretare
Ecocardiografia - interpretare
Explorare Holter - interpretare
Test de efort - interpretare
Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică.: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință
Principalele urgențe medicale, inclusiv diagnosticul pozitiv și diferențial la comelor.
Baremul activităților practice1. Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale2. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie3. Intubarea pacientului în urgență4. Efectuarea puncției arteriale5. Montarea sondei uretro-vezicale2. Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale3. Rezultate așteptate
Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Modulul 5, anul III: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 360
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului2. Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor3. Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstăa. Arterialeb. Microcirculația cerebralăc. Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală4. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici5. HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă6. Particularități ale AVC ischemice la vârstnicia. Etiologiceb. Clinicec. Imagisticed. Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)e. Terapeutice7. Particularități ale AVC hemoragice la vârstnicia. Hemoragia intracerebralăb. Hemoragia subarahnoidiană8. Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici9. Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologica. Boala Alzheimeri. Etiopatogenieii. Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției boliiiii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimeriv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri)v. Terapia pacienților cu boala Alzheimerb. Demențele vascularec. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnicid. Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy10. Parkinsonismul la vârstnici11. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici12. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici13. Neuroinfecțiile la vârstnici14. Procesele expansive intracraniene la vârstnici15. Alterările stării de conștiență la vârstnici16. Polineuropatii17. RadiculopatiaBaremul activităților practice1. Examenul fundului de ochi - 20 cazuri2. Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 20 cazuri4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 20 cazuri5. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală - 20 cazuri6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazuri7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 30 cazuri8. Potențiale evocate - 15 cazuri2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Examenul fundului de ochi - efectuare, interpretare2. Radiografia simplă de craniu - interpretare3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - interpretare4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - interpretare5. Electroencefalografia; interpretarea uzuală6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și perifericeModulul 6, anul III: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 360
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)– tulburările conștienței și ale somnului– tulburările pulsiunilor instinctive– tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)– tulburările tulburările concentrării atenției și orientării– tulburările de percepție (iluzii, halucinații)– tulburările de memorie– tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii– tulburările sinelui și ale imaginii de sine– tulburările voinței– tulburările activității motorii și ale comportamentului social4. Sindromologie psihiatrică– sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic– sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.– sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
5.Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)– Evaluare geronto psihiatrică– Asistentul specializat6. Principii clinice de evaluare– Abordarea pacientului vârstnic– Evaluarea pacientului psihogeriatric– Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale– Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric– Neuroimagistica pacientului vârstnic– Evaluarea neuropsihologică– Demența– Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală7. Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic– Psihoterapia– Farmacoterapia– Terapia electroconvulsivantă la vârstnic– Spitalizarea și îngrijirea paleativă– Spiritualitatea și psihogeriatria– Valențe etice în psihogeriatrie8. Tulburări Psihiatrice– Tulburări de memorie– Demența de tip Alzheimer:
–Definiție, criterii de diagnostic– Perspectiva epidemiologică– Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer– Evaluare neuropsihologică– Imagistica structurală– Imagistica funcțională– Teste electrofiziologice– Biomarkeri– Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale– Managementul medicoterapeutic al DA– Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale– Stadiul clinic moderat-ușor și moderat– Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA– Stadiul terminal– Comorbidități și abordarea lor– Managementul simptomatologiei psihiatrice:
–Instituționalizarea– Îngrijitorul și calitățile lui– Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului– Consilierea familială– Legislație– Suport comunitar– Demența Vasculară– Demența cu Corpi Lewy– Demența frontotemporală– Agitația psihomotorie și Delirul– Delirium (ideile delirante)– Depresia– Tulburarea afectivă bipolară– Suicidul– Psihozele vârstnicului– Anxietatea– Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic– Tulburări somatoforme– Tulburări de somn– Sexualitate și tulburările sexuale la vârstnic– Pacientul vârstnic cu declin intelectual9. Asistența terapeutică în psihiatrie– farmacoterapie psihotropă specifică– antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei– antidepresivele:
–triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA– moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI– timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină– anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice– hipnotice– medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin– psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv- comportamentală; sistemică familialăBaremul activităților practice
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) - 50 cazuri
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică
Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Structura și funcțiile sistemului imun2. Inflamația în bolile reumatologice3. Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie4. Artrita psoriazică5. Poliartrita reumatoidă5. Lupusul eritematos sistemic6. Dermato-polimiozita7. Boala artrozică vertebro-periferică8. Sindroame dureroase loco-regionale9. Fibromialgia10. Periartrita scaplo-humerală11. Sindroamele canalare de membru superior12. Guta și alte artrite induse de microcristale13. Artrite infecțioase14. Manifestări reumatice în alte afecțiuni15. Necroze aseptice de os și osteocondrite16. Osteoporoza și osteomalacia17. Boala Paget a osului18. Sindroame paraneoplazice musculo-scheleticeBaremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2. Examenul lichidului sinovial3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2. Examenul lichidului sinovial - interpretare3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Diabetul zaharat2. Hiperlipoproteinemiile3. Obezitatea4. Comele diabetice5. Explorări în patologia metabolicăBaremul activităților practice1. Testul oral de toleranță la glucoză2. Profil dislipidemic - interpretare: 20 buletine3. Reechilibrarea diabetului decompensat - rezolvarea a 10 cazuri4. Dietoterapia - întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Testul oral de toleranță la glucoză - efectuare, interpretare2. Profil dislipidemic - interpretare3. DietoterapiaModulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Patologia tiroidiană2. Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană3. Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală4. Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic5. Patologia hipofizară6. Patologie paratiroidiană7. Urgențe endocrineBaremul activităților practice1. Examenul clinic în endocrinopatii - 20 examinări practice2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - 20 interpretări3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare 5 buletine4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - 10 interpretări2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Examenul clinic în endocrinopatii2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - interpretare3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - interpretareModulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 300
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Abcesul pulmonar2. Bronșiectazia3. Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)
4.Patologia mediastinului5. Tuberculoza pulmonară6. Alveolite fibrozante7. Sindromul de apnee în somnBaremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare: 50 buletine2. Efectuarea și interpretarea rezultatelor spirometrice - 20 buletine3. Toracocenteza - efectuare și interpretare - 10 cazuri2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Investigații imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare2. Spirometria - efectuare, interpretare3. ToracocentezaModulul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1.TematicăTematica lecțiilor conferințăI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăBaremul activităților practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreModulul 12, anul IV: NEFROLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Semiologia aparatului urinar2. Tulburările hidrice și electrolitice3. Tulburările echilibrului acidobazic4. Bolile glomerulare5. Nefropatia diabetică6. Hipertensiunea arterială renovasculară și renoparenchimatoasă7. Infecțiile tractului urinar8. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza9. Nefropatii tubulointerstițiale10. Nefropatii vasculare12. Boala cronică de rinichi13. Insuficiența renală acută și cronicăBaremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)
2.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore3. Examen bacteriologic al urinii4. Probe funcționale glomerulare5. Probe funcționale tubulare6. Criterii medicale pentru dializă2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) - interpretare2. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore - interpretare3. Examen bacteriologic al urinii - interpretare4. Probe funcționale glomerulare - interpretare5. Probe funcționale tubulare - interpretare6. Criterii medicale pentru dializă - interpretareModulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 120
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale2. Boala artrozică vertebro-periferică3. Periartrita scapulo-humerală4. Sindroame canalare de membru superior5. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
6.Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic7. Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)
8.Obiective în profilaxia, terapia osteoarticulară postacută, cronică, recuperatorie9. Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale10. Recuperarea balnearăBaremul activităților practice1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)
2.Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)
4.Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare)
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice - interpretare2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice - interpretare4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t - interpretareModulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 340
Nr. ore practică: 2140
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5. Accidentele vasculare cerebrale6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7. Tremorul esențial8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11. Îmbătrânirea senzorială12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.
13.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)
16.Tulburările de ritm și conducere17. Insuficiența cardiacă la vârstnic18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20. Boala pulmonară obstructivă cronică21. Cordul pulmonar cronic22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.
24.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25. Pancreatita cronică26. Colecistopatia cronică27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
29.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30. Infecțiile urinare joase și înalte31. Boala cronică de rinichi la vârstnic32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
33.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)
34.Retenția acută și cronică de urină35. Incontinența urinară36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41. Osteoporoza și osteomalacia42. Boala Paget a osului43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44. Sindroamele anemice la vârstnic45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
47.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49. Menopauza50. Sindromul de îmbătrânire masculină51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52. Diabetul zaharat la vârstnic53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.
54.Sindromul de fragilitate la vârstnic55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59. Principii de recuperare la vârstnic60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61. Urgențe în geriatrieBaremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri3. Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevăzută în tematică: 100 cazuri5. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri6. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri7. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri8. Ecografia abdominală - interpretare: 50 cazuri9. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri10. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic - 100 cazuri11. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri12. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri13. Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici - 100 cazuri2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptateSCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
● Absolvenții trebuie să:
1.mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic2. ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici3. respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală4. recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți5. recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte6. comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie:
1.teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;
2.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
3.patologia asociată cu îmbătrânirea normală;
4.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;
5.principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:
1.descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv:
–durerea cronică;
–demența și delirul;
–abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual;
–căderile și tulburările de motilitate;
–tulburările auzului și vederii;
–malnutriția și sarcopenia;
–escarele;
–incontinența de urină și materii fecale.
2.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum:
–boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială);
–boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral;
–bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile;
–depresia;
–diabetul zaharat;
–tulburări ale echilibrului hidric;
–osteoporoza;
–insuficiența renală.
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:
1.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a:
–activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL);
–funcției cognitive;
–mersului și echilibrului;
–funcției auditive;
–dispoziției;
–nutriției;
–funcției vizuale.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte:
1.efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
2.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
3.practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
4.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
5.integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:
1.defini conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);
2.defini conceptul de fragilitate la vârstnici;
3.defini evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;
4.interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;
5.recunoaște rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic;
6.recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic, inclusiv:
1.luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;
2.concepte etice ca bază a deciziilor medicale, precum conceptul celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;
3.aspecte etice și legale specifice țării privind:
–nutriția artificială și hrănirea artificială;
–decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;
–întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;
–eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele).
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:
1.descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;
2.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:
1.asistența primară și comunitară;
2.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;
3.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;
4.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;
5.îngrijirea paleativă și terminală.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale:
1.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;
2.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);
3.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");
4.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;
5.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;
6.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Rezultatele așteptate sunt reprezentate de îndeplinirea Scopului și Obiectivelor Educaționale. În acest context:
● Absolvenții vor fi capabili să:
1.mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic;
2.ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici;
3.respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală;
4.recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți;
5.recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte;
6.comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie:
1.teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;
2.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
3.patologia asociată cu îmbătrânirea normală;
4.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;
5.principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
● Absolvenții vor fi capabili de a:
1.descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: durerea cronică, demența și delirul, abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual, căderile și tulburările de motilitate, tulburările auzului și vederii, malnutriția și sarcopenia, escarele, incontinența de urină și materii fecale.
2.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echilibrului hidric, osteoporoza, insuficiența renală.
● Absolvenții vor avea capacitatea de a:
1.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL), funcției cognitive, mersului și echilibrului, funcției auditive, dispoziției, nutriției, funcției vizuale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte:
1.efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
2.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
3.practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
4.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
5.integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
● Absolvenții vor fi capabili să:
1.definească conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);
2.definească conceptul de fragilitate la vârstnici;
3.definească evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;
4.interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;
5.recunoască rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic6. recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic;
● Absolvenții vor deține capacitatea de a:
1.descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;
2.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
● Absolvenții vor deține capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:
1.asistența primară și comunitară;
2.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;
3.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;
4.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;
5.îngrijirea paleativă și terminală.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie în linii generale:
1.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;
2.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);
3.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");
4.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;
5.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;
6.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă - Da– examen clinic - Da– proba practică - interpretare buletine de analize sau investigații imagistice din tematică - Da– probă de abilități/manualități - Nu– probă pe casetă video - Nu– probă operatorie - Nu– dizertație - Nu
TEMATICA DE EXAMEN1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5. Accidentele vasculare cerebrale6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7. Tremorul esențial8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11. Îmbătrânirea senzorială12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.
13.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)
16.Tulburările de ritm și conducere17. Insuficiența cardiacă la vârstnic18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20. Boala pulmonară obstructivă cronică21. Cordul pulmonar cronic22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.
24.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25. Pancreatita cronică26. Colecistopatia cronică27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
29.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30. Infecțiile urinare joase și înalte31. Boala cronică de rinichi la vârstnic32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
33.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)
34.Retenția acută și cronică de urină35. Incontinența urinară36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41. Osteoporoza și osteomalacia42. Boala Paget a osului43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44. Sindroamele anemice la vârstnic45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
47.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49. Menopauza50. Sindromul de îmbătrânire masculină51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52. Diabetul zaharat la vârstnic53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.
54.Sindromul de fragilitate la vârstnic55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59. Principii de recuperare la vârstnic60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61. Urgențe în geriatrieBaremul de manevre, tehnici și activități practice:
Electrocardiograma, inclusiv Holter (TA, EKG)
Instalarea unei linii venoase periferice
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Examenul fundului de ochi
Injecții intraarticulare
Spirometria
Toracocenteza
Paracenteza
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
| - O viziune holistică a patologiei vârstnicului - Recomandarea de tratamente adecvate comorbidităților și cerințelor sociale ale pacienților - Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoase |
2.2.Obligații
| - Orientarea spre calitatea vieții și menținerea independenței funcționale a pacienților - O abordare etică și deontologică a relației cu pacientul geriatric prin: 1. interrelaționarea atât cu pacientul, cât și cu persoanele de îngrijirea acestuia pentru a asigura luarea de decizii de tratament, cu viziunea clară a efectelor imediate, pe termen mediu și lung; 2. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității decizionale mentale, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate; 3. aplicarea celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe; 4. aspecte etice și legale specifice țării, conform legislației în vigoare, privind: • instituționalizare; • sesizarea serviciilor sociale; • nutriția artificială și hrănirea artificială; • decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară; • întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale; • eutanasia și decesul asistat. - Obligațiile, la nivel profesional: 1. Stabilirea priorităților de tratament și îngrijire a pacientului; 2. Determinarea capacității pacientului de a lua decizii; 3. Prescrierea terapiei pacientului ținând cont de: • efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii; • complianța la medicație și factori care afectează această complianță; • practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase; • detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici; • integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă. |
2.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist.
2.4.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–competență în ecografie generală;
–competență în ecografie cardiacă;
–competență în ecografie vasculară;
–competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară;
–competență în osteodensitometrie;
–supraspecializare în psihogeriatrie;
–supraspecializare în management sanitar.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Dr. Valer Donca
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialiști în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge, maligne și nonmaligne și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 12 |
| MODULUL 1 | Cunoștiințe generale; Hematopoieza |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| MODULUL 2 | Sindroamele anemice |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 3 | Boli hematologice maligne |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 18 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 4 | Medicină internă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 5 | Hematologie de laborator |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 6 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 7 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 8 | Hemobiologie și hematologie transfuzională |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 9 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 10 | Transplant de celule stem hematopoietice |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 11 | Tulburări de coagulare |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 12 | OPȚIONALE (ATI, hematologie de laborator, hemobiologie și hematologie transfuzională) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 546 |
| Total ore pregătire practică | 5040 |
FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIEa) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Hematologieib) Deprinde abilități de diagnostic în bolile hematologice maligne și nonmalignec) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne și nonmaligne.
d)Asistă și contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei.
e)Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice.
f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.
g)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al secției și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.
i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.
j)Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;
k)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.
m)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
n)La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.
o)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
p)Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.
q)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.
r)Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:1) Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2) Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;3) Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4) Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;5) Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6) Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat.Structura programului
Modulul 1, anul I:
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 240
1.Tematicăa. Hematopoieza:
● Definiție
● Tehnici de culturi celulare.
● Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare (centrale) și secundare (periferice).
● Hematopoieza embrio-fetală și la adult.
● Reglarea hematopoiezei.
● Mielograma cantitativă și calitativă.
b. Seria roșie:
● Eritropoieza.
● Structura eritrocitului.
● Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.
● Metabolismul fierului.
● Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.
● Metabolismul energetic.
● Structura și funcția hemoglobinei.
● Membrana eritrocitară.
● Eritrokinetica.
● Metode de investigare a eritrocitelor.
c. Seria granulocitară:
● Granulocitul neutrofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Anomalii cantitative și calitative.
● Granulocitul eozinofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Eozinopenia și eozinofilia.
● Granulocitul bazofil și mastocitul.– Structura și funcție.– Kinetica.– Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.
d. Seria monocito-macrofagică:
● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor.
● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:
–Monocitopenia și monocitoza.– Tezaurismozele.– Histiocitele.– Mastocitoza
e. Seria limfoidă:
● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imună)
● Kinetica limfocitelor și plasmocitului.
● Anomalii cantitative ale limfocitelor.
f. Seria megakario-trombocitară:
● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.
● Kinetica trombocitelor.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 2, anul I: Sindroamele Anemice
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 240
1.Tematică.
Anemiile:
● Definiție, clasificare.
● Anemia aplastică.
● Anemia feriprivă.
● Anemiile megaloblastice.
● Anemia cronică simplă.
● Anemiile hemolitice:
–endoeritrocitare:
–prin anomalii de membrană,– prin anomalii enzimatice,– prin anomalii calitative ale globinei,– prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),– prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.– exoeritrocitare:
–autoimune,– neimunologice.
● Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.
● Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligne
Nr. ore curs: 154
Nr. ore practică: 1440
1.Tematică.
TEMATICĂ CURS1. Tematica curs
Leucemii acute:
● Leucemii acute limfoide.
● Leucemii acute non-limfoide.
● Leucemii bifenotipice și bilineale.
● Explorarea citochimică, imunofenotipică, citogenetică și moleculară și a leucemiilor acute.
Sindroame mielodisplazice
Sindroame mieloproliferalive cronice:
● Policitemia Vera.
● Leucemia mieloidă cronică.
● Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.
● Trombocitemia hemoragică.
● Sindroame mieloproliferative de tranziție
● Sindroame mieloproliferative neclasificabile
Sindroame limfoproliferative cronice:
● Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice
● Boala Hodgkin
● Limfoproliferările cronice cu celula B– Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale și extranodale– Leucemia limfatică cronică.– Leucemia cu celule păroase– Gamapatii monoclonale– Gamapatia monoclonală benignă (de etiologie neprecizată).– Mielomul multiplu.– Macroglobulinemia Waldenstrom.– Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele.– Amiloidoza.
● Limfoproliferările cu celulă T– Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare, prolimfocitară cu celulă T, etc)– Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale
● Sindroamele limfoproliferative atipice– boala Castelman– limfadenopatia angioimunoblastică– limfoproliferările posttransplant
● Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.
Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:
● Eritropoietina.
● Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.
● Anticorpi monoclonali.
Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 4, anul II: Medicina internă
Nr. ore curs: 72
Nr. ore practică: 720
1.Tematică.
● Pneumoniile.
● Bronhopneumonia cronică obstructivă.
● Astmul bronșic.
● Cancerul bronhopulmonar.
● Pleureziile.
● Sindromul de compresie mediastinală.
● Tuberculoza pulmonară.
● Tulburări de ritm și de conducere.
● Angina pectorală.
● Infarctul miocardic.
● Insuficiență cardiacă.
● Cordul pulmonar.
● Edemul pulmonar acut.
● Hipertensiunea arterială.
● Endocardita lentă.
● Pericarditele.
● Vasculite.
● Tromboflebita.
● Resuscitarea cardiorespiratorie.
● Poliarterita cronică evolutivă.
● Lupusul eritematos diseminat.
● Boala ulceroasă.
● Cancerul gastric.
● Cancerul colonic.
● Sindromul de malabsorbție.
● Colecistite.
● Hepatita cronică.
● Cirozele.
● Cancerul hepatic.
● Encefalopatia portală.
● Sindroamele diareice.
● Nefrite acute și cronice.
● Insuficiență renală acută și cronică.
● Sindromul nefrotic.
● Litiaza renală.
● Infecțiile urinare.
● Diabetul zaharat.
● Hemocromatoza.
● Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 5, anul II și opțional anul III- Hematologie de Laborator
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.Tematica lucrărilor-conferință
Analiza morfologică a celulelor sanguine. Microscopie măduva osoasă. Colorații specialea. Hematopoieza: generalități, celula stem, noțiunea de micromediu; hematopoieza în diferite etape fiziologiceb. Structura măduvei osoasec. Structura ganglionului limfatic, splinei, etcd. Seria eritrocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiie. Seria granulocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiif. Seria megacariocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiig. Seria monocit-macrofagică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiih. Seria limfatică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții; organe limfoide centrale și secundare
Analiza automată a celulelor sanguine.i. Seria eritroidă. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb, Ht, MCH, MCHC, RBC, MCV, RDW, număr reticulocite.j. Seria leucocitară - număr de leucocite (WBC), formula leucocitarăk. Seria trombocitară - număr de trombocite (PLT), PDW, MPVl. Erori și avantaje ale analizei automate a celulelor sanguinem. Interpretarea, comentarea și formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automate/limitele metodei
Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinicen. Istoric. Principiile fluidice ale citometriei în flux. Principiul de funcționare al citometrului în flux. Tipuri de citometre în flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi.o. Sortarea prin citometrie în flux.p. Citometria în flux în hematologie. Clasificările imunologice ale hemopatiilor maligne.q. Diagnosticul leucemiilor acute.r. Diagnosticul limfoproliferărilor cronices. Studiul subpopulațiilor limfocitare. Aplicații.t. Studiul conținutului de ADN.u. Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN)
Elemente de citogenetica. Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinicev. Istoric.w. Recoltarea probelor. Prepararea probelor.x. Efectuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Colorațiile.y. Examinarea la microscopz. Cariotipareaaa. Nomenclatura citogeneticăbb. Tulburări de structură și număr al cromozomilorcc. Aplicații clinice în hematologie
Principii de genetică moleculară. Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice. Oncogene în hematologiedd. Istoric.ee. Principii de bază. Structura ADN. Cromozomi și gene. Diversitatea genomică. Modificări patologice ale genelor.ff. Analiza moleculară a genelorgg. Diagnosticul molecular: southern-blot, northern-blot; hibridizare în situ; microarray; PCR; analiza funcției genelor.
Diagnosticul integrat hematologic:hh. Leucemiile acute. Clasificări FAB, WHO.ii. Leucemiile acute/Diagnosticul morfologic, chitochimic, imunologic, genetic și molecular.jj. Leucemiile acute/Diagnosticul formelor individualekk. Sindroamele mielodisplazice/importanța și criteriile diagnosticului morfologicll. Sindroamele mielodisplazice. Clasificări FAB, WHO.mm. Sindroamele mielodisplazice/Diagnosticul diferitelor entităținn. Sindroamele mieloproliferative cronice/Clasificarea WHO și clasificările semimoleculareoo. Sindroamele mieloproliferative cronice/importanța diagnosticului molecularpp. Sindroamele mieloproliferative cronice/Diagnosticul diferitelor entitățiqq. Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO.rr. Boala Hodgkin/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laboratorss. Limfoamele nonhodgkiniene B/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Importanța Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.tt. Limfoamele nonhodgkiniene T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.uu. Leucemiile limfocitare cronice B și T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. /stadializarevv. Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Clasificări/Entitățiww. Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Elemente de diagnostic pozitiv și diferențial între diferitele entități/Stadializare
Hemostaza:
● Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare)
● Hemostaza fiziologică și fibrinoliza
● Reglarea hemostazei și fibrinolizei
● Explorarea hemostazei și fibrinolizei– Metode de laborator pentru studiul hemostazei și coagulării
> Teste pentru faza vasculară și plachetară
> Teste pentru faza de coagulare
> Teste pentru produși de degradare ai fibrinei (fibrinogen) și D-Dimeri
> Teste pentru funcția factorului XIII
> Teste de fibrinoliza
> Dozarea factorilor de coagulare
> Teste pentru inhibitorii fiziologici și dobândiți ai coagulării
> Teste automate de coagulare
> Tehnici cromogene și fluorometrice
–Evaluarea inițială de laborator a coagulării
> Teste de screening
> Teste de confirmare
> Trombocitopenie
> Boala von Willebrand
> Afecțiuni calitative ale hemostazei
> Afecțiuni ale căii intrinseci a coagulării
> Afecțiuni ale căii comune a coagulării
> Afecțiuni ale căii extrinseci a coagulării
> Afecțiuni cu testele de screening normale
–Evaluarea preoperatorie a hemostazei– Evaluarea hemostazei neonatale
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 6, anul III Neurologie (1 lună)
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
● Sindromul de neuron motor periferic.
● Sindromul extrapiramidal.
● Paraliziile nervilor cranieni.
● Sindromul meningeal.
● Sindromul de compresie spinală.
● Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.
● Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral.
● Tumorile cerebrale.
● Epilepsia.
● Polineuropatiile.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 7, anul III,: Boli infecțioase
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
● Agenții infecțioși:
–clasificare, genuri;
–caractere specifice.
● Identificarea de laborator a agenților infecțioși.
● Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).
● Sepsisul.
● Micozele sistemice.
● Infecția cu HIV.
● Infecția cu virusuri herpetice (V. Zoster, VEB, V. incluziilor citomegalice).
● Toxoplasmoza.
● Pneumocistoza.
● Enterocolitele infecțioase.
● Hepatitele virale.
● Infecțiile la gazde imunocompromise.
● Infecțiile nozocomiale.
● Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 8, anul III și opțional anul III: Hemobiologie și hematologie transfuzională
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 120
1.Tematică.
● Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinică (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy-MNSs, Ja, Ii)
● Sistemul HLA - imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.
● Imunologie trombocitară și granulocitară - domenii medicale de aplicare.
● Indicațiile terapiei transfuzionale.
● Hemovigilența.
● Securitatea transfuzională de la donor la pacient
● Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție
● Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.
● Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională.
● Sângele - materie primă pentru produși terapeutici salvatori de viață
● Afereza terapeutică: indicație, eficiență, complicații
● Managementul calității în hemoterapie
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 9, anul III, Bioetica
Nr. ore curs: 8
Nr. ore practică: 40
1.Tematică.
● Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
● Greșeli și erori în practica medicală
● Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
● Probleme etice în genetică și genomică
● Etica cercetării pe subiecți umani
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 12, anul III: OPȚIONALE
Se poate alege unul sau mai multe module opționale, dar numai o singură dată. Rezidenții care nu aleg modulele opționale, pot opta pentru hematologie clinică.
Modulele opționale sunt:
–Hematologie de Laborator (inclusiv opțiune anatomo-patologică, flowcitometrie, biologie moleculară) - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Hemobiologie și hematologie transfuzională - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Anestezie - Terapie Intensivă - 2 luni
TematicăTerapie intensivă
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
● Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice
● Terapia intensivă respiratorie– insuficiență respiratorie acută
● Terapia intensivă neurologică– Edemul cerebral– Stările de agitație acută– Stările de comă - Metabolica– Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice: Subarahnoidiană, Intracerebrală, Epidurală
● Terapie intensive metabolic și de nutriție– Fiziopatologia tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)– Fiziopatologia tulburărilor acidobazice– Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică; hipoglicemia– Terapie volemică– Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice– Managementul glicemiei– Suportul nutrițional; Enteral și parenteral
● Terapie intensive digestivă– Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică– Insuficiență hepatică acută fulminantă– Hemoragiile digestive superioare– Hemoragiile digestive inferioare
● Terapie intensivă renală– Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală– Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei
● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei
● Tulburări multisistemice la bolnavul critic– Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)– Infecție, sepsis, șoc septic– Soluții înlocuitoare de volum sanguin– Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 10, anul IV: Transplant de celule stem hematopoietice
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.Tematică.
● Proprietățile biologice ale celulei stem hematopoetice
● Imunogenetica în transplantul de celule stem allogen
● Alegerea donatorului în funcție de tipizarea HLA și sursa de celule stem
● Principiile condiționării
● Suportul transfuzional la pacienții cu transplant de celule stem
● Terapia suportivă în transplant de celule stem
● Complicațiile precoce posttransplant
● Complicații infecțioase posttransplant
● Reconstituirea imunității după allotransplantul de celule stem
● Complicații tardive la pacienți posttransplant
● Monitorizarea moleculară după transplant (BMR și Chimerism)
● Imunoterapia posttransplant
● Indicațiile generale în practica curentă de auto și allotransplant de celule stem
● Transplantul de celule stem în leucemia acută mieloblastică
● Transplantul de celule stem în leucemia acută limfoblastică
● Transplantul de celule stem în sindroamele mielodisplazice
● Transplantul de celule stem în leucemia mieloida cronică și sindroame mieloproliferative cronice
● Transplantul de celule stem în leucemia limfatică cronică
● Transplantul de celule stem în mielomul multiplu
● Transplantul de celule stem în amiloidoza primară
● Transplantul de celule stem în limfoame
● Transplantul de celule stem în tumori solide
● Transplantul de celule stem în boli autoimune
● Transplantul de celule stem în anemia aplastică și hemoglobinuria paroxistică nocturnă
● Celulele stem în medicina regenerativă
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 11, anul IV: Tulburări de coagulare
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.Tematică1. Hemostaza:
–Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).– Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.– Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare– Explorarea hemostazei și fibrinolizei.
2.Sindroame hemoragice și trombotice:
–Telangectazia ereditară.– Vasculite dobândite imune și neimune.
Trombocitopenii:
–imune - Purpura trombocitopenică imunologică,– neimune.
Trombocitopatii ereditare și dobândite.
Purpura trombotică trombocitopenică.
Hemofiliile și afecțiunile înrudite.
Boala von Willebrand.
Coagularea intravasculară diseminată.
Fibrinoliza primară.
Trombofiliile.
Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.
3.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
4.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Specializarea în Hematologie se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Hematologie (activitățile teoretice și practice), respectiv în Secțiile de Hematologie ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregătire.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
● Puncții medulare/biopsii osteomedulare: ..... 200
● Diagnostice boli hematologice maligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500
● Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500
● Transplant de celule stem hematopoietice ..... 5 autotransplant și 5 allotransplant
● Stabilire strategii terapeutice în boli hematologice ..... 500
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
La sfârșitul anului I de pregătire medicul rezident:
● Cunoaște procedurile și circuitele funcționale unei secții de hematologie
● Dezvoltă capacitate de muncă în echipa
● Învață sistemele de operare informatică specifice
● Deține noțiuni clare în ceea ce privește măsurile de protecție proprii și a celor din jur
● Deprinde abilități de comunicare cu pacientul, conștientizează importanța confidențialității actului medical, are o atitudine respectuoasă și condescendentă față de pacient și de patologia sa
● Efectuează anamneza
● Efectuează examenul obiectiv
● Solicită investigații paraclinice și de diagnostic
● Interpretează o hemoleucogramă, biochimie, tablou sanguin
● Urmărește evoluția clinică și paraclinică a pacienților
● Efectuează epicrize, scrisori medicale, recomandări specifice specializării.
● Participă la efectuarea de manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, biopsie osteomedulară, administrare intratecală de chimioterapie), sub stricta supraveghere a coordonatorului. Ideal la sfârșitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent.
● Deține noțiunile teoretice și practice aferente fiecărui modul
● Deține capacitatea de a accesa literatura de specialitate.
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului II de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modulului de medicină internă
● Stabilește scheme de investigații paraclinice și de diagnostic, interpretează rezultatele investigațiilor - (medulograma, BOM, imunofenotipare, cariotip)
● Deține noțiuni de citologie, poate examina un frotiu periferic, aspirat medular, aspirat ganglionar
● Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului III de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modul/specialitate
● Efectuează manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, aspirat ganglionar, biopsie osteomedulară, puncție lombară, administrare intratecală de chimioterapie) sub stricta supraveghere a medicului coordonator
● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● Poate să gestioneze independent pacienți hematologici în spitalizare de zi sau pacienți hematologici în urmărire cronică care urmează tratamente în protocoale demarate deja (de către "senior")
● Poate să gestioneze prescrierea, urmărirea transfuziilor de sânge
● Poate să interpreteze testele specifice hemobiologiei și hematologiei transfuzionale
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului IV de pregătire medicul rezident:
● Are capacitatea de a pune un diagnostic și de a alege/urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului
● Deține noțiuni care vizează terapiile/moleculele, procedurile de ultima oră
● Are capacitatea de selecție a terapiilor în funcție de cost-eficacitate, normele naționale în vigoare etc
● Poate stabili un prognostic în funcție de patologia și particularitatea cazului.
● Deține noțiuni în ceea ce privește măsurile de paleație și de asigurare a calității vieții pacienților.
● Urmărește evoluția pacienților și are capacitatea de a tria cazurile în funcție de severitatea lor
● Identifică situațiile cu risc vital
● Răspunde la solicitările de urgență și deține noțiuni care vizează menținerea funcțiilor vitale
● Cunoaște indicațiile transplantului, tipurile de transplant, principalele complicații posttransplant, evaluarea unui pacient posttransplant
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului V de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni și poate participa activ la trialuri clinice, studii observaționale etc.
● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitatea Hematologie se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), două probe clinice (hematologie și medicină internă) și o probă practică.
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie:
–Va efectua puncțiile medulare și biopsiile osteomedulare, necesare diagnosticului bolilor hematologice.– Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic– Va stabili diagnostic complet și corect al unei boli hematologice maligne sau nonmaligne– Va stabili schema terapeutică corespunzătoare conform ghidurilor naționale și internaționale pentru fiecare pacient cu boală hematologică– Va monitoriza corect pacienții cu boli hematologice
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă ............ Da– examen clinic ........... Da (2)– probă practică .......... Da– probă pe casetă video
Nu– probă operatorie ........ Nu– dizertație .............. Nu
TEMATICA DE EXAMENa. PROBA SCRISĂ1. Anatomia și histologia organelor hematopoietice și limfopoietice.
2.Hematopoieza: definiție; hematopoieza embrio-fetală, la adulți și la vârstnici; conceptul de celula-stem; factori de creștere hematopoietici; modele de studiu în vitro ale hematopoiezei.
3.Seria eritrocitară: origine, maturitate și diabaza; reglarea producției de eritrocite; eritropoieza eficientă, ineficientă și diseritropoieza, structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viață al eritrocitelor și soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea producției și distrucției de eritrocite.
4.Hemoglobinele normale: speciile moleculare, ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobină; sinteza hemoglobinei; funcțiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei.
5.Metabolismul fierului; metode de investigare.
6.Seria granulocitară: granulopoieza, ciclul de viață al granulocitelor; elementele structurale de bază; metabolismul și funcțiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor.
7.Seria megacariocitară: trombocitopoieza, ciclul de viață al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul și funcțiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor.
8.Seria monocito-macrofagică: monocitopoieza, ciclul de viață, repartiția și tipurile morfofuncționale de celule monocito-macrofagice; funcțiile celulelor seriei monocito- macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.
9.Seria limfocitară: limfopoieza; populațiile limfoide: ontogeneza, identificare, funcții, distribuția în organism, ciclul de viață, metode de studiu.
10.Factorii coagulării și ai fibrinolizei: structura, producție, durata de viață.
11.Hemostaza și fribrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în clinică.
12.Răspunsul imun: caractere fundamentale, modele de răspuns, etapele răspunsului, evaluarea în clinică a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate și imunitatea antigrefă, determinarea compatibilității donator/receptor de grefă.
13.Transfuzia cu sânge și concentrate celulare: principii, indicații, contraindicații, accidente. Determinarea compatibilității pentru practica transfuzională.
14.Elemente de genetică: ADN-ul și codul genetic, ciclul celular, reglarea ciclului celular, protooncogenele, rearanjarea genelor. Depistarea mutațiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic) și la nivel molecular.
15.Anemia aplastică.
16.Anemiile hipocrome.
17.Anemiile hemolitice.
18.Anemiile megaloblastice.
19.Sindromul mieloproliferativ cronic.
20.Sindromul mielodisplazic.
21.Leucemiile acute.
22.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.
23.Leucemia cu celule păroase.
24.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.
25.Boala Hodgkin.
26.Limfoamele maligne non-Hodgkin.
27.Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistenței la drog.
28.Terapia cu agenți inductori de diferențiere în hematologie.
29.Terapia cu interferoni în hemato-oncologie.
30.Allo- și autotransplantul de măduvă osoasă în bolile hematologice: principii și indicații.
31.Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii toleranței, sindroamele clinice.
32.Sindroame de deficit imun ereditare și dobândite (patogeneza, clasificare, identificare, principii de terapie).
33.Boli hemoragice de cauză trombocitară.
34.Hemofiliile și boala von Willebrand.
35.Sindromul coagulării intravasculare diseminate.
36.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.
37.Tratamentul trombolitic.
38.Sindromul de fibrinoliză primară.
39.Tratamentul infecțiilor oportunistice la gazde imunocompromise.b. PROBA CLINICĂ de hematologie1. Anemiile hipocrome.
2.Anemiile hemolitice.
3.Anemiile megaloblastice.
4.Sindromul mieloproliferativ cronic.
5.Sindromul mielodisplazic.
6.Leucemiile acute.
7.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.
8.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.
9.Boala Hodgkin.
10.Limfoamele maligne non-Hodgkin.
11.Boli hemoragice de cauză trombocitară.
12.Hemofiliile și boala von Willebrand.
13.Sindromul coagulării intravasculare diseminate.
14.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.
15.Sindromul de fibrinoliză primară.c. PROBA CLINICĂ de medicină internă1. Pneumoniile.
2.Astmul bronșic.
3.Bronșita cronică obstructivă.
4.Cordul pulmonar cronic.
5.Cancerul bronhopulmonar.
6.Pleureziile.
7.Sindromul de compresiune mediastinală.
8.Tulburările de ritm și de conducere ale inimii.
9.Infarctul miocardic.
10.Endocardita.
11.Insuficiență cardiacă.
12.Hipertensiunea arterială.
13.Lupusul eritematos diseminat.
14.Ulcerul gastric și duodenal.
15.Cancerul gastric.
16.Colita ulceroasă.
17.Hepatita acută.
18.Hepatita cronică.
19.Ciroza hepatică.
20.Insuficiență hepatică.
21.Glomerulonefrita acută.
22.Glomerulonefrita cronică.
23.Litiaza renală.
24.Insuficiență renală acută.
25.Sindromul nefrotic.
26.Pielonefrita cronică.
27.Cancerul hepatic.
28.Diabetul zaharat.
29.Hemocromatoza.
30.Colecistitele.
31.Cancerul colonic.
32.Tromboflebitele.d. PROBA PRACTICĂ1. Interpretarea unei radiografii (radiografie toracică, radiografie osoasă, radiografie de tract digestiv, urografie).
2.Interpretarea unei EKG.
3.Interpretarea unei echografii abdominale.
4.Interpretarea unei tomografii computerizate.
5.Electroforeza, imunoelectroforeza, dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine.
6.Interpretarea unui examen de urină.
7.Explorări funcționale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiză.
8.Examinarea unor frotiuri de sânge periferic și de măduva osoasă și comentarea preparatelor.
9.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de măduvă osoasă.
10.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de ganglion limfatic.
11.Interpretarea unui buletin cu teste de hemostază.
12.Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic.
13.Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic.
14.Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin.
15.Explorarea în clinică a imunității humorale și celulare: interpretarea unui buletin.
16.Diagnosticul citochimic și imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin.
17.Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiză.
18.Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor.
19.Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligne
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
● Examen clinic-1500
● Flebotomia și instalarea unei linii de PEV - 20
● Puncții aspiratorii ale măduvei osoase - 200
● Puncție biopsie de măduva osoasă -100
● Toracenteza - 5
● Paracenteza - 5
● Puncție lombară - 10
● Aplicarea unei sonde naso-gastrice - 5
● Interpretarea EKG - 100
● Interpretare radiografii, TAC - 100
● Interpretarea unei tomografii computerizate - 50
● Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică - 50
● Interpretarea puncției biopsie hepatică - 10
● Echografie abdominală - tehnică, interpretare -100
● Fenotiparea în sisteme eritrocitare - 50– Determinarea grupe sanguine OAB,– Determinări factor RhD standard.– False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.
● Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15
● Teste de histo-compatibilitate majoră (serologie, PCR) - 10
● Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari. - 10
● Teste de compatibilitate leuco- trombocitară. - 5
● Principii și tehnici de grupaj HLA - 10.
● Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie. - 10
● Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate - 10
● Monitorizare pulsoximetrie - 100
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 30
● Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 30
● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 10
● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 10
● Program practic de microscopie/citologie - examinarea și interpretarea frotiului de sânge periferic și aspirat medular - 50
● Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare - 20
● Dozare Vit. B12 și acid folic - 20
● Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. - 50
● Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei - 20
● Imunofenotiparea - examinare și interpretare analize - 100
● Explorarea citogenetică. Tehnica FISH - examinare și interpretare analize - 50
● Explorarea de biologie moleculară în hematologie - examinare și interpretare analize - 50
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIE
Etice, deontologice
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.
Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;
Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.
Respectă Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.
Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.
Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENȚIAT A FARMACIȘTILOR
LABORATOR FARMACEUTICOBIECTIVUL PREGĂTIRII:
Formarea de farmaciști specialiști capabili să își asume activitățile ce se derulează curent în laboratoarele de:
–controlul medicamentului– toxicologie chimico-legală,– analize toxicologice chimico-clinice– ecotoxicologie și toxicologia mediului– toxicologie industrială– analiză în clinicile de boli profesionale– igiena alimentației– explorări biochimice– farmacodinamie și farmacocinetică experimentală– control al abuzului și substanțelor de abuz sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.
DURATA STAGIILOR - 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILORA. PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii și lucrări practice desfășurate în cadrul Facultății de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează:ANUL I1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE - 1 lună2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ - 1 lună3. LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC - 1 lună4. BIOCHIMIE - 1 lună5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE - 1 lună6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 2 luni7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC - 1 lună8. IGIENA ALIMENTAȚIEI - 1 lună9. TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) - 3 luniANUL II10. IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE - 1 lună11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI - 2 luni12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ - 1 lună13. LABORATOR CLINIC - 2 luni14. BIOFARMACIE - 2 luni15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ - 1 lună16. ANALIZE DE LABORATOR - 3 luni16.1. VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR - 1 lună16.2. ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR - 1 lună16.3. EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI - 1 lună16.4. BIOETICĂ - ½ lunăB. PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfășurate în laboratoare de profil timp de 11 luni și 2 săpt.:
1.CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni1.1. Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice și biologice) pe forme farmaceutice.
1.2.Prelucrarea și interpretarea rezultatelor analizelor.
1.3.Întocmirea buletinului de analiză.
1.4.Întocmirea specificației produsului.
2.TOXICOLOGIE: 3 luni2.1. Toxicologia chimico-legală - 1 lună2.2. Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale - 1 lună2.3. Analize de ecotoxicologie și de toxicologia mediului - 1 lună3. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 1 lună4. LABORATOR CLINIC: 2 luni4.1. Analiza probelor de sânge și interpretarea rezultatelor.
4.2.Analiza probelor de urină și interpretarea rezultatelor.
4.3.Analiza sucului gastric.
4.4.Analiza lichidului cefalo-rahidian.
5.IGIENA ALIMENTAȚIEI: 2 luni5.1. Controlul calității apei.
5.2.Controlul calității alimentelor.
5.3.Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.
6.ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ȘI SUBSTANȚELOR DE ABUZ - 1 lunăDETALIEREA CONȚINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ȘI II1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE
Obiective: însușirea metodologiei de cercetare științifică farmaceutică și medicală.
Tematică (20 ore):
1.Procesul de documentare; evaluarea critică a informațiilor din literatură.
2.Motivarea cercetării și stabilirea ipotezelor.
3.Elaborarea protocoalelor experimentale.
4.Interpretarea datelor experimentale.
5.Comunicarea rezultatelor cercetării.
6.Redactarea lucrărilor științifice și metodologia întocmirii bibliografiei.
2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază și a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obținute.
Tematică (20 ore):
Noțiuni statistice de bază.
Programe informatice utilizate în evaluarea statistică.
Distribuția normală și intervalul de încredere.
Regresia liniară și corelația.
Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher).
Teste statistice de evaluare a bioechivalenței.
Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici.
Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.
Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie.
Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Activități practice și de seminar1. Reprezentări grafice ale datelor experimentale2. Ecuații farmacocinetice și alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluției unor medicamente și a unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
3.Calculul parametrilor statistici ai unei populații.
4.Analiza matematică a cauzelor variabilității rezultatelor experimentelor biologice.
5.Calculul aproximativ al unor funcții matematice uzuale în analiza experimentului biologic.
6.Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcției Bateman.
7.Metode computerizate de aproximații succesive în îmbunătățirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente și toxice.
8.Estimarea pofilului de absorbție a unor medicamente și unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
9.Exerciții de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.
3.LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: cunoașterea regimului legal al laboratoarelor și profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului și protecției mediului.
Tematică (20 ore):
1.Acte legislative generale privind domeniul sănătății.
1.1.Legea privind asigurarea sănătății populației.
1.2.Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătății.
2.Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.
2.1.Laboratoare de analiza medicamentului.
2.2.Laboratoare de toxicologie.
2.3.Laboratoare de analize medicale.
2.4.Laboratoare de mediu.
2.5.Laboratoare de analiza alimentului.
2.6.Reguli de bună practică de laborator.
2.7.Controlul activităților de laborator.
3.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar - laborator.
3.1.Profesiunea de farmacist.
3.2.Profesiunea de medic.
3.3.Profesiunea de chimist.
3.4.Profesiunea de biolog.
3.5.Alte profesiuni.
4.Regimul legal al medicamentului.
4.1.Cercetarea, testarea și autorizarea medicamentului.
4.2.Substanțe și medicamente cu regim legal special.
5.Regimul legal al protecției mediului.
5.1.Regimul legal al activităților cu impact asupra mediului.
5.2.Controlul activităților cu impact asupra mediului.
6.Regimul legal al alimentelor.
6.1.Regimul legal al activităților care au ca obiect alimentele.
6.2.Controlul activităților care au ca obiect alimentele.
7.Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice.
7.1.Înființarea unităților farmaceutice.
7.2.Condiții de organizare și funcționare.
8.Protecția muncii în laboratoarele farmaceutice.
8.1.Norme republicane de protecție a muncii.
8.2.Norme departamentale de protecție a muncii.
9.Producția și controlul calității medicamentelor.
9.1.Reguli de bună practică de fabricație.
9.2.Organizarea și funcționarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.
4.BIOCHIMIE
Obiectiv: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru înțelegerea semnificației dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.
Tematică (20 ore):
1.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologic active.
2.Enzimele. Proprietăți generale ale enzimelor. Enzime cu semnificație diagnostică.
3.Metabolismul glucidic.
Procese anaerobe generatoare de energie.
Procese oxidative.
Procese biosintetice și catabolice.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
Glucide cu semnificație fiziologică.
4.Metabolismul lipidic.
Metabolismul acizilor grași nesaturați și a eicosanoizilor.
Metabolismul triacilglicerolilor și a lipoproteinelor.
Metabolismul colesterolului.
Transportul și depozitarea lipidelor.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
5.Metabolismul aminoacizilor și proteinelor.
Metabolismul compușilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori).
Principii de biosinteză, direcții generale și particulare de catalizare.
6.Catabolismul nucleobazelor și relevanța unor metaboliți în laboratorul clinic.
7.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
8.Biochimia comunicării extra- și intracelulare.
9.Tehnici de centrifugare.
10.Structura, purificarea și caracterizarea proteinelor.
11.Tehnici electroforetice în biochimie.
12.Enzime. Efectori enzimatici. Generalități.
13.Oxidarea biologică. Biotransformarea xenobioticelor.
14.Biochimia radicalilor liberi.
15.Actualități în biochimia unor mediatori chimici ș transmiterii impulsului nervos.
16.Biochimia acidului arahidonic.
17.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
18.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologice active.
19.Biochimia sistemului sanitar.
20.Biotehnologiile în obținerea medicamentelor.
21.Biochimia senescenței.
Activități practice și de seminar1. Metodologii moderne în investigarea biochimică.
2.Testele de evidențiere în a HCG în sarcină.
3.Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.
4.Metode moderne de determinare a vitaminelor.
5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate și la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum și a cunoștințelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.
Tematică (20 ore):
1.Studiul produselor vegetale conținând:
–oze și ozide– alcaloizi– compuși terpenici și aromatici2. Noțiuni privind calitatea calității produselor vegetale.
3.Standardizarea produselor vegetale și a extractelor obținute din produse vegetale.
4.Determinarea identității, purității și calității unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.
5.Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.
6.Izolarea, analiza calitativă și cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide și acizi polifenolici.
Activități practice și de seminar:
1.Extracția, identificarea și dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.
2.Extracția, identificarea și dozarea antracenozidelor.
3.Extracția, identificarea și dozarea heterozidelor cardiotonice.
4.Extracția, identificarea și dozarea saponozidelor.
5.Extracția, identificarea și dozarea uleiurilor volatile.
6.Extracția, identificarea și dozarea alcaloizilor.
6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.
Tematică (40 ore):
1.Cercetarea științifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze și etape.
2.Etapa de farmacologie preclinică.
3.Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.
4.Farmacodinamia experimentală.
5.Farmacotoxicologia experimentală.
6.Farmacocinetica experimentală.
7.Factorii care influențează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.
Activități practice și de seminar:
1.Însușirea tehnicilor de administrare, de contenție, prelevări, anestezie, eutanasie și autopsie.
2.Însușirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, "în vivo" și "în vitro". Determinarea DE503. Însușirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.
4.Investigarea toxicității acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecțiilor de probituri.
5.Testarea toleranței locale.
6.Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.
7.Determinarea și corelarea DE 50; pD2; pA2.
7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază ale programării și utilizării diverselor programe și sisteme de operare.
Tematică (20 ore):
Sisteme de numerație.
Microsisteme cu microprocesor.
Sisteme de operare.
Programe utilitare.
Baze de date numerice.
Baze de date.
Programe de statistică.
Activități practice și de seminar:
1.Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.
2.Sistemul de operare MS-DOS.
3.Programe utilitare: XTPRO, NORTON COMANDER.
4.Editorul de texte Wordstar.
5.Baze de date numerice.
6.DBASE III+IV.
IGIENA ALIMENTAȚIEI
Obiective: cunoașterea trebuințelor nutritive ale omului, rația optimă și urmările unui aport neadecvat, menținerea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unor regimuri alimentare în diverse maladii și valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente și a calității igienice.
Tematică (20 ore):
1.Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.
2.Asigurarea alimentației raționale a omului sănătos.
3.Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.
4.Produse alimentare ca factori de protecție împotriva unor maladii (alimente funcționale, nutraceutice, suplimente alimentare).
5.Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.
6.Regim alimentar în obezitate.
7.Regim alimentar în hiperuricemii și gută.
8.Dietoterapia în ateroscleroză și boli cardiovasculare.
9.Regim alimentar în bolile de stomac și patologia intestinală.
10.Regim alimentar în patologia hepatică și biliară.
11.Regim alimentar în afecțiunile pancreatice.
12.Regim alimentar în patologia renală.
13.Regim alimentar în SIDA.
14.Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.
15.Aditivi alimentari.
Activități practice și de seminar:
1.Metode de cercetare a compoziției alimentelor și evaluarea stării de nutriție a populației.
2.Determinarea stării de puritate a apei și acțiunea ei asupra sănătății.
3.Metode de determinare a valorii nutritive și a stării igienice a alimentelor.
4.Analiza și controlul sanitar al substanțelor aditive alimentare.
TOXICOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanțe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanți ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor și a altor substanțe chimice, precum și pentru analiza toxicologică a substanțelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.
Tematică (50 ore):
1.Surse de informare pentru toxicologi.
2.Toxicocinetica și rolul său în poluarea efectelor toxice și a diagnosticului intoxicațiilor.
3.Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.
4.Acțiunea substanțelor toxice la nivelul diferitelor organe.
5.Principiile tratamentului intoxicațiilor.
6.Toxicologia principalelor clase de medicamente.
7.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv.
8.Toxicologia noxelor industriale: metale, pesticide, solvenți organici, gaze, vapori, particule.
9.Toxicologia alimentelor și a aditivilor alimentari.
10.Analiza unor cazuri clinice de intoxicație.
11.Toxicomania și dopingul.
12.Doza și metode de determinare a DL(50).
13.Biotransformarea. Relația dintre locul biotransformării și locul de acțiune a toxicului. Relații matematice ale cineticii biochimice.
14.Acțiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică și cancerigenă.
15.Expertiza toxicologică.
16.Relații între proprietățile fizico-chimice ale elementelor și acțiunea toxică a acestora.
17.Toxicologia oxidului de carbon.
18.Toxicologia plumbului și a plumbului tetraetil.
19.Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor și glicozizilor cianogenetici.
20.Toxicologia mercurului.
21.Relații între proprietățile fizico-chimice ale substanțelor organice și acțiunea toxică a acestora.
22.Intoxicații cu alcaloizi utilizați ca medicamente.
23.Toxicologia antidepresivelor.
24.Toxicologia medicamentelor tranchilizante și neuroleptice.
25.Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendință la suicid.
26.Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
27.Toxicologia medicamentelor cu acțiune anestezică locală sau generală.
28.Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.
29.Toxicologia antibioticelor.
30.Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.
31.Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene și antimicobacteriene.
32.Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor ("Nonclinical overview").
Activități practice și de seminar:
1.Analize de toxici gazoși și volatili.
2.Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.
3.Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.
4.Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.
5.Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât și din mediu basic.
6.Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliților.
7.Analiza medicamentelor în plasmă, urină și corpuri delicate.
8.Analiza pesticidelor.
9.Cercetarea toxicologică a stupefiantelor (THC și LSD-25) și a micotoxinelor (produse de micromicete și macromicete).
10.Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroșu și RMN.
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor necesare pentru înțelegerea fenomenelor mediate prin procese imune și pentru aplicarea și interpretarea testelor imunologice. Însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor și parazitozelor, precum și pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale și preparate farmaceutice.
Tematică (20 ore):
1.Mecanisme de apărare a organismului.
2.Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.
3.Mediatori moleculari ai răspunsului imun.
4.Fazele răspunsului imun și cooperarea dintre celulele implicate.
5.Teste imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, fixarea complementului, investigațiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigații în bolile autoimune, investigarea imunodeficiențelor.
6.Morfologie, fiziologie și genetică bacteriană.
7.Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.
8.Clasificarea virusurilor.
9.Principalele grupe de paraziți caracteristicile definitorii.
10.Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.
11.Tehnici de însămânțare, izolare și identificare a germenilor.
12.Testarea sensibilității la antibiotice.
13.Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.
14.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
15.Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.
16.Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare și helminți.
Activități practice și de seminar:
1.Tehnici de sterilizare prin căldură.
2.Tehnici de sterilizare prin alți factori fizici și chimici, controlul sterilizării.
3.Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.
4.Tehnici de efectuare a frotiurilor, colorații.
5.Recoltarea produselor patologice, colorații.
6.Tehnici de însămânțare și izolare, identificarea germenilor.
7.Testarea sensibilității la antibiotice - antibiograma difuzimetrică, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB.
8.Generalități asupra importanței în diagnostic a reacției Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.
9.Reacția de aglutinare - tehnică, aplicații.
10.Reacția de precipitare - tehnică, aplicații.
11.Reacții de fixare a complementului - tehnică, aplicații.
12.Reacția de seroneutralizare - tehnică, aplicații.
13.Reacția cu anticorpi marcați - tehnică, aplicații.
14.Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.
15.Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.
17.Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.
18.Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.
19.Examenul microbiologic al sângelui.
20.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
11.CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.
Tematică (40 ore):
1.Farmacopeea Europeană/Farmacopeea Română - prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiții de calitate ale formelor farmaceutice.
2.Libera circulație a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenția Națională a Medicamentului (ANM).
3.Reglementări privind calitatea medicamentului, condiții de punere pe piață a unui medicament.
4.Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.
5.Prelevarea probelor pentru analiză.
6.Examenul organoleptic.
7.Solubilitatea substanțelor medicamentoase.
8.Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.
9.Determinarea pH-ului.
10.Separarea și extracția principiilor active din amestecuri și forme farmaceutice.
11.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice.
12.Controlul purității substanțelor medicamentoase.
13.Determinări biologice.
14.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.
15.Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
16.Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
17.Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbție atomică și de fluorescență).
18.Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
19.Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanță, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subțire).
20.Electroforeză capilară.
21.Rezonanță magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
22.Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.
23.Evaluarea stabilității medicamentelor.
24.Reguli de bună practică de laborator.
Activități practice și de seminar:
1.Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.
2.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.
3.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).
4.Controlul purității substanțelor medicamentoase.
5.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluții injectabile și perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:
5.1.metode volumetrice– metode electrometrice– metode spectrometrice– metode cromatografice6. Calcularea rezultatului analitic și evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibilitate.
12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ
Obiective: transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.
Tematică (20 ore):
1.Principiile toxicologie legale și grupurile de cazuri luate în studiu.
2.Necesități și exigențe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice și corpurilor delicte.
3.Testele analitice pe grupe de toxici.
4.Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor și băuturilor.
5.Analiza tabletelor, capsulelor și seringilor.
6.Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.
7.Expertiza toxicologică a medicamentelor:
–reglementări referitoare la studiile de toxicologie.– bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.– animalele de laborator și etica experimentării pe animale.– tipuri de studii de toxicologie.– raportarea observațiilor și măsurătorilor pe animalul viu.– structura unui raport de evaluare toxicologică.
Activități practice și de seminar:
1.Analiza de toxici gazoși.
2.Analiza de compuși volatili.
3.Screening de medicamente.
4.Screening de metale, anioni și pesticide.
5.Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).
13.LABORATOR CLINIC
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic și a interpretării acestora.
Tematică (40 ore)
1.Factorii care influențează analizele de laborator clinic.
2.Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor.
3.Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.
4.Anomalii ale metabolismului glucidic.
5.Anomalii ale metabolismiului lipidic.
6.Componentele azotate neproteice și proteice din sânge și variațiile lor fiziopatologice.
7.Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.
8.Markeri tumorali.
9.Semnificația prezenței constituenților patologici în urină.
10.Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.
11.Explorări biochimice în nefrologie.
12.Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.
13.Explorări biochimice în gastroenterologie.
14.Explorări biochimice în hepatologie.
Activități practice și de seminar:
1.Analiza și controlul de laborator a probelor de sânge.
2.Analiza și controlul de laborator al urinei.
3.Analiza sucului gastric.
4.Analiza lichidului cefalorahidian.
14.BIOFARMACIE
Obiective: însușirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracție și de analiză al substanței medicamentoase de interes și/sau a metaboliților săi din medii biologice.
Tematică (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate și biofarmacie.
2.Dizolvarea și difuziunea - procese de bază în asigurarea biodisponibilității.
3.Procesele de absorbție, distribuție, metabolizare și excreție a substanțelor medicamentoase și metaboliților lor.
4.Modele farmacocinetice.
5.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
6.Modele farmacocinetice și distincții cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.
7.Preformularea.
Activități practice și de seminar:
1.Cedarea substanțelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.
2.Studii "în vitro" privind cedarea substanțelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.
3.Evaluarea disponibilității substanțelor active din supozitoare. Influența excipientelor asupra eliberării substanțelor active.
4.Evaluarea disponibilității substanțelor active din preparate topice. Influența bazei de unguent și a promotorilor de absorbție asupra cedării substanțelor active.
15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ
Obiectiv: însușirea abilităților de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbție atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliți ai acestora în lichide biologice.
Tematică (20 ore):
1.Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicațiilor acute.
2.Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgență.
3.Selecția și colectarea probelor biologice.
4.Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgență.
5.Teste pentru compuși specifici și grupe de compuși.
Activități practice și de seminar:
1.Determinări de cromatografie în strat subțire.
2.Determinări spectrofotometrice în vizibil și UV.
3.Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel și prin electroforeză capilară.
4.Analize densitometrice (cu integrare).
5.Determinări pe HPLC asistate de calculator.
6.Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbție atomică.
7.Evaluări calitative și cantitative ale xenobioticelor și metabiliților lor cu ajutorul GC-MS.
8.Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).
16.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic - pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
3.Relația medic - pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
LABORATOR FARMACEUTIC
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE (1.1) - 1 lună
ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) - 1 lună
LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.3) - 1 lună
BIOCHIMIE (1.4) - 1 lună
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) - 1 lună
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) - 2 luni
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) - 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI (1.8) - 1 lună
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) (1.9) - 3 luni
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE (1.10) - 1 lună
CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) - 2 luni
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) - 1 lună
LABORATOR CLINIC (1.13) - 2 luni
BIOFARMACIE (1.14) - 2 luni
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ (1.15) - 1 lună
ANALIZE DE LABORATOR (1.16) - 3 luni
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) - 1 lună
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR (1.18) - 1 lună
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI (1.19) - 1 lună
BIOETICĂ (1.20) - ½ lună
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ (1.21) - 11 luni și 2 săpt.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
| STAGIUL | (1.1) _______ (1.9) | (1.10) ________ 1.19 | 1.20; 1.21 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016
DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI DE FAMILIE
Medicina familiei este o disciplină academică și științifică, având propriul conținut educațional, activitate clinică și de cercetare bazată pe dovezi științifice, precum și o specialitate clinică orientată către asistența medicală primară.
Medicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate.
Medicii de familie își exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea și furnizând tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întâmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate și resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistând pacienții în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea și menținerea abilităților lor, a echilibrului și a valorilor personale pentru o asistență medicală efectivă și sigură.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEI
Rezidențiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populației.
Scopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.
Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor arată că rezidențiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate.
Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:
● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.
● Să își însușească să identifice și să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire și de promovare a sănătății populației.
● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.
● Să își însușească metodele și mijloacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienților săi.
● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.
● Să își însușească și să aplice particularitățile consultației și a tratamentului în condițiile asistenței medicale de prim contact.
● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.
● Să asigure continuitatea longitudinală a asistenței medicale așa cum este determinată de necesitățile pacientului.
● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.
● Să se ocupe de boli care se prezintă nediferențiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenții de urgență.
● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.
● Să știe să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc
● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav.
● Să știe să stabilească relațiile cele mai adecvate cu pacienții săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor și pacient.
● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.
● Să știe să colaboreze cât mai bine cu specialiștii de profil.
● Să cunoască posibilitățile și limitele MF.
● Să cunoască legislația care controlează activitatea de asistență medicală.
● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.
● Să se ocupe de sănătatea comunității.
● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială.
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicina familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.
În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
| Disciplină/profil specialitate | Durata stagiului | Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului |
|---|---|---|
| Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului | 6 luni. | Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural |
| Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinică/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Oncologie | 1 lună | Clinică/secție de specialitate |
| Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate |
| Cardiologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate |
| Boli infecțioase | 1 lună | Clinică/secție de specialitate/camera de gardă |
| Dermatologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Neurologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Psihiatrie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Pediatrie | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Obstetrică - ginecologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Medicină de urgență | 2 luni | Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor |
| Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) | 2 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă |
| Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului | 18 luni. | Cabinet de medicina familiei |
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față.
MEDICINA FAMILIEI; ANUL I - 6 LUNIPROBLEME GENERALEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie
● cunoască contextul general de desfășurare a activității
● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare
● cunoască semnele și simptomele tipice întâlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente
● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție
● efectueze anamneza pacienților, indiferent de patologie
● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie
● cunoască echipa de lucru în medicina familiei
● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive
● explice continuitatea îngrijirii
● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală
● dobândească înțelegerea nevoii de a-și dezvolta abilități de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii
● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore)
1.Introducere în problematica M. F.2. Definiția și conținutul M. F3. Caracteristicile și particularitățile M. F.4. Obiectul și metodologia M. F.5. Principiile M. F. și funcțiile M. F.6. Condițiile de lucru ale M. F., descrierea cabinetului, echipa de lucru a M. F.7. Competențele medicinei de familie8. Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile)
9.Principiile promovării sănătății10. Principiile esențiale ale prevenției11. Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici12. Particularitățile consultației M. F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității13. Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor14. Pacientul sănătos și pacientul bolnav15. Problemele medicale ale omului sănătos16. Etapele de dezvoltare ale ființei umane17. Nevoile medicale ale fiecărei etape18. Despre conceptul de boală și bolnav19. Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate20. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme21. Continuitatea în îngrijirea persoanei22. Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie.
23.Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe24. Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară)
25.Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F.26. Comunicarea în M. F. - coordonate generale27. Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului28. Rolul M. F. În sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie29. Relațiile M. F. cu celelalte specialitățiIII. Teme activități practice1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru2. Participarea la consultațiile curente3. Participarea la consultațiile preventive4. Participarea la vizitele la domiciliu5. Acordarea primului ajutor medical6. Completarea unor documente7. Analiza unor probleme epidemiologice8. Monitorizarea unor bolnavi cronici9. Asistența medicală a copilului10. Asistența medicală a bătrânuluiPROBLEME SPECIFICE - 60 ORE
MODULUL 1: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA ADULȚII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc ai persoanei
● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilor
● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Activități preventive în practica medicului de familie la adult - prevenția primară secundară și terțiară/raportul beneficiență/nonbeneficiență a intervențiilor preventive/calendarul activităților preventive în funcție de vârstă, sex și risc individual2. Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)
3.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic4. Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)
5.Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresia/suicidul/abuzul de substanțe/demența)
6.Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii7. Chestionare utile în practica medicului de familieIII. Teme activități practice1. Măsurarea parametrilor somatometrici (G, H, IMC circumferința taliei) și încadrarea în clasa de greutate2. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)
3.Utilizare și interpretare teste rapide (glicometru/lipidometru)
4.Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)
5.Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere6. Examen clinic al sânului7. Utilizare și interpretare chestionar AUDIT8. Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM9. Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie MDI10. Prelevare frotiu Babeș Papanicolau11. Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional REAP12. Intervenție scurtă pentru alcool și fumat13. Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică
MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc ai persoanei
● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
● enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor și adolescenților pentru prevenirea îmbolnăvirilor
● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
● fie capabili să evalueze și consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare
● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptare
● Învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerințele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creative
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului2. Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)
3.Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani4. Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea5. Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent)
6.Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil7. Programul național de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicații/contraindicații, tehnica administrării, consilierea provaccinareIII. Teme activități practice1. Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vârstă OMS2. Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului3. Utilizare și interpretare chestionar screening autism4. Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării5. Evaluarea alimentației complementare6. Realizarea catagrafiei de vaccinare7. Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări
MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● dobândească înțelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanță cu nivelul de competență al medicului de familie și cu posibilitățile sale tehnice
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Medicul de familie verigă în sistemul de urgență - tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară2. Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale3. Conținutul genții de urgență a doctorului4. Managementul principalelor urgențe - principii, suport vital de bază - dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acutăIII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecanice
MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ - MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)I. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicii rezidenți de medicina familiei vor fi capabili să:
● enumere etapele aplicării MBD în practica clinică
● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice
● enunțe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias)
● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice
● formuleze întrebările de căutare
● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său
● analizeze critic un articol medical
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în conceptul de Medicină Bazată pe Dovezi: definiție, istoric, importanță2. Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale3. Clasificarea informației/dovezii științifice (nivelul de calitate al dovezii științifice)
4.Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize)
5.Utilizarea informației în practica medicală: căutarea informației, evaluarea informației, etapele aplicării MBD, avantajele și limitele MBDIII. Teme activități practice1. Baze de date internaționale2. Identificarea și formularea problemei clinice3. Căutarea informației/dovezii în literatura de specialitate4. Tipuri de studii științifice5. Nivelul de calitate al informației6. Analiză critică a articolelor științifice
MODULUL 5: MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINA DE FAMILIEI. Obiective specifice
La sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F.
● cunoască și să enumere funcții și instrumente de management
● enumere tipurile de management în medicina de familie
● cunoască termenii utilizați în managementul financiar al cabinetului
● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar
● cunoască echipa de lucru în M. F.
● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familie
II. Tematica adaptată obiectivelor specifice1. Noțiuni uzuale în management2. Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informației, etc.)
3.Funcțiile managementului4. Managementul financiar (termeni uzuali, surse de finanțare, posibilități de creștere a venitului)
5.Planul afacerii - înființarea și funcționarea cabinetului6. Echipa de lucru în medicina de familie
MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL - MINIM 2 SĂPTĂMÂNII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● administreze servicii medicale de calitate în condiții de izolare și acces redus la mijloace tehnice
● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,
● se adapteze pentru practica în mediul rural
● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului
● identifice posibilități de îmbunătățire a activității în condiții de izolare adaptate necesităților medicale specifice comunității
● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural
● recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil
● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare
● dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite
● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile locale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții2. Abilități ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparație cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban:
3.Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)
4.Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competențelor)
5.Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă6. Identificarea nevoilor comunității7. Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate8. Îngrijirea unei plăgi9. Point of care test (POCT)
10.Medicină comunitară și asistență orientată spre comunitate11. Telemedicina, resurse online12. Epidemiologie, sănătate publică13. Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză14. Traumatisme, accidente, alte situații periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuința și mediul domestic)III. Teme activități practice1. Sutura unei plăgi2. Incizia și drenajul unui abces3. Imobilizări, Pansamente4. Triaj epidemiologic5. Ancheta epidemiologică6. Asistarea unei nașteri7. POCT, EKG8. Educație medicală în școală și comunitate9. Realizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienți care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie)
MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
● diferențieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie
● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetului
● Înțeleagă noțiunea și să se protejeze de malpraxis
II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului2. Dreptul pacientului la informația medicală3. Consimțământul pacientului4. Acordul pacientului informat5. Confidențialitatea informațiilor6. Dreptul pacientului în domeniul reproducerii7. Dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale8. Dreptul la a doua opinie medicală9. Interzicerea discriminărilor10. Calitatea serviciilor medicale11. Răspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, juridică (civilă și penală)
12.Asigurarea de malpraxis
SPECIALITĂȚI CLINICEMEDICINĂ INTERNĂ - 5 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute și să enunțe planul de măsuri preventive adaptate cazului
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
● cunoască tehnica screeningului în patologia medicală
● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
Criteriile diagnosticului pozitiv și diferențial, complicațiile și principiile terapeutice în afecțiunile:
Respiratorii1. Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară2. Obstructive: astm bronșic, bronhopatii cronice obstructive3. Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii4. Bolile ale mediastinului și pleurei5. Cancer bronhopulmonar6. Apneea în somn
Digestive1. Eso-gastro-duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric2. Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal3. Hepatice: hepatitele acute și cronice, cirozele hepatice4. Biliare: colecistite, litiaza veziculară5. Pancreatice: pancreatite acute și cronice, cancerul de pancreas
Renale1. Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică2. Nefropatii tubulo-interstițiale3. Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice4. Insuficiența renală acută5. Boala cronică de rinichi
Reumatologie1. Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic2. Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară3. Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite4. Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată
Hematologice1. Anemiile2. Adenopatiile3. Leucemiile și bolile mieloproliferative4. Limfoamele Hodgkin și Non-Hodgkin5. Mielomul multiplu6. Sindroame hemoragipare
Alergologice1. Marșul alergic, șocul anafilactic2. Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii - cu etiologii multiple, urticaria
III. Teme activități practice (250 ore)
1.Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv2. Efectuarea unor investigații - peak flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide3. Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sau/și a terapiei profilactice5. Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă6. Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară.PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE - 5 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:
● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice
● aplice particularitățile de îngrijire ale nou-născutului
● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă
● enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening și să descrie cum se face acesta
● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil
● enunțe criteriile clinice și paraclinice de diagnostic și prognostic al bolilor genetice
● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)
● facă anamneza, examenul clinic, planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului și cele nespecifice vârstei
● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului
● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiare
● aplice managementul urgențelor medicale.
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
1.Malnutriția protein-energetică2. Obezitatea3. Rahitismul4. Diabetul zaharat5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene6. Malformațiile congenitale7. Atopiile8. Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile9. Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie10. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil11. Malformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil12. Stomatitele, glositele și cheilitele13. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice14. Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică15. Enurezisul și encoprezisul16. Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comeleIII. Teme activități practice (250 ore)
1.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste3. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului4. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil5. Instalarea unui cateter venos6. Vaccinările - căi de administrare7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic8. Examenul otoscopic la sugar și copilul mare9. Interpretarea probelor funcționale respiratorii10. Interpretarea radiografiilor11. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii12. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă13. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescențiONCOLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică
● cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă
● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă
● cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic
● identifice potențiale agravări în evoluția bolii și apariția complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● acorde primul ajutor în urgențe
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali), factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație), factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
2.Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.
3.Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe și indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive), particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte6. Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice7. Durerea în cancer: anatomia și fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer8. Tratamentele paleative în cancer9. Aspecte de psiho-oncologie10. Alimentația în oncologie11. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației12. Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament13. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei14. Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale.III. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2. Examenul ariilor ganglionare superficiale3. Examenul general al tegumentelor și mucoaselor4. Examenul cavității bucale5. Examinarea sânului6. Tușeul rectal7. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic8. Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal9. Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog10. Regimul alimentar al pacientului oncologicCARDIOLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc cardiovasculari
● efectueze servicii de prevenție primară și secundară pentru pacienții cu risc sau cu patologie cardiovasculară
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară
● interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice
● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus
● efectueze și interpreteze IGB (indicele gleznă-braț).
● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore
● facă diagnosticul diferențial și managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitațiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenței jugulare
● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată
● evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● identifice cazurile care necesită internare
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Hipertensiunea arterială esențială și secundară2. Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA3. Insuficiența cardiacă4. Tulburări de ritm și de conducere5. Alte afecțiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite6. Boala arterială periferică7. Boala venoasă cronică8. Ischemia mezenterică9. Bolile cardiovasculare și sarcină10. Boala cerebrovasculară11. Pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată12. Dislipidemiile13. Boli cardiace congenitale14. Ghiduri actuale de prevențieIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară2. Examinarea cordului (percuție, auscultație, focare, sufluri, tulburări de ritm)
3.Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac4. Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SCORE, Framingham, etc.) și identificarea factorilor de risc cardiovascular5. Efectuarea și interpretarea EKG de repaus6. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă-braț7. Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare8. Integrarea în context clinic rezultatelor EKG de efort, ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EKG și examenului Doppler vascular9. Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)
10.Conduita terapeutică și monitorizarea ambulatorie a afecțiunilor cardiovasculare frecvente11. Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA12. Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculareBOLI INFECȚIOASE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic și coprocultura, coprocitograma
● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice
● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică de urgență în principalele sindroame infecțioase abordate în medicina de familie
● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie
● enumere principalele criterii de dirijare a pacienților către serviciile de boli infecțioase
● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie
● enunțe principiile de medicină preventivă a bolilor infecțioase
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Sindroame infecțioase: sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupțiile cutanate de origine infecțioasă, adenopatiile infecțioase, sindromul diareic infecțios, icterul febril, purpura infecțioasă, starea septicemică, șocul toxico-septic2. Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central3. Criterii de diagnostic pentru: febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză4. Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisulIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital2. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita principalelor boli infecțioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urină/urocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecții virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus)
3.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șocDERMATOVENEROLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice
● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Dermatozele2. Dermatita de contact3. Eczeme4. Infecțiile pielii și țesutului subcutanat5. Urticaria și angioedemul6. Eczema sugarului și a copilului mic7. Manifestări cutanate în bolile arterelor și venelor8. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare9. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale10. Boli cu transmitere sexuală11. Psoriazis12. Pemfigus13. Lichenul plan și erupții lichenoide14. Tumori cutanate benigne și maligne15. Scabia16. Pediculoza17. Reacții cutanate postmedicamentoase18. Boli buloase19. Vasculite, eritrodermiile, purpureIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice3. Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame)
4.Semne importante pentru diagnosticul clinic5. Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic și ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic6. Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționateDIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE - 2 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice4. Acromegalia5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii6. Neurohipofiză - secreție hormonală și efectele sale biologice7. Diabetul insipid8. Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa - simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)
9.Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficiența paratiroidiană)
10.Patologia corticosuprarenalelor - (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală)
11.Patologia medulosuprarenalelor12. Patologia gonadelor13. Pubertatea normală și patologică14. Menopauza15. Osteoporoza16. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre17. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)
18.Screeningul familial în bolile metabolice19. Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică20. Diabet zaharat rezistent la insulină21. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional,22. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,23. Sindromul hipoanabolic24. Dislipidemiile25. Hiperuricemiile26. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentarIII. Teme activități practice (100 ore)
1.Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție3. Principalele dozări hormonale4. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor5. Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn6. Managementul disfuncției erectile7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin8. Investigații paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II9. Examinarea piciorului diabetic10. Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II11. Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați12. Scheme terapeutice13. Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbiditățilorNEUROLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică
● efectueze examenul clinic neurologic
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic
● cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică și monitorizare în epilepsie, boala Parkinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii
● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN,
● angiografia cerebrală, ex Doppler, audiograma
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Cefaleea și migrenă2. Vertijul3. Tremurăturile4. Boala Parkinson5. Epilepsia6. Scleroza multiplă7. Mono și polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale8. Accidentele vasculare cerebrale9. Afecțiunile măduvei spinării10. Demențele, comaIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic2. Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbire/de auz3. Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.
4.Interpretare explorări paraclinice specifice: puncția lombară, CT/RMN, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic5. Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii.PSIHIATRIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil
● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii
● conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric
● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice
● explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală
● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice
● identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, mania; demențe, dependență de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s.a.) urgențele psihiatrice (amenințare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substanțe-droguri
● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare - bulimia, anorexia, problemele de cuplu)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Depresia, suicidul și tentativă de suicid2. Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată)
3.Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice4. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității5. Neurastenia și tulburările de somatizare6. Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții)
7.Stresul8. Psihozele9. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)
10.Violența domestică (violul, disputele conjugale)III. Teme activități practice (50 ore)
1.Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul)
2.Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie3. Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE (aplicabile în cabinetul medicului de familie)
4.Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice5. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic6. Evaluarea riscului suicidar7. Modalități de intervenție și situații de criză psihologică8. Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoformeCHIRURGIE GENERALĂ - 2 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie
● enunțe principiile asepsiei și antisepsiei
● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică
● recunoască situațiile care necesită consult interdisciplinar
● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adult
● utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, ORL
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
Chirurgie generală1. Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic2. Arsurile, degerăturile3. Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic)
4.Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia5. Boli ale venelor și arterelor
ORL1. Managementul sindroamelor nevralgice din sfera ORL, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor și tinitusului2. Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite3. Diagnosticul prezumtiv și trimiterea la specialistul ORL în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuității auditive, tulburări ale gustului și mirosului, sindrom Meniere, afecțiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera ORL4. Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni
Oftalmologie1. Managementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului2. Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic și non paralitic, glaucomul3. Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare4. Ochiul roșu și dureros
Urologie1. Patologia rinichiului și ureterelor litiaza urinară2. Adenom de prostată3. Retenția acută de urină4. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine
Ortopedie și Traumatologie1. Managementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral2. Patologie ortopedică netraumatică: luxație congenitală de șold, picior strâmb congenital, copilul care șchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale
III. Teme activități practice (100 ore)
1.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia2. Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic4. Sondaj vezical5. Denudare venoasă periferică6. Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi7. Extragere corp străin sfera ORL8. Tamponament nazal anterior și posterior9. Spălătura auriculară, oculară, gastrică10. Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații11. Anestezia locală12. Crico-tiroidotomia13. Incizia, drenajul, pansamentul unui abces14. Extracția firelor de sutură, extragerea unui tub de dren15. Pansamentul unei arsuri, degerături16. Îngrijirea unei escare17. Sutura plăgilor superficiale și pansamente18. Spălătura gastrică, paracentezaOBSTETRICĂ-GINECOLOGIE - 2 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de obstetrică - ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte
● descrie rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară a afecțiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecții genitale)
● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială;
● facă anamneza ginecologică, examenul genital și să recomande un plan de investigații adaptat afecțiunii pacientei
● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale
● descrie aspectele medico-legale și etice legate de problemele ginecologice (tutela, vârsta consimțământului, agresiune)
● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice
● stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical și explorări paraclinice la prima vizită
● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III
● anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformații
● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele
● asiste nașterea fiziologică
● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale
● cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei și asistența nașterilor la cabinet sau domiciliu
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate2. Boli infecțioase ale tractului genital3. Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza)
4.Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual)
5.Afecțiuni ale femeii vârstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin)
6.Patologia sânului7. Planning familial, managementul perioadei preconcepționale8. Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc9. Îngrijiri prenatale și postnatale10. Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)
11.Probleme de sănătate mentală în sarcină și lăuzieIII. Teme activități practice (100 ore)
1.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sânului2. Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic4. Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin5. Recomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepția de urgență6. Epiziotomia, epiziorafia, colporafia7. Asistarea unei nașteri8. Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol9. Managementul hemoragiilor genitaleMEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)I. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență
● efectueze examenul clinic
● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil
● evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.Evaluarea primară și secundară a pacientului2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale5. Tehnici de suport ventilator artificial6. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen9. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului10. Mijloace de transport ale pacientului critic11. Particularități de management în urgențele geriatrice12. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii13. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant15. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon16. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene)III. Teme activități practice (100 ore)
1.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin)
5.Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilorMEDICINA FAMILIEI; ANUL IV - 18 LUNI
Probleme generaleI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● abordeze holistic pacienții
● coordoneze îngrijirile împreună cu alți profesioniști din cadrul asistenței medicale primare
● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice
● stabilească prioritățile în rezolvarea problemelor curente
● aplice prevederile programului național de imunizări
● demonstreze atitudini de a încuraja și educa pacienții pentru efectuarea exercițiilor fizice/sportului indiferent de vârstă sau stare a sănătății.
● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie
● efectueze un plan de management ținând cont de sinteza diagnostică
● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului
● dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienților cu boli cronice
● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației
● practice în mod independent aplicând conceptele centrale ale medicinei de familie
● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei
● integreze cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul stagiilor clinice de specialitate
● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient
● dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională
● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (180 ore)
1.Structura și funcțiile familiei2. Ciclurile familiei3. Aspectele medicale rezultate din problemele familiei4. Abordarea integrată a problematicii "mama și copilul"5. Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor6. Particularitățile diagnosticului în MF. Diagnosticul diferențial în MF. Strategia investigațiilor paraclinice. Particularitățile și supravegherea tratamentului7. Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală8. Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
9.Asistența medicală la domiciliu10. Rolul stresului și patologia umană. Patogenia psihosomatică11. Importanța comunicării în M. F.12. Terapiile alternative13. Îngrijirile paleative14. Medicina călătorului15. Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F.16. Informatizarea activității de M. F.III. Teme activități practice (450 ore)
1.Conduita în fața principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală2. Conduita în fața principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
3.Participarea la consultațiile efectuate de medicul formator/instructor în cabinetul M. F.4. Efectuarea de consultații independent5. Efectuarea unor investigații paraclinice accesibile în cabinet (POCT)
6.Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare7. Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice8. Analiza unor familii cu probleme medicale9. Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu10. Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate11. Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale12. Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă13. Participarea la activitățile manageriale ale unității14. Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate15. Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor16. Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor17. Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă18. Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.)
PROBLEME SPECIFICE - CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE)MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului vârstnic
● efectueze examenul clinic al pacientului vârstnic
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vârstnic
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Instituționalizarea vârstnicului - evaluare medicală, psihologică și socio-economică2. Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului3. Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice4. Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)
5.Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii)
6.Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic7. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vârstnic8. Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară9. Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer)
10.Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare11. Farmacoterapia pacientului vârstnic12. Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie13. Urgențe în geriatrieIII. Teme activități practice1. Anamneză pacient vârstnic2. Examen clinic al vârstnicului3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcțională, nutrițională, mentală)
4.Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie)
5.Plan de recuperare fizică6. Plan de nutriție7. Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentosMODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice
● utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice
● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici2. Managementul integrat al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă/diabetul zaharat/dislipidemia/boala renală cronică)
3.Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive croniceIII. Teme activități practice4. Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici5. Utilizarea peakflowmetre, glucometre, lipidometre6. Testarea sensibilității cu monofilament7. Efectuarea și interpretarea EKG8. Efectuarea și interpretarea spirometriei9. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă brațMODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● recunoască competențele specifice medicinii de familie
● respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei
● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Consultația structurată în MF2. Strategia investigațiilor paraclinice3. Îngrijirea centrată pe persoană4. Abordarea comprehensivă5. Valori culturale și tradiții - medicina holistică6. Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă7. Practica medicală în siguranță8. Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS9. Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet10. Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.)
11.Îngrijiri paleative12. Asistența medicală la domiciliu13. Noțiuni de bază în psihoterapieMODULUL 4: PSIHOTERAPIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
● definească termenul/domeniul de psihoterapie
● facă diferența între psihoterapie, consiliere, psihologie
● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie
● știe cum se desfășoară o ședință de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite
● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapie
II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1. Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut2. Cine poate practică psihoterapia?3. Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie4. Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie?5. Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei6. Relația psihoterapeutică7. Tipuri/metode de psihoterapieIII. Teme activități practice1. Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)
2.Empatia - rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici.MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil
● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin
● enumere bolile prevenibile prin vaccinare
● cunoască tipurile de vaccin
● enumere principalele componente ale vaccinului
● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze
● realizeze scheme de recuperare a vaccinării
● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse
● consilieze o familie privind beneficiile vaccinării
● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea
● cunoască programul național de vaccinare
● enumere vaccinurile opționale
● cunoască contraindicațiile vaccinării
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat3. Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinaleIII. Teme activități practice1. Consilierea unei familii pentru vaccinare2. Administrarea unui vaccin3. Raportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse4. Întocmirea unei scheme de recuperareMODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERIII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarcini
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei3. Consilierea gravidei - suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere4. Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcinăIII. Teme activități practice1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită2. Completarea documentelor medicale legate de sarcinăMODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator
● stăpânească abordarea pacienților cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor
● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce
● aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute
● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articular
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute4. Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică5. Chestionare utile în practica medicului de familieIII. Teme activități practice1. Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular2. Abilități de prescriere ale medicației specifice3. Educația pacientului pe probleme specificeMODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIPI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:
● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente
● construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcție de auditoriu și adaptare la factori externi
● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare
● Își însușească ascultarea activă
● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare
● recunoască și să depășească barierele de comunicare și să evite erorile
● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea
● ofere și să primească feedback
● comunice eficient în situații speciale
● Își dezvolte propriile strategii de comunicare
● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației
● Înțeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să își dezvolte abilitățile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere, gestionare a situațiilor dificile
● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu
● demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical
● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă - emițător versus receptor, modele de relații medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare)
2.Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical5. Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri)
6.Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport)
7.Feedbackul8. Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management9. Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership10. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizaționalăIII. Teme activități practice1. Utilizarea diagramei comunicării2. Tipuri de limbaj3. Structurarea dialogului4. Furnizarea veștilor rele (boală, deces)
5.Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol)
6.Feedback - a da și a primi7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.)
8.Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivăMODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELORI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)
● Își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală primară
● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet
● aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate.
● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare
● Își configureze un sistem modern de comunicare atât cu pacienții cât și cu colegii de aceeași sau altă specialitate
● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitate
● cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și componentele sale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. Rețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte3. Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru5. Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesionalIII. Teme activități practice1. Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază, instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului2. Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet3. Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date4. Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)
5.Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator6. Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learningMODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).
● știe să facă un diagnostic rapid de urgență, folosind rezultatul ultrasonografic
● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.
● integreze informația ultrasonografică obținută și a altor investigații imagistice în contextul clinic al pacientului
● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje)
2.Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări).
3.Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice)
4.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină)
5.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal)
6.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare).
7.Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale)
8.Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină9. Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale.
10.Ultrasonografia senologică11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări12. Medicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării.III. Teme activități practice1. Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare2. Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte3. Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography - PoC-US" - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale5. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară6. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior - rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin7. Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinico-imagistice8. Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară9. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice10. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie12. Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie13. Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinicMODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● enumere tipurile de studii caracteristicile lor
● analizeze critic o informație medicală
● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale
● redacteze un articol
● cunoască tabelul de contingență (2x2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice2. Metodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, Odds rațio și Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici3. Tipuri de studii4. Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate.III. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu descriptiv2. Proiectarea unui studiu analitic3. Analiză critică a unui articol4. Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativMODULUL 12: BIOETICĂ - 2 SĂPTĂMÂNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale
● Înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile
● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
3.Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umaniIII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteMODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul vieții
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Identificarea nevoilor de formare2. Managementul stresuluiIII. Teme activități practice1. Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei3. Interviul motivațional4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesionalăFIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEI
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009
În anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Efectuează stagiul de 6 luni de MF în CMI de MF, 4 zile/săptămână, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formator/îndrumător de MF, medic primar de MF. A 5-a zi participă la universitate/facultate la cursuri, ateliere interactive2. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți3. Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic și la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară4. Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS5. Utilizează chestionarele standardizate6. Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile7. Deprinde transmiterea prescripțiilor electronice și raportarea serviciilor medicale către CNAS8. Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice)
9.Deprinde și aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil de viață10. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)
11.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF12. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare13. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități6. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.)
7.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități6. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)
7.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Desfășoară stagiul de pregătire în Medicina familiei, în Cabinetul de Medicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an-12 luni2. Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități3. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de Medicină familiei, cuprinse în tematica anului IV4. Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator5. Desfășoară activitate în CMI de MF - 4 zile pe săptămână - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă și discuții cu îndrumătorul de stagiu, la sfârșitul zilei de pregătire6. Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos.
7.Efectuează independent consultații complete pacienților programați la cabinet și tuturor urgențelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) și utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător8. Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător9. Elaborează indicațiile terapeutice și le explică pacientului - stilul de viață, prescrierea altor măsuri nefarmacologice și a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător10. Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)
11.Acordă îngrijiri în afecțiuni acute și cronice, îngrijiri preventive, paliative și în urgențe12. În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)
13.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
14.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează15. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare16. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI1. Durată. Structură
Organizarea rezidențiatului de medicină familiei
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.
În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
| Disciplină | Durata stagiului | Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului |
|---|---|---|
| Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului | 6 luni. | Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural |
| Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Oncologie | 1 lună | Clinică/secție de specialitate |
| Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate |
| Cardiologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate |
| Boli infecțioase | 1 lună | Clinică/secție de specialitate/camera de gardă |
| Dermatologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Neurologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Psihiatrie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Pediatrie | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Obstetrică - ginecologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Medicină de urgență | 2 luni | Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor |
| Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) | 2 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă |
| Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului | 18 luni. | Cabinet de medicina familiei |
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi.
2.Recomandări organizatorice generale
● Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de Medicina Familiei este coordonată de către Ministerul Sănătății prin Universitățile de Medicină și Farmacie și Facultățile de Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățământul superior pentru învățământul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice.
● În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore).
● Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate.
● Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice.
● În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan.
● Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator-instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.
● Medicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate.
● Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători.
● Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitatea/facultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întâlnirea săptămânală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice.
● Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universității/facultății unde se desfășoară rezidențiatul.
● Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative:
–cazuri clinice deosebite consultate în cabinet– date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate– abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc.– literatura de specialitate studiată.– concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore– nevoile educaționale astfel identificate și– planul propriu de învățare aferent.
3.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în cabinetele de medicină familie
Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților.
Medicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atât prin exemplul personal cât și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobândi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vârstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii.
Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie.
Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
● fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicina familiei;
● medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitate;
● din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor-formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanență;
● cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoare;
● la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;
● cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu;
● instituțiile de învățământ superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenților;
● timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuia; activitatea se va desfășura atât în cabinet cât și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate).
4.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în spital/ambulatorii de specialitate
Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie.
Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie.
În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobândească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobândească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate.
Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât și în ambulatoriul clinicii.
Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
● stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respective;
● rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județene; acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familiei;
● conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie;
● spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale - reviste, broșuri și alte surse de informare;
● fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secțiile cu paturi;
● medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare;
● medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educațional;
● la sfârșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;
● clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu;
● instituțiile de învățământ care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează clinicile de stagiu;
● În fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate);
● durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere și workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.).
5.Metode de evaluare
Procesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.
Modalitățile de evaluare sunt:
Evaluarea inițială
Se aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie de 6 luni și la finalul stagiului.
5.Scop
Determinarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele 6 luni de stagiu
6.Obiective:
● inițierea și întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului
● inițierea caietului rezidentului
7.Metode
● discuție inițiala formator-rezident în care formatorul întreabă și notează așteptările rezidentului precum și obiectivele pe care rezidentul le are în legătura cu propria formare în medicina de familie
● rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentului" transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în funcție de numărul de răspunsuri corecte
● se inițiază caietul rezidentului
OBS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului și constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului.
Evaluarea intermediară (formativă)
Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei.
8.Scop
Evaluarea stadiului de pregătire și a nevoilor rezidentului
9.Obiective:
● reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului
● verificarea și îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă.
10.Metode:
● evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului.
● verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de stagiu)
● actualizarea EMC a rezidentului
● autoevaluarea rezidentului
Evaluarea finală (sumativă)
Se aplică la sfârșitul perioadei de rezidențiat.
11.Scop
● Acordarea titlului de medic specialist în M. F. și protecția pacientului
12.Obiective
● evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2)
13.Metodologie de evaluare:
Evaluarea finală va lua în calcul:
● evaluările intermediare - 20% din nota finală
● participarea la cel puțin 80% din activitățile (stagiu + curs) organizate - 10% din nota finală
● publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original - 10% din nota finală
● caietul rezidentului - 10% din nota finală
● examinarea finală - examenul de specialitate - 50% din nota finală constând în:
1.proba scrisă2. probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult și copil.
3.proba de abilități practice în specificul MF
Se recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult și copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie.
Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus.
FORMULAR DE EVALUARE A MEDICULUI REZIDENT
PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIAT
Nume medic rezident .......................
Nume evaluator ............................
Data evaluării ...../..... /............
| EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: | NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) | SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) | BUN (8, 9, 10) | Nu se poate evalua Observații |
|---|---|---|---|---|
| Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile) | ||||
| Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate | ||||
| 3. Aptitudini clinice | ||||
| Aptitudini de COMUNICARE -deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie | ||||
| a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) | a) b) c) | |||
| 4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet | ||||
| 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. | ||||
| 6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc | ||||
| 7. Organizare (eficientă) și management - este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. | ||||
| 8. Calificativ general (media celor precedente) |
Puncte tari ................................
Puncte slabe ...............................
De îmbunătățit .............................
Alte comentarii ............................
| Semnătura rezident . . . . . . . . . . . | Semnătura evaluator . . . . . . . . . . . |
FORMULAR EVALUARE MEDIC REZIDENT
Nume medic rezident .......................
Nume evaluator ............................
Data evaluării .................
| EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: | NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) | SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) | BUN (8, 9, 10) | Nu se poate evalua Observații | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile | ||||
| 2 | Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate | ||||
| 3 | 3. Aptitudini clinice | ||||
| 4 | Aptitudini de COMUNICARE - deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie | ||||
| 5 | a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) | a) b) c) | |||
| 6 | 4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet | ||||
| 7 | 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. | ||||
| 6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc | |||||
| 7. Organizare (eficientă) și management-este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. | |||||
| 8. Calificativ general (media celor precedente) |
Puncte tari ..........................
Puncte slabe .........................
De îmbunătățit ................................
Alte comentarii ...............................
| Semnătura rezident . . . . . . . . . . . | Semnătura evaluator . . . . . . . . . . . |
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de Medicina familiei
● Restian A. - Bazele Medicinei de Familie, ediția a 3-a, Editura Medicală București, 2009.
● Matei D. - sub redacția - Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016.
● Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. Fourth Edition, 2014, Oxford University Press. - ediția în limba română - Editura Hipocrate București, sub tipar, 2016.
● Jompan A. - Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.
● Manasia R. și colab. Pediatrie practică. Editura U. M. F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, 2013.
● Ciofu E., Ciofu C. - Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002.
● Nanu D., Marinescu B., Matei D., Isopescu F. - Esențialul în obstetrică - pentru studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie - Editura Medicală Amaltea București, 2008.
● Jompan A., Dumitrașcu V. - 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.
● Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie - ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2011
● www. cnsmf.ro - Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009
● www. cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2009.
● www. cnsmf.ro - Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009.
● www. cnsmf.ro - Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul RO19, Inițiative în sănătatea publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNSMF, ALIAT, București, 2016
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)
CURRICULUM
de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)
1.Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.).
Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.
2.Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
| Modulul | Durata |
|---|---|
| Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie | I.1 - 3 luni |
| Biochimie | I.2 - 9 luni |
| Biologie moleculară și Genetică | I.3 - 3 luni |
| Imunologie | I.4 - 6 luni |
| Hematologie | I.5 - 12 luni |
| Bacteriologie | I.6.1 - 2 luni |
| Parazitologie | I.6.2 - 0,5 luni |
| Virusologie | I.6.3 - 0,5 luni |
| Epidemiologie | I.7 - 1,5 luni |
| Biostatistică medicală | I.8 - 1 lună |
| Bioetică medicală | I.9 - 0,5 luni |
| Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program | I.10 - 9 luni |
I.1. ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de ore1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):
a)planificarea activităților;
b)amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
c)managementul personalului, evaluarea personalului;
d)aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;
e)întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului.
2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)
3.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință)
4.Sistemul de management al calității:
a)Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință);
b)Cerințe de management (2 conferințe);
c)Cerințe tehnice (1 conferință);
d)Auditul intern (1 conferință);
e)Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferințe);
f)Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);
g)Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință (1 conferință);
h)Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).
5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință)Baremul activităților practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lp
I.2. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 luniTematica orelor de curs/seminar - 360 de ore1. Metabolismul proteic– Peptide biologic active– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2. Enzime– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice– Izoenzime– Noțiuni de cinetică enzimatică3. Metabolismul glucidic– Glicoliza– Gluconeogeneza– Ciclul acizilor carboxilici4. Metabolismul lipidic– Biosinteza acizilor grași– Degradarea acizilor grași– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene– Biosinteza colesterolului– Acizii biliari– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare)
5.Vitamine și hormoni6. Apă și electroliți7. Modificări biochimice în:
–Patologia renală– Patologia hepatică– Patologia cardiacă și vasculară– Maladii metabolice și endocrine8. Markeri tumorali9. Biochimie oncologică10. Biochimia inflamației11. Biochimie geriatrică12. Biochimie pediatrică13. Teste biochimice în transplant14. Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, controlul calității analizelor15. Metodologia cercetării cliniceStagiul practic
În cadrul acestui stagiu se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:
–prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
–efectuarea practică a testului respectiv.
1.Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie– metode de măsură (spectrometrice, optice etc.)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice– tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practiceA. Examenul de urină1. Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari - barem 100 determinări2. Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinăriB. Examenul biochimic al sângelui1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu– barem 100 determinări2. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări3. Compuși azotați nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări6. Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări7. Lipidele totale, colesterolul total și trigliceridele: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări;
–transaminazele (TGP, TGO);
–creatinkinaza (CK), izoenzime;
–lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;
–fosfataza acidă și alcalină;
–gamma glutamil transpeptidaza (GGT);
–amilaza;
–lipaza.C. Examenul biochimic L.C.R. - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinăriD. Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinăriI.
3.MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de ore
Obiective în cursul stagiului de biologie moleculară– Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical– Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului– Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli– În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să își însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.– De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.
A. Partea teoreticăI. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului
Esența transcrierii și aplicații medicale
Esența traducerii și aplicații medicale
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici
Extracția ADN-ului
Extracția ARN-ului
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“)
Aplicații clinice ale hibridizării:
a)în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.);
b)tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;
c)detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).
Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologie
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.
B. Partea practică1. Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.)
2.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză4. Tehnica hibridizării5. Tehnica real time PCR6. Tehnica de secvențiereExamen1. Test scris din tematica teoretică2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară)MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂA. Partea teoretică1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a)interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b)ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;
c)mutațiile: cauza majoră de boală;
d)bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e)abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale3. Bolile monogenice4. Bolile multifactoriale:
a)anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;
b)bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5.Retardul mental6. Patologia genetică a sistemului imun7. Genetica bolii canceroase8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice10. Probleme și dileme etice în genetica medicalăB. Partea practică1. Consultul genetic2. Explorările genetice:
–cromozomiale;
–moleculare.
3.Sfatul genetic4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)
5.Diagnosticul prenatalExamen1. Test scris din tematica teoretică2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic)I.4. MODULUL DE IMUNOLOGIE - 6 luniI. Tematica orelor de curs/seminar -240 de oreA. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie și funcție2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezeiB. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută și dobândită2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția3. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare4. Alergenele - structură, epitopi5. Imunogenetică6. Imunitatea mediată prin celulele T:
a)activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului;
b)citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T;
c)răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
7.Imunitatea mediată prin celule B:
a)activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului;
b)producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor;
c)izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral;
d)procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă;
e)IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori;
f)reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă;
g)complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.
8.Alte mecanisme imunologice, care implică:
a)celulele „natural killer“;
b)celulele killer activate de limfokine;
c)bazofile activate.
9.Interacțiuni receptor-ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori-ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologicăC. Modularea răspunsului imun1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere2. Inflamația și modularea ei:
a)mediatori - preformați și neoformați;
b)celule efectoare în inflamație (alergică și altele);
c)mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF;
d)eozinofilele - structură, activare, mediatori.D. Imunitatea mucoaselor1. Nonimunologică - enzime, acizi glicosali, floră normală2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de „homing“3. Imunosupresia posttransplantE. Imunologia transplantului1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule
Semnificația clinică a tipării alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA
2.Mecanismele de rejet3. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiperacut și cronic4. Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare5. Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantuluiF. Imunologia tumorală1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru4. Mecanismele imunosupravegheriiG. Mecanisme imunoreglatoare1. Mecanismele de toleranță2. Rețele idiotipiceII. Tematica activităților practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice;
2.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice;
3.Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor;
4.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor;
5.Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline;
6.Măsurarea proteinelor de fază acută;
7.Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă;
8.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului;
9.Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi antidsDNA etc.);
10.Măsurarea IgE total și specific;
11.Evaluarea statusului imun în boli neoplazice;
12.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate);
13.Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene;
14.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen);
15.Măsurarea producției de citokine și cuantificarea in vitro, analiza profilelor Th1/Th2;
16.PCR (reacția de amplificare genică);
17.Tipizarea HLA prin metode moleculare;
18.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare;
19.Citometrie în flux;
20.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
III. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1. Referate generale - cel puțin 1 prezentare2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare
Participarea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu
I.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE - 12 luni1.5.1. Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore1. Hematopoieza– generalități– celula stem2. Structura măduvei osoase (noțiuni de embriologie)
3.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
4.Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
5.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
6.Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
7.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică)
8.Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B1210. Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)
11.Anemii hemolitice - generalități, clasificare12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator)
13.Imunoserologia unei anemii hemolitice14. Anemii hemolitice congenitale
Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii
15.Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială)
17.Sindromul mielodisplazic18. Sindromul mieloproliferativ cronic19. Sindromul limfoproliferativ cronic– Leucemie limfatică cronică– Boli proliferative limfatice de graniță– Generalități limfoame20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare)
21.Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator)
22.Gamopatii monoclonale maligne23. Gamopatii monoclonale benigne24. Hemostază (generalități)
25.Exploatarea unui sindrom hemoragipar26. Purpura trombocitopenică27. Coagulare intravasculară diseminată28. Boala tromboembolică și fibrinoliza29. Porfirii - clasificare, diagnostic1.5.2. Baremul activităților practice1. Recoltare:
202.Colonare:
203.V.S.H.; hematocrit:
204.Indici eritrocitari:
205.Reticulocite:
306.Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze:
207.Test Hamm:
108.Test Coombs - anti-Ig G, anti-C:
109.Celule lupice:
1010.Determinări F.A.N.:
1011.Imunograma:
1012.Determinări complement seric, proteina C reactivă:
1013.Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici:
1014.Grupe sanguine și RH:
1015.Electroforeză - imunoelectroforeză:
1016.Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare:
2517.Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară:
10018.Examinare frotiu medular:
5019.ImunofenotipareI.
6.1.MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luniTematica orelor de curs/seminar - 80 de oreBacteriologie generală
Microbiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase
Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umană
Morfologia celulei bacteriene
Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici
Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiune
Rezistența la acțiunea antibioticelor
Interacțiunea bacterie-gazdă
Bacteriologie specială
*Bacterii cu importanță în patologia umană
* Vor fi prezentate noțiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate.
–Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus– Coci gram-negativi - genul Neisseria– Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia– Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter– Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter– Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella– Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira– Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus– Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma– Mycobacterium tuberculosis
Activități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)
1.Microscopia– optica: directă, contrast de fază (lp)– în imunofluorescență (d )
2.Coloranții în microbiologie– gram (lp)– albastru de metilen (lp)– Ziehl-Neelsen (lp)– Giemsa (lp)
3.Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare - îmbogățire, selective (lp)
4.Izolarea bacteriilor din:
–materii fecale - coprocultură (lp)– sânge - hemocultură (d)– urină - urocultură (lp)– LCR (d)– exsudate (lp)– secreții (lp)– spută (lp)
5.Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor
I.6.2. MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreI. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidiozăB. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)II. Examenul parazitologic al sângeluiDiagnosticul hematologic al malariei
Tehnici de diagnostic:
1.tehnica frotiului;
2.tehnica picăturii groase.
Tehnici de diagnostic:
1.colorația Giemsa;
2.colorația cu albastru de toluidină;
3.tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisularăA. Diagnosticul cisticercozeiB. Diagnosticul hidatidozeiC. Diagnosticul trichinelozeiIV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii
Diagnosticul toxoplasmozei congenitale
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital
Diagnosticul trichomonozei urogenitale
Tehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice
I.6.3. MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de ore1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic2. Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze4. Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor5. Terapie antivirală. Rezistența la antiviraleI.
7.MODULUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 60 de oreCursuri1. Epidemiologie - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet6. Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile7. Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile8. Comunicarea în boala netransmisibilăAplicații practice1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)
a)Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibileb) Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -(i) Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate(ii) Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate(iii) Comparații pe baza ratelor brutec) Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă2. Studii epidemiologicea) Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțatb) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiuc) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiud) Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă5. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicaleI.
8.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lunăTematica orelor de curs/seminar - 40 de ore1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.)
9.Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de web11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18. Meniul aplicației Powerpoint19. Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări20. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare27. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS28. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeI.
9.MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreI. Introducere în bioetică - 2 ore1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTematica seminarelorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreI.
10.PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luniStagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)
1.Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus2. Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța3. Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu5. Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu6.1. Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță6.2. Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr6.3. Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță7. Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu8. Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță9. Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luni
Stagiul opțional* poate fi ales dintre următoarele discipline:
biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.
* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident.
MEDICINĂ DE LABORATOR
4 ani
| Modulul | Durata |
|---|---|
| Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie | I.1 - 3 luni |
| Biochimie | I.2 - 9 luni |
| Biologie moleculară și Genetică | I.3 - 3 luni |
| Imunologie | I.4 - 6 luni |
| Hematologie | I.5 - 12 luni |
| Bacteriologie | I.6.1 - 2 luni |
| Parazitologie | I.6.2 - 0,5 luni |
| Virusologie | I.6.3 - 0,5 luni |
| Epidemiologie | I.7 - 1,5 luni |
| Biostatistică medicală | I.8 - 1 lună |
| Bioetică medicală | I.9 - 0,5 luni |
| Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program | I.10 - 9 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
| STAGIUL | I.1, I.2 | I.3, I.4, I.5 | I.5, I.6.1, I.6.2, I.6.3 | I.7, I.8, I.9, I.10 |
08.03.2022Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie) a fost modificat de Alineatul (1), Articolul I din ORDINUL nr. 415 din 21 februarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 08 martie 2022
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Abrogat.
Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”.CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ INTERNĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
Definiția specialității:
Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii personalizate de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual.
Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează concluziile/recomandările altor specialități medicale și le integrează în strategii individualizate de diagnostic, tratament și îngrijire a pacientului.
Medicul internist este un medic educat în bazele științifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul și tratamentul holistic al patologiei medicale, prezentărilor atipice ale bolilor, comorbidităților, problemelor medicale complexe și bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgențe medicale neselectate și să trateze pacienții holistic și etic, luând în considerare toți factorii psihosociali și medicali, pentru a crește calitatea vieții. El valorizează îngrijirea continuă a pacienților indiferent de natura suferințelor și este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina adultului, bazată pe dovezi. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educația medicală, conducerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la acesta.
Conform cerințelor UEMS (European Board of Internal Medicine) (februarie 2016), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor interne acute și cronice și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor vârstnici.
În atribuția medicului specialist de medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de medicii de altă specialitate.
2.Durata pregătirii în rezidențiatul de medicină internă: 5 ANI
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
| Număr total de ani | 5 (cinci) |
|---|---|
| Număr total de module | 13 (treisprezece) + 1 modul teoretic (cursuri după amiază) |
| Modulul 1 | Medicină internă |
| Număr de luni/modul | 30 |
| Ore curs/săptămână | 2 timp de 16 luni |
| Modulul 2 | Urgențe medicale |
| Număr de luni/modul | 3 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 3 | STI |
| Număr de luni/modul | 3 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 4 | Cardiologie |
| Număr de luni/modul | 4 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 5 | Pneumologie |
| Număr de luni/modul | 4 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 6 | Gastroenterologie |
| Număr de luni/modul | 4 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 7 | Reumatologie |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 8 | Nefrologie |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 9 | Hematologie |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 10 | Diabet zaharat și boli de nutriție |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 11 | Boli infecțioase |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 12 | Imagistică medicală |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 13 | Etică medicală |
| Ore curs/săptămână | 4 ore/ săptămână timp de 2 săptămâni |
| Total ore pregătire teoretică | 376 ore |
| Total ore pregătire practică | 9100 ore (7 ore/zi, 5 zile/săptămână, 5 ani de zile) |
3.Organizarea modulelor (stagiilor)
Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în Clinicile Universitare din țară și în Spitalele Județene și Municipale acreditate de către MS (Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară al Medicilor și Farmaciștilor) și de Universitățile de Medicină și Farmacie de Stat.
Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție și a medicilor primari în specialitatea Medicină Internă recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, aptitudinile didactice și calitățile etice și morale.
În fiecare stagiu rezidentul va avea un medic îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație cu evoluția pacientului, a documentelor de externare și a stabilirii relației cu pacienții și familiile acestora.
Medicul îndrumător este direct responsabil de activitatea desfășurată de medicul rezident, fiind obligat să supervizeze și să controleze permanent activitatea acestuia.
Cerințele minimale necesare unui centru de pregătire în Medicină Internă sunt:
–Asigurarea unui raport de paturi /rezident de 4-5 paturi /1 rezident.– Medicul șef de secție trebuie să fie medic primar de medicină internă sau de specialitatea în care rezidentul își desfășoară modulul de pregătire.– Existența unor forme de pregătire continuă care constau în ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri clinice și confruntări anatomo-clinice.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen de final de modul (constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și/sau o testare a cunoștințelor teoretice), nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În cazul în care medicul rezident nu va obține nota de promovare la prima examinare, examenul se poate repeta de două ori, în condițiile reglementărilor legale. Accesul la examenul de medic specialist este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Medicină Internă, medicii rezidenți vor fi incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.
Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Medicină Internă, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/ internaționale indexate BDI/ ISI Web of Science Core Collection sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.
4.Conținutul stagiilor
Stagiul de medicină internă și celelalte stagii din curricula de pregătire în rezidențiat vor cuprinde teoretic și practic următoarele teme:
1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
6.Sindroamele pleurale.
7.Sindroamele mediastinale.
8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
9.Insuficiența respiratorie.
10.Bronșiectaziile.
11.Sindromul de apnee obstructivă în somn.
12.Pericarditele.
13.Endocarditele.
14.Valvulopatiile mitrale și aortice.
15.Tulburările de ritm cardiac.
16.Tulburările de conducere ale inimii.
17.Miocarditele și cardiomiopatiile.
18.Boala coronariană.
19.Edemul pulmonar acut cardiogen.
20.Șocul cardiogen.
21.Cordul pulmonar cronic.
22.Insuficiența cardiacă cronică.
23.Hipertensiunea arterială.
24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
25.Bolile aortei și arterelor periferice.
26.Hipertensiunea pulmonară.
27.Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice.
28.Sindromul nefrotic.
29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
30.Litiaza renală.
31.Insuficiența renală acută.
32.Boala cronică de rinichi.
33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
34.Boala ulceroasă. Gastritele.
35.Tulburările funcționale digestive.
36.Cancerul gastric.
37.Bolile inflamatorii intestinale.
38.Cancerul colorectal.
39.Hepatitele cronice.
40.Ciroza hepatică.
41.Insuficiența hepatică acută.
42.Litiaza biliară.
43.Icterele.
44.Pancreatitele acute și cronice.
45.Cancerul de pancreas.
46.Hemoragiile digestive.
47.Sindroamele de malabsorbție.
48.Anemiile feriprive.
49.Anemiile megaloblastice.
50.Anemiile hemolitice.
51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
53.Limfoamele: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
55.Diabetul zaharat.
56.Artrita reumatoidă.
57.Spondilartritele.
58.Guta.
59.Boala artrozică vertebro-periferică.
60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
61.Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
62.Distiroidiile.
5.Baremul activităților practice
Activitățile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate și/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-book) sub semnătura și parafa celui care a asistat și care răspunde de efectuarea acestora. Acesta ar putea fi realizat și în format electronic, dar trebuie să aibă obligatoriu confirmarea activităților sub semnătura și răspunderea îndrumătorului direct.
Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligatoriu) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).
1.Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme:
100.2.Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie):
50.3.Recoltarea și interpretarea rezultatelor Astrup:
50.4.Interpretarea ecocardiografiei: 100 ecocardiografii.
5.Interpretarea ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25).
6.Toracocenteza: 10 toracocenteze.
7.Paracenteza: 10 paracenteze.
8.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10 manevre pe manechin.
9.Defibrilare: 10 manevre.
10.Interpretarea rezultatelor analizelor sângelui periferic și măduvei pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 buletine măduvă osoasă.
11.Asistare la esogastroscopie:
20.12.Asistare la colonoscopie:
20.13.Integrarea în context clinic a rezultatelor tomografiei computerizate și IRM pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine CT și 50 buletine IRM.
14.Asistarea la 25 ecografii vasculare și integrarea rezultatelor în context clinic.
15.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă - braț:
20.16.Efectuarea testului de mers 6 minute: 20 teste.
17.Efectuarea și interpretarea electrocardiogramei: 100.
6.Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiat
Anul 1 și anul 2:– Medicină internă: 18 luni– Urgențe medicale: 3 luni în servicii UPU (Unitate de Primiri Urgențe) sau CPU (Compartiment Primiri Urgențe)– Secția de Terapie Intensivă (STI): 3 luni
Anul 3 și anul 4:– Cardiologie: 4 luni– Pneumologie: 4 luni– Gastroenterologie: 4 luni– Reumatologie: 2 luni– Nefrologie: 2 luni– Hematologie: 2 luni– Diabet zaharat și boli de nutriție: 2 luni– Boli infecțioase: 2 luni.– Imagistică medicală: 2 luni
Ordinea de efectuare a acestor stagii în cei 2 ani este stabilită de Direcția de Sănătate Publică, în funcție de necesități, la solicitarea medicului rezident.
Anul 5:– Medicină internă: 12 luni
În cursul anului 5 se vor susține în afara programului de spital (după amiază) 4 cursuri de etică medicală. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în carnetul de rezident.
Structura programului
Modulul 1, anul 1 și anul 2: Medicină internă 15 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 2275 ore
Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos:
1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
6.Sindroamele pleurale.
7.Sindroamele mediastinale.
8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
9.Insuficiența respiratorie.
10.Bronșiectaziile11. Sindromul de apnee obstructivă în somn.
12.Pericarditele.
13.Endocarditele.
14.Valvulopatiile mitrale și aortice.
15.Tulburările de ritm cardiac.
16.Tulburările de conducere ale inimii.
17.Miocarditele și cardiomiopatiile.
18.Boala coronariană.
19.Edemul pulmonar acut cardiogen.
20.Șocul cardiogen.
21.Cordul pulmonar cronic.
22.Insuficiența cardiacă cronică.
23.Hipertensiunea arterială.
24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
25.Bolile aortei și arterelor periferice.
26.Hipertensiunea pulmonară.
27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.
28.Sindromul nefrotic.
29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
30.Litiaza renală.
31.Insuficiența renală acută.
32.Boala cronică de rinichi.
33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
34.Boala ulceroasă. Gastritele.
35.Tulburările funcționale digestive.
36.Cancerul gastric.
37.Bolile inflamatorii intestinale.
38.Cancerul colorectal.
39.Hepatitele cronice.
40.Ciroza hepatică.
41.Insuficiența hepatică acută.
42.Litiaza biliară.
43.Icterele.
44.Pancreatitele acute și cronice.
45.Cancerul de pancreas.
46.Hemoragiile digestive.
47.Sindroamele de malabsorbție.
48.Anemiile feriprive.
49.Anemiile megaloblastice.
50.Anemiile hemolitice.
51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
55.Diabetul zaharat.
56.Artrita reumatoidă.
57.Spondilartritele.
58.Guta.
59.Boala artrozică vertebro-periferică.
60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
62.Distiroidiile.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor enumerate.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.
Modulul 1, anul 2: Medicină internă 3 luni (ambulator)
Nr. ore practică: 455 ore
Modulul 2, anul 2: Urgențe medicale 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 455 ore
Tematică. Principalele urgențe medicale.
Obiective educaționale. Examinarea pacientului în urgență. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare în situații de urgență. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient în urgență. Diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire. Rezidentul trebuie să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să identifice pacientul critic cât mai curând posibil; să evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgență (sub supraveghere), să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncție arterială.
Modulul 3, anul 2: Secția de Terapie Intensivă (STI) 3 luni
Nr. ore curs: 26
Nr. ore practică: 455
Tematică. Principalele patologii medicale care necesită admisia în STI.
Obiective educaționale. Examinarea pacientului în STI. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare la pacientul internat în STI. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient internat în STI. Diagnosticul și tratamentul principalelor patologii internate în STI.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul trebuie să poată efectua un examen fizic corect la pacientul din STI, să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărui caz, să monitorizeze corect parametrii ventilatori la pacienții intubați și ventilați mecanic, să folosească corect medicația vasoactivă și inotrop pozitivă, să poată recolta și interpreta corect parametrii Astrup și echilibrul hidro-electrolitic.
Modulul 4, anul 3/4: Cardiologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile cardiovasculare.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. hipertensiunea arterială, sindromul coronarian, insuficiența cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie cardiovasculară, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile cardiovasculare, să stabilească planul terapeutic al acestora. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiogramă, să interpreteze rezultatul unei probe de efort.
Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și interpreteze corect o probă de mers 6 minute și un indice gleznă-braț.
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic și prin tomografie computerizată a cordului și aortei.
Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.
Modulul 5, anul 3/4: Pneumologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPOC, astm bronșic, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie respiratorie, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile pulmonare frecvente, să stabilească planul terapeutic al acestora.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele probelor funcționale respiratorii.
Rezidentul va fi capabil să efectueze puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele analizelor de laborator ale lichidului pleural.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul radiologic clasic și tomografia computerizată pulmonară.
Modulul 6, anul 3/4: Gastroenterologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. boala de reflux gastro-esofagian, ulcer, neoplazii digestive, ciroza hepatică, hepatite cronice, pancreatite, sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, litiaza biliară, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie digestivă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile digestive frecvente.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul endoscopic digestiv superior și inferior. Rezidentul va fi capabil să efectueze paracenteza și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator ale lichidului de ascită.
Rezidentul va fi capabil să efectueze și interpreteze o ecografie abdominală. Rezidentul va fi capabil să integreze în context clinic examenele imagistice abdominale.
Modulul 7, anul 3/4: Reumatologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile reumatologice din tematică.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor reumatologice frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile, artrozele, colagenozele, guta, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie reumatologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile reumatologice din tematica de specialitate.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze tehnicile imagistice utilizate în diagnosticul bolilor reumatologice.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele testelor imunologice de laborator utilizate în reumatologie.
Modulul 8, anul 3/4: Nefrologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiența renală acută, litiaza urinară, pielonefritele, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie renală, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în nefropatiile frecvente, să stabilească planul terapeutic al nefropatiilor frecvente.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele biologice privind funcția renală.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor renale.
Modulul 9, anul 3/4: Hematologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile hematologice frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor hematologice frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproliferative, limfoame, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie hematologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile hematologice incluse în tematică.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.
Modulul 10, anul 3/4: Diabet și boli de nutriție 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Diabetul zaharat.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu diabet zaharat, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al pacientului cu diabet zaharat tip 2.
Modulul 11, anul 3/4: Boli infecțioase 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Patologia infecțioasă frecventă.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie infecțioasă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al bolilor infecțioase incluse în tematică.
Modulul 12, anul 3/4. Imagistică medicală - 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Imagistica sugestivă pentru afecțiunile cuprinse în tematică.
Obiective educaționale. Interpretarea ecografiilor abdominale, radiografiilor (pulmonară, abdominală), interpretarea imaginilor obținute prin ecografie, computer tomografie sau rezonanță magnetică.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele investigațiilor imagistice ce apar în afecțiunile cuprinse în tematică.
Modulul 13, anul 5: Etică medicală 2 săptămâni
Nr. ore curs: 8
Nr. ore practică: 0
Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale.
Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.
Modulul 1, anul 5. Medicină internă 12 luni
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 1800
Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din tematică.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor din tematică.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor din tematică.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.
Acest stagiu se va desfășura în clinicile de medicină internă în care lucrează minim 1 medic primar medicină internă cu competență în ecografie generală obținută în urmă cu minim 5 ani și în care există minim 1 ecograf funcțional.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
–Capacitatea obținerii unei anamneze informative coerente– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice– Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia acestuia
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
–Ierarhizarea priorităților diagnostice pentru pacienții cu afecțiuni multiple– Diagnosticul în caz de comorbidități– Tratamentul pacienților cu comorbidități
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
–Manevre pe care le va efectua independent:
● Puncții venoase
● Puncții arteriale
● Inserarea unei linii venoase periferice
● Toracocenteză
● Paracenteză
● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare
● Inserția unui tub nasogastric
● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie
● Electrocardiograma (cu interpretare)
● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
● MAATA (cu interpretare)
● Spirometrie
● Măsurarea tensiunii arteriale
● Indicele gleznă-braț
● Ecografie abdominală
● Test de mers 6 min
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
| - Probă scrisă | Da |
|---|---|
| - Examen clinic | Două probe clinice |
| - Probă practică | Probă de interpretare investigații paraclinice |
TEMATICA DE EXAMEN1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
6.Sindroamele pleurale.
7.Sindroamele mediastinale.
8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
9.Insuficiența respiratorie.
10.Bronșiectaziile.
11.Sindromul de apnee obstructivă de somn.
12.Pericarditele.
13.Endocarditele.
14.Valvulopatiile mitrale și aortice.
15.Tulburările de ritm cardiac.
16.Tulburările de conducere ale inimii.
17.Miocarditele și cardiomiopatiile.
18.Boala coronariană.
19.Edemul pulmonar acut cardiogen.
20.Șocul cardiogen.
21.Cordul pulmonar cronic.
22.Insuficiența cardiacă cronică.
23.Hipertensiunea arterială.
24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
25.Bolile aortei și arterelor periferice.
26.Hipertensiunea pulmonară.
27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.
28.Sindromul nefrotic.
29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
30.Litiaza renală.
31.Insuficiența renală acută.
32.Boala cronică de rinichi.
33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
34.Boala ulceroasă. Gastritele.
35.Tulburările funcționale digestive.
36.Cancerul gastric.
37.Bolile inflamatorii intestinale.
38.Cancerul colorectal.
39.Hepatitele cronice.
40.Ciroza hepatică.
41.Insuficiența hepatică acută.
42.Litiaza biliară.
43.Icterele.
44.Pancreatitele acute și cronice.
45.Cancerul de pancreas.
46.Hemoragiile digestive.
47.Sindroamele de malabsorbție.
48.Anemiile feriprive.
49.Anemiile megaloblastice.
50.Anemiile hemolitice.
51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
55.Diabetul zaharat.
56.Artrita reumatoidă.
57.Spondilartritele.
58.Guta.
59.Boala artrozică vertebro-periferică.
60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
62.Distiroidiile.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:
● Puncții venoase
● Puncții arteriale
● Inserarea unei linii venoase periferice
● Toracocenteza
● Paracenteza
● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare
● Inserția unui tub nasogastric
● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie
● Electrocardiograma (cu interpretare)
● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
● Monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) cu interpretare
● Spirometrie
● Măsurarea tensiunii arteriale
● Indicele gleznă-braț
● Ecografie abdominală
● Test de mers 6 min
1.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ1.1. Competența profesională intrinsecă specialității:
● Examinează, diagnostichează, prescrie și interpretează investigațiile paraclinice și tratează afecțiunile din tematică în ambulator și în spital.
● Coordonează investigațiile și tratamentul pacienților cu comorbidități sau cazuri complexe.
● Colaborează cu medicii specialiști din alte specialități.
● Prescrie orice medicament cu excepția citostaticelor și psihotropelor majore.
● Eliberează documente medicale și certificate pentru pacienții pe care îi are în îngrijire.
● Face recomandări profilactice (inclusiv de vaccinare) pacienților pe care îi are în îngrijire.
● Stabilește contactul cu pacientul și aparținătorii și îi informează asupra bolii, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament.
● Este abilitat să efectueze ecografie abdominală și să consemneze rezultatul acesteia în documentele medicale cu semnătura și parafa proprie.
1.2.Obligații:
● Informează pacientul și aparținătorii asupra bolilor, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament, în urma obținerii consimțământului informat.
● Examinează și tratează orice urgență medicală pentru care este competent.
MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ ESTE ABILITAT SĂ EFECTUEZE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ ȘI SĂ CONSEMNEZE REZULTATUL ACESTEIA ÎN DOCUMENTELE MEDICALE CU SEMNĂTURA ȘI PARAFA PROPRIE.
Medicul specialist medicină internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală și orice competență aferentă specialităților medicale.
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ a fost modificat de Anexa nr. 4 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ
Definiția specialității:
Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 4 ANI |
|---|---|
| NUMăRUL TOTAL DE MODULE | |
| MODULUL 1 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| MODULUL 2 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 3 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 4 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 5 | 2 săpt. |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 6 | 3 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 7 | 2 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 8 | 2 săpt. |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 9 | 1 lună |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 10 | 3 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 11 A | 2 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 11 B | 12 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Total ore pregătire teoretică | |
| Total ore pregătire practică |
Structura programuluiModulul 1, anul I: TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.TematicăA. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului.
Tematica lecțiilor conferință1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale.
2.Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. Activitatea medico-legală privată.
3.Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte comparative internaționale.
4.Moartea: definiție, clasificare.
5.Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moartea cerebrală, moartea somatică, moartea biologică). Semnele morții reale.
6.Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.
7.Manifestări postvitale.
8.Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale).
9.Descrierea normală și patologică morfologică a țesuturilor și organelor.
10.Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de îmbălsămare. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe.
11.Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie.
12.Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale.
B. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM
Tematica lecțiilor conferință1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.
2.Tanatocronologia.
3.Transplantul de țesuturi și organe.
4.Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții2. Redactarea raportului de autopsie. Manopere: 50 execuții3. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări4. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a momentului decesului. Manopere: 100 execuții5. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări6. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții7. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri
2.Obiective educaționale1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
2.Stagiul de "Tanatologie Medico-Legală", propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).
3.Stagiul de "Diagnostic Tanatologic medico-legal". Aprecierea intervalului postmortem.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul de producere al leziunilor traumatice, caracterul vital al leziunilor.
2.Traumatologie medico-legală sistemică.
3.Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic.
4.Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.
5.Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete, barotrauma.
6.Agenți traumatici biologici.
7.Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.
8.Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.
9.Violul. Expertiza probațiunilor sexuale, capacitatea sexuală, capacitatea de procreere.
10.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.
11.Criterii de individualizare a efectelor traumatice asupra fondului patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.
12.Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza.
13.Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.– Metodologia cercetării la fața locului– Proceduri legale– Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator– Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate– Prezentarea truselor de cercetare la fața locului– Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă– Mijloace de investigație criminalistică– Metode de documentare– Documentarea la fața locului– Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruri
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebită, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, autopsia la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicații etc.). Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz4. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții5. Tehnica examenului și constatării la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, documentarea. Manopere: 5 examinări6. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare7. Cunoașterea și prezentarea semnelor specifice decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații ale presiunii atmosferice, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală). Manopere: 50 execuții8. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice - CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia.
2.Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale - diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice - distrofie hialină, amiloidoză.
3.Distrofii lipidice - steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice - glicogenoze, mucoviscidoza.
4.Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.
5.Morfopatologia inflamației tuberculoase.
6.Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală.
7.Morfopatologia tumorilor benigne.
8.Morfopatologia tumorilor maligne.
9.Endocarditele, miocarditele.
10.Cardiopatia ischemică.
11.Boala aterosderotică.
12.Arterite și flebite.
13.Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic.
14.Tuberculoza pulmonară.
15.Gastritele.
16.Ulcerul gastric.
17.Enterocolitele acute și cronice.
18.Hepatitele acute și cronice19. Cirozele hepatice.
20.Colecistitele.
21.Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale.
22.Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului.
23.Tiroidite.
24.Meningite.
25.Leziuni vasculare ale S.N.C.
Baremul activităților practice1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)
2.Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri)
3.Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)
4.Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)
5.Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri)
6.Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)
7.Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazuri)
8.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)
9.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri)
10.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)
11.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri)
12.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)
13.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri)
14.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)
15.Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri)
16.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)
17.Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri)
18.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme:
–sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin și metabolic– alte cauze3. Moartea subită versus moartea suspectă4. Embolia în moartea neviolentă și moartea violentă5. Investigații tanatochimice, bacteriologice6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.
8.Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale). Manopere: 50 examinări6. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâni
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: 30 ore
1.Tematică
Structura stagiilor1. Tehnica necroptică - 1 săptămână2. Cosmetizarea și conservarea cadavrelor - 1 săptămână
CONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ1. Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică - particularități și succesiunea timpilor:
–Necropsia nou-născutului– Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive– Tehnica exhumării și a reautopsierii - examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială.
3.Instrumentar4. Tehnici și manopere de disecție și microdisecție
Tehnici de autopsie:
–examenul intern al cadavrului– autopsia extremității cefalice– autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale– autopsia organelor abdominale și pelvine– autopsia coloanei vertebrale și a membrelor
Tehnici speciale de autopsie:
–autopsia feței– metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare– tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneului
CONȚINUTUL STAGIULUI DE COSMETIZARE ȘI CONSERVARE A CADAVRELOR1. Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă– îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular– aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor– îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice2. Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia - etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară3. Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj4. Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară5. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luni
Nr. ore curs: 60 ore
Nr. ore practică: 300 ore
1.Tematică1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 lună2. Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună3. Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt4. Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ:
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Noțiuni de toxicitate; toxic2. Investigația la fața locului în intoxicații3. Clasificarea toxicelor4. Toxice la poarta de intrare5. Toxice la poarta de ieșire6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară7. Toxice care se depozitează în organism8. Farmacodinamia principalelor toxice9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante10. Clasificarea drogurilor stupefiante11. Morfopatologia drogurilor stupefiante12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic16. Intoxicația cu alcool17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practică curentă medico-legală și de laborator medico-legal19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice
Baremul lucrărilor practice1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere:
102.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere:
53.Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere:
52.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5
STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore)
Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare1. Odontostomatotogie medico-legalăa. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării etc.b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.
2.Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.
3.Entomologie medico-legalăa. Metode de conservare și de distrugere a cadavrului. Studiul general al insectelor necrofage. Ciclul de viață al insectelorb. Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legalăc. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor.d. Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologicăe. Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morții, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic
Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere:
202.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere:
203.Identificarea odontostomatologică. Manopere:
54.Expertiza corpurilor delicte. Manopere 55. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem. Manopere: 5
STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL (10 ore)– Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului, constituirea echipei de cercetare– Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului:
● cercetarea la fața locului în faza statică
● cercetarea la fața locului în faza dinamică
–Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice:
● expertiza dactiloscopică
● expertiza urmelor obiectelor vulnerante
● expertiza urmelor de picioare
● expertiza urmelor de dinți și buze
● expertiza urmelor de vopsea, sticlă
● expertiza balistică
–Expertiza criminalistică a urmelor biologice:
● expertiza urmelor de sânge
● expertiza a urmelor de salivă și spermă
● expertiza criminalistică a firului de păr
Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor criminalistice, dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă. Manopere:
202.Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20
STAGIUL DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore)
Programa analitică1. Bazele genetice2. Sisteme serologice folosite în filiație– Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme sanguine– Examinarea antropologică în filiație3. Sistemul HLA în filiație4. Profilul ADN în filiație– Istoricul investigației ADN– Identificarea medico-legală– Noțiuni generale de genetică– Tehnica și metodologia investigației ADN– Interpretarea rezultatelor– Markeri– Cazuri de studiu– Documentarea rezultatului– Formularea concluziilor
Baremul lucrărilor practice1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri2. HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri4. Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor. Manopere: 20 cazuri
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.Tematică STRUCTURA STAGIILOR– Noțiuni de drept medical - 2 săpt– Responsabilitate medical - 2 săpt– Legislație și proceduri medico-legale - 2 săpt– Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională - 2 săpt STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință
● Interferențe între medicină și drept.– Justiția în actul medical.– Nevoile sociale în medicină și justiție.– Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.– Cazuri. Discuții.
● Natura și exercițiul drepturilor în practică medicală.– Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătate, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi.– Elemente de legislație internațională.– Cazuri. Discuții.
● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practică medicală.– Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.– Cazuri. Discuții.
● Elemente definitorii de drept medical.– Izvoarele dreptului medical.– Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire.– Contractul de asistență medicală.– Consimțământul informat și secretul profesional în practică medicală.– Cazuri. Discuții.
● Raportul juridic de drept medical.– Elementele raportului juridic de drept medical.– Statutul juridic al corpului uman.– Asistența medicală curativă vs. profilactică.– Cazuri cu implicații juridice în practică medicală.
B. Baremul lucrărilor practice1. Studiu pe dosar în cazul vătămărilor corporale. Manopere: 2 cazuri2. Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri3. Studiu pe dosar în cazul leziunilor cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri4. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință1) Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă, farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale.2) Riscurile în practică medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor.3) Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă.4) Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă.5) Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuală, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului).6) Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere.7) Întocmirea corectă a documentației medicale.B. Baremul lucrărilor practice1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale. Manopere: 2 cazuri2) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri3) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință1) Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal:a. ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)b. HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)c. ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF).d. LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)e. HOTĂRÂREA nr. 1.204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)f. ORDIN nr. 1.134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.g. ORDIN nr. 1.976 din 07/11/2003 - stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.h. ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal.i. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.512 din 2013 pentru aprobarea "Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF)j. NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină Legală)k. ORDIN nr. 1.163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF)l. HOTĂRÂREA nr. 1.609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art. V pct. 1 din H.G. nr. 425/2014). (PDF)m. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)n. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)o. LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. (PDF)p. ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini.q. Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine.2) Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România.3) Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare.4) Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (Legea drepturilor pacientului).5) Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată.B. Baremul lucrărilor practice:1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință:
1.Noțiunea de expertiză;
2.Calitatea expertului;
3.Competență și profesionalism;
4.Expertul medico-legal (oficial și privat);
5.Formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști);
6.Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală;
7.Noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic;
8.Codul deontologic al Colegiului medicilor din România;
9.Codul etic și dentologic a medicului legist.B. Baremul lucrărilor practice:1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 10 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: 40 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință:1) Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etica medicală;2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical;3) Relația medic-pacient;4) Consimțământul informat;5) Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale;6) Responsabilitatea socială și alocarea de resurse;7) Etica cercetării pe subiecți umani.8) Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.).
Tematica seminariilor:1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2) Valori morale profesionale în etica profesională medicală. Etica normativă. Codurile de etică. Aspecte legale care reglementează drepturile pacientului.3) Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata.4) Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă.5) Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Dubla loialitate.7) Accesul la îngrijirile de sănătate - discuție pe cazuri. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale.8) Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
Baremul lucrărilor practice:
1.Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lună
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: 70 ore
1.Tematică1. Expertiza medicală a capacității de muncă - 2 săpt.
2.Recuperarea capacității de muncă - 2 săpt. STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ:
–Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate;
–Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante;
–Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor;
–Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici.
Barem de activități practice:
–Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM;
–Interpretarea rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate.
STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ– Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii);
–Mijloace și tehnici de recuperare;
–Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare.
Barem de activități practice:
–Examinarea bolnavilor pentru care se solicită evaluarea capacității adaptative;
–Orientarea și reorientarea profesională a bolnavilor evaluați;
–Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz);
–Întocmirea unui program individual de recuperare.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 280 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1.Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria.
2.Expertiza medico-legală psihiatrică - domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare.
3.Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei.
4.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică.
5.Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale.
6.Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea.
7.Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice.
8.Semiologia psihiatrică.
9.Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic aplicabil în cazurile de constatare a beției patologice.
10.Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția.
11.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.
12.Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.
13.Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practică medico-legală psihiatrică.
14.Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.
15.Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune).
16.Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.
17.Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.
18.Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.
19.Ancheta socială în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice.
20.Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.
21.Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.
22.Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.
23.Depresie și suicid.
Baremul lucrărilor practice:
1.Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri2. Metodologia investigării clinice.
3.Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică - părți componente, metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri.
4.Investigările paraclinice și de specialitate - indicații. Manopere: 10 cazuri.
5.Teste psihologice uzuale - indicații. Manopere: 10 cazuri.
6.Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri.
7.Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare. Manopere: 10 cazuri8. Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri.
9.Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale. Manopere: 10 cazuri
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.NOȚIUNI GENERALE:
Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare.
Organizarea rețelei de medicină legală.
Medicina legală și medicul de familie.
2.ACTELE MEDICO-LEGALE:
● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal);
● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză);
● Alte examinări.
3.EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ:
● Violul;
● Abuzul sexual al minorului;
● Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)
Baremul lucrărilor practice:
1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.
2.Examenul clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.
3.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri.
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore):
● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale
● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.
● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală - cauze).
Baremul lucrărilor practice:
1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.
2.Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.
3.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice; Manopere: 50 cazuri.
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.
5.Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și Comisia superioară medico-legală); Manopere: 50 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ANUL 1 DE REZIDENȚIATa. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală.c. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.d. Asistă și contribuie la întocmirea expertizelor medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare.e. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.g. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.m. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu. ANUL 2 DE REZIDENȚIATa. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.f. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.h. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.m. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.n. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.o. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.p. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.q. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. ANUL 3 DE REZIDENȚI examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de cosmetizare a persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medico-legale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.r. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.s. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.t. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.u. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.v. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. ANUL 4 DE REZIDENȚIATa. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.r. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.s. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.t. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;u. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
Nr. ore curs.
Nr. ore practică.
1.Tematică.
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
–asistență pasivă– necesită supraveghere atentă– abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere– abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
cu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator)
Etc ..........
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă Da/Nu– examen clinic– probă de abilități/manualități– probă pe casetă video– probă operatorie– dizertație
TEMATICA DE EXAMEN1. Tanatologie medico-legală.
2.Reacțiile vitale.
3.Moartea subită la adult și copil.
4.Raportul de cauzalitate în medicina legală.
5.Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice.
6.Aprecierea gravității leziunilor corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal.
7.Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză.
8.Traumatismele oftalmologice și ORL: leziuni și tanatogeneză9. Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză.
10.Traumatisme vertebro-medulare: leziuni și tanatogeneză.
11.Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză.
12.Traumatismele toracelui: leziuni și tanatogeneză.
13.Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză.
14.Traumatismele membrelor: leziuni și tanatogeneză.
15.Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză.
16.Accidente de circulație (rutiere, feroviare, aviatice) - leziuni și tanatogeneză.
17.Căderea: leziuni și tanatogeneză.
18.Leziunile și moartea prin arme de foc.
19.Asfixiile: leziuni și tanatogeneză.
20.Leziunile și moartea prin agenți fizici (căldură, frig, electricitate).
21.Leziunile și moartea prin agenți biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe).
22.Toxice hematice: CO și nitrați/nitriți.
23.Intoxicația cu HCN și derivații acestuia.
24.Intoxicații cu alcool etilic și alcool metilic.
25.Intoxicația cu substanțe caustice.
26.Intoxicația cu As, Hg, Pb și derivații acestora.
27.Intoxicații de natura medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice).
28.Intoxicația cu stupefiante.
29.Intoxicația cu pesticide.
30.Uciderea nou-născutului de către mamă: probleme medico-legale.
31.Expertiza medico-legală a filiației.
32.Avortul: probleme medico-legale.
33.Violul: probleme medico-legale.
34.Expertiza medico-legală a capacității de muncă.
35.Expertiza medico-legală psihiatrică.
36.Răspunderea profesională în practica medicală: răspunderea penală, răspunderea civilă, răspunderea disciplinară.
37.Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea cosmologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, saliva, sperma).
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ....................
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ..........
2.1.Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
2.2.Obligații– Etice, deontologice– Profesionale
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCIIPreambul:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA | 2 L | 30 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 2. | IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI | 2 L | 40 | scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 3. | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 2 L | 40 | scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 4. | PSIHOLOGIA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 5. | STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 6. | MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA RADIAȚIILOR | 3 L | 30 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 7. | EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP/ CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT | |
| 12 | 200 |
NB: cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).
NOȚIUNI TEORETICEMEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE
Medicina muncii: definiție, evoluția conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.
Istoria medicinii muncii pe plan internațional și național.
Terminologie specifică domeniului sănătate și securitate în muncă.
Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.
Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiție, clasificare, mod de acțiune asupra organismului.
1.FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA1.1. FIZIOLOGIA MUNCII– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii1.1.1. Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.
1.1.2.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial.
1.1.3.Munca statică și munca dinamică.
1.1.4.Oboseala profesională.
1.1.5.Capacitatea de muncă.
1.1.6.Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.
1.1.7.Munca în schimburi alternante.
1.2.ERGONOMIA– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie1.2.1. Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-mașină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.
1.2.2.Consilierea privind:
● planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;
● introducerea noilor procese tehnologice;
● includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.
2.IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI– SCOP - insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială2.1. Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.2.Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.3.Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism.
2.4.Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.5.Presiunea atmosferică
● legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice și biofizice;
● presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
● presiunea atmosferică scăzută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
2.6.Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.
Limite admise: definiții, mod de stabilire a acestor limite.
Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.
2.7.Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.
2.8.Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din întreprinderi sau instituții.
2.9.Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.
2.10.Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea– selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului3.1. Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise.
Legislația națională, europeană în problema toxicelor profesionale.
4.PSIHOLOGIA MUNCII– SCOP - aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii4.1. Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.
4.2.Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii.
4.3.Selecție și orientare profesională5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii5.1. Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie5.2. Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței și eficacității unui program de medicina muncii.
5.3.Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.
6.IGIENA RADIAȚIILOR– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice6.1. Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
6.2.Noțiuni de radiobiologie.
6.3.Noțiuni de radioprotecție.
6.4.Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante.
6.5.Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.
7.EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii7.1. Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă.
7.2.Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.
7.3.Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.)
● organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;
● organizarea supravegherii medicale a angajaților expuși la agenți nocivi profesionali;
7.4.Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.
2.Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.
3.Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.
4.Tehnici psihologice de testarea personalității, comportamentului, inteligenței, dexterității; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.
5.Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
6.Evaluarea ambianței sonore (zgomotul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
7.Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.
8.Evaluarea vibrațiilor mecanice la un loc de muncă și a influenței lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykko).
9.Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
10.Evaluarea funcției vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simț cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.
11.Probe funcționale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).
12.Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.
13.Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
14.Monitorizarea biologică: indicatori de expunere și indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
15.Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
16.Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.
17.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-mașină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.
18.Informatica în medicina muncii.
19.Biostatistica în medicina muncii.
20.Softuri specifice: gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză și predicție.
21.Sisteme de comunicații: internet și intranet.
22.Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.
23.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24. Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.
25.Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
26.Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.
27.Anchete epidemiologice în sănătatea populației active: principii, metode, aplicații.
28.Morbiditatea profesională: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informațiilor.
29.Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare.
30.Educația pentru sănătate și marketing social în medicina muncii.
ANUL II
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 2. | BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR | 3 L | 40 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 3. | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 2 L | 30 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 4. | BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE | 2 S | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 5. | BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 6. | BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE | 2 S | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE | |
| 7. | BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 8. | BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE | 1 L | 20 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 9. | ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 40 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 10. | ACCIDENTELE DE MUNCĂ | 1 L 12 | 20 200 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE |
NOȚIUNI TEORETICE1. NOȚIUNI GENERALE
Bolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionale
Bolile legate de profesiune-definiție, clasificare, risc relativ, fracție etiologică, prevenție.
2.BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator2.1. Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
2.2.Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.
2.3.Silicoza.
2.4.Azbestoza.
2.5.Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.
2.6.Afecțiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.
2.7.Astmul bronșic profesional; RADS.
2.8.Bronșita acută și cronică.
2.9.Emfizem pulmonar.
2.10.BPOC profesional.
2.11.Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).
2.12.Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz ș.a.).
2.13.Bisinoza.
2.14.Inflamația și iritația acută și cronică a căilor aeriene superioare.
2.15.Cancerul bronhopulmonar profesional.
2.16.Mezoteliomul pleural profesional.
2.17.Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului.
2.18.Rinite.
2.19.Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal.
2.20.Laringita.
2.21.Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreților").
2.22.Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze, vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic ș.a).
2.23.Boli ale aparatului respirator legate de profesie.
3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională3.1. Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.
3.2.Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui.
3.3.Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.
3.4.Intoxicația profesională cu crom și compușii lui.
3.5.Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.
3.6.Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui.
3.7.Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.
3.8.Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui.
3.9.Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.
3.10.Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur.
3.11.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.
3.12.Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-.
3.13.Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).
3.14.Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului.
3.15.Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.
3.16.Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicolului.
3.17.Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.
3.18.Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida.
3.19.Intoxicația profesională cu izocianați.
3.20.Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon.
3.21.Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.
3.22.Intoxicația profesională cu naftalen și omologii săi. Intoxicația profesională cu vinilbenzen și divinil benzene.
3.24.Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.
3.25.Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați.
3.26.Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.
3.27.Intoxicația profesională cu derivați halogenați ai alchil-aril-sulfuros.
3.28.Intoxicația profesională cu benzochinonă.
3.29.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
3.30.Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.
3.31.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
3.32.Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.
3.33.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei.
3.34.Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.
3.35.Intoxicația profesională cu sulfură de carbon.
3.36.Intoxicația profesională cu oxid de carbon.
3.37.Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți.
3.38.Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide.
4.BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale4.1. Parkinsonism secundar (mangan)
4.2.Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.
4.4.Sindrom de compresie a nervului sciatic.
4.5.Polineuropatie cauzată de agenți toxici4.6. Alte neuropatii.
4.7.Mielita.
4.8.Nevrita trigeminală.
4.9.Paralizii.
4.10.Encefalopatie toxică.
5.BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale5.1. Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat.
5.2.Tetanos.
5.3.Bruceloza.
5.4.Hepatite virale A, B, C, E.5.5. Tuberculoza.
5.6.Amoebiaza.
5.7.Infecția cu virusul HIV.
5.8.Parazitoze.
6.BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice6.1. Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos - generalități.
6.2.Sindrom posttraumatic (accident de muncă).
6.3.Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).
6.4.Boli legate de profesie - nevroze și alte afecțiuni neuropsihice.
7.BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare7.1. Bolile aparatului circulator - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
7.2.Sindromul Raynaud.
7.3.Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite.
7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.
7.5.Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.
7.6.Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.
8.BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice8.1. Dermatozele profesionale - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
8.2.Urticarie, angioedem (edem Quincke), șoc anafilactic.
8.3.Radiodermita.
8.4.Acnee profesională.
8.5.Porfirie cutanată tardivă.
9.ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale9.1. Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).
9.2.Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).
9.3.Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.
9.4.Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.
9.5.Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular.
9.6.Boli profesionale datorită suprasolicitării analizatorului vizual.
9.7.Electropatologia.
9.8.Cancerul profesional.
9.9.Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.
10.ACCIDENTELE DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă10.1. Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.
10.2.Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi - căi ferate, navale și aeriene.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)
2.Efectuarea și interpretarea de teste funcționale respiratorii, teste bronhomotorii specifice și nespecifice.
3.Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.
4.Efectuarea și interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicațiilor cardiace în bolile profesionale.
5.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).
6.Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.
7.Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.
8.Efectuarea de audiometrii tonale și vocale în scopul depistării precoce și diagnosticului de surditate și hipoacuzie profesională.
9.Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.
10.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
11.Tehnici de determinare pentru: acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.
12.Efectuarea de anamneze profesionale.
13.Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.
14.Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.
15.Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.
ANUL III
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | MEDICINA INTERNĂ | 2 L 2S | 25 | scris | CLINICĂ/SECȚIE DE MEDICINA INTERNĂ | |
| 2. | PNEUMOLOGIE | 2 L | 20 | scris | CLINICĂ/SECȚIE PNEUMOLOGIE | |
| 3. | ALERGOLOGIE | 2 S | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE ALERGOLOGIE | |
| 4. | TOXICOLOGIE CLINICĂ | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE TOXICOLOGIE | |
| 5. | NEUROLOGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE NEUROLOGIE | |
| 6. | BOLI INFECȚIOASE | 2 S | 5 | scris | CLINICĂ/SECȚIE BOLI INFECȚIOASE | |
| 7. | PSIHIATRIE | 2 S | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE DE PSIHIATRIE | |
| 8. | DERMATOLOGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE DE DERMATOLOGIE | |
| 9. | CHIRURGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE CHIRURGIE | |
| 10. | TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE | 2 S | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE ORTOPEDIE | |
| 11. | MEDICINA LEGALĂ | 2 S | 10 | scris | INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECȚIE MEDICINĂ LEGALĂ | |
| 12. | OFTALMOLOGIE | 2 S | 5 | scris | CLINICĂ/SECȚIE/ CABINET DE OFTALMOLOGIE | |
| 13. | ORL | 2 S | 5 | scris | CLINICĂ/SECȚIE/ CABINET DE ORL | |
| 12 | 200 |
NOȚIUNI TEORETICE1. MEDICINĂ INTERNĂ– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind:
1.1.Hepatitele cronice, ciroze.
1.2.Porfiriile.
1.3.Anemiile.
1.4.Poliglobuliile.
1.5.Aplaziile medulare.
1.6.Boala artrozică.
1.7.Spondilita anchilopoetică.
1.8.Poliartrita reumatoidă1.9. Insuficiența cardiacă.
1.10.Miocarditele și cardiomiopatiile.
1.11.Edemul pulmonar acut cardiogen.
1.12.Hipertensiunea arterială.
1.13.Boala cardiacă ischemică (dureroasă și nedureroasă); infarctul miocardic acut.
1.14.Tulburările de ritm și de conducere.
1.15.Pericarditele.
1.16.Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).
2.PNEUMOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile aparatului respirator2.1. Boli obstructive:
● Bronșita acută.
● BPOC: Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar.
● Astmul bronșic.
2.2.Fibrozele pulmonare.
2.3.Pleureziile benigne/maligne.
2.4.Tuberculoza pulmonară.
2.5.Cancerul bronhopulmonar.
2.6.Insuficiența respiratorie.
2.7.Bronșiectaziile.
2.8.Trombembolismul pulmonar.
2.9.Oxigenoterapia.
2.10.Tulburări de somn.
3.ALERGOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind imunologia și alergologia clinică3.1. Biologia sistemului imunitar/mecanisme imune.
3.2.Bolile alergice prin deficit imun.
3.3.Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.
3.4.Astmul bronșic alergic; rinita alergică.
4.TOXICOLOGIE CLINICĂ– SCOP - instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică4.1. Toxice - noțiuni generale.
4.2.Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:a. îndepărtarea toxicelor din organismb. utilizarea antidoturilor4.3. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicații (edem pulmonar acut, insuficiență respiratorie acută).
4.4.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).
4.5.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicații (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).
4.6.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).
4.7.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).
4.8.Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.
4.9.Măsuri de prim ajutor în urgențe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor și a tratamentului de urgență; metode și tehnici pentru acordarea primului ajutor.
5.NEUROLOGIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic5.1. principalele simptome neurologice.
5.2.examenul clinic neurologic.
5.3.polineuropatiile.
5.4.encefalopatiile.
6.BOLI INFECȚIOASE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile infecțioase6.1. Bolile infecțioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.
7.PSIHIATRIE
SCOP - aprofundarea privind noțiuni de bază ale bolilor psihiatrice
7.1.Nevroze, psihoze: diagnostic și probleme legate de reinserția profesională.
8.DERMATOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice8.1. Diagnosticul afecțiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziția topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.
8.2.Dermite: clasificare; diagnostic.
8.3.Infecții cutanate clasificare; diagnostic.
8.4.Micoze cutanate clasificare; diagnostic.
8.5.Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.
8.6.Afecțiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic8.7. Tumori: clasificare; diagnostic.
9.CHIRURGIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale9.1. Abdomenul acut.
9.2.Pancreatita acută.
9.3.Hemoragiile digestive.
9.4.Ocluziile intestinale.
9.5.Arsuri.
9.6.Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
10.TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor10.1. Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.
10.2.Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme (cranio-cerebrale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, la nivelul toracelui și abdomenului).
11.MEDICINA LEGALĂ– SCOP - instruirea privind aspectele medico-legale cu aplicații în medicina muncii11.1. Deontologie și etică aplicată medicina muncii: responsabilități medicale, civile, penale.
11.2.Aspecte medico-legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.
11.3.Aspecte medico-legale privind accidentele de muncă și bolile profesionale.
12.OFTALMOLOGIE– SCOP - instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii12.1. urgențe oftalmologice12.2. acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.
12.3.diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, munca la ecran, șoferi.
13.ORL– SCOP - instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii13.1. urgențe ORL13.2. acuitate auditivă, probe vestibulare13.3. diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).
2.Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).
3.Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.
4.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.
5.Respirația artificială și respirația asistată.
6.Resuscitarea cardio-vasculară.
7.Oxigenoterapia.
8.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională hepatică.
9.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.
10.Interpretarea analizelor de sânge periferic.
11.Interpretarea de electrocardiograme.
12.Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.
13.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
14.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe oftalmologice.
15.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.
17.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
18.Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.
19.Documente medico-legale cu aplicații în medicina muncii.
20.Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
21.Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
ANUL IV
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | BIOETICA | ½ L | 20 | Scris | ||
| 2. | REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ | 1 L | 20 | Scris | CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 3. | LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | Scris | CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 4. | PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII | 9 L și 2 SĂPT. | 60 | Scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE*)/ CABINETE DE MEDICINA MUNCII**) | |
| 12 | 120 |
NB: *) cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale
**)stagiul practic în cabinete de medicina muncii
NOȚIUNI TEORETICE1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă2.1. Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.
2.2.Reinserția profesională: definiție, metodologie.
2.3.Reclasare: definiție, metodologie.
2.4.Reorientarea profesională.
2.5.Ergonomia pentru persoanele cu handicap.
2.6.Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă.
3.LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii3.1. Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european.
3.2.Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.
3.3.Statutul medicului de medicina muncii.
3.4.Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.
3.5.Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.
3.6.Probleme speciale de medicina muncii:
● munca femeii
● munca adolescenților și tinerilor
● munca vârstnicilor
● munca stângacilor
● munca celor cu vedere monoculară
● munca diabeticilor
● munca epilepticilor
● reumatismul și munca
● tuberculoza și munca
● fumatul și munca
● alcoolul și munca
● cardiopatiile și munca
● absenteismul medical
3.7.Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.
4.PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII– SCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în întreprinderi4.1. Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii.
4.2.Managementul serviciilor de medicina muncii.
4.3.Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.
4.4.Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă.
4.5.Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.
4.6.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.
4.8.Consultanța în medicina muncii.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.
2.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.3. Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.
4.Acordarea de consultanță în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
MEDICINA MUNCII
4 ANI
ANUL I
Stagiul de medicina muncii (I.1) - 12 luni
ANUL II
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie (I.2) - 1 lună
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) - 3 luni
● Toxicologie profesională (I.4) - 2 luni
● Boli neurologice profesionale (I.5) - 2 săptămâni
● Boli infecțioase profesionale (I.6) - 1 lună
● Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) - 2 săptămâni
● Boli cardiovasculare profesionale și legate de profesie (I.8) - 1 lună
● Boli dermatologice profesionale (I.9) - 1 lună
● Alte boli profesionale și boli legate de profesie (I.10) - 1 lună
● Accidentele de muncă (I.11) - 1 lună
ANUL III
● Medicina internă (I.12) - 2 luni și 2 săptămâni
● Pneumologie (I.13) - 2 luni
● Alergologie (I.14) - 2 săptămâni
● Toxicologie clinică (I.15) - 1 lună
● Neurologie (I.16) - 1 lună
● Boli infecțioase (I.17) - 2 săptămâni
● Psihiatrie (I.18) - 2 săptămâni
● Dermatologie (I.19) - 1 lună
● Chirurgie (I.20) - 1 lună
● Ortopedie și traumatologie (I.21) - 2 săptămâni
● Medicina legala (I.22) - 2 săptămâni
● Oftalmologie (I.23) - 2 săptămâni
● ORL (I.24) - 2 săptămâni
ANUL IV
Bioetica (I.25) - ½ lună
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) - 1 lună
Legislația națională și europeană în medicina muncii (I.27) - 1 lună
Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) - 9 luni și 2 săpt.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
| STAGIUL | I.1 | I.2; I.3; I.4; I.5; I.6; I.7; I.8; I.9; I.10; I.11 | I.12; I.13; I.14; I.15; I.16; I.17; I.18; I.19; I.20; I.21; I.22; I.23; I.24 | I.25; I.26; I.27; I.28 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1. DEFINIȚIE
Medicina nucleară este specialitatea medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului și funcției diverselor organe și sisteme, în condiții fiziologice și fiziopatologice, având scopul de a diagnostica și a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definiții include - proceduri in vitro, imagistica in vitro cu radiofarmaceutice, chirurgia radio-ghidată, alte modalități de imagistica corelativă cu scopul de a localiza și a cuantifica leziunile detectate.
2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU): 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3.STRUCTURA STAGIILOR3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni)
3.2.Stagiul de medicină nucleară - 33 luni:A. Substagiul de scintigrafie - 23 luni și 2 săpt.B. Substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT - 6 luni.C. Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luniD. Substagiul de osteodensitometrie - 2 luni3.3. Stagiul de ecografie generală - 3 luni3.4. Stagiul de cardiologie - 2 luni3.5. Stagiul de neurologie - 2 luni3.6. Stagiul de endocrinologie - 2 luni3.7. Stagiul de oncologie clinică - 2 luni3.8. Stagiul de tomografie computerizată - 2 luni3.9. Stagiul de rezonanță magnetică nucleară - 2 luni3.10. Stagiul de bioetică - 1/2 lună.
4.CONȚINUTUL STAGIILOR4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂA. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIEA1. Tematica lecțiilor de conferință (380 ore)
1.Considerații istorice1.1. Începuturile medicinei nucleare1.2. Situația actuală (aparatura, radiofarmaceutice, aplicații clinice, perspective)
2.Bazele fizice ale medicinii nucleare2.1. Structura atomului și nucleului2.2. Legile radioactivității2.3. Tipuri de dezintegrări radioactive2.4. Interacțiunea radiației cu materia3. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară3.1. Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilatie, semiconductori)
3.2.Camera de scintilatie Anger (gammacamera planară)
3.2.1.Tipuri de colimatoare, parametrii de performanță3.2.2. Cristalul de scintilatie, tuburi fotomultiplicatoare3.2.3. Procesarea semnalelor, analizorul de impulsuri, circuitele de corecție3.2.3. Tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) și sisteme de prelucrare, formare și redare a imaginilor3.3. Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT)
3.3.1.Principii de funcționare3.3.2. Tipuri de dispozitive SPECT3.3.3. Formarea și procesarea imaginii3.4. Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET)
3.4.1.Principii de funcționare3.4.2. Cristale de scintilatie3.4.3. Tipuri de dispozitive PET3.4.4. Formarea și procesarea imaginii4. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție4.1. Noțiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita, doza echivalentă)
4.2.Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor4.3. Limite de doze pentru pacienți și personalul medical, evaluarea riscurilor de iradiere (stocastic, deterministic)
4.4.Măsuri generale de radioprotecție (designul laboratorului, echipament de radioprotecție)
4.5.Măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical4.6. Transportul materialelor radioactive (intern și extern)
4.7.Gestiunea deșeurilor radioactive4.8. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi în scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (NSR-14)5. Radiofarmaceutice5.1. Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor5.2. Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)
5.3.Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)
5.4.Alte radiofarmaceutice (I-131, I-123, lndium-111, Thalium-201, Xenon-133)5.5. Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare5.6. Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim5.6. Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)
6.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară6.1. Gamma camera - parametri de performanță (rezoluția spațială, uniformitate, sensibilitate, distorsiuni spațiale, rata de numărare, rezoluția energetică)
6.2.SPECT - parametrii de performanță (Controlul gantry-ului, dimensiunea pixelullui, centrul de rotație, rezoluția spațială, uniformitatea)
6.3.PET - parametrii de performanță (calitatea imaginii, acuratețea corecțiilor de atenuare și împrăștiere, stabilitatea detectorilor, rezoluția temporală în coincidență, uniformitate, normalizare și calibrarea concentrației de radiactivitate 2D-3D)
6.4.Calibratorul de doză - parametrii de performanță (acuratețe, liniaritate și constantă)
7.Informatica imagistică7.1. Infrastructura informaticii imagistice - sisteme PACS, RIS, și datele electronice ale pacientului, standarde informatice (DICOM, HL7, IHE), metode e-learning (învățământ electronic, aspecte relevante ale telemedicinei)
7.2.Principii elementare ale procesării și postprocesării de semnal, principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție)
7.3.Metode de analiză și procesarea imaginii (reconstrucția și analiza 2D și 3D, fiziunea de imagini, realitate virtuală, principiile afișării imaginii, calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării)
7.4.Principiile cuantificării - imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate-timp și analiza factorială)
7.5.Principii de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detector, netezire, segmentare reconstructive, fuziune, înregistrare și afișare)
8.Noțiuni de imagistică moleculară8.1. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare - activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptza și hipoxia, elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem8.2. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (micro PET, micro SPECT, microPET/CT/IRM) și de imagistică optică (fluorescent, bioluminiscenta)
8.3.Principiile contrastului țintit - noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular, ținte pentru imagistica moleculară, trasori utilizați în imagistica moleculară9. Explorarea scintigrafică în endocrinologie9.1. Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide9.1.1. Radiofarmaceutice utilizate (^131I, ^99mTc, I^23I) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient9.1.2. Radioiocaptarea/Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice)
9.1.3.Scintigrafia tiroidiană - (tehnica examinării, imagini normale și patologice)
9.1.4.Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves)
9.1.5.Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)
9.1.6.Scintigrafia în cancerul tiroidian - Scintigrafia de corp întreg cu ^131I (Pregătirea pacientului după tiroidectomie, tehnica examinării, interpretarea imaginilor)
9.1.7.Follow-up pacienților cu cancer tiroidian9.1.8. Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.1.9. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene9.2. Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide9.2.1. Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze9.2.2. Scintigrafia paratiroidiană - tipuri de tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană (tehnica de sustracție folosind doi radiotrasori ^99mTc pertechnetat/^99mTc MIBI sau ^123 Iod/^99mTc MIBI versus tehnica în dublă fază utilizând ^99mTc-MIBI)
9.2.3.Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene9.2.4. Indicații clinice9.2.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene9.3. Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale9.3.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.3.2. Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)
9.3.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.3.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale.
9.4.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine9.4.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.4.2. Tehnica examinării, pregătire pacient, achiziție imagini planare/Spect/SPECT/CT9.4.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.4.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine.
10.Explorarea scintigrafică renală10.1. Scintigrafia renală dinamică - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării10.1.1. Renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR)
10.1.2.Imagini normale și patologice10.1.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.2. Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor10.3. Scintigrafia renală dinamica modulată cu Captopril: principiu, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.4. Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie10.5. Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat10.6. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale11. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular11.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării11.2. Tipuri de examinări - scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT11.3. Imagini normale și patologice, artefacte11.4. Indicații clinice la adulți și în pediatrie (afecțiuni osoase benigne și maligne, inflamatorii, infecțioase, boli metabolice, traumatisme și afecțiuni osteo-articulare)
11.5.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular12. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului12.1. Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice12.2. Scintigrafia esofagiană - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.3. Scintigrafia gastrică - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.4. Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.5. Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării12.6. Scintigrafia hepato splenica - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.6.1. Angioscintigrafia hepatică - principiu, indicații clinice12.6.2. Scintigrafia hepatică cu hematii marcate - principiu, tehnica examinării, indicații clinice12.7. Scintigrafia hepato-biliară - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice la adulți și în pediatrie12.8. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv și a ficatului13. Explorarea scintigrafică a cordului13.1. Scintigrafia miocardică de perfuzie - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze13.1.1. Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT - prelucrare imagini, imagini normale, artefacte13.1.2. Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus - pregătire pacient, tehnica examinării13.1.3. Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort - pregătire pacient, tehnica examinării13.1.4. Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic - tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării13.1.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace13.1.6. Indicații clinice - detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene13.2. Angiocardiografia radioizotopica13.2.1. Radiofarmaceutice - farmacocinetica, doze, fracție de ejecție13.2.2. Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace13.2.3. Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG - determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului sting, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort14. Explorarea scintigrafică pulmonară14.1. Scintigrafia pulmonară de perfuzie - radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)
14.1.1.Imagini scintigrafice normale și patologice14.1.2. Indicații clinice la adulți și în pediatrie (embolia pulmonară acută și cronică, cancerul pulmonar, BPCO, afecțiuni cardiace)
14.2.Scintigrafia pulmonară de ventilație14.2.1. Radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)
14.2.2.Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice14.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare15. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central15.1. Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT) - radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.1.1. Imagini normale și patologice15.1.2. Indicații clinice (Boala Alzheimer, demente vasculare, AVC ischemic, epilepsie, moarte cerebrală)
15.2.Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.2.1. Imagini normale și patologice15.2.2. Indicații clinice (Boala Parkinson, sindroame parkinsoniene)
15.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central16. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate16.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării16.2. Imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie16.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infecțioase și inflamatorii localizate17. Limfoscintigrafia17.1. Limfoscintigrafia extremităților17.1.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării17.1.2. Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice17.2. Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice17.2.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării17.2.2. Imagini normale și patologice, indicații clinice17.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic18. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral18.1. Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (Taliu, MIBI, V-DMSA, Galiu, 131-Iod, 131-I-MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacocinetica, doze, tehnica examinării18.2. Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT)
18.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie18.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice.A2. Baremul activităților practice
Interpretarea:A.2.1. Tomoscintigrafii cerebrale - 60A.2.2. Scintigrafii tiroidiene - 200A.2.3. Scintigrafii de perfuzie pulmonară - 100A.2.4. Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -120A.2.5. Angiocardiografii - 50A.2.6. Scintigrafie hepato-biliară - 50A.2.7. Scintigrafii renale statice și dinamice - 200A.2.8. Scintigrafii osoase - 700A.2.9. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru detecția hemangioamelor - 30A.2.10. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru depistarea unei sângerări digestive - 30A.2.11. Scintigrama pentru detecția diverticulului Meckel - 10A.2.12. Scintigrama pentru tranzitul esofagian - 30A.2.13. Scintigrama de golire gastrică - 30A.2.14. Scintigrama de reflux gastro-esofagian - 30A.2.15. Limfoscintigrafii/ganglion santinelă - 50A.2.16. Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) - 100
B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM)B.1. Tematica lecțiilor de conferință (100 ore)B.1.1. Sistem hibrid SPECT/CTB.
1.1.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.
1.1.2.Subsistemul SPECT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, controlul de calitateB.
1.1.3.Subsistemul CT: descriere părți componente, CT "low dose", CT diagnostic - controlul de calitateB.
1.1.4.Tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CTB.
1.1.5.Indicații cliniceB.
1.2.Sistemul hibrid PET/CTB.
1.2.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.
1.2.2.Subsistemul PET: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.
1.2.3.Subsistemul CT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.
1.2.4.Tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CTB.
1.2.5.Indicații cliniceB.
1.3.Sistemul hibrid PET/IRMB.
1.3.1.Principiul de funcționare, provocări tehnice în combinarea PET/IRM, PET/IRM în cercetarea preclinical. PerspectiveB.
2.Baremul activităților practiceB.
2.1.PET/CT în oncologie - 100B.2.2. SPECT-CT în oncologie - 100B.2.3. PET/CT în cardiologie - 50B.2.4. SPECT-CT în cardiologie - 50B.2.5. PET/CT în neurologie - 50B.2.6. SPECT-CT în neurologie- 50C. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂC.
1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)C.1.1. Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologiceC.
1.2.Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieC.
1.3.Protocoale radioterapeutice generaleC.
1.4.Noi orientări în terapia radionuclidica: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcateC.
1.4.Radioterapia in:C.1.5.1. Afecțiuni tiroidiene benigne și maligneC.
1.5.2.Afecțiuni reumatismale, radioterapia sinovitelor croniceC.
1.5.3.Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligneC.
1.5.4.Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundareC.
1.5.5.Tumori neuroendocrineC.
1.5.6.Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizateC.
2.Baremul activităților practiceC.
2.1.Terapia cu iod radioactive - calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)C.2.2. Terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)D. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIED.
1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)D.1.1. Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatură utilizată, noțiuni de radioprotecțieD.
1.2.Osteoporoza - definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic, fractura de fragilitate, osteoporoză secundarăD.
1.3.Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură, clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei, monitorizarea post-terapeutică în osteoporozăD.
1.4.Evaluarea artroplastiilorD.
1.5.Examinarea osteodensitometrică în pediatrieD.
2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)D.2.1. Interpretarea testului DXA - 100 examinări4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)
4.2.1.Tematica lecțiilor de conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală)
4.2.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene ecografice și la interpretarea rezultatelor:
4.2.2.1.Tiroidiene - 1004.2.2.2. Sân și părți moi - 1004.2.2.3. Cardiace - 1004.2.2.4. Abdominale - 4004.2.2.5. Pelvine - 400
4.3.STAGIUL DE CARDIOLOGIE4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.3.1.1.Cardiopatia ischemică4.3.1.2. Infarct miocardic acut4.3.1.3. Infarct miocardic cronic sechelar4.3.1.4. Malformații congenitale de cord4.3.1.5. Cardiomiopatii4.3.1.6. Valvulopatii4.3.1.7. Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare4.3.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.3.2.1.Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 1004.3.2.2. Interpretarea de EKG - 2004.3.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 100
4.4.STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)
4.4.1.Tematica lecțiilor de conferință4.4.1.1. Sindromul de neuron motor central4.4.1.2. Sindromul de neuron motor periferic4.4.1.3. Sindromul encefalic4.4.1.4. Sindrom de trunchi cerebral4.4.1.5. Sindroame extrapiramidale4.4.1.6. Boli cerebro-vasculare4.4.1.6.1. Accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice4.4.1.6.2. Tromboze venoase cerebrale4.4.1.7. Sindrom de hipertensiune intracraniană4.4.1.8. Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)
4.4.1.9.Traumatisme cranio-cerebrale4.4.1.10. Tumori cerebrale primitive și secundare4.4.1.11. Sindroame amiotrofice cerebrale4.4.1.12. Demențe4.4.1.13. Epilepsia4.4.1.14. Sindroame Parkinsoniene4.4.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.4.2.1.Examenul neurologic al bolnavului - 1004.4.2.2. EEG - interpretare orientativă - 204.4.2.3. F.O. - interpretare orientativă - 204.4.2.4. Interpretarea datelor biologice din LCR - 204.4.2.5. Eco Doppler-interpretare - 30
4.5.STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)
4.5.1.Tematica lecțiilor de conferință4.5.1.1. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.2. Hipertiroidismul4.5.1.3. Boala Graves Basedow4.5.1.4. Hipotiroidismul4.5.1.5. Tiroidite4.5.1.6. Gușă endemică (prin carență de iod)
4.5.1.7.Nodulul tiroidian - diagnostic și strategie terapeutică4.5.1.8. Cancerul tiroidian4.5.1.9. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.10. Hiperparatiroidismul primar și secundar4.5.1.11. Hipoparatiroidismul4.5.1.12. Osteoporoza4.5.1.13. Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.14. Medulosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.15. Feocromocitomul4.5.1.16. Neoplazii endocrine multiple4.5.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.5.2.1.Examenul clinic al bolnavului endocrin - 504.5.2.2. Interpretarea dozărilor hormonale - 504.5.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 50
4.6.STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)
4.6.1.Tematica lecțiilor de conferință4.6.1.1. Tumorile sistemului nervos4.6.1.2. Cancerul mamar4.6.1.3. Cancerul bronho-pulmonar4.6.1.4. Cancerul de prostată4.6.1.5. Cancerul renal4.6.1.6. Cancerele digestive4.6.1.7. Cancerul uterin4.6.1.8. Cancerul ovarian4.6.1.9. Melanomul malign4.6.1.10. Limfoame4.6.1.11. Tumori osoase4.6.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.6.2.1.Examenul clinic al bolnavului oncologic - 1004.6.2.2. Interpretarea markerilor tumorali - 504.6.2.3. Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) - 100
4.7.STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ4.7.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.7.1.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție4.7.1.2. Afecțiuni cerebrale4.7.1.3. Afecțiuni digestive4.7.1.4. Afecțiuni pulmonare4.7.1.5. Afecțiuni renale4.7.1.6. Afecțiuni endocrinologice4.7.1.7. Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.7.1.8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET4.7.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.7.2.1.Examenul cerebral - 1004.7.2.2. Examenul regiunii cervicale - 504.7.2.3. Examenul coloanei vertebrale - 504.7.2.4. Examenul toracic - 1004.7.2.5. Examenul abdominal - 1004.7.2.6. Examenul musculo-articular și scheletal - 50
4.8.STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ4.8.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.8.1.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare4.8.1.2. Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)
4.8.1.3.Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinării4.8.1.4. Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)
4.8.1.5.Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale)
4.8.1.6.Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)
4.8.1.7.Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)
4.8.1.8.Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.8.1.9. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET4.8.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.8.2.1.Examenul cerebral - 1004.8.2.2. Examen regiune cervicală - 304.8.2.3. Examen coloana vertebrală - 1004.8.2.4. Examen torace - 404.8.2.5. Examen abdominal - 404.8.2.6. Examen musculo-articular și scheletal - 100
4.9.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniMEDICINĂ NUCLEARĂ - 4 ani
(MEDICINĂ NUCLEARĂ - 33 LUNI și 2 SĂPT.)
A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) - 23 LUNI și 2 SĂPTĂMÂNIB. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) - 6 LUNIC. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.3) - 2 LUNID. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) - 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.5) - 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.6) - 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) - 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) - 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) - 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) - 2 LUNI– BIOETICA (I.12) - 1/2 lună
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinicăb) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice.
c)Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientuld) Asistă la prepararea radiofarmaceuticelor și injectează sub supraveghere radiofarmaceuticee) Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăf) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
g)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.
h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicină Nucleară și al Spitalului în care activează.
k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
l)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
2.În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Verifică documentele medicale ale pacientului înainte de investigație și alege protocolul de achiziție corespunzătorb) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)
c)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigraficed) Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologice) Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică mai simple (131 Iod pentru tireotoxicoza)
f)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăg) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
l)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
3.În anul III de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie.
b)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
c)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
d)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
e)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
4.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasăb) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice și de imagistică de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)
c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.
e)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).
f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
g)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
j)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
Tematica pentru examenul de Medic Specialist în specialitatea
MEDICINA NUCLEARĂI. PROBA SCRISĂII. PROBA PRACTICĂ - TEHNICA EXAMINĂRIIIII. PROBA PRACTICĂ - INTERPRETARE DE IMAGINII. PROBA SCRISĂ1. Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrări radioactive, interacțiunea radiației cu materia)
2.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară
Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori)
Camera de scintilație Anger (gammacamera planară): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea imaginii, tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated)
Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginii
Camera de scintilație pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea și procesarea imaginii
Sistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilor
Sistemul hibrid PET/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări PET/CT, fuziunea imaginilor
3.Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție
Doza absorbită, doza echivalentă, efectele biologice ale radiațiilor, limite de doze pentru pacienți și personalul medical, măsuri generale de radioprotecție, designul laboratorului, echipament de radioprotecție, măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical, gestiunea deșeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive (intern și extern)
4.Radiofarmaceutice
Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor
Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)
Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)
Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium - 201, Xenon -133)
Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare
Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim
Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)
5.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară
Gammacamera, sistemul SPECT, sistemul PET, sisteme hibride SPECT/CT, PET/CT, calibratorul de doză
6.Informatica imagistică
Infrastructura informaticii imagistice, metode de analiză și procesarea imaginii, calitatea imaginii, principiile cuantificării - imagistica cantitativă, principii de procesare a imaginii
7.Noțiuni de imagistică moleculară
Principiile de baza ale biologiei și biochimiei celulare, principii elementare ale metodelor de imagistica molecular, principiile contrastului țintit
8.Explorarea scintigrafică în endocrinologie
Evaluarea radioizotopica a glandei tiroide
Radiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient
Radioiocaptarea/Technetocaptarea: tehnică, valori normale și patologice
Scintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologice
Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușă multinodulară, tiroidite, Boala Graves)
Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)
Scintigrafia în cancerul tiroidian: scintigrafia de corp întreg cu I-131
Follow-up pacienților cu cancer tiroidian
Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide
Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze
Tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană
Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene
Indicații clinice
Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, indicații clinice
Tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)
Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine
Radiofarmaceutice, farmacocinetica
Tehnica examinării, planare/SPECT/SPECT/CT
Indicații clinice
9.Explorarea scintigrafică renală
Scintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologice
Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
Scintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, indicații clinice, imagini normale și patologice
Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat
10.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
Tipuri de examinări: scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT, SPECT/CT
Imagini normale și patologice, artefacte, indicații clinice
11.Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului
Scintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice
Scintigrafia esofagiană: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Scintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia hepato splenica: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Angioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice,
Scintigrafia hepatică cu hematii marcate: principiu, tehnica examinării, indicații clinice
Scintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
12.Explorarea scintigrafică a cordului
Scintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze
Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT- prelucrare imagini, imagini normale, artefacte
Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort: pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării
Indicații clinice: detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene
Angiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecție
Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace
Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort
13.Explorarea scintigrafică pulmonară
Scintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
Scintigrafia pulmonară de ventilație: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT)
14.Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central
Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT): radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
Scintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
15.Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
16.Limfoscintigrafia
Limfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice: radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
17.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral
Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (thalim, MIBI, V-DMSA, galiu, 131-Iod, 131-I- MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacokinetica, doze, tehnica examinării
Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații clinice
18.Sistemul hibrid SPECT/CT
Principiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații clinice
19.Sistemul hibrid PET/CT
Principiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații clinice
20.Radioterapia radionuclidică
Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie
Radioterapia în afecțiuni tiroidiene benigne și maligne
Radioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice
Radioterapia în afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne
Radioterapia în afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare
Radioterapia în tumori neuroendocrine
Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate
21.Osteodensitometrie
Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații clinice
II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Textul este foarte lung și a fost afișat parțial. Varianta completă este disponibilă pe legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/315373(filă nouă).
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.