Anexă din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală (Anexa nr. 4) · Legislație
la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală (Anexa nr. 4)
Emitent
Ministerul Sănătății Publice; Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 671 bis din 1 octombrie 2007
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ1.
1.
DEFINIȚIE:
Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe.
Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).
Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice.
1.
2.
DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.
3.
STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.2.Etapa de stagii (vezi anexa finală)
● Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate, stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii:
Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune
162.
Sindromul Goodpasture
163.
Hemopatii autoimune
164.
Lupusul eritematos sistemic
165.
Artrita reumatoidă
166.
Spondilartropatii
167.
Sindromul Sjögren
168.
Polimiozita și dermatiomiozita
169.
Scleroza sistemică
170.
Boala mixtă a țesutului conjunctiv
171.
Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică și caracteristici clinico-morfologice
172.
Granulomatoza Wegener
173.
Poliangeita microscopică
174.
Poliarterita nodoasă
175.
Purpura Henoch-Schönlein
176.
Vasculita crioglobulinemică
177.
Transplantarea, tipuri de grefe
178.
Recunoașterea aloantigenelor
179.
Imunocompatibilitatea
180.
Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor
181.
Tipuri de rejet de grefă
182.
Teste de histocompatibilitate
183.
Teste de citotoxicitate
184.
Mecanismele imunomodulării
185.
Glucocorticosteroizii sistemici
186.
Inhibitori de calcineurină
187.
Sirolimus/rapamicina și micofenolatul mofetil
188.
Imunosupresive citotoxice
189.
Anticorpi monoclonali și policlonali în imunoterapie
190.
Terapia genică, antisens și cu celule stem (principii)
191.
Markeri imunologici tumorali și imunopatologia cancerului
192.
Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie
193.
Imunoterapia în cancer (principii)
194.
Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv
195.
Interrelații psiho-neuro-endocrino-imunologice
196.
Terapia de substituție în imunodeficiențele primare
197.
Citokine, inibitori ai secreției citokinelor în imunoterapie
198.
Receptori de citokine și antagoniști lor în imunoterapie
199.
Imunizarea activă și pasivă (principii)
200.
Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbție, citofereză)
1.4.1.2.Baremul activităților practice
în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1.Teste cutanate alergologiceprick la alergene de mediu:
10002.Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare:
10003.Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog):
10004.Teste cutanate alergologicepatch:
10005.Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente:
5006.Teste gravitaționale și volumetrice de determinare a expunerii la polenuri:
27.Teste morfologice de identificare a polenurilor și plantelor polenizatoare:
1008.Teste morfologice de identificare a acarienilor:
209.Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor:
5010.Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene:
Hemocromatoza1.4.2.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1.Interpretări ECG:
2002.Examene radiologice:
2003.Explorări funcționale respiratorii:
904.Electrocardiograme (tehnică, interpretare):
1005.Examinări ultrasonografice (interpretare):
506.Oscilometrii (efectuare, interpretare):
107.Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă):
2008.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice:
2009.Puncții venoase la adult:
201.4.3.STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Boala de reflux gastroesofagian2. Gastritele acute și cronice3. Ulcerul gastric și duodenal4. Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal5. Sindromul de malabsorbție6. Enteropatia glutenică7. Parazitozele intestinale8. Boala Crohn9. Rectocolita hemoragică10. Intestinul iritabil11. Pancreatitele acute și cronice12. Sindromul icteric13. Colecistitele și litiaza biliară14. Hepatitele cronice postvirale15. Hepatita autoimună16. Hepatite medicamentoase și autoimune17. Patologia hepatică indusă de alcool18. Cirozele hepatice19. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic20. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică1.4.3.2. Baremul activităților practice (interpretare)
1.Examene radiologice ale tubului digestiv:
602.Endoscopii digestive:
303.Ecografii abdominale:
304.Paracenteza:
305.Puncție biopsie hepatică:
106.Investigații funcționale în gastroenterologie:
301.4.4.STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Resuscitarea cardiopulmonară2. Tehnici de menținere a permeabilității căilor aerifere: intubația traheală, traheotomia3. Oxigenoterapia4. Tehnicile de suport ventilator5. Defibrilarea electrică și cardioversia6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic7. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu reacții sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă și exacerbările severe ale astmului8. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu angioedem cu localizare de gravitate9. Anestezia la bolnavii astmatici10. Anestezia la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la medicamente1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Intubația orotraheală și nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin):
10.2.Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin):
54.Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare și efectuare:
105.Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.
6.Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie:
101.4.5.STAGIUL DE PEDIATRIE1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (70 ore)
1.Alimentația sugarului și copilului mic2. Alimentația copilului sănătos și alergic3. Vaccinările în neonatologie și pediatrie4. Boala hemolitică neonatală5. Infecțiile tractului respirator superior6. Wheezing-ul recurent și astmul la copil7. Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten8. Sindroamele de malabsorbție la copil9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil10. Hepatitele în pediatrie11. Sindroamele de hipertensiune portală12. Parazitozele intestinale la copil13. Infecțiile tractului urinar la copil14. Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil15. Leucemiile și limfoamele la copil16. Hematuriile și proteinuriile copilului17. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie18. Reumatismul articular acut19. Artritele cronice juvenile20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki21. Vasculite imune în pediatrie22. Imunodeficiențele primare23. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie24. Urticaria și angioedemul la copil25. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică26. Urgențele pediatrice majore1.4.5.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1.Puncții venoase la copil:
102.Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale:
203.Electrocardiograme:
204.Examene radiologice:
205.Explorări funcționale respiratorii la copii:
506.Interpretări de buletine de analize hematologice la copil:
507.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil:
508.Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație:
201.4.6.STAGIUL DE MEDICINA MUNCII1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Agenți etiologici în bolile profesionale2. Boli profesionale ale aparatului respirator3. Boli dermatologice profesionale4. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.
1.4.6.2.Baremul activităților practice1. Anamneze de boală profesională:
202.Asistarea și/sau efectuarea testelor de provocare cu agenți profesionali:
51.4.7.STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie și funcție2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.B. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută și dobândită2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția3. Antigenele - structură, epitopi, procesare și prezentare4. Imunogenetica5. Imunitatea mediată prin celulele Ta) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnaluluib) Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor Tc) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante6. Imunitatea mediată prin celule Ba) Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnaluluib) Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilorc) Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umorald) Procese biologice inițiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentăe) Imunoglobuline - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.
f)Reacții imune mediateg) Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.
7.Alte mecanisme imunologice, care implicăa) Celulele "natural killer".
b)Celulele killer activate de limfokine.
c)Bazofile activate.
8.Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.C. Modularea răspunsului imun.
1.Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.
2.Inflamația și modularea ei.
a)Mediatori - preformați și neoformați.
b)Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).
2.Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".E. Imunologia transplantului.
1.Mecanismele de rejet2. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefăF. Imunologia tumorală1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale3. Mecanismele imunosupravegheriiG. Mecanisme imunoreglatoare1. Mecanismele de toleranță2. Rețele idiotipic.
3.Apoptoza1.4.7.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1.Tehnici înțelegerea principiilor și metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de:
măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici,
fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene sau
celule alogenice, complexele imune,
examinarea proteinelor crioprecipitate, activitățile complementului seric total și componentelor complementului și tiparea histocompatibilității.
a)Serologic:
ELISA, RIA, RAST, FEIA,
eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială,
nefelometrie, imunoblot,
cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță, imunoelectroforeza,
CIE CRIE
b)Celular:
citometrie în flux,
evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,
evaluarea proliferării limfocitare, producției de imunoglobuline.
c)Imunofluorescența și histochimia imună.
d)Molecular:
Northern, Southern, Western blot, PCR
hibridizarea in situ.
e)Hibridoame și anticorpi monoclonali.
2.Caracteristicile efectuării testelor:
principii de sensibilitate, specificitate și valoare predictivă
1.4.8.MODUL DE BIOETICĂ1.4.8.1. Tematica curs (20 ore)
I.Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie etc.)
III.Relația medic - pacient I - 2 ore
1.Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore)I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
11.Manifestări cutanate în imunodeficiențe12. Reacții adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase13. Eritem polimorf14. Eritem nodos15. Limfoame și pseudolimfoame cutanate16. Boala Kaposi17. Lichen plan și erupții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)
20.Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată1.4.9.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1.Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare:
402.Tehnica imunofluorescenței în dermatologie:
53.Citodiagnosticul Tzanck:
54.Examenul micologic în dermatologie:
105.Efectuarea biopsiei cutanate:
51.4.10.STAGIUL DE PNEUMOLOGIE1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Structura și funcția sistemului respirator2. Bolile căilor aerifere3. Tumori toracice4. Infecții respiratorii non-TB5. Tuberculoza6. Bolile vasculare pulmonare7. Boli pulmonare interstițiale difuze8. Boli pulmonare iatrogene9. Bolile pleurei10. Insuficiența respiratorie11. Anomalii pulmonare genetice și de dezvoltare12. Sindroame de apnee13. Sindromul de tuse cronică14. Manifestări pulmonare în imunodeficiențe1.4.10.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1.Peak-flow-metrie:
1002.Spirometrie:
1003.Pletismografie:
204.Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară:
205.Evaluarea gazelor sanguine:
206.Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică):
207.Sputa indusă:
108.Lavajul bronho-alveolar:
109.Toracocenteza:
101.4.11.STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Rinitele acute și cronice2. Rinosinuzitele acute și cronice3. Tumori benigne și maligne rinosinusale4. Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare6. Laringitele acute și cronice7. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană8. Adenopatia cervicală9. Otitele medii acute și cronice10. Farmacoterapia locală în ORL1.4.11.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Rinoscopie și rinomanometrie:
202.Bucofaringoscopie:
203.Otoscopie:
104.Examene radiologie și CT în ORL:
205.Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare:
101.4.12.STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.4.12.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei5. Patologia inflamatorie a uveei6. Cataractele7. Glaucoamele8. Ochiul roșu și dureros9. Bolile de sistem cu complicații oculare10. Farmacoterapia locală oculară1.4.12.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Examenul polului anterior al ochiului:
202.Examenul pleoapelor și conjunctivei:
203.Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale:
201.4.13.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1.Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare2. Infecții cutanate și ale sistemului limfatic3. Gastroenterite și enterocolite4. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase5. Diareea infecțioasă6. Hepatite virale7. Infecții ale tractului urinar8. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie9. Particularități ale tratamentului antiinfecțios la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie1.4.13.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc.):
202.Hemocultura:
53.Urocultura, coprocultură:
204.Examen coproparazitologic:
105.Exudat faringian, examen de spută:
106.Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari:
201.4.14.STAGIUL DE REUMATOLOGIE1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatică și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinofilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjogren11. Vasculitele sistemice12. Boala (sindromul) Behcet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte atrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice1.4.14.2. Baremul activităților practice (interpretare)
1.Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie:
2002.Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie:
2003.Examene radiologice în reumatologie:
1204.Scintigrafii osoase:
205.Osteodensitometrii:
206.Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 20ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
(ordinea stagiilor pentru primii 2 ani și următorii 3 ani este
cea preferată de recomandările UEMS 2003)
· ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
(I.1)
6 luni
· MEDICINĂ INTERNĂ
(I.2)
9 luni
· GASTROENTEROLOGIE
(I.3)
3 luni
· TERAPIE INTENSIVĂ
(I.4)
1 lună
· PEDIATRIE (3 luni) ȘI NEONATOLOGIE (1 lună)
(I.5)
4 luni
· MEDICINA MUNCII
(I.6)
1 lună
· IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
(I.7)
3 luni
· BIOETICĂ
(I.8)
2 săpt.
· DERMATOLOGIE
(I.9)
2 1/2 luni
· PNEUMOLOGIE
(I.10)
2 luni
· O.R.L.
(I.11)
1 lună
· OFTALMOLOGIE
(I.12)
1 lună
· BOLI INFECTIOASE
(I.13)
2 luni
· REUMATOLOGIE
(I.14)
6 luni
· ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
(I.15)
18 luni
AN
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
I.14
I.15
I.15
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Articolul 1Definiție
Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo – cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinarii macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție – biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheață (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural.
Articolul 2Responsabilitatea pregătirii de specialitate
Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungată (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Articolul 3Durata pregătirii în specialitate
Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregatire de 5 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregatire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
Articolul 4Caietele de stagiul ale rezidenților
Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
–Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic:........ 200– Diagnostice pe piese de biopsie: ....... 8000– Diagnostice citopatologice........... 8000– Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee).......... 200
Articolul 5Examenul final de Specialitate
Se organizează într-un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigură pregatirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr -o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.
Articolul 6
Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
Sectoare:
Genetică medicală
Biologie moleculară
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetică
B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo - și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate și sisteme.
Sectoare:
Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat; Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo-clinice
Medicină Legală
Oncologie
Neuropatologie
Articolul 7Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice
ANUL I
Număr de ore
Activități teoretice: 200 de ore
Genetică medicală
20
Biologie moleculară
20
Patologie moleculară
20
Statistică medicală
10
Bioetică
20
Histologie și citologie
50
Patologie generală
80
Activități practice: peste 1000 de ore
Tehnici de necropsie
3 luni
Tehnici de histo - și citopatologie
2 luni
Tehnici de citogenetică
2 luni
Tehnici de imunohistochimie
4 luni
Lucrări practice de bioetică,
2 sapt.
Tehnici de microscopie electronică opțional
1 lună
Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor
Studiu individual
ANUL II
Activități teoretice: 200 de ore
Imunologie
40
Patologia ap.respirator
45
Patologia cardiovasculară
40
Patologia tubului digestiv
40
Patologie hepatică și pancreatică
35
Activități practice: peste 1000 de ore
Necropsii
Stagiul de morfopatologie cardiovasculară
4 luni
Stagiul de morfopatologie respiratorie
4 luni
Stagiul de morfopatologie hepato -digestivă
4 luni
Diagnostice citopatologice
Participare la ședințe anatomo -clinice
Studiu individual
ANUL III
Activități teoretice: 200 de ore
Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid
40
Nefropatologie
35
Uropatologie și patologia ap.genital masc
40
Patologia ap.genital feminin
60
Patologia ap. endocrin
25
Activități practice: peste 1000 ore
Necropsii
Stagiul de hemato - și imunopatologie
3 luni
Nefropatologie și patologie urogenitală masculină
4 luni
Patologia ap.genital feminin
4 luni
Patologia ap. endocrin
1 1/2 lună
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la ședințe anatomo -clinice
Studiu individual
ANUL IV
Activități teoretice: 200 de ore
Patologie pediatrică și fetopatologie
65
Dermatopatologie
45
Patologia osteoarticulară
35
Patologia tumorală a țesuturilor moi
30
Patologie oftalmologică
25
Activități practice: peste 1000 de ore
Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică
5 luni
Stagiul de dermatopatologie
4 1/2 luni
Stagiul de oftalmopatologie
1 lună
Stagiul de patologie osteoarticulară
2 luni
Diagnostice cito - și histopatologice cu accent pe patologiile învățate
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la ședințe anatomo –clinice
Studiu individual
ANUL V
Activități teoretice: 200 de ore
Medicină Legală
35
Patologie oncologică
40
Patologie ORL
25
Patologie orală
40
Patologia sistemului nervos
60
Activități practice: peste 1000 de ore
Necropsii
Stagiul de medicină legală
3 luni
Stagiul în patologie oncologică
6 luni
Stagiul în neuropatologie
3 luni
Studiu individual
Stagiile de anul I – se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
1.1 STRUCTURA STAGIILOR1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)1.1.2 Patologia generală legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioadă de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săptAnul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotație)1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni1.5 Dermatopatologie 4 1/2 luni1.6 Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni1.7 Patologie osteoarticulară 2 luni1.8 Neuropatologie 3 lună1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 3 luni1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.13 Medicină legală 3 luni1.14 Patologie oncologică 3 luni1.15 Patologie oftalmologică 1 luni1.16 Patologie O.R.L. 2 luniSTAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
Tematica lecțiilor conferință
Patologie generală (Anul I)
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI
Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părți moi.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze.
Patologie specială
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.
PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal.
Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică.
Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI URINAR
Anomalii congenitale.
Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine.
Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.
Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
DERMATOPATOLOGIA
Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.
Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.
PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL
Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice.
Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂA. Efectuarea necropsiei: 200B. Diagnostic histopatologic:
10003.Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂI. PROBA SCRISĂ1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, soc)
2.Inflamația – generalități3. Inflamația acută4. Inflamația cronică granulomatoasă5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.
7.Patologia de transplant și SIDA8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)
9.Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)
10.Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.
11.Boli genetice : Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.12. Neoplazii : generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).
13.Tumori de parți moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare)
34.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Examenul macroscopic și histologia placentei normale
73.
Anomalii placentare, inflamații și tumori
74.
Citologia cervico-vaginală
75.
Patologia netumorală a glandei mamare
76.
Tumori mamare benigne și maligne
77.
Patologie tiroidiană netumorală
78.
Patologie tiroidiană tumorală
79.
Patologia glandei CSR.
80.
Patologia MSR.
81.atologia pancreasului endocrin: modificari morfologice in diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom
82.
Malformațiile SNC
83.
Bolile vasculare ale SNC
84.
Inflamațiile SNC și meningelui
85.
Tumorile SNC și meningelui
86.
Patologia netumorală a sistemului nervos periferic
87.
Patologia tumorală a sistemului nervos periferic
88.
Legislația română privind Anatomia Patologică
89.
Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorațiiII. PRIMA PROBA PRACTICĂ
Executarea unei necropsii.
III. A DOUA PROBA PRACTICĂ
Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale)
ANATOMIE PATOLOGICĂ
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ
STRUCTURA STAGIILOR
Anul I1.16.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)
Anatomie patologică generală, principii și tehnici1.16.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni1.16.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.16.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.16.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.16.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II1.17 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.18 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 6 luni
Anul III1.19 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.20 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni1.21 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 3 luni1.22 Patologie ORL 2 luni
Anul IV1.23 Oftalmopatologie 1 lună1.24 Dermatopatologie 4 ½ luni1.25 Patologia ap. endocrin 1 ½ lună1.26 Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni1.27 Stagiul de medicină legală 3 luni
Anul V1.28 Patologia ap. genital feminin 6 luni1.29 Stagiul în patologie oncologică 3 luni1.30 Stagiul în neuropatologie 3 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Structura modulelor și stagiilor de specialitate
DEFINITIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGATIRE TEORETICĂ
200 de ore /an
Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.
2.Anestezie generală. (tehnici)
3.Anestezie locoregională. (tehnici)
4.Funcția respiratorie și anestezia.
5.Funcția cardiovasculară și anestezia.
6.Sistemul nervos și anestezia.
7.Tulburările metabolice și anestezia.
8.Funcția renală și anestezia.
9.Hemostaza și transfuzie.
10.Anestezie în chirurgia generală.
11.Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.
12.Anestezie în obstetrică.
13.Anestezie pediatrică.
14.Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.
15.Medicina de urgență și toxicologie.
16.Terapie intensivă în traumatologie.
17.Terapie intensivă cardiovasculară.
18.Terapie intensivă respiratorie.
19.Terapie intensivă neurologică.
20.Terapie intensivă metabolică și nutriție.
21.Terapie intensivă digestivă.
22.Terapie intensivă și patologia infecțioasă.
23.Terapie intensivă renală.
24.Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.
25.Tulburări multisistemice la bolnavii critici.
26.Evaluarea și etica.
27.Organizare, drepturi și responsabilități.
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
Anestezie în chirurgia generală
· 12 luni (200 ore curs)
Anestezie chirurgie ortopedică
· 3 luni (50 ore curs)
Anestezie chirurgie urologică
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în obstetrică-ginecologie
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie cardiacă
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie vasculară
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie toracică
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în neurochirurgie
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie ambulatorie
· 2 luni (40 ore curs)
Anestezie pediatrică
· 2 ½ luni (50 ore curs)
Terapia durerii
· 2 luni (40 ore curs)
Bioetică
· 2 Sapt (20 ore curs)
Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare
Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică
· 18 luni (150 ore) (150 ore)
Terapie intensivă traumatologică
· 3 luni (50 ore)
Unitate primiri urgențe
· 3 luni (50 ore)
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
Cardiologie și boli vasculare
Neurologie
Endocrinologie și boli metabolice
Oncologie
Gastroenterologie și hepatologie
Pediatrie
Hematologie
Pneumologie
Medicină internă
Chirurgie
Nefrologie
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
–anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
–substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
Durere-analgezie
–Fiziopatologia durerii
–Opiacee
–Alte analgetice
–Anestezice locale
Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
Farmacologia comparată a anestezicelor locale
Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională
Fizica
–Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici )Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).Probleme generale– Intubația traheală ( tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
–monitorizarea de rutină
–monitorizarea profunzimii anesteziei
–monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
–monitorizarea ventilației
–monitorizare cardio-vasculară
–monitorizarea funcției renale
–monitorizarea temperaturii
–monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)
–Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzirePerioada postanestezică imediată– Salonul de trezire / postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE /ANESTEZIE LOCOREGIONALĂTehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații )
–Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
–Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
–Anestezia regională intravenoasă
–Blocajele de nervi periferici
–Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
–Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
–Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
–Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)
Terapia durerii
–Evaluarea durerii acute postoperatorii
–Terapia durerii acute postoperatorii
–Terapia durerii cronice
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia –hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgicalPatologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică – status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleuraleTerapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia )– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de “înțărcare”– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronicăAnestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofaguluiMODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arterialeFarmacologie cardiovasculară
–Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
–Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
–Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
–Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
–Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) și stenoza mitrală,
–Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
–Anestezia la bolnav hipertensiv
–Anestezia la bolnav în șoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
–Anestezia pentru înlocuiri valvulare
–Anestezia pentru pontaje coronariene
–Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
–Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
–Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
–Circulație extracoporeală
–Hipotensiune controlată
–Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIAAnatomie și fiziologie nervoasă
–Organizarea anatomo - funcțională a sistemului nervos central
–Circulația cerebrală
–Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
–Examenul clinic neurologic
–Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
–Edemul cerebral
–Stările de comă
–Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
–Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
Monitorizarea funcției sistemului nervos central
Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
Anestezia în neurochirurgie
–Chirurgia intracraniană supratentorială
–Chirurgia fosei posterioare
–Chirurgia anevrismelor cerebrale
–Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIAFiziologia și fiziopatologia termoreglării
–hipotermia indusă și accidentală
–hipertermia malignă
–șocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
Anestezia la bolnavul diabetic
–Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană
Anestezia în chirurgia paratiroidiană
Anestezia în chirurgia suprarenalei
–Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
–Tulburările funcției hipofizare
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
–Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
–Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
Hemostaza
–Coagularea și fibrinoliza fiziologică
–Tulburările congenitale de hemostază
–Coagularea intravasculară diseminată
–Prevenirea trombozelor
Transfuzia
–Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
–Sângele integral (recoltare, conservare )
–Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații )
–Transfuzia de sânge și fracțiuni
–Transfuzia masivă
–Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
–Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
–Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂAnestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
Organizarea unui sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor
Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
Tehnici folosite în medicina de urgență
–mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
–evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
–resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
–tehnici de resuscitare volemică
–tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
–tehnici de monitorizare
Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
–monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcționare a transductorilorb. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afișared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
Patologie cardiovasculară
–șocul și complicațiile sale
–insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
–infarctul miocardic și complicațiile sale
–aritmiile și tulburările de conducere
–indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
–disecția de aortă
–ruptura anevrismului de aortă
–embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
–edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
–tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
–valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
–afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
–complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
–hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
–bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
Terapie specifica cardiovasculară
–tratamentul vasoactiv și inotrop
–terapia trombolitică și anticoagulantă
–antianginoase
–antiaritmice
–soluții de umplere volemică
–managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
–managementul urgențelor hipertensive
–metode de asistență ventriculară
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
Fiziologie
–reglarea ventilației
–mecanica ventilatorie
–fiziologia mușchilor respiratori
–schimburile gazoase
–variațiile capniei
Tehnici
–menținerea permeabilității căilor respiratoriia. managementul de urgență al căilor respiratoriib. intubația endo-trahealăc. traheostomia, deschisă și percutanăd. intubația prelungită vs. traheostomie
–ventilația mecanicăa. ventilație mecanică în presiune și volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicațiile ventilației mecaniced. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe. barotrauma și volutraumaf. criteriile de detubare și tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar
–organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
–circulația cerebrală
–metabolismul cerebral
Tehnici
–Examenul clinic neurologic
–Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc )
–Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
–Diagnosticul morții cerebrale
–Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
Patologie
–Edemul cerebral
–Stările de agitație acută
–Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
Evaluarea și prognosticul
–Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului
–Statusul epilpetic
–Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
–Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice
Subarahnoidiană
Intracerebrală
Epidurală
Altele (subdurală)
–Traumatisme cerebrale
–Traumatisme medulare
–Leziunea axonală
–Hipotermia accidentală
–Șocul caloric
–Hipertermia malignă
–Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
–Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie
poliradiculonevritele
scleroza laterală amiotrofică
miastenia gravis
miopatiile (Duchenne etc.)
–Probleme psihiatrice la bolnavul critic
–Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
Terapie
–Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neuro- chirurgicale
–Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
–Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul “sick euthyroid”)
–Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
–Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
–Feocromocitomul
–Insulinomul
–Tulburări metabolice moștenite
Terapie
–Terapie volemică
–Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice
–Managementul glicemiei
–Suportul nutriționala. Enteral și parenteralb. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriția și formule speciale
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
Fiziologia
–Fiziologia tubului digestiv
–Fiziologie hepatică
Tehnici
–Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
–Explorarea abdominală în reanimare
Patologie
–Hemoragiile digestive superioare
–Hemoragiile digestive inferioare
–Insuficiența hepatică acută fulminantă
–Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
–Colecistita nelitiazică
–Ocluzia intestinală
–Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv ( Oligvie)
–Colite acute grave
–Icterul
–Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
–Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
–Perforațiile acute ale tractului digestiv
–Ruptura de esofag
–Peritonitele postoperatorii
–Pancreatita acută cu șoc
–Fistulele digestive externe postoperatorii
–Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
Terapia
–Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
–Managementul perioperator al pacientului chirurgical
–Profilaxia ulcerului de stress
–Modificatori ai tranzitului intestinal
–Transplantul hepatic
–MARS
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
Diagnosticul de infecție
Diagnosticul de sepsis
Clasificarea infecțiilor
Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
Riscul infecțios al personalului medical
Mecanismele rezistentei la antibiotice
Patologie
–Celulita și gangrena gazoasă
–Tetanos
–Infecții fungice
–Mediastinite
–Febra postoperatorie
–Imunodepresia
Infecțiile oportuniste la pacienții critici
Sindromul imunodeficienței dobândite
Bolnavul cu transplant
Bolnavul neoplazic
Terapie
–Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb. Precauții universalec. Izolarea
–Antibioprofilaxie în chirurgie
–Antibioterapie de prima intenție
–Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
–Antibiotice și antifungice : mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
–Antivirale
–Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
Fiziologie
–Formarea urinii
–Fiziologie renală
–Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
() Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute
() Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute
() Monitorizarea în insuficiența renală acută
() Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiența renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.
() Complicații, evoluție și prognostic
() Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută
() Antibioticele în insuficiența renală acută
–Insuficiența renală cronică
–Rabdomioliza
–Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
–Uropatii obstructive, retenția acută de urină
–Sângerări ale tractului urinar
Terapie
–Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă)
–Metode de epurare extrarenală Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul – soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializati, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializa, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
–Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
–Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereza
–Hemoperfuzia
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
–Trombocitopenia/trombopatia
–Coagularea intravasculară diseminată
–Fibrinoliza acută
–Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostaza la nou-născut Siclemia
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
–Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
–Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
–Indicațiile transfuziei
Imunologie și transplant
–Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
–Imunosupresia
–Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
–Bolile infecțioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produși de sange
–Transfuzia de masă eritrocitară
–Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
–Transfuzia de masă trombocitară
–Transfuzia de crioprecipitat
–Concentrate de factori specifici ai coagulării
–Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
–Substituenți ai hemoglobinei
–Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
–Eritropoetina
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
–Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
–Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:
–răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare )
–Modificări imunologice la bolnavul critic
–Fiziopatologia generala a stărilor de șoc
–Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)
–Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
–Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
–Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
–Infecție, sepsis, șoc septic
–Tratamentul șocului septic
–Soluții înlocuitoare de volum sanguin
–Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
–Sindromul de disfuncții organice multiple :
–cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
–Tratamentul SDOM
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
Evaluarea calității
Utilizarea statisticii medicale
Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților
Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă
MODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreCURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
–Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției –50
–Menținerea echilibrului termic - 200
Monitoare-Computere
–Calibrarea transducerilor
–Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor
–Utilizarea computerelor în ATI
–Elemente de baza de protecție împotriva accidentelor electrice
Trauma
–Imobilizarea provizorie a fracturilor –5
–Metode de hemostaza provizorie –10
–Utilizarea paturilor speciale de TI - 100
–Lavajul peritoneal diagnostic –5
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul
Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului
2.Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.
Responsabil : Comisie națională de examinare
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifica baremul minim de activități. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
Module
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
1
X
X
X
X
X
2
X
X
X
X
X
3
X
X
X
X
X
4
X
X
5
X
X
6
X
X
7
X
X
8
X
X
9
X
X
10
X
11
X
12
X
13
X
14
X
15
X
16
X
17
X
18
X
19
X
20
X
21
X
22
X
23
X
24
X
25
X
26
X
27
X
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE
DEFINIȚIE: Specialitatea Boli infecțioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de germeni transmisibili și netransmisibili, precum și cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți și alți agenți patogeni ce vor fi identificați ulterior.
DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârsitul fiecarui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILORI. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 30 luniA. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 24 luniB. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni ( din care 1 lună biostatistică)II. STAGII COMPLEMENTARE:A. STAGII CLINICE MEDICALE: 24 luni1. Medicină internă: 9 luni2. Neurologie: 2,5 luni3. Hematologie clinică: 1 lună4. Pediatrie: 6 luni5. Dermato-venerologie: 1 lună6. Terapie intensivă și urgențe medicale: 2 luni7. Imagistică medicală:1 lună8. Bioetică 2 săpt.
9.Biostatistică: 1 lunăB. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 7 luni1. Epidemiologie: 2,5 luni2. Laborator clinic: 4,5 luni
–Microbiologie clinică: bacteriologie și micologie (3 luni)
–Virusologie (0,5 luni)
–Genetică moleculară (0,5 luni)
–Parazitologie (0,5 luni)
STRUCTURA STAGIILORA. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂTematica lecțiilor conferință (120 ore)
1.Astmul bronșic.
2.Bronhopneumonia cronică obstructivă și emfizemul pulmonar.
3.Pleurezii neinfecțioase.
4.Insuficiența respiratorie acută și cronică.
5.Cardiopatia ischemică.
6.Tulburările de conducere ale inimii.
7.Tulburările de ritm ale inimii.
8.Pericardite neinfecțioase.
9.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
10.Cordul pulmonar cronic.
11.Insuficiența cardiacă congestivă.
12.Hipertensiunea arterială esențială și secundară.
13.Tromboflebite.
14.Sindrom nefrotic.
15.Insuficiența renală acută și cronică.
16.Esofagita de reflux. Hemia hiatală.
17.Boala ulceroasă.
18.Cancerul gastric.
19.Cancerul colo-rectal.
20.Colita ulceroasă.
21.Icterele.
22.Hepatopatiile cronice de alte cauze decât cele postvirale.
23.Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.
24.Hemoragiile digestive superioare.
25.Diarei acute și cronice de cauză neinfecțioasă - diagnostic pozitiv și diferențial.
26.Diabet zaharat.
27.Reumatismul articular acut.
28.Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite).Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.
2.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.
3.Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
–stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului.
–hipertrofiile atriale și ventriculare.
–modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.
–cardiomiopatii.
–diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
–tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.
4.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.
5.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
6.Toracocenteza: 4 cazuri.
7.Paracenteza: 10 cazuri.
8.Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.
9.Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.
10.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ȘI URGENȚE MEDICALE:Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
2.Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
3.Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.
4.Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.
5.Diagnostic și tratament crize convulsive.Baremul activităților practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
2.Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
3.Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.
4.Interpretare rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore)Tematica lecțiilor conferință1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută, dietetica sugarului și rehidratarea sugarului.
2.Insuficiența respiratorie acută: bronșiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.
3.Sindromul hemoragipar.
4.Sindromul convulsivant.
5.Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiența cardiacă prin malformații cardio- vasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
6.Abdomenul acut.
7.Intoxicații.
8.Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.
9.Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.
10.Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).
11.Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.Baremul activităților practice1. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.
2.Efectuarea puncției lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.
3.Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.
4.Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.
5.Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.
6.Interpretarea examenului radiologic pentru afecțiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.
7.Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale în urgențele toxico-septice la copil: 5 cazuri8. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIETematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Infecții cutanate virale.
2.Infecții cutanate bacteriene.
3.Infecții fungice cutanate.
4.Urticaria.
5.Eczeme / dermatite.
6.Prurigouri.
7.Vasculite.
8.Reacții cutanate postmedicamentoase.
9.Eritrodermiile.
10.Purpure.
11.Boli buloase.
12.Psoriazisul.
13.Lichen plan și erupții lichenoide.
14.Sifilisul dobândit și congenital.
15.Alte infecții cu transmitere sexuală.Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2.Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
4.Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂTematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipurii de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
2.Clasificarea, criteriile de diagnostic și managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) și ale leucemiei limfatice cronice.
3.Clasificarea, diagnosticul și managementul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.
7.Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.Baremul activităților practice1. Interpretarea unei hemoleucograme:
30.2.Interpretarea unei medulograme:
5.3.Interpretarea probelor de coagulare:
10.4.Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.G. STAGIUL DE IMAGISTICĂ CLINICĂ (20 ore)Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Radiologia și CT/RMN în patologia infecțioasă.
2.Examene ecografice diverse (normal vs. patologic).Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazuri.
2.Interpretarea examenului CT/RMN în afecțiunile prevăzute în tematică vs. aspect normal (pe secțiuni la diverse niveluri), pe aparate și sisteme: 50 cazuri.
3.Interpretarea principalelor date ecografice (părți moi, Doppler, abdomen): 30 cazuri.H. STAGIUL DE BIOETICĂTematica lecțiilor conferința (10 ore)I. Relația medic-pacient1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
3.Consimțământul informat.
4.Confidențialitatea în relația medic–pacient.
5.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
6.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
7.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.II. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
7.Relații medic-companii farmaceutice-furnizori.Baremul activităților practice:I. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.II. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 1 oră1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.III. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 30 min1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
IV.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 30 minI. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIETematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Proces infecțios. Focar epidemiologic.
2.Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
3.EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INFECȚII CU AGENT ETIOLOGIC CUNOSCUT/NECUNOSCUT (importanța clinico-epidemiologică, etiologie, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar pe tipuri de categorii de risc):a. Infecții respiratorii acute și sindroame gripale.b. Exanteme febrile.c. Infecții digestive.d. Infecții ale SNC și periferic.e. Infecții cu transmitere parenterală.f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.
4.Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.
5.Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.Baremul activităților practice1. Studii (anchete) epidemiologice:
8.2.Triajul epidemiologic:
2.3.Supravegherea bolilor infecțioase:
2.4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportuniști:
2.5.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere:
2.6.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
5.Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.
6.Controlul eficienței terapiei anti-infecțioase.
2.VIRUSOLOGIE1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).
2.Aspecte particulare:a. Poliomelita și diagnosticul de laborator al poliomielitei.b. Gripa și diagnosticul de laborator al infecției gripale (HA, HAI).c. Virusurile hepatice și diagnosticul de laborator al hepatitei virale.d. Infecția HIV și diagnosticul de laborator al infecției HIV.e. Diagnostic de laborator în infecțiile cu virusurile herpetice.f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.
3.GENETICĂ MOLECULARĂ1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.
2.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.
3.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.
4.Quantiferon etc.
4.PARAZITOLOGIE1. Amibiaza și giardioza: patologie, diagnostic;
2.Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze;
3.Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;
4.Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;
5.Infecții parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficiență: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;
6.Diagnostic imunologic în parazitoze.Baremul activităților practice1. Recoltarea produselor patologice (medii de transport):
100.2.Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, colorația Gram, May-Grunwald-Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă și lamelă:
50.3.Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe:
50.4.Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:
505.Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la anti- biotice, inclusiv identificarea prezenței betalactamazelor și a ESBL-urilor:
300.6.Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale:
50.7.Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări):
30.8.Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi:
50.9.Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase:
50.10.Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă: 30.K. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASETematica lecțiilor conferință (550 ore)
1.Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.
2.Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.
5.1.Diagnostic pozitiv5.1.1. Date epidemiologice5.1.2. Date clinice5.1.3. Date de laborator5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).
6.Tratamentul antimicrobian:
6.1.Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor; rezistența microbiană la antibiotice.
6.2.Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
6.3.Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide; particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.
6.4.Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.
6.5.Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.
6.6.Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.
7.Tratamentul antiviral:
7.1.Mecanisme de acțiune.
7.2.Clasificare.
7.3.Chimioterapice antivirale.
7.4.Practica terapiei.
8.Terapia antifungică:
8.1.Mecanisme de acțiune.
8.2.Clasificare.
8.3.Chimioterapice antifungice.
8.4.Practica terapiei.
9.Terapia antiparazitară:
9.1.Mecanisme de acțiune.
9.2.Clasificare.
9.3.Chimioterapice antiparazitare.
9.4.Practica terapiei.
10.Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.
14.Febră de origine necunoscută; sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
15.Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile de spital și infecțiile nosocomiale (scorul Carmeli) și modul de abordare terapeutic specific și nespecific.
–pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)
61.Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.
62.Infecții nosocomiale cu punct de plecare:
–respirator– urinar– digestiv– cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe63. Medicina de călătorie.
64.Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.
65.Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologia, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)Baremul activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 150,2. Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreții purulente etc): 50,3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7. Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8. Puncția rahidiană: 10,9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),12. Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),13. Interpretarea unei radiografii pulmonare: 100,14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10BOLI INFECȚIOASE
Boli infecțioase – activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică) Boli Infecțioase
* În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv și diferențial, conduita terapeutică.
** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuși elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecțioase precum și principiile chimioterapice antibacteriene.
***În cadrul stagiu lui de epidemiologie se vor însuși principiile și practicile imunizării, managementul în controlul și prevenirea infecțiilor nosocomiale și comunitare.
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE1.1 DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.1.2 DURATA: 6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale – durata 2 ania. Se începe cu medicina internă - 1 an și 6 luni dintre care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)b. ATI – 2 lunic. Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – 2 lunid. Endocrinologie – 2 luniB. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70%din întreaga activitate).a. Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 18 luni (1an și 6 luni)b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 lunic. Ecocardiografie – 6 lunid. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 lunie. Chirurgie cardiovasculară – 3 lunif. Cardiologie preventivă și recuperare – 3 lunig. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) – 6 lunih. Bioetică – ½ lună
Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate /publicate
În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă etc., venind în ajutorul celor care doresc sa-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.
1.Introducere în medicina internă: aspecte privind practica medicală, factorii sociali, patologia în raport cu vârsta, factorii de risc, profilaxia bolilor cronice, relația cost- beneficiu în asistentă, etica medicală, etc.
2.Principii de diagnostic:
–diagnosticul clinic– diagnosticul de laborator– imagistica și medicina internă3. Principiile terapeuticii medicale4. Biologia moleculară, genetică și bolile interne5. Septicemiile, șocul septic6. Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii7. Boli infecțioase abdominale8. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite9. Infecții articulare10. Infecții nozocomiale11. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări12. AIDS – forme de manifestare13. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene14. Astmul bronșic15. Pneumoniile, pneumopatiile acute16. Boli pulmonare interstițiale17. Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică18. Neoplasmul pulmonar19. Boli ale pleurei și mediastinului20. Sindromul de suferință acută respiratorie21. Insuficiență respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament.
22.Fiziologia, fiziopatologia, manifestarile clinice și procedeele de diagnostic în bolile digestive23. Bolile esofagului24. Gastritele și ulcerul peptic25. Neoplasmul esofagian și gastric26. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului27. Tulburările de mobilitate și absorbție digestivă28. Colita ulceroasă și boala Crohn29. Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală30. Hepatitele acute31. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice32. Tumorile hepato-biliare33. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare34. Pancreatitele acute și cronice35. Lupusul eritematos sistemic36. Scleroza sistemică37. Artrita reumatoidă38. Spondilita anchilopoetică39. Dermatomiozita, sindromul Behcet, sindromul Sjogren40. Osteoartrita41. Anemiile42. Leucemiile43. Limfoamele maligne44. Tulburări de coagulare și trombozele45. Bolile renale și ale căilor urinare– Introducere: fiziologie, clinica și metodele de diagnostic– Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal46. Glomerulopatii majore acute și cronice47. Bolile tubulointerstitiale renale48. Nefropatiile obstructive49. Boli tubulare specifice50. Nefrolitiaza51. Obstrucția căilor urinare52. Neoplasmul renal și al căilor urinare53. Boli ale sistemului imun54. Date generale de oncologie– Oncogeneza, markeri, epidemiologie, manifestări sistemice– principii terapeutice55. Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale.1.4.1.2 Baremul activităților practice1. Toracocenteze: 10 manevre2. Paracenteze: 10 manevre3. Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)
1.Echilibrul acido-bazic normal și patologic2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice4. Anestezia locală și generală5. Circulația extracorporeală6. Resuscitarea cardiopulmonară7. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsații, alte tehnici8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
9.Indicațiile și tehnica dializei1.4.2.2 Baremul activităților practice1. Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe “viu”2. Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne:
203.Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe “viu”4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)1.4.3 STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM1.4.3.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Diabet zaharat2. Tratamentul cu insulină3. Stările hipoglicemie4. Obezitatea5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic6. Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic7. Hemocromatoza8. Porfiriile9. Lipodistrofiile10. Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele11. Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminati12. Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală13. Hipoglicemiile14. Afecțiunile renale în diabetul zaharat1.4.3.2 Baremul activităților practice1. Test de încărcare la glucoza: 30 buletine (interpretare)
3.Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)
4.Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri6. Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri1.4.4 STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE1.4.4.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.
3.Tumorile hipofizare și hipopituitarismul4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia5. Boli ale glandelor paratiroide6. Hipertensiunea secundară endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul7. Tulburări testiculare și ovariene8. Sindroame poliglandulare9. Sindromul carcinoid10. Tulburări în diferențierea sexuală1.4.4.2 Baremul activităților practice1. Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)
2.Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST5. Tehnici complementare PCI:
6.Tehnici intervenționale noi7. Metode diagnostice complementare:
8.Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații9. Arteriografia periferică10. Angioplastia arterelor periferice și viscerale1.4.5.2 Electrofiziologie clinică1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic2. Indicațiile studiului electrofiziologic3. Aprecierea funcției nodului sinusal4. Diagnosticul electrofiziologic5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie6. Indicațiile ablației prin radiofrecvență7. Tratamentul intervențional al aritmiilor1.4.5.3 Dispozitive implantabile1. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale3. Stimularea cardiacă temporară4. Stimularea cardiacă permanentă5. Defibrilatorul implantabil6. Terapia de resincronizare cardiacă7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile1.4.5.4 Baremul activităților practice1. Coronarografii și ventriculografii - 200 cazuri (A/I)
2.PCI – 50 cazuri (A)
3.Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)
4.Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E)
5.Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)
6.Implantarea unui defibrilator – 5 (A)
7.Arteriografie periferică - 20 cazuri (A)
8.Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E)
A= asistat
I = interpretat
E= efectuat
1.4.6 MODULUL DE BIOETICĂ1.4.6.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.6.2 TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.7 STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.4.7.1 Tematica cursului (178 ore)
1.Lecție introductivă – 2 ore2. Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular - 4 ore3. Fiziologia aparatului cardiovascular – 4 ore4. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) – 4 ore8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) – 2 ore9. Rolul explorării respiratorii în bolile cardiovasculare - 2ore10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore11. HTA primară și secundară - 6 ore12. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore13. Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii - 2 ore14. Proteze valvulare - 2 ore15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore16. Patologia cordului operat - 2 ore17. Endocardite infecțioase - 4 ore18. Aterogeneza - 2 ore19. Riscul cardiovascular - 2 ore20. Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă – 12 ore– Angina stabilă – 2 ore– SCA fără supradenivelare ST - 4 ore– IMA cu supradenivelare ST- 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore21. Tulburările de ritm - 8 ore22. Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă - 4 ore23. Sincopa și intolerantă ortostatică - 2 ore24. Moartea subită cardiacă - 2 ore25. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 6 ore26. Patologia pericardului - 4 ore27. Tumori cardiace - 2ore28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore30. Cordul pulmonar cronic-2 ore31. Insuficiența cardiacă cronică - 6 ore32. Insuficiența cardiacă acută -2 ore33. Socul cardiogen -2 ore34. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc) - 2ore35. Determinări cardiovasculare în bolile endocrine -2ore36. Patologia cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore37. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore39. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore40. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2ore41. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) – 4 ore42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4ore43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore44. Bolile venelor - 2 ore45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore46. Cordul atletic - 2 ore47. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore48. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore49. Terapia cu betablocante - 2 ore50. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore51. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 2 ore52. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore53. Terapia antiaritmică – 2 ore54. Diureticele - 2 ore55. Terapia hipolipemiantă -2 ore56. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore57. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore58. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore59. Analiza cost-eficiență în cardiologie -2 ore
* ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA : (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) - 1 luna
Tematică:
Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.
2.Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.
3.Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.
5.Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg6. Medicamentele și electrocardiograma7. Bradiaritmii8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.
9.Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.
11.Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.
12.Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.
B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni)I. Tematică – Curs - 15 ore1. Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2. Suportul vital de bază (SVB).
3.Suportul vital avansat (SVA)
4.Resuscitarea în condiții speciale5. Sindromul postresuscitare6. Aspectele etice ale resuscitării7. Organizarea echipei de resuscitareII. Exerciții practice (12 ore)
1.Însușirea tehnicilor de SVB și SVA2. Scenarii practiceIII. ExamenC. Modul de cercetare (1 săptămâna)
Tematică
INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)– Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept.– Noțiuni de epidemiologie generală.– Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard.– Interpretarea critică a studiilor clinice.– Conceperea și redactarea unui articol științific – ghid practic.– Cum să faci o prezentare științifică medicală.
1.4.7.2 Baremul activităților practice1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic2. Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna4. Gărzi 2/lună5. Demonstrații clinice: săptămânal6. Conferința de cateterism: săptămânal7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident8. Conferința anatomo-clinică: lunar9. Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic10. Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal11. Însușire de tehnici:
–ECG – 1000 (I/E)– Holter ECG - 200 (I/E)– test de efort – 300 (I/E)– scintigrafie miocardică – 20 (A/I)– conversia electrică:200A/100P13. Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari.1.4.8 STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Factorii de risc cardio-vasculari clasici2. Factorii de risc în curs de evaluare3. Riscul global sau absolut4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice5. Profilaxia primară a bolilor cardio-vasculare6. Profilaxia secundară a bolilor cardio-vasculare7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis1.4.8.2 Baremul activităților practice1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort2. Stratificarea riscului cardio-vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.
3.Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.
4.Alcătuirea unui program educațional.1.4.9 MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ1.4.9.1 Tematică (100 ore)2 Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler3 Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică4 Tehnica examenului Doppler spectral și color5 Examenul ecocardiografic normal6 Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7 Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale8 Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9 Evaluarea ecografică a valvei tricuspide10 Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11 Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului12 Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului13 Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică14 Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15 Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace16 Evaluarea ecografică a bolile aortei17 Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene18 Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.19 Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.20 Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalitati de examinare.21 Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalitati de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.22 Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.23 Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.24 Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.1.4.9.2 Barem manevre– Ecocardiografii și examene Doppler – 350 cazuri (I/E)– Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)CARDIOLOGIE
6 ANIA. Trunchi comun
–MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 18 LUNI
–A.T.I (I.2) – 2 LUNI
–DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.3) – 2 LUNI
–ENDOCRINOLOGIE ( I.4) - 2 LUNI
B. Cardiologie
–CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.5) – 18 LUNI
–TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.6) – 6 LUNI
–ECOCARDIOGRAFIE (I.7) – 6 LUNI
–CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.8) – 6 LUNI
–CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.9) – 3 LUNI
–CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.10) – 3 LUNI
–STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.11) – 5½ LUNI
–BIOETICĂ (I.12) - ½ LUNĂ
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
ANUL VI
I.5
I.1
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobandirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIACĂ ȘI A VASELOR MARI1.1. Definiție
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).
1.2.Durata: 7 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
1.3.Structura stagiilor1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului.
1.3.2.Stagiul de chirurgie generală 1 an1.3.3. Stagiul de ortopedie – traumatologie 3 luni1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică 6 luni1.3.5. A.T.I cardiovasculară 6 luni1.3.6. EKG-ECO-DOPLLER standard – esofagian 3 luni1.3.7. Imagistică vase+cateterism – angiografie 3 luni1.3.8. By pass-ul cardiopulmonar 2½ luni1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară 1 an1.3.10. Stagiul de chirurgie cardiacă 3 ani1.3.11 Stagiul de bioetică 2 săptămâni
9.Anestezia în chirurgia cardiovasculară– monitorizarea.– protecția miocardului – rolul anestezistului.– agenți anestezici.– vasodilatatoare.– metode de anestezie.BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE :
1.Sondaj vezical - 252. Cateter subclavie - 253. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerândă - 104. Traheostomia - 55. Intubația orotraheală - 106. Puncție – drenaj toracic - 57. Puncție – drenaj tamponadă cardiacă - 58. Defibrilare externă - 59. Resuscitare cardiorespiratorie - 510. Sonda de aspirație nasogastrică - 10STAGIUL EKG – ECO DOPPLER CARDIOVASCULAR ȘI VENOS 3 luniTEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE (3 LUNI CARDIOLOGIE)STRUCTURA STAGIILOR
DATE GENERALE: (2 săptămâni)
Aterogeneza Alte etiologii ale arteriopatiilor Moartea subită Resuscitarea cardiovasculară Tratamentul cu “pacemakeri” etc.
–Electrocardiograma (1 lună)– Teste de efort (2 săptămâni)– Eco – Doppler vascular (1 lună)TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore)– Anatomia și irigația țesutului de conducere.– Date de electrofiziologie.– Electrocardiograma normală.– Vectocardiograma normală.– Hipertrofii atriale.– Hipertrofii ventriculare.– Blocuri de ramură.– Ischemie, leziune, necroză.– Tulburări de ritm.– Tulburări de conducere.– Sindromul de preexcitație W.P.W.– Modificări ECG în valvulopatii.– Modificări ECG în boli congenitale.– Modificări ECG în cadiopatia ischemică.TESTE DE EFORT– Fiziologia efortului.– Modalități de testare.– Teste de efort fizic.– Teste de efort farmacologic.ECO – DOPPLER - 20 ore– Fizica ultrasunetelor.– Fenomenul Doppler.– Examenul ECO bidimensional.– ECO – Doppler spectral și color.– Ecocardiografia – Doppler.– Examenul ECO – Doppler arterial normal.– Examenul ECO – Doppler venos normal.– Examenul Duplex.– Examenul ECO – Doppler în arteriopatii periferice.– Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului.– Examenul ECO – Doppler în venopatii.– Limitele examenului Doppler.– Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE – 3 luniTematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale.
Principiile generale ale examenului hemodinamic și angiografic.
Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism față de rezultatele medicale și chirurgicale.
2.Noțiuni din practica de cateterism :
–structura unei săli de cateterism și angiografie.– principiul cinematografiei, imagistica digitalică și substracția, stocarea imaginii radiologice.– sondele de cateterism.– tehnica Seldinger.– tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen și al măsurătorii de presiune intravasculară.
3.Principii de hemodinamică:
–presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice.– debite sangvine pulmonare, aortice și de shunt.– rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice.
4.Principii de angiocardiografie (cu exemple) :
–anatomia angiografică a cordului și marilor vase.– tehnica de injectare.– aspecte normale și patologice.– ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracției de ejecție și studiul kineticei segmentare.
5.Principii de angiografie (cu exemple) :
–aortografia toraco – abdominală.– angiopneumografia.– coronarografia.– arteriografia membrelor inferioare și superioare.– arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac.– arteriografia mezenterică superioară și inferioară.– arteriografia vertebro – carotidiană.– arteriografia bronșică.
6.Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice) :
–hipertensiune de debit.– hipertensiune de rezistență.– hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut.– hipertensiunea venoasă pulmonară.– hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă.
7.Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic :
8.Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară:
–comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng – atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept.– comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul.– canalul arterial, fereastra aorto – pulmonară.– fistula arteriovenoasă.– insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.
9.Investigația invazivă în cardiopatia ischemică :
–indicațiile coronarografiei.– aspectul anatomo – angiografic al patului coronarian.– pozițiile radiologice.– gradarea și tipologia stenozelor coronariene.– indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic.– valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace.
10.Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.
11.Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.
12.Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenționale :
1.Fiziologia și fiziopatologia circulației extracorporale.
2.Mașina cord pulmonar artificial.
3.Oxigenatoare :
–cu bule– cu membrane
Caracteristici – performanțe :
–hemodinamice– schimburi gazoase– volumul “primingului”– hemoliza, leziuni plachetare, etc.
4.Pregătirea pentru CEC. Conducerea CEC :
–canulari arteriale, venoase By pass-ul standard:
–Heparina și Protamina– Parametrii CEC :
–debitul sangvin– gazele în arteră și echilibrul acido-bazic– Hematocritul– Potasiul– Debitul urinar– CEC în flux continuu– CEC în flux pulsatil– CEC la adulți– CEC la nou-născuți și copii– Intrarea în by pass– Ieșirea din by pass– Incidente și complicații ale by pass-ului cardiopulmonar5. CEC în chirurgia aortică.
6.CEC în normotermie, hipotermie moderată, hipotermie profundă.
1.Conducerea CEC - 5MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțămîntul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.Liberertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreSTAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ - 3 aniTematica lecțiilor conferință (600 ore):
1.Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).
2.Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces).
3.Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).
4.Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației.
5.Sistemul excito – conductor al cordului.
6.Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă.
7.Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac.
8.Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac.
9.Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical.
10.Hemodinamica postoperatorie.
11.Aritmiile postoperatorii. Cauze, tratament.
12.Alimentația bolnavului cardiac operat :
–evaluarea status-ului nutrițional– evaluare clinică– markeri biochimici– aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului (insulină și hormonii de creștere)
13.Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.
14.Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament.
15.Oprirea cardiacă :
–etiologie– fiziopatologie– metode de resuscitare– indicații de resuscitare, etc.
–istoric– tipuri de proteze : cu disc, cu bilă, etc.– aspecte hemodinamice ale diferitelor tipuri de proteze - indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate32. Bioproteze valvulare cardiace:
–istoric– tipuri de bioproteze– aspecte hemodinamice – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate 33. Disfuncții de proteze valvulare cardiace:
–etiologie– fiziopatologie– metode de diagnostic– tratament medico – chirurgical34. Conducte valvulare – indicații. Înlocuiri multivalvulare.
35.Endocardite:
–etiologie– fiziopatologie– forme clinice– aspecte terapeutice 36. Chirurgia arterelor coronare:
–indicații pentru intervenție chirurgicală– tactica și strategia chirurgicală– tehnici chirurgicale– complicații, rezultate– reintervenții37. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament.
2.Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic).
3.Noțiuni de anatomie descriptivă vasculară:
–sistemul aortic superior– sistemul aortic inferior– sistemul cav superior– sistemul cav inferior– sistemul limfatic– vascularizația cardio-pulmonară– vascularizația viscerală4. Sistemul nervos vegetativ.
5.Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic:
–anatomia funcțională a sistemului nervos– parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, presiunea venoasă, viteza de circulație, etc.)– capacitatea venoasă– funcția de rezervor sangvin a sistemului nervos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)– sistemul nervos și debitul cardiace) Fiziologia sistemului limfatic:
–anatomia funcțională a sistemului limfatic– rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei)
–fasciotomia43. Chirurgia limfedemelor și al elefantiazisului (intervenții de drenaj și exereza). 44.Chirurgia canalului toracic.BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE :
–IMAGISTICĂ VASE+CATETERISM-ANGIOGRAFIE(I.7)3 LUNI
–BY-PASS CARDIOPULMONAR (I.8) 2½ LUNI
–BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni
II.
–CHIRURGIE VASCULARĂ (II.1) 12 LUNI
–CHIRURGIE CARDIACĂ (II.2) 2 ANI și 6 LUNI
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
ANUL VI
ANUL VII
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
II.2
II.1
II.2
II.2
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul “Twinning Light”
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru Bucur Chirurgie Orală și Maxilo-Facială Comisia de Specialități Chirurgicale (6) a Ministerului Sănătății Publice
Prof. Dr. Dragoș Stanciu Președinte, Comisia de Stomatologie a Ministerului Sănătății Publice
Prof. Dr. Augustin Mihai Președinte Colegiul Medicilor Dentiști din România
1.Definiție
Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicații ale cariilor dentare Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:
1.chirurgia endodontică2. chirurgia preprotetică3. chirurgia parodontală4. accidentele de erupție ale dinților5. incluziile dentare6. traumatisme dento-parodontale7. tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare
2.Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni3A.2. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 7½ luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie orală și maxilo-facială: 2 luni 3A.4. Stagiul de Patologie orală: 1 lună 3A.5. Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună 3A.6. Stagiul de Implantologie: 6 luni3A.7. Stagiul de Parodontologie: 4 luni 3A.8. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție: 1+1 luni 3A.9. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni 3A.10. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.11. Stagiul de Protetică: 6 luni3A.12. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni
*Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfășoară în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 7 ½ luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 oreCursuri1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăți2. Tehnici de anestezie loco-regională3. Accidente și complicații în anestezia loco-regională4. Anestezia generală în stomatologie5. Extracția dentară. Indicații, contraindicații, tehnici generale6. Tehnica extracției dentare pe grupe de dinți, tehnici speciale7. Extracții dentare la copii, indicații, tehnici8. Extracția dinților incluși9. Accidentele extracției dentare, cauze, prevenție, tratament10. Complicațiile extracției dentare, etiologie, tratament11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare14. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar16. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale17. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.1.2.Pregătire practică:
1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice:
52.Extracții dentare:
53.Extracții alveoloplastice cu protezare imediată:
24.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție:
55.Odontectomii molari de minte inferiori:
56.Odontectomii canini superiori:
57.Odontectomii, alți dinți incluși:
18.Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică:
19.Rezecții apicale:
1010.Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional):
111.Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice:
112.Gingivectomie:
213.Gingivoplastii:
214.Intervenții chirurgicale proprotetice în: 3– mucoasa subțire– creasta gingivală balantă– fibromatoză tuberozitară– hiperplazie epitelio-conjunctivă– deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale– bride vestibulare și paralinguale– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)– regularizări de creastă– plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare15. Deschiderea de supurații periosoase:
54.1.2.Stagiul de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 2 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20Cursuri1. Traumatologie orală și maxilo-facială2. Supurații periosoase3. Supurații ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze4. Adenitele specifice și nespecifice5. Sinuzita maxilară de cauză dentară6. Tumori benigne ale părților moi orale și maxilo-faciale7. Tumori benigne ale oaselor maxilare8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale și maxilo-faciale9. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și maxilo-faciale10. Forme de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale și maxilo-faciale12. Patologia glandelor salivare13. Patologia articulației temporo-mandibulare14. Anomalii cranio-maxilo-faciale15. Despicături labio-maxilo-palatine
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.2.2.Pregătire practică4.1.3. Stagiul de Patologie orală: 1 lună4.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 oreCursuri1. Completarea foii de observație în patologia orală2. Sistemul imunitar al cavității orale3. Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale4. Lichenul plan oral și lupusul oral5. Stomatitele buloase și ulcerative6. Hiperplazii gingivale7. Alergii nespecifice ale cavității orale8. Examene complementare în patologia orală9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.3.2.Pregătire practicăMODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de implantologie orală: 6 luni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 oreCursuri1. Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.
3.Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică, edentații și modalități de soluționare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.
4.Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații5. Biomecanica A.D.M. și rolul acesteia în terapia implanto-protetică6. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării și patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavității orale, chirurgia mucoasei patologice și a leziunilor parodontale9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice10. Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.
11.Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare12. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13.Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale14. Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.
15.Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice16. Accidente și incidenea în practica medicinei dentare17. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.1.2.Pregătire practică4.2.2. Stagiul de Parodontologie: 4 luni4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 oreCursuri1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.2.2.Pregătire practică4.2.3. Stagiul de ortodonție, pedodonție: 1+1 luni = 2 luni4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 oreCursuri1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament15. Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescent
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.3.2.Pregătire practică4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15Cursuri1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2. Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3. Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4. Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5. Tratamentul cariei simple cu destrucții coronare întinse6. Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.3.1.2.Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 3 luni4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
151.Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal14. Obturația de canal – metode și tehnici moderne15. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.3.2.2.Pregătire practică4.3.3. Stagiul de protetică dentară: 6 luni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 oreCursuri1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
3.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzieCHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ 3 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1) 7½ luni
–CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 2 luni
–PATOLOGIE ORALĂ (I.3) 1 lună
–MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (I.4) 1 lună
–IMPLANTOLOGIE (I.5) 6 luni
–PARODONTOLOGIE (I.6) 4 luni
–ORTODONȚIE, PEDODONȚIE (I.7) 1 + 1 lună
–ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (I.8) 3 luni
–ENDODONȚIE (I.9) 3 luni
–PROTETICĂ (I.10) 6 luni
–BIOETICĂ (I.12) 2 săptămâni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.12
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
!ImagineCurriculum de pregătire în Chirurgie generală
Definiție. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor chirurgicale ale abdomenului precum și a altor afecțiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialități, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.
Durata:
–6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura stagiilor– Etapa administrativă: repartizare pe spitale și stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână)Stagii (Anexa I)1. - Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35½ luni2. - Chirurgie vasculară 4 luni3. - Chirurgie urologică 3 luni4. - Chirurgie oncologică 4 luni5. - Chirurgie toracică 4 luni6. - Ortopedie și traumatologie 4 luni7. - Chirurgie plastică și reparatorie 3 luni8. - Neurochirurgie 3 luni9. - Chirurgie ginecologică 3 luni10. - Anestezie – terapie intensivă 2 luni11. - Chirurgie de urgență 6 luni12. - Bioetică ½ lună– Rezidențiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic și este gândit să ofere progresiv creșterea experienței clinice și a responsabilităților rezidentului.– Consideram util că efectuarea stagiilor în specialitățile chirurgicale, să se facă în anii II, III și IV de rezidențiat iar repartizarea rezidenților în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilitățile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările și a obține o pregătire calitativă a rezidenților (Anexa 2).– Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgență, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleași motive, stagiul de chirurgie de urgență se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.– Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) și o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate sa fie parcursă toată programa.– Pentru stagiile din alte specialități chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu șefii departamentelor de chirurgie generală.– Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică.– Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și participarea la intervenții operatorii ca ajutor și prim – operator.– Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenții sa fie cuprinși intr - un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenților de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme și participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.
La sfârșitul programului de rezidențiat, absolvenții acestuia trebuie:
–Sa aibă capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale pe baza cunoștințelor clinice medicale– Sa posede capacitățile și abilitățile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale– Sa colaboreze efectiv cu ceilalți colegi– Sa aibă capacitatea de a preda și a împărtăși cunoștințele cu colegii rezidenți și studenți– Sa poată sfătui pacienții și familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viață, etc.– Sa aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare
Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în științele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie și anatomie patologică, în special ținând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.
PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII1. Stagiul de chirurgie generală = 32 1/2 lunia/ CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie..................................... 2 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ........................... 4 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ....................................... 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ............................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ...................................... 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ............................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ..................................... 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie........ 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale................................ 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ............................... 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații........................................ 8 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne...................... 6 ore– Stomac – duoden: tulburări functionale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne .......................... 12 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ........................... 8 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ............. 4 ore – Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne...................................... 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne............................................................................ 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală, tumori benigne și maligne............... 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, noțiuni de transplantare a ficatului............................... 12 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne .......................... 10 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 8 ore– Icterul mecanic ............................................ 2 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei................................................................ 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale.................. 6 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm.4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– tușee rectale........................................................................................... 100– tușee vaginale......................................................................................... 50– aspirație și spălătura gastrică.................................................................. 30– montajul unei perfuzii............................................................................. 30– paracenteze............................................................................................. 10– anestezii locale și loco - regionale............................................................ 20– anuscopii............................................................................................... 50– rectoscopii.............................................................................................. 20– participare la endoscopii digestive.......................................................... 10– puncții de tumori.................................................................................... 15– resuscitare cardio - respiratorie.............................................................. 10– cateterisme venoase............................................................................. 5c/ TEHNICI CHIRURGICALE
Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro - intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice9. Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino - terminaled. Anastomoze termino - laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive
Intervenții chirurgicale
Efectuate ca prim - operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervențiile de mai jos)– Apendicectomii................................................. 30– Hernii inghinale................................................. 8– Hernii femurale.................................................. 2– Hernii ombilicale............................................... 2– Eventrații............................................................ 3– Eviscerații............................................................ 2– Mastite acute...................................................... 2– Mamectomii sectoriale.................................................. 3– Mamectomii radicale ................................................... 1– Tiroidectomii subtotale ................................................. 1– Hernii hiatale ............................................................. 1– Gastrostomii .......................................................... 4– Gastroenteroanastomoze ............................................ 3– Jejunostomii .................................................... 2– Colonostomii ........................................................ 2– Rezecții gastrice ......................................................... 3– Vagotomii tronculare și selective ...................................... 3– Splenectomii .................................................................... 1– Colecistostomii ................................................................. 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice ..................................... 5– Coledocotomii cu drenaj coledocian. ......................................... 5– Derivații bilio – digestive......................................................... 2– Enterectomii segmentare .................................................... 2– Colectomii segmentare ......................................................... 2– Operații Hartman. ............................................................. 1– Hemicolectomii ................................................................. 2– Amputații de rect ............................................................ 1 - 2– Rezecții de rect ................................................................ 1– Amputații de gambă .............................................................. 1– Amputații de coapsă ............................................................... 1– Cura hemoroizilor ................................................................... 5– Supurații ano - rectale ............................................................ 5– Furuncule, hidrosadenite .......................................................... 5– Simpatectomii lombare ............................................................ 1– Cura varicelor membrelor inferioare ............................................. 3
–Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
–50 operații mari, din care 15% ca prim operator
–120 operații medii din care 20% ca prim operator
–150 operații mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență
22.Stagiul de urologie = 3 luni a/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar................................................................. 2 ore– Litiaza urinară................................................................................................ 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar....................................................... 4 ore– Adenomul de prostată.................................................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată........................................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin.................................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia .. 2 ore– Hidrocel, varicocel.......................................................................................... 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică...................................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical............................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice.............................................................................. 4 ore– Imagistica în urologie...................................................................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical.................................................................................................. 10– Puncții vezicale suprapubiene……………...................................................... 2– Cistostomii……………................................................................................... 2– Uretrocistoscopii............................................................................................. 5c/ OPERAȚII– Pielolitotomii................................................................................................. 5– Ureterolitotomii.............................................................................................. 5– Nefrectomii..................................................................................................... 5– Adenomectomii.................................................................................................. 5– Cura hidrocelului......................................................................................... 3– Cura varicocelului........................................................................................
34.Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni a/ CURS = 4 LUNI– Epidemiologia cancerelor........................................................................... 2 ore– Noțiuni de oncogeneză................................................................................ 4 ore– Biologia cancerelor.................................................................................... 4 ore– Etiopatogenia bolii canceroase................................................................... 2 ore– Clinica bolii canceroase............................................................................... 4 ore– Tehnici de explorare și diagnostic în cancerologie.................................... 2 ore– Anatomie patologică................................................................................... 2 ore– Tratamentul complex al cancerelor............................................................ 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor..................................................... 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere................. 20c/ OPERAȚII– Participare la intervenții mari.
5.Stagiul de chirurgie toracică = 4 lunia/ CURS = 30 ORE– Traumatisme toracice închise și deschise ................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ................................. 2 ore– Pleurezii purulente ........................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .............................................. 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ..................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne...................................................... 4 ore– Intervenții de graniță............................................................... 4 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne............ 4 ore– Explorarea imagistică a toracelui............................................ 4 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică.......................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI OPERATORII– Toracotomie............................................................................ 3– Puncții pleurale...................................................................... 5– Drenaj pleural....................................................................... 3– Primul ajutor în voletul costal.............................................. 2– Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare............................. 2– Toracoscopii.......................................................................... 4c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor 6. Stagiul de traumatologie = 4 luni a/ CURS = 30 ore– Imagistica în traumatologie.................................................................. 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale........................................... 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate............................................... 2 ore– Entorse................................................................................................ 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului...................... 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală................................. 3 ore– Politraumatisme................................................................................. 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații................................................................................ 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat ..... 10– Montarea unei extensii continue transscheletale.................................... 5– Atitudine în voletul costal..................................................................... 3c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor7. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie = 3 lunia/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii.................................................................................... 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii..................................................................... 4 ore– Arsuri.............................................................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare...................... 2 ore– Escare de decubit............................................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalitati, indicații, tehnică.............................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie.............................................................................. 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii......................................... 6– Tratamentul escarelor de decubit..................................................................... 2– Grefe libere de piele....................................................................................... 5– Plastii cutanate cu lambouri.......................................................................... 3– Tenorafii........................................................................................................ 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor............................................................. 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii............................................ 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor 8. Stagiul de neurochirurgie = 3 luni a/ CURS = 26 ORE– Traumatisme cranio - cerebrale......................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare....................................................... 4 ore– Hernii discale.................................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene...................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene...................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară.. 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor........................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală.................................................................. 4 oreb/ MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare și suboccipitale...................................... 10– Neuroliza.......................................................................................... 5– Neurorafie........................................................................................ 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor 9. Stagiul de chirurgie ginecologică = 3 luni a/ CURS = 26 ore– Fibromul uterin.................................................................................. 2 ore– Cancerul de col și corp uterin........................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene.................................................................. 4 ore– Cancerul de ovar............................................................................... 2 ore– Cancerul trompei............................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar................................................................................. 2 ore– Incontinența de urină la femei.......................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină.......................................................................... 2 ore– Pelviperitonitele................................................................................ 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică............................ 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale............................................................................... 50– Curetaje uterine bioptice............................................................... 5– Biopsii din tumori........................................................................ 5– Anexectomii.................................................................................. 3c/ TEHNICI OPERATORII– Participare ca ajutor10. Stagiul de anestezie și terapie intensivă = 2 lunia/ CURS = 26 ORE– Anestezia locală și loco - regională.............................................. 2 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic......................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman...................................................................... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică................................................................... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii.............................................. 2 ore– Socul............................................................................................. 4 ore– Monitorizarea în chirurgie........................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie................................................... 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical..................................................... 4 ore b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Anestezie locală............................................... 6– Anestezii loco - regionale.................................. 4– Monitorizarea bolnavului............................... 4– Resuscitari cardio - respiratorii........................
311.Stagiul de chirurgie de urgență = 6 lunia/ CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență......................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală......................................................................... 4 ore– Traumatisme abdominale................................................................ 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală............................................................. 2 ore– Peritonitele..................................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale......................................................................... 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale.................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație...................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamitați................................................. 4 ore– Leziuni combinate......................................................................... 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale.......... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă.................................... 6– Celioscopia în urgențe abdominale................................... 5– Puncția - spălătura peritoneală............................................ 4– Sutura ulcerului perforat................................................... 2– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura................ 2c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor și prim - ajutor Caietul de stagiu
Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menționa activitățile și manevrele practicate precum și intervențiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidențiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligația sa asigure rezidenților, în limita activităților chirurgicale din clinica, condițiile pentru efectuarea baremului stabilit.
Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităților clinicilor de a forma rezidenți iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist.
Caietul rezidentului va conține:
1.CV de activitate profesională și științifică2. punctajul obținut la terminarea programului “Tehnici chirurgicale de bază”3. punctajul obținut la terminarea programului Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază”4. punctajul obținut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an5. evaluarea îndrumătorului direct6. formular cu numărul de manevre și tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea:a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânărb. sub supravegherec. ajutând
Îndrumări pentru evaluarea rezidenților1. Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat:a. Nu a fost efectuată N necunoscutb. Competent să efectueze procedeul fără supraveghere Ac. Poate necesita ajutor ocazional Bd. Poate efectua procedeul sub supraveghere Ce. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghere D2. Pași de urmat în evaluarea rezidențilora. Anamneza examenul fizic și consensul paciențilorb. Buna comunicare cu echipa operatoriec. Pregătirea preoperatoried. Spălat bine, asepsie antisepsiee. Poziționarea pacientului pe masa de operațief. Incizie adecvatăg. Disecție atentă, în planh. Cunoștințe solide de anatomiei. Familiarizat cu timpii operatorij. Utilizează atent și eficace instrumentelek. Folosește ajutoarele în cel mai avantajos modl. Buna coordonare ochi - mânăm. Manevrează țesuturile cu delicatețe și dexteritaten. Tehnica de cusut și înnodat bunăo. Anastomozap. Electrocoagulare adecvatăq. Control hemostazăr. Laparorafias. Factor timpt. Protocol operator
12.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într - o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreTehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavitații peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare și transmitere a imaginii3. Sistemul de irigație - aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație
Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor. Defecțiuni posibile, incidente și accidente
II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic. Defecțiuni posibile, incidente și accidenteIII. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente și accidente intraoperatorii specifice
4.Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. Complicații postoperatorii specificeIV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1. Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigație - aspirație)
7.Explorarea laparoscopică generală a cavitații peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnica operatorie4. Dificultati, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct –202. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 103. Mânuirea telescopului – 104. Ajutor în echipa operatorie – 105. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.), Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică.
Posibilități:
–Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor /tutorele de practică
CHIRURGIE GENERALĂ 6 ANI
ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ BIOETICĂ
11½ LUNI ½ LUNĂ
ANUL II
ATI
2 LUNI
TRAUMATOLOGIE
4 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ
4 LUNI
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE
3 LUNI
ANUL III
CHIRURGIE TORACICĂ
4 LUNI
CHIRURGIE UROLOGICĂ
3 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ
4 LUNI
ANUL IV
NEUROCHIRURGIE
3 LUNI
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ
3 LUNI
CHIRURGIE DE URGENȚĂ
6 LUNI
ANUL V
CHIRURGIE GENERALĂ
9 LUNI
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ
3 LUNI
ANUL VI
CHIRURGIE GENERALĂ
12 LUNI
N.B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul “Twinning Light”
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.011. Definiție
Chirurgia orală și maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico- faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părți:a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:
–chirurgia endodontică
–chirurgia preprotetică
–accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare
–traumatisme dento-parodontale
–chirurgia parodontală
–inserarea implanturilor dentare
b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo- faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.
2.Durata: 5 ani (cu dublă licență:Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia orală și maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia orală și maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute si 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3A.2. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săpt. (anii I, III, IV, V)
În secțiile clinice acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie orală și maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.
3A.3. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.4. Stagiul de Otorinolaringologie: 2 luni3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni 3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3A.7. Stagiul de Bioetică: ½ lună3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I
Chirurgie orală și maxilo-facială
11 1/2 luni
Bioetică
1/2 lună
Anul II:
Chirurgie generală:
12 luni
Anul III:
Chirurgie orală și maxilo-facială:
12 luni
Anul IV
Ortorinolaringologie:
2 luni
Chirurgie plastică și reconstructivă:
3 luni
Neurochirurgie :
1 lună
Chirurgie orală și maxilo-facială:
6 luni
Anul V
Chirurgie orală și maxilo-facială:
12 luni
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială 11 ½ luni și modulul de bioetică, ½ lună
4.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore
Cursuri: 80 ore1. Anatomia capului și gâtului: 10 ore2. Probleme generale ale chirurgiei orale și maxilo-faciale: 4 ore– particularitățile chirurgiei orale și maxilo-faciale– examenul clinic oral și maxilo-facial3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală și maxilo-facială: 4 ore– anestezia generală în chirurgia orală și maxilo-facială– reanimare și reechilibrare funcțională în chirurgia orală și maxilo-facială– anestezia loco-regională și locală: substanțe, tehnici, accidente și complicații4. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații: 4 ore5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice: 4 ore5. Chirurgie endodontică: 4 ore6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore7. Chirurgia proprotetică: 4 ore8. Incluzia dentară și patologia erupției dentare: 6 ore9. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale: 4 ore– generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică– supurații periosoase10. Implantologie orală: 10 ore11. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate: 20 ore12. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore
4.1.2.Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice:
1502.Extracții chirurgicale:
1503.Extracții alveoloplastice cu protezare imediată:
44.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție:
155.Odontectomii molari de minte inferiori:
306.Odontectomii canini superiori:
57.Odontectomii, alți dinți incluși:
38.Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică:
29.Rezecții apicale:
3010.Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional):
211.Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice:
512.Gingivectomie:
213.Operații parodontale cu lambou:
314.Gingivoplastii:
316.Intervenții chirurgicale proprotetice în:
–mucoasa subțire: 2– creasta gingivală balantă: 2– fibromatoză tuberozitară: 1– hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6– deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale: 6– bride vestibulare și paralinguale: 4– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale): 2– regularizări de creastă: 3– plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare:
217.Deschiderea de supurații periosoase: 20
4.1.3.Barem de promovare a anului I de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operatorMODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS 20 oreI. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate-comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate-discutare de cazuri2. Drepturile pacienților-reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.2. Anul II
Cuprinde stagiu de chirurgie generală: 12 luni
4.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore
Cursuri: 70 ore1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală: 4 ore2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui: 2 ore3. Tehnici de drenaj: 2 ore4. Tehnici de sutură: 2 ore5. Tehnica pansamentului: 2 ore6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice: 4 ore7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală: 4 ore11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge: 2 ore12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe): 2 ore14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore16. Tubajul și spălătura gastrică: 2 ore17. Sondajul vezical: 2 ore18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore
–abord venos periferic: 40– aspirații și spălături gastrice:10– cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10– tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor:
54.2.3.Barem de promovare a anului II de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.3. Anul III
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni
4.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore
Cursuri: 64 ore1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore– plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv– șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale– fracturile mandibulei– fracturile maxilarului– fracturile orbito-zigomatice– fracturile asociate2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: 10 ore– supurațiile lojilor superficiale– supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze– particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii– osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei– necroza maxilarelor– infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza– limfadenite acute și cronice3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore4. Tumorile benigne ale părților moi: 10 ore– pseudotumori– tumori benigne epiteliale– tumori benigne mezenchimale– chisturile părților moi– chisturi și fistule5. Tumorile benigne osoase: 6 ore– tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene– tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale– chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene6. Patologia glandelor salivare: 10 ore– infecțiile glandelor salivare– traumatismele glandelor salivare– litiaza salivară– tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare– sialozele7. Patologia articulației temporo-mandibulare: 6 ore– sindroame disfuncționale temporo-mandibulare– artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare– traumatismele articulației temporo-mandibulare– luxațiile articulației temporo-mandibulare– constricția mandibulei– anchiloza temporo-mandibulară8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore– osteita fibroasă– boala Recklinghausen– boala Paget– Leontiasis ossea9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală și maxilo-facială: 2 ore10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore
4.3.2.Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.Rezecții apicale:
302.Deschiderea de supurații periosoase:
103.Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare la copii și adulți:
104.Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă:
105.Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței:
106.Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială:
107.Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților:
68.Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei:
58.Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuității osoase:
210.Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon:
211.Extirpare de tumori ale glanedelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz și planșeu oral:
212.Reducerea nechirurgicală a luxației de articulație temporo-mandibulară: 2
Intervenții de dificultate medie:
1.Deschidere de abcese ale lojilor superficiale:
102.Deschidere de supurații ale lojilor profunde ale feței și gâtului (fosa infratemporală, spațiul laterofaringian, loja marilor vase):
103.Deschidere de supurații difuze ale planșeului oral sau feței:
34.Deschiderea supurațiilor limfonodulilor feței și gâtului:
37.Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară:
38.Plastia comunicării oro-sinuzale:
39.Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor:
210.Corticotomia în osteomielita maxilarelor:
211.Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervicofaciale:
2012.Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice:
513.Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale:
514.Ligatura arterei carotide externe:
315.Traheotomie: 3
4.3.3.Barem de promovare a anului III de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.4. Anul IV
Cuprinde stagii de:
–otorinolaringologie: 2 luni– chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni– chirurgie orală și maxilo-facială: 6 luni
4.4.1.Stagiul de oto-rino-laringologie: 2 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Amigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.4.1.2. Pregătire practică (participare):
1.Tamponament nazal anterior:
102.Tamponament nazal posterior:
103.Puncții sinuzale maxilare:
104.Reducere fracturi piramidă nazală:
25.Incizie flegmon periamigdalian:
56.Chirurgia sinuzitei maxilare:
57.Chirurgia sinuzitei etmoidale:
58.Traheotomia:
29.Traheotomii în condiții dificile:
110.Asistență la intervenții cu lasser în sfera ORL:
54.4.2.Stagiul de chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
2.Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)
4.4.2.2.Pregătire practică (participare):
1.Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției:
22.Excizia primară a arsurilor profunde și limitate:
4.4.4.Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 6 luni4.4.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore
Cursuri: 40 ore1. Tumori maligne orale și maxilo-faciale: 40 ore– Noțiuni de biologie a procesului neoplazic– Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială– Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Adenopatia metastatică cervicală– Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)– Tumorile maligne ale buzelor– Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal– Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin– Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei– Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale– Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială– Tumorile maligne ale glandelor salivare– Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)
Prezentări de caz: 40 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore
4.4.4.2.Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie:
1.Submaxilectomie: 3
Intervenții de dificultate mare:
1.Rezecție de platou palato-alveolar:
22.Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator:
43.Hemirezecții de mandibulă (participare):
24.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată:
55.Hemiglosectomie (participare):
56.Hemipelvectomie (participare):
57.Hemiglosopelvectomie (participare):
58.Evidare cervicală supraomohioidiană:
29.Extirpare de tumoră laterocervicală: 2
4.4.5.Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.5. Anul V
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni
4.5.1.Pregătire teoretică: total 205 ore
Cursuri: 35 ore1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală și maxilo-facială: 20 ore– fiziopatologia lambourilor– clasificarea metodelor de plastie reconstructivă– tipuri de închidere primară– grefe de piele– lambouri locale– lambouri loco-regionale pediculate– lambouri liber vascularizate– grefe osoase nevascularizate– tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore– prognatismul și retrognatismul mandibular– prognatismul și retrognatismul maxilar– proalveolia și proalveolodentia– ocluzia deschisă– laterodeviațiile mandibulare– anomalii asociate3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: 5 ore– despicăturile labio-maxilo-palatine– malformații cranio-faciale
Prezentări de caz: 20 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore
4.5.2.Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:
1.Hemiglosopelvimandibulectomii (participare):
22.Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale:
23.Evidare cervicală radicală:
24.Evidare cervicală radicală modificată:
25.Parotidectomia totală sau segmentară:
26.Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare):
27.Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor:
28.Plastii labio-narinare în despicături congenitale:
29.Faringoplastii în insuficiențe velare:
210.Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii:
211.Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție:
212.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare): 2
4.5.3.Barem de promovare a anului V de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operatorCHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ 5 ani
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
DEFINIȚIE
Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 – 16 ani sau elevi ce au depășit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepția patologiei ortopedice, neurochirurgicale și cardiovasculare a copilului.
ORGANIZARE
Specializarea în chirurgie pediatrica se poate obține de absolvenți cu licență, ai facultăților de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidențiat, în limita locurilor disponibile pentru aceasta specializare, la un moment dat.
Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităților de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
Dobândirea și evaluarea cunoștințelor din domeniul științelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialitățile chirurgicale, de către rezidenții de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoștințelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.
Durata stagiului de pregătire (rezidențiat), în vederea obținerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 6 ani.
ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIUPropedeutica
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe fundamentale din următoarele domenii:
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pre, intra și postoperatoriu al principalelor afecțiuni chirurgicale ale adultului,– anatomie patologică– chirurgie generală– imagistică– radioterapie– anestezie-terapie intensivă
Chirurgie Pediatrică
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice cu privire la îngrijirea pre și postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) și tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului și copilului,– chirurgie plastică– chirurgie neo-natală– chirurgie toracică– urologie– pediatrie generală– ginecologie și obstetrică– imagistică și radioterapie
PREGATIREA TEORETICĂ – PLAN DE STUDIU
(200 ore/an – cursuri, seminarii, prezentări de caz)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anul V– Obstetrică–Ginecologie– Urologie– Ortopedie pediatrică– Diagnosticul prenatal al malformațiilor– Neonatologie – Terapie intensivă neonatală– Chirurgie prenatală– Chirurgie neonatală
Anul VI– Chirurgie pediatrică – stagiu practic într-o clinică de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/ cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obține în urma unui examen final, teoretic (test grilă) și practic (prezentare de caz și proba operatorie), susținut la sfârșitul celor 6 ani de pregătire în fața unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă și susținerea unei teze de absolvire.
Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada:
–că a absolvit cursul teoretic,– că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu,– că a efectuat cel puțin 50 de intervenții chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator,– că a efectuat cel puțin 100 de intervenții chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator,– că a efectuat cel puțin 200 de intervenții de mica chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator,– că a participat la elaborarea a cel puțin 20 lucrări/studii de specialitate publicate / prezentate în cadrul unor manifestări științifice acreditate EMC.
1.Evoluția sarcinii normale2. Dezvoltarea și morfologia fetală3. Naștere normală și patologică4. Diagnosticul antenatal al malformațiilor fetale5. Evoluția malformațiilor congenitale la femeieBaremul activităților practice1. Asistare naștere normală – 22. Cezariana – 1Ortopedie pediatricăTematica prelegerilor (30 ore)
1.Traumatologie2. Osteocondritele3. Hemo și hidrartroza de genunchi4. Luxația congenitală de șold5. Piciorul strâmb congenital6. Osteomielita acută7. Artritele acuteBaremul activităților practice1. Puncție articulară – 22. Incizie-drenaj în osteomielita acută – 13. Reducere ortopedică de fracturi oase lungi + imobilizare aparat gipsat – 34. Osteosinteza fractura diafizară – 1 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 oreChirurgie pediatricăTematica prelegerilor (700 ore)
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ1.1 DEFINIȚIE: Specialitatea care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al arsurilor, electrocuțiilor, traumatismelor însoțite de distrugeri de părți moi, ale mâinilor traumatizate (leziuni tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase), al tumorilor de suprafață, al malformațiilor congenitale și al unor suferințe estetice. Este o specialitate interdisciplinară ce se ocupă cu repararea diformităților, corectarea deficiențelor funcționale și modificarea aparențelor. Chirurgia plastică restaurează și ameliorează forma în scopul obținerii unei îmbunătățiri a aspectului și aproprierii de cel normal. Chirurgia plastică folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice (transferare și transplantare tisulară), dintre care unele microchirurgicale.1.2 DURATA: 6 ani1.3 STRUCTURA STAGIILOR
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.1 Chirurgie Generală 1 an1.3.2 Ortopedie și traumatologie 2 luni1.3.3 O.R.L. 2 luni1.3.4 Chirurgie OMF 2 luni1.3.5 Recuperare 1 lună1.3.6 Dermatologie 1½ luni1.3.7 Chirurgie vasculară periferică 1½ luni1.3.8 Ginecologie 2 luni1.3.9 Urologie 2 luni1.3.10 Anestezie și terapie intensivă 1 lună1.3.11 Oftalmologie 2 luni1.3.12 Medicină legală ½ lună1.3.13 Bioetică ½ lună1.3.14 Chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă 42 luni (3 ani 6 luni)
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
106.Debridări, sutura plăgilor: 501.4.2 STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – 2 luni1.4.2.1 Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1.Traumatismele părților moi extra scheletice2. Fracturi, luxații ale membrelor3. Fracturi ale coloanei vertrebrale, bazinului4. Amputațiile coapsei5. Amputațiile gambei6. Politraumatismele7. Tratamentul întârzietor de consolidare și al pseudartrozelor8. Malformațiile congenitale ale membrelor1.4.2.2 Baremul activităților practice1. Reducerea luxațiilor:
102.Reducerea fracturilor și imobilizare în aparat gipsat:
1.Traumatismele părților moi ale feței2. Traumatismele scheletului facial3. Malformații congenitale labiopalatine4. Tumorile de suprafață – la nivelul feței5. Malformațiile congenitale ale mandibulei1.4.4.2 Baremul activităților practice:
1.Reducerea și imobilizarea fracturilor de mandibulă:
52.Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigonă:
53.Cateterizarea canalului Stenon:
54.Cura chirurgicală a despicăturilor labiale:
25.Cura chirurgicală a prognatismului și micrognației:
26.Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 101.4.5 STAGIUL DE RECUPERARE – 1 lună (20 ore)1.4.6 STAGIUL DE DERMATOLOGIE – 1½ lună (25 ore)1.4.7 STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ – 1½ lună (25 ore)1.4.8 STAGIUL DE GINECOLOGIE – 2 luni (30 ore)1.4.9 STAGIUL DE UROLOGIE – 2 luni (30 ore)1.4.10 STAGIUL DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ – 1 lună (20 ore)
55.Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării: 51.4.12 STAGIUL DE MEDICINĂ LEGALĂ – ½ lună (20 ore)1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ – ½ lunăTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.14 STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE – 3 ani 6 luni (700 ore)1.4.14.1 Primul an de pregătire în specialitate
Introducere în chirurgia plastică
–Istoria chirurgiei plastice
–Biologia injuriei și reparării
–Cicatrizarea normală și patologică
Tehnici elementare de microchirurgie
–Microchirurgia nervilor periferici
–Structura nervului periferic
–Morfologia si fiziopatologia nervului periferic posttraumatic
–Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic
–Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic
515.Anestezii intraosoase, plexale, intravenoase: 50 1.4.14.2 Al doilea an de pregătire în specialitateTematica lecțiilor conferință1. Biologia injuriei și reparării:
22.Cicatrizarea normală și patologică. Principii și tehnici de chirurgie plastică:
23.Sutura:
14.Grefele de piele:
35.Lambouri dermogrăsoase pe circulație întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate:
116.Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase: 2Baremul activităților practice1. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor:
52.Implante articulare:
33.Transferuri tendinoase:
54.Tenoplastii 5. Tenoliza:
56.Neuroliza:
57.Transpoziții de degete:
18.Intervenții paleative în paralizia de nerv median:
39.Intervenții paleative în paralizia de nerv ulnar:
310.Intervenții paleative în paralizia de nerv radial:
311.Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren:
312.Cura chirurgicală a maladiei Volkmann:
313.Cura chirurgicală a sindactiliei:
514.Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate:
1015.Lambouri cutanogrăsoase de la distanță:
516.Lambouri fasciocutane:
317.Lambouri musculare și miocutane:
118.Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului:
119.Reconstrucția de penis:
120.Reconstrucția de vagin:
11.4.14.3.Al treilea an de pregătire în specialitateTematica lecțiilor conferință1. Chirurgia reconstructivă a sechelelor mâinii. Intervenții paleative în paraliziile mâinii:
42.Refacerea prehensiunii:
43.Malformațiile congenitale ale mâinii:
44.Maladia Dupuytren:
45.Boala Volkmann:
46.Tumorile de suprafață și chirurgie plastică:
47.Traumatismele organelor genitale externe:
48.Chirurgia reconstructivă a organelor genitale externe:
49.Malformațiile congenitale ale organelor genitale externe:
410.Transsexualismul, intersexualitatea:
411.Chirurgia reconstructivă a degerăturilor: 4Baremul activităților practice1. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor:
51.Implante articulare:
32.Transferuri tendinoase:
53.Tenoplastii:
104.Tenoliza :
55.Neuroliza:
56.Transpoziții de degete:
17.Intervenții paleative în paralizia de nerv median:
38.Intervenții paleative în paralizia de nerv ulnar:
39.Intervenții paleative în paralizia de nerv radial:
310.Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren:
311.Cura chirurgicală a maladiei Volkmann:
312.Cura chirurgicală a sindactiliei:
513.Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate:
1014.Lambouri cutanogrăsoase de la distanță:
515.Lambouri fasciocutanate:
316.Lambouri musculare și miocutanate:
117.Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului:
118.Reconstrucția de penis:
119.Reconstrucția de vagin:
11.4.14.4.Al patrulea an de pregătire în specialitateTematica lecțiilor conferință1. Tratamentul chirurgical al ulcerului trofic:
42.Tratamentul chirurgical al limfedemului cronic al membrelor:
43.Tratamentul chirurgical al radionecrozelor pielii:
44.Paralizia facială:
45.Hemiatrofia facială:
46.Reconstrucția peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice:
47.Chirurgia reconstructivă a nasului:
48.Chirurgia reconstructivă a urechii:
49.Chirurgia reconstructivă a buzelor:
410.Chirurgia reconstructivă a pleoapelor:
411.Elemente de chirurgie estetică facială:
412.Elemente de chirurgie estetică a sânului:
413.Elemente de chirurgie estetică a siluetei:
414.Chirurgia calviției: 4Baremul activităților practice1. Cura chirurgicală a ulcerelor trofice: 3 2. Cura chirurgicală a radionecrozei:
33.Cura chirurgicală a limfedemului cronic: 3 4. Reconstrucția peretelui abdominal: 1 5. Reconstrucția nasului: 2 6. Reconstrucția urechii: 2 7. Reconstrucția buzei: 5 8. Reconstrucția pleoapei: 5 9. Rinocorecția: 5 10. Urechi decolorate: 3 11. Tratamentul chirurgical al ptozei faciale: 5 12. Tratamentul chirurgical al ptozei palpebrale: 5 13. Mamoplastii de reducere, de augmentare: 5 14. Abdominoplastii: 5 15. Lipoaspirații: 5 16. Transpoziții de lambouri la nivelul scalpului: 3 17. Replantări de membre: 3 18. Transfer liber de lambou: 3 1.4.15. STAGIUL DE MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – 12 LUNITematica lecțiilor conferința1. Concepția Microchirurgiei Reconstructive2. Istoric3. Microchirurgia nervilor periferici Structura nervului periferic
Morfologia și fiziopatologia nervului periferic posttraumatic Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic Reconstrucția nervilor periferici – principiile reconstrucției Indicațiile reconstrucției nervilor periferici
Factorii care influențează reconstrucția nervilor periferici Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici
Evaluarea rezultatelor în microchiriurgia nervilor periferici Concluziile în microchirurgia nervilor periferici
Operațiile paleative
4.Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial Morfologia și fiziopatologia leziunilor posttraumatice de plex brahial Microanatomia cantitativă a plexului brahial
Clinica leziunilor posttraumatice de plex brahial Diagnosticul de leziune posttraumatică a plexului brahial
Principiile reconstrucției microchirurgiei leziunilor posttraumatice de plex brahial Indicațiile reconstrucțiilor în leziunile posttraumatice de plex brahial
Factorii care influențează reconstrucția leziunilor posttraumatice de plex brahial Tehnicile reconstrucției leziunilor posttraumatice de plex brahial
Tratamentul asociat microchirurgiei plexului brahial Evaluarea rezultatelor în microchirurgia plexului brahial Concluziile în microchirurgia plexului brahial
Operații paleative în paraliziile posttraumatice de plex brahial
5.Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru Definiție, epidemiologie replantare – revascularizare
Patogenie, etiologie pe regiuni Simptomatologie, diagnostic Investigații paraclinice Evoluție, prognostic
Concluzii la microchirurgia reconstructivă a replantărilor, revascularizărilor
6.Aplicațiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical
Concepția generală
Principiile selecției lambourilor compuse în reconstrucții Anatomia lambourilor compuse
Indicații pe regiuni anatomice
Transferul liber microchirurgical cutan, muscular, musculo-cutan, fascio-cutan, fascial, musculo-osteo-cutan, osteo-cutan, osos deget de la picior la mână
Complicațiile posibile Evaluarea rezultatelor
Concluzii la reconstrucția prin lambouri compuse
7.Microchirurgia în patologia generală
Microchirugia sterilității feminine
Microchirurgia sterilității masculine
Microchirurgia fistulelor arteriovenoase la copii
Microchirurgia revascularizării inimii
Microchirurgia limfedemului
Microchirurgia reconstrucției esofagului
8.Urgența în microchirurgia reconstructivăBaremul activităților practice1. Microchirurgia nervilor periferici2. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial3. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru4. Aplicațiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgicalChirurgia Estetică
–Paralizia facială
–Reconstrucția peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice
–Hemiatrofia facială
–Chirurgia reconstructivă a nasului
–Chirurgia reconstructivă a urechii
–Chirurgia reconstructivă a buzelor
–Chirurgia reconstructivă a pleoapelor
–Elemente de chirurgie estetică facială
–Elemente de chirurgie estetică a sânului
–Elemente de chirurgie estetică a siluetei
–Chirurgia calviției
CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ 6 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 AN
–ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.2) 2 LUNI
–O.R.L. (I.3) 2 LUNI
–CHIRURGIE OMF (I.4) 2 LUNI
–RECUPERARE (I.5) 1 LUNĂ
–DERMATOLOGIE (I.6) 1½ LUNI
–CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (I.7) 1½ LUNI
–GINECOLOGIE (I.8) 2 LUNI
–UROLOGIE (I.9) 2 LUNI
–ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) 1 LUNĂ
–OFTALMOLOGIE (I.11) 2 LUNI
–MEDICINĂ LEGALĂ (I.12) ½ LUNĂ
–BIOETICĂ (I.13) ½ LUNĂ
–STAGIU ȘI CURS DE CHIRURGIE PLASTICĂ ( II.1) 2 ½ ani
–MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (II.2) 1 an
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ1.1. DEFINIȚIE
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și abdominală.
1.2.DURATA
6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILORA. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)B. Stagiul de chirurgie generală: 2 ani
În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.
C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim- operator, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.
36.Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator.
37.Pericarditele acute.
38.Pericarditele cronice.
39.Stenozele esofagiene (benigne, maligne)
40.Ulcerul esofagian.
41.Tulburările de motilitate esofagiană.
42.Diverticulii esofagieni.
43.Fistulele eso-traheale și eso-bronșice.
44.Herniile diafragmatice congenitale și dobândite.
45.Boala de reflux gastroesofagian.
46.Herniile hiatale.
47.Chisturile și tumorile diafragmului.
48.Traumatismele toracelui.
49.Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coastă cervicală, costoclavicular, hiperabducție).
50.Aspecte ale chirurgiei de graniță toraco-abdominală (chistul hidatic hepatic cu evoluție toracică, fistula bilio-bronsică, abcesul subfrenic).
51.Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică.
52.Transplantul pulmonar.
Lecțiile conferință se vor desfășura sub formă de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încât să cuprindă 200 ore/an.
1.4.1.2.Baremul activităților practice (efectuate, asistate)
La sfârșitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. Intervențiile chirurgicale atât ca prim operator cât și cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică:
1.Pleurotomia minimă2. Pleurotomia cu rezecție de coastă3. Toracoscopia diagnostică4. Tehnici de chirurgie toracoscopică5. Tehnici de chirurgie toracică videoasistată6. Mediastinoscopia7. Traheostomia8. Toracotomia axilară9. Toracotomia antero-laterală10. Toracotomia postero-laterală11. Toraco-freno-laparotomia12. Sternotomia13. Toracoplastia superioară clasică14. Toracoplastia osteoplastică15. Toraco-pleuroplastia16. Decorticarea pleuropulmonară17. Pneumonectomia dreaptă (variante tehnice)
31.Rezecția segmentului Fowler drept32. Rezecția segmentului Fowler stâng33. Rezecția piramidei bazale drepte34. Rezecția piramidei bazale stângi35. Rezecții combinate în plămânul drept36. Rezecții combinate în plămânul stâng37. Rezecții asociate în plămânul drept38. Rezecții asociate în plamanul stâng39. Tehnici de sutură a bontului bronșic40. Procedee chirurgicale de Rezecție traheală și traheo-bronsică41. Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză42. Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection)
43.Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar44. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic45. Rezecția costală46. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne și procedee plastice47. Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice48. Suturile parenchimului pulmonar49. Procedee chirurgicale în voletele toracice50. Timectomia51. Simpatectomia toracică52. Diverticulectomia esofagiană53. Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne și maligne54. Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă55. Pericardectomia56. Procedee de pericardoplastie57. Fereastra pericardo-pleurală58. Fereastra pericardo-peritoneală59. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii diafragmatice60. Rezecția mușchiului diafragm61. Reinserția înaltă a diafragmului62. Procedee chirurgicale în herniile hiatale63. Procedee de sutură vasculară64. Sutura plăgilor cardiace65. Procedee de drenaj în chirurgia toracică66. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, Rezecția coastei cervicale, Rezecția coastei I)
De asemeni rezidentul va trebui să facă dovada participării atât ca prim-operator cât și ca prim ajutor la un număr minim de intervenții chirurgicale toracice care să cuprindă:
–Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul plămânului, pleurei și peretelui toracic – 100– pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii – 50– altele – 50.
–Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecții) – 10.
–Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul esofagului – 10.
3.Indicațiile terapiei endobronșice în tumorile pulmonare.VI. Tuberculoza pulmonară
Semiologia endobronșică în tuberculoza pulmonară (primară,secundară)
VII. Aspecte endoscopice în alte afecțiuni pulmonare1. Semiologia endoscopică în sarcoidoză2. Corpul străin endobronșic- aspecte endobronșice3. Diagnostic și terapie endobronșică în bronșiectazii1.4.4.2. Baremul activităților practice1) participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor – 102) anestezii locale – 503) intubații, bronhoscopii diagnostice – 54) bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații) – 21.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)
2.Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice:
–segmentația pulmonară– regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal3. Mediastinul3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice esofagiene, hernia hiatală)
3.4.Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul.
3.5.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene)
4.Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii4.1. Sindrom de condensare pulmonară4.2. Atelectaziile5. Tumori bronho-pulmonare5.1. Tumori maligne primare 5.2. Metastazele pulmonare5.3. Tumori pulmonare benigne6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil normală) -102. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) - din tematica lecțiilor conferință -103. Interpretarea unui film CT normal 104. Interpretarea unui film CT patologic 105. Interpretarea unui film MRI normal 106. Interpretarea unui film MRI patologic 101.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1.Prezentarea testelor de investigație funcțională respiratorie:
–determinarea volumelor pulmonare;
–determinarea debitelor ventilatorii forțate;
–determinarea proprietăților mecanice ale aparatului toraco pulmonar;
–determinarea rezistenței la flux;
–determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară;
–determinarea schimburilor gazoase;
–testarea la efort;
–evaluarea hiperreactivității bronșice.
2.Sindroame funcționale pulmonare:
–disfuncția ventilatorie restrictivă;
–disfuncția ventilatorie obstructivă;
–disfuncția ventilatorie mixtă;
3.Tablouri clinico-funcționale pulmonare; integrarea explorării funcționale în clinică:
–explorarea funcțională pulmonară în vederea evaluării capacității funcționale (expertiza capacității de muncă);
–evaluarea preoperatorie a riscului funcțional;
–evaluarea funcțională pulmonară în terapia intensivă.
1.4.6.2.Baremul activităților practice– Spirometrie – 20– Curbe F/V – 20– Pletismografia corporală –10– Factor de transfer gazos – 10– Indici de elasticitate pulmonară – 2– Probe de bronhomotricitate – 20– Probe de efort – 3– Analiza gazelor sanguine – 20MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreCHIRURGIE TORACICĂ 6 ANI
–CHIRURGIE GENERALĂ 2 ANI
–BIOETICĂ 2 Săpt.
–CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ 3 LUNI
–BRONHOLOGIE 3 LUNI
–IMAGISTICĂ TORACICĂ (RX, CT, MRI) 2 LUNI
–EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII 1 LUNA
–STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ 3 ANI 2 ½ LUNI
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ1.1. DEFINIȚIE – Chirurgia vasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor vasculare arteriale, venoase și limfatice.
1.2.DURATA:
–5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului1.3.2. Stagiul de chirurgie generală - 1 an1.3.3. Stagiul de ortopedie-traumatologie - 3 luni1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică - 2 luni1.3.5. A.T.I. cardio-vascular - 5 luni1.3.6. Angiologie și imagistică vasculară (E.K.G.
Cateterism, angiografii, ecografie vasc. (CT, RMN-angio) - 5 ½ luni
1.3.7.Stagiul de chirurgie cardiacă - 3 luni1.3.8. Modulul de bioetică - 2 săptămâni1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară - 2 ani și 5 luni
TOTAL 5 ANI
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂTEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (200 ore)
3.Suportul nutrițional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară– indicații– mod de administrare– evaluare – complicații potențiale– necesitățile nutriționale– considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)– nutriția enterală – indicații, formele de admnistrare, complicații– nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații– monitorizarea metabolică și terapeutică4. Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renalea -azotemia prerenalăb -necroza tubulară acutăc -glomerulonefrita acutăd -nefrita interstițială acutăe -uropatia obstructivăf -profilaxie – tratament5. Anestezia și chirurgia cardiovascularăa monitorizareb protecția miocardului – rolul anestezistuluic agenți anestezicid vasodilatatoaree metode de anestezieBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:
1.Sondaj vezical - 252. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural - 253. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerandă –104. Traheostomie – 35. Intubație orotraheală -106. Puncție- drenaj toracic – 37. Puncție – drenaj tamponadă cardiacă – 58. Defibrilare externă – 59. Resuscitare cardiorespiratorie – 510. Sonda de aspirație nazogastrică – 10CARDIOLOGIE (EKG, IMAGISTICĂ VASE) - 6 luniSTAGIUL EKGTEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE PENTRU REZIDENȚII DE CHIRURGIE VASCULARĂ
STRUCTURA STAGIILOR:
DATE GENERALE– Aterogeneza– Alte etiologii ale arteriopatiilor– Resuscitare cardiovasculară– Tratamentul cu pace-makeri etc– Electrocardiografia
Teste de efort
TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (20 ore)
–Vectocardiograma normală
–Anatomia și irigarea țesutului de conducere
–Date de electrofiziologie
–Electrocardiograma normală
–Hipertrofii atriale
–Hipertrofii ventriculare
–Blocuri de ramură
–Ischemie, leziune, necroză
–Tulburări de ritm
–Tulburări de conducere
–Sindromul W.P.W.
TESTE DE EFORT
–Fiziologia efortului
–Modalități de testare
–Teste de efort fizic
–Teste de efort farmacologice
STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE (60 ore)TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ:1. -Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale.– Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.– Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical.– Poziția tratamentului prin cateterism față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.
2.Noțiuni din practica de cateterism :a. structura unei săli de cateterism și angiografieb. principiul cinematografiei, imagistică digitalică și substracție, stocarea imaginii radiologicec. sondele de cateterismd. tehnica Seldingere. tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară3. Principii de hemodinamică:a. presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologiceb. debite sangvine pulmonare, aortice și de șuntc. rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice4. Principii de angiocardiografie (cu exemple):a. anatomia angiografică a cordului și marilor vaseb. tehnica de injectarec. aspecte normale și patologiced. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracția de ejecție și studiul kineticii segmentare5. Principii de angiografie (cu exemple):a. aortografia toraco – abdominalăb. coronarografiec. arteriografia membrelor inferioare și superioared. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiace. arteriografia mezenterică superioară și inferioară.f. arteriografia vertebro - carotidianăg. arteriografia bronșică6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice):a. hipertensiune de debitb. hipertensiune de rezistențăc. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescutd. hipertensiune venoasă pulmonarăe. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic:a. pericardita, dilatare ventriculară.b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga:a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng–atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept.b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventriculc. canalul arterial, fereastră aorto – pulmonarăd. fistula arteriovenoasăe. insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.
9.Investigația invazivă în cardiopatia ischemică:a. indicațiile coronarografieib. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarianc. pozițiile radiologiced. gradarea și tipologia stenozelor coronarienee. indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiograficf. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.
11.Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.
12.Aorta abdominală și arterele membrelor inferioare.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Patologia stenozantăd) Anevrismele arteriale13. Examinarea ultrasonografică a arterelor visceralea) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiacb) Arterele renale14. Patologia stenozantă degenerativă15. Patologia stenozantă inflamatorie16. Explorarea venelor membrelor superioare17. Explorarea sistemului venos profund al membrelor inferioare:
a)Tehnica de examinareb) Aspecte normalec) Diagnosticul trombozelor acuted) Sindroamele posttrombotice18. Fistule de dializă:
a)Noțiuni anatomiceb) Aspecte normalec) Calculul debitelor d)Principalele aspecte patologice19. Patologia vasculară iatrogenăBaremul de activități practice1. Cunoașterea și întreținerea aparatului.
2.Însușirea diferitelor modalități de explorare ultrasonografică 3. Măsurători ale parametrilor Doppler 4. Explorarea axelor carotidiene extracraniene -105. Explorarea arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. -106. Explorarea aortei abdominale și a arterelor viscerale. -107. Arterele membrelor inferioare -108. Venele membrelor inferioare -109. Investigarea fistulelor de dializă -1010. Întocmirea unui buletin 11. Calculele debitului arterial 12. Imagini echografice în tromboza venoasă profundă a membrelor -1013. Aspectul echo Doppler al sistemului venos jugular cav superior și inferior-1014. Explorarea arterelor renale -10STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂTEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ore):
1.Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea lor în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).
2.Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces) – vezi stagiu de chirurgie toracică3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).
4.Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației5. Sistemul excito- conductor al cordului6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac9. Monitorizarea bolnavului cardiac chirurgical10. Hemodinamica postoperatorie – vezi ATI11. Aritmii postoperatorii. Cauze, tratament – vezi ATI12. Alimentația bolnavului cardiac operat:
–vezi ATI– evaluarea statusului nutrițional– evaluarea clinică– markeri biochimici– aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului(insulina și hormonii de creștere).
13.Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.
14.Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament – vezi ATI15. Oprirea cardiacă:
–etiologie– fiziopatologie– metode de resuscitare– indicații de resuscitare, etc.
17.Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.
18.Stopul respirator:
–cauze– fiziopatologie– metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.
19.Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice20. Hemoragia – socul hemoragic, hemostaza - vezi chirurgie generală și ATI21. Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie:
–istoric– tipuri de proteze:cu disc, cu bilă,etc.– aspecte hemodinamice ale ale diferitelor tipuri de proteze – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate.
32.Disfuncții de proteze valvulare cardiace:
–etiologie– fiziopatologie– metode de diagnostic– tratament medico-chirurgical.
33.Endocardite:
–etiologie– fiziopatologie– forme clinice– aspecte terapeutice34. Chirurgia arterelor coronare:
–indicații pentru intervenție chirurgicală– tactica și strategia chirurgicală– tehnici chirurgicale– complicații, rezultate– reintervenții35. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament36. Defectul septal ventricular post infarct:
–etiopatologie– diagnostic– indicații chirurgicale54. Asistența mecanică a circulației:
–asistarea stângă exclusivă:
–balonul de contrapulsație aortică– hemopompa– dispozitive de asistență ventriculară– cordul artificialBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:
1.Canal arterial permeabil -22. Coarctația de aortă - 13. Pericardectomie - 24. Puncție – drenaj pericardic - 5MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂTEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (500 ore)
1.Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriogia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației:a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).f. autoreglarea.
6.Fiziopatologia microcirculației:a. microcirculația în :
–diabet zaharat– nefropatii– afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatie, cord etcb. coagularea intravasculară diseminatăc. microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet.
7.Fiziologia circulației arteriale;a. anatomia funcțională a arterelorb. presiunea arterialăc. presiunea pulsuluid. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase;a. anatomia funcțională a sistemului venos.b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, pesiune venoasă, viteze de circulație etc).c. capacitatea venoasă.d. funcția de rezervor sangvin a siatemului venos (teritotiul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat).e. sistemul venos și debitul cardiac.
9.Fiziologia sistemului limfatic:a. anatomia funcțională a sistemului limfaticb. rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei).
10.Hemodinamica și aterosclerozaa. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.c. Ateroscleroza : etiologie și patogenie.d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor : degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul.f. Boala vasculară diabetică : macro- și microangiopatia diabetică.g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL.h. Fumatul și boala vasculară.
–antepicior – 5– gambă – 5– coapsă – 511. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 2512. By-pass-ul safen în-situ – 213. Operații combinate în ischemiile severe – 2CHIRURGIE VASCULARĂ 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–CHIRURGIE VASCULARĂ (I.1) 6 luni
–CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 an
–ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 luni
–CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 2 luni
–A.T.I. CARDIO-VASCULAR (I.5) 5 luni
–ANGIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ (I.6)
(E.K.G;CATETERISM;ANGIOGRAFII;ECOGRAFIE VASCULARĂ; CT,R.M.N.-angio) 5 ½ luni
–CHIRURGIE CARDIACĂ (I.7) 3 luni
–BIOETICĂ (I.8) ½ lună
–CHIRURGIE VASCULARĂ (I.9) 1 an si 11 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.5
I.5
I.6
I.7
I.7
I.8
I.9
I.9
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1.1 DEFINITIE:
Obiectul dermato-venerologiei îl constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice vârstă.
Dermato-venerologul are competența de a le trata prin mijloace medicale și chirurgicale.
Venerologia, al carei obiect de studiu îl constituie totalitatea infecțiilor cu transmitere sexuală, aparține acestei specialități deoarece atât calea de contaminare cât și majoritatea manifestărilor clinice a acestor infecții sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.
1.2 DURATA:
5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:
0.Etapa de inițializare 2 săptămâni
angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezența la spitalul și clinica repartizată , alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
I. Stagiu general medico-chirurgicalI.1 Medicină internă 7 luniI.1.1 Medicină internă 6 luniI.1.2 Medicină internă 1 lunăI.2 Chirurgie generală 2 luniI.3 Chirurgie plastică 2 luniII. Stagiu specialități înruditeII.1 Alergologie și imunologie clinică 3 luniII.2 Boli infecțioase și parazitare 2 luniII.3 Ginecologie 2 luniII.4 Urologie 1 lunăII.5 Endocrinologie 2 luniII.6 Histopatologie 3 luniII.7 Bioetică ½ lunăIII. Stagiu de bazăIII.1 Dermato-venerologie 35½ luniIII.1.1 Dermato-venerologie 5½ luniIII.1.2 Dermato-venerologie 6 luniIII.1.3 Dermato-venerologie 24 luni1.4 CONȚINUTUL STAGIILORI.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice
I.1 A TEMATICA STAGIULUI DE MEDICINĂ INTERNĂ (120 ore)
–Insuficiența cardiacă.
–Aritmii cardiace.
–Hipertensiunea arterială.
–Ateroscleroza.
–Angina pectorală.
–Infarctul miocardic.
–Bolile vasculare ale membrelor .
–Șocul.
–Astmul bronșic.
–Tromboembolismul pulmonar.
–Tuberculoza.
–Litiaza urinară.
–Infecțiile tractului respirator.
–Insuficiența renală cronică.
–Boli inflamatorii intestinale.
–Boli hepato-biliare.
–Pancreatite.
–Anemii.
–Leucemii.
–Limfoame.
–Hemostaza și tulburările ei.
–Diabetul zaharat.
–Amiloidoza.
–Porfiriile.
–Guta.
–Lupusul eritematos.
–Scleroza sistemică.
–Dermatomiozita.
–Poliartrita reumatoidă.
–Sindromul Sjogren.
–Vasculite sistemice.
–Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice.
I.1 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ
–Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme.
–Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine).
–Interpretarea unei electrocardiograme.
–Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică.
–Interpretarea datelor de ecografie abdominală.
–Toracocenteza.
–Paracenteza.
–Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor.
–Interpretarea oscilometriei.
–Interpretarea probei de digestie.
–Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie.
–Defibrilarea și cardioversia.
–Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare.
–Puncția biopsie hepatică – interpretare.
–Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică.
I.2 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
I.2 A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE GENERALĂ (40 ore)
–Asepsia și antisepsia, noțiuni teoretice și practice.
–Tehnica ligaturilor.
–Tehnica suturilor.
–Tehnica puncțiilor.
–Tehnica biopsiei ganglionare.
–Tehnica biopsiilor cutanate și a biopsiilor musculo-cutanate.
–Inciziile și drenajele, extirparea formațiunilor tumorale, chistice,etc.
II.3 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE GINECOLOGIE
–Recoltarea și interpretarea frotiului Babeș-Papanicolaou.
–Interpretare histerosalpingografie.
–Interpretare mamografie.
–Interpretarea ecografică abdominală.
II.4 STAGIUL DE UROLOGIE
demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.4 A TEMATICA STAGIULUI DE UROLOGIE (20 ore)
–Anatomia aparatului urinar și genital masculin.
–Examenul clinic al aparatului urogenital.
–Explorările instrumentale ale aparatului urinar.
–Investigațiile radiologice ale aparatului urinar și genital masculin (radiografia reno-vezicală simpla, urografia, cistografia, uretrografia, TC, RMN, etc).
–Semiologia afecțiunilor aparatului urogenital (polakiuria, disuria, retenția incompletă și completă de urină, piuria și hematuria, incontinența de urină, colica reno-ureterală)
–Interpretarea ecografică transrectală și scrotală.
–Interpretare Tomografie Computerizată.
–Interpretarea testelor biologice renale.
–Interpretarea testelor funcționale renale.
–Interpretarea testelor bacteriologice.
–Explorarea endoscopică a aparatului urinar inferior.
–Diagnosticul anatomo-patologic în patologia aparatului urinar inferior.
II.5 STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE
demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.5 A TEMATICA STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)
–Patologia adenohipofizei.
–Patologia suprarenalei adrenocorticale.
–Patologia ovariană. Hirsutism și virilizare. Menopauza. Dismenoreea.
–Patologia tiroidiană.
–Diabetul zaharat și hipoglicemiile.
–Explorarea hormonală de laborator în endocrinopatii.
–Sinteza manifestărilor cutanate în endocrinopatii.
II.5 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ENDOCRINOLOGIE
–Interpretare radiografie șa turcească.
–Interpretare nivel seric hormoni suprarenalieni, gonadali și tiroidieni.
–Interpretare scintigrafie tiroidiană.
–Explorări de laborator în diabet zaharat și hipoglicemii.
II.6 STAGIUL DE HISTOPATOLOGIE
demonstrații practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.6 A TEMATICA STAGIULUI DE HISTOPATOLOGIE (60 ore)
–Structura pielii la microscopul optic și electronic.
–Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
II.6 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE
–Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice.
–Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării.
–Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck.
II.7 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreIII.1 STAGIUL DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE
demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
III.1 A TEMATICA STAGIULUI DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (600 ORE)
–Structura pielii la microscopul optic și electronic.
–SIDA. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.
–Epidemiologia și combaterea bolilor venerice.
–Dermato-cosmetologie.
III.1 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE DERMATOLOGIE- VENEROLOGIE
–Efectuarea biopsiei cutanate.
–Tehnica electrocauterizării.
–Tehnica crioterapiei.
–Efectuarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea lor.
–Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct (KOH) și a culturilor pentru diagnosticul micozelor.
–Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.
–Efectuarea ultramicroscopiei și a testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului.
–Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.
–Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al urmatoarelor dermatoze: tuberculoza cutanată, boala Paget, boala Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom malign, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatita herpetiforma, boala Darier
–Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologica: anestezia locala, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, acoperirea defectelor primare post excizionale, avulsia lamei unghiale, dermabraziunea, peeling-ul chimic cu substante caustice, administrarea intralezionala a medicamentelor, PUVA-terapia, fototerapia cu LASER.
–Pornirea, manipularea și oprirea aparatului laser.
–Tehnici de anestezie pentru dermatochirurgia laser.
–Coagularea și vaporizarea cu fasciculul laser.
–Tratamentul leziunilor vasculare cu laser.
–Tratamentul leziunilor pigmentare cu laser.
–Tratamentul cu laser al unor variate afecțiuni dermatologice: veruci, condiloame acuminate, granuloamepiogenice, cheilita actinică, carcinom bazocelular, rinofima, etc.
–Manipularea laserelor de putere mică (soft-lasere).
–Pornirea, manipularea și oprirea dermatoscopului.
–Aplicarea regulei ABCD a dermatoscopiei la diagnosticul formațiunilor cutanate pigmentare.
–Calcularea scorului dermatoscopic pentru diferite leziuni cutanate.
–Diagnosticul pozitiv și diferențial dermatoscopic al următoarelor: nevi melanocitari tipici, nevi melanocitari displazici, nevi Spitz, melanom malign extensiv în suprafață, melanom malign nodular, lentigo malign, melanom pe lentigo malign, carcinom bazocelular pigmentar, keratoza seboreică, hemangioame și alte neoplazii vasculare, pigmentări subunghiale, etc
DERMATO – VENEROLOGIE 5 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
ANUL I
III.1.1 Dermato-venerologie
6 luni
I.1.1 Medicină internă
6 luni
ANUL II
I.1.2 Medicină internă
1 lună
I.2 Chirurgie generală
2 luni
I.3 Chirurgie plastică
2 luni
II.1 Alergologie și imunologie clinică
3 luni
II.2 Boli infecțioase și parazitare
2 luni
II.3 Ginecologie
2 luni
ANUL III
II.4 Urologie
1 lună
II.5 Endocrinologie
2 luni
II.6 Histopatologie
3 luni
II.7 Bioetică
1/2 lună
III.1.2 Dermato-venerologie
5 1/2 luni
ANUL IV
ANUL V
III.1.3 Dermato-venerologie
24 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
III1.1, I.1.1
I1.2, I.2, I.3, II.1, II.2, II.3
II.4, II.5, II.6,II.7 III.1.2
III.1.3
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Ordinea sugerată pentru desfășurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE
1 AN
2. BIOCHIMIE
1 LUNĂ
3. IGIENA ALIMENTAȚIEI
1 LUNĂ
4. MEDICINĂ INTERNĂ
7 1/2 LUNI
5. ENDOCRINOLOGIE
3 LUNI
6. CARDIOLOGIE
6 LUNI
7. NEFROLOGIE
3 LUNI
8. NEUROLOGIE
2 LUNI
9. DERMATOLOGIE
1 LUNĂ
10. TERAPIE INTENSIVĂ
1 LUNĂ
11. PEDIATRIE
1 LUNĂ
12. OFTALMOLOGIE
1 LUNĂ
13. BIOETICĂ
1/2 LUNĂ
14. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE
20 LUNI
5 ANI
STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (32 luni)
1.Tematica cursurilor (550 ore)
1.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. 2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.
3.Insulina, biosinteză, secreție, mecanism de acțiune.
4.Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.
5.Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare.
6.Diabetul zaharat-epidemiologie, forme clinice.
7.Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneză.
8.Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii și strategia genarală.
9.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat.
10.Educația în diabetul zaharat –principii, obiective, evaluare.
11.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat.
12.Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat.
13.Cetoacidoza diabetică.
14.Coma diabetică hiperosmolară și acidoza lactică.
8.Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare.
9.Explorarea echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic – tehnica și interpretare. 10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).
11.Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
12.Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup.
13.Principii de gastrotehnie.
14.Ancheta alimentară15. Metodologia testului de toleranță la glucoza oral.
16.Screeningul familial în bolile metabolice. 17.Metodologia cercetării epidemiologice.
18.Diagnosticul și managementul diabetului gestațional.
19.Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial 20.Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc.
COMENTARIU:
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENTIAT
Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate în caietul de monitorizare atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual. Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.
Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii:
–pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru,– să participe la gărzi și consultații în ambulatoriu,– sa urmărească individual minimum 60 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și 20 pacienți cu diabet zaharat secundar afecțiunilor endocrine.
MODALITATEA DE EVALUARE1. La finalizarea fiecărui modul din trunchiul comun– evaluare teoretică,– evaluare pe baza caietului de monitorizare a pregătirii (activități practice din timpul stagiului).
2.Evaluare la sfârșitul fiecărui an de pregătire din stagiul de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție– evaluare teoretică,– evaluare practică (prezentare de caz),– evaluarea portofoliului.
3.Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în specialitatea diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție– evaluare teoretică prin test scris la nivel național,– evaluare practică (prezentare de caz, probă de laborator),– evaluarea portofoliului.
Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:
1.Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție.
2.Manevre practice specificea. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie.b. Prescrirea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție.c. Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.e. Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului.f. Evaluarea riscului cardiovascular.g. Ancheta alimentară.
2.Abilități de comunicare:a. identificarea problemelor și așteptărilor pacientuluib. comunicarea compretensibilă a informației medicalec. înțelegerea impactului bolii asupra pacientuluid. formularea și implementarea managementului bolilor cronicee. educația pacienților3. Însușirea metodologiei cercetării moderne:a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;b. înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate;c. participarea la studii locale;d. prezentări de cazuri.
4.Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/ lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)
STAGIUL DE BIOCHIMIEI. Tematica cursurilor (20 ore)
1.Glucidele și metabolismul lor.2 Lipidele și metabolismul lor.3 Proteinele și metabolismul lor.
4.Apa și electroliții.
5.Enzimele.
6.Hormonii și vitaminele.
7.Metabolismul energetic.
8.Reglări și interferențe metabolice.
9.Date generale privind biochimia plasmei și țesuturilor.II Activități practice, manevre și tehnici1. Determinarea glicemiei.
2.Determinarea glicozuriei.
3.Determinarea corpilor cetonici urinari și sanguini.
4.Determinarea ureei sanguine și a azotului urinar.
–hepatică– pancreaticăBaremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 300 cazuri.
2.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 120 buletine.
4.Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 200 ecografii.
5.Toracocenteza: 20 toracocenteze.
6.Paracenteza: 20 paracenteze.
7.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 60 buletine.
8.Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine.
9.Interpretarea probei de digestie: 20 buletine.
10.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative și limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduva osoasă.
11.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine.Stagiul de EndocrinologieI. Tematica cursurilor (50 ore)
1.Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune.
2.Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale.
3.Adenohipofiza – fiziologie, secreția hormonala și efectele sale biologice.
4.Acromegalia.
5.Insuficienta antehipofizară la adult și copii.
6.Neurohipofiza – secreție hormonală și efectele sale biologice.
7.Diabetul insipid8. Tiroida –fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice.9 Hipertiroidia.
10.Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare.
11.Cost-eficiență în cardiologie.II. Activități practice, manevre și tehnici
Evaluarea factorilor de risc cardiovascular1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism2. Însușire de tehnici:
–înregistrarea ECG, potențiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler,– tehnica de reanimare cardio-respiratorie,– puncții pleurale și pericardice, -conversia electrică.
Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului
Hipertrofiiie atriale și ventriculare
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic
Tulburări de ritm cardiac
2.Tulburări de conducere.
3.Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.
4.Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin.
6.Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre.
7.Denudare venă antebraț: 3 cazuri.
8.Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri.
9.Resuscitare cardiacă: 5 cazuri.Stagiul de nefrologie (50 ore)I. Tematica cursurilor1. Explorarea funcțională a rinichilor.
2.Nefropatiile glomerulare.
3.Nefropatiile tubulare.
4.Nefropatiile interstițiale.
5.Insuficiența renală acută.
6.Insuficiența renală cronică7. Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologică.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Explorarea funcțională a funcției excretorii.
2.Hemodializa acută.
3.Dializa peritoneală.
4.Managementul pacientului diabetic cu complicații renale.Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletineStagiul de neurologieI. Tematica cursurilor (40 ore)
1.Examenul neurologic.
2.Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos.
3.Principalele sindroame neurologice.
4.Patologia nervilor rahidieni.
5.Accidentele vasculare cerebrale.
6.Tumorile sistemului nervos.
7.Traumatismele sistemului nervos.
8.Epilepsia.
9.Comele.
10.Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă.
2.Reflexograma achiliană.
3.Interpretarea E.E.G.4. Evaluarea vascularizației și interv. mbr. inferior.
5.Tehnica (principiile) și interpretarea potențialelor evocate.
6.Determinarea sensibilităților termică, vibratorie și dureroasă.
7.Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică.Baremul activităților practice1. Examinarea fundului de ochi:
202.Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene:
12.Urgențe pediatrice.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Alimentația sugarului și copilului mic.
2.Preparate dietetice folosite în puericultură.
3.Tehnici de alimentare parenterală.
4.Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic.
5.Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale.
6.Diagnosticul și managementul tulburărilor de creștere și dezvoltare.Baremul activităților practice1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri3. Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 10 dieteStagiul de Oftalmologie (20 ore)
1.Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic.
2.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;
3.Determinarea acuității vizuale.
4.Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic.
5.Urgențe oftalmologice.Activități practice OFTALMOLOGIE / DIABET1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;
2.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;
202.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană:
103.Determinarea acuității vizuale: 10MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniA.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.A.8.2 TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete– 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreDIABET ZAHARAT, NUTRITIE și BOLI METABOLICE 5 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (I.1)
1 an
2. BIOCHIMIE (I.2)
1 lună
3. IGIENA ALIMENTAȚIEI (I.3)
1 lună
4. MEDICINĂ INTERNĂ (I.4)
7 1/2 luni
5. ENDOCRINOLOGIE (I.5)
3 luni
6. CARDIOLOGIE (I.6)
6 luni
7. NEFROLOGIE (I.7)
3 luni
8. NEUROLOGIE (I.8)
2 luni
9. DERMATOLOGIE (I.9)
1 lună
10. TERAPIE INTENSIVĂ (I.10)
1 lună
11. PEDIATRIE (I.11)
1 lună
12. OFTALMOLOGIE (I.12)
1 lună
13. BIOETICĂ (I.13)
1/2 sapt
14. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (I.14)
20 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.8
I.5
I.6
I.7
I.9
1.10
I.11
I.12
I.13
I.14
I.14
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE1.1 DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.1.2 DURATA STAGIILOR - 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârsitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILORA. STAGII GENERALE - 2 ani1. Stagiul de Medicină Internă 9 luni2. Stagiul de Cardiologie 4 luni3. Stagiul de Ginecologie 3 luni4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică și Adulți 2 luni5. Stagiul de Neurologie 2 luni6. Stagiul de Nefrologie 3 luni7. Terapie intensivă 1 lună8. Bioetică ½ lunăB. STAGII DE SPECIALITATE - 3 ani1. Stagiul de Endocrinologie 26 luni și 2 săpt.a. Endocrinologie generală și neuroendocrinologieb. Tiroidologiec. Sexualizare normală și patologicăd. Endocrinopediatriee. Patologia suprarenalăf. Patologie osoasă hormono-dependentăg. Urgențe endocrino-metaboliceh. Laborator, imagistica în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrinăi. Genetica medicală – 3 luni2. Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 9 luni
În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriție și boli metabolice timp de 9 luni (150 ore); cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor și nu în activitatea de curs.
PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore curs/seminarii pe an)
Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos :
BAZELE ENDOCRINOLOGIEI1. Hormonii – structură, mecanisme de acțiune, clasificare.
2.Controlul genetic al sintezei hormonale.
3.Receptorul hormonal și patologia de receptor.
4.Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine.
CREȘTEREA și DEZVOLTAREA1. Creșterea și dezvoltarea normală – etape fiziologice, evaluarea creșterii normale, dezvoltarea somato-psihică, factorii genetici.
2.Reglarea endocrină a creșterii staturale.
3.Factorii de creștere: biochimie, relație structură-funcție, biogenetică, roluri fiziologice, implicații fiziopatologice, relația cu citochinele.
(3)Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.
(4)Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.
(5)Tehnica de examinare ecografică a sânului.
(6)Tehnica de examinare ecografică a testiculului.
(7)Tehnica de examinare ecografică transabdominală și transvaginală a ovarului.
(8)Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.
(9)Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.
(10)Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.
(11)Tiroidita subacută – diagnostic ecografic.
(12)Valoarea examenului ecografic în gușa nodulară.
(13)Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.
(14)Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic.
(15)Patologia benignă a sânului.
(16)Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.
(17)Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea și limitele examenului ecografic.
(18)Diagnosticul ecografic în patologia funcțională a ovarului.
(19)Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.
(20)DEXA.
(21)Densitometria cu ultrasunete.
(22)Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină.
Seminarii privind principiul metodelor și interpretarea. Tomografia computerizată și RMN a zonei hipotalamohipofizare și a diferitelor glande endocrine.b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) și radiografia craniu- profil pentru șaua turcească.c. Ecografia tiroidiană și ovariană.d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;c. Mutațiile: cauza majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.
3.Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.
4.Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.
5.Retardul mental.
6.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
7.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
8.Probleme și dileme etice în genetica medicală.Baremul activităților practice1. Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.PREGATIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (150 ore curs/stagii pentru 9 luni)I. DIABETUL ZAHARAT1. Pancreasul endocrin– anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,– insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,– hormonii hiperglicemiați pancreatici.
2.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
3.Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.
4.Clasificarea diabetului zaharat.
5.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.
7.Rezistența la insulină.
8.Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip I și II și a rezistenței la insulină.
9.Diabetul zaharat secundar.
10.Forme particulare de diabet zaharat.
11.Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip II – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.
12.Nefropatia diabetică.
13.Retinopatia diabetică.
14.Neuropatia diabetică.
15.Piciorul diabetic.
16.Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.
17.Complicațiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic și tratamenta. coma diabetică cetoacidoticăb. acidoza lacticăc. coma hiperosmolarăd. coma hipoglicemică18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).
19.Educația în diabetul zaharat.II. HIPOGLICEMIILE1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.
2.Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.
3.Insulinomul.III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE1. Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.
2.Hiperuricemii –diagnostic, tratament.
3.Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
4.Boala Wilson – diagnostic, tratament.
5.Porfirii – diagnostic, tratament.
6.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
7.Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.IV. NUTRIȚIE1. Principiile alimentației sănătoase.
2.Noțiuni despre macro și micronutrienți.
3.Principii de alimentație în diverse afecțiuni.
4.Principii de gastrotehnie.
5.Comportamentul alimentar sănătos.
6.Tulburări de nutriție și comportament alimentar.
Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii.
Însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activității clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităților de efectuare a anamnezei, examenului clinic general și al sistemului endocrin, precum și capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv și de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi și cunoștințe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii, precum și despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experiența clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri:
1.Urgențe endocrine
Criza tireotoxică 2 cazuri
Coma mixedematoasă 2 cazuri
Hipercalcemia severă 3 cazuri
Criza hipocalcemică 3 cazuri
Criza adisoniană 3 cazuri
Apoplexia hipofizară 2 cazuri
Hiper- și hiponatremia 3 cazuri
Hiper- și hipopotasemia 3 cazuri
2.Patologie tiroidiană
Boala Graves 50 cazuri
Oftamopatie Graves 40 cazuri
Gușa polinodulară 50 cazuri
Sd Plummer 20 cazuri
Tiroidite 20 cazuri
Gușa endemică 40 cazuri
Cancer tiroidian 40 cazuri
Hipotiroidism 60 cazuri
Hipertiroidism 60 cazuri
Homeostazia tiroidiană în boli non-tiroidiene 5 cazuri
3.Patologie hipofizară
Prolactinom 10 cazuri
Acromegalie 20 cazuri
Boala Cushing 10 cazuri
Adenoame nonfuncționale 20 cazuri
Hipopituitarism 30 cazuri
SIADH 3 cazuri
4.Patologie adrenală
Incidentalom suprarenal 15 cazuri
Hiperplazie adrenală congenitală 10 cazuri
Tumori adrenale secretante (gluco- și mineralocorticoizi) 10 cazuri
Feocromocitom 5 cazuri
Terapia glucocorticoidă 10 cazuri
5.Patologie paratiroidiană
Adenom paratiroidian 10 cazuri
Hipoparatiroidism 10 cazuri
6.Boala metabolică osoasă
Osteoporoza primară și secundară 30 cazuri
Rahitism și osteomalacie 10 cazuri
Boala Paget 3 cazuri
Anomalii de metabolism al vitaminei D 5 cazuri
7.Hipertensiune endocrină
HTA secundară endocrină 5 cazuri
Sechele endocrine/metabolice ale terapiei HTA 5 cazuri
8.Tulburări ale creșterii și pubertății
Statura mică 20 cazuri
Deficitul de GH 10 cazuri
Statura înaltă 20 cazuri
Pubertate precoce 10 cazuri
Pubertate întârziată 10 cazuri
Sd. de virilizare 5 cazuri
Tulburări ale diferențierii sexuale 10 cazuri
9.Patologie ovariană
Infertilitate 10 cazuri
Amenoree primară 10 cazuri
Amenoree secundară 20 cazuri
SOPC/hirsutism 20 cazuri
Menopauza/terapie de substituție 30 cazuri
10.Patologie testiculară
Infertilitate 10 cazuri
Hipogonadism 30 cazuri
Sd. de rezistență la androgeni 3 cazuri
Disfuncție erectilă 10 cazuri
11.Boli de nutriție
Obezitate 20 cazuri
Anorexia nervosă 5 cazuri
Bulimie 5 cazuri
12.Sindroame pluriglandulare
Sd. MEN 2 cazuri
Sd. poliglandulare autoimune 4 cazuri
Sd. APUD 2 cazuri
12.Patologie mamară
Displazia mamară benignă 20 cazuri
Galactoree 20 cazuri
Ginecomastie 10 cazuri
Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:
1.asistență pasivă2. necesită supraveghere atentă3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere5. abilitate de a superviza și de a preda procedura
32.Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice.A.2.2 Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,
Hipertrofiiie atriale și ventriculare,
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,
Tulburări de ritm cardiac.
2.Tulburări de conducere.
3.Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevazută în tematică: 200 ecografii5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin6. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre7. Denudare venă antebraț: 3 cazuri8. Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri
A.3. Stagiul de Ginecologie (50 ore)A.3.1 Tematica lecțiilor conferință1. Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
–patologia ovariană primară
–patologia ovariană de origine hipotalamică
–patologia diferențierii sexuale
–patologia ovariană corelativă
–sindromul galactoree-amenoree
–aspecte endocrine ale sterilității și infertilității
2.Tratamentul hormonal în ginecologie:
–tratamentul cu hormoni estrogeni
–tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză
–tratamentul estroprogestativ de sinteză, contracepția hormonală
–tratamentul cu hormoni androgeni
–tratamentul cu hormoni corticosteroizi
3.Tehnici de reproducere asistată
–fertilizare în vitro și transfer de embrion
–inseminarea intrauterină
–probleme etice ale reproducerii asistate
–fertilizarea prin injectarea intracitoplasmatică a spermatozoizilor
–mamă purtătoare
–probleme etice ale reproducerii asistate
A.3.2 Barem de activități practice: efectuarea determinării sau interpretarea rezultatelor pentru testele:
–temperatura bazală: 15 probe
–examenul mucusului cervical: 10 teste
–examenul citovaginal: 10 teste
–biopsia de endometru: 5 examinări
–celioscopia: 3 examinări
–ginecografia: 10 interpretări
–sexul genetic/cromozomial: 10 teste
A.4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică și AdulțiA.4.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Semiologia proceselor de cunoaștere.
2.Tulburări induse de substanțe psihotrope.
3.Mania.
4.Boala afectivă bipolară.
5.Depresia.
6.Fobia, anxietatea, impulsivitatea, somatizarea.
7.Tulburările apetitului, somnului, ale sexualității.
8.Tulburările identității sexuale și ale preferinței sexuale.
9.Inteligența și alterările ei.
10.Patologia de stress.
11.Boala hiperkinetică.
12.Anomalii de socializare.
13.Ticuri.
14.Anomalii diverse (enuresis, encopresis, pica).A.4.2 Baremul activităților practice1. Teste psihometrice.Efectuare și interpretare: 20 cazuriA.5 Stagiul de Neurologie (40 ore)A.5.1 Tematica lecțiilor conferință1. Diagnosticul și tratamentul comelor.
2.Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
3.Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.
4.Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.A.5.2 Baremul activităților practice1. Examinarea fundului de ochi:
202.Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene:
53.Interpretarea electromiogramei: 20A.6 Stagiul de Nefrologie (50 ore)A.6.1 Tematica lecțiilor conferință1. Insuficiența renală acută și cronică.
2.Determinări renale în boli endocrine.
3.Hiperparatiroidismul primar și secundar.
4.Noțiuni de dializă și transplant renal:a. indicații,b. metode,c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.
5.Rinichiul în sarcinăA.6.2 Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletineA.7 Stagiul de terapie intensivă (20 ore)A.7.1 Tematica lecțiilor conferință
–Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
–Feocromocitomul
–Criza tireotoxică
–Coma mixedematoasă
–Criza adrenală
–Coma hipoglicemică
–Criza de tetanie paratireoprivă
–Apoplexia hipofizară
–Anestezia la bolnavi cu suferințe endocrine
Tulburări multisistemice la bolnavul critic
–Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Semnale aferente (volum sanguin circulant efectiv, reflex chemoceptor, durerea și emoția, modificările substratului, temperatura, infecția, plaga)– Integrarea stimulilor și modularea răspunsurilor aferente– Răspunsurile aferente (neuroendocrin, inflamator )
–Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 10
–Oxigenoterapie – 10
–Puncție lombară – 10
A.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniA.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.A.8.2 TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
ENDOCRINOLOGIE (PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT) 5 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI/CONFERINȚĂ/SEMINARII
ENDOCRINOLOGIE (PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT) 5 ANI
A. TRUNCHI COMUN MEDICAL – 2 ani
A.1. MEDICINĂ INTERNĂ (I.1)
9 luni
A.2. CARDIOLOGIE
4 luni
A.3. GINECOLOGIE
3 luni
A.4. PSIHIATRIE ADULȚI (I.4) și PEDIATRICĂ
2 luni
A.5. NEUROLOGIE
2 luni
A.6. NEFROLOGIE
3 luni
A.7. TERAPIE INTENSIVĂ
1 lună
A.8. BIOETICĂ
1/2 lună
B. – 3ani ENDOCRINOLOGIE, DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE
B.1.ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ
26 luni și 2 săpt.
●NEUROENDOCRINOLOGIE
(200 ore/an)
●SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ
●ENDOCRINOPEDIATRIE
●PATOLOGIA SUPRARENALĂ
●PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ
●ECOGRAFIE ENDOCRINĂ
3 luni
●URGENȚE ENDOCRINO-METABOLICE INCLUSIV DIABET
3 luni
●GENETICA MEDICALĂ
3 luni
B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE
9 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
S T A G I U L
Endocrinologie 6 luni (B.1.)
A.1
A.1
A.2
A.3
A.4
A.5
A.6
A. 7
A.8
Endocrinologie (B.1.)
B.2
Endocrinologie (B.1.)
Endocrinologie (B.1.)
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.A. TRUNCHI COMUN: „Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar + Informatică medicală” (1 an)
1.MODUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (10 luni) – 200 ore1.1. Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate și caracteristicile ei. (1 lună)
1.2.Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (3 luni)
1.3.Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare. (1 lună)
1.4.Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național. Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară. (5 luni)
1.1.INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.
2.Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
3.Morbiditatea.
4.Calitatea vieții.
5.Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:
–Factori biologici
–Factori de mediu
–Factori de stil de viață (comportamentali)
–Serviciile de sănătate
6.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
–Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
–Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.
Tematica activităților practice1. Starea de sănătate:
–Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică. 2
2.Demografie:
–Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. 1
–Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). 4
–Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. 1
–Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate. 2
3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții.
–Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. 1
–Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. 2
–Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație. 1
5.Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.
–Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații. 1
–Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. 1
–Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății. 1
–Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației. 1
6.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
–Realizarea și testarea unui chestionar. 1
1.2.METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE1. Identificarea problemelor.
2.Analiza și prezentarea problemei.
3.Ierarhizarea priorităților.
4.Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.
5.Formularea obiectivelor.
6.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.
7.Pretestarea metodologiei.
8.Planul de lucru.
9.Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.
10.Bugetarea acțiunilor.
11.Implementarea proiectului.
12.Prezentarea rezultatelor.Tematica activităților practice1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
2.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
3.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
5.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
6.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
7.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
8.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
9.Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.
10.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
–Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
–Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.
–Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro- management în condițiile practicii de grup.
–Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
–Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
1.3.EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII:
1.Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
2.Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
3.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
4.Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.
5.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.
6.Problematica medico-socială a populației vârstnice.
7.Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
8.Marketing social.
9.Bioetică.Tematica activităților practice1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică. 1– Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.
12.Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.– Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.
13.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate. 1– Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat. 1– Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:
–Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile. 1– Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile. 1– Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.– Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații. 1– Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). 1– Problematica medico-socială a populației vârstnice:
–Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu. 1– Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați. 1– Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.– Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. 1– Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.
11.4.MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni1. Planificare și programare.
2.Comunicare (în organizație, cu pacientul).
3.Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.
4.Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
5.Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.
8.Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
9.Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).
10.Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
11.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
12.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
16.Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național. Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale.Tematica activităților practice1. Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
12.Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.
13.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).
54.Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.
15.Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
16.Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate.
17.Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu și cost/utilitate.
18.Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate.
19.Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).
510.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).
511.Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital.
212.Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană.
213.Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții.
114.Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).
315.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.
116.Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
117.Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.
118.Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.
119.Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.
120.Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.
121.Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă.
122.Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.
123.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
224.Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.
32.MODULUL DE INFORMATICĂ MEDICALĂ (2 luni) – 40 ore
–Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale. 5.
–Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică. 2
–Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date. 2
–Utilizarea unui program de calcul tabelar. 2
–Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator. 3
–Utilizarea poștei electronice. 2
–Utilizarea mijloacelor multimedia. 1
–Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu. 5.
–Prelucrarea automată a datelor. 3
–Editarea de documente în Word și PowerPoint (text și grafică). 6
–Alcătuirea bazelor de date. 3
–Documentarea asistată de calculator. 2
–Programe de comunicații. 5
–Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Excel, EpiInfo, SPSS, SAS, ACCES. 10
B. Trunchiul de specialitatea „Medicină preventivă –Epidemiologie”
I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ ȘI BIOETICĂI.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni și 2 săptămâni la Catedră) – 200 ore
Pregătire teoretică:
1.Definirea noțiunii de sănătate individuală și comunitară, factori condiționali.
2.Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.
3.Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.
4.Raționamentul epidemiologic.
5.Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.
6.Investigarea epidemiologică.
7.Analiza epidemiologică.
8.Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.
9.Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase – (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional.
10.Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecțioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenți etiologici ai bolilor infecțioase. Condiționarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecțioase: proces infecțios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.
11.Studiul cauzalității stărilor de sănătate.
12.Epidemiologie clinică.
13.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară).
14.Conceptul de asistență primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.
15.Etica activităților epidemiologice.
Aplicații practice1. Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate – tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă. 8b. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici –i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii.Comparații pe baza ratelor brute. 5c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă.
102.Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporțională):
exemplificare, interpretarea și justificarea standardizării. 3.
3.Studii epidemiologice.a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. 5.b. Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.d. Studii intervenționale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu.
24.Erorile în studiile epidemiologice: întîmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacțiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea și controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.5. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective. Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase.
56.Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator:
5.7.Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening.
3.8.Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale și patologice, evaluarea validității testului diagnostic. Evaluarea practică a validității testului diagnostic 1.9. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale.
510.Metanaliza – etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei. 1
I.b. MODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțămîntul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic–pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreII. MODULUL DE BOLI INFECȚIOASE = 3 luni
3.Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
4.Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.
5.Patogeneza bolilor infecțioase.
6.Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.
7.Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
8.Examene complementare în patologia infecțioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.
9.Tratamentul unor sindroame infecțioase : date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori.
PARTEA SPECIALĂ:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în:
1.Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West Nile);
2.Boli determinate de Chlamydii : psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.
3.Boli determinate de rickettsii : tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.4. Boli determinate de bacterii : infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.
5.Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme.
6.Boli determinate de protozoare : malaria, toxoplasmoza, giardioza.
7.Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, penumocistoza.
8.Boli determinate de helminți : ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.
Baremul activităților practice1. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive:
122.Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor:
103.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor:
54.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor:
55.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor:
106.Interpretarea examenului LCR:
37.Interpretarea rezultatelor hemoculturii:
58.Interpretarea antibiogramei:
259.Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultații
Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate
III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni
Pregătire teoretică (90 ore):
MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1 lună1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.
3.Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura și caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
4.Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
IGIENA HABITATULUI UMAN– 1 ½ luni1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
2.Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
4.Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.
5.Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
6.Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
7.Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.
8.Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI– 1 ½ luni1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație – nutriție–sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
2.Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.
3.Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.
4.Igiena unităților cu profil alimentar.
IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1 lună1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.
2.Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
3.Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.
Baremul activităților practice1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
1.2.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
1.3.Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
1.4.Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.
1.5.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.
1.6.Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
1.7.Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).
5.8.Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
1.9.Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
1.10.Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. 3.
Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate
IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ȘI MICROBIOLOGIE– 4 LUNI
MICROBIOLOGIE (3 luni) – 60 ore
Pregătire teoretică:
1.Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.
2.Medii de cultură controlul mediilor.
3.Recoltarea și transportul produselor patologice.
4.Testarea sensibilității la chimioterapice (mecanisme de acțiune, rezistență, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).
5.Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecții.
BACTERIOLOGIE1. Morfologia și structura celulei bacteriene.
2.Fiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate3. Bacteriofagi, lizotipie.
4.Diagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococ (Streptoccus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.
VIRUSOLOGIE1. Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare.
Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening și diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):
1.Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, în boli cardio-vasculare și boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).
2.Teste de screening și diagnostic în boli genetice.
3.Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.
4.Teste de screening și diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronșic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).
Baremul activităților practice: participarea la efectuarea și interpretarea testelor de laborator.
1.Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic:
52.Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular:
53.Screening în neoplazii: testul Papanicolau:
54.Screening în boli genetice: 3
Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate
V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni
Pregătire teoretică (200 ore):
1.Epidemiologia, prevenirea și combaterea bolilor infecțioasea. Boli infecțioase cu transmitere aeriană: infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții herpetice), parazitare (pneumocistoza).b. Boli infecțioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A și tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecții alimentare.c. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:
1.hepatite acute virale tip B, D, C;
2.infecția cu HIV/SIDA.d. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice – sifilis, infecții gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).e. Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.f. Boli infecțioase produse la gazde imunocompromise (particularități epidemiologice).g. Boli infecțioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.).h. Infecții nosocomiale.
2.Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.
3.Chimioprofilaxia bolilor infecțioase.
4.Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor neinfecțioase.a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebraleb. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.c. Traumatisme, accidente, intoxicații, suicidul.d. Boli psihice.e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.f. Boli de nutriție: diabetul zaharat, supraponderea și obezitatea.g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronșic.h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice.i. Epidemiologia patologiei vârstnicului.j. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază).k. Epidemiologia patologiei transfuzionale.l. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).
Aplicații practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP județeană):
1.Activitatea antiepidemică preventivă.
2.Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar).a. Intervenția în focar de boli infecțioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viață, produse de microorganisme oportuniste, infecții nosocomiale (în unități medicale de diverse profiluri – spitalicești și ambulatorii).b. Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.c. Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecția (decontaminarea), dezinsecția și deratizarea: metode, mijloace și organizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare în variate circumstanțe epidemiologice.d. Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice și din mediu.
3.Supravegherea în medicina comunitară:a. Definiție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere.b. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor.c. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.
4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.
5.Supravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora.
6.Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.
7.Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.
8.Circuitul informațional al datelor epidemiologice.
9.Legislația în activitatea antiepidemică.
Baremul activităților practice1. Insușirea sistemului informațional sanitar în bolile infecțioase (evidență, raportare):
52.Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică și interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvență, gravitate, potențial epidemiologic, factori de risc și calculare a riscurilor în bolile infecțioase și neinfecțioase:
–Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3)– Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz – martor sau de cohortă) în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3)– Prognoze epidemiologice privind evoluția unor boli infecțioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare și boli infecțioase cu evoluție naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România)
3.Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecțioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluție naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli psihice – în diverse categorii de populație:
6.4.Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice de profilaxie și combatere:
–Efectuarea triajului epidemiologic profilactic: 3.– Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentație, apă, copii, medical) prin control periodic și la angajare: 4.– Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni:
3.5.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută:
10.6.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă , sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale și parazitare cu importanță epidemiologică deosebită:
10.7.Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice în vederea orientării diferențiate a măsurilor antiepidemice:
10.8.Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice pentru orientarea diferențiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere:
5.9.Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor de dezinfecție în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren:
5.10.Controlul eficienței acțiunilor de dezinfecție prin metode fizice, chimice și bacteriologice:
511.Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării):
512.Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică:
213.Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia de vector și agent patogen vehiculat:
214.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecțioasă:
–tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară și definitivă: 3– măsuri pentru limitarea și/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat: 3– supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia:
315.Organizarea acțiunilor specifice Sistemului Național de Supraveghere pentru unele boli infecțioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecțiile nosocomiale:
5.16.Desfășurarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie – hematologie, alte specialități :
10.17.Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecțiilor nosocomiale în circumstanțe date (studiu de caz la alegere):
5.18.Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanțele circulației unor tulpini de spital cu rezistență dobândită (studiu de caz la alegere):
2.19.Stabilirea algoritmului de prevenire și combatere a unor infecții nosocomiale la personalul medical și de îngrijire din unități sanitare cu risc/hazard crescut (secții de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare , boli infecțioase etc.):
5.20.Aplicarea acțiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situații cu risc epidemiologic crescut:
5.22.Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.a. Imunoprofilaxia artificială activă – vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Național de Imunizare și alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condițiile de păstrare și transport al vaccinurilor; indicații, contraindicații, tehnici de administrare, reacții postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România:
–pregătirea și desfășurarea acțiunilor de vaccinoprofilaxie în comunități urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea „lanțului de frig”, planificarea etapelor de desfășurare, efectuarea, înregistrarea și raportarea vaccinărilor): 2.– alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecțioase, persoane din categorii de risc 2.– alcătuirea unui program de imunizări în situații epidemiologice deosebite cauzate de calamități naturale (inundație, cutremur): 2.– metode de evaluare a eficacității vaccinurilor și acțiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice și de laborator): 2.– testarea susceptibilității populației la infecție. 1.b. Imunoprofilaxia artificială pasivă:
–alcătuirea unor scheme de sero- și imunoglobulinoprofilaxie în situații particulare: contacții din focar de boala infecțioasă (hepatită A și B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere):
721.Legislația sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă), prevederi privind patologia infecțioasă de import, participarea la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale:
222.Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecțioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive și respiratorii cronice, boli de nutriție, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc):
1023.Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienței unor intervenții (preventive, medicamentoase, educaționale): 5
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE 4 ani
Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar + Informatică medicală
–Modul de pregătire fundamentală în sănătate publică și managementul serviciilor de sănătate 10 luni
–Modulul de informatică medicală 2 luni
Medicină preventivă –Epidemiologie
● Epidemiologie fundamentală
11 luni 2 săpt
● Bioetică
2 săpt.
● Boli infecțioase
3 luni
● Igienă
5 luni
● Laborator clinic și Microbiologie
4 luni
i.Microbiologie 3 luni
ii.Laborator clinic = 1 lună
● Epidemiologie specială
12 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă in credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ1.1. Definiție
Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea prestațiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități sunt centrate pe profilaxia invalidității și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio- profesională a asiguraților afectați prin boli sau accidente.
1.2.Durata
4 ani
Anul I1.1. Stagiul de explorări funcționale1.2. Manegement în domeniul expertizei medicale și recuperării capacității de muncă1.3. Medicina muncii1.4. Recuperare, medicină fizică și balneologie1.5. Ortopedie și traumatologie
Anul II
–Stagiul de medicină internă
–Stagiul de neurologie
–Stagiul de psihiatrie
Anul III
–Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă1. Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă2. Modulul de recuperare a capacității de muncă
Anul IV
–Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (continuare)
–Modulul de reinserție socio- profesională
–Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
–Stagiul de bioetică medicală
1.3.Structura stagiilor1.3.1. Stagiul de explorări funcționale 6 luni1.3.2. Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
–Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă a capacității de muncă 6 luni
–Modulul de recuperare a capacității de muncă 6 luni
–Modulul de reinserție socio- profesională 6 luni
1.3.3.Stagiul de medicină internă 6 luni1.3.4. Stagiul de neurologie 3 luni1.3.5. Stagiul de psihiatrie 3 luni1.3.6. Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 5 luni 2 săptămâni1.3.7. Stagiul de bioetică medicală 2 săptămâni1.3.8. Manegement în domeniul expertizei medicale și recuperării capacității de muncă 2 luni1.3.9. Medicina muncii 2 luni1.3.10. Recuperare, medicină fizică și balneologie 1 lună1.3.11. Ortopedie și traumatologie 1 lună1.4. Conținutul stagiilor1.4.1 Stagiul de explorări funcționale – 6 luni
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Electrocardiografie clinică2. Testele de efort – indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă3. Explorarea ventilației pulmonare (spirometrie, gazometrie, pneumotahografie, gazanaliza sângelui , testele de efort)
4.Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică5. Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică6. Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilității articulare, explorare imagistică7. Electroencefalografia - noțiuni privind interpretarea de rutină8. Interpretarea examenului oftalmologic:
–Acuități vizuale
–Câmp vizual
–Examenul fundului de ochi
9.Interpretarea audiogramei și a probelor vestibulare
–Audiometrie tonală liminară
–Probe vestibulare
10.Interpretarea examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii
● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE (I.1)
6 LUNI
● MANAGEMENT ÎN DOMENIUL EXPERTIZEI MEDICALE ȘI RECUPERĂRII CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.2)
6 LUNI
● MEDICINA MUNCII (I.3)
2 LUNI
● RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI RECUPERARE (I.4)
1 LUNĂ
● ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.5)
1 LUNĂ
● MEDICINĂ INTERNĂ (I.6)
6 LUNI
● NEUROLOGIE (I.7)
3 LUNI
● PSIHIATRIE (I.8)
3 LUNI
● EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.9)
6 LUNI
● RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.10)
6 LUNI
● REINSERȚIE SOCIO-PROFESIONALĂ (I.11)
6 LUNI
● STAGIU PRACTIC ÎN TERITORIU LA NIVELUL OFICIILOR ȘI CABINETELOR DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.12)
5 LUNI și 2 săpt.
● BIOETICĂ (I.13)
2 săptămâni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1, I.2, I.3, I.4, I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂDEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:
–să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;
–să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;
–să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;
–să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.– Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:
–Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;
–Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);
–Activitate de farmacoeconomie;
–Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);
–Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;
–Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.– Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:
–Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;
–Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;
–Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;
–Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM)(drugs therapy problems– DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);
–Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);
–Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
DURATA : 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice / Anul I– Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni– Laborator clinic: 1 lună– Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni– Patologie generală : 2 luni– Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni
Stagiile teoretice / Anul II– Biochimie medicală: 1 lună– Toxicologia medicamentului: 1 lună– Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună– Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună– Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie ): 1 lună– Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni– Patologie clinică II: 2 luni– Farmacoepidemiologie: 1 lună– Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună– Farmacoeconomie: 1/2 lună
Stagiile practice / Anul I, II– Farmacie de spital (3 luni)– Secții clinice de diverse specialități (16 luni)– Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice / Anul III– Comunicarea cu pacientul: 2 luni– Bioetică: ½ lună– Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/ Anul III– Farmacie de comunitate (3 luni),– Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),– Farmacie de spital (4 luni).B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurata în afara facultății, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
CONȚINUTUL STAGIILORA. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ANUL IStagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate) (2 luni)
Obiective:
Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):
1.Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.
2.Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.
3.Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.
4.Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.
5.Supravegherea terapeutică comună și particulară.
6.Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.
7.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.
8.Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.
9.Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.
10.Consilierea medicației OTC.
11.Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.
12.Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
13.Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.
2.Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.
3.Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.
4.Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe. Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:
1.Sistemul nervos central.
2.Sistemul nervos somatic.
3.Sistemul nervos vegetativ.
4.Aparatul respirator.
5.Aparatul cardiovascular.
6.Aparatul renal.
7.Aparatul digestiv.
8.Sângele și sistemul hematopoetic.
9.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):
1.Probleme de etiologie generală.
2.Probleme de patogenie generală.
3.Patologia genetică.
4.Patologia microbiană.
5.Patologia virotică.
6.Patologia parazitară.
7.Patologia metabolică.
8.Patologia imunitară.
9.Patologia endocrină.
10.Expunere de cazuri.
11.Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe. Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:
4.Dezechilibre hidroelectrolitice, acidobazice și nutritive.
5.Dereglări ale sistemului endocrin.
6.Hipovitaminoze.
7.Boli ale sistemului imunitar.
8.Boli neoplazice.
9.Patologie virală.
10.Boli infecțioase și parazitare.
11.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL IIStagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună) Obiective:
Obiective:
Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):
1.Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.
2.Biochimia stresului oxidativ.
3.Biochimia inflamației.
4.Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.
5.Enzimopatii.
6.Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.
Tematica (20 ore):
1.Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.
2.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.
3.Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.
4.Antidoturi și terapii specifice.
5.Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).
6.Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.
7.Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.
Tematica (20 ore):
1.Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.
2.Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.
3.Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.
4.Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.
5.Principii deontologice în cercetarea clinică.
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.
2.Planificarea studiilor clinice.
3.Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.
4.Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.
5.Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.
6.Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.
7.Analiza dispersională. Studiul intra-variabilitații și al inter-variabilitații în experimentul biologic.
8.Regresia și corelația în analiza datelor.
9.Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.
10.Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
11.Validarea datelor experimentale și controlul calității.
12.Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE ) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.
Tematica (20 ore):
1.Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.
2.Bioetica studiului pe subiecți umani.
3.Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.
4.Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.
5.Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)
6.Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.
7.Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie.
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate farmaceutică., biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.
2.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
3.Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.
4.Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.
5.Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.
6.Biodisponibilitatea medicației parenterale.
7.Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.
8.Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.
9.Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.
10.Elemente de farmacocinetică fiziologică.
11.Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.
12.Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):
1.Bolile respiratorii.
2.Bolile digestive.
3.Bolile cardiovasculare.
4.Bolile renale.
5.Bolile sângelui.
6.Bolile reumatice.
7.Bolile genitale.
8.Bolile sistemului nervos.
9.Bolile psihice.
10.Bolile endocrine.
11.Bolile metabolice.
12.Boli de piele.
13.Boli neoplazice.
14.Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.
15.Interpretarea foilor de observație.
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.
Tematica (20 ore):
1.Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.
2.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.
3.Regimul legal al medicamentului.
4.Regimul legal al pacientului.
5.Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.
6.Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.
7.Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.
8.Etica și deontologia în activitatea profesională.
Stagiul FARMACOECONOMIE (1/2 luni)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica (10 ore):
1.Principiile farmacoeconomiei.
2.Metode farmacoeconomice.
3.Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman-probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreANUL IIIStagiul de COMUNICARE (2 luni)
Obiective:
Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
Tematica (20 ore):
1.Definiția, obiectivele și principiile comunicării.
2.Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
3.Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.
4.Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.
5.Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)
Obiective:
Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.
Tematica (150 ore):
1.Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.
2.Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.
3.Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.
4.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).
5.Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.
6.Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICEStagiile practice / Anul I și II
Obiective:
Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate
I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE (3 + 3 luni)
Baremul activităților practice:
1.Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.
2.Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.
3.Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.
4.Activitate de asistență farmaceutică.
5.Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.
II. Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI (16 luni)
Baremul activităților practice:
1.Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.
2.Protocoale terapeutice.
3.Istoricul medicamentos al pacientului.
4.Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.
5.Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.
6.Informarea personalului medical.
7.Consilierea pacientului.
8.Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.
9.Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.
10.Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.
11.Activitate de farmacovigilență.
Practica de farmacie clinică/ Anul III Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)
Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere - (4 luni)
Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.
Baremul activităților practice:
1.Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.
2.Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric , la + 4 gr.C , la rece, sub – 15 gr. C. etc.).
3.Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.
4.Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament – medicament și medicament – materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).
5.Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.
6.Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat ,etc.).
7.Interpretarea analizelor de laborator clinic.
8.Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.
9.Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).
10.Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).
11.Supravegherea și optimizarea complianței.
12.Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.
13.Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.
14.Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.
15.Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.
16.Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
Dispoziții finale:
–Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție )– Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.– Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.– Notele pentru probele practice vor fi acordate de către :
farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef ) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
FARMACIE CLINICĂ 3 ANI– Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate(1.1)- 2 luni– Laborator clinic(1.2)- 1 lună– Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I(1.3): 3 luni– Patologie generală(1.4)- 2 luni– Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a(1.5)- 3 luni– Biochimie medicală(1.6)- 1 lună– Toxicologia medicamentului (1.7) -1 lună– Metodologia cercetării științifice medicale(1.8)- 1 lună– Biostatistică și matematică aplicată (1.9)-1 lună– Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie)(1.10) -1 lună– Biofarmacie și farmacocinetică clinică(1.11)- 2 luni– Patologie clinică II(1.12)- 2 luni– Farmacoepidemiologie(1.13)-1 lună– Legislație, etică și deontologie profesională (1.14)-1 lună– Farmacoeconomie(1.15)- 1/2 lună– Bioetică (1.16)- ½ luna– Comunicarea cu pacientul (1.17) – 2 luni– Farmacie clinică(1.18)- 9 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
1.1 __1.5;1.6;
1.6 ____1.15;1.16;
1.17;1.18;
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ1.1. DEFINITIE: Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumatorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2.Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfașoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni1.3.8. Bioetica: ½ lună1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.
27.Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.
28.Antiastmatice.
29.Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.
30.Medicația insuficienței cardiace.
31.Antianginoase.
32.Medicația aritmiilor.
33.Antihipertensive.
34.Medicația dislipidemiilor.
35.Antiulceroase.
36.Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.
37.Influențarea farmacologică a motilității uterine.
38.Chemoterapia bolilor bacteriene.
39.Chemoterapia bolilor parazitare.
40.Chemoterapia bolilor virale.
41.Chemoterapia anticanceroasă.
42.Imunosupresia farmacologică.
43.Influențarea farmacologică a hematopoiezei.
44.Influențarea farmacologică a hemostazei.
45.Vitaminele.
1.4.1.2.Baremul activităților practice1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie:
32.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică:
13.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie:
34.Prelucrarea datelor și analiza statistică:
75.Redactarea și publicarea de articole științifice:
26.Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate:
77.Seminar final.
1.4.2.STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.
2.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.
3.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.
4.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.
5.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.
6.Aspecte politice ale produselor medicamentoase.
7.Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegerea și controlul produselor medicamentoase.
8.Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.
9.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.
10.Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.
11.Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.
12.Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.
13.Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.
14.Evaluarea calității produselor medicamentoase.
15.Regulile de bună practică în studiul clinic.
16.Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.
17.Inspecțiile GCP.
18.Regulile de bună practică de laborator.
19.Inspecția GLP.
20.Regulile de bună practică de fabricație.
21.Inspecția GMP.
22.Farmacovigilența.
23.Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.
24.Reclamații privind medicamentele.
25.Reacții adverse la medicamente.
26.Neconformități ale medicamentelor.
27.Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.
28.Retragerea și distrugerea medicamentelor.
29.Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.
30.Regulile de buna practica de distributie a medicamentelor și inspectiile privind respectarea lor31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.
32.Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.
33.Importul și exportul medicamentelor.
34.Stabilirea prețurilor medicamentelor.
35.Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
36.Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
1.4.2.2.Baremul activităților practice1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață:
102.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață:
33.Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață:
34.Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață:
35.Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață:
36.Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață:
37.Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România:
48.Evaluarea de materiale publicitare:
59.Participarea la inspecții GMP:
210.Participarea la inspecții GCP:
411.Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție:
31.4.3.STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
7.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
9.Seminar final.
1.4.5.STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Epidemiologia intoxicațiilor acute.
2.Caracteristici cantitative ale toxicității acute.
3.Clasificarea substanțelor toxice.
4.Toxicocinetică generală.
5.Toxicodinamie generală.
6.Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.
7.Decontaminarea intoxicatului.
8.Evaluarea completă a intoxicatului acut.
9.Antidotismul în intoxicațiile acute.
10.Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.
11.Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.
12.Intoxicații acute medicamentoase.
13.Intoxicații acute cu droguri de abuz.
14.Principii de tratament ale dependenței.
1.4.5.2.Baremul activităților practice1. Decontaminarea externă a unui intoxicat:
52.Spălătura gastrică:
33.Evaluarea unui intoxicat acut:
104.Completarea de fișe de informare toxicologică:
105.Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație:
56.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
7.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
8.Seminar final.
1.4.6.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
1.4.6.2.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)Farmacologie Clinică Generală (150 ore)
1.Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.
2.Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.
3.Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.
4.Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).
5.Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.
6.Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.
7.Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.
8.Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.
9.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).
10.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive – denutriție – deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).
11.Prescrierea rațională a medicamentului – prezentare generală. Medicamente esențiale.
12.Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.
13.Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.
14.Definirea problemei pacientului.
15.Precizarea obiectivului terapeutic.
16.Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.
17.Scrierea prescripției.
18.Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.
19.Monitorizarea (oprirea) tratamentului.
20.Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.
21.Diagnosticul farmacologic – un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.
22.Polipragmazie. Automedicație.
23.Noțiuni de Farmacoepidemiologie.
24.Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.
25.Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.
26.Informațiile “de firmă” și procesarea lor critică.
27.Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.
28.Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.
29.Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.
30.Studii de fază I, II, III, IV.
31.Bioechivalența.
32.Normele GMP, GLP.
33.Interpretarea statistică a datelor.
34.Noțiuni de legislație a medicamentului.
35.Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).
36.Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.
38.Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:
–sistemului nervos central– sistemului nervos periferic– aparatului cardiovascular– aparatului respirator– aparatului digestiv– aparatului urogenital– sistemului endocrin– sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice39. Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.
40.Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.
41.Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare. 42.Medicamentele orfane.
1.4.7.2.Baremul activităților practice1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență:
12.Participare la studii de fază II sau III:
13.Efectuare studii farmacoeconomice:
14.Seminar final.FARMACOLOGIE CLINICĂ 4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ
–STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ(I.1) 12 LUNI
–STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE(I.2) 3 LUNI
–STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ(I.3) 6 LUNI
–STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ(I.4) 6 LUNI
–STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ(I.5) 6 LUNI
–STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC.MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS(I.6) 3 LUNI
–BIOETICĂ(I.7) ½ LUNĂ
–STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ(I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE1.1 DEFINIȚIE:
–Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolilor tubului digestiv și ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate : 2 săptămâni1.3.2. Stagiul de gastroenterologie 6 luni1.3.3. Stagiul de medicină internă: 11 ½ luni1.3.4. Stagiul de diabet, boli de nutriție și metabolism: 2 lună1.3.5. Stagiul de oncologie: 2 luni1.3.6. Stagiul de hematologie: 2 luni1.3.7. Stagiul de A.T.I.: 2 luni1.3.8. Stagiul de gastroenterologie: 3 ani1.3.8.1. Curs de ecografie abdominală generală 3 luni*1.3.8.2. Curs de endoscopie digestivă diagnostică 3 luni*1.3.9. Stagiul de bioetică: ½ lună
* se efectuează în cadrul stagiului de gastroenterologie și în urma examenului de specialitate se obține atestat în endoscopie digestivă diagnostică și atestat în ecografie generală
(11). Metode paleative de tratament în cancerele avansate
(12). Combaterea durerii în cancer
(13). Psiho-oncologie
1.4.3.2.Baremul activităților practice1. Executarea și interpretarea unui frotiu pentru depistarea celulelor neoplazice:
202.Interpretarea tomografiei computerizate în neoplasmele tubului digestiv:
253.Tehnica biopsiei leziunilor neoplazice ale tubului digestiv și ale organelor anexe:
254.Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse*:
255.Metodologia organizării unei acțiuni de depistare în masă a cancerului tubului digestiv6. Trialuri clinice - principii și posibilități de realizare7. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei:
101.4.4.STAGIUL DE HEMATOLOGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1). Anemiile acute și cronice - Etiologie. Manifestări clinice. Diagnostic.
(2). Anemiile feriprive, hemolitice și megaloblastice
(3). Sindroamele hemoragipare, mijloace de explorare
(4). Sindroame mieloproliferative
(5). Sindroame adenomegalice
(6). Splenomegaliile. Hipersplenismul
(7). Limfoamele digestive
(8). Leucemiile acute și cronice
(9). Boala Hodgkin
(10). Sarcoamele digestive
(11). Mielomul multiplu
(12). Trombocitopeniile și trombocitopatiile
1.4.4.2.Baremul activităților practice1. Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare:
1002.Puncție medulară:
–interpretare:
1003.Biopsie osoasă (asistare):
104.Indicațiile transplantului de măduvă - principii:
105.Biopsie ganglionară - tehnică, indicații:
151.4.5.STAGIUL DE A.T.I.1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1). Transfuziile de sânge:metodologie, indicații, riscuri
202.Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge:
203.Pulsoximetru - utilizare:
304.Defibrilarea și cardioversia:
155.Puncția lombară:
106.Introducerea și poziționarea sondei Blakemore:
107.Aspirația gastrică:
108.Puncția subclaviei:
109.Oxigenoterapia:
1010.Administrarea aerosolilor:
1011.Puncționarea arterei radiale:
512.Tehnica anesteziei cu propofol: 20MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.6. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (500 ore)
(1). Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei.
106.Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:
–ERCP: 50– polipectomie: 50– scleroterapie: 50– dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 30GASTROENTEROLOGIE 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–GASTROENTEROLOGIE (I.1) 6 luni
–MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 11 ½ luni
–DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.3) 2 luni
–ONCOLOGIE (I.4) 2 luni
–HEMATOLOGIE (I.5) 2 luni
–A.T.I. (I.6) 2 luni
–ECOGRAFIE GENERALĂ (I.7) 3 luni
–ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ (I.8) 3 luni
–GASTROENTEROLOGIE (I.9) 2 ani si 4 luni
–BIOETICĂ (I.10) ½ lună
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.10
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.9
I.7
I.8
I.9
I.9
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program și responsabilul de rezidențiat (îndrumător de stagiu).
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.CONCEPȚIA CURRICULARĂ1.1. Definiție
Genetica Medicală este specialitatea care se ocupă cu:
a)depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni transmisibile ereditar și a purtătorilor de malformații congenitale;
b)estimarea riscului de recurență în familii a bolilor genetice și acordarea sfatului genetic.
Specialitatea Genetică Medicală se află într-o continuă evoluție iar geneticienii trebuie să fie în măsură să-și însușească noile achiziții din acest domeniu al științelor biomedicale, și – la rândul lor – să se consititue în surse de informații pentru specialiștii apartinând altor discipline.
Specialiștii în Genetică Medicală trebuie să fie posesorii unui amplu spectru de cunoștințe clinice deoarece bolile genetice pot afecta indivizi de toate vârstele și se pot localiza la nivelul oricărui sistem sau organ.
1.2.Durata: 5 ani1.3. Structura stagiilor1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învățământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)
1.3.2.Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an– Substagii de laborator:
–a. Citogenetică – 3 luni;
–b. Genetică moleculară – 3 luni;
–c. Genetică biochimică – 3 luni;
–d. Informatica și biostatistica, utilizarea calculatorului – 2 luni și 2 săptămâni;
1.3.3.Stagiul de Genetică medicală – 1 an și 6 luni– Substagii clinice și de laborator:
–a. Genetică medicală – 6 luni;
–b. Medicină internă – 6 luni;
–c. Pediatrie – 6 luni;1.3.4-a. Stagiul de Genetică clinică – 2 ani și 6 luni– Substagii de genetică clinică, dirijate de conducatorul de rezidentiat:
–a. Endocrinologie – 3 luni;
–b. Pediatrie – 9 luni;
–c. Dermatologie – 2 luni;
–d. Neurologie pediatrică (eventual se poate include, în acest stagiu și Neurologie adulți) -3 luni;
–e. Hematologie – 2 luni;
–f. Oncologie și Oncopediatrie – 3 luni;
–g. Oftalmologie – 2 luni;
–h. Obstetrică și ginecologie – 3 luni;
–i. Neonatologie – 3 luni1.3.5. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni2. CONȚINUTUL STAGIILOR2.1. Stagiul de Genetică fundamentală2.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)– Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.– Genomul uman׃ date generale, genomul nuclear, genomul mitocondrial, cromosomul ca unitate genomică, setul cromosomial uman, schița secvenței genomului uman, noțiunile de genotip și fenotip, relația între structura ADN și funcțiile genomului.– Organizarea celulară a ADN. Aparatul genetic al celulelor. Cromatina nucleară. Cromosomii umani. Ciclul celular. Mitoza și meioza.– Structura genelor׃ concepția clasică despre structura genei, gena - unitate de structură a materialului genetic, fenomenele de linkage și crossing-over, concepția actuală despre structura genei, anatomia unei gene care codifică o proteină, gene comune și gene specifice, gene unice și familii de gene, elemente genetice mobile.– Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, perpetuarea ADN, ereditatea clonală a celulelor somatice, ereditatea interindividuală, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică: mendeleană și non-mendeleană; poligenică și multifactorială), individualitatea genetică și biologică.– Exprimarea informației ereditare: concepția clasică despre funcția genei (o genă - un caracter), concepția actuală despre funcția genei (o genă - un produs genic), fluxul informației genice, codul genetic, reglarea exprimării genelor, (reglarea pretranscripțională, reglarea transcripțională, reglarea posttranscripțională, reglarea translațională, reglarea posttranslațională).– Variabilitatea informației ereditare: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile), clasificarea mutațiilor, mecanismele de producere a mutațiilor, mutațiile ca factor etiologic genetic în patología umană, clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.– Anomaliile cromosomiale și patología asociată: tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromosomiale, tulburările de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.– Mutațiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare׃ bazele moleculare ale patologiei monogenice (mutații cu pierderea funcției, mutații cu câștig de funcție, mutații cu dobândirea unei funcții noi, mutații cu expresie heterocronică sau ectopică), clasificarea bolilor monogenice (erori înăscute de metabolism, boli prin anomalii ale transportorilor membranari, boli prin anomalii ale proteinelor structurale, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în comunicarea intercelulară și controlul dezvoltării, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în controlul homeostaziei extracelulare), boli produse de mutații dinamice.– Ereditatea poligenică și multifactorială în patología umană׃ stabilirea naturii genice a unui caracter familial non-mendelian, teoriile care explică determinismul genetic al caracterelor multifactoriale, identificarea genelor implicate în bolile multifactoriale, condiționarea genetică a bolilor comune ale adultului.– Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare׃ genetica dezvoltării (categorii de gene implicate în controlul dezvoltării, procese majore în cadrul dezvoltării embrionare, rolul apoptozei în dezvoltare, senescența), defectele de dezvoltare (clasificarea anomaliilor congenitale, cauzele anomaliilor congenitale, profilaxia anomaliilor congenitale, controlul genetic al sexualizării, retardul mental - etiologie, clasificare, prevalență).– Imunogenetica și imunopatologia׃ mecanismele genetice care stau la baza generării diversității imunoglobulinelor, mecanismele genetice care stau la baza generării diversității TCR, complexul major de histocompatibilitate (genele MHC, proprietățile și funcțiile sistemului MHC, asocierea dintre HLA și diverse afecțiuni).– Oncogenetica׃ gene implicate în dezvoltarea cancerului, anomalii citogenetice în cancer, evoluția multistadială a cancerelor.– Ecogenetica: ecogenetica infecțiilor, nutrigenetica și farmacogenetica. Farmacogenetica metabolismului medicamentelor. Polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente. Farmacogenomica și variabilitatea farmacodinamică.– Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale.
2.1.2.Baremul activităților practice1. Ciclul celular – examen microscopic al nucleul interfazic și al mitozei – 10 examinări.
2.Meioza și formarea gameților – spermograme – 10 examinări.
3.Cromatina sexuală: morfologie, analiza cromatinei sexuale pe frotiuri de mucoasă bucală și sânge periferic, interpretare -20 cazuri.
4.Cromozomii umani: analiza cromozomială; morfologia, clasificarea și nomenclatura cromozomilor, variante normale și patologice, marcajul în benzi, marcajul de înaltă rezoluție și tehnicile citogenetice moleculare(FISH) – examinare și interpretare - 20 cazuri.
5.Metode de analiză a acizilor nucleici: extracția și amplificarea ADN; reacția polimerizării în lanț, reacția legării în lanț, hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea probelor oligonucleotidice specifice alelelor (ASO), hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție; separarea și identificarea fragmentelor de restricție (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție. Secvențierea ADN – observare și interpretare – 5 cazuri pentru fiecare metodă.
6.Caractere ereditare normale: grupele sanguine, polimorfismul proteic, polimorfismul ADN, teste de paternitate – analiza și interpretarea a 5 cazuri.
7.Transmiterea monogenică și poligenică: Ereditatea autozomală (AD și AR); Ereditate legată de X; variații în expresia genelor; ereditatea non mendeliană. Transmiterea poligenică – multifactorială – construcția arborilor genealogici și evaluarea riscului – 5 cazuri pentru fiecare tip de ereditate.
8.Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice – observarea a 20 determinări diferite și interpretarea buletinului de analiză – 20 cazuri.
9.Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare. Aplicații ale informaticii în biologie și medicină. Utilizarea bazelor de date.
2.1.3.Evaluare teoretică și practică2.2. Stagiul de Genetică medicală2.2.1. Tematica lecțiilor conferință (300 ore)– a. Substagiul de Genetică medicală– Genetica populațiilor și sănătatea publică: definiția și obiectivele geneticii populațiilor, legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic)– Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate, abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.– Epidemiologia genetică– Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică: principalele direcții de profilaxie a bolilor cu componentă genetică, screening-ul bolilor genetice în populație (criteriile de screening, tipurile de screening genetic, serviciile de screening genetic, registrele genetice), diagnosticul prenatal (indicațiile diagnosticului prenatal, avantajele diagnosticului prenatal).– Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice (metode care acționează la nivel fenotipic, tratamentul tulburărilor biochimice asociate, metode ce vizează nivelul proteinei deficitare, modularea farmacologică a expresiei genice, terapia celulară), terapia genică (terapia genică somatică, terapia genică germinală).– Bioetica și genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic.– Managementul și controlul calității în unitățile de genetică din sistemul de sănătate.– Evaluare teoretică– b. Substagiul de Medicină internă– Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos – convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale; tulburări ale funcției reproductive și ale funcțiilor sexuale.– Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiatică; cardiopatia ischemică; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice.– Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.– Afecțuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, insuficiența renala acută și cronică; tumorile tractului urinar.– Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hepatita cronică; pancreatita acută și cronică; cancerul de pancreas.– Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, amiliodoze, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; boala mixtă a țesutului conjunctiv, spondilita ankilozantă.– Afecțiuni hematologice și oncologice: coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.– Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.– Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.– Evaluare teoretica– c. Substagiul de Pediatrie– Boli ale nou născutului: nou născutul cu risc mare; greutate mică la naștere prematuritate; dismaturitate; postmaturitate; apneea la naștere; sindromul postasfixic; insuficiența respiratorie a nou născutului, scorul APGAR; fibroza pulmonară interstițială a prematurului; encefalopatia traumatică; infecțiile pielii, tulburări digestive; vărsături; diareea epidemică a nou născutului; constipația; icterele cu debut precoce; icterul fiziologic, hiperbilirubinemia neconjugată; ictere enzimatice hepatice; ictere distructive; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică, trombocitopenii neonatale; boala hemoragică primară și diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficiența renală acută, tulburări metabolice și endocrine.– Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare: boli ale căilor respiratorii inferioare; bronșita cronică; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; boli pulmonare; pneumonii interstițiale, lobare, lobulare.– Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor: boli congenitale cianogene; tetrada Fallot; boli congenitale necianogene; defecte septale atriale și ventriculare; persistența canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartația aortei.– Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; ulcerul gastric; stenoza hipertrofică a pilorului; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; stenoza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.– Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii.– Boli hematologice: eritropatii: anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii, leucopatii, diateze hemoragice, trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare.– Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; histiocitoza X.– Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul.– Bolile alergice: astmul bronșic, eczeme atopice, boli reumatice.– Boli neurologice și musculare: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, retardul mental, cefaleea; enurezisul.– Evaluare teoretică2.2.2. Baremul activităților practice– a. Substagiul de Genetică medicală– 1. Consultul genetic: indicații, fixarea obiectivelor, planificarea etapeleor - 20 cazuri.– 2. Sfatul genetic: definire obiective, circumstanțe de acordare, principii și metodologie, evaluarea riscul genetic în bolile cromosomiale, monogenice și multifactoriale – câte 4 cazuri din fiecare categorie.– 3. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XYY) – 5 cazuri.– 4. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice׃ galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, hipercolesterolemia familială, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, boala Huntington, distrofia miotonică – 5 cazuri.– 5. Evaluarea riscului în bolile comune׃ boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul – 10 cazuri – 10 cazuri.– 6. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale׃ malformațiile congenitale izolate (defectele de tub neural, hidrocefalia, malformațiile congenitale de cord, despicăturile labio-palatine și palatine), sindroame plurimalformative monogenice, tulburări ale dezvoltării sexuale, conduita practică în diagnosticul anomaliilor congenitale, evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mental, retardul mental legat de X – 10 cazuri.– 7. Predispoziția genetică în cancer׃ cancerele ereditare, cancerele familiale, cancerele cu predispoziție genetică fără istoric familial – evaluarea riscului în 5 cazuri.– 8. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente, aplicații medicale – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.– 9. Programele de screening pentru bolile genetice׃ screening-ul prenatal (screening-ul defectelor deschise de tub neural, screening-ul sindromului Down), screening-ul neonatal (screening-ul fenilcetonuriei, screening-ul hipotiroidismului congenital), screening-ul populațional (familial) al heterozigoților, tehnicile de diagnostic prenatal, analize de laborator efectuate pe celule fetale – evaluarea riscului în 5 cazuri.– 10. Dileme și conflicte etice în genetica medicală׃ probleme legate de diagnosticul prenatal – monitorizarea a 5 cazuri.
-Evaluare practică
–b. Substagiul de Medicină internă1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație: 60;
2.Prezentare de cazuri: 4;
3.Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică: 25;
4.Interpretarea EKG: 40;
5.Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală;
7.Interpretarea testului de hiperglicemie provocată: 5;
8.Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie): cate 5 buletine pentru fiecare tehnică;
9.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematica: 10;
10.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –5.– Evaluare practică– c. Substagiul de Pediatrie1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație: 40;
2.Prezentare de cazuri: 4;
3.Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică: 25;
4.Interpretarea EKG: 40;
5.Interpretarea ecocardiogramei: 20;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 20;
7.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă: 10;
9.Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării: 40– Evaluare practică2.3-a. Stagiul de genetică clinică2.3-a.1. Tematica lecțiilor conferință (500 ore)
1.Conformația generală a corpului; talia mică și înaltă; asimetria și hipertrofia2. Craniu și față; craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă și precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformații ale oaselor feței și sindroamele asociate; malformații oculare; malformații auriculare; malformații ale buzelor; cavității orale, limbii și dinților.
3.Trunchi; coloană vertebrală; torace; perete ventral; centuri4. Membre; deficiențele membrelor și alte malformații ; sindactilii, polidactilii, bradidactilii, deformările membrelor5. Boli de piele; anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii6. Bolile țesutului conjunctiv; sindromul Marfan; sidromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.
8.Bolile musculare și neuromusculare; miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice9. Bolile sistemului respirator; malformațiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul și alte boli alergice, deficiența de alfa – 1- antitripsină10. Bolile sistemului cardiovascular; malformațiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
11.Bolile sistemului digestiv; malformațiile congenitale gastrointestinale; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare și pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
12.Bolile sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare și tubulare; sindroame nefrotice.
13.Bolile sistemului genital; malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
14.Bolile sistemului nervos; malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, demențele senile, retardul mental; alte boli psihice.
15.Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice16. Bolile organelor de simț: boli ereditare oculare:cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei și cristalinului, degenerescențe coroidale și retinieine, defecte ale vederii colorate, surditățile ereditare.
17.Bolile hematologice: hemoglobinopatiile și talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii și limfoame.
18.Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficiențele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor19. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetică20. Bolile cromozomiale21. Bolile mitrocondriale22. Cancere ereditare și familiale.2.3-a.2. Baremul activităților practice
Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare teoretică și practică
3.PREGATIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE
Învățământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular și va fi inițiat din primul an de rezidențiat, desfășurându-se în paralel cu stagiile de pregatire generală. Lecțiile conferință ale primului modul vor fi expuse – săptămânal – pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulți și pediatrie. Prezentarea lecțiilor conferință ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate.
3.1.Modulul 1 – Principii de Genetică fundamentală3.1.1. Obiective1. Dotarea rezidenților cu noțiunile fundamentale ale geneticii umane.– se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practica geneticii medicale– problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice (acceptând deliberat o serie de repetiții modulele următoare).
2.Formarea unor aptitudini (*) și atitudini(**) specifice domeniului:
* Înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală:
*Dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor:
** Recunoașterea importanței învățământului individual (selflearning) continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.
3.1.2.Tematica lecțiilor conferință din cadrul modulului 11. Structura și organizarea celulară ADN; structura primară și secundară a ADN; polimorfismul structural; particularitățile structurii ADN la eucariote; ADN repetitiv, organizarea ADN nuclear și mitocondrial.
2.Structura și localizarea (cartografierea) genelor; concepție clasică: gena ca unitate de structură; înlănțuirea și recombinarea genelor, concepția actuală; gena ca unitate transcripțională, structura discontinuă a genelor; familii de gene; elemente genetice mobile; cartografierea genelor.
3.Funcția genelor: conceptia clasică: gena – unitate de funcție; pleiotropie; poligenie; heterogenitate genică; interacțiunile genelor; concepția actuală: o genă un produs primar specific și variantele ei; sinteza proteinelor prin transcripție și translație; procesarea posttranslațională a proteinelor; reglarea (controlul) funcției genelor.
4.Tehnologia ADN recombinant; hibridizarea acizilor nucleici; fragmentarea ADN cu enzime de restricție; clonarea ADN; amplificarea ADN, secvențierea ADN; metode de detecție rapidă a mutațiilor în gene necunoscute.
5.Transmiterea informației genetice; replicarea ADN; erorile de replicare și corecția lor; segregarea cromozomilor prin diviziune celulară (mitoză și meioză); recombinarea cromozomială; erori de segregare și distribuție a cromozomilor; fecundarea: fenomene genetice și erori; gemenii.
6.Ereditatea caracterelor monogenice; legile lui Mendel; patternul pedigreeurilor mendeliene; variații ale expresiei fenotipice (penetranță și expresivitate, anticipație); ereditatea mitocondrială; amprentarea genomică; disomia uniparentală; mozaicism și chimerism7. Ereditatea multifactorială8. Mutații; mutații genetice ; mutații dinamice; anomalii cromozomiale9. Genetică biochimică10. Imunogenetica: sistemul HLA; superfamilia genelor imunoglobulinelor; structura și sinteza lor; sistemul complement; grupe sanguine.
11.Genetica dezvoltării: controlul genetic al dezvoltarii embrionare timpurii; inactivarea cromozomului X; genetica dezvoltării membrelor; determinism și diferențiere sexuală.
12.Genetica populațiilor; legea Hardy – Weinberg și factorii care influentează frecvența genică și genotipică; polimorfismul genetic– Evaluare teoretică3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală3.2.1. Obiective1. Însușirea cunoștințelor de baza privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică (abordată pe larg în modulul 3).
2.Formarea unor aptitudini (*) și atitudini(**) specifice modulului:
*Realizarea unei anamneze materno-fetale și familiale și constituirea unui arbore genealogic.
*Realizarea unui bilant corect și complet al anomaliilor structurale (majore și minore) și funcționale ale bolnavului (cu accent pe “anatomia de suprafață”, semiologia malformativă și obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere, etc).
*Formularea unui plan logistic de investigații (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului.
*Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.
*Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.
**Conștientizarea limitelor propriilor sale aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de cate ori este necesar.
**Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.
**Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.– Evaluare teoretică
3.2.2.Tematica lecțiilor conferință în cadrul modulului 21. Bolile genetice; caractere generale și metode de studiu; “abordarea genetică” în relația medic-pacient; epidemiologia bolilor genetice.
2.Consultul genetic;anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; stabilirea indicațiilor pentru examene clinice complementare și investigații paraclinice (citogenetice, biochimice, moleculare) pentru formularea diagnosticului pozitiv și diferențial.
3.Abordarea clinică a unor categorii de pacienți caracterizate printr-o afectare predominantă: dismorfii, hipostatură, intersexualitate, debilitate mentală, etc.
4.Boli prin anomalii cromozomiale; tulburări de reproducere; sindroame plurimalformative; disgenezii gonadice; retard mental și tulburări de comportament.
5.Boli monogenice moleculare; hemoglobinopatii; erori înăscute de metabolism; bolile colagenului; boli lizozomale; boli prin defecte ale receptorilor; farmacogenetică.
6.Bolile comune – cu predispoziție genetică – ale adultului.
12.Considerații etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice.– Evaluare teoretică3.3-a. Modulul 3 – Genetică clinică3.3-a.1. Obiective1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
2.Formarea unor aptitudini (*) și atitudini(**) specifice modulului:
*Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
*Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul “divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor);
*Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor;
*Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor texte
**Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu handicap genetic sau malformativ;
**Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.
3.3-a.2. Tematica lecțiilor conferință în cadrul modulului 323. Conformația generală a corpului; talia mică și înaltă; asimetria și hipertrofia24. Craniu și fața; craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă și precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformații ale oaselor feței și sindroamele asociate; malformații oculare; malformații auriculare; malformații ale buzelor; cavității orale, limbii și dinților.
25.Trunchi; coloană vertebrală; torace; perete ventral; centuri26. Membre; deficiențele membrelor și alte malformații ; sindactilii, polidactilii, bradidactilii, deformările membrelor27. Boli de piele; anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii28. Bolile țesutului conjunctiv; sindromul Marfan; sidromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.
30.Bolile musculare și neuromusculare; miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice31. Bolile sistemului respirator; malformațiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul și alte boli alergice, deficiența de alfa – 1- antitripsină32. Bolile sistemului cardiovascular; malformațiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
33.Bolile sistemului digestiv; malformațiile congenitale gastrointestinale; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare și pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
34.Bolile sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare și tubulare; sindroame nefrotice.
35.Bolile sistemului genital; malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
36.Bolile sistemului nervos; malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, dementele senile, retardul mental; alte boli psihice.
37.Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice38. Bolile organelor de simt: boli ereditare oculare:cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei și cristalinului, degenerescențe coroidale și retiniene, defecte ale vederii colorate, surditățile ereditare.
39.Bolile hematologice: hemoglobinopatiile și talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii și limfoame.
40.Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficiențele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor41. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetica42. Bolile cromozomiale43. Bolile mitrocondriale44. Cancere ereditare și familiale.– Evaluare teoretică4. BAREM DE TEHNICI și ACTIVITĂȚI PRACTICE4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală
Activitățile practice și tehnicile prevăzute în barem se vor realiza într-un laborator de genetică umană care are dotările necesare efectuării analizelor moleculare, biochimice și citogenetice.
1.Metode de analiză a cromosomilor umani: apectul interfazic și mitotic al ADN, morfologia cromosomilor umani, clasificarea și nomenclatura cromosomilor umani, tehnici de evidențiere a cromosomilor (generația I, II, III, IV), heteromorfismul cromosomilor – 10 analize cromosomiale.
2.Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromosomiale, indicațiile analizei cromosomiale, cariotipul – valoare profilactică, diagnostică și prognostică – 10 interpretări de cazuri.
3.Metode de analiză moleculară a genelor: clonarea celulară a ADN, clonarea acelulară a ADN ( metoda PCR), metode de analiză a acizilor nucleici (hibridizarea moleculară și sondele genotipice, analiza ADN genomic prin Southern bloting, analiza cu sonde oligonucleotidice, analiza ARNm prin Northern bloting, hibridizarea în situ – FISH, secvențierea prin metoda Sanger) – 10 analize de diagnostic molecular.
4.Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutațiilor genice, definiția și obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică și prognostică a diagnosticului genetic molecular – 10 interpretări de cazuri.
Activitățile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în cabinete de consult și sfat genetic și în laboratoare/unități de ecografie și screening prenatal, cu participarea unor medici clinicieni și de laborator.
1.Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.
2.Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și regiuni (anatomie de suprafață; semiologie malformativă, anomalii structurale majore și minore); măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.
3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: Indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale; indicațiile practice ale analizei cromozomilor umani; indicațiile practice ale investigațiilor biochimice (pentru identificarea unor boli metabolice).
4.Fișe speciale de consult pentru pacienții care prezintă anumite tipuri de afectări (hipostatură, disgenezii gonadale, stări intersexuale, etc)
5.Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; comunicarea rezultatelor.
6.Diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri. Ecografia fetală, principii, realizare, semne ecografice de alarmă, obținerea de celule fetale. Conduita practică în cazul unor sarcini anormale. Probleme etice.
7.Screeningul neonatal. Condiții de realizare; colectarea probelor, screeningul bolilor metabolice (fenilcetonuria), screeningul hipotiroidei congenitale. Conduita practică față de cazurile depistate.
8.Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă.
9.Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul “de registru”. Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (ADPKO)hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)
10.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.– Evaluare practică
4.3-a. Modulul 3 - Genetică clinică– Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului 3. Acestea pot fi: pediatrie și chirurgie pediatrică, neurologie, psihiatrie, dermatologie, endocrinologie.– Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului 3.– Evaluare practică4.3-a.1. Substagiul de Endocrinologie– a. Tematica lecțiilor conferință– Boli ale hipofizei anterioare– Boli ale hipofizei posterioare– Boli ale tiroidei: hipotiroidismul familial, boala Graves familială, tiroditele Hashimoto– Deficiențe endocrine multiple– Cancerul medular tiroidian– Hiperparatiroidismul primar– Carcinomul paratiroidian familial– Hipoparatiroidismul primar– Pseudohipoparatiroidismul– Diabetul zaharat– Hiperplazia congenitală de corticosuprarenală– Boli ale gonadelor și ale ductelor genitale interne– Hermafroditismul adevărat și pseudohermafroditismele– b. Baremul activităților practice: Biometrie– Evaluare practică4.3-a.2. Substagiul de Pediatrie– a. Tematica lecțiilor conferință– Condrodisplazii– Anomalii osoase– Disostoze– Artrogripoze– Boli ale țesutului conjunctiv: Sindromul Marfan, Sindromul Ehlers-Danlos– Malformații ale tractului digestiv– Anomalii ale metabolismului bilirubinei– Boli ale metabolismului aminoacizilor– Anomalii ale ciclului ureei– Anomalii ale metabolismului carbohidraților– Anomalii ale metabolismului steroizilor– Metabolismul lipidic– Boli lizozomale– Anomalii ale metabolismului purinelor și pirimidinelor– Metabolismul porfirinei– Boli ale acizilor organici– Metabolismul cuprului– Boli peroxizomale– Boli cromozomiale– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3-a.3. Substagiul de Dermatologie– a. Tematica lecțiilor conferință– Anomalii ale pigmentării: albinismul oculo-cutanat, sindromul Griscelli, vitiligo– Hiperpigmentarea generalizată: melanoza universală, hemocromatoza, incontinența pigmenti– Hiperpigmentarea localizată– Dermatoze ihtioziforme: ihitioza vulgaris, ihtioza lamelară, hiperkeratoza epidermolitică– Epidermoliza buloasă– Pemfigus– Psoriazis– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3-a.4. Substagiul de Neurologie (copii cu sau fără adulți)– a. Tematica lecțiilor conferință– Defecte ale tubului neural– Boli convulsive– Boli ereditare ale ganglionilor bazali– Boala Huntington– Ataxii și paraplegii ereditare– Neuropatii periferice– Facomatoze– Boli demielizante– Psihoze majore– Retardul mental– Distrofii musculare– Atrofii musculare spinale– Distrofia miotonică– Boli ale neuronilor motori– Paralizii periodice– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3-a.5. Substagiul de Hematologie– a. Tematica lecțiilor conferință– Hemoglobinopatii și talasemii– Boli ereditare ale eritrocitelor: deficiența de glucozo-6 fosfat dehidrogenază, deficiența de glutation reductază, deficiența de glutation peroxidază– Hemoliza asociată cu anomalii ale enzimelor glicolitice– Deficiența de piruvat kinază, fosfat izomeraza, fosfoglicerat kinaza, fosfo-fructokinaza– Hemoliza asociată cu anomalii ale membranei eritrocitelor. Sferocitoza ereditară, eliptocitoza ereditară– Anemii megaloblastice. Anomalii ale metabolismului vitaminei B12– Anomalii ale metabolismului folaților– Anemii diseritropoietice– Anomalii congenitale ale hemostazei. Hemofilii, boala von Willebrand, Deficiența de protrombina; trombocitopenii– Imunodeficiențe. SCID, agammaglobulinemii, sindromul Di George, sindromul Wiskott-Aldrich, ataxia-telangiectazia, defecte ale complementului, anomalii ale funcției leucocitelor– Disfibrogenemii– Sistemul HLA– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3-a.6. Substagiul de Oncologie (copii cu sau fără adulți)– a. Tematica lecțiilor conferință– Leucemii acute limfoblastice– Leucemii acute mieloblastice. Leucemii cronice– Limfoame– Neuroblastoame– Sarcomul Ewing– Tumora Wilms– Retinoblastomul– Tumori testiculare– Rabdomiosarcoame și leiomiosarcoame– Meningioame– Glioblastoame– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3-a.7. Substagiul de Oftalmologie– a. Tematica lecțiilor conferință– Atrofia optică– Glaucomul– Defectele corneei– Anomalii ale cristalinului– Degenerări ereditare ale retinei și coroidei– Retinoblastomul– Anomalii ale vederii colorate– Vicii de refracție– Afectări oculare în tezaurismoze– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3.-a.8. Substagiul de Obstetrică și ginecologie– a. Tematica lecțiilor conferințăI. OBSTETRICĂ1. Introducere în obstetrică și ginecologie. Obiectul, istoricul și evoluția disciplinei. Locul obstetricii și ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația3. Fecundația. Migrația și nidația4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală.
5.Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică.
6.Sarcina la termen. Anexele fetale.
7.Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină.
8.Studiul sarcinii normale. Consultația prenatală. Diagnosticul de sarcină în trimestrele I, II și III (clinic și paraclinic). Consultația prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii.
9.Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentații și poziții.
16.Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicații.
17.Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul și mola hidatiformă. Sarcina extrauterină.
18.Sarcina prelungită.
19.Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferința fetală, restricția de creștere intrauterină, moartea intrauterină a fătului.
20.Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea și boala hemolitică a nou- născutului.II. GINECOLOGIE1. Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian.
12.Noțiuni de contracepție și planning familial.– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică4.3.-a.9. Substagiul de Neonatologie– a. Tematica lecțiilor conferință1. Conceptul de perinatologie și neonatologie (mortalitate perinatală, investigația fetală – profilul fetal).
2.Metode de apreciere a vârstei gestaționale (clasificarea nou-născuților în funcție de greutate, vârstă gestațională: scorul Ballard, Dubowitz).
3.Nou-născutul la termen: particularități morfologice și funcționale; incidențe fiziologice; îngrijirea nou-născutului în maternitate.
23.Oftalmologie.Dermatologie neonatală.– b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.– Evaluare practică5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreGENETICĂ MEDICALĂ
5 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
1.3.2.Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an– Substagii de laborator:
–a. Citogenetică – 3 luni;
–b. Genetica moleculară – 3 luni;
–c. Genetică biochimică – 3 luni;
–d. Informatică și biostatistică, utilizarea calculatorului – 2luni și 2 săptămâni1.3.3. Stagiul de Genetică medicală - 1 an și 6 luni– Substagii clinice și de laborator:
–a. Genetică medicală – 6 luni;
–b. Medicină internă – 6 luni;
–c. Pediatrie – 6 luni;1.3.4-a. Stagiul de Genetică clinică - 2 ani și 6 luni– Substagii de genetică clinică, dirijate de conducătorul de rezidențiat:
–a. Endocrinologie – 3 luni;
–b. Pediatrie – 9 luni;
–c. Dermatologie – 2 luni;
–d. Neurologie (adulti și copii) -3 luni;
–e. Hematologie – 2 luni;
–f. Oncologie și Oncopediatrie – 3 luni.– g. Oftalmologie – 2 luni;
–h. Obstetrică și ginecologie – 3 luni;
–i. Neonatologie – 3 luni.
1.3.5.Modul de Bioetică – 2 săptămâni!ImagineCURRICULUM DE PREGǍTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Specialitate care are drept obiective asistența medicală a persoanelor vârstnice precum și studiul procesului de îmbătrânire și al problematicii legate de acest proces.
1.2.DURATA TOTALǍ: 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. STRUCTURA GENERALǍ1.3.1.1. Structura stagiilor de pregătire
Stagiu + curs Geriatrie și Gerontologie 2 ani 4 luni și 2 săptămâni
Stagii complementare 2 ani 7 luni și 2 săptămâni
Medicină internă 5 luni
Cardiologie 5 luni
Neurologie 5 luni
Psihiatrie 5 luni
Pneumologie 2 luni
Hematologie 2 luni
Endocrinologie 2 luni
Diabet zaharat, boli metabolice 2 luni
Ecografie generală 3 luni
Bioetică ½ lună
1.3.1.2.Durata stagiilor și succesiunea în timp:
6 luni – stagiul de bază geriatrie și gerontologie
2 ani 7 luni și 2 săptămâni – stagii complementare
1 ani 10 luni și 2 săptămâni – stagiul de bază geriatrie și gerontologie
1.3.2.STRUCTURA DETALIATǍ1.3.2.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, stabilirea planului de activitate.
1.3.2.2.Stagii complementare: 2 ani 7 luni și 2 săptămâni:
3.Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri.
4.Dietoterapia – întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni.STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALǍ
DURATA 3 LUNI ( 50 ore)
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
–indicații și limite ale explorării ecografice;
–pregătirea pacientului pentru examinare;
–alegerea transductorului în raport cu zona anatomică urmând a fi explorată;
–alegerea ferestrei de explorare adecvate;
–reglarea echipamentului (sistemul de “gain“, compensarea în timp a ecourilor – TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume;
–obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie;
–recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare a acestora;
–deosebirea stării de ”organ normal“ de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice;
–precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic intr-un diagnostic clinic;
–documentarea imaginilor;
–redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;
–recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALǍ
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
Specialități: Medicină internă, Gastroenterologie, Geriatrie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica de curs teoretic
Numărul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2
Artefacte întâlnite în ultrasonografie
1
3
Echipamente, imaginea ultrasonografică
2
4
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5
Secțiuni elementare
1
6
Ficatul
4
7
Arborele biliar
4
8
Pancreasul
2
9
Splina
1
10
Spațiul retroperitoneal
2
11
Tubul digestiv
2
12
Aparatul urinar
2
13
Peritoneu și anexe
1
14
Urgențe abdominale
2
Total
28
Observații:
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamica, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale;
2.tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei;
3.tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo–paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot;
4.tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică);
5.tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament .
BAREM DE MANUALITǍȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIE IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE
PENTRU MEDICI REZIDENȚI (INVǍȚǍMÂNT PRACTIC)
Premize
Explorarea ecografică, fiind o investigație “în timp real” și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de “manualități”, aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existența unui “barem manualități” – număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură încât prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;
b)existența unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c)echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d)existența unei “biblioteci de imagini“ cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Aceasta “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecărei specialități medicale.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
–pornirea aparatului.– selectarea transductoarelor.– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii.– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor.– măsurători pe imagine.– salvarea imaginii.– structura și redactarea unui buletin ecografic.
2.Abdomenul
Ficatul– identificarea organului.– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligamentul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele).– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate.
Sistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică).
Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice.
Colecistul– evidențierea colecistului.– identificarea componentelor anatomice.– măsurarea lumenului și a pereților.– identificarea raporturilor anatomice principale.
Pancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante ).– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic.– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct.
Spațiul retroperitoneal– aorta
–identificare în secțiuni longitudinale și transversasle.
–identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali.
–precizarea raporturilor aortei abdominale .
–vena cavă inferioară
–identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale.
–identificarea vaselor emergente.
–precizarea raporturilor anatomice.
–țesutul grăsos retroperitoneal
–identificare și caracterizare.
Splina
–identificarea și măsurarea splinei.
–vizualizarea hilului.
–precizarea elementelor vasculare componente.
–identificarea organelor cu care splina intră în raport.
Rinichii
–evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare.
–identificarea elementelor componente.
* parenchim- evaluare, măsurare.
*sinus.
*aparat pielo–caliceal-evaluare.
–identificarea ureterului.
Lojele suprarenaliene
–identificarea lojelor suprarenaliene.
–evaluarea stucturii glandelor suprarenale.
–măsurarea glandelor suprarenale.
Tubul digestiv
–identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subțire și gros).
–măsurarea pereților ,evaluarea conținutului.
Structurile mezentero-epiploice
–identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice.
–identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană.
–identificarea peritoneului parietal.
3.Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară
–identificarea în condiții de repleție și de vacuitate.
–evacuarea și măsurarea pereților.
–identificarea organelor învecinate.
b)prostata (explorare suprapubiană )
–identificare, măsurare.
–precizarea lobilor.
–identificarea organelor cu care prostata intră în raport.
c)uterul (explorare suprapubiană )
–identificare.
–măsurare.
–recunoașterea elementelor componente.
–evaluarea ecostructurii.
d)ovare
–identificarea și măsurarea ovarelor.
–evaluarea ecostructurii.
1.3.2.2.9.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ DE CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.3.2.3. STAGIUL DE GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE:1 an, 10 luni și 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință (500 ore)
1.Gerontologia și Geriatria.
2.Date demografice și epidemiologice la vârsta a treia.
3.Teoriile imbătrânirii.
4.Evaluarea medico-psiho-socială a vârstnicului.
5.Ateroscleroza. Aterotromboza.
6.Îmbătrânirea normală a sistemului nervos.
7.Accidentele vasculare cerebrale la vârsta a treia.
8.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene.
9.Crizele comițiale tardive și neuropatiile la vârstnic.
10.Demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer.
11.Afecțiunile organelor de simț la vârstnic.
12.Depresia la vârstnic.
13.Psihoze și nevroze la vârsta a treia.
14.Tulburări ale somnului la vârstnici.
15.Îmbătrânirea normală a aparatului cardio-vascular.
16.Hipertensiunea arterială la vârstnic.
17.Cardiopatia ischemică și infarctul miocardic la vârstnic.
18.Tulburările de ritm și conducere la vârstnic.
19.Valvulopatiile la vârsta a treia.
20.Cardiomiopatiile la vârstnic.
21.Insuficiența cardiacă la vârstnic.
22.Afecțiuni vasculare periferice la vârsta a treia. Sindromul de ischemie periferică.
23.Îmbătrânirea normală a aparatului bronho-pulmonar.
24.Afecțiuni bronho-pleuro-pulmonare acute și cronice la vârstnic.
25.Cordul pulmonar cronic.
26.Îmbătrânirea normală a aparatului digestiv.
27.Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică transhiatală. Diverticuloza digestivă.
28.Gastrite și ulcerul gastroduodenal la vârstnic.
29.Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (diagnostic).
30.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală.
31.Patologia colonului la vârstnic.
32.Afecțiuni hepato-biliare și pancreatice la vârsta a treia.
33.Îmbătrânirea normală a aparatului uro-genital.
34.Infecțiile urinare la vârstnic.
35.Insuficiența renală cronică la vârstnic.
36.Adenomul și cancerul de prostată (elemente de diagnostic).
38.Îmbătrânirea normală a sistemului osteo-articular.
39.Afecțiuni degenerative osteo-articulare.
40.Poliartrita reumatoidă și alte afecțiuni reumatismale autoimune la vârstnic.
41.Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante.
42.Îmbătrânirea normală a sistemului hematopoietic.
43.Sindroamele anemice la vârstnic.
44.Afecțiuni hematologice întâlnite la vârsta a treia: leucemii, limfoame, sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative, mielomul multiplu.
45.Coagulopatiile la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
46.Îmbătrânirea normală a sistemului endocrin.
47.Hipotiroidia și hipertiroidia la vârstnic.
48.Menopauza și insuficiența gonadică a vârstnicilor.
49.Osteoporoza, osteomalacia, boala Paget a osului.
50.Dislipidemii.
51.Hiperuricemii.
52.Diabetul zaharat la vârstnic.
53.Obezitatea la vârstnic.
54.Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici.
55.Afecțiuni dermatologice la vârstnici.
56.Căderile și tulburările de mers la vârstnic.
57.Incontinența de urină la vârstnic.
58.Sindromul de imobilizare.
59.Urgențe în geriatrie.
60.Principii de recuperare la vârstnic.
61.Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor.Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri.
2.Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri.
3.Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri.
4.Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevazută în tematică: 100 cazuri.
5.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.
6.Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri.
10.Evaluarea stării de nutriție la vârstnic – 50 cazuri.
11.Evaluare cognitivă la vârstnic – 50 cazuri.
12.Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului – 50 cazuri.GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚǍ
–GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE (I.1) 6 luni
–MEDICINǍ INTERNǍ (I.2) 5 luni
–CARDIOLOGIE (I.3) 5 luni
–NEUROLOGIE (I.4) 5 luni
–PSIHIATRIE (I.5) 5 luni
–PNEUMOLOGIE (I.6) 2 luni
–HEMATOLOGIE (I.7) 2 luni
–ENDOCRINOLOGIE (I.8) 2 luni
–DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.9) 2 luni
–BIOETICĂ (I.10) ½ lună
–ECOGRAFIE GENERALĂ (I.11) 3 luni
–GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE (I.11) 1 an 10 luni și 2 săptămâni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10; I.11
I.11
!ImagineCURRICULUM DE PREGATIRE în SPECIALITATEA HEMATOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.
1.2.DURATA: 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR.
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și planului de activitate (2 săpt).
1.3.1.Stagiul de hematologie clinică: 6 luni.
1.3.2.Stagiul de medicină internă: 1 an.
1.3.3.Stagiul de neurologie: 3 luni.
1.3.4.Stagiul de boli infecțioase: 3 luni.
1.3.5.Stagiul de hemobiologie și hematologie transfuzională: 6 luni.
1.3.6.Stagiul de hematologie clinică: 2 ani 5 luni și 2 săptămâni1.3.7. Modulul de bioetică 2 săptămâni1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR.
1.4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ.
1.4.1.1.Tematica lecțiilor conferință (200 ore):
1.Peneumoniile.
2.Bronhopneumonia cronică obstructivă.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Pleureziile.
6.Sindromul de compresie mediastinală.
7.Tuberculoza pulmonară.
8.Tulburări de ritm și de conducere.
9.Angina pectorală.
10.Valvulopatii.
11.Infarctul miocardic.
12.Insuficiența cardiacă.
13.Cordul pulmonar.
14.Edemul pulmonar acut.
15.Hipertensiunea arterială.
16.Cardita reumatismală acută.
17.Endocardita lentă.
18.Pericarditele.
19.Vasculite.
20.Trombarterita obliterantă.
21.Tromboflebita.
22.Resuscitarea cardiorespiratorie.
23.Poliarterita cronică evolutivă.
24.Lupusul eritematos diseminat.
25.Periarteritra nodoasă.
26.Boala ulceroasă.
27.Cancerul gastric.
28.Cancerul colonic.
29.Colita ulceroasă.
30.Sindromul de malabsorbție.
31.Colecistite.
32.Hepatita cronică.
33.Cirozele.
34.Cancerul hepatic.
35.Encefalopatia portală.
36.Pancreatita acută.
37.Sindroamele diareice.
38.Nefrite acute și cronice.
39.Insuficiența renală acută și cronică.
40.Sindromul nefrotic.
41.Litiaza renală.
42.Infecțiile urinare.
43.Tuberculoza renală.
44.Diabetul zaharat.
45.Hemocromatoza.
46.Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare.
8.Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie.
9.Prepararea concentratelor eritrocitare și a plasmei proaspete congelate.
10.Prepararea concentratelor plachetare standard.
11.Prepararea crioconcentratelor securizate.
12.Fracționarea plasmei și obținerea derivatelor plasmatice stabile.A. Stagii practice în laboratoare de:
1.Hematologie.
2.Hemostaza și coagulare.
3.Imunoserolgie.
4.Virusologie.B. Noțiuni de:
1.Recoltare de sânge.
2.Produse de sânge: nomenclator, preparate, transport, circuit, uz terapeutic.
3.Control de calitate.
4.Sisteme de arhivare.
5.Practică transfuzională.
6.Tehnici serologice, echipamente, reactivi.
7.Teste Coombs – tipuri tehnici, interpretare.
8.Sisteme de grupe sanguine: ABO, Lewis, Ii, P, Lutheran.
9.Anticorpi iregulari, metode de cercetare, aloimunizare, anticorpi naturali.
10.Diagnosticul imunologic în accidentul hemolitic.
11.Diagnosticul imunologic al incompatibilității.
12.Diagnosticul diferențial al reacțiilor hemolitice.
13.Tehnici pentru probe de compatibilitate.
14.Dificultăți în interpretarea probelor de compatibilitate.
15.Compatibilitatea în situații deosebite.
16.Noțiuni de plasmafereză și citafereză.MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală-definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (580 ore): FIZIOLOGIA și PATOLOGIA CELULELOR SANGUINE1. Hematopoieza:
–Definiție.
–Tehnici de culturi celulare.
–Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare și secundare.
–Hematopoieza embrio-fetală și la adult.
–Reglarea hematopoiezei.
–Mielograma cantitativă și calitativă.
2.Seria roșie
–Eritropoieza.
–Structura eritrocitului.
–Sinteza hemoglobinei.
–Metabolismul fierului.
–Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.
–Metabolismul energetic.
–Structura și funcția hemoglobinei.
–Membrana eritrocitară.
–Eritrokinetica.
–Metode de investigare a eritrocitelor.
3.Seria granulocitară:
–Granulocitul neutrofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Anomalii cantitative și calitative.
–Granulocitul eozinofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Eozinopenia și eozinofilia.
–Granulocitul bazofil și mastocitul.– Structura și funcție.– Kinetica.– Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.
4.Seria monocito-macrofagică:
–Structura și funcția monocitelor și macrofagelor.
–Kinetica monocitelor și macrofagelor.
–Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:
–Monocitopenia și monocitoza.– Tezaurismozele.– Histiocitele.
5.Seria limfoidă:
–Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului.
–Kinetica limfocitelor și plasmocitului.
–Anomalii cantitative ale limfocitelor.
6.Seria megakario-trombocitară:
–Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.
–Kinetica trombocitelor.
7.Principii de genetică moleculară.
8.Elemente de citogenetică.
9.Oncogene în hematologie. HEMOSTAZA1. Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării.
2.Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.
3.Reglarea hemostazei și fibrinolizei.
4.Explorarea hemostazei și fibrinolizei.ANEMIILE:
1.Definiție, clasificare.
2.Anemia aplastică.
3.Anemia feriprivă.
4.Anemiile megaloblastice.
5.Anemia cronică simplă.
6.Anemiile hemolitice:
–endoeritrocitare:
–prin anomalii de membrană,– prin anomalii enzimatice,– prin anomalii calitative ale globinei,– prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),– prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.– exoeritrocitare:
11.Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.GREFA DE CELULE STEM HEMATOPOETICE:
1.Grefa de maduvă osoasă:
–alogrefa.– autogrefa.
2.Grefa de celule stem din sângele periferic.
3.Grefa de celule stem fetale.
4.Indicațiile grefei de celule stem.
5.Principii tehnice ale grefei de celule stem.
6.Complicațiile grefei de celule stem.UTILIZAREA TERAPEUTICĂ A CITOKINELOR și ANTICORPILOR MONOCLONALI1. Eritropoietina.
2.Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.
3.Anticorpi monoclonali.
1.4.5.2.Baremul activităților practice:
1.Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnică.
2.Program de consultații în ambulatoriu.
3.Activitatea de contravizită.
4.Gărzi: 3-4 pe lună.
5.Demonstrații clinice la vizită: săptămânal.
6.Program practic de microscopie (citologie): săptămânal.
7.Referate informative: săptămânal.
8.Prezentări de cazuri: bisăptămânal.
9.Puncții aspiratorii ale măduvei osoase.
10.Puncție biopsie de măduvă osoasă.
11.Puncția lombară.
12.Toracenteza.
13.Paracenteza.
14.Reanimarea hematologică.
15.Participarea activă la simpozioane pe teme hematologice.
16.Seminar de hematologie după sfârșitul fiecărui curs.
17.Examen teoretic de curs la sfârșitul anului de curs.
18.Examen final de specialitate
(proba scrisă, proba practică, proba de laborator).
HEMATOLOGIE
5 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
HEMATOLOGIE CLINICĂ (I.1) 6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 12 luni
NEUROLOGIE (I.3) 3 luni
BOLI INFECȚIOASE (I.4) 3 luni
HEMOBIOLOGIE (I.5) 6 luni
BIOETICĂ (I.6) 2 săptămâni
HEMATOLOGIE CLINICĂ (I.7) 2 ani 5 luni și 2 săptămâni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.7
I.7
!ImagineCURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENȚIAT A FARMACIȘTILOR LABORATOR FARMACEUTICOBIECTIVUL PREGĂTIRII:
Formarea de farmaciști specialiști capabili să își asume activitățile ce se derulează curent în laboratoarele de :
–controlul medicamentului– toxicologie chimico-legală,– analize toxicologice chimico-clinice– ecotoxicologie și toxicologia mediului– toxicologie industrială– analiză în clinicile de boli profesionale– igiena alimentației– explorări biochimice– farmacodinamie și farmacocinetică experimentală– control al abuzului și substanțelor de abuz
sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.
DURATA STAGIILOR – 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILORA. PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii și lucrări practice desfășurate în cadrul Facultății de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează:ANUL I1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE – 1 lună2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ – 1 lună3. LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună4. BIOCHIMIE – 1 lună5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE – 1 lună6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 2 luni7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună8. IGIENA ALIMENTAȚIEI – 1 lună9. TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) – 3 luniANUL II10. IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE – 1 lună11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI – 2 luni12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ – 1 lună13. LABORATOR CLINIC – 2 luni14. BIOFARMACIE – 2 luni15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ – 1 lună16. ANALIZE DE LABORATOR – 3 luni16.1. VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR – 1 lună16.2. ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR – 1 lună16.3. EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI – 1 lună16.4. BIOETICĂ – ½ lunăB. PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfășurate în laboratoare de profil timp de 11 luni și 2 săpt.:
1.CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni1.1. Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice și biologice) pe forme farmaceutice.
1.2.Prelucrarea și interpretarea rezultatelor analizelor.
1.3.Întocmirea buletinului de analiză.
1.4.Întocmirea specificației produsului.
2.TOXICOLOGIE: 3 luni2.1. Toxicologia chimico-legală – 1 lună2.2. Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale– 1 lună2.3. Analize de ecotoxicologie și de toxicologia mediului – 1 lună3. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 1 lună4. LABORATOR CLINIC: 2 luni4.1. Analiza probelor de sânge și interpretarea rezultatelor.
4.2.Analiza probelor de urină și interpretarea rezultatelor.
4.3.Analiza sucului gastric.
4.4.Analiza lichidului cefalo-rahidian.
5.IGIENA ALIMENTAȚIEI: 2 luni5.1. Controlul calității apei.
5.2.Controlul calității alimentelor.
5.3.Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.
6.ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOROARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ȘI SUBSTANȚELOR DE ABUZ – 1 lunăDETALIEREA CONȚINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ȘI II1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE
Obiective: însușirea metodologiei de cercetare științifică farmaceutică și medicală.
Tematică (20 ore):
1.Procesul de documentare; evaluarea critică a informațiilor din literatură.
2.Motivarea cercetării și stabilirea ipotezelor.
3.Elaborarea protocoalelor experimentale.
4.Interpretarea datelor experimentale.
5.Comunicarea rezultatelor cercetării.
6.Redactarea lucrărilor științifice și metodologia întocmirii bibliografiei.
2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază și a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obținute.
Tematică (20 ore):
Noțiuni statistice de bază.
Programe informatice utilizate în evaluarea statistică. Distribuția normală și intervalul de încredere.
Regresia liniară și corelația.
Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenței.
Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.
Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie.
Metode matematice de corelare în vitro – în vivo.
Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Activități practice și de seminar1. Reprezentări grafice ale datelor experimentale2. Ecuații farmacocinetice și alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluției unor medicamente și a unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
3.Calculul parametrilor statistici ai unei populații.
4.Analiza matematică a cauzelor variabilității rezultatelor experimentelor biologice.
5.Calculul aproximativ al unor funcții matematice uzuale în analiza experimentului biologic.
6.Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcției Bateman.
7.Metode computerizate de aproximații succesive în îmbunătățirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente și toxice.
8.Estimarea pofilului de absorbție a unor medicamente și unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
9.Exerciții de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.
3.LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: cunoașterea regimului legal al laboratoarelor și profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului și protecției mediului.
Tematică (20 ore):
1.Acte legislative generale privind domeniul sănătății.
1.1.Legea privind asigurarea sănătății populației.
1.2.Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătății.
2.Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.
2.1.Laboratoare de analiza medicamentului.
2.2.Laboratoare de toxicologie.
2.3.Laboratoare de analize medicale.
2.4.Laboratoare de mediu.
2.5.Laboratoare de analiza alimentului.
2.6.Reguli de bună practică de laborator.
2.7.Controlul activităților de laborator.
3.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar – laborator.
3.1.Profesiunea de farmacist.
3.2.Profesiunea de medic.
3.3.Profesiunea de chimist.
3.4.Profesiunea de biolog.
3.5.Alte profesiuni.
4.Regimul legal al medicamentului.
4.1.Cercetarea, testarea și autorizarea medicamentului.
4.2.Substanțe și medicamente cu regim legal special.
5.Regimul legal al protecției mediului.
5.1.Regimul legal al activităților cu impact asupra mediului.
5.2.Controlul activităților cu impact asupra mediului.
6.Regimul legal al alimentelor.
6.1.Regimul legal al activităților care au ca obiect alimentele.
6.2.Controlul activităților care au ca obiect alimentele.
7.Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice.
7.1.Înființarea unităților farmaceutice.
7.2.Condiții de organizare și funcționare.
8.Protecția muncii în laboratoarele farmaceutice.
8.1.Norme republicane de protecție a muncii.
8.2.Norme departamentale de protecție a muncii.
9.Producția și controlul calității medicamentelor.
9.1.Reguli de bună practică de fabricație.
9.2.Organizarea și funcționarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.
4.BIOCHIMIE
Obiectiv: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru înțelegerea semnificației dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.
Tematică (20 ore):
1.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologic active.
2.Enzimele. Proprietăți generale ale enzimelor. Enzime cu semnificație diagnostică.
3.Metabolismul glucidic.
Procese anaerobe generatoare de energie. Procese oxidative.
Procese biosintetice și catabolice.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare. Glucide cu semnificație fiziologică.
4.Metabolismul lipidic.
Metabolismul acizilor grași nesaturați și a eicosanoizilor. Metabolismul triacilglicerolilor și a lipoproteinelor.
Metabolismul colesterolului. Transportul și depozitarea lipidelor.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
5.Metabolismul aminoacizilor și proteinelor.
Metabolismul compușilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori). Principii de biosinteză, direcții generale și particulare de catalizare.
6.Catabolismul nucleobazelor și relevanța unor metaboliți în laboratorul clinic.
7.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
8.Biochimia comunicării extra- și intracelulare.
9.Tehnici de centrifugare.
10.Structura, purificarea și caracterizarea proteinelor.
15.Actualități în biochimia unor mediatori chimici ș transmiterii impulsului nervos.
16.Biochimia acidului arahidonic.
17.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
18.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologice active.
19.Biochimia sistemului sanitar.
20.Biotehnologiile în obținerea medicamentelor.
21.Biochimia senescenței.
Activități practice și de seminar1. Metodologii moderne în investigarea biochimică.
2.Testele de evidențiere în a HCG în sarcină.
3.Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.
4.Metode moderne de determinare a vitaminelor.
5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate și la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum și a cunoștințelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.
Tematică (20 ore):
1.Studiul produselor vegetale conținând:
–oze și ozide– alcaloizi– compuși terpenici și aromatici2. Noțiuni privind calitatea calității produselor vegetale.
3.Standardizarea produselor vegetale și a extractelor obținute din produse vegetale.
4.Determinarea identității, purității și calității unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.
5.Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.
6.Izolarea, analiza calitativă și cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide și acizi polifenolici.
Activități practice și de seminar:
1.Extracția, identificarea și dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.
2.Extracția, identificarea și dozarea antracenozidelor.
3.Extracția, identificarea și dozarea heterozidelor cardiotonice.
4.Extracția, identificarea și dozarea saponozidelor.
5.Extracția, identificarea și dozarea uleiurilor volatile.
6.Extracția, identificarea și dozarea alcaloizilor.
6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.
Tematică (40 ore):
1.Cercetarea științifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze și etape.
2.Etapa de farmacologie preclinică.
3.Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.
4.Farmacodinamia experimentală.
5.Farmacotoxicologia experimentală.
6.Farmacocinetica experimentală.
7.Factorii care influențează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.
Activități practice și de seminar:
1.Însușirea tehnicilor de administrare, de contenție, prelevări, anestezie, eutanasie și autopsie.
2.Însușirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, “in vivo” și “in vitro”. Determinarea DE503. Însușirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.
4.Investigarea toxicității acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecțiilor de probituri.
5.Testarea toleranței locale.
6.Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.
7.Determinarea și corelarea DE 50; pD2; pA2.
7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază ale programării și utilizării diverselor programe și sisteme de operare.
Tematică (20 ore):
Sisteme de numerație. Microsisteme cu microprocesor. Sisteme de operare.
Programe utilitare. Baze de date numerice. Baze de date.
Programe de statistică.
Activități practice și de seminar:
1.Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.
2.Sistemul de operare MS-DOS.
3.Programe utilitare : XTPRO, NORTON COMANDER.
4.Editorul de texte Wordstar.
5.Baze de date numerice.
6.DBASE III+IV.
IGIENA ALIMENTAȚIEI
Obiective: cunoașterea trebuințelor nutritive ale omului, rația optimă și urmările unui aport neadecvat, menținerea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unor regimuri alimentare în diverse maladii și valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente și a calității igienice.
Tematică (20 ore):
1.Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.
2.Asigurarea alimentației raționale a omului sănătos.
3.Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.
4.Produse alimentare ca factori de protecție împotriva unor maladii (alimente funcționale, nutraceutice, suplimente alimentare).
5.Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.
6.Regim alimentar în obezitate.
7.Regim alimentar în hiperuricemii și gută.
8.Dietoterapia în ateroscleroză și boli cardiovasculare.
9.Regim alimentar în bolile de stomac și patologia intestinală.
10.Regim alimentar în patologia hepatică și biliară.
11.Regim alimentar în afecțiunile pancreatice.
12.Regim alimentar în patologia renală.
13.Regim alimentar în SIDA.
14.Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.
15.Aditivi alimentari.
Activități practice și de seminar:
1.Metode de cercetare a compoziției alimentelor și evaluarea stării de nutriție a populației.
2.Determinarea stării de puritate a apei și acțiunea ei asupra sănătății.
3.Metode de determinare a valorii nutritive și a stării igienice a alimentelor.
4.Analiza și controlul sanitar al substanțelor aditive alimentare.
TOXICOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanțe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanți ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor și a altor substanțe chimice, precum și pentru analiza toxicologică a substanțelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.
Tematică (50 ore):
1.Surse de informare pentru toxicologi.
2.Toxicocinetica și rolul său în poluarea efectelor toxice și a diagnosticului intoxicațiilor.
3.Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.
4.Acțiunea substanțelor toxice la nivelul diferitelor organe.
9.Toxicologia alimentelor și a aditivilor alimentari.
10.Analiza unor cazuri clinice de intoxicație.
11.Toxicomania și dopingul.
12.Doza și metode de determinare a DL50.13. Biotransformarea. Relația dintre locul biotransformării și locul de acțiune a toxicului. Relații matematice ale cineticii biochimice.
14.Acțiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică și cancerigenă.
15.Expertiza toxicologică.
16.Relații între proprietățile fizico-chimice ale elementelor și acțiunea toxică a acestora.
17.Toxicologia oxidului de carbon.
18.Toxicologia plumbului și a plumbului tetraetil.
19.Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor și glicozizilor cianogenetici.
20.Toxicologia mercurului.
21.Relații între proprietățile fizico-chimice ale substanțelor organice și acțiunea toxică a acestora.
22.Intoxicații cu alcaloizi utilizați ca medicamente.
23.Toxicologia antidepresivelor.
24.Toxicologia medicamentelor tranchilizante și neuroleptice.
25.Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendință la suicid.
27.Toxicologia medicamentelor cu acțiune anestezică locală sau generală.
28.Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.
29.Toxicologia antibioticelor.
30.Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.
31.Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene și antimicobacteriene.
32.Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor (“Nonclinical overview”).
Activități practice și de seminar:
1.Analize de toxici gazoși și volatili.
2.Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.
3.Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.
4.Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.
5.Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât și din mediu basic.
6.Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliților. 7Analiza medicamentelor în plasmă, urină și corpuri delicate.
8.Analiza pesticidelor.
9.Cercetarea toxicologica a stupefiantelor (THC și LSD-25) și a micotoxinelor (produse de micromicete și macromicete).
10.Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroșu și RMN.
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor necesare pentru înțelegerea fenomenelor mediate prin procese imune și pentru aplicarea și interpretarea testelor imunologice. Însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor și parazitozelor, precum și pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale și preparate farmaceutice.
Tematică (20 ore):
1.Mecanisme de apărare a organismului.
2.Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.
3.Mediatori moleculari ai răspunsului imun.
4.Fazele răspunsului imun și cooperarea dintre celulele implicate.
5.Teste imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, fixarea complementului, investigațiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigații în bolile autoimune, investigarea imunodeficiențelor.
6.Morfologie, fiziologie și genetică bacteriană.
7.Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.
8.Clasificarea virusurilor.
9.Principalele grupe de paraziți caracteristicile definitorii.
10.Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.
11.Tehnici de însămânțare, izolare și identificare a germenilor.
12.Testarea sensibilității la antibiotice.
13.Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.
14.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
15.Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.
16.Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare și helminți.
Activități practice și de seminar:
1.Tehnici de sterilizare prin caldură.
2.Tehnici de sterilizare prin alți factori fizici și chimici, controlul sterilizării.
3.Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.
4.Tehnici de efectuare a frotiurilor, colorații.
5.Recoltarea produselor patologice, colorații.
6.Tehnici de însămânțare și izolare, identificarea germenilor.
8.Generalități asupra importanței în diagnostic a reacției Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.
9.Reacția de aglutinare – tehnică, aplicații.
10.Reacția de precipitare – tehnică, aplicații.
11.Reacții de fixare a complementului – tehnică, aplicații.
12.Reacția de seroneutralizare – tehnică, aplicații.
13.Reacția cu anticorpi marcați – tehnică, aplicații.
14.Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.
15.Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.
17.Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.
18.Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.
19.Examenul microbiologic al sângelui.
20.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
11.CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.
Tematică (40 ore):
1.Farmacopeea Europeană / Farmacopeea Română – prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiții de calitate ale formelor farmaceutice.
2.Libera circulație a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenția Națională a Medicamentului (ANM).
3.Reglementări privind calitatea medicamentului, condiții de punere pe piață a unui medicament.
4.Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.
5.Prelevarea probelor pentru analiză.
6.Examenul organoleptic.
7.Solubilitatea substanțelor medicamentoase.
8.Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.
9.Determinarea pH-ului.
10.Separarea și extracția principiilor active din amestecuri și forme farmaceutice.
11.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice.
14.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.
15.Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
16.Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
17.Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbție atomică și de fluorescență).
18.Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
19.Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanță, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subțire).
20.Electroforeză capilară.
21.Rezonanță magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
22.Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.
23.Evaluarea stabilității medicamentelor.
24.Reguli de bună practică de laborator.
Activități practice și de seminar:
1.Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.
2.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.
3.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).
5.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluții injectabile și perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:
5.1.metode volumetrice– metode electrometrice– metode spectrometrice– metode cromatografice6. Calcularea rezultatului analitic și evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibiliate.
12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ
Obiective: transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.
Tematică (20 ore):
1.Principiile toxicologie legale și grupurile de cazuri luate în studiu.
2.Necesități și exigențe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice și corpurilor delicte.
3.Testele analitice pe grupe de toxici.
4.Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor și băuturilor.
5.Analiza tabletelor, capsulelor și seringilor.
6.Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.
7.Expertiza toxicologică a medicamentelor:
–reglementări referitoare la studiile de toxicologie.– bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.– animalele de laborator și etica experimentării pe animale.– tipuri de studii de toxicologie.– raportarea observațiilor și măsurătorilor pe animalul viu.– structura unui raport de evaluare toxicologică.
Activități practice și de seminar:
1.Analiza de toxici gazoși.
2.Analiza de compuși volatili.
3.Screening de medicamente.
4.Screening de metale, anioni și pesticide.
5.Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).
13.LABORATOR CLINIC
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic și a interpretării acestora.
Tematică (40 ore)
1.Factorii care influențează analizele de laborator clinic.
2.Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor.
3.Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.
4.Anomalii ale metabolismului glucidic.
5.Anomalii ale metabolismiului lipidic.
6.Componentele azotate neproteice și proteice din sânge și variațiile lor fiziopatologice.
7.Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.
8.Markeri tumorali.
9.Semnificația prezenței constituenților patologici în urină.
10.Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.
11.Explorări biochimice în nefrologie.
12.Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.
13.Explorări biochimice în gastroenterologie.
14.Explorări biochimice în hepatologie.
Activități practice și de seminar:
1.Analiza și controlul de laborator a probelor de sânge.
2.Analiza și controlul de laborator al urinei.
3.Analiza sucului gastric.
4.Analiza lichidului cefalorahidian.
14.BIOFARMACIE
Obiective: însușirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracție și de analiză al substanței medicamentoase de interes și/sau a metaboliților săi din medii biologice.
Tematică (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate și biofarmacie.
2.Dizolvarea și difuziunea – procese de bază în asigurarea biodisponibilității.
3.Procesele de absorbție, distribuție, metabolizare și excreție a substanțelor medicamentoase și metaboliților lor.
4.Modele farmacocinetice.
5.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
6.Modele farmacocinetice și distincții cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.
7.Preformularea.
Activități practice și de seminar:
1.Cedarea substanțelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.
2.Studii “in vitro” privind cedarea substanțelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.
3.Evaluarea disponibilității substanțelor active din supozitoare. Influența excipientelor asupra eliberării substanțelor active.
4.Evaluarea disponibilității substanțelor active din preparate topice. Influența bazei de unguent și a promotorilor de absobție asupra cedării substanțelor active.
15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ
Obiectiv: însușirea abilităților de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbție atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliți ai acestora în lichide biologice.
Tematică (20 ore):
1.Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicațiilor acute.
2.Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgență.
3.Selecția și colectarea probelor biologice.
4.Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgență.
5.Teste pentru compuși specifici și grupe de compuși.
Activități practice și de seminar:
1.Determinări de cromatografie în strat subțire.
2.Determinări spectrofotometrice în vizibil și UV.
3.Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel și prin electroforeză capilară.
4.Analize densitometrice (cu integrare).
5.Determinări pe HPLC asistate de calculator.
6.Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbție atomică.
7.Evaluări calitative și cantitative ale xenobioticelor și metabiliților lor cu ajutorul GC-MS.
8.Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).
16.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării..
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreLABORATOR FARMACEUTIC 3 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE (1.1)– 1 lună ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) – 1 lună LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC(1.3) – 1 lună BIOCHIMIE (1.4) – 1 lună
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) – 1 lună
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) – 2 luni
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) – 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI (1.8) – 1 lună
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) (1.9) – 3 luni
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE (1.10) – 1 lună
CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) – 2 luni
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) – 1 lună
LABORATOR CLINIC (1.13) – 2 luni
BIOFARMACIE (1.14) – 2 luni
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ(1.15) – 1 lună
ANALIZE DE LABORATOR(1.16) – 3 luni
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) – 1 lună
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI
ȘI ALIMENTELOR(1.18) -1 lună
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI(1.19) – 1 lună
BIOETICĂ (I.20) – ½ luna
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ(1.21)- 11 luni și 2 sapt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
(1.1)________(1.9)
(1.10)___________1.19
1.20; 1.21
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE1.1 DEFINIȚIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:
–De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală
–De supraveghere a sănătății
–De prevenție primară, secundară, terțiară
–De prevenție specifică
–De promovare a sănătății
–De asigurare a îngrijirilor medicale curente
–De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate
–De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului
–De sinteza diagnostică și terapeutică
–De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității
–De recuperare și reabilitare a bolnavilor
–De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale
–De cercetare științifică specifică
1.2 DURATA REZIDENTIATULUI - 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-+book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3 OBIECTIVE GENERALE
Absolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:
1.Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.
2.Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.
3.Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.
4.Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.
5.Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.
6.Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra și echipa de asistență medicală.
7.Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.
1.4 STRUCTURA STAGIILOR
Stagiul
Denumirea stagiului
durata
1.4.1
Medicină de familie
6 luni
1.4.2
Medicină internă
4 luni
1.4.3
Pediatrie
4 1/2 luni
1.4.4
Chirurgie generală
2 luni
1.4.5
Ostetrică-gincologie
2 luni
1.4.6
Oncologie medicală
2 luni
1.4.6
Boli infecțioase
1 lună
1.4.7
Psihiatrie
1 lună
1.4.8
Dermato-venerologice
1 lună
1.4.9
Neurologie
1 lună
1.4.10
Diabet
1 lună
1.4.11
Epidemiologie și management sanitar
1 lună
1.4.12
Bioetică
1/2 lună
1.4.13
Medicină de familie
9 luni
ANUL I ȘI ANUL IICONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE 6 luni1.4.1.1 Tematica introductivă în M.F (100 ore)
1.Introducere în problematica M.F2. Condițiile de lucru ale M.F3. Descrierea cabinetului4. Echipa de lucru a M.F5. Locul M.F în medicina modernă6. Obiectul și metodologia M.F7. Principiile M.F8. Funcțiile M.F9. Definiția și conținutul M.F10. Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale11. Activitatea preventivă în M.F12. Activitatea curativă în M.F13. Asistența medicală a familiei14. Asistența medicală a unei colectivități15. Relațiile M.F cu celelalte specialități1.4.1.2 Baremul activităților practice1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru:
12.Participarea la consultațiile curente:
303.Participarea la consultațiile preventive:
204.Participarea la vizitele la domiciliu:
105.Acordarea primului ajutor medical :
106.Completarea unor documente:
107.Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice:
108.Analiza unor probleme epidemiologice:
59.Monitorizarea unor bolnavi cronici:
2010.Asistența medicală a copilului:
2011.Asistența medicală a bătrânului: 201.4.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 4 luni1.4.2.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).
1.Traheobronșite acute2. Bronhopneumonii3. Pneumopatiile acute4. Astm bronșic5. Bronhopatii cronice obstructive6. Bronșiectazii7. Embolia pulmonară8. Edem pulmonar9. Pneumotorax spontan10. Cancer bronho-pulmonar11. Pleureziile12. Insuficiența respiratorie13. Tulburări de ritm și de conducere14. Cardiopatia ischemică15. Pericarditele și miocarditele16. Afecțiuni valvulare17. HTA și criza hipertensivă18. Insuficiența cardiacă19. Arteriopatii acute și cronice20. Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi21. Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul22. Cefaleea și migrena23. Gastritele24. Ulcerul gastro-duodenal25. Cancerul gastric26. Hepatitele acute și cronice27. Ciroza hepatică28. Bolile colecistului29. Afecțiuni pancreatice30. Icterul31. Hemoragiile digestive32. Constipația33. Colonul iritabil și colita ulcerativă34. Cancerul colo-rectal35. Infecții urinare și ale tractului urinar36. Glomerulonefritele37. Insuficiența renală38. Sindromul nefrotic39. Lupusul eritematos sistemic40. Poliartrita reumatoidă41. Artritele42. Artrozele43. Spondilozele și lombalgiile44. Guta45. Piciorul dureros46. Epicondilita, tenosinovite, bursite47. Osteoporoza48. Obezitatea49. Diabetul zaharat50. Sindromul hipoanabolic51. Anemiile52. Adenopatiile53. Leucemiile54. Limfoamele55. Sindroame hemoragice56. Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organo- clorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene57. Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale58. Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.1.4.2.2 Baremul activităților practice1. Examinarea clinică a bolnavului:
3002.Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme:
303.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine):
304.Interpretarea unei EKG:
305.Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa:
306.Interpretarea oscilometriei:
107.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii:
108.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă:
109.Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice:
1010.Sondajul și spălătura gastrică:
511.Examenul de fund de ochi:
1012.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică:
3013.Recoltarea și interpretarea examenului coprologic:
514.Alimentația omului sănătos :
5015.Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice:
5016.Puncția pleurală: 5
1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE: 4 1/2 luni1.4.3.2 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore)
1.Creșterea și dezvoltarea copilului2. Alimentația sugarului și copilului sănătos3. Malnutriția protein-energetică4. Rahitismul5. Diabetul copilului6. Anemiile7. Sindroame hemoragice8. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice9. Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene10. Malformații congenitale11. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice12. RAA și cardiopatia reumatismală13. Artritele cronice juvenile14. Sindromul febril prelungit15. Durerea toracică la copil și adolescent16. Infecțiile tractului respirator superior17. Amigdalitele18. Sinuzitele19. Otita medie acută și cronică.
20.Bronșiolita acută21. Bronhopneumonia22. Pneumoniile acute și cronice23. Miocarditele24. Pericarditele25. Endocarditele infecțioase26. Tulburări de ritm și de conducere27. Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil28. Stomatitele, glositele și cheilitele29. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil30. Diareea cronică și sindromul de malabsorbție31. Parazitozele digestive32. Hepatitele acute și cronice33. Sindromul nefrotic34. Glomerulonefritele acute35. Insuficienta renală și cronică36. Enurezisul și encoprezisul37. Urgențe pediatrice majore:
–convulsiile
–intoxicațiile acute
–înțepături de insecte veninoase
–mușcături de animale
–insolația
–șocul
–insuficiența cardio-respiratorie
–sindroame de deshidratare acută
–comele
38.Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului.
1.4.3.2.Baremul activităților practice1. Examinarea clinică a copilului:
502.Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste:
503.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului:
504.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil:
505.Instalarea unui cateter venos:
106.Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste:
57.Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR:
208.Examen otoscopic la sugar și copilul mare:
109.Examenul fundului de ochi:
1010.Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare:
520.Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape:
5021.Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii:
3022.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârsta:
5023.Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:
5024.Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârsta (alimentația naturală, preparate dietetice):
5025.Preluarea copilului la domiciliu: 10
1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE. 2 Luni1.4.4.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)
1.Plăgile2. Hemoragii posttraumatice3. Arsurile4. Degerăturile5. Electrocutarea6. Entorse7. Luxații8. Fracturi9. Rinita acută10. Sinuzita acută11. Laringita acută12. Angine acute13. Flegmon amigdalian14. Epistaxis15. Otita acută16. Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului17. Ochiul roșu și dureros18. Cataractele19. Glaucomul20. Hemoragia digestivă superioară21. Hemoragia digestivă inferioară22. Complicațiile ulcerului gastro-duodenal23. Litiaza biliară24. Colecistita acută25. Pancreatita acută26. Cancerul de cap de pancreas27. Abdomenul acut chirurgical28. Apendicita acută29. Peritonitele30. Ocluzia intestinală31. Icter mecanic32. Cancer gastric33. Cancer de colon34. Cancer de rect35. Litiaza renală36. Adenom de prostată37. Cancer de prostată38. Retenția acută de urină39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine40. Tumorile sânului1.4.4.2 Baremul activităților practice1. Sutura plăgilor:
202.Hemostaza provizorie:
203.Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis:
104.Aspirația nazală:
105.Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale:
106.Inhalații:
107.Pulverizări:
108.Administrațiile de aerosoli:
109.Instilația și spălătura auriculară:
1010.Fundul de ochi:
2011.Acuitatea vizuală:
3012.Acuitatea cromatică:
3013.Spălătura oculară:
2014.Instilația oculară:
2015.Îndepărtarea corpilor străini oculari:
516.Reducerea luxațiilor:
517.Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate:
1018.Incizia și drenajul unor colecții:
519.Denudare venoasă:
1020.Perfuzii și transfuzii:
3021.Paracenteza evacuatoare:
1022.Puncție articulară:
523.Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți:
2024.Traheostomie25. Spălătura gastrică și intestinală:
526.Puncție vezicală27. Sondaj vezical: 51.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE- 2 Luni1.4.5.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)
1.Noțiuni de planning familial2. Diagnosticul de sarcină3. Sarcina normală4. Sarcina cu risc obstetrical crescut5. Sarcina patologică6. Lăuzia7. Iminența de avort8. Placenta praevia9. Eclampsia10. Apoplexia utero-placentară11. Metroragiile12. Sarcina extrauterină13. Vulvovaginita acută14. Boala inflamatorie pelviană15. Fibrom uterin16. Cervicite acute și cronice17. Cancer genito-mamar1.4.5.2 Baremul activităților practice1. Examenul clinic și genital al femeii gravide:
502.Asistarea nașterii normale:
303.Nașterea patologică:
54.Perineotomie și perineorafie:
55.Colporafie6. Tamponament și hemoragiile genitale:
57.Recoltarea :
108.Indicarea metodelor contraceptive:
209.Montarea unui sterilet: 51.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 LuniA. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)
1.Etiologia cancerului (1,3)– factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)– factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)– factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
2.Factori de pronostic în cancer (1,3)– factori legați de tumoră– factori legați de gazdă3. Principii și metode de diagnostic în cancer (1,3)– diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)– diagnosticul biologic– diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)– particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.
4.Rolul chirurgiei în oncologie (1,3)– rolul chirurgiei în profilaxia cancerului– rolul chirurgie în diagnosticul cancerului– rolul chirurgiei în tratamentul cancerului– principiile tratamentului chirurgical5. Principiile radioterapiei în oncologie (3)– definiția și scopurile radioterapiei în oncologie– tipuri și surse de radiații utilizate– mărimi și unități de măsură în radioterapie– bazele fizice și biologice ale radioterapiei– tipuri de iradiere– incidentele și complicațiile radioterapiei6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1,2,3)– date generale– cinetica celulare– mecanismul de acțiune al citostaticelor– rezistența la citostatice– căi de administrare a citostaticelor– indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei– incidentele și complicațiile chimioterapiei– tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor– clasificarea citostaticelor– evalurarea răspunsului la chimioterapie– principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie (1,3)– principalele efecte ale hormonilor în cancer– principalele obiective ale tratamentului hormonal– clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.
8.Urmărirea bolnavului (1.3)9. Infecțiile în cancer (1,4)10. Complicațiile cancerului (1)11. Urgențele în oncologie (1,3)12. Durerea în cancer (1,3)– anatomia și fiziologia durerii– sindroame dureroase în cancer– tratamentul durerii în cancer13. Tratamentele paleative în cancer (1,3)14. Aspecte de psiho-oncologie (1,3)15. Alimentația în oncologie (1,3)16. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației (1,3)17. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament (1,3)18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.II)
21.Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie ) (1,2,4)24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.I)
27.Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. II)
28.Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)30. Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)B. Baremul activităților practice1. Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic2. Examen al ariilor ganglionare superficiale3. Examen general al tegumentelor și mucoaselor4. Examen al cavității bucale5. Examen al sânului6. Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal7. Tușeu rectal și examen al prostatei8. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE – 1 Lună1.4.7.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.Rujeola2. Rubeola3. Varicela4. Gripa5. Parotidita6. Infecții cu protozoare și metazoare7. Boala diareică acută8. Mononucleoza infecțioasă9. Zona zoster10. Scarlatina11. Hepatitele virale acute12. Febra tifoidă13. Salmonelozele14. Toxiinfecțiile alimentare15. Tetanos16. Meningite17. Encefalite18. Holera19. Enterocolite20. SIDA și infecția HIV la adult și copil21. Antibiotice1.4.7.2 Baremul activităților practice1. Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură:
104.Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 201.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.Normalitate, anormalitate și boala psihică2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice3. Reacții psihopatologice4. Neurastenia și tulburările de somatizare5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității6. Psihozele endogene7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun8. Delirium tremens9. Demente10. Anxietatea și atacurile de panică11. Depresia12. Personalități particulare și patologice1.4.8.2 Baremul activităților practice1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică(observarea expresivității și comportamentului, dialogul):
302.Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale:
203.Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie:
204.Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei:
105.Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și disabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale:
106.Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice:
107.Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic:
108.Evaluarea riscului suicidar:
59.Modalități de intervenție și situații de criză psihologică:
1010.Tehnici de psihoterapie: 101.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE -1 Lună1.4.9.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.Dermatozele2. Dermatita de contact3. Eczeme4. Infecții streptococice ale pielii5. Infecții stafilococice ale pielii6. Urticaria și angioedemul7. Eczema sugarului și a copilului mic8. Boli de colagen9. Boli buloase10. Bolile arterelor și venelor11. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare12. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale13. Boli cu transmitere sexuală14. Psoriazis15. Pemfigus16. Lichenul plan și erupții lichenoide17. Tumori cutanate benigne și maligne18. Scabia19. Pediculoza1.4.9.2 Baremul activităților practice1. Semne importante pentru diagnosticul clinic:
102.Interpretarea examenului micologic:
103.Interpretarea examenului bacteriologic:
104.Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic:
55.Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame:
56.Electrocauterizări:
57.Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate:
108.Biopsia cutanată: 51.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE - 1 Lună1.4.10.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
53.Interpretarea examenului LCR: 51.4.11 STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 Lună1.4.11.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO ( 2 cursuri )
5.DZ complicații, evoluție, prognostic6. DZ rezistența la insulină7. DZ dispensarizare, ghiduri de practică1.4.11.2 Baremul activităților practice– prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie– prezentarea DZ tip II , metode de dispensarizare prin medicul de familie– examinarea clinică inițială a pacientului cu DZ– investigații paraclinice la prima vizită la medicul de familie– realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie– efectuarea fundului de ochi– examinarea piciorului diabetic– principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II– realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați– scheme terapeutice– prevenirea complicațiilor1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR - 1 Lună1.4.12.1.a Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1. - Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile2. - Epidemiologia de teren3. - Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4. - Sănătate publică, educația pentru sănătate5. - Servicii de igiena alimentației6. - Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților7. - Elemente de biostatistică, indicatori statistici1.4.12.1.b Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)
1.Sistemele de sănătate2. Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate3. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate4. Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate5. Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități6. Managementul cabinetului de medicina de familie1.4.12.2.a Baremul activităților practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice1. evaluarea riscului de îmbolnăvire2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice3. prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4. noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare5. produse biocide noi6. aprecierea stării de sănătate a unei colectivități7. elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități8. proiectarea și realizarea programelor de vaccinări9. supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern( apă, aer, sol )
11.interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor13. aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor14. aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor15. evaluarea regimului de activitate al școlarilor16. realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe , colectivități)1.4.12.2.b Baremul activităților practice de management sanitar1. Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate:
52.Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități:
53.Managementul unui cabinet de medicină de familie:
54.Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 51.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăA.8.2 TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - 9 Luni (180 ore)
INTRODUCERE : în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din:
–Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală
–Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală
–Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie , ținute de cadre didactice de medicină de
familie sau instructori acreditați și acest sens de Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar
–Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie
–În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână ( o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.
–Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie
–Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.
1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie1. Particularitățile M.F2. Caracterul interdisciplinar al M.F3. Pacientul sănătos și pacientul bolnav4. Relația dintre normal și patologic5. Despre conceptul de sănătate6. Problemele medicale ale omului sănătos7. Etapele de dezvoltare ale ființei umane8. Nevoile medicale ale fiecărei etape9. Activitatea preventivă în M.F10. Importanta prevenției primare11. Promovarea sănătății în M.F12. Despre conceptul de boală13. Despre conceptul de bolnav14. Trecerea de la sănătate la boală15. Patogenia psihosomatică16. Rolul stresului și patologia umană17. Importanța particularităților individuale18. Particularitățile consultațiilor în M.F19. Sursele de informație și M.F20. Importanța comunicării în M.F21. Particularitățile diagnosticului în M.F22. Strategia investigațiilor paraclinice23. Particularitățile tratamentului în M.F24. Supravegherea tratamentului în M.F25. Psihoterapia și M.F26. Terapiile alternative27. Asistența medicală la domiciliu28. Îngrijirile paleative29. Rolul familiei și viața individului30. Structura și funcțiile familiei31. Ciclurile familiei32. Problemele medicale ale familiei33. Asistența medicală a unei colectivități34. Asistență de M.F și mediul rural35. Bolile sociale36. Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună37. Atitudinea M.F în fața unei adenopatii38. Atitudinea M.F în fața unei astenii39. Atitudinea M.F în fața unei anxietăți40. Atitudinea M.F în fața unei cianoze41. Atitudinea M.F în fața unei convulsii42. Atitudinea M.F în fața unei depresii43. Atitudinea M.F în fața unei cefalei44. Atitudinea M.F în fața unei diarei45. Atitudinea M.F în fata dispneei46. Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale47. Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare48. Atitudinea M.F în fața unei febre49. Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive50. Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale51. Atitudinea M.F în fața unei hematurii52. Atitudinea M.F în fața unei insomnii53. Atitudinea M.F în fața unui icter54. Atitudinea M.F în fața unei palpitații55. Atitudinea M.F în fața unui tremor56. Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale57. Diagnosticul diferențial în M.F58. Dificultățile de diagnostic în M.F59. Sinteza diagnostică și M.F60. Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC63. Îngrijirea bolnavului cu HTA64. Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană65. Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal67. Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian68. Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate74. Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară75. Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral77. Îngrijirea bolnavului cu artroze78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson83. Managementul cabinetului de M.F84. Drepturile pacientului85. Obligațiile M.F86. Probleme de etică și deontologie87. Răspunderea M.F88. Informatizarea activității de M.F89. Posibilitățile și limitele M.F1.4.14.2 Tematica seminarilor
În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.a. Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)c. Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)e. Îngrijirea sugarului la domiciliuf. Sindroame mai frecvente în MFg. Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații - pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)h. Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)i. Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)j. Sinteza diagnostică și terapeutică în M.Fk. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)l. Supravegherea tratamentului în MFm. Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)o. Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)p. Comunicarea în M.F
1.4.14.3 Baremul activităților practice și dispensarA. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:
–Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300
–Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100
–Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100
–Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50
–Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50
–Analiza unor familii cu probleme medicale: 30
–Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50
–Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50
–Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50
–Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50
–Participarea la activitățile manageriale ale unitarii: 30
–Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30
–Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10
–Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100
–Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50
–Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50
–Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30
B. În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:
–Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.
–Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate
–Asistența de urgență
–Asistența gravidei și a noului născut
–Asistența copilului și adolescentului
–Asistența bolnavilor cronici
–Asistența bătrânilor
–Asistența comunitară
–Management sanitar(la nivelul asistenței primare)
–Educația pentru sănătate
–Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.
–Asistența familiei
Propuneri privind durata de pregătire a MF în clinici universitare (MI) și în alte unități medicale MII)
Stagiul
Durata
MI
MII
Medicina familiei
6 luni
6
-
Medicină internă
4 luni
2
2
Pediatrie
4 1/2 luni
2 1/2
2
Chirurgie
2 luni
1
1
Obstetrică-ginecologie
2 luni
1
1
Oncologie medicală
2 luni
1
1
Infecțioase
1 lună
-
1
Psihiatrie
1 lună
-
1
Dermatologie
1 lună
-
1
Neurologie
1 lună
-
1
Diabet
1 lună
-
1
Management sanitar
1 lună
1
-
Medicina familiei
9 luni
6
3
MEDICINĂ DE FAMILIE 3 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
Stagiul
Denumirea stagiului
durata
1.4.1
Medicină de familie
6 luni
1.4.2
Medicină internă
4 luni
1.4.3
Pediatrie
4 1/2 luni
1.4.4
Chirurgie generală
2 luni
1.4.5
Obstetrică-ginecologie
2 luni
1.4.6
Oncologie medicală
2 luni
1.4.7
Boli infecțioase
1 lună
1.4.8
Psihiatrie
1 lună
1.4.9
Dermato-venerologice
1 lună
1.4.10
Neurologie
1 lună
1.4.11
Diabet
1 lună
1.4.12
Epidemiologie li management sanitar
1 lună
1.4.13
Bioetică
1/2 lună
1.4.14
Medicină de familie
9 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcțional actual al laboratorului de analize medicale din unitățile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, etc.)
2.DURATA STAGIILOR – 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulul
Durata
Biochimie
I.1 – 8 luni
Biologie moleculară
I.2 – 3 luni
Genetică
I.3 – 3 luni
Imunologie
I.4 – 4 luni
Hematologie (10 l) și hematologie transfuzională (2 l)
I.5 – 12 luni
Bacteriologie
I.6 – 8 luni
Micologie
I.7 – 1 lună
Virusologie
I.8 – 4 luni
Parazitologie
I.9 – 3 luni
Managementul laboratorului
I.10– 2 luni
Bioetică
I.11- 2 săptămâni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional și cu acordul coordonatorului de program
(1). METABOLISMUL PROTEIC– Peptide biologic active.– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.– Biosinteza ureei.
(2). ENZIME– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.– Funcția catalitică a ARN.– Noțiuni de cinetică enzimatică.
(4). METABOLISMUL LIPIDIC– Biosinteza acizilor grași.– Degradarea acizilor grași.– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.– Biosinteza colesterolului.– Acizii biliari.– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).
(5). VITAMINE și HORMONI
(6). APA și ELECTROLIȚI
(7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:
–Patologia renală.– Patologia hepatică.– Patologia cardiacă și vasculară.– Maladii metabolice și endocrine.
(8). MARKERI TUMORALI
(9)BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ
(10)BIOCHIMIA INFLAMAȚIEI
(11)BIOCHIMIE GERIATRICĂ
(12)BIOCHIMIE PEDIATRICĂ
(13)TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT
(14)ORGANIZAREA și MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂȚII ANALIZELOR
(15)METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE
Stagiul practic / 900 ore
În cadrul acestui stagiul se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:
–prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
–efectuarea practică a testului respectiv.
1 Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie.– metode de măsură (spectrometrice, optice, electrochimice etc)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice– tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2 Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretarea rezultatelor; baremul activităților practiceEXAMENUL DE URINĂ1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. – barem 100 determinări2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări3. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări4. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinăriB. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări2. Electroforeza proteinelor – metode ; variații fiziopatologice – barem 100 determinări3. Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.
6.Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.
7.Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări.
8.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări.
9.Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări– transaminazele (TGP, TGO),– creatinkinaza (CK), izoenzime;
–lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
–fosfataza acidă și alcalină;
–gamma glutamil transpeptidaza (GGT)– amilaza;
–lipaza.C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinări.D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 50 determinări.I.2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ
–Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
–Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului.
–Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.
–În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
–De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)I. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic și esența replicării ADN-ului.
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului. Esența transcrierii și aplicații medicale.
Esența traducerii și aplicații medicale.
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracția ADN-ului.
Extracția ARN-ului.
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului.
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot- blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).
Aplicații medicale ale hibridizării:
a)în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);
b)tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
c)detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale, etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ș.a.).
Secvențarea ADN-ului.
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.
III. Tehnici de analiză a proteinelor
Purificarea proteinelor.
Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică. Cromatografia proteinelor.
Difracția razelor X.
Secvențarea proteinelor și cartografierea peptidelor. Dozarea proteinelor.
Electroeluția. Electro-transferul.
Identificarea cu anticorpi.
Aplicații medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.
IV. Noțiuni de glicobiologie: definiție și tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicații medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.B. PARTEA PRACTICĂ1. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate și cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională.
2.Colorarea, interpretarea și uscarea gelurilor de poliacrilamidă.
3.Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluția proteinelor pe gelul de poliacrilamidă.
4.Extracția ADN- ului din țesuturi (ficat).
5.Extracția ADN-ului din sânge (leucocite).
6.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie.
7.Digestia ADN-ului cu enzime de restricție.
8.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.
EXAMEN1. Test scris din tematica teoretică.
2.Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI)A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica.c. Mutațiile: cauza majoră de boală.d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe).e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale.
3.Bolile monogenice.
4.Bolile multifactoriale.a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5.Retardul mental.
6.Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme și dileme etice în genetica medicală.B. PARTEA PRACTICĂ9. Consultul genetic.
13.Diagnosticul prenatal.EXAMEN3. Test scris din tematica teoretică.
4.Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).I.4 Modulul de Imunologie (4 luni)Tematica lecțiilor conferință (60 ore)A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie și funcție.
2.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.B. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută și dobândită.
2.Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția.
3.Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare.
4.Alergenele - structură, epitopi.
5.Imunogenetica.
6.Imunitatea mediată prin celulele T.a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului.
b)Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
7.Imunitatea mediată prin celule B.a) Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului.
b)Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor.
c)Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral.
d)Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.
f)Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă.
g)Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.
8.Alte mecanisme imunologice, care implică:
a)Celulele "natural killer".
b)Celulele killer activate de limfokine.
c)Bazofile activate.
9.Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.C. Modularea răspunsului imun.
1.Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.
2.Inflamația și modularea ei.
a)Mediatori - preformați și neoformați.
b)Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).
2.Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".E. Imunologia transplantului.
1.Mecanismele de rejet.
2.Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă.F. Imunologia tumorală.
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice.
2.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice.
3.Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor.
4.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor.
5.Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
6.Măsurarea proteinelor de fază acută.
7.Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă.
8.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.
12.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).
13.Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene.
14.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).
15.Măsurarea producției de citokine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.16. Tipizarea HLA prin metode moleculare și serologice.
17.Apoptoză.
18.Tehnici și metode de imunohistopatologie.
19.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.
20.Hibridoame și anticorpi monoclonali.
21.Citometrie în flux.
22.PCR.
23.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
IV. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1. Referate generale – cel putin 1 prezentare.
2.Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.
Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.
1.5.STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) și HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ (2 luni)
1.5.1.Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
–Laborator clinic
–Hematologie
(1). Hematopoeza– generalități– celula stem
(2). Structura măduvei osoase – (noțiuni de embriologie)
(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(6). Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
512.Determinări complement seric, proteina C reactivă:
1013.Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici:
1014.Grupe sanguine și RH:
515.Electroforeza – imunoelectroforeza:
1016.Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare:
1017.Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară:
5018.Examinare frotiu medular: 25I.6. MODULUL BACTERIOLOGIE - 8 luniTematica lecțiilor conferință (160 ore)Bacteriologie generală1. Microbiologia medicală – importanța în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase. Aplicații în managementul cazurilor clinice și al situațiilor epidemice naturale și induse (2 conferințe).
2.Morfologia și structura celulei bacteriene ( 2 conferințe).– Peretele celular și membrana citoplasmatică.– Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele).– Nucleul – cromosomul și variabilitatea genetică la bacterii.
3.Noțiuni de microbiologie moleculară (2 conferințe).
4.Fiziologia bacteriană (2 conferințe).– Nutriția– Respirația– Creșterea – multiplicarea– Aplicații – cultivarea, principii de izolare și identificare, caracterizare fenotipică5. Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici (5 conferințe).– Agenți fizici: desicație, căldură, radiații, sterilizare.– Agenți chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranți.– Agenți biologici.– Bacteriocine.– Bacteriofagi.– Antibiotice.
6.Interacțiunea bacterie - gazdă (5 conferințe).
–Patogenitatea bacteriilor.– Mecanisme de patogenitate.– Bacterii patogene și condiționat patogene.
–Rezistența naturală.– Factori nespecifici de rezistență antiinfecțioasă.
–Rezistența dobândită.– Antigenele bacteriene.– Factori de apărare specifică: umorali, celulari.
–Particularități ale imunității antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară.
7.Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanță în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferință).
8.Controlul infecțiilor în spital și în comunitate (1 conferință).Bacteriologie specială9. Grupe bacteriene cu importanță în patologia umană *
* Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiție/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.
6.Testarea sensibilității la antibiotice și chimioterapie– metoda difuzimetrică (lp)– metoda diluțiilor (d)– E - test7. Tipizări bacteriene prin agenți biologici– antibiotipia (lp)– fagotipia (lizotipia) (lp)– bacteriocino/geno/tipia (d)
8.Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare - în vitro (lp) - în vivo (d)
9.Virulența: metode de evidențiere– în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)– în vivo (d)
10.Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian:
–umoral: diagnosticul serologic (lp)– în vitro– metode convenționale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescența (lp și d)– metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp și d)– în vivo– reacții imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)– teste de imunoprotecție pe animal (d)
11.Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d)
12.Izolarea bacteriilor din:
–Materii fecale - Coprocultura (lp)
–Sânge - Hemocultura (d)
–Urină - Urocultura (lp)
–L.c.r. (d)
–Exsudat faringian (lp)
–Exsudat nazal (lp)
–Exsudat otic (d)
–Exsudat conjunctival (d)
–Spută (lp)
–Exsudat pleural (d)
–Exsudat peritoneal (d)
–Secreție uretrală (d)
–Secreție vaginală (d)
–Secreție col uterin (d
–Lichid articular (d)
–Exsudat abcese părți moi (d)
–Alimente
–Apă
13.Identificarea bacteriilor de interes medical (lp și d)
1.Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor produse de dermatofiți. d6. Antifungigrama. lpI.
8.MODULUL VIRUSOLOGIE - 4 luniTematica lecțiilor conferințăVirusologie generală - 40 ore1. Generalități despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore2. Diferențe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore3. Replicarea virusurilor. 2 ore4. Genetică virală. 1 oră5. Funcționarea celulei parazitate viral. 1 oră6. Patogenia infecției virale. Persistența virală. 2 ore7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunității naturale. Interferoni. Efectorii imunității dobândite. 8 ore8. Chimioterapie antivirală. Rezistența la antivirale- 3 ore9. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea și cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular și umoral în viroze. Diagnostic prin evidențierea genomului viral. 2 ore11. Evoluția virusurilor. Zoonoze. 4 ore12. Vaccinuri virale. 4 ore13. Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore14. Co-infecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. 2 ore Virusologie specială - 63 ore1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore2. Gastroenterite virale. Agenți etiologici virali impilicați în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - 4 ore3. Arbovirusuri. Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament - 4 ore4. Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenți fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică - 3 ore5. Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR - 4 ore7. Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore8. HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecția HIV versus SIDA, diferențiere prin argumente clinice și de laborator. Terapia antiretrovirală - 5 ore9. Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal- orală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - 3 ore11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - 4 ore12. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore13. Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore14. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore15. Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore16. Virusuri și cancer. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN și ARN implicate în carcinogeneză - 5 ore17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3 ore18. Diagnosticul și prevenirea infecțiilor virale cu potențial bioterorist - 3 oreActivități practice (20 săptămâni)
1.Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare și evidențã (traseibilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea și menținerea laboratorului de culturi de celule. Menținerea aparaturii aferente. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de culturã. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivității pe culturi celulare (DIC50 PFU). 2 săptămâni4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână6. Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforezã. Evidențierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidențiere pentru proteine și pentru acizi nucleici. 1 săptămână7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenți etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecția antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Reacții de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral 1 săptămână9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiior oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescența. Serologie. Evidențierea genomului viral. 1 săptămână10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale ale sistemului nervos central. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei;v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virusneutralizare. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane și genotipare pentru evidențierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii și mycoplasme. 1 săptămână12. Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral (PCR pentru ADN CMV și ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluției infecției.2 săptămâni15. Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) și a altor agenți virali cu transmitere parenterală. Risc profesional și al infecțiilor iatrogene. Izolarea agenților virali. Serologie –screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecția cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescența. 1 săptămână16. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale 2 săptămâniBarem activități obligatorii:
1.Prepararea și controlul mediilor de cultură - 10 activități2. Menținerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activități.
3.Determinarea viabilitatii celulare - 10 activități4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule - 20 activități5. Recunoașterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate - 20 activități6. Titrarea infectivității pe culturi celulare - 5 activități7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic - câte 10 probe8. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare - câte 20 reacții9. Seroneutralizarea - câte 10 reacții10. Detecția antigenelor virale prin imunofluorescență (v. respiratorii, herpesvirusuri) - 30 probe11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecția markerilor infecțiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) - câte 50 reacții12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecției VHC - câte 20 reacții13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecției HIV - câte 30 reacții14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV - câte 20 reacții15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacții16. PCR și RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacții17. PCR și RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecția cu VHB, VHC și HIV - câte 20 reacții18. Detecția ampliconilor după electroforeză - 20 de reacții19. Reacția de hibridizare (Southern/Northern) - 20 reacții20. Genotipare HPV - 20 reacțiiI.
3.Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl – Nielsen modif. Hendricson4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați.
II. Examenul parazitologic al sângeluiA. Diagnosticul hematologic al malariei.B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.
Tehnici de diagnostic:
1.Tehnica frotiului.
2.Tehnica picăturii groase.
III. Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo - traheale:A. Diagnosticul pneumocistozei.B. Sindromul Loeffler.
Tehnici de diagnostic:
1.Colorația Giemsa.
2.Colorația cu albastru de toluidină.
3.Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală) :A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale.B. Diagnosticul cisticercozei.C. Diagnosticul hidatidozei.D. Diagnosticul trichinelozei.E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.F. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerală”.G. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanată”.
Tehnici de diagnostic:
1.Colorația Giemsa.
2.Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.
3.Teste serologice imonoenzimatice.
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
Tehnici de diagnostic:
1.Izolarea parazitului din produsele patologice.
2.Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă.
3.Teste de tip PCR.
4.Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.
Tehnici de diagnostic:
1.Examenul secreției vaginale.
2.Examenul secreției uretrale.
3.Examenul secreției prostatice.
4.Examenul sedimentului urinar.
5.Tehnici de cultivare.
VII. Diagnosticul afecțiunilor SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba
Tehnici de diagnostic:
1.Tehnici de izolare a amoebelor.
2.Tennici de cultivare a amoebelor.
3.Examinarea L.C.R. ului.
VIII. Eozinofilia și infecțiile parazitareIX. EctoparazițiA. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul IxodesB. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul SarcoptesC. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și PtiriusI.
1.Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe)a. planificarea activităților;b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c. managementul personalului, evaluarea personalului;d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;
2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință).
3.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință).
4.Sistemul de management al calității:a. Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință)b. Cerințe de management (2 conferințe)c. Cerințe tehnice (1 conferință)d. Auditul intern (1 conferință)e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe)f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință)g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. (1 conferință)h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferință)
5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință)Baremul activităților practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp
I.11. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 orePERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL DIN I.1-I.9 11½ LuniBIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂ
(6). Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs
(7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităților și părților moi: 1 curs
(8). Particularități etiologice și epidemiologice ale infecțiilor nosocomiale: 2 cursuri
(9). Investigația bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs
(10). Investigația bacteriologică a apelor potabile și reziduale: 2 cursuri și 2 demonstrații.
(11). Investigația bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri și demonstrații– Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs– Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs– Controlul bacteriologic al cărnii și produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)– Controlul bacteriologic al laptelui și produselor lactate: 1 curs– Controlul bacteriologic al ouălelor și derivatelor de ou: 1 curs– Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs
(12). Metode convenționale și moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice și parazitare: 2 cursuri
(13). Hepatitele virale – determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri
(14). Infecția cu HIV – cerințe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri
1.Baremul activităților practice1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecții acute și cronice ale tractului respirator.
6.Examenul bacteriologic al exudatelor purulente ( abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)
7.Particularități și cerințe ale investigației microbiologice în infecțiile nosocomiale (1 d.)
8.Investigația bacteriologică a mediului înconjurător ( 1 d.)
9.Investigația bacteriologică a apelor potabile reziduale ( 2 l.p.)
10.Norme și metodologii de control microbiologic al alimentului ( 1d. + 7 l.p.)
11.Metode convenționale și moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecțioase (4 d.)
12.Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologică ( 2 d.)
13.Infecția cu HIV. Cerințe ale diagnosticului etiologic ( 2 d.)
14.Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.MEDICINA DE LABORATOR 5 ANI
–Biochimie I.1 – 8 luni
–Biologie moleculară I.2 – 3 luni
–Genetică I.3 – 3 luni
–Imunologie I.4 – 4 luni
–Hematologie (10 l) și hematologie transfuzională (2 l) I.5 – 12 luni
–Bacteriologie I.6 – 8 luni
–Micologie I.7 – 1lună
–Virusologie I.8 – 4 luni
–Parazitologie I.9 – 3 luni
–Managementul și asigurarea calității I.10– 2 luni
–Bioetică I.11- 2 săptămâni
II. Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional și cu acordul directorului de program – 11 1/2 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1 , I.2, I.3
I.3, I.4,I.5
I.5, I.6
I.6,I.7, I.8, I.9,I.10,I.11
II
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENȚĂ
PERIOADA DE REZIDENȚIAT DE 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anul I
Luna I (Obligatoriu la începutul stagiului, program de 8 ore/zi timp de o săptămână după care în ture de 10-12 ore cu un număr minim de 5 ture/săpt.)– Unitatea de Primire Urgențe– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Acomodare
() Cunoașterea personalului
() Cunoașterea îndrumătorului de rezidențiat
() Cunoașterea modului de funcționare
() Cunoașterea echipamentelor și materialelor utilizate în UPU
() Cunoașterea documentației utilizate și modul corect de completare
3 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Anestezie adulți– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Principiile și materialele de management ai căilor respiratorii
() Ventilația pe balon și mască
() Calea orofaringiană
() Calea nasofaringiană
() Combitubul
() Masca laringiană
() Cricotirotomia
() Tehnica intubației oro și nasotraheale
() Tehnica intubației prin transiluminație
() Intubația pacientului curarizat
() Intubația pacientului necurarizat
() Accesul IV periferic și central.
() Terapia fluidică
() Sânge și derivate de sânge
() Medicația utilizată în ședare și inducție anestetică.
() Medicația utilizată în menținerea anesteziei.
() Puncția lombară
() Evaluarea durerii.
() Managementul durerii
–Agenți farmacologici– Căi de administrare a agenților farmacologici– Doze analgezice, precauții
() Anestezia loco-regională
–Agenți farmacologici specifici
–Administrare
–Toxicitate
–Blocurile nervoase
() Prinicipiile de monitorizare neinvazivă și invazivă a pacientului aflat sub anestezie
() Participarea la cel puțin 40 de anestezii generale
() Efectuarea a cel puțin 20 intubații sub supraveghere.
2 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Terapie Intensivă adulți– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() .Insuficiența multiplă de organe
() Tehnicile de monitorizare hemodinamică neinvazivă
() Tehnicile de monitorizare hemodinamică invazivă.
() Gazele arteriale, recoltare și interpretare.
() Principiile de echilibrare hidroelectrolitică.
() Criterii de internare în terapie intensivă
() Tehnicile de îngrijire de bază a pacientului comatos.
() Ventilația mecanică în terapia intensivă, aparatură și modalități de ventilație
() Principiile de monitorizare și urmărire clinică și paraclinică a pacientului critic ventilat
() Ventilația neinvazivă
() Urmărirea completă a cel puțin 2 pacienti critici traumatizați și a cel puțin 6 pacienți critici cu afecțiuni netraumatice pe durata stagiului
6 săptămâni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Terapie Intensivă Coronariană– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Principiile de monitorizare și urmarire a pacientului cardiac
() Interpretarea electrocardiogramei normale și patologice
() Infarctul miocardic acut și complicațiile acestuia.
() Abordarea pacientului cu IMA.
() Abordarea pacientului cu insuficiența cardiacă stangă.
() Principiile, indicațiile și contraindicațiile trombolizei.
() Principiile, indicațiile și contraindicațiile cateterismului cardiac
() Abordarea pacienților cu afecțiuni cardiace non-ischemice
() Medicația cardiovasculară
() Tehnica cardiostimulării transtoracice
() Tehnica cardiostimulării transvenoase
() Tehnica cardiovesiei electrice
() Urmarirea a cel puțin 2 pacienți cu IMA pe întreaga durată a internării.
() Participarea la cel puțin 2 cazuri cu tromboliza.
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Chirurgie Generală (ambulatoriu)– Obiectivele minime la sfârșitul modulului :
() Abordarea pacientului cu probleme chirurgicale în ambulatoriu, examinarea, investigarea și principiile de tratament.
() Abordarea pacientului politraumatizat
() Abdomenul acut chirurgical.
() Indicațiile și tehnica toracostomiei cu ac și cu tub de dren
() Indicațiile și tehnica lavajului peritoneal diagnostic
() Suturi
() Incizii și drenaje
() Criteriile de internare a pacientului chirurgical văzut în ambulatoriu.
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Medicina Internă (ambulatoriu)– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Abordarea pacientului cu patologie medicală acută în ambulatoriu.
() Examinarea și investigarea pacientului cu afecțiuni medicale în ambulatoriu.
() Indicațiile și tehnica toracocentezei
() Indicațiile și tehnica paracentezei
() Criteriile de internare a pacientului cu afecțiuni medicale văzut în ambulatoriu.
3 luni (program de ture de 10-12 ore zi sau noapte cu un număr minim de 5 ture/săptămână cu o intrerupere de minimum 10-12 ore între două ture consecutive)– Unitate de Primire Urgențe– Obiectivele minime la sfârșitul modulului :
() Abordarea pacientului ne-critic în UPU
() Investigațiile clinice și paraclinice la pacienții ne-critici aflați în UPU
() Diferențierea între pacientul stabil și instabil în UPU și recunoașterea pacientului cu potențial de agravare.
() Urmărirea unui pacient necritic din momentul sosirii în UPU și până la rezolvarea finală a cazului sub suprevegherea șefului gărzii
() Managementul căilor aeriene
() Accesul venos periferic și central
() Toracostomia
() Puncția lombară
() Tratamentul plăgilor
() Otoscopia
() Participarea ca membru în echipa de reanimare la cazurile critice.
MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreAnul II
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore)– Ortopedie (ambulatoriu)– Obiectivele minime la sfârșitul modulului
() Recunoașterea leziunilor traumatice ortopedice
() Principiile conduitei diagnostice și terapeutice în fracturi
() Cunoașterea sechelelor precoce și tardive ale leziunilor ortopedice
() Înțelegerea principiilor leziunilor coloanei vertebrale și măduvei spinării
() Interpretarea radiologică a leziunilor traumatice.
() Conduita față de leziunile minore în ambulatoriu.
() Reducerea luxațiilor și a fracturilor simple în ambulatoriu
() Indicațiile și tehnica artrocentezei
() Imobilizarea în ambulatoriu: indicații, materiale și tehnici.
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU cu rezerva ca rezidentul să urmarească activitatea din secția de obstetrică unde iși efectuează stagiul în vederea participării la numărul minim de nașteri necesar completării stagiului).– Obstetrica ( sala de nașteri)– Obiectivele minime la sfârșitul modulului :
() Participarea la cel puțin 10 nașteri
() Participarea la cel puțin 2 nașteri prin cezariană.
() Principiile de îngrijire a garvidei în timpul nașterii.
() Complicațiile posibile în timpul nașterii.
() Resuscitarea nou-născutului.
() Avortul incomplet
() Nașterea prematură
() Hemoragiile postpartum
() Capacitate de a asista o nastere necomplicată
() Capacitate de a recunoaște o naștere complicată
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Anestezie (Obstetrică/ginecologie)– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Cunoașterea specificului anesteziei la gravide
() Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor categroii de medicamente anestetice, sedative și analgetice în cazul gravidei.
() Cunoașterea specificului asigurării căilor respriatorii și intubației la gravidă.
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Anestezie pediatrică– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Asigurarea căilor aeriene și intubația traheală la copii.
() Accesul intravenos la copii
() Accesul intraosos la copii (cel puțin teoretic iar practica pe simulator)
() Specificul medicației anestezice la copii, indicații, contraindicații, complicații.
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Secție nou născuți– Obiectivele minime la sfârșitul modulului:
() Abordarea nou - născutului
() Cunoașterea parametrilor fiziologici ale nou-născutului
() Examinarea clinică și paraclinică a nou-născutului
() Recunoașterea nou-născutului cu probleme medicale
() Protocoalele de resuscitare cardiopulmonară neonatală
() Managementul căilor aeriene la nou-născut
() Accesul vascular la nou-născut
() Accesul intraosos
() Monitorizarea funcțiilor vitale la nou-născut
2 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Pediatrie (ambulatoriu)– Obiectivele minime la sfârșitul modulului :
() Abordarea pacientului pediatric
() Examinările clinice și paraclinice la pacientul pediatric
() Indicațiile de internare la pacientul pediatric
() Copilul febril
() Sepsisul
() Detresa respiratorie
() Dezechilibrele hidroelectrolitice
() Tulburările de alimentație
() Copilul iritabil
() Convulsiile la copil
() Creșterea și dezvoltarea normală a copilului
() Resuscitarea cardiopulmonară pediatrică
() Manevre și proceduri
() Accesul vascular
() Puncția lombară
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Neurologie/Neurochirurgie– Obiectivele minime la completarea modulului:
() Abordarea pacientului neurologic
() Examenul clinic și paraclinic neurologic
() Indicațiile neurochirurgicale, și cele pentru tromboliza cerebrală a pacientului neurologic
() Efectuarea de puncție lombară: tehnică, indicații și contraindicații.
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână– Obstetrică/Ginecologie (ambulatoriu)– Obiectivele minime la completarea modulului
() Abordarea pacientei cu probleme ginecologice.
() Examinarea ginecologică
() Examinarea gravidei
() Boli cu transmitere sexuală
() Singerarea vaginală anormală
() Sarcina ectopică
() Placenta previa
() Dezlipirea prematură de placentă
() Preeclampsia și eclampsia
() Detresa fetală
() Infecțiile postpartum
() Investigațiile clinice și paraclinice la pacienta cu probleme ginecologice.
() Investigațiile clinice și paraclinice la gravidă
3 luni– Unitatea de Primire Urgențe– Obiectivele minime la completarea modulului :
() Participarea la activitatea curentă din UPU sub supravegherea șefului de gardă.
() Examinarea pacienților, solicitarea de investigații paraclinice și aplicarea tratamentului sub supravegherea medicului șef de gardă.
() Cunoașterea noțiunii și principiilor de triaj în serviciile de urgentă
() Cunoașterea principiilor de coordonare a fluxului pacienților într-un serviciu de urgență supraaglomerat
() Identificarea pacienților care necesită spitalizare
() Identificarea pacienților care necesită consult imediat în serviciul de urgență
() Activitate ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice, inclusiv managementul căilor aeriene sub supraveghere.
() Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare sub supraveghere
() Evaluarea primară și secundară a pacientului traumatizat sub supraveghere
() Efectuarea unor manevre și proceduri sub supraveghere:
() Ventilația pe balon și mască
() Intubația orotraheală și nasotraheală
() Intubația prin transiluminație
() Aplicarea măștii laringiene
() Combitubul
() Minitraheostomia cu ac și chirurgicală
() Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație
() Monitorizarea neinvazivă și invazivă a presiunii arteriale,
() Monitorizarea ECG
() Efectuarea unei electrocardiograme
() Cardiostimulare transtoracică
() Defibrilare
() Cardioversie
() Accesul venos periferic și central
() Recoltarea de sânge venos și arterial
() Drenajul pleural cu ac și tub de dren
() Lavajul peritoneal diagnostic
() Paracenteza
() Puncția lombară
() Artrocenteza
() Reducerea luxațiilor și fracturilor simple
() Tehnici și metode de imobilizarea a fracturilor
() Evaluarea și tratamentul de urgență a plăgilor sub supraveghere
() Tamponament nazal anterior și posterior
() Otoscopia
() Rinoscopia
() Sondaj oro și nazogastric
() Tușeu rectal
() Sondaj vezical
() Puncție suprapubiană
() Tușeu vaginal
Anul III
2 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Toxicologie (clinica și centru de informare/baza de date) Obiectivele minime la completarea modulului :
() Urmărirea/monitorizarea pacientului intoxicat
() Cunoașterea toxidroamelor și a antidoturilor
() Cunoașterea principiilor și metodelor de decontaminare ale pacientului intoxicat
() Indicațiile hemodializei și hemoperfuziei în tratamentul pacientului intoxicat
() Indicațiile administrării oxigenului hiperbar
() Utilizarea corespunzătoare a investigațiilor paraclinice în intoxicații
() Identificarea pacienților care necesită spitalizare
() Utilizarea bazelor de date specifice pentru stabilirea conduitei terapeutice și informarea toxicologică la distanță
2 luni(4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Anestezie Chirurgie Cardio-vasculară Obiectivele minime la completarea modulului :
() Specificile anesteziei la pacientul cu afectiuni cardio-vasculare
() Complicațiile anesteziei la pacienții cardiaci și selecția medicației anestezice.
1 lună(4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Terapie Intensivă Chirurgie Cardio-vasculară. Obiectivele la completarea modulului:
() Urmărirea/monitorizarea pacientului critic cu afecțiuni cardiovasculare.
() Monitorizarea invazivă a pacientului critic
() Indicațiile și tehnica pericardiocentezei
() Administrarea medicației inotrope la pacientul critic cu afecțiuni cardiovasculare.
1 lună(4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Cardiologie (Ambulatoriu)
Obiectivele minime la completarea modulului:
() Abordarea pacientului cardiac
() Investigațiile clinice și paraclinice la pacientul cardiac
() Medicația cardiacă și antihipertensivă prescrisă în ambulatoriu
() Indicațiile de internare a pacienților cardiaci examinați în ambulatoriu.
() Interpretarea EKG
() Indicațiile și tehnica efectuării testului de efort
2 săptămâni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Medicină Generala (Ambulatoriu)
Obiectivele minime la completarea modulului :
() Rolul medicului de familie
() Documentația utilizată în cabinetele medicilor de familie
() Modul de abordare a pacientului de către medicul de familie
1 lună(4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Chirurgie plastică (secție clinică/sala de operații)
() Indicațiile și tehnica fasciotomiei de decompresiune
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Chirurgie toracică (Secție clinică/sala de operații)
Obiectivele minime la completarea modulului:
() Indicațiile și tehnica toracotomiei de urgență
() Toracostomia de urgență, indicații, complicații
() Abordarea și urmărirea pacientului cu traumatism toracic
3 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Unitatea de Primire Urgențe/Unitatea Mobilă de Reanimare
Obiectivele minime la completarea modulului:
() Să fie capabil sa coordoneze activitatea unui segment al unității de primiri urgențe sub supravegherea medicului șef de gardă.
() Să fie capabil să acorde asistența de urgență unui pacient critic în faza prespitalicească sub supravegherea unui medic de urgență.
() Să fie capabil să coordoneze reanimarea a unui pacient în camera de reanimare
() Să fie capabil să interpreteze rezultatele investigațiilor paraclinice, inclusiv imagistice și sa le integreze în planul general de management al pacienților
() Să fie capabil să administreze o anestezie IV de scurtă durată în vederea efectuării unor manevre în cadrul UPU
() Să fie capabil să prezinte un caz aflat sub supraveghere și să negocieze internarea acestuia sub supravegherea medicului șef de gardă
() Să fie capabil să întocmească o documentație medicală completă, clară și organizată sub supravegherea medicului șef de gardă
() Să fie capabil să acorde asistență de urgență corectă și eficientă mai multor pacienți simultan
() Să fie capabil să furnizeze, colegilor mai tineri, explicații corecte cu privire la cazurile pe care le are în responsabilitate sub supravegherea medicului șef de gardă
() Să cunoască specificul activității într-un dispecerat integrat de urgență
Anul IV
6 luni– Unitatea de Primire Urgențe/Unitatea Mobilă de Reanimare
Obiectivele minime la completarea modulului:
() Să fie capabil să coordoneze activitatea integrală a Unității de Primire Urgențe pe durata unei gărzi.
() Să fie capabil să coordoneze reanimarea a doi pacienți simultan în camera de reanimare.
() Să fie capabil să supravegheze activitatea altor medici mai tineri, și să asiste la luarea deciziilor în cadrul UPU privind conduitele terapeutice, cererea de investigații și necesitatea de internare sau oportunitatea de externare din UPU a diferiților pacienți.
() Să fie capabil să administreze o anestezie IV de scurtă durată în vederea efectuării unor manevre în cadrul UPU
() Să fie capabil să acorde asistență de urgență unui pacient critic în faza prespitalicească
() Să fie capabil să coordoneze o intervenție în prespital ce implică activități de descarcerare sub supravegherea medicului șef de gardă
() Să fie capabil să coordoneze din punct de vedere medical activitatea într-un dispecerat integrat de urgență
2 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Anestezie Adulți
Obiectivele minime la completarea modulului
() Inducția anestezică la pacienții cu risc ridicat
() Intubația dificilă și tehnicile alternative de intubație
2 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)
Anestezie Pediatrică
Obiectivele minime la completarea modulului
() Inducția anestezică la copil
() Intubația la copil
() Aspectele specifice anesteziei pediatrice
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Terapie Intensivă Adulți
Obiectivele minime la completarea modulului
() Să fie capabil să elaboreze și să aplice un plan de terapie intensivă în funcție de patologia pacientului
() Să fie capabil să aleaga tipul adecvat de ventilație mecanică la pacienții aflați sub îngrijire
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Terapie Intensivă Pediatrică Obiectivele minime la completarea modulului:
() Să fie capabil să elaboreze și sa aplice un plan de terapie intensivă în funcție de patologia pacientului pediatric
() Să fie capabil să aleagă tipul adecvat de ventilație mecanică la pacienții pediatrici aflați sub îngrijire
Anul V
1 lună(4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Ortopedie (Secție Clinică –Sala Op.)
Obiectivele minime la completarea modulului:
() Să fie capabil să aplice corect și eficient cunoștințele teoretice și abilitățile practice dobândite
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Neurologie
() Să fie capabil să aplice corect și eficient cunoștințele teoretice și abilitățile practice dobândite
2 luni (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Neonatologie
() Să fie capabil să conducă, în calitate de lider de echipă, o resuscitare la nou-născut
() Să fie capabil să elaboreze și să aplice un plan de terapie intensivă neonatologică
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Pediatrie (ambulatoriu)
() Să fie capabil să efectueze examenul clinic, să decidă care sunt examinările paraclinice necesare, să stabilească diagnosticul și să conceapă un plan de tratament
1 lună (4 zile/săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10-12 ore/săptămână)– Medicină Internă (Secție Clinică/Ambulatoriu)
() Să fie capabil să efectueze examenul clinic, să decidă care sunt examinările paraclinice necesare, să stabilească diagnosticul și să conceapă un plan de tratament
3 luni– Unitatea de Primire Urgențe/Unitatea Mobilă de Reanimare
() Să fie capabil să coordoneze activitatea din cadrul unei Unități de Primiri Urgențe pe durata unei gărzi
() Să fie capabil să coordoneze un echipaj de terapie intensivă mobilă
() Să fie capabil să coordoneze activitatea la o intervenție cu multiple victime
() Să fie capabil să coordoneze din punct de vedere medical o intervenție ce implică descarcerare, incident chimic sau incendiu
() Să fie capabil să coordoneze mai multe echipaje în caz de accident în masă în frază prespitalicească și să cunoască principiile de intervenție în caz de calamități precum și principiile de triaj.
() Să fie capabil să desfașoare activitate didactică în domeniul medicinii de urgență
1 lună (4 zile/ săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puțin 2 ture de 10 - 12 ore/săptămână)– Dispecerat de coordonare urgențe
Obiectivele minime la completarea modulului :
() Să fie capabil să coordoneze activitatea prespitalicească ca șef de tură la dispeceratul de urgență
() Să fie capabil să analizeze informațiile primite de la echipajele de prim ajutor și să indice soluțiile pentru diferite cazuri.
2 luni
Opțional (la alegerea rezidentului)
Anexa 3
Programa Analitică a Specialității de Medicină de Urgență (980 ore)
PARTEA I.1. Fiziopatologia morții și a reanimării.
2.Insuficiența respiratorie acută.
3.Insuficiența sistemului cardiovascular și șocul.
4.Resuscitarea cardio-cerebro-pulmonară.a. Suportul vital de bază și avansatb. Suportul vital prelungit și resuscitarea cerebralăc. Insuficiența acută a sistemului nervos central.d. Resuscitarea creierului.
5.Moartea cerebrală și explantarea.
6.Aspecte etice în resuscitare.PARTEA II: Evaluarea și managementul prezentărilor frecvente .
7.Șocul.
8.Durerea precordială.
9.Moartea subită10. Sincopaa. Evaluarea și Considerații generaleb. Prezentări specifice în situațiile de urgență11. Pacientul comatos.
12.Convulsiile13. Dispnea14. Durerea abdominală15. Febra și sepsisula. Febrab. Sepsis16. Cefaleea. Evaluarea generalăb. Prezentările specificec. Migrena17. Amețeala /Vertigo18. Slăbiciunea acută19. Diaree20. Edemul21. Confuzia22. Alterările în comportamenta. Schimbările acute în comportamentb. Sinuciderea23. Obstrucția acută a căilor respiratorii superioare și problemele mediastinale.a. Considerații generaleb. Tumorile gâtului în urgențăc. Urgențele mediastinale24. Disfagia25. Durerea pelviană la femei26. Pruritus27. Durerea acută inferioară a coloanei vertebrale28. Articulația tumefiată.a. Arterita monoarticularăb. Arterita poliarticulară29. Urgențele oncologicePARTEA III: Proceduri, mijloace de diagnostic, tehnici de laborator și de radiologie30. Radiologia în medicina de urgențăa. Considerații generaleb. Tehnici de imagistică pt. Condițiile specifice31. Procedurile la nivelul aparatului respiratora. Managementul căilor respiratorii și ventilațiab. Testele funcționale pulmonare în Unitatea de Primire Urgențe.
32.Procedurile cardiacea. Cardioversia sincronă a aritmiilor.b. Pericardiocenteza.c. Utilizarea și evaluarea în urgență a pacemeker-uluid. Utilizarea cateterelor cu balonas direcționate prin flux.e. Utilizarea ecocardiografiei în urgență.
33.Procedurile vasculare34. Procedurile abdominalea. Considerații generaleb. Lavajul peritoneal și CT în diagnosticul traumatismelor abdominale acute inchise.c. Ecocardiografia abdominală.
35.Procedurile chirurgicale minorea. Considerații generaleb. Managementul plăgilorc. Inlăturarea corpilor străini de la nivelul pielii.d. Evaluarea și procedurile în patologia unghiilor36. Procedurile oculare și evaluarea oftalmologicăa. Considerații generaleb. Corpii străini oculari37. Procedurile fundamentale oto-rino-laringologice .a. Considerații generaleb. Epistaxisc. Corpii străini nazalid. Corpii străini în canalul auditiv externe. Anestezia locală intra-orală.
38.Procedurile neurochirurgicale39. Procedurile ortopedice40. Managementul durerii în urgență.a. Modalitățile de evaluare și tratament clinicb. Considerații specificePARTEA IV : Trauma41. Reacția corporală generală la traumă42. Traumatologia și sistemele de traumăa. Chinematica traumeib. Controlul și prevenirea traumatismelorc. Considerații medicolegale43. Managementul în prespital al traumatismelor44. Managementul de urgență al traumatismelora. Considerații generalei. Evaluarea inițială în traumăii. Aspecte de management în tratamentul inițial al pacienților cu traumatisme severeb. Secțiunea I : Trauma Generalăi. Traumatismele capului1. Considerații generale2. Managementul traumatismelor craniocerebrale3. Leziunile coloanei4. Traumatismele faciale5. Traumatismele oculareii. Traumatismele gâtului1. Considerații generale2. Prezentări specificeiii. Trauma toracică1. Considerații generale2. Prezentări specificeiv. Trauma abdominalăv. Traumatismele căilor uro-genitalevi. Traumatismele vasculare perifericec. Secțiunea II: Leziunile musculoscheleticei. Trauma extremităților și a părților moiii. Traumatismele mâiniiiii. Urgențele în sportd. Secțiunea III: Considerații specialei. Trauma la gravideii. Trauma la bătrâniiii. Trauma pediatrică1. Clasificarea leziunilor cartilajului de creștere dupa Salter.iv. Arsurilev. Sindromul de embolie grăsoasăPARTEA V : Urgențele netraumatice45. Urgențele Cardiovascularea. Secțiunea I :Urgențele Cardiacei. Diagnosticul și tratamentul aritmiilorii. Anomaliile electrolitice ce afectează corduliii. Infarctul miocardic acut1. Terapia trombolitică2. Pregatirea pacientului pt. Angiografia digitală și angioplastia : responsabilitatea medicului de urgență3. Socul cardiogeniv. Insuficiența cardiacă congestivă și edemul pulmonar acutv. Miocardita, cardiomiopatiile și bolile pericardiului.vi. Endocardita infecțioasăvii. Valvulopatiile cardiaceviii. Valvele cardiace artificiale : identificarea, funcționarea, insuficiența.b. Secțiunea II: Urgențele vascularei. Urgențele hipertensive1. Medicația antihipertensivăii. Bolile arterei carotideiii. Anevrismul aortic abdominaliv. Anevrismul toracicv. Bolile aortei și ale arterelor perifericevi. Bolile vasculare periferice și tromboflebita1. Alte boli ale venelor (flebopatiile)c. Secțiunea III: Farmacoterapia cardiovascularăi. Medicația antiaritmicăii. Beta blocanteleiii. Blocanții de calciuiv. Vasodilatatoarele coronare și periferice.
46.Urgențele respiratorii la adulta. ARDSb. Embolia pulmonarăc. Astmul acut la adultd. Pneumoniae. Hemoptiziaf. BPOCg. Pneumotoraceleh. Aspirareai. Abcesul pulmonarj. Atelectaziak. Epansamentul pleurall. Tulburări ale peretelui thoracic și ale diafragmuluim. Farmacoterapia respiratorie47. Urgenețele neurologicea. Evaluarea de urgența a urgențelor neurologiceb. AVC și atacul ischemic tranzitoriuc. Sindroamele acute și subacute netraumatice ale coloanei vertebraled. Insuficiența respiratorie acută neurogenăe. Urgențele neuromuscularef. HICg. Șunturile pt. hidrocefalie în Unitatea de Primiri Urgențeh. Sindromul neuroleptic malign48. Urgenețele renale și uro-genitalea. Insuficiența renală acută și cronicăi. Considerații generaleii. Aspectele specifice ale Insuficienței renale acuteiii. Farmacoterapia în insuficiența renalăb. Infecțiile urinarec. Hematuriad. Problemele genitale masculinee. Retenția urinară și drenajul vezical.f. Vezica neurogenă : Cauze și evaluareg. Calculii renali49. Urgențele gastrointestinalea. Urgențele esofagieneb. Corpii străini înghițițic. Gastroenterita acutăd. Apendicitae. Organele perforatef. Obstrucția căilor alimentareg. Infecțiile intra-abdominaleh. Gastrita și ulcerul peptici. Hemoragia gastro-intestinalăi. HDSii. HDIj. Boala Crohn și colita ulcerativăk. Boala diverticulară a colonuluil. Boala biliară acutăm. Bolile hepaticen. Bolile pancreaticeo. Bolile ano-rectale50. Bolile infecțioase în urgentăa. Socul septicb. SIDAi. Infecția pulmonară la pacientul HIV-pozitivc. Bolile transmise sexual altele decit SIDAi. Prezentare generalăii. Boli specificed. Menigita și meningo-encefalitae. Meningoencefalita cauzată de Herpes Simplexf. Infecțiile virale în Unitatea de Primire Urgențeg. Utilizarea antibioterapiei în Unitatea de Primire Urgenței. Principii generale și luarea decizieiii. Alegerea specifică a antibioticelorh. Abcesele cutanate și gangrena gazoasă51. Imunologia în Unitatea de Primire Urgențea. Insuficiența mecanismelor de apărare a pacientului în urgențele acuteb. Șocul anafilacticc. Vaccinele și imunoprofilaxiai. Imunizarea și controversele în domeniud. Protocolul în cazul ințepăturii accidentale cu aci. Vaccinul hepatita -BReumatologia de urgențăe. Bolile reumatice sistemicef. Medicamentele anti-inflamatorii nesteroidice52. Tulburările hematologice în urgențăa. Anemiab. Bolile hemolitice dobinditec. Hemofilia și tulburările associated. Tulb. Trombocitopenicee. Disfuncțiile leucocitare și leucopeniaf. Policitemiileg. Anemia hemolitică (Sickle Cell Disease)h. Splenomegaliai. Terapia transfuzională în urgență53. Urgențele endocrine și metabolicea. Echilibrul acido-bazicb. Lichidele și electrolițiic. Cetoacidoza diabeticăd. Hipoglicemiae. Coma hiperosmolară non-cetoacidoticăf. Acidoza lacticăg. Insuficiența suprarenală acută.h. Diselectrolitemii severei. Hipoteroidism și coma mixedematoasăj. Hipertiroidismk. Feocromocitomull. Porfiriile54. Urgențele oculare și ORLa. Secțiunea I: Oftalmologia în serviciile de urgențăi. Pierderea acută a vederiiii. Urgențele neuro-oftalmologiceiii. Ochiul acut durerosiv. Infecțiile commune ocularev. Ochiul și bolile sistemicevi. Farmacoterapia oftalmologica în urgențăb. Secțiunea II: Urgențele ORLi. Pierderea acută a auzuluiii. Infecțiile urechiiiii. Infecțiile căilor respiratorii superioare1. Faringita acută2. Abcesele capului și ale gâtuluiiv. Disfoniav. Sinuzitavi. Rinita alergicăvii. Disfuncția mandibularăc. Secțiunea III: Urgențele dentale și periodontalei. Durerea odontogenăii. Abcesele gingivale și periodontaleiii. Hemoragia gingivalăiv. Traumatismele dentare55. Dermatologia în Unitatea de Primiri Urgențea. Examenul dermatologicb. Semnele cutanate ale bolilor sistemicec. Dermatitad. Purpurae. Eruptiile din cauze medicamentoasef. Dermatozele cu pericol vitalg. Urticariah. Infecțiile cutanatei. Erupții veziculobuloasej. Farmacoterapia bolilor dermatologicePARTEA VI: Urgențele obstetricale și ginecologice56. Urgențele obstetricalea. Nașterea în condițiile de urgențăb. Sarcina ectopicăc. Tulb. Hipertensive la gravided. Tulb. Medicale la gravidee. Utlizarea medicamentelor pe perioada sarcinii.f. Medicamentele și alăptareag. Infecțiile postpartum.h. Diagnosticul diferențial a pre-eclampsiei57. Urgențele ginecologicea. Infecțiile vaginaleb. Tulburările menstrualec. Pacienta (ul) agresata sexuald. Violul și incest la copii și adolescențiPARTEA VII : Urgențele pediatrice58. Generalități asupra medicinei de urgență pediatricăa. Ingrijirea pacientului pediatric în Unitatea de Primire Urgențe1. Resuscitarea neonatală și urgențele neonatologice frecvente.
2.Managementul căilor respiratorii la copii.
3.Resuscitarea cardiopulmonară pediatricab. Managementul pacientului pediatric1. Echipamentul specific necesar2. Exemple clinicec. Urgențele cardiace pediatriced. Urgențele respiratorii acute la pacientul pediatric1. Astmul pediatrice. Șocul la pacientul pediatricf. Bolile infecțioase pediatriceg. Infecția și bacteriemia: managementul copilului febril sub 2 ani vârstah. Evaluarea și managementul copilului agresat (Child abuse)i. Alte urgențe pediatrice1. Asfixierea, sindromul morții subite, hiperpirexia2. Deshidratarea3. Urgențele gastrointestinale, genito-urinare, hematologice și neurologice.PARTEA VIII: Urgențele Geriatrice59. Urgentele geriatricea. Considerații generaleb. Durerea toracică generalizată la bătrânic. Sepsisul la bătrânid. Evaluarea căderilor și consecințele lor traumaticee. Sincopa și alterarea stării mentale la bătrânif. Cefalee la pacientul în vârstăg. Dinamica familiei în problemele geriatricePARTEA IX: Urgențele psihiatrice și de comportament60. Urgențele psihiatrice și de comportamenta. Evaluarea urgențelor pshiatrice și de comportamentb. Generalități despre urgențele psihiatrice comunec. Managementul urgențelor psihiatrice61. Evaluarea clinică a urgențelor psihiatrice și de comportamenta. Pacientul psihotic în urgențăb. Pacientul agresivc. Sindroamele și tulburările cerebrale organiced. Pacientul depresive. Atacul de panică / hiperventilațief. Tulburările de anxietate și/sau panicăg. Urgențele psihiatrice la pacientul cu afecțiuni grave medicale, chirurgicale sau obstetrice.h. Tulburările somatoformei. Urgențele psihiatrice la copii și adolescențij. Adultul agresat / maltratat sexualk. Medicația în tulburările psihiatricePARTEA X: Anestezia terapia intensivă la adult și copil62. Anesteziaa. Căile respiratoriib. Intubația dificilăc. Tehnicile de anestezied. Medicația anesteticăe. Tipurile de anestezie generală și locoregionalăf. Inducția anesteticăg. Anestezia / inducția la pacientul critic medicalh. Anestezia / inducția la pacientul critic traumatizati. Anestezia / inducția anestetică la pacientul în șocj. Specificile anesteziei la gravidek. Specificile anesteziei la copil / nounăscutl. Specificile anesteziei la pacientul cardiac63. Terapie Intensivăa. Terapia intensivă la pacientul critic medicalb. Terapia intensivă la pacientul critic traumatizatc. Terapia intensivă pediatricăd. Terapia intensivă a nou-născutuluie. Ventilația mecanicăf. Medicația inotropăPARTEA XI: Urgențele mediului64. Boala (răul) de altitudine65. Trauma din cauza alterării presiunii mediului ambianta. Urgențele de scufundare sau altitudineb. Probleme speciale la scufundările subacvaticec. Medicina hiperbară66. Mușcăturile mamiferelor67. Diagnosticul și tratamentul mușcăturii de șarpe68. Mușcăturile și înțepăturile toxice69. Înecul complet / incomplet70. Hipotermia și degerăturilea. Hipotermiab. Degerăturile și alte leziuni induse de frig.
71.Bolile de stres termic (Heat stress)
72.Leziunile electrice și cauzate de fulger73. Leziunile prin laser și micro-unde.
74.Leziunile cauzate de radiații75. Inhalarea de fum și alte tipuri de leziuni prin inhalare76. Urgențele cauzate de poluarea atmosferică77. Tulburările induse de soare78. Urgențele nutriționalePARTEA XII : Toxicologia79. Centrele de toxicologie80. Îngrijirea în prespital și interspitalicească a pacientului intoxicat sau cu supradoză81. Pacientul intoxicata. Generalitățib. Managementul de bazăc. Utilizarea laboratorului de toxicologie în urgență82. Evaluarea toxicologică și managementul pe baza prezentării clinice83. Evaluarea toxicologică și managementul pe baza toxicului specific84. Alcoolul și substituenții acestuiaa. Urgențele relatate la alcoolb. Toxico-dinamica alcoolului și corelările clinicec. Substituenții de alcool.d. Aspecte de management al sindromului de sevraj : Diagnostic diferențial și tratamentul de urgență.
85.Urgențele de abuz de droguri și substanțea. Abuzul de drogurib. Tulburările psihice induse de substanțe.
86.Toxi-infecția alimentarăPARTEA XIII : Serviciile de urgență prespitalicești87. Serviciile de urgență prespitaliceștia. Secțiunea I: Aspecte operaționalei. Sistemele de urgență prespitaliceascăii. Factorii ce influențează supraviețuirea în stopul cardiorespirator în prespitaliii. Factorii ce influențează supraviețuirea în pacienții traumatizați în prespitaliv. Nivelele de îngrijire în prespital: personalul și pregătireav. Conceperea unui sistem de urgență prespitalicescvi. Controlul medical, coordonarea medicalăvii. Rolul spitalului și clasificarea sistemelorviii. Transportul de urgență pe sol și în aer.ix. Planificarea și aplicarea în caz de catastrofex. Evaluarea și asigurarea calitățiib. Secțiunea II: Modele internaționalei. SUAii. Canadaiii. Franțaiv. Japoniav. Germaniavi. Australiavii. Sistemul Est Europeanc. Secțiunea III: Medicina de catastrofă și terorismuli. Organizarea și planificarea intervențiilor în cazul accidentelor în masă.ii. Postul medical avansatiii. Triajul victimeloriv. Vectorii de transportv. Echipamentul necesarvi. Vectorii de transportd. Secțiunea IV : Descarcerarea și deblocarea accidentatilori. Descarcerarea victimelor și îngrijirea medicală pe parcursul descarcerăriiii. Munca în echipă multidisciplinară / multiprofesionalăiii. Comanda intervențieiPARTEA X IV : Managementul Unității de Primire Urgențe88. Managementul Unității de Primire Urgențea. Utilizarea serviciilor de urgențăb. Mediul de lucruc. Unitatea Mobilă de Reanimared. Rolul directorului Unității de Primiri Urgențee. Personalul Unității de Primiri Urgențef. Îmbunătățirea calității în medicina de urgențăg. Îngrijirea rapidă în unele situații (Fast track)h. Contractele în medicina de urgențăi. Aspectele financiare în medicina de urgențăj. Managementul Unității de Primire Urgențe cu rol academick. Educația și învățământul în Unitățile de Primire Urgențel. Medicina MunciiPARTEA XV: Aspecte medicolegale în medicina de urgență89. Aspectele medicolegale în îngrijirile de urgențăa. Considerații medicolegale în prespitalb. Practica și managementul risculuic. Aspecte medicolegale în Uniatatea de Primire UrgențeCurricula de pregatire în medicina de urgență– Medicina de Urgență în Unitatea de Primire Urgențe / Unitatea Mobilă de Reanimare 20 luni– Anestezie 11 luni– Terapie Intensivă 6 luni– Bioetică 2 săptămâni– Chirurgie Generală / toracică / plastică 3 luni– Cardiologie 2 luni– Toxicologie 2 luni– Medicină Internă 2 luni– Ortopedie 2 luni– Obstetrică Ginecologie 2 luni– Pediatrie 2 luni– Nou-născuți 2 luni– Neurologie 1 lună– Neurochirurgie 1 lună– Dispecerat de coordonare urgențe 1 lună– Medicina de familie (cabinet/dispensar) 2 săptămâni– Modul opțional, la alegerea rezidentului, în acord cu directorul programului de rezidențiat și responsabilul de rezidențiat 2 luni.!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ1. DEFINIȚIE:
Medicina internă este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor care afectează unul sau mai multe organe interne.
Medicul specialist în medicină internă trebuie să aibă competența de a evalua integral un asemenea bolnav și de a indica prioritățile tratamentului acestuia, inclusiv de tratament invaziv sau chirurgical.
Conform cerințelor UEMS European Board of Internal Medicine (octombrie 1995), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor medicale acute și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor în vârstă. În atribuția medicului specialist în medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați initial de specialiștii de organ.
De asemeni, medicul specialist în medicină internă trebuie să diagnosticheze și recomande tratamentul bolnavilor oncologici, să realizeze expertiza capacității de muncă și să indice un plan de recuperare a acestora și să recomande o investigare genetică.
2.DURATA:
5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3.STRUCTURA STAGIILOR:A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni și va fi impărțit în:
–Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidențiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.– A doua parte cu durata de 1½ luni va fi programată în anul IV de rezidențiat– A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidențiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni .
Ele vor permite pregătirea în specialități derivate, pentru a asigura competența în diverse domenii.
3.STRUCTURA STAGIILOR:A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni și va fi impărțit în:
–Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidențiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.– A doua parte cu durata de 1½ luni va fi programată în anul IV de rezidențiat– A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidențiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni .
Ele vor permite pregătirea în specialități derivate, pentru a asigura competența în diverse domenii.
Aceste stagii vor fi repartizate pe ani de studiu astfel:
Anul I: 12 luni
-medicină internă
Anul 2-3: 24 luni
-cardiologie
3 luni
-pneumologie
3 luni
-gastroenterologie
3 luni
-diabet zaharat
3 luni
-reumatologie
2 luni
-hematologie
2 luni
-neurologie
2 luni
-psihiatrie
2 luni
-nefrologie
2 luni
-boli infecțioase
2 luni
Anul 4:
-oncologie medicală
3 luni
-ecografie generală
3 luni
-expertiza capacității de muncă
4 luni
-bioetica
0,5 lună
-medicina internă
1,5 luni
Anul 5:
-medicina internă
12 luni
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință de sinteză va privi următoarele afecțiuni (320 ore):
1.Bronșita cronică.Emfizemul pulmonar.Bronhopneumonia cronică obstructivă2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia3. Astmul bronșic4. Abcesul pulmonar5. Cancerul bronșic6. Pleureziile7. Endocardita infectioasă8. Valvulopatiile mitrale și aortice9. Tulburările de ritm ale inimii 10.Tulburările de conducere ale inimii11. Pericarditele12. Miocarditele și cardiomiopatii13. Cardiopatia ischemică14. Edemul pulmonar cronic15. Cordul pulmonar cronic16. Insuficiența cardiacă congestivă17. Tromboembolismul pulmonar18. Hipertensiunea arterială esențială și secundară19. Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice20. Sindromul nefrotic21. Nefropatii interstițiale acute și cronice22. Insuficiența renală acută23. Insuficiența renală cronică24. Ulcerul gastric și duodenal ; esofagita de reflux25. Cancerul gastric26. Cancerul colonului27. Cancerul rectal28. Hepatita cronică29. Cirozele hepatice30. Icterele31. Pancreatite acute și cronice32. Cancerul de pancreas33. Hemoragiile digestive superioare34. Anemiile feriprive35. Anemiile megaloblastice36. Leucoza limfatică cronică37. Sindromul mieloproliferativ (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esentială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)
42.Vasculite sistemice43. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze44. Insuficiența respiratorie45. Tromboflebitele46. Bolile aortei și arterelor periferice47. Infecțiile urinare48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică49. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice50. Leucozele acute: clasificare, diagnostic, principii terapeutice51. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice52. Spondilartrite seronegative, artrite infecțioase și prin microcristale53. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor54. Accidentele vasculare cerebrale55. Principiile generale de radiodiagnostic56. Tehnica explorării radiologice 57.Explorarea radiologică convențională58. Principiile tomodensiometriei (tomografie computerizată)
59.Principiile RMN60. Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare 61.Diagnosticul radiologic al cancerului gastric 62.Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian63. Diagnosticul radiologic al cancerului de colon și rect64. Diagnosticul radiologic al tumorilor renale 65.Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare66. Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare 67.Tomografia computerizată– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare și secundare cerebrale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare și mediastinale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale68. Principiile ultrasonografiei (echografiei)
69.Diagnosticul ultrasonografic al:
–tumorilor hepatice– tumorilor căilor biliare– tumorilor splenice– tumorilor pancreatice– tumorilor renale– tumorilor prostatei– tumorilor testiculare– tumorilor ovariene70. Indicațiile RMN71. Principiile și aparatura folosită în medicina nucleară72. Radionuclizii folosiți în diagnosticul leziunilor neoplazice73. Antigene tumorale folosite ca markeri în diagnosticul și monitorizarea bolnavilor de cancer74. Principiile și tehnicile ultrasonografiei75. Indicele de captare și importanța sa diagnostică
Baremul activitatilor practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 500 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 100 buletine3. Interpretarea electrocardiogramei: 500 EKG– stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului– hipertrofiile atriale și ventriculare– modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii– diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic– tulburări de ritm cardiac– tulburări de conducere– indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4. Efectuarea ecocardiografiei pentru patologia prevăzută în tematică: 100 ecocardiografii5. Efectuarea ecografiei abdominale: 100 ecografii6. Toracocenteza: 30 toracocenteze7. Paracenteza: 20 paracenteze8. Interpretarea oscilometriei: 30 buletine9. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 25 de manevre pe manechin10. Defibrilare și cardioversia: 20 manevre11. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și maduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 60 buletine din sângele periferic, 30 buletine maduvă osoasă, 60 buletine probe de coagulare12. Efectuarea esogastroscopiei: 50 manevre13. Efectuarea colonoscopiei:20 manevre14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine15. Interpretarea rezultatelor examenului fundului de ochi: 20 buletine16. Radionuclizii folosiți în diagnosticul leziunilor neoplazice:
3017.Scintigrafia hepatică-tehnică, interpretare:
5018.Scintigrafia osoasă-3019. Scintigrafia renală- 5020. Imunoscintigrafia- 2021. Dozarea antigenelor tumorale: CA 15-3, CA 19-9, CA 125, SPA 1022. Efectuarea și interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea ficatului, căilor biliare, a venei porte, venei splenice și pancreasului23. Efectuarea și interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea splinei și spațiului retroperitoneal24. Efectuarea și interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea aparatului urinar25. Efectuarea și interpretarea a 20 ecografii pentru explorarea pelvisului26. Efectuarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea cordului27. Efectuarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor
Baremul de activități practice1. Metode de determinare a glicemiei: 30 determinari2. Metode de determinare a glicozuriei: 30 determinari3. Metode de determinare a corpilor cetonici în urină: 30 determinari4. Interpretarea hiperglicemiei provocate: 10 determinari5. Interpretarea hipoglicemiei provocate: 5 determinari6. Filmul lipidelor: 10 interpretări7. Oscilometria (efectuare și interpretare): 10 determinari8. Alcătuirea regimului alimentar pentru un om bolnav (pe principalele grupe de afecțiuni): minim 50
STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Tuberculoza primară2. Tuberculoza adultului3. Metode moderne în explorarea aparatului respirator4. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)
5.Alveolitele fibrozante6. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică7. Insuficiența respiratorie acută și cronică8. Sarcoidoza 9. Pneumoconiozele10. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare11. Tumori pulmonare (altele decât cancerul bronșic )
504.Puncție-biopsie pleurală: 5-10 efectuat5. Efectuare și interpretare IDR:
256.Efectuare și interpretare, citologie spută și lichid pleural: 50
STAGIUL DE CARDIOLOGIE (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Explorarea ecocardiografică modernă și local sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace2. Testele de efort în evaluarea bolii coronare3. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii4. Sindomul de preexcitatie5. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm și de conducere6. Șocul cardiogen7. Cardiopatii hipertrofice, restrictive.Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice)
8.Aterogeneza9. Sincopa. Moartea subită10. Evaluarea și tratamentul post infarct miocardic11. Problemele actuale în cardiologia interventională12. Cardiopatiile congenitale ale adultului13. Hipertensiunea pulmonară primitivă14. Tumorile cardiace15. Sarcina și bolile cardio-vasculare16. Determinări cardiace în bolile țesutului conjunctiv17. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie18. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare19. Urmărirea bolnavilor protejați valvular.Patologia protezaților20. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice
Baremul de activități practice1. Puncție pericardică: 1-2 cazuri2. Defibrilare și cardioversie: 20 cazuri3. Resuscitare cardiacă: 10 cazuri4. Implantare pacing (asistat):1-2 cazuri5. Cateterism cardiac (asistat)1-2 cazuri6. Efectuare și interpretare test de efort ECG: 25 cazuri
STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Litiaza biliară2. Pancreatita acută și cronică3. Cancerul de pancreas4. Cancerul de rect5. Sindromul de malabsorbție6. Rectocolita hemoragică7. Boala Crohn8. Suferințele stomacului operat9. Noțiuni de endoscopie digestivă
1002.Analiza chimică a sucului gastric (interpretare)
3.Test Adler:
24.Proba de digestie (interpretare):
205.Endoscopie gastrică (asistat):
106.Rectoscopie (asistat):
107.Colonoscopie (asistat):
58.Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare):
109.Ecografie abdominală (interpretare): 200
STAGIUL DE NEFROLOGIE (30 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Insuficiența renală acută și cronică2. Determinări renale în boli sistemice3. Uropatia obstructivă4. Noțiuni de dializă și transplant renal: indicații, metode, patologia bolnavului hemodializat5. Rinichiul în sarcină
Baremul activitatilor practice1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine
STAGIUL DE HEMATOLOGIE (30 ore)
Tematica lecțiilor conferintă1. Probleme generale de imunohematologie2. Anemiile hemolitice3. Sindromul mielodisplazic4. Leucopenii, agranulocitoza, reacții leucemoide5. Leucoze acute6. Clasificare, morfogeneza și stadializarea limfoamelor maligne7. Principii și tactica terapeutică in limfoame maligne8. Explorarea coagulării sanguine în practica clinică9. Sindroame hemoragice prin anomalii de coagulare10. Coagularea diseminată intravasculară și fibrinoliza11. Gamapatii monoclonale12. Transplantul de maduvă13. Noțiuni de transfuziologie
Baremul de activități practice1. Efectuare și interpretare frotiu sânge periferic:
502.Interpretarea puncției medulare:
203.Interpretarea puncției biopsie osoasă:
54.Teste citogenetice (interpretare):
205.Teste enzimologice și biochimice în leucemii (interpretare: 30)6. Teste de transformare blastică (interpretare) 10
STAGIUL DE REUMATOLOGIE (30 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Reumatismul abarticular2. Manifestări reumatice în alte boli3. Explorarea clinică și paraclinică în bolile reumatismale4. Artrozele5. Sciatica6. Artritele seronegative, infecțioase și prin microcristale
Baremul activităților practice1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi și anaerobi: 20 determinări2. Frotiu, produse patologice: 20 determinări3. Recoltare și insamantare urocultură: 20 determinări4. Puncția rahidiană, insămânțări și colorări: 10 determinări5. Interpretarea antibiogramei și concentrație minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecțioase (pentru fiecare boală): 10 determinări
STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
Tematica lecțiilor conferință (140 ore):
1.Oncologie medicală și oncologie generală. Istoric, definiție.Cancerul. Definiție și importanța lui ca problemă de sănătate publică2. Epidemiologia cancerului3. Etiologia cancerului4. Evoluția naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza5. Carcinogeneza6. Nomenclatura și clasificarea tumorilor7. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne8. Markeri tumorali9. Factori de prognostic în cancer10. Principii și metode de diagnostic în cancer11. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic și tratament12. Rolul chirurgiei în oncologie13. Principiile radioterapiei în oncologie14. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului15. Principiile tratamentului hormonal în oncologie 16.Imunologia cancerului și principii de imunoterapie17. Aspecte particulare ale tratamentului cancerului18. Transplantul medular19. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului20. Principii generale de oncologie pediatrică21. Infecțiile în cancer22. Complicațiile cancerului23. Urgențele în oncologie24. Durerea în cancer25. Tratamentele paleative în cancer26. Calitatea vieții în oncologie27. Aspecte de psiho-oncologie28. Alimentația în oncologie29. Principiile și metodologia trialurilor clinice. Etica cercetării clinice30. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populație31. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție,clasificare, diagnostic, tratament32. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)
33.Determinări oncologice ORL
Baremul activităților practice1. vezi baremul de activități practice de la stagiul de medicină internă
STAGIUL DE EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Expertiza medicală a capacității de muncă, parte integrantă a medicinei sociale2. Legislația de asigurări sociale și pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind handicapații3. Organizarea,funcționarea și competența unităților de expertiză medicală a capacității de muncă4. Boală,accident,infirmitate,deficiență, handicap, invaliditate5. Înregistrarea și raportarea cazurilor - statistica invalidității6. Munca profesională și componentele ei7. Clasificarea profesiunilor8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament9. Profesiologie medicală10. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă11. Psihologia muncii12. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității13. Particularitățile muncii în funcție de sex și vîrstă14. Biotipologia profesională15. Factorii de adaptare în munca profesională16. Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante17. Oboseala în munca profesională. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe18. Complexul de dezadaptare în munca profesională. Factorii limitativi și extensivi ai capacității de muncă19. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului respirator20. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile cardio – vasculare21. Expertiza medicală a capacității de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție22. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile renale23. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor24. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici25. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile endocrine26. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali27. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL28. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiuni neoplazice29. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile dermatologice30. Recuperarea capacității de muncă31. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare32. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacității de muncă33. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora.Crierii de urmărire a adaptării la muncă34. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie –ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)
35.Îndrumarea,orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe invalidante sau handicapante36. Inserția și reinserția socio – profesională
Baremul activităților practice1. Interpretare rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific în stagiile de specialitate2. Participarea la comisiile consultative de expertiză, finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea sintezelor3. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei
STAGIUL DE NEUROLOGIE (35 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Traumatisme cranio-cerebrale2. Boli vasculare cerebrale3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică4. Discopatii5. Leziuni ale nervilor periferici6. Polineuropatii7. Boli extrapiramidale și cerebeloase8. Miopatii9. Epilepsia10. Tumori cerebrale și cu alte localizări
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic: 30 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri3. Formularea planului terapeutic și de recuperare (după caz) la bolnavii încredințați: 30 cazuri4. Interpretarea rezultatelor unor explorări (eventual sub formă de demonstrații):
–examen FO: 20– examen LCR: 10– radiografie simplă de craniu și coloană vertebrală: 20– examen radiologic cerebral și medular cu substanță de contrast: 10– tomografie computerizată cerebrală: 5– EMG și elemente de interpretare: 10– RMN a structurilor nevraxiale centrale și periferice: 5– EEG: 5
STAGIUL DE PSIHIATRIE
Tematica lecțiilor conferință (35 ore)
1.Tulburări de personalitate (psihopatiile și stările psihopatoide)
2.Tulburări nevrotice legate de stres și somatoforme3. Psihoze (endogenii)– Schizofrenia– Psihoza afectivă– Tulburări delirante persistente4. Tulburări psihice de presenium de intensitate nevrotică, psihotică și dementiere5. Tulburări psihice în cadrul afecțiunilor organice cerebrale
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic: 30 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri3. Formularea planului terapeutic și de recuperare (după caz) la bolnavii încredințați: 30 cazuri4. Interpretarea investigațiilor psihologice: 50 cazuri– de performanță (QI și indice de deteriorare)– aptitudinale– de personalitate5. Formularea obiectivelor și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului: 30 cazuri
STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI ( 50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască urmatoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
–indicații și limite ale explorării ecografice– pregatirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de “gain “, compensarea în timp a ecourilor– TGC, plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume– obținerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare ;
–recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenți
(invățamânt teoretic)
TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica cursului teoretic
Numarul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2
Artefacte întalnite în ultrasonografie
1
3
Echipamente, imaginea ultrasonografică
2
4
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5
Secțiuni elementare
1
6
Ficatul
4
7
Arborele biliar
4
8
Pancreasul
2
9
Splina
1
10
Spațiul retroperitoneal
2
11
Tubul digestiv
2
12
Aparatul urinar
2
13
Peritoneu și anexe
1
14
Urgențe abdominale
2
Total
28
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ (completarea trunchiului comun)
Tema cursului/Ore de curs
Medicină Internă
Algoritmuri de diagnostic
2
Vase periferice
3
Cord și pericard
3
Aplicații în patologia pediatrică
2
Structuri moi superficiale
3
Pelvis feminin
3
Ecografie interventională
1
Progrese în ultrasonografie
1
Total
18
Total general = 46 ore curs
Observații:
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnică de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal si patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei3. tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectului normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)
5.tematica prelegerilor de ecografie interventională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE –
NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)
Premise Explorarea ecografică, fiind o investigație “ în timp real” și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanța, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de “manualități”, aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existența unui “barem manualități” – număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;
b)exisența unui personal specializat pentru instruirea medicior incepători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar
personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c)echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d)existența unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Aceasta “ biblioteca”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noțiuni de bază privind utilizarea apartelor de ultrasonodiagnostic :
–pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2. Abdomenul
Ficatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii și segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)
Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice
Pancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante )– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spațiul retroperitoneal– aorta
–identificare în secțiuni longitudinale și transversale
–identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
–precizarea raporturilor aortei abdominale
–vena cavă inferioară
–identificarea vasului în secîiuni longitudinale și transversale
–identificarea vaselor emergente
–precizarea raporturilor anatomice
–țesutul grăsos retroperitoneal
–identificare și caracterizare
Splina
–identificarea și măsurarea splinei
–vizualizarea hilului
–precizarea elementelor vasculare componente
–identificarea organelor cu care splina intră în raport
Rinichii
–evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
–identificarea elementelor componente
* parenchim- evaluare , măsurare
*sinus
*aparat pielo –calicial-evaluare
–identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
–identificarea lojelor suprarenaliene
–evaluarea stucturii glandelor suprarenale
–masurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
–identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subțire și gros)
–măsurarea pereților ,evaluarea conținutului
Structurile mezentero-epiploice
–identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
–identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
–identificarea peritoneului parietal
3.Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară
–identificarea în condiții de depletie și de vacuitate
–evacuarea și măsurarea pereților
–identificarea organelor învecinate
b)prostata (explorare suprapubiană )
–identificare, măsurare
–precizarea lobilor
–identificarea organelor cu care prostata intră în raport
c)uterul (explorare suprapubiană )
–identificare
–măsurare
–recunoașterea elementelor componente
–evaluarea ecostructurii
d)ovare
–identificarea și măsurarea ovarelor
–evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE MEDICINEI INTERNE1. CORDUL , PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)
. identificarea și evaluarea structurilor cardiace-cavități,aparate valvulare,miocard și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;
2.VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
–identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
–diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
–identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color
–identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului , aprecierea structurii pereților– fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomice4. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)– explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetale
STAGIUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniA. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăB. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreMEDICINA INTERNĂ 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–MEDICINA INTERNĂ (I.1) 25,5 luni
–CARDIOLOGIE (I.2) 3 luni
–PNEUMOLOGIE (I.3) 3 luni
–GASTROENTEROLOGIE (I.4) 3 luni
–REUMATOLOGIE (I.5) 2 luni
–HEMATOLOGIE (I.6) 2 luni
–NEUROLOGIE (I.7) 2 luni
–PSIHIATRIE (I.8) 2 luni
–NEFROLOGIE (I.9) 2 luni
–BOLI INFECȚIOASE (I.10) 2 luni
–ONCOLOGIE MEDICALĂ (I.11) 3 luni
–EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.12) 4 luni
Medicina legală este disciplina medicală care urmărește să obiectiveze și să evalueze în orice speță juridică aspectele medicale ce privesc omul în viață sau decedat și să le prezinte pintr-un suport probatoriu știintific expertal.
Medicina legală este procedural necesară în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1. DURATA: 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.2.PERIOADA DE DESFĂȘURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de Medicină Legală.
1.3.LOCUL DE DESFĂȘURARE: Institutul Național de Medicină Legală “Mina Minovici” și Institutele de Medicină Legală din centrele universitare: Iași, Timișoara, Craiova, Cluj,Tg. Mureș1.4. RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., șefii catedrelor de Medicină Legală din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).
1.5.STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.5.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumatorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.5.2.Desfășurarea stagiilor și durata lor este urmatoarea:
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
Stagiul Medicină Legală-modul I 12 luni
Stagiul Anatomie patologică 12 luni
Stagiul Medicină Legală-modul II 12 luni
Stagiul Medicină Legală-modul III 12 luni Medicină Legală clinică
Stagii pe Specialități chirurgicale, raumatologice, paraclinice, 3 luni
Stagiul Medicină Legală-modul IV 8 luni
Stagiu Sanantate Publică și Management 1 lună
Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului 6 luni
Patologie medico-legală traumatică 6 luni
Patologie medico-legală netraumatică 6 luni
Laborator medico-legal 6 luni
Nch 1 lună
Ortopedie 1 lună
Rad. Și imagisitică Med.icală 1 lună
Psihiatrie, psihopatologie medico-legală 6 luni
Drept Medical 6 sapt.
Bioetică 2 săptămâni
1.5.3.CURRICULA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este urmatoarea:
Stagiul principal/durată
Stagiul secundar/durată
Anul 1
Medicina legală modul I: Tanatologie și patologie medico– legală traumatică
1 an
Tanatologie medico-legală
3 luni
Patologia medico–legală traumatică
6 luni
Anul 2
Anatomie patologică
1 an
Anul 3
Medicină legală modul II: Patologie medico-legală netraumatică și laborator medico-legal
Medicină legală modul III: Medicină legală clinică
1 an
Propedeutică și semiologia medico- legală a examinării pe persoană
6 luni
Evaluarea gravității leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale
6 luni
Anul 5
Stagii pe Specialităti chirurgicale, traumatologice, paraclinice
3 luni
Neurochirurgie
1 lună
Ortopedie-traumatologie
1 lună
Rad. și Imagistică Medicală
1 lună
Medicină legală modul IV: Psihiatrie și psihopatologie medico- legală, Elemente juridice și drept medical și Bioetică
8 luni
Psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie
6 luni
Elemente juridice: drept medical,răspundere profesională
6 săpt.
Bioetică
2 săpt.
Sănătate publică și management
1 lună
Sănătate publică și management
1 lună
1.6.Metodologia desfășurării stagiilor
Programul de învățământ se va desfășura conform :
–Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (ANEXA I)– Liste de baremuri privind necesarul minim de execuții tehnice stabilit pe întreaga perioada a pregătirii de specialitate (ANEXA II)– Norme de formare a specialiștilor de medicină legală precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de medicină legală (ANEXA III)
1.7.Evaluarea cunoștințelor teoretice și practice se va face:
1.7.1.La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Neurologie/neurochirugie, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-ginecologie, Ortopedie, tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare și serologie medico-legală, genetică medico- legală, etc.). Examen scris și oral, nota minimă:
71.7.2.La sfârșitul fiecărui an de pregătire. Examen scris și oral, nota minimă:7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire.
1.7.3.Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziție prin care candidatul va înfățișa cunoștiințele sale teoretice despre o tema anume cât și aptitudinile sale de cercetare cât și practice.
2.ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar
3.ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST:Ministerul Sănătății PubliceANEXA I. Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea medicină legală și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni
Cursuri predare conform programei analitice (100 ore).
1.1.DEFINIȚIE
Definiție: știința care se ocupă cu studiul asupra morții și semnelor morții precum și a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieții.
1.2.DURATA: 6 luni1.3. STRUCTURA STAGIULUI1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate1.3.2. Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).
1.3.3.Stagiul de Diagnostic Tanatologic medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem1.4. CONȚINUTUL STAGIULUI1.4.1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ.
Declararea și înregistrarea decesului
Tematica lecțiilor conferință1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico- legale.
2.Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală.
3.Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene.
4.Moartea : definiție, clasificare.
5.Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morții reale6. Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare, tehnici de tanatopraxie .
7.Manifestări postvitale.
8.Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale)
9.Descrierea normală și patologică morfopatologică a țesuturilor și organelor10. Exhumarea, autopsierea și reautopsierea cadavrelor.
11.Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe12. Aspecte etice, legale si sociale legate de moarte si autopsie13. Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale1.4.2. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEMTematica lecțiilor conferință1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.
2.Tanatocronologia3. Transplantul de țesuturi și organe4. Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.Baremul lucrărilor practice1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului ,semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.
Manopere: 100 execuțtii2. Tehnica îmbălsămării și conservării cadavrului precum și alte îngrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparținatorilor: atitudine de urmat. Manopere: 10 execuții3. Redactarea raportului de autopsie Manopere: 50 execuții4. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor Manopere: 5 examinări5. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia
Manopere: 1 participare6. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului Manopere: 100 execuții7. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică.
Manopere: 10 examinări8. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe Manopere: 5 execuții9. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri
2.ANATOMIE PATOLOGICĂ 1 an
Cursuri predare conform programei analitice (200 ore)
1.1.DEFINIȚIE
Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro și microscopic) al bolilor, utilizând atât tehnicile clasice (necropsie și histopatologie), cât și tehnicile moderne (microscopie electronică, histochimie și enzimologie, etc.)
1.2.DURATA: 1 an1.3. CONȚINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.3.1. Tematica lecțiilor conferință1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge.Ischemia. Infarctul. Hemoragia2. Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale-diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii protelce –distrofie hialină, amiloidoză.
3.Distrofii lipidice–steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice–glicogenoze, mucoviscidoza4. Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.
5.Morfopatologia inflamației tuberculoase6. Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală7. Morfopatologia tumorilor benigne8. Morfopatologia tumorilor maligne9. Morfopatologia reumatismului10. Endocarditele11. Cardiopatia ischemică12. Boala aterosclerotică13. Arterite și flebite14. Pneumopatii acute15. Diagnosticul diferențial al plamanului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic. Pneumopatii16. Tuberculoza pulmonară17. Tumori bronhopulmonare18. Gastritele19. Ulcerul gastric20. Cancerul gastric21. Enterocolitele acute și cronice22. Tumori intestinale23. Hepatitele acute și cronice24. Cirozele hepatice25. Colecistitele26. Tumorile ficatului și ale căilor biliare27. Leucemii28. Limfoame maligne nonhodgkiniene și boala Hodgkin29. Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale30. Tumorile prostatei și testiculului31. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului32. Tiroidite33. Meningite34. Leziuni vasculare ale S.N.C1.3.2. Baremul activităților practice1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)
2.Orientarea materialului biopsic: 50 (cazuri)
3.Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)
7.Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 50(cazuri)
8.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 50(cazuri)
9.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 50(cazuri)
10.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20(cazuri)
11.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20(cazuri)
12.Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20(cazuri)
13.Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 20(cazuri)
14.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20(cazuri)
15.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20(cazuri)
16.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 20(cazuri)
17.Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 20(cazuri)
18.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 20(cazuri)
19.Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 20(cazuri)
20.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50(cazuri)
3.PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 1 AN (200 ORE)
Cursuri predare conform programei analitice
1.1.DEFINIȚIE
Patologia medico-legală este știința medico-legală care se ocupă cu studiul și diagnosticul morfologic și fiziopatologic al bolilor traumatice și netraumatice și care facând uz de tehnicile clasice (necropsie și histopatologie) evidențiază mecanismele morții (tanatogeneză), cauzele morții și felul morții (violența/neviolența).
1.2.DURATA: 1 an1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de Medicină legală modul I Patologie medico-legală traumatică (6 luni)
1.3.2.Stagiul de Medicină legală modul II Patologie medico-legală netraumatică (6 luni)
1.Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare(semiologia medico-legală), mecanismul lor de producere și anatomia patologică, caracterul vital al leziunilor.
4.Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.
5.Agenți traumatici fizici : leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, razeX, ultrasunete.
6.Agenți traumatici biologici.
7.Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.
8.Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.
9.Violul .Expertiza aberațiilor sexuale, capacitatea sexuală la procreere.
10.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.
11.Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.
12.Cauzalitatea medico-legală în traumatisme letale. Tanatogeneza.
13.Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.
Metodologia cercetării la fața locului
Proceduri legale
Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator
Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate
Prezentarea truselor de cercetare la fața locului
Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă
Mijloace de investigație criminalistică
Metode de documentare
Documentarea la fața locului
Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruri
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor.
Manopere: 50 execuții
2.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuții3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou- născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicație , etc.)
Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz
4.Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai îimpușcării, etc.
Manopere: 50 execuții
5.Tehnica examenului la fața locului și cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor. Documentarea.
Manopere: 5 examinări
6.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase , organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia
Manopere: 1 participare
7.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ștrangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldura, curent electric, radiații, variații de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)
1.Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme.– sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin și metabolic– alte cauze3. Moartea subită versus moarte suspectă4. Embolia între moarte neviolentă și moarte violentă5. Investigații tanatochimice, bacteriologice6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.
8.Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.Baremul lucrarilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor orgnice cronice și a leziunilor nespecifice.
Manopere: 50 execuții
2.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuții3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.
Manopere: 50 execuții
4.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia
Manopere: 1 participare
5.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)
Manopere: 50 examinări
6.Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale
Manopere: 2 cazuri
4.LABORATOR MEDICO-LEGAL
Cursuri predare conform programei analitice
4.1.DEFINIȚIE
Loboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării și determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic și în contextul unei investigații moderne.
4.2.DURATA: 6 luni4.3. STRUCTURA STAGIILOR4.3.1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 3 luni4.3.2. Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună4.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic si medico-legal: 1 lună4.3.4. Stagiul de Filiație și hemogenetică medico-legală: 1 lună4.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)Programa analitică1. Noțiuni de toxicitate; toxic2. Investigația la fața locului în intoxicații3. Clasificarea toxicelor4. Toxice la poarta de intrare5. Toxice la poarta de ieșire6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară7. Toxice care se depozitează în organism8. Farmacodinamia principalelor toxice9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante10. Clasificarea drogurilor stupefiante11. Morfopatologia drogurilor stupefiante12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico- legale în raport cu toxicologia clinică.
16.Intoxicația cu alcool17. Interferențe medicamentoase, reactii adverse la medicamente, agenți terapeutici18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice îintâlnite în practica curentă medico-legală și de laborator medico-legal19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice.
4.4.2.Baremul lucrărilor practice1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere:
201.Tehnici și metode de înregistrare a probelor Manopere:
202.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente
Manopere: 10
3.Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice Manopere:
54.Analiza spectre GC și cromatograme Manopere:
55.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space Manopere:
54.5.CONȚINUTUL STAGIULUI DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO- STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)Programa analitică1. Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare2. Odontostomatologie medico-legalăa. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe, pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data inhumării, etc.b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.
3.Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.
4.Entomologie medico-legală
Metode de conservare și de distrugere a cadavrului
Studiul general al insectelor necrofage.
Ciclu de viață al insectelor
Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legală
Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor
Metode și tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologică
Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morți, locului inhumării, identificării, diagnosticului toxicologic
4.5.2.Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare
Manopere: 20
2.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere:
203.Identificarea odontostomatologică
Manopere: 20
4.Expertiza corpurilor delicte Manopere:
55.Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem
Manopere: 5
4.6.CONȚINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
Programa analitică
Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului
Constituirea echipei de cercetare
Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice Efectuarea cercetării la fața locului– cercetarea la fața locului în faza statică– cercetarea la fața locului în faza dinamică
Principalele acțiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracțiuni
dispunerea expertizelor medico-legale
dispunerea expertizelor criminalistice– expertiza dactiloscopică– expertiza urmelor obiectelor vulnerante– expertiza urmelor de picioare– expertiza urmelor de dinți și buze– expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc.– expertiza balistică
Expertiza criminalistică a urmelor biologice– expertiza urmelor de sânge– expertiza criminalistică a urmelor de saliva și sperma– expertiza criminalistică a firului de păr
2.Utilizarea truselor și echipamentelor de bază Manopere:
204.7.CONȚINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ
Cursuri predare conform programei analitice
4.7.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)Programa analitică1. Bazele genetice2. Sisteme serologice folosite în filiație
Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme genetice
Examinarea antrolopologică în filiație
3.Sistemul HLA în filiație4. Profilul ADN în filiație
Istoricul investigației ADN
Identificarea medico-legală
Noțiuni generale de genetică
Tehnica și metodologia invesitigației ADN
Interpretarea rezultatelor
Markeri
Cazuri de studiu
Documentarea rezultatului
Formularea concluziilor
4.7.2.Baremul lucrărilor practice1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri2. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri4. Tehnica și metodologie în recoltarea și conservarea probelor în vederea stabilirii filiației (sange, saliva, etc.)
Manopere: 20 cazuri
5.Documentarea cazurilor și formularea concluziilor Manopere: 20 cazuri5. MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ 12 LUNI
Cursuri predare conform programei analitice
5.1.DEFINIȚIE
Medicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează și obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expertal științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă.
Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice.
5.2.DURATA:12 luni5.3. STRUCTURA STAGIILOR5.3.2. Stagiul de Medicină legală clinică Propedeutică și semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 6 luni5.3.3. Stagiul de Medicină legală clinică cu evaluarea gravității leziunilor traumatice, psihiatrie judiciară și elemente de drept medical, răspundere profesională: 6 luni5.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ5.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.NOȚIUNI GENERALE
Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare
Organizarea rețelei de medicină legală. Medicina legală și medicul de familie
2.ACTELE MEDICO-LEGALE
–Examinările medico-legale la solicitarea parții interesate (certificatul medico-legal, CML)
–Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatare/expertiză).
–Alte examinari
3.EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ
5.4.2.Baremul lucrărilor practice1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:
Manopere: 50 cazuri
3.Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
4.Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viață Manopere: 50 cazuri5.5. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂȚII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL5.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
–Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 180, 181, 182,184
–Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico- legale
–Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.
–Instituția expertului medico-legal (oficial și parte)
–Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.
–Prevederile art. 182 CP.
5.5.2.Baremul lucrărilor practice1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:
Manopere: 50 cazuri
3.Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață Manopere: 50 cazuri5. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale)
Manopere: 50 cazuri
6.SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE ȘI TRAUMATOLOGICE, PARACLINICE 3 LUNI
Cursuri predare conform programei analitice
6.1.DEFINIȚIE
Specialitățile chirurgicale și traumatologice constituie adesea prin cazuistica lor solicitări frecvente în practica medico-legală. Pregătirea în rezidențiatul de medicină legală include minime cunoștiințe postuniversitare din specialitățile de neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, radiologie și imagistică medicală pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.
7.Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann.
8.Fracturile de la nivelul cotului9. Luxațiile cotului10. Fracturile extremitatilor distale ale oaselor antebratului11. Entorsa articulației pumnului12. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale carpului13. Fracturi oase metacarpiene14. Luxații carpiene și metacarpiene15. Fractura bazinului16. Entorsa și luxația coxo-femurală17. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian)
18.Fractura diafizei femurale19. Fracturile extremității distale ale femurului20. Entorsa genunchiului, fără/cu rupturi de ligamente, cu rupturi de menisc21. Fracturi ale extremității proximale ale tibiei22. Fractura de pilon tibial23. Fractura de peroneu24. Fracturi maleolare25. Fractura oaselor piciorului (calcaneu, astragal, alte oase tarsiene, oase metatarsiene, fracturi ale falangelor)
2.Examinarea urgențelor din ortopedie-traumatologie și evaluarea risc și prognostic Manopere: 20 cazuri3. Explorări paraclinice ortopedie – interpretare date Manopere: 20 cazuri4. Criteriile opțiunilor terapeutice: imobilizare gipsată /osteosinteza Manopere: 20 cazuri5. Recuperarea
Manopere: 20 cazuri
6.Prezentare de caz Manopere: 3 cazuri7. Participare în operație Manopere: 1 caz6.6. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ: 1 LUNĂ
Specialitatea care utilizează radiațiile Röentgen în scopul investigației morfofuncționale a diferitelor organe și sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obținerea imaginii diagnostice se realizeaza și cu ajutorul altor agenți fizici implicând existența unui lanț informatic de prelucrare a imaginii primare.
1.Aparatul Röentgen– părți componente– principii de funcționare– tipuri particulare, dedicate2. Razele X– modul de producere al razelor X– proprietăți fizice, chimice și biologice– formarea imaginii radiologice– particularitățile și legile formării imaginii3. Protecția în radiologie– dozarea razelor X– principii, modalitate, legislație4. Prelucrarea materialului fotografic în radiologie– camera obscură– filmul radiologic - particularități de fabricatie, tipuri– casete, folii întăritoare.– aprecierea calității filmelor și a imaginii obținute– developare automată– filmul termic.
5.Alte modalități de obiectivare a imaginii radiologice. Imaginea digitală6. Metode de examinare în radiologie – tehnici de bază și variante, (fără și cu substanțe de contrast) la nivelul:
7.Substanțe de contrast utilizate în radiologie.– tipuri de substanțe, sfera de utilizare– incidente, accidente– reacții adverse și tratamentul lor8. Bazele fizice și tehnice ale ultrasonografiei9. Bazele fizice și tehnice ale computertomografiei.
12.Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular13. Diagnosticul radiologic al malformațiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar și vasculare pulmonare.
14.Diagnosticul radiologic în afecțiunile căilor respiratorii (trahee și bronșii)
15.Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute si cronice – alveolare și interstițiale16. Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare inclusiv vertebroligamentare și craniocerebrale17. Diagnosticul radiologic al inflamațiilor osteoarticulare18. Diagnosticul radiologic al afecțiunilor articulare și periarticulare .
19.Examinarea radiologică în ORL și OMF20. Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie21. Politraumatisme22. Tehnici și metode de imagistică modernă în radiologie (mielografie, CT, RMN, etc.)
6.6.4.Baremul activităților practice1. Participarea la un număr de explorări radiologice simple sau complexe și interpretarea lor:
–radiografii craniu (neuro și viscerocraniu) și coloana vertebrala-10– radiografii torace – 10– radiografii bazin-10– radiografii de schelet (oase lungi, etc.)– 202. Asistarea în radiologia imagistică modernă și interpretarea rezultatelor– CT - 10– ecografii -10– mielografie - 57. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 6 LUNI
Cursuri predare conform programei analitice
7.1.DEFINIȚIE
Psihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevarată supraspecialitate medico- legală. De multe ori particularitatea cazurilor și implicațiile juridice implică individualizări ce necesită cunoștiințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.
7.2.DURATA: 6 luni7.3. STRUCTURA STAGIILOR7.3. Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie: 6 luni7.4. CONȚINUTUL STAGIULUI7.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicațiii medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea.
4.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică5. Personalitatea – funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale7. Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea – iresponsabilitatea7. Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv – educativ și medico-pedagogice.
8.Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției.
9.Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția.
10.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.
11.Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.
12.Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică.
13.Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.
14.Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune)
15.Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.
16.Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.
17.Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.
18.Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice.
19.Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.
20.Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.
21.Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice .
22.Semiologia psihiatrică7.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) și de anchetă.
10.Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale Manopere: 10 cazuri8. ELEMENTE JURIDICE: DREPT MEDICAL, RĂSPUNDERE PROFESIONALĂ 6 săpt.
Cursuri predare conform programei analitice
8.1.DEFINIȚIE
Elementele juridice împletesc practica medico-legală. Nu este posibilă practica medico- legală fără minime cunoștiințe juridice și judiciare. Răspunderea profesională medicală și malpraxis-ul susțin de asemenea aprofundarea cunoștiințelor juridice cât și logice, deontologice, etc.
8.2.DURATA: 6 săpt.
8.3.STRUCTURA STAGIILOR
Stagiul constând în elemente juridice de drept medical, raspundere profesională: 6 săpt.
–Metodologie și organizare a sistemului juridic actual. Implicații medico-legale. Noțiuni de Jurisprudență.
–Legislație privind activitatea medico-legală
–Elemente teoretice de drept penal
–Elemente teoretice de drept civil
–Aspecte de drept în infracțiunile din domeniul vieții sexuale, Vătămarea corporală, Omorul, Leziuni cauzatoare de moarte
–Noțiuni de drept medical
–Noțiuni de răspundere profesională. Malpraxis.
–Aspecte etice ale practcii medico-legale
–Expertul parte medic legist
8.4.2.Baremul lucrărilor practice1. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri2. Studiu pe dosar în cazul de omor: Manopere: 2 cazuri3. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri4. Studiu pe dosar în cazul infrațiunilor din domeniul vieții sexuale Manopere: 2 cazuri5. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri5. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri6. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri9. BIOETICĂ 2 săpt.
9.1.DEFINIȚIE
Studiul implicațiilor morale și etice ale progreselor medicale și biologice. Aplicarea eticii la știința și practica medicinii. O ramură a eticii care se ocupă de ingrijirile de sănătate și științele biologice și biomedicale. Se adresează problematicilor morale și etice ce derivă din practica medicnii cercetare științifică, alocarea resurselor, accesul la tehnologia biomedicală (avortul, eutanasia, fertilizarea în vitro, clonarea, celulele embrionice, etc.). Este o disciplină medicală de sine stătătoare începând cu anul 1970.
9.2.DURATA: 2 săpt.
9.3.STRUCTURA STAGIILOR9.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate9.3.2. Stagiul de bioetică: 2 săpt.
Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioetică
I. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)II. Relația medic-pacient I1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIII. Relația medic-pacient II1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientIV. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăV. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVI. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantVIII. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeIX. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică9.4.2. Tematica seminariilorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete-1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concreteVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concreteIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concreteBaremul lucrărilor practice1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri2. Studii de caz cu implicații bioetice Manopera: 10 cazuri3. Aspecte de deontologie profesională și implicații juridice Manopera: 10 cazuri10. SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT 1 LUNĂ
Cursuri predare conform programei analitice
10.1.DEFINIȚIE
Sănătatea publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea și de evaluarea serviciilor de sănătate.
10.2.DURATA: 1 lună10.3. STRUCTURA STAGIULUI10.4. Stagiul de Sănătate publică și management: 2 luni10.4.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
–Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei
–Management sanitar
–Sănătate publică și management
–Organizarea instituțiilor sanitare
–Legislație medicală
–Informatică sanitară
–Măsurare și evaluare a stării de sănătate și a determinanților ei:
–Noțiuni de epidemiologie aplicată în sănătatea publică
–Promovarea sănătății și strategii preventive
–Cercetarea serviciilor de sănătate
–Sănătatea mediului, ocupațională și nutrițională
–Sănătate publică și management
10.4.2.Baremul lucrărilor practice1. Elemente de statistică medicală Manopere: 20 cazuri2. Organizarea și managementul instituțiilor medicale Manopere: 5 cazuri 3.Managementul bazelor de date Manopere: 5 cazuriANEXA II. Liste de baremuri privind necesarul minim de execuții tehnice stabilit medicilor pe perioada pregatirii de specialitate (medicină legală)I. Tanatologie și Patologie medico-legală1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului , semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.
Manopere: 100 execuții
2.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: autopsierea și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor.
Manopere: 100 execuții
3.Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical ,avort, pruncucidere, intoxicație, etc.)
Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz
4.Tehnica îmbălsămării și conservării cadavrului precum și alte ingrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat.
Manopere: 10 execuții
5.Redactarea raportului de autopsie în fiecare caz autopsiate Manopere: 150 execuții
Tehnica examenului la fața locului și cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, Documentarea
Manopere: 10 examinări
6.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase ,organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia
Manopere: 3 participare
7.Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului Manopere: 100 execuții8. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică.
Manopere: 10 examinări
9.Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe Manopere: 5 execuții10. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe.
Manopere: 50 cazuri
11.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzatoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ștrangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)
13.Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicale
Manopere: 4 cazuri
14.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)
Manopere: 50 examinări
Laborator medico-legal1. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.
Manopere: 50 execuții
2.Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării, etc.
Manopere: 50 execuții
3.Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere:
204.Tehnici și metode de înregistrare a probelor toxicologice Manopere:
205.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente
Manopere: 10
6.Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice Manopere:
57.Analiza spectre GC și cromatograme Manopere:
58.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space Manopere:
59.Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare antropologică
Manopere: 20
10.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere:
2011.Identificarea odontostomatologică Manopere:
2012.Expertiza corpurilor delicte Manopere:
513.Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem Manopere:
514.Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probleor, împărțirea sarcinilor în echipă,
Manopere: 20
15.Utilizarea truselor și echipamentelor de bază Manopere:
2016.Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri17. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri18. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri19. Tehnică și metodologie în recoltarea și conservarea probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă, etc.)
Manopere: 20 cazuri
20.Documentarea cazurilor și formularea concluziilor în expertizele de filiație Manopere: 20 cazuri21. Efectuarea necropsiei anatomo-patologice: Manopere: 5 cazuri22. Orientarea materialului biopsic: Manopere: 50 cazuri23. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): Manopere: 20 cazuri24. Prelucrare tehnică (microtomie): Manopere: 20 cazuri25. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): Manopere: 20 cazuri26. Prelucrare tehnică (colorații speciale): Manopere: 20 cazuri27. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: Manopere: 50 cazuri28. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: Manopere: 50 cazuri29. Examinarea histopatologică din patologia urinară: Manopere: 50 cazuri30. Examinarea histopatologică din patologia pielii: Manopere: 20 cazuri31. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: Manopere: 20 cazuri32. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: Manopere: 20 cazuri33. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: Manopere: 20 cazuri34. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: Manopere: 20 cazuri35. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: Manopere: 20 cazuri36. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: Manopere: 20 cazuri37. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: Manopere: 20 cazuri38. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: Manopere: 20 cazuri39. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: Manopere: 20 cazuri40. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală Manopere: 50 cazuriMedicină legală clinică1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață: Manopere: 50 cazuri2. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață Manopere: 50 cazuri5. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață: Manopere: 50 cazuri6. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri7. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizarii în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
8.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață Manopere: 50 cazuri9. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico- legale)
Manopere: 50 cazuri
10.Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă.
13.Investigările paraclinice și de specialitate –indicații. Manopere: 20 cazuri14. Teste psihologice uzuale –indicații. Manopere: 10 cazuri15. Ancheta socială .
Manopere: 5 cazuri
16.Metodologia redactării concluziilor expertizei medico-legale psihiatrice Manopere: 20 cazuri17. Analiza de acte (rapoarte)si avizari medico-legale Manopere: 10 cazuri18. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri19. Studiu pe dosar în cazul de omor Manopere: 2 cazuri20. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte Manopere: 2 cazuri21. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale Manopere: 2 cazuri22. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri23. Participare în instanțî la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri24. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri25. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri26. Studii de caz bioetic
Manopera: 10 cazuri
27.Aspecte de deontologie profesională și implicații juridice Manopera: 10 cazuri!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCIIPreambul:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârsitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I
NR.
MODUL
DURAT A
ORE CURS
EVAL UARE
INDRUMĂ TOR
LOCAȚIE
1.
FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA
2 L
30
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
2.
IGIENA INDUSTRIALĂ-MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI
2 L
40
scris practic
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
2 L
40
scris practic
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
4.
PSIHOLOGIA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
5.
STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
6.
MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA RADIAȚIILOR
3 L
30
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
7.
EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP /CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
12
200
NB : cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).
NOȚIUNI TEORETICE
MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE
Medicina muncii: definiție, evoluția conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.
Istoria medicinii muncii pe plan internațional și național. Terminologie specifică domeniului sănătate și securitate în muncă. Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.
Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiție, clasificare, mod de acțiune asupra organismului.
1.FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA1.1. FIZIOLOGIA MUNCII
SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii
1.1.1.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.
1.1.2.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psiho- senzorial.
SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie
1.2.1.Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-masină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.
1.2.2.Consilierea privind:
–planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;
–introducerea noilor procese tehnologice;
–includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.
2.IGIENA INDUSTRIALĂ- MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI
SCOP - insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială
2.1.Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.2.Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambiantă sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.3.Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism.
2.4.Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.5.Presiunea atmosferică
–legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice și biofizice;
–presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
–presiunea atmosferică scazută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
2.6.Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.
Limite admise: definiții, mod de stabilire a acestor limite.
Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.
2.7.Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.
2.8.Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din intreprinderi sau instituții.
2.9.Ventilația industrială din intreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.
2.10.Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea– selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
SCOP - instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului
3.1.Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise.
Legislația națională, europeană în problema toxicelor profesionale.
4.PSIHOLOGIA MUNCII
SCOP - aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii
4.1.Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.
4.2.Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii.
4.3.Selecție și orientare profesională5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNăTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII
SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii
5.1.Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă : media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie5.2. Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței ăi eficacității unui program de medicina muncii.
5.3.Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.
6.IGIENA RADIAȚIILOR
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice
6.1.Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
6.2.Noțiuni de radiobiologie.
6.3.Noțiuni de radioprotecție.
6.4.Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante.
6.5.Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.
7.EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii
7.1.Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr- o sectie, loc de muncă, post de muncă.
7.2.Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.
() organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;
() organizarea supravegherii medicale a angajaților expuși la agenți nocivi profesionali;
7.4.Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.
4.Tehnici psihologice de testarea personalitații, comportamentului, inteligenței, dexterității; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.
5.Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
6.Evaluarea ambianței sonore (zgomotul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
7.Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.
8.Evaluarea vibratiilor mecanice la un loc de muncă și a influenței lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykkö).
9.Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
10.Evaluarea functiei vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simț cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.
12.Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.
13.Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
14.Monitorizarea biologică: indicatori de expunere și indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
15.Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
16.Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.
17.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-masină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.
18.Informatica în medicina muncii.
19.Biostatistica în medicina muncii.
20.Softuri specifice : gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză și predictie.
21.Sisteme de comunicații : internet și intranet.
22.Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.
23.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24. Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.
25.Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
26.Starea de sănătate a populației angajate : factori care o influențează, factori de risc profesional.
27.Anchete epidemiologice în sănătatea populației active : principii, metode, aplicații.
29.Screeningul și alte examene medicale de masă : tipuri, condiții de realizare, evaluare.
30.Educația pentru sănătate și marketing social în medicina muncii.ANUL II
NR.
MODUL
DURATA
ORE CURS
EVALU ARE
INDRUMA TOR
LOCATIE
1.
BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE
1 L
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
2.
BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR
3 L
40
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
2 L
30
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
4.
BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE
2 S
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
5.
BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE
1 L
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
6.
BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE
2 S
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE
7.
BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE
1 L
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
8.
BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE
1 L
20
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
9.
ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE.
1 L
40
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
10.
ACCIDENTELE DE MUNCĂ
1 L
20
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
12
200
NOȚIUNI TEORETICE1. NOȚIUNI GENERALE
Bolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionale
Bolile legate de profesiune-definiție, clasificare, risc relativ, fracție etiologică, prevenție.
2.BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator
2.1.Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
2.2.Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.
2.3.Silicoza.
2.4.Azbestoza.
2.5.Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.
2.21.Noduli ai corzilor vocale (“nodulii cântăreților”).
2.22.Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze,vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic s.a).
2.23.Boli ale aparatului respirator legate de profesie.
3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională
3.1.Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.
3.2.Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui.
3.3.Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.
3.4.Intoxicația profesională cu crom și compușii lui.
3.5.Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.
3.6.Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui.
3.7.Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.
3.8.Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui.
3.9.Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.
3.10.Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur.
3.11.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.
3.12.Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-.
3.13.Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).
3.14.Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului.
3.16.Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicoluilui.
3.17.Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.
3.18.Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida.
3.19.Intoxicația profesională cu izocianați.
3.20.Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon.
3.21.Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.
3.22.Intoxicația profesională cu naftalen si omologii sai. Intoxicatia profesionala cu vinilbenzen si divinil benzene.
3.24.Intoxicatia profesionala cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.
3.25.Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați.
3.26.Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.
3.27.Intoxicația profesionala cu derivati halogenati ai alchil-aril-sulfuros.
3.28.Intoxicatia profesională cu benzochinonă.
3.29.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
3.30.Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.
3.31.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
3.32.Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.
3.33.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei.
3.34.Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.
3.35.Intoxicația profesională cu sulfură de carbon.
3.36.Intoxicația profesională cu oxid de carbon.
3.37.Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți.
3.38.Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organo- clorurate, carbamice, ierbicide.
4.BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE
SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale
4.1.Parkinsonism secundar (mangan)
4.2.Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.
4.4.Sindrom de compresie a nervului sciatic.
4.5.Polineuropatie cauzată de agenți toxici4.6. Alte neuropatii.
4.7.Mielita.
4.8.Nevrita trigeminală.
4.9.Paralizii.
4.10.Encefalopatie toxică.
5.BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale
5.1.Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat.
5.2.Tetanos.
5.3.Bruceloza.
5.4.Hepatite virale A, B, C, E.5.5. Tuberculoza.
5.6.Amoebiaza.
5.7.Infectia cu virusul HIV.
5.8.Parazitoze.
6.BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE
SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice
6.1.Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos- generalități.
6.2.Sindrom posttraumatic ( accident de muncă).
6.3.Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).
6.4.Boli legate de profesie- nevroze și alte afecțiuni neuropsihice.
7.BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE
SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare
7.1.Bolile aparatului circulator- definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
7.2.Sindromul Raynaud.
7.3.Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite. 7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.
7.5.Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.
7.6.Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.
8.BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE
SCOP: instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice
8.1.Dermatozele profesionale- definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
9.ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE
SCOP - instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale
9.1.Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).
9.2.Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).
9.3.Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.
9.4.Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.
9.5.Boli profesionale datorită suprasolicitarii sistemului musculo-osteo-articular.
9.6.Boli profesionale datorită suprasolicitarii analizatorului vizual.
9.7.Electropatologia.
9.8.Cancerul profesional.
9.9.Alte boli legate de profesie : digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.
10.ACCIDENTELE DE MUNCĂ
SCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă
10.1.Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.
10.2.Riscuri de accidente de muncă : mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi- căi ferate, navale și aeriene.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)
2.Efectuarea și interpretarea de teste funcționale respiratorii, teste bronhomotorii specifice și nespecifice.
3.Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.
4.Efectuarea și interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicațiilor cardiace în bolile profesionale.
5.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).
6.Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.
7.Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.
8.Efectuarea de audiometrii tonale și vocale în scopul depistării precoce și diagnosticului de surditate și hipoacuzie profesională.
9.Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.
10.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
11.Tehnici de determinare pentru : acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.
12.Efectuarea de anamneze profesionale.
13.Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.
14.Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.
15.Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.
ANUL III
NR.
MODUL
DURATA
ORE CURS
EVALU ARE
INDRUMA TOR
LOCATIE
1.
MEDICINA INTERNĂ
2 L 2S
25
scris
CLINICA/SECȚIE DE MEDICINA INTERNĂ
2.
PNEUMOLOGIE
2 L
20
scris
CLINICA/SECȚIE PNEUMOLOGIE
3.
ALERGOLOGIE
2 S
10
scris
CLINICA/SECTIE ALERGOLOGIE
4.
TOXICOLOGIE CLINICĂ
1 L
10
scris
CLINICA/SECȚIE TOXICOLOGIE
5.
NEUROLOGIE
1 L
10
scris
CLINICA/SECȚIE NEUROLOGIE
6.
BOLI INFECȚIOASE
2S
5
scris
CLINICA/SECȚIE BOLI INFECȚIOASE
7.
PSIHIATRIE
2 S
10
scris
CLINICA/SECȚIE DE PSIHIATRIE
8.
DERMATOLOGIE
1 L
10
scris
CLINICA/SECȚIE DE DERMATOLOGIE
9.
CHIRURGIE
1 L
10
scris
CLINICA /SECȚIE CHIRURGIE
10.
TRAUMATOLOGIE- ORTOPEDIE
2 S
10
scris
CLINICA/SECȚIE ORTOPEDIE
11.
MEDICINA LEGALĂ
2 S
10
scris
INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECȚIE MEDICINĂ LEGALĂ
12.
OFTALMOLOGIE
2S
5
scris
CLINICA/SECȚIE/ CABINET DE OFTALMOLOGIE
13.
ORL
2S
5
scris
CLINICA/SECȚIE/ CABINET DE ORL
12
200
NOȚIUNI TEORETICE1. MEDICINA INTERNĂ
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind :
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile aparatului respirator
2.1.Boli obstructive:
–Bronșita acută.
–BPOC: Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar.
–Astmul bronșic.
2.2.Fibrozele pulmonare.
2.3.Pleureziile benigne/ maligne.
2.4.Tuberculoza pulmonară.
2.5.Cancerul bronhopulmonar.
2.6.Insuficiența respiratorie.
2.7.Bronșiectaziile.
2.8.Trombembolismul pulmonar.
2.9.Oxigenoterapia.
2.10.Tulburări de somn.
3.ALERGOLOGIE
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind imunologia și alergologia clinică
3.1.Biologia sistemului imunitar/ mecanisme imune.
3.2.Bolile alergice prin deficit imun.
3.3.Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.
3.4.Astmul bronșic alergic; rinita alergică.
4.TOXICOLOGIE CLINICĂ
SCOP - instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică
4.1.Toxice-noțiuni generale.
4.2.Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:a. îndepărtarea toxicelor din organismb. utilizarea antidoturilor4.3. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicații (edem pulmonar acut, insuficientă respiratorie acută).
4.4.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).
4.5.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicații (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).
4.6.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).
4.9.Măsuri de prim ajutor în urgențe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor și a tratamentului de urgență; metode și tehnici pentru acordarea primului ajutor .
5.NEUROLOGIE
SCOP: aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic
5.1.principalele simptome neurologice.
5.2.examenul clinic neurologic.
5.3.polineuropatiile.
5.4.encefalopatiile.
6.BOLI INFECȚIOASE
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile infecțioase
SCOP - aprofundarea privind noțiuni de bază ale bolilor psihiatrice
7.1.Nevroze, psihoze: diagnostic și probleme legate de reinserția profesională.
8.DERMATOLOGIE
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice
8.1.Diagnosticul afecțiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziția topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.
SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale
9.1.Abdomenul acut.
9.2.Pancreatita acuta.
9.3.Hemoragiile digestive.
9.4.Ocluziile intestinale.
9.5.Arsuri.
9.6.Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
10.TRAUMATOLOGIE-ORTOPEDIE
SCOP: aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor
10.1.Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.
10.2.Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme ( cranio- cerebrale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, la nivelul toracelui și abdomenului).
11.MEDICINA LEGALĂ
SCOP - instruirea privind aspectele medico- legale cu aplicații în medicina muncii
11.1.Deontologie și etică aplicată medicina muncii: responsabilități medicale, civile, penale.
11.2.Aspecte medico- legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.
11.3.Aspecte medico- legale privind accidentele de muncă și bolile profesionale.
12.OFTALMOLOGIE
SCOP - instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii
12.1.urgențe oftalmologice12.2. acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.
12.3.diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicații pentru munca la inălțime, munca la ecran, șoferi.
13.ORL
SCOP - instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii
13.1.urgențe ORL13.2. acuitate auditivă, probe vestibulare13.3. diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).
2.Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).
3.Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.
4.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.
5.Respirația artificială și respirația asistată.
6.Resuscitarea cardio-vasculară.
7.Oxigenoterapia.
8.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională hepatică.
9.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.
13.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
14.Manevre de prim ajutor în caz de urgente oftalmologice.
15.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.
17.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
18.Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.
19.Documente medico- legale cu aplicații în medicina muncii.
20.Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
21.Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.ANUL IV
NR.
MODUL
DURATA
ORE CURS
EVALU ARE
ÎNDRUMA TOR
LOCAȚIE
1.
BIOETICA
½ L
20
Scris
2.
REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ
1 L
20
Scris
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
3.
LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII
1 L
20
Scris
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
4.
PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII
9 L si 2 SĂPT.
60
Scris practic
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE*/ CABINETE DE MEDICINA MUNCII **
12
120
NB : *cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale
**stagiul practic în cabinete de medicina muncii NOȚIUNI TEORETICE
1.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ
SCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă
2.1.Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.
2.6.Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă.
3.LEGISLAȚIA NATIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII
SCOP - cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii
3.1.Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european.
3.2.Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.
3.3.Statutul medicului de medicina muncii.
3.4.Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.
3.5.Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.
3.6.Probleme speciale de medicina muncii:
–munca femeii
–munca adolescenților și tinerilor
–munca vârstnicilor
–munca stângacilor
–munca celor cu vedere monoculară
–munca diabeticilor
–munca epilepticilor
–reumatismul și munca
–tuberculoza și munca
–fumatul și munca
–alcoolul și munca
–cardiopatiile și munca
–absenteismul medical
3.7.Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.
4.PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII
SCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în intreprinderi
4.1.Sisteme de medicina muncii în UE : descriere, analiza comparată, modalitați de finanțare, standarde în medicina muncii.
4.2.Managementul serviciilor de medicina muncii.
4.3.Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.
4.4.Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă.
4.5.Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.
4.6.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.
4.8.Consultanța în medicina muncii.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.
2.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.3. Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.
4.Acordarea de consultanță în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
MEDICINA MUNCII 4 ANIANUL I
Stagiul de medicina muncii (I.1) – 12 luni
ANUL II
Bolile profesionale și bolile legate de profesie (I.2) – 1 lună
Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luni
Toxicologie profesională (I.4) – 2 luni
Boli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâni
Boli infecțioase profesionale (I.6) – 1 lună
Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) – 2 săptămâni
Boli cardiovasculare profesionale și legate de profesie (I.8) – 1 lună
Boli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lună
Alte boli profesionale și boli legate de profesie (I.10) – 1 lună
Accidentele de muncă (I.11) – 1 lună
ANUL III
Medicina internă (I.12) – 2 luni și 2 săptămâni
Pneumologie (I.13) – 2 luni
Alergologie (I.14) – 2 săptămâni
Toxicologie clinică (I.15) – 1 lună
Neurologie (I.16) – 1 lună
Boli infecțioase (I.17) - 2 săptămâni
Psihiatrie (I.18) – 2 săptămâni
Dermatologie (I.19) – 1 lună
Chirurgie (I.20) – 1 lună
Ortopedie si traumatologie (I.21) – 2 săptămâni
Medicina legala (I.22) – 2 săptămâni
Oftalmologie (I.23) – 2 săptămâni
ORL (I.24) – 2 săptămâni
ANUL IV
Bioetica (I.25) - ½ lună
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) – 1 lună Legislatia natională si europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lună
Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) – 9 luni si 2 săpt.
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA NUCLEARĂ1.1. DEFINIȚIE
Medicina nucleară este o disciplină care se ocupă cu utilizarea izotopilor radioactivi în scop diagnostic și terapeutic, având două mari domenii de activitate: imagistic și nonimagistic.
Domeniul imagistic cuprinde: scintigrafia planară, tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT), tomoscintigrafia prin emisie pozitronică (PET)și imagistica de fuziune PET-CT,SPECT-CT.
Domeniul nonimagistic cuprinde: diagnosticul radiochimic “in vitro”, radioimunoanaliza (RIA), precum și terapia cu radionuclizi. Diagnosticul radiochimic “in vitro” are ca obiect de studiu determinarea cantitativă a unor parametri hematologici, iar radioimunologia oferă date diagnostice prin analiza cantitativă a unor indicatori biochimici și markeri tumorali.
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și indrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 saptamani)
1.3.2.Stagiul de medicină nucleară 33 luni:A. substagiul de scintigrafie – 23 luni și 2 săpt.B. substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT – 3 luni.C. substagiul de radioimunoanaliză și imunologie – 2 luniD. substagiul de terapie radionuclidică – 2 luniE. substagiul de osteodensitometrie – 2 luni1.3.3. Stagiul de ecografie generală – 3 luni1.3.4. Stagiul de cardiologie – 2 luni1.3.5. Stagiul de neurologie – 2 luni1.3.6. Stagiul de endocrinologie – 2 luni1.3.7. Stagiul de oncologie clinică – 2 luni1.3.8. Stagiul de tomografie computerizată – 2 luni1.3.9. Stagiul de rezonanta magnetică nucleară - 2 luni1.3.10. Stagiul de bioetică - ½ luna1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂA. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (380 ore)
–aparatura– radiofarmaceutice– aplicații clinice, perspective2. Bazele fizice ale medicinii nucleare– Structura atomului și nucleului– Reacții nucleare, izotopi artificiali– Legile radioactivității– Tipuri de dezintegrare radioactivă– Interacția radiației cu materia3. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în laboratoare de medicină nucleară:
–Detectorii de scintilație– Colimatoare– Scannerul liniar– Camera de scintilație Anger– Camera de scintilație cu sistem tomografic (SPECT)– Camera de scintilație pentru tomografia prin emisie de pozitroni (PET)– Echipamentele integrate PET-CT și SPECT-CT.– Instrumente de masură a radioactivității– Sisteme de măsurare a radiației gamma pentru determinari “in vitro”4. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție5. Metode matematice și informatice în medicina nucleară:
–Elemente de statistică descriptivă– Reprezentări grafice– Teste statistice, parametrice și neparametrice– Evaluarea conținutului informațional al unui test clinic– Teoria deciziei6. Sisteme de achiziție, prelucrare, redare și formare a imaginii în medicina nucleară:
–Noțiuni generale despre calculatoare– Interfața camera de scintilație – calculator– Parametrii tehnico-medicali de analiză a imaginii7. Tomoscintigrafia (SPECT și PET)– Principiul fizic– Aplicații clinice8. Radiofarmaceutice– Elemente generale de radiofarmaceutică– Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare– Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim– Radiofarmaceuticele cu localizare selectiv tumorală9. Explorarea scintigrafică a S.N.C.:
–Angioscintigrafie renală secvențială (normală și patologică)
–Scintigrafia renală dinamică– indicații, radiotrasori, tehnica examinării– imaginea scintigrafică normală și patologică– curbe nefrografice (normal și patologic)– renograma cu diureza provocată (testul cu Furosemid)– renograma cu inhibitori de enzimă de conversie, proba cu captopril
–Detectia și stadializarea tumorală prin tehnicile SPECT, PET și PET-CT– Scintigrafia oncologică cu radiotrasori metabolici (Thalium, MIBI, DMSA-V etc)
1.4.1.2.Baremul activităților practice
Interpretarea:
1.Angioscintigrafii cerebrale – 152. Scintigrafii cerebrale statice – 153. Tomoscintigrafii cerebrale – 604. Scintigrafii tiroidiene – 2005. Scintigrafii de perfuzie pulmonară – 1006. Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/effort -1207. Angiocardiografii – 508. Scintigrafii hepato-splenice – 1009. Scintigrafie hepato-biliară – 6010. Scintigrafii renale statice și dinamice – 20011. Scintigrafii osoase – 70012. Scintigrama cu hematii marcate (“in vivo”) pentru detectia hemangioamelor – 3013. Scintigrama cu hematii marcate (“in vivo”) pentru depistarea unei sângerari digestive – 3014. Scintigrama cu hematii marcate (“in vivo”) pentru detecția diverticulului Meckel – 1015. Scintigrama pentru tranzit esofagian – 3016. Scintigrama de golire gastrică – 3017. Scintigrama de reflux gastro-esofagian – 3018. Limfoscintigrafii – 3019. Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) – 100
B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT)
1.4.1.3.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Principiul Tomografiei cu emisie pozitronică2. Aparatura de detecție3. Sisteme integrate PET-CT, SPECT-CT4. Elemente de dozimetrie și radioprotecție specifice5. Radioizotopi utilizati in PET. Ciclotronul de uz medical6. Aplicații clinice – oncologie7. Aplicații clinice – cardiologie8. Aplicații clinice - neurologie1.4.1.4. Baremul activităților practice1. PET și PET/CT în oncologie – 1002. SPECT-CT în oncologie – 1003. PET și PET/CT în cardiologie – 504. SPECT-CT în cardiologie – 505. PET și PET/CT în neurologie – 506. SPECT-CT în neurologie– 50C. SUBSTAGIUL DE RADIOIMUNOANALIZĂ ȘI RADIOCHIMIE1.4.1.5. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Radioimunoanaliza – istoric– Metode și sisteme de analiză2. Folosirea radioizotopilor în imunoanaliză– Definiții– Aparatura de detecție– Statistica citirii radioactivității– Compuși marcați folosiți3. Reacții antigen-anticorp– Antigene, haptene, imunogene– Anticorpi și reacția antigen-anticorp4. Ansamblul sistemelor de radioimunoanaliză– Standardul– Componenta biologică– Mediul de incubare, separare și condiții de incubare.
5.Calculul și controlul calității datelor– Calculul rezultatelor– Performanțele și standardizarea sistemelor RIA– Controlul calității rezultatelor6. Aplicații clinice ale testelor radioimunologice– Dozarea hormonală– Dozarea nivelului plasmatic al medicamentelor– Determinarea markerilor tumorali (antigen carcinoembrionar, alfa-fetoproteina, Ca 19-9, etc.)
7.Determinări hematologice “in vitro”– Ferocinetica (59Fe)– absorbția intestinală a fierului– clearence-ul plasmatic al fierului– incorporarea fierului în hematii– determinarea fixării fierului în măduvă, ficat, splină.– Explorări hematice cu 51Cr (volum plasmatic și hematic, durata de viață a hematiilor)– Explorări cu 58Co (determinarea serică a vitaminei B 12, testul Schilling)
1.4.1.6.Baremul activităților practice1. Dozări de hormoni tiroidieni – 202. Determinări de markeri tumorali - 20D. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂ1.4.1.7. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
2.Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie3. Protocoale radioterapeutice generale4. Noi orientări în terapia radionuclidică: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate.
5.Radioterapia în:
–Afecțiuni tiroidiene benigne– Afecțiuni tiroidiene maligne– Afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice– Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne– Afecțiuni maligne osoase primitive și secundare– Afecțiuni maligne hepatice – primare și secundare– tumori neuroendocrine– terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate1.4.1.8. Baremul activităților practice– terapia cu iod radioactive – calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în Afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)– terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)E. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE1.4.1.9. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT)
2.Tehnici de investigație3. Aparatura utilizată4. Noțiuni de radioprotecție5. Osteoporoza – definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic6. Fractura de fragilitate.
7.Osteoporoza secundară8. Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură9. Clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei10. Monitorizarea post-terapeutică în osteoporoză11. Evaluarea artroplastiilor12. Examinarea osteodensitometrică în pediatrie1.4.1.10. Baremul activităților practice– interpretarea testului DXA – 100 examinări1.4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)
1.4.2.1.Tematica lecțiilor conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală).
1.4.2.2.Baremul activităților practice
Efectuarea și interpretarea ecografiilor– tiroidiene – 100– sân și părți moi - 100– cardiace – 100– abdominale – 400– pelvine – 400
STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Cardiopatia ischemică2. Infarct miocardic acut3. Infarct miocardic cronic sechelar4. Malformații congenitale de cord5. Cardiomiopatii6. Valvulopatii7. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 1002. Interpretarea de EKG – 2003. Interpretarea datelor ecografice - 100STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)
1.4.4.1.Tematica lecțiilor conferință1. Sindromul de neuron motor central2. Sindromul de neuron motor periferic3. Sindromul encefalic4. Sindrom de trunchi cerebral5. Sindroame extrapiramidale6. Boli cerebro-vasculare– accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice– tromboze venoase cerebrale7. Sindrom de hipertensiune intracraniană8. Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)
1.4.9.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.9.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.9.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreMEDICINA NUCLEARĂ 4 ani
(MEDICINA NUCLEARĂ – 32 LUNI și 2 SĂPT.)A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) – 23 LUNI si 2 SĂPTĂMÂNIB. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2)- 3 LUNIC. SUBSTAGIUL DE RADIOIMUNOANALIZĂ ȘI IMUNOLOGIE (I.3)- 2 LUNID. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.4) – 2 LUNIE. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE(I.5) - 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.6) – 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.7) – 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.8) – 2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.9) – 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.10) – 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.11) – 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.12) – 2 LUNI– BIOETICA (I.13) - ½ lună
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
.I.1
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ
DEFINIȚIE: MEDICINA SPORTIVĂ, sau clinica Omului Sănătos este acea medicină teoretică și practică care valorifică efectele exercițiilor fizice și a factorilor naturali asupra organismului uman în scop:
–profilactic pentru a asigura dezvoltarea corectă și armonioasă;
–terapeutic pentru a corecta deficiențele fizice și pentru tratarea afecțiunilor intercurente și traumatice, apărute în timpul practicării educației fizice și sportului. MEDICINA SPORTIVĂ susține performanța sportivă în cadrul unei metodologii de antrenament fundamentată științific (F.I.M.S.)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
DURATA: 5 ani
1.1.STRUCTURA STAGIILOR1.1.1. Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)
1.1.2.Stagiul de Medicină fizică și reabilitare : 6 luni (anul II) 1.1.3.Ortopedie și traumatologie sportivă: 6 luni (anul II)
1.1.4.Medicină internă: 3 luni (anul III)
1.1.5.Cardiologie: 3 luni (anul III)
1.1.6.Nutriție și boli metabolice : 3 luni (anul III)
1.1.7.Medicină de Urgență: 6 luni (anul IV)
1.1.8.Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete: 3 luni (anul IV)
1.1.9.Activitate practică la baze sportive: 6 luni (anul V)
1.1.10.Bioetica: 2 săpt. (anul V)
1.1.11.Activitate practică la loturi naționale: 11 luni și 2 săpt. (anul V)STAGIUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ (1 an)
Tematica lecțiilor de conferință – 200 ore
1.Curs introductiv în Medicină Sportivă2. Fiziologia efortului sportiv3. Contracția musculară – baze fiziologice și biochimice4. Biochimia efortului sportiv5. Metodica antrenamentului sportiv6. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic7. Capacitatea de efort8. Factorii performanței sportive9. Biotipul constituțional10. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport.
11.Aparatul respirator în practica medico-sportivă12. Aparatul cardio-vascular în practica medico-sportivă13. Probele funcționale cardiovasculare în practica medico-sportivă14. Cordul sportiv15. Riscul cardio-vascular la sportivi16. Moartea subită cardiacă la sportivi17. Aparatul digestiv în practica medico-sportivă18. Hepatitele virale la sportivi19. Sistemul nervos central și periferic în practica medico-sportivă20. Analizatorii și sportul de performanță21. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi22. Deficiențe fizice23. Ficatul de efort24. Rinichiul de efort25. Antrenamente și compeții la altitudine medie( 1800-2400 m )
26.Antrenamente și compeții în condiții de variații de fusuri orare( > 6 ore)
27.Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite28. Forma sportivă – starea de start29. Pregătirea biologică de concurs30. Refacerea în sportul de performanță31. Locul biomecanicii în sportul de performanță32. Traumatologia sportivă33. Recuperarea traumatismelor sportive34. Alimentația la sportivi35. Farmacologie sportivă ( medicație susținere/refacere )
36.Investigația psihologică la sportivi în laborator și teren37. Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren38. Urgențe medico-chirurgicale în sport39. Oboseala, supraantrenamentul40. Bioritmurile în sport41. Probleme dermatologice la sportivi42. Colaborarea medic – antrenor în dirijarea antrenamentului43. Rolul terenului constituțional și genetică în sport44. Probleme de imunologie în sport45. Tehnologie informatică și sport46. Dopajul în sport47. Tehnici utilizate în controlul doping48. Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi49. Sportul la diverse vârste( copii și juniori, vârsta a II a, vârsta a III a)
50.Femeia și sportul.
51.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță52. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicațiiSTAGIUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE (6 luni)Tematica lectiilor conferinta (100 ore)
1.Definirea specialității, rolul ei profilactic și terapeutic.
2.Principiile fundamentale ale medicinii fizice, reabilităriii și balneoclimatologiei.
3.Bazele fiziologice ale kinetoterapiei, obiectivele profilactice și terapeutice.
4.Clasificarea exercițiilor terapeutice, efectele și mecanismele de acțiune ale acestora.
5.Metodologia exercițiilor pentru creșterea forței și rezistenței musculare, a capacității de efort a organismului; exerciții de kinetoterapie activă statice și dinamice rezistive; kinetoterapia de facilitare și în apă; kinetoterapie pasivă.
6.Tehnici de mecanoterapie: masaj clasic și reflex, duș subacval, tracțiuni și manipulări.
7.Definiția și conținutul electroterapiei; noțiuni de electrofiziologie.
8.Galvanoterapia: noțiuni fundamentale de electroliză, electroosmoză și electroforeză; galvanoionizări, ionoforeza.
9.Terapie cu curenți excitanți: baze fiziologie.
10.Terapie cu curenți de joasă frecvență.
11.Terapie cu curenți de frecvență medie și înaltă.
12.Terapie cu ultrasunete și unde infrasonore.
13.Aspecte fiziologice ale termoreglării: efectele și mecanismele de acțiune ale aplicațiilor de cald și rece. Particularitățile circulației periferice.
14.Efectele și modul de acțiune al factorilor hidrotermoterapeutici.
15.Efectele și mecanismele de acțiune ale hipertermiei.
16.Crioterapia: efecte și mecanisme de acțiune.
17.Artroze: etiologie și fiziopatologie.
18.Bazele clinice și fiziopatologice ale tratamentului balneofizical și de recuperare în:
–afecțiunile coloanei vertebrale și sindroame asociate
–afecțiuni ale șoldului
–afecțiuni ale genunchiului
–afecțiuni ale cotului, pumnului, gleznei
–afecțiuni poliartrozice
–tulburări de statică vertebrală (scolioze, citoze)
–reumatisme ale părților moi
–periartrite scapulohumerale și ale șoldului
–sindroame algodistrofice
19.Baze clinice și fiziopatologice ale tratamentului fiziobalnear și recuperării în:
511.Interpretarea antibiogramei:10STAGIUL DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE SPORTIVĂ (6 luni)Tematica lecțiilor conferință- 40 ore1. Fiziologia și fiziopatologia musculară și articulară.
2.Fiziologia și patologia tendonului.
3.Osificarea. Formarea calusului.
4.Entorsa de genunchi.
5.Entorsa de gleznă.
6.Entorsa de pumn, umăr.
7.Luxații-generalități:
–umăr, acromio-clavicular, cot.
8.Luxații șold.
9.Fracturi, luxații coloană vertebrală.
10.Fracturile membrului superior.
11.Fracturile membrului inferior.
12.Fracturi de bazin.
13.Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).
20.Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor.Baremul activitatilor practice1. Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius:
32.Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare:
53.Reducerea și imobilizarea luxației de umăr:
54.Reducerea luxației de cot:
35.Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu :
36.Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență:
107.Vizionare-alungire tendon achilian:
58.Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă:
59.Vizionare-capsulotomia post genunchi :
510.Vizionare-artrodeză tibio-astragalian:
511.Vizionare-osteosinteză cu tije :
512.Vizionare-osteosinteză cu placă și șuruburi :
513.Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie:
3014.Examinarea unui bolnav cu:
–Deformații congenitale: 4
–Osteocondrodistrofii: 2
–Osteomielita: 2
–Afecțiuni reumatismale: 5
–Cifoze-scolioze: 10
–Picior strâmb congenital: 5
–Traumatisme ale aparatului locomotor: 2
15.Demonstrații:
–Aparat gipsat: 30
–Mulaje: 30
STAGIUL MEDICINĂ DE URGENȚĂ (6 luni)Tematica lecțiilor conferință - 100 ore1. Suportul primar al vieții (BLS)
2.Suportul avansat al vieții (ACLS, ATLS)
3.Disritmii – atitudine și urgență4. Înecul5. Electrocutarea6. Hipotermia7. Arsuri8. Degerături9. Șocul termic10. Înțepături, mușcături insecte, animale11. Anafilaxia – Șoc anafilactic12. Coma – atitudine în urgență13. Intoxicații acute– măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență14. Probleme legate de altitudine și medicină hiperbară15. Politraumatismul – Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară16. Șocul hemoragic, hipovolemic17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine18. Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine19. Durerea toracică – Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică20. Factori patogenici în transportul medicalizat.Baremul activităților practice1. ACLS2. ATLS3. Perfuzii4. Injecții intra-musculare5. Injecții intra-dermice6. ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză7. Pansamente – plăgi; soluții antiseptice8. Puncția pleurală9. Puncția abdominală10. Sondaj vezical11. Sondaj naso-gastric12. Oxigenoterapie – modalități de administrare13. Manevre terapeutice în politraumatism14. Poziții de transportCARDIOLOGIE (3 luni)Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Fiziologia clinică a aparatului cardio-vascular.
2.Boala reumatismală.
3.Valvulopatii.
4.Hipertensiunea arterială sistemică esențială.
5.Tulburări de ritm.
6.Tulburări de conducere.
7.Malformații congenitale cardio-vasculare.
8.Boala coronariană.
9.Sindroame de preexcitație.
10.Sincopa. Hipotensiunea arterială.
11.Moartea cardiacă subită.
12.EKG; EKG-ul de efort (testul toleranței la efort)
13.Cardiomiopatii.
14.Miocardite.
15.Urgențe cardio-vasculare.NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (3 luni)Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Apa și electroliții2. Avitaminozele și tratamentul lor3. Hipo și hiperacalcemii4. Hipo și hipernatremii5. Hipo și hiperpotasemii6. Hipomagnezemii7. Diabetul zaharat8. Hipoglicemiile9. Acidoza respiratorie și metabolică10. Alcaloza respiratorie și metabolică11. Dislipidemii12. Obezitatea13. Rația calorică14. Suplimente nutritive15. Regimul alimentar în diferite sporturiECHODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-ARTICULAR (3 luni)Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Ultrasunetele în dg. afecțiunilor teno-musculo-articulare– indicații– limite2. Ecografia umărului– distrucția articulară– leziunea Hill Sachs– osteofitele– corpi liberi– condromatoze– lichidul intraarticular– bursitele– ecodiagnosticul coafei rotatorilor– tenosinovita bicipitală– ruptura de biceps– leziunea Bau Kurt– subluxația și luxația de umăr– instabilitatea umărului– retracțiile capsulare– fracturi– tumori3. Ecografia cotului– leziuni distructive și de uzură– osteofite– corpi liberi– condromatoza– lichid intraarticular– bursite– luxația de cap radial și instabilitatea de cap radial– instabilitățile de cot– capsulite reumatice– fracturi– tumori4. Ecografia pumnului și a mâiniiBaremul activităților practice1. Examinarea ecografică a aparatului locomotor (50 cazuri INMS )
2.Examinarea ecografică a umarului ( 20 cazuri INMS )STAGIUL LA BAZA SPORTIVĂ (6 luni)Baremul activităților practice1. Controlul igienico-sanitar zilnic al Bazei sportive:
202.Asistența de urgență la antrenamente și competiții:
303.Anamneza medico-sportivă:
304.Evaluarea dezvoltării fizice:
305.Evaluarea funcțională:
306.Evaluarea capacității de efort:
307.Avizul medico-sportiv:
308.Investigații în efort specific: 50STAGIUL DE LOT NAȚIONAL (11 luni și 2 săptămâni)Baremul activităților practice1. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire:
52.Examene profilactice, clinice la 7-10 zile:
53.Jurnalul de autocontrol:
204.Examene medico-sportive la 7-10 zile:
205.Testele de teren (săptămânal):
506.Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului:
307.Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere, zilnică:
308.Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive:
209.Alcătuirea schemei zilnice de refacere în funcție de specificul antrenamentului:
3010.Scheme de recuperare adaptate cazului:
2011.Aplicarea unor mijloace fiziologice: 30MODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțămîntul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic–pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreMEDICINA SPORTIVĂ 5 aniI.
1.Stagiul de Medicină Sportivă: 1 anI.
2.Stagiul de Medicină fizică și reabilitare : 6 luniI.
3.Ortopedie și traumatologie sportivă: 6 luniI.
4.Medicină internă: 3 luniI.
5.Cardiologie: 3 luniI.
6.Nutriție și boli metabolice : 3 luniI.
7.Medicină de Urgență: 6 luniI.
8.Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete: 3 luniI.
9.Activitate practică la baze sportive: 6 luniI.
10.Bioetica: 2 săpt.I.11. Activitate practică la loturi naționale: 11 luni și 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE
Introducere:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
Anexa 5. Curriculum de NefrologieI. Metode didactice
Metode didactice
Parametru formativ *
Ore (minimum)
1.
Autopregătire (tratate, reviste, internet)
1, 2
1,5 ore/zi
2.
Educația (de către cadrul didactic) la camera de gardă și la patul bolnavului
1, 2, 3, 4
4.800 ore
3.
Cursuri
1, 2
153 ore/3 ani
4.
Conferințe monodisciplinare
1, 2
48 ore/an
5.
Conferințe multidisciplinare
1, 2
48 ore/an
6.
Demonstrații și lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către nefrologie)
La sfârșitul programului, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor anterioare. Examenul de la sfârșitul programului va fi conceput de către responsabilul de program, în așa fel încât să evalueze nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist nefrolog este obligat să aibă un înalt nivel de competență.
Examenul constă în patru probe:
–probă scrisă (subiecte de Medicină internă și Nefrologie);
–două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Nefrologie);
–probă practică de interpretare a unor investigații.
Tematica de examen este cea din Anexa 1. Programa_MI, Anexa 3. Programa_Nefro, Anexa 2. Barem_MI, Anexa 4. Barem_Nefro. Domeniile de interes nefrologic care vor fi acoperite în mod obligatoriu de examenul scris sunt menționate în Anexa 12. Teza.
La acest examen, organizat anual:
–toate probele sunt eliminatorii;
–pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
–media minimă de promovare este 7,00 (șapte). Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori.
Evaluările sumative și certificative se vor se vor baza pe toate metodele de evaluare de mai sus și vor analiza toate componentele
V. Componentele curricum-ului de Nefrologie1. Date fundamentale (embriologie, anatomie, histologie, anatomie patologică, fiziologie, fiziopatologie)
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor fundamentale necesare specialistului nefrolog și aplicarea adecvată a acestora în îngrijirea bolnavilor
Embriologia rinichiului Anatomo-histologia și imunohistochimia rinichiului Fiziologia rinichiului Funcția endocrino-umorală a rinichiului
-
-
2.Imunologie
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor de imunologie necesare specialistului nefrolog și aplicarea adecvată a acestora în îngrijirea bolnavilor
Principiile fundamentale ale imunologiei Mecanismele imunologice ale bolilor renale Testele imunologice relevante pentru patologia renală
Obținerea cunoșințelor și a aptitudinilor necesare investigării bolnavului renal
Cunoașterea procedurilor paraclinice - inclusiv indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și interpretarea rezultatelor, ca și a raportului cost- eficiență - și aplicarea lor adecvată la îngrijirea bolnavului cu afecțiuni nefrologice
Stabilirea unui demers diagnostic riguros prin realizarea unui plan de investigații bine adaptat la situația pacientului: · secvență logică a procedurilor diagnostice · utilizarea judicioasă a acestora în raport de pertinență și beneficiu-risc · aplicarea și interpretarea rezultatelor testelor în contextul clinic Executarea corectă a anumitor proceduri care se impun în anumite situații clinice (Anexa 4. Barem_Nefro)
Explicarea demersului diagnostic bolnavilor și familiei, mai ales a riscurilor și beneficiilor potențiale Colaborare cu personalul de laborator pentru explorarea eficientă a bolnavilor de afecțiuni nefrologice
5.Proteinuria asimptomatică
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu proteinurie
Fiziologia și fiziopatologia proteinuriilor Etiologia proteinuriei asimptomatice Metodele de investigare a pacientului cu proteinurie Diferențierea între cauzele fiziologice și patologice ale proteinuiei
Efectuarea unei anamneze relevante și realizarea unui examen clinic specific Investigarea adecvată a proteinuriei și diferențierea între cauzele fiziologice și patologice Stabilirea corectă a indicației de biopsie renală și interpretarea rezultatelor acesteia Stabilirea evoluției probabile, a prognosticului pe termen lung și a necesității monitorizării de lungă durată
Explicarea demersului diagnostic bolnavilor și familiei, mai ales a riscurilor și beneficiilor potențiale Aprecierea rolului și colaborarea cu medicina primară în screening-ul inițial și în dispensarizarea bolnavilor cu proteinurie Explicarea indicațiilor biopsiei renale
6.Hematuria
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu hematurie
Etiologia și patogenia hematuriei (macro- și microscopice) Metode de investigare a hematuriei Strategia abordării bolnavilor cu hematurie macro- /microscopică
Efectuarea unei anamneze relevante și realizarea unui examen fizic specific Investigarea adecvată a bolnavilor cu hematurie microscopică: · planificarea investigațiilor · identificarea bolnavilor care necesită evaluare prin mijloace imagistice și endo-urlogice · stabilirea corectă a indicației de bioipsie renală și interpretarea rezultatelor acesteia Stabilirea evoluției probabile, a prognosticului și a necesității monitorizării pe termen lung
Explicarea demersului diagnostic bolnavilor și familiei, mai ales a riscurilor și beneficiilor potențiale Aprecierea rolului și colaborarea cu medicina primară în screening-ul inițial și în dispensarizarea bolnavilor cu hematurie microscopică Explicarea indicațiilor biopsiei renale Aprecierea rolului și colaborarea cu specialistul în imagistică și cu urologul
7.Homeostazia apei și electroliților; homeostazia acid-bazică
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea bolnavilor cu dezechilibre hidro- electrolitice și acido-bazice
Fiziologia și fiziopatologia balanței apei, sodiului, potasiului și a ionilor de hidrogen; a homeostaziei fosfo-calcice Clinica dezechilibrelor hidro-electrolitice și acido- bazice Metodele de evaluare a echilibrelor hidro- electrolitic și acido-bazic Diagnosticul dezechilibrelor hidro-electrolitice și acido-bazice Tratamentul dezechilibrelor hidro-electrolitice și acido-bazice
Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) utile în evaluarea bolnavilor Examen clinic reliabil și acurat, orientat asupra relevării anomaliilor balanțelor hidrice, electrolitice și acido-bazice Recomandarea și interpretarea datelor biochimice și EKG relevante (Barem_Nefro) Abordarea diagnostică a bolnavilor cu dezechilibre hidro-electrolitice și acido-bazice Tratarmentul eficient al dezechilibre hidro- electrolitice și acido-bazice
Explicarea implicațiilor tulburărilor hidro- electrolitice și acido-bazice, inclusiv a celor din boli cu componentă familială Aprecierea rolului dieteticianului și al cadrelor medii în tratamentul de lungă durată
8.Hipertensiunea arterială
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu hipertensiune arterială cu/fără afectare renală
Fiziologia și fiziopatologia reglării PA Definirea și încadrarea HTA, conform cu standardele naționale și internaționale în vigoare Mecanismele patogenice ale HTA esențiale Cauzele și mecanismele HTA secundare, metodele de investigare, de tratament și limitele acestora Hipertensiunea arterială și rinichiul Strategia abordării bolnavului cu HTA Mecanisme de acțiune, efecte adverse ale antihi- pertensivelor, cu referire specială la boala renală Tratamentul HTA conform standardelor naționale și internaționale în vigoare, inclusiv relevanța pentru progresia bolii renale și a nefropatiei diabetice
Efectuarea unei anamneze relevante și a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea și evaluarea unui pacient hipertensiv Evaluarea probabilității unei cauze secundare și investigarea paraclinică a unui asemenea pacient Diagnosticul HTA (forme ettio-patogenice, stadii, risc) Identificarea pacienților cu HTA secundară cu indicație de tratament specific și recunoașterea limitelor acestuia Prescirerea corectă a tratamentului medicamentos antihipertensiv Monitorizarea bolnavilor cu HTA
Explicarea implicațiilor HTA asupra stilului de viață și a importanței complianței de durată la terapia antihipertensivă Recunoașterea rolului medicinii primare în diagnosticul, urmărirea și tratamentul HTA
9.Sindromul nefrotic; sindromul nefritic
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu sindroame nefrotice și nefritice
Definirea și clasificarea sindroamelor nefrotice și nefritice Leziunile histopatologice și fiziopatologia sindroamelor nefrotice și nefritice. Relația acestora cu afecțiunile cauzale Clinica sindroamelor nefritice/nefrotice Investigarea sindroamelor nefrotice și nefritice pentru stabilirea cauzelor și a severității Abordarea bolnavului cu sindroame nefrotice și nefritice Indicațiile măsurilor terapeutice patogenice (corticosteroizi, imunosupresoare) și fiziopatologice (antibiotice, inhibitori ACE, medicație hipolipemiantă, anticoagulantă, diuretică)
Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv anamneză familială și realizarea unui examen fizic adecvat Planificarea investigațiilor adecvate și interpretarea acestora, inclusiv biopsia renală Abordarea pacienților cu sindroame nefrotice și nefritice, diagnosticul și stabilirea indicațiilor pentru diferite metode terapeutice Dispensarizarea bolnavilor cu sindroame nefrotice și nefritice
Explicarea implicațiilor sindroamelor nefrotice și nefritice asupra stilului de viață și a importanței complianței la terapie Discutarea nefropatiilor glomerulare familiale Recunoașterea rolului medicinii primare, în tratamentul pe termen lung
10.Insuficiența renală acută
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacientului cu IRA
Definiția și clasificarea IRA Cauzele, patogenia și fiziopatologia IRA Simpromatologia IRA Abordarea bolnavului cu IRA: · descrierea metodelor de investigare clinică și paraclinică a bolnavilor cu IRA (cauze, severitate etc.) · monitorizarea bolnavului cu IRA/factori de risc pentru IRA · descrierea strategiilor de prevenire și tratare a cauzelor reversibile de IRA și a metodelor de corectare a anomaliilor hidro-electrolitice, acido-bazice și biochimice Etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, tratamentul nefritei tubulo- interstițiale acute (necroza tubulară acută)
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea IRA (inclusiv evidențierea factorilor iatrogeni, familiali și de mediu) Realizarea unui examen clinic reliabil și acurat Planificarea și utilizarea examenelor paraclinice adecvate (inclusiv a biopsiei renale) Utilizarea adecvată și interpretarea următoarelor teste paraclinice în diagnosticul IRA: ionograme serice și urinare; EAB, examen de urină, produși de retenție azotată, indici diagnostici, explorări hematologice, imunologice, microbiologice; EKG; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală Diagnosticul IRA (formă etio-patogenică, etiologie, substrat, stadiu) Abordare terapeutică corectă, inclusiv măsurile profilactice, tratamentul cauzelor și terapia de substituție a funcțiilor renale în contextul studiilor clinice (vezi #43-46) Stabilirea prognosticului, monitorizarea pe termen lung a bolnavului cu IRA
Explicarea opțiunilor diagnostice și terapeutice relevante, a rezultatelor și a importanței implicării, dacă este nevoie, și a altor specialiști Recunoașterea rolului echipei de terapie intensivă nefrologică Recunoașterea rolului specialistului ATI, microbiologului, infecționistului, imunologului, urologului, chirurgului, anatomo-patologului, toxicologului
11.Insuficiența renală cronică
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratamentul bolnavilor cu IRC
Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv referitoare la factorii medicamentoși, familiali, sociali și de mediu Realizarea unui examen fizic acurat și reliabil
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a implicațiilor IRC (inclusiv ale TSFR) asupra stilului de viață al bolnavului și a importanței complianței la dispensarizare, dietă și medicația prescrisă
Fiziopatologia IRC Simptomatologia IRC Investigațiile paraclinice utilizate în evaluarea gradului IRC și a cauzelor, cu referire specială la cauzele reversibile
Evaluarea filtratului glomerular și a produșilor de retenție azotată Utilizarea adecvată și interpretarea în diagnosticul IRC a următoarelor teste paraclinice: ionograme serice și urinare; EAB, examen de urină, explorări hematologice, imunologice, microbiologice; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală
Recunoașterea rolului echipei multidisciplinare în abordarea IRC (medic de familie, dietetician)
Istoria naturală și prognosticul IRC de diferite cauze și descrierea strategiilor terapeutice generale și specifice pentru modificarea progresiei
Abordarea pacientului cu IRC – diagnostică și terapeutică – cu referire specială la cauzele reversibile și la măsurile de (igieno-dietetice, medicamentoase) de încetinire a progresiei
Aprecierea momentului instituirii TSFR, alegerea metodei și pregătirea adecvată a pacientului
Dispensarizarea bolnavului cu IRC
12.Boala cardio-vasculară la pacienți renali
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratamentul pacienților cu afecțiuni cardio-vasculare
Descrierea impactului bolilor cardio-vasculare asupra morbidității și mortalității pacienților cu boală renală sau cu TSFR Factorii de risc cardio-vascular și a mijloacele de a-i influența Abordarea sindroamelor coronariene acute și a problemelor asociate la bolnavul renal
Efectuarea unei anamneze relevante și realizarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul și evaluarea pacientului cu boală cardio-vasculară Evaluarea riscului de boală cardio-vasculară Diagnosticul și tratamentul sindroamelor coronariene acute la pacienul renal Identificarea pacienților care necesită consult cardiologic sau investigație de specialitate
Explicarea naturii suferinței, prognosticului și a importanței complianței la tratament Implicarea pacientului și a aparținătorilor în eliminarea factorilor de risc și recunoașerea rolului altor cadre medicale Colaborarea cu cardiologii, în scopul tratamentului și pentru realizarea de protocoale de abordare specifice
13.Dislipidemiile la bolnavii renali
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu dislipidemii, în contextul specific al bolii renale
Definirea dislipidemiilor Relevanța dislipidemiilor ca factori de risc la pacienții cu boală renală Investigarea clinică și de laborator a bolnavilor renali cu dislipidemii Tratamentul igieno-dietetic și medicamentos al dislipidemiilor. Utilizarea statinelor
Obținerea unei anamneze relevante și a unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul și evaluarea unui pacient cu dislipidemie Investigarea paraclinică a pacientului cu anomalii lipidice Prescrierea și monitorizarea tratamentului – dietetic și medicamentos al dislipidemiilor – la pacienții renali, în funcție de standardele naționale, în contextul bolii cardio-vasculare și al HTA
Explicarea naturii suferinței, prognosticului și a importanței complianței la tratament Implicarea nutriționiștilor și a altor cadre medicale în abordarea hiperlipidemiilor
14.Boala osoasă renală
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor de a preveni, supraveghea și a aborda boala osoasă renală
Homeostazia fosfo-calcică și metabolismul osos Definiția și clasificarea bolii osoase renale Patogenia, fiziopatologia bolii osoase renale Clinica bolii osoase renale Investigarea bolii osoase renale: teste biochimice, endocrine, biopsia osoasă, tehnici imagistice Diagnosticul bolii osoase renale (forme etiopatogenice și clinice) Tratamentul bolii osoase renale: dieta; medicamentele – chelatori intestinali ai fosfaților, derivați ai vitaminei D – paratiroidectomia. Monitorizare și efecte adverse
Prevenirea, diagnosticul și abordarea bolii osoase renale la pacienții cu insuficiență renală cronică înaintea inițierii TSFR Interpretarea investigațiilor biochimice, endocrinologice, radiologice și histologice privitoare la metabolismul osos Abordarea diagnostică și terapeutică a bolii osoase renale la pacienții hemodializați, dializați peritoneal și transplantați renal Selectarea pacienților cu indicație de paratiroidectomie și abordarea acestora
Explicarea naturii suferinței, prognosticului și a importanței complianței la tratament Recunoașterea rolului nutriționistului și a personalului direct implicat în dializă în prevenirea și abordarea bolii osoase renale, mai ales în cea ce privește educarea și implicarea bolnavilor Aprecierea abordării multidisciplinare a bolii osoase renale
15.Infecția la pacientul renal
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor de a evalua și trata infecțiile apărute la bolnavii renali Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor de a aborda problemele specifice ale infecției la gazdele imunocompromise Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru prevenirea și abordarea infecțiilor virale la pacienții aflați în tratament de substituție a funcțiilor renale
Mecanismele de apărare și perturbarea lor la bolnavul cu IR Particularitățile etiologice, clinice și paraclinice ale infecțiilor la bolnavul renal, inclusiv la cei aflați sub TSFR Strategii de prevenire și tratament a infecțiilor la pacienții aflați în TSFR (virale, ale căii de abord etc.)
Diagnosticul, investigarea și tratamentul infecțiilor la pacienții renali, pe bază de protocoale Desemnarea și implementarea măsurilor de profilaxie pentru minimizarea riscului de infecții la bolnavii renali
Educarea pacienților referitor la riscul infecțiilor și la măsurile de profilaxie Sfătuirea aparținătorilor pentru profilaxie și utilizarea screening-ului infecțiilor virale cu transmisie parenterală Recunoașterea rolului asistentelor medicale în prevenirea și tratamentul infecțiilor la pacienții renali Recunoașterea importanței conlucrării cu microbiologii, infecționiștii
16.Anemia renală
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea de cunoștințe și aptitudini necesare pentru supravegherea și abordarea pacienților cu insuficiență renală și anemie
Patogenia anemiei renale Metodele hematologice și biochimice de diagnosticare, evaluare și monitorizare a tratamentului anemiei renale Tratamentul anemiei renale (terapie marțială, eritropoietină, alte mijloace); indicații, scheme, monitorizare, cauze de eșec, efecte adverse
Diagnosticul și tratamentul anemiei renale, monitorizarea tratamentului și identificarea cauzelor eșecului, utilizând protocoale standardizate
Aprecierea rolului asistentelor medicale în consilierea inițială a pacienților, inițierea și tratamentul de lungă durată al anemiei renale Dezvoltarea de protocoale pentru utilizarea eritropoietinei
17.Glomerulonefritele acute
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu glomerulonefrită cronică
Definirea și clasificarea GNDA Cauzele și mecanismele patogenice ale GNDA Morfopatologia GNDA Tabloul clinic al principalelor tipuri de GNA (în special GNDA poststreptococică) Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNA Diagnosticul GNA Istoria naturală și factorii prognostici în principalele tipuri de GNA Strategiile de tratament, generale și specifice GNA de anumite cauze
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea unui bolnav cu GNA (inclusiv evidențierea factorilor infecțioși, familiali, sociali și de mediu) Efectuarea unui examen fizic acurat Utilizarea adecvată și interpretarea următoarelor teste paraclinice: biochimice; hematologice; microbiologice; imunologie; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală Diagnosticul corect al GNA (etiologie, formă clinică) Utilizarea măsurilor de tratament general și specific al GNA Stabilirea prognosticului și monitorizarea bolnavilor
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora și a importanței complianței la dispensarizare, dietă și medicația prescrisă
18.Glomerulonefritele subacute (rapid progresive)
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu glomerulonefrită acută
Definirea și clasificarea GNRP Cauzele și mecanismele patogenice ale GNRP Morfopatologia GNRP Tabloul clinic al GNRP Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor forme de GNRP Diagnosticul GNRP Istoria naturală și factorii prognostici în GNRP Strategiile de tratament, generale și specifice ale GNRP de cauze identificate
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea bolnavului de GNRP (inclusiv evidențierea factorilor infecțioși, toxic-medicamentoși, familiali, sociali și de mediu) și a unui examen clinic corect Planificarea adecvată și interpretarea testelor dia- gnostice: biochimice; hematologice; microbiologi- ce; imunologie; ecografie renală; tomografie com- puterizată; biopsie renală Diagnosticul corect al GNRP Utilizarea măsurilor de tratament general și speci- fic al GNRP, în contextul factorilor prognostici in- dividuali, rezultând din studii controlate Stabilirea prognosticului și monitorizare
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora și a importanței complianței la dispensarizare, dietă și medicația prescrisă
19.Glomerulonefritele cronice
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu glomerulonefrite cronice
Definiția și clasificarea GNC Cauzele și mecanismele patogenice ale GNC Morfopatologia GNC Tabloul clinic al principalelor tipuri de GNC Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNC Diagnosticul GNC Istoria naturală și factorii prognostici în principalele forme de GNC Strategiile de tratament, generale și specifice GNC de anumite cauze
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evalua- rea bol navului cu GNC (inclusiv evidențierea fac- torilor infecțioși, medicamentoși, familiali, sociali și de mediu) și a unui examen fizic corect Planificarea adecvată și interpretarea testelor diagnostice: biochimie; hematologie; microbiolo- gie; ecografie renală; tomografie computerizată; imunologie; biopsie renală Diagnosticul corect al GNC Utilizarea măsurilor de tratament general și specific al GNC, în contextul factorilor prognostici individuali, rezultând din studii controlate Stabilirea prognosticului și monitorizare
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și implicațiilor GNC asupra stilului de viață al bolnavului și a importanței complianței la dispensarizare, dietă și medicația prescrisă
20.Infecția tractului urinar
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor pentru evaluarea și tratarea pacienților cu infecții urinare
Definirea și clasificarea infecțiilor urinare Agenții etiologici – bacterieni și de altă natură – ai infecțiilor urinare Factorii anatomo-funcționali favorizanți ai infecțiilor urinare (inclusiv natura familială a unor anomalii) Simptomatologia infecțiilor urinare Forme clinice de infecțiilor urinare Abordarea diagnostică a infecțiilor urinare, îndeosebi a celor recurente Mecanismele de acțiune ale antibioticelor în infecțiile urinare, limitele și efectelor lor adverse Strategia terapeutică în infecțiile urinare Rolul și indicațiile procedurilor urologice în tratamentul infecțiilor urinare, inclusiv la copil și urmărirea ulterioară Prognosticul pe termen lung al infecțiilor urinare
Efectuarea unei anamneze relevante și efectuarea unui examen obiectiv adecvat Prescrierea, planificarea și interpretarea investigațiilor la bolnavi de infecții urinare Diagnostic corect al infecțiilor urinare, inclusiv al factorilor favorizanți Stabilirea prognosticului pe termen lung al formelor clinice de infecții urinare Abordarea terapeutică a infecțiilor urinare, inclusiv prescrierea și adaptarea antibioterapiei în infecțiile urinare și tratamentul factorilor favorizanți
Explicarea rolului respectării regulilor de igienă în prevenirea infecțiilor urinare Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Recunoașterea importanței abordării multidisciplinare a bolnavului cu infecții urinare (urolog, ginecolog, microbiolog)
21.Nefropatiile tubulo-interstițiale (acute și cronice)
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu nefropatii tubulo-interstițiale
Definiția și clasificarea nefropatiilor tubulo- interstițiale Factorii etiologici și patogenia nefropatiilor tubulo-interstițiale acute și cronice, inclusiv în relație cu bolile sistemice și familiale Morfopatologia nefropatiilor tubulo-interstițiale Semiologia nefropatiilor tubulo-interstițiale – elemente comune și de diferențiere a formelor etio-patogenice Abordarea diagnostică și terapeutică a bolnavului de NTI
Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv prin evidențierea factorilor toxici, medicamentoși, dismetabolici, familiali Efectuarea unui examen fizic adecvat Planificarea și interpretarea investigațiilor, inclusiv a biopsiei renale Diagnosticul corect al nefropatiilor interstițiale Indicarea și utilizarea măsurilor terapeutice relevante în contextul rezultatelor studiilor clinice
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Implicarea, dacă este nevoie, și a altor specialiști
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare evaluării și tratării pacienților cu HTA reno- vasculară Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare evaluării și tratării pacienților cu afectare renală secundară unei boli a vaselor rinichiului
Definiția și clasificarea nefropatiilor vasculare Cauzele și mecanismele patogenice ale nefropatiilor vasculare Morfopatologia nefropatiilor vasculare Tabloul clinic al nefropatiilor vasculare Metodele de investigare a nefropatiilor vasculare Diagnosticul nefropatiilor vasculare Metodele de diagnostic/tratament al obstrucției vasculare și indicațiile acestora Abordarea generală a problemelor vasculare ale pacienților cu boli reno-vasculare
Efectuarea unei anamneze relevante și efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul și evaluarea pacientului cu boală reno-vasculară Planificarea și interpretarea investigațiilor paraclinice Diagnosticul corect al nefropatiilor vasculare Recomandarea abordării medicale și/sau a intervenției chirurgicale în funcție de evaluarea clinică și investigații paraclinice în contextul rezultatelor studiilor clinice Stabilirea evoluției și a prognosticului pe termen lung
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și a tratamentului
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare evaluării și tratării pacienților cu boli microvasculare renale
Definiția și clasificarea boillor microvasculare renale Cauzele și mecanismele bolilor microvasculare renale Morfopatologia bolilor microvasculare renale Tabloul clinic al bolilor microvasculare renale Metodele de investigare și de intervenție terapeutică Abordarea – diagnostică și terapeutică a bolnavului cu boli microvasculare renale
Efectuarea unei anamneze relevante și efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul și evaluarea pacientului cu boală reno-vasculară Planificarea și interpretarea investigațiilor paraclinice Diagnosticul corect al bolilor microvasculare renale Prescrierea și monitorizarea tratamentului Stabilirea evoluției și a prognosticului pe termen lung
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și a tratamentului
24.Vasculitele renale
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratamentul bolnavilor cu vasculite renale
Definiția și clasificarea vasculitelor Etiologia și patogenia vasculitelor renale și a spectrului bolii, în relație cu vasculitele sistemice Morfopatologia vasculitelor Metodele clinice și paraclinice de investigare și monitorizare a pacientului Diagnosticul vascularitelor renale Abordarea terapeutică a vasculitelor (terapie imunosupresoare, plasmafereză)
Efectuarea unei anamneze relevante și realizarea unui examen fizic adecvat, atât pentru diagnosticul sindromatic cât și pentru clasificarea bolii. Planificare adecvată: diagnostică (inclusiv bioptică) și terapeutică Diagnosticul corect al vascularitelor renale Utilizarea imunosupresiei și a plasmaferezei, cu minimizarea efectelor adverse Monitorizarea bolnavului pe termen scurt scurt și lung
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Aprecierea rolului altor specialiști și cooperarea acestora în abordare
25.Nefropatiile din lupusul eritematos sistemic și din alte colagenoze
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea de cunoștințe și aptitudini pentru abordarea și tratarea bolnavilor de LES și a de alte colagenoze
Definiția și criteriile de clasificare ale colagenozelor majore Etiopatogenia colagenozelor majore. Mecanisme imunopatologice Morfopatologia colagenozelor majore. Enumerarea clasificărilor histologice ale afectării renale în lupus și consecințele clinice ale acestor forme. Metodele clinice și paraclinice de investigare Diagnosticul nefropatiilor din colagenoze Tratamentul colagenozelor și a nefopatiilor consecutive
Efectuarea unei anamneze relevante și a unei examinări adecvate pentru evaluarea bolnavilor de LES și de colagenoze majore Planificarea și interpretarea investigațiilor paraclinice. Interpretarea datelor histologice renale și a marker-ilor imuni în LES și colagenozele majore Diagnosticul corect al nefropatiilor din colagenoze Abordarea IR la pacienții cu LES, inclusiv utilizarea adecvată a imunosupresiei și a plasmaferezei Stabilirea schemei terapeutice și monitorizarea tratamentului Stabilirea prognosticului nefropatiilor din colagenoze. Dispensarizarea de lungă durată a bolnavilor de LES și de colagenoze majore. Utilizarea marker-ilor de activitate a bolii
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor anticipate ale acestora Discutarea impactului LES asupra sarcinii Aprecierea utilității abordării multidisciplinare pentru investigație și tratament
26.Boli renale secundare în sarcoidoză, amiloidoză, boli hematologice, dismetabolice și hepatice, insuficiența cardiacă, boli infecțioase și parazitare, neoplazii, nefropatia de iradiere
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu boli renale secundare/multisistemice
Elemente fundamentale – etio-patogenie, morfopatologie, clinică, diagnostic, terapie – referitoare la bolile primare Patogenia/fiziopatologia afectării renale Morfopatologia leziunilor renale Tabloul clinic și de laborator – inclusiv particularități – ale suferinței renale Diagnosticul suferinței renale Tratamentul profilactic și curativ al afectării renale
Efectuarea unei anamneze relevante și a unui examen fizic adecvat diagnosticului și evaluării pacientului cu boală multisistemică afectând și rinichiul Planificarea și interpretarea examenelor paraclinice – relevante pentru boala de bază și pentru afectarea renală – la un asemenea bolnav Diagnosticul corect al afectării renale Prescrierea și urmărirea tratamentului adecvat bolii de bază și suferinței renale Abordarea multidisciplinară a acestor boli
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului și a importanței complianței la tratament Aprecierea abordării multidisciplinare în investigarea și tratamentul acestor boli
27.Nefropatia diabetică
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru abordarea și tratarea bolnavilor cu nefropatie diabetică Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru prevenirea progresiei nefropatiei diabetice și a alterării progresive a funcției renale
Cadrul nosologic al nefropatiei diabetice Patogenia nefropatiei diabetice, inclusiv a factorilor predispozanți Clinica al nefropatiei diabetice. Stadii evolutive Metodele de screening al nefropatiei diabetice Diagnosticul nefropatei diabetice Tratamentul nefropatiei diabetice. Importanța con- trolului glicemiei, al HTA, al hiperlipemiei, trata- mentului cu IECA și antagoniști ai receptorilor AII Utilizarea metodelor de TSFR la pacientul diabetic. Rolul transplantului pancreatic și a transplantului combinat renal și pancreatic
Obținerea unei anemneze relevante și efectuarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticarea și evaluarea unui bolnav cu nefropatie diabetică Diagnosticul corect al nefropatiei diabetice și al altor boli renale la pacientul diabetic Implementarea și monitorizarea tratamentului HTA, hiperlipemiei și utilizarea tratamentul cu IECA și an- tagoniști ai receptorilor AII Planificarea dispensarizării pe termen lung a pacientului cu nefropatie diabetică Alegerea și indicarea tipului de TSFR și aplicarea acesteia la bolanvul diabetic
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Implicarea bolnavului și a aparținătorilor, ca și a dieteticienilor și a medicilor diabetologi în îngrijirea bolnavului Discutarea rolului fumatului în dezvoltarea bolii vasculare la pacientul diabetic Conlucrarea cu diabetologul în scopul realizării de protocoale pentru urmărirea și tratarea bolnavilor diabtici
28.Litiaza renală
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru investigarea și tratarea bolnavului cu litiază renală
Cauzele și mecanismele litiazei renale Clinica litiazei renale, inclusiv răsunetul asupra funcției renale Investigarea biochimică și imagistică; metode și strategie Diagnosticul litiazei renale Evoluție. Complicații. Istoria naturală a litiazei renale Mijloacele de tratament al litiazei renale, inclusiv profilactice. Indicații, contraindicații, indicații diferențiale Metode urologice de terapie
Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) și a unui examen clinic al pacientului cu litiază renală Planificarea și interpretarea investigațiilor paraclinice (biochimice și imagistice) Diagnosticul corect – tip, complicații etc – al litiazei renale Prescrierea și monitorizarea tratamentului de fond al bolnavului cu litiază renală Indicația corectă a tratamentului urologic: moment și metodă
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și implicațiilor litiazei renale asupra stilului de viață al bolnavului și a importanței complianței la dispensarizare, dietă și medicația prescrisă Explicarea semnificației anamnezei familiale Încurajarea utilizării metodelor simple de reducere a riscului și de prevenire a litiazei renale Recunoașterea rolului radiologilor, biochimiștilor și al urologilor în îngrijirea bolnavilor de litiază renală
29.Obstrucția tractului urinar și vezica neurogenă
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor pentru evaluarea și tratarea pacienților cu obstrucție a tractului urinar
Anatomia tractului urinar. Sediile și cauzele obstrucției căii urinare Fiziopatologia obstrucției tractului urinar. Consecințele pe termen lung ale obstrucției tractului urinar Simptomatologia obstrucției tractului urinar Eplorarea obstrucției tractului urinar Diagnosticul obstrucției tractului urinar Evoluție. Complicații, inclusiv tulburările hidro- electrolitice apărute după înlăturarea obstrucției tractului urinar și tratamentul acestora Abordarea terapeutică a obstrucției tractului urinar, inclusiv tratamentul infecțiilor, măsuri de prevenție și proceduri urologice reconstructive la copil și adult; relevanța acestora în ceea ce privește abodarea de perspectivă, inclusiv transplantul renal
Efectuarea unei anamneze relevante și efectuarea unui examen clinic adecvat al pacientului cu obstrucție a tractului urinar Investigarea pacientului și tratarea adecvată, inclusiv implicarea radiologului și a urologului Diagnosticul obstrucției tractului urinar Stabilirea planului terapeutic – inclusiv indicația de tratament urologic, măsuri de reducere a riscului infecțiilor și a progresiei bolii renale – și de monitorizare pe termen lung
Explicarea naturii afecțiunii, a prognosticului, a opțiunilor terapeutice, a rezultatelor acestora și a necesității dispensarizării. Recunoașterea rolului urologilor, radiologilor, pediatrilor, microbiologilor și a medicilor de familie Recunoașterea rolului dispensarizării
30.Nefropatiile ereditare și malformațiile renale congenitale
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratamentul pacienților cu nefropatii ereditare
Definiția și clasificarea nefropatiilor ereditare Genetica nefropatiilor ereditare Morfopatologia, patologia moleculară și fiziopatologia nefropatiilor ereditare Tabloul clinic al nefropatiilor ereditare Metode de screening. Diagnostic, inclusiv prenatal Abordarea bolnavilor cu nefropatii ereditare. Mijloace terapeutice. Sfat genetic
Efectuarea unei anamneze relevante și acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – și efectuarea unui examen clinic adecvat la un pacient cu nefropatie ereditară Planificarea și urmărirea adecvate a explorării, inclusiv a biopsiei renale și a investigațiilor specifice Diagnosticul corect al nefropatiilor ereditare Monitorizarea progresiei bolii renale Tratament specific, prescrierea și urmărirea efectelor terapiei de încetinire a progresiei bolii renale
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a modului de transmitere genetică al nefropatiilor ereditare și a consecințelor asupra descendenților Înțelegerea preocupărilor pacienților și ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a bolii Sfat genetic
31.Polichistoza renală (PKR)
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratamentul pacienților cu PKR Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea membrilor familiilor pacienților cu PKR
Genetica PKR Patogenia moleculară a PKR, inclusiv a manifestărilor extrarenale. Fiziopatologia PKR Clinica polichistozei renale Diagnostic. Metode de screening Istoria naturală a PKR Abordarea pe termen lung a bolnavilor cu PKR, inclusiv măsuri terapeutice pentru încetinirea declinului funcției renale și utilizarea TSFR
Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – și aplicarea în evaluarea PKR Realizarea unui examen clinic reliabil și acurat Interpretarea testelor screening și evaluarea limitelor acestora Diagnosticul corect al PKR Planificarea abordării de lungă durată a pacienților cu PKR. Monitorizare
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a modului de transmisie genetică al PKR și a consecințelor asupra descendenților Înțelegerea preocupărilor pacienților și ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a PKR Sfat genetic.
32.Nefropatiile toxice și medicamentoase
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea competenței și aptitudinilor necesare pentru evaluarea, prevenirea și tratarea pacienților cu nefropatii toxice și medicamentoase
Clasificarea nefropatiilor toxice și medicamentoase Etiologia nefropatiilor toxice și medicamentoase. Factori de risc Mecanismele patogenice – inclusiv metabolismul, excreția și efectele asupra structurii și funcției aparatului reno-urinar – ale nefropatiilor toxice și medicamentoase Forme clinice etiologice de nefropatii toxice și medicamentoase Diagnosticul nefropatiilor toxice și medicamentoase Profilaxia și tratamentul curativ al nefropatiilor toxice și medicamentoase
Efectuarea unei anamneze relevante (expunere la toxice, medicamente) și a unui examen clinic orientat către identificarea nefropatiilor toxic-medicamentoase Planificarea, realizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice (niveluri terapeutice/toxice, peak/throuh) Diagnosticul corect al nefropatiilor toxice și medicamentoase Recunoașterea importanței măsurilor profilactice Abordarea terapeutică a nefropatiilor toxice și medicamentoase.
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului, a opțiunilor terapeutice și a rezultatelor acestora Explicarea potențialului toxic al medicamentelor pacientului și aparținătorilor
33.Tuberculoza reno-urinară
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu tuberculoză renală
Epidemiologia, etiopatogenia și istoria naturală a tuberculozei. Stadializare Tabloul clinic și consecințele pe termen lung ale tuberculozei reno-urinare Metode de diagnostic, inclusiv bacteriologic Tuberculostaticele – mecanism de acțiune, limite și efecte adverse Schemele de tratament național acceptate. Noțiunea de tratament strict supravegheat
Efectuarea unei anamneze relevante și efectuarea unui examen obiectiv adecvat Planificarea, realizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice Diagnosticul corect al tuberculozei reno-urinare Planificarea tratamentului,a monitorizării evoluției și a complicațiilor bolii și tratamentului.
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului și a importanței complianței la tratamentul tuberculostatic Aprecierea rolului microbiologiei și al radiologiei în diagnosticarea și urmărirea evoluției bolii Rolul cadrelor medii în educarea bolnavului și urmărirea evoluției bolii, în ancheta epidemiologică, urmărirea evoluției în timpul terapiei antituberculoase
34.Tumorile renale
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștin'elor și a aptitudinilor necesare pentru evaluarea și tratarea pacienților cu tumori renale
Clasificarea anatomo-clinică a tumorilor renale Clinica tumorilor renale. Sindroame paraneoplazice Metode de investigare, inclusiv imagistică Diagnosticul tumorilor renale. Stadializare Tratamentul antineoplazic în tumorile renale (chimioterapie, radioterapie, chirurgical). Indicații; contraindicații; scheme. Tratamentul paleativ
Efectuarea unei anamneze relevante și a unui examen clinic adecvat Investigarea bolnavului cu tumoră renală Diagnostic corect, inclusiv evaluarea stadiului bolii Planificarea tratamentului – inclusiv a celui paleativ - a urmăririi evoluției și a complicațiilor bolii și ale tratamentului Abordarea multidisciplinară (oncologie, urologie)
Explicarea naturii afecțiunii, prognosticului și a importanței complianței la tratament Aprecierea rolului urologului, oncologului și al radiologului în diagnosticarea, tratarea și urmărirea evoluției bolii Suport psiho-somatic în stadiile terminale
35.Rinichiul în sarcină
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare abordării și tratamentului afecțiunilor renale apărute în sarcină Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare abordării și tratamentului pacientelor cu afectare renală, inclusiv sub TSFR, care rămân gravide
Modificările induse de sarcină asupra aparatului reno-urinar al femeilor, sănătoase sau cu boală renală pre-existentă, inclusiv a celor cu TSFR Definiția și clasificarea nefropatiei gravidice Etiopatogenia, morfopatologia și manifestările clinice ale nefropatiei gravidice Particularități ale bolilor renale la femeia gravidă. IRA în sarcină și postpartum Boli renale care pot fi moștenite Efecte adverse ale medicamentelor la femeia gravidă și făt
Abordarea HTA din sarcină Tratarea preeclampsiei – eclampsiei și a IRA în sarcină și puerperiu Diagnosticul și tratamentul corect al bolilor rinichiului la femeia gravidă Pregătirea pacientei cu boală renală pre-existentă pentru sarcină, cu referire specială la reducerea riscului pentru mamă și făt Cunoașterea posibilităților de moștenire a anumitor boli renale Prescriere corectă a medicamentelor la gravide
Sfătuirea cuplului în legătură cu riscul sarcinii Recunoașterea rolului obstetricienilor în abordarea pacientelor anterior de concepție, în timpul sarcinii, al travaliului și post-partum și colaborarea cu obstetricienii și terapeuții intensivi în abordarea eclampsiei/IRA din sarcină și puerperiu Recunoașterea rolului sfatului genetic în nefropatiile congenitale
36.Rinichiul și îmbătrânirea
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare abordării și tratamentului bolilor renale la populația vârstnică
Modificările induse de vârstă asupra aparatului reno-urinar, implicații diagnostice, funcționale, terapeutice Particularitățile epidemiologice, clinice și terapeutice imprimate de senescență bolilor renale Particularitățile terapeutice, inclusiv TSFR, la populația vârstnică
Capacitatea de diagnosticare, tratare și urmărire a bolilor renale la bolnavii vârstnici Înțelegerea și combaterea consecințelor senescenței renale asupra menținerii homeostaziei, bolilor renale și farmacologiei
Explicarea implicațiilor senescenței asupra rinichiului Aprecierea rolului cadrelor medicale de geriatrie-gerontologie în supravegherea și tratamentul bolilor renale la pacienții vârstnici
37.Particularități ale bolilor renale la copii
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare abordării și tratamentului bolilor renale la populația pediatrică
Particularități anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului Particularități epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică Particularitățile terapeutice, inclusiv ale TSFR, la populația pediatrică
Capacitatea de diagnosticare, tratare și urmărire a bolilor renale la copii
Aprecierea rolului cadrelor medicale de pediatrie în supravegherea și tratamentul bolilor renale la copii
38.Nutriția la bolnavii renali
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru evaluarea stării de nutriție, definirea nevoilor nutriționale și prescrierea dietei la bolnavul renal
Cauzele și mecanismele malnutriției în bolile renale, inclusiv IRA și IRC Metodologia evaluării stării de nutriție în bolile renale, inclusiv IRA și IRC sub TSFR Terapia nutrițională în bolile renale. Principii și metode. Restricția proteică în tratamentul conservator al insuficienței renale. Tehnici de suport nutrițional și hiperalimentație Investigarea și tratamentul hiperlipemiilor
Evaluare acurată a status-ului nutrițional și diagnosticul corect al malnutriției Prescrierea dietei adecvate afecțiunii renale și gradului de IR, cu asistența nutriționistului și evaluarea complianței Abordarea diagnostică și terapeutică a malnutriției protein-calorice la bolnavi cu IRC/IRA, cu/fără TSFR Prescrierea și monitorizarea tratamentului medicamentos al hiperlipemiilor
Explicarea importanței stării de nutriție și dietei în bolile renale, a necesității complianței la dietă Recunoașterea rolului nutriționistului și dezvoltarea unor relații adecvate, în scopul sfătirii și educării pacienților
39.Administrarea medicamentelor în insuficiența renală
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare administrării medicamentelor la pacienții cu insuficiență renală, inclusiv la cei aflați sub TSFR (dializă/transplant)
Principiile farmacokinetice – inclusiv modificările determinate de epurarea extrarenală – de adaptare a posologiei la gradul insuficienței renale (antibiotice, imunosupresoare, medicația aparatului cardio-vascular etc.) Principiile interacțiunilor medicamentoase, în mod special a medicamentelor imunosupresive
Prescierea medicamentelor la bolnavii renali de o manieră eficientă și lipsită de pericole Utilizarea metodelor de reducere a complicațiilor determinate de medicamente la bolnavii cu afectare renală Utilizarea metodelor de ameliorare a complianței
Educarea pacienților cu boală renală asupra importanței complianței și a raportării posibilelor reacții adverse Informarea medicilor de alte specialități asupra implicațiilor administrării medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală Aprecierea rolului farmaciștilor și a altor cadre medicale în administrarea medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală
40.Biopsia renală
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea aptitudinilor și a experienței necesare efectuării biopsiei renale a rinichiului nativ/transplantat.
Anatomia rinichiului nativ/transplantat Indicațiile, non-indicațiile și contraindicațiile biopsiei renale Complicațiile și metodele de minimizare și de tratare a acestora
Capacitatea de realizare a biopsiei renale Utilizarea explorărilor imagistice pentru localizarea rinichiului și folosirea lor în asistarea biopsiei. Biopsie ghidată ecografic. Înțelegerea utilității terapeutice, prognostice sau de cercetare a biopsiei renale și stabilirea în consecință a indicațiilor Alegerea corectă a momentului biopsiei renale Discutarea indicațiilor, beneficiilor și a efectelor adverse cu pacienții și aparținătorii, în așa fel încât să se obțină consimțământul informat. Interpretarea biopsiei renale în cotextul clinic, cu asistența anatomo-patologului renal Diagnosticul și tratamentul complicațiilor biopsiei renale
Colaborarea cu medici de alte specialități (anatomo-patologie, imagistică) Încredere în sine și recunoașterea limitelor
41.Ecografia
Obiecti
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea competenței de a efectua și interpreta ecografia rinichiului nativ și transplantat, în scop diagnostic și pentru facilitarea biopsiei renale Obținerea capacității de a utiliza ecografia pentru evaluarea venelor centrale în scopul asistării introducerii cateterului venos central
Morfo(pato)logia ecografică a rinichiului nativ și transplantat și a căilor urinare Morfologia ecografică a venelor centrale
Utilizarea ecografiei în diagnosticul bolilor renale și ale căilor urinare Utilizarea ecografiei pentru localizarea rinichiului nativ și transplantat în scopul efectării biopsiei renale Utilizarea ghidajului ecografic penrtu efectuarea biopsiei renale (atunci când este necesar) Localizarea venelor centrale și evaluarea patenței acestora pentru accesul venos percutan
Colaborarea cu specialistul în explorări imagistice Încredere în sine și recunoașterea limitelor
42.Realizarea abordului vascular temporar pentru hemodializă
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea competenței pentru realizarea accesului vascular temporar
Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gâtului și femurale) Tipuri de catetere venoase centrale Tehnica inserției cateterelor venoase centrale. Exploatarea, îngrijirea cateterelor venoase centrale și evaluarea eficienței Indicațiile cateterului temporar pentru TSFR Complicațiile cateterelor temporare, diagnostic, tratament și modalități de minimizare
Formularea indicației de inserare a cateterelor venoase centrale și alegerea locului de implantare Inserția de catetere temporare pentru TSFR prin tehnica Seldinger (v jugulară internă, v subclavie, v femurală) cu utilizarea ghidajului ecografic, atunci când este necesar, pentru localizarea și canularea venelor (jugulară, subclavie și femurală) Urmărirea bolnavului cu cateter venos central, diagnosticarea și tratamentul disfuncției și al complicațiilor
Discutarea indicațiilor, beneficiilor și a efectelor adverse ale porocedurii cu pacientul, rudele și aparținătorii în așa fel încât să se obțină consimțământ informat Explicarea utilizării cateterelor și a îngrijirii acestora pacienților, rudelor și aparținătorilor Recunoașterea rolului asistentelor în îngrijirea cateterelor după inserție și în educarea pacienților și a aparținătorilor Auto-încredere în efectuarea manevrei și recunoașterea limitelor
43.Hemodializa – principii și efectuare
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea de cunoștințe și aptitudini pentru planificarea, prescrierea și eficiebnța HD, supravegherea și abordarea pacienților hemodializați iterativ
Principiile fizico-chimice ale dializei Calea de abord vascular – tipuri, mod de realizare; compararea diferitelor metode de acces vascular; complicații Aparatul (monitoringul) de hemodializă – principii de construcție și funcționare Metodele de obținere a apei purificate, a dializantului - standardurile necesare și metodele de evaluare ale acestora Dializoarele – tipuri, particularități funcționale, performanțe. Membranele de dializă. Biocompatibilitatea materialelor de dializă Anticoagularea circuitului extracoporal Tehnica hemodializei Prescrierea și evaluarea eficienței hemodializei Indicații, contraindicații. Avantaje și dezavantaje ale HD comparativ cu alte modalități de TSFR Complicații în cursul ședinței de dializă. Patologia bolnavului dializat
Formularea indicației de HD și planificarea inițierii acesteia Realizarea abordului vascular temporar, utilizarea abordului vascular, evaluarea funcționalității Prescrierea HD, ajustarea prescripției și monitorizarea modificărilor Efectuarea și supravegherea ședinței de HD Identificarea și abordarea problemelor de patologie a bolnavului hemodializat, inclusiv a complicațiilor din cursul ședinței de HD Monitorizarea bolnavului hemodializat Dezvoltarea și aplicarea de protocoale a abordare a problemelor de patologie a bolnavului dializat Evaluarea eficienței economice a programelor de HD Organizarea unității de dializă. Probleme de igienă și epidemiologie
Explicarea tratamentului, a prognosticului și a importanței complianței la tratament Pregătirea fizică și psihologică a pacientului pentru HD. Discutarea problemelor, inclusiv indicația de întrerupere a HD Recunoașterea rolului asistentelor medicale și a altor cadre medicale în abordarea de zi cu zi a HD, a complicațiilor acesteia și modificările prescripției Aprecierea naturii multidisciplinare a abordării HD, inclusiv a complicațiilor acesteia (conlucrarea cu chirurgii, microbiologii, radiologii, biochimiștii etc.) Conlucrarea cu economiștii și furnizorii pentru asigurarea cost-eficienței tratamentului
44.Dializa peritoneală
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea de cunoștințe și aptitudini necesare pentru efectuarea tratamentului prin DP, supravegherea și abordarea pacienților cu DP, inclusiv a complicațiilor
Principiile DP Metode de realizare a abordului peritoneal Soluțiile utilizate în DP Sisteme de DP Metode de DP Tehnica DP (DPCA, DPA etc.) Prescrierea și evaluarea eficienței DP Complicațiile DP (mecanice, infecțioase, metabolice) – diagnostic și tratament Indicații, contraindicații. Avantaje și dezavantaje comparativ cu alte modalități de TSFR
Formularea indicației de DP, luând în considerare realția cu celelalte metode de TSFR. Planificarea inițerii tratamentului prin DP Efectuarea și supravegherea ședinței de DPI și a corectitudinii tehnicii schimbului în DPCA Prescrierea DP, ajustarea prescripției și monitorizarea modificărilor Identificarea și abordarea problemelor de patologie a bolnavului dializat peritoneal (inclusiv complicațiile) Monitorizarea bolnavului dializat peritoneal Dezvoltarea și aplicarea de protocoale de abordare a patologiei bolnavului dializat peritoneal Evaluarea eficienței economice a programului de DP
Explicarea naturii tratamentului, a prognosticului și importanței complianței Explicarea avantajelor și dezavantajelor diferitelor metode de TSFR (HD, DPCA și TR), pentru a permite alegerea în cunoștință de cauză a metodei optime Pregătirea fizică și psihologică a pacientului pentru DP. Discutarea problemelor, inclusiv indicația de întrerupere a DP Discutarea consecințelor eșecului DP și a naturii complementare a metodelor TSFR Discutarea întreruperii DP cu pacienții, aparținătorii și alte cadre medicale Aprecierea rolului asistentelor medicale în instruirea inițială a pacienților, ini- țierea și abordarea pe termen lung a DP Înțelegerea naturii multidisciplinare a abordării DP Conlucrarea cu economiștii și furnizorii de materiale de dializă pentru asigurarea cost-eficienței tratamentului prin DP
45.Plasmafereza
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea de cunoștințe și aptitudini necesare pentru indicarea, efectuarea, și monitorizarea tratamentului prin plasmafereă.
Principiile plasmaferezei. Fundamentarea cinetică a prescrierii plasmaferezei Metode de plasmafereză. Plasmafiltre, caracteristici. Circuitul sanguin în plasmafereză Anticoagularea circuitului extracorporal în plasmafereză Lichidul de substituție (cu albumină/plasmă) Tehnica plasmaferezei cu plasmafiltre Prescrierea plasmaferezei și evaluarea eficienței Complicațiile plasmaferezei. Indicațiile și contraindicațiile plasmaferezei
Înțelegerea principiilor plasmaferezei Formularea indicației de plasmafereză, prescrierea și adaptarea prescripției, evaluarea rezultatelor Efectuarea și supravegherea ședinței de plasmafereză Monitorizarea bolnavului tratat prin plasmafereză Dezvoltarea și aplicarea de protocoale tratament prin plasmafereză
Recunoașterea necesității abordării multidisciplinare a bolnavilor cu afecțiuni multisistemice Recuoașterea rolului asistentelor medicale în efectuarea plasmaferezei
46.Metode lente continue de tratamentul de substituție a funcțiilor renale
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea de cunoștințe și aptitudini necesare pentru efectuarea și supravegherea tratamentului de substituție a funcțiilor renale prin metode lente continue (HD, HF, HDF)
Principiile metodelor lente continue de tratament substitutiv al funcțiilor renale: HD, HF, HDF și UF cu circuit sanguin arterio-venos/veno-venos Circuitul sanguin; dializoare și hemofiltrele – caracteristici. Particularități ale anticoagulării. Lichidul de substituție. Tehnica metodelor lente continue de substituție a funcțiilor renale Indicații, contraindicații; avantaje/dezavantaje Incidente, accidente, complicații. Rezultate comparative Prescrierea tratamentului, evaluarea eficienței
Formularea indicației de HD, HF sau HDF la un pacient cu IRA Prescrierea HD, HF și HDF, evaluarea eficienței, adaptarea prescripției și monitorizarea modificărilor Efectuarea și supravegherea ședinței de tratament Prescrierea de medicamente, adaptarea dozelor la bolnavii tratați prin metode lente continue
Recunoașterea rolului medicilor cu alte specialități în abordarea bolnavilor cu insuficiență multiorganică necesitând TSFR acută (specialiști ATI, boli infecțioase, ginecologie, chirurgie, toxicologie) Recunoașterea rolului asistentelor medicale în efectuarea tratamentului prin metode lentne continue
47.Transplantul renal
Obiective
Cunoștințe
Aptitudini
Atitudini
Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor de a selecționa, supraveghea și aborda pacienții cu indicație de TR Obținerea de cunoștințe și aptitudini pentru abordarea și monitorizarea bolnavilor transplantați renal
Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale. Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament Rezultatele transplantului renal. Compararea TR cu celelalte metode de TSFR. Tratamentul integrat prin TSFR al IRC Indicații, contraindicații; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale
Înțelegerea și utilizarea metodelor de evaluare a histocompatibilității Investigarea, selecționarea și monitorizarea primitorului potențial Planificarea și utilizarea protocoalelor de evaluare pre-transplant Evaluarea morfo-funcțională a grefei renale Prescrierea, adaptarea dozelor și monitorizarea terapiei imunosupresive Planificarea și utilizarea protocoalelor de monitorizare a bolnavilor transplantați Abordarea – diagnostică și terapeutică – a complicațiilor posttransplant Înțelegerea complementarității dintre metodele de substituție a funcțiilor renale și aplicarea lor corectă în funcție de situația clinică
Sfătuirea bolnavilor și aparținătorilor asupra tuturor aspectelor (medicale, etice, legale etc) ale transplantului renal și ale relațiilor acestuia cu celelalte mijloace de TSFR Înțelegerea necesității abordării multidisciplinare a TR. Capacitatea de a lucra în echipă
Anexa 1. Tematica pentru Medicină Internă
ore
PNEUMOLOGIE – FTIZIOLOGIE
33 ore
1.Bronhopatiile inflamatorii:
3 ore
- Bronșitele acute
- Bronșitele cornice. Conceptul de bronhopneumopatie obstructive cronică
- Bronșiectazia
2.Astmul bronșic (etiologie, patogenie, fiziopatologie, simptomatologie, diagnostic, forme clinic, tratamentul crizei de astm bronșic și tratamentul de fond al astmului bronșic)
3 ore
3.Pneumoniile (bacteriene și nebacteriene)
4 ore
4. Supurațiile pulmonare (abcesul pulmonar și gangrene pulmonară)
2 ore
5. Tuberculoza pulmonară
4 ore
6. Micozele pulmonare (clasificare, simptomatologie și tratament)
1 oră
7. Emfizemul pulmonar (clasificare, etiopatologie, simptomatologie și tratament)
1 oră
8. Bolile interstițiului pulmonar
2 ore
9. Sarcoidoza
1 oră
10. Bolile pulmonare de origine cardio-vasculară (HTP, trombebolismul pulmonar)
99. Bolile cu poartă de intrare tegumentul și mucoasele (leptospiroza, rickettsioze, febrile hemoragice)
3 ore
100. Infecțiile fungice sistemice
3 ore
101. Bolile cu transmisie sexuală
3 ore
BALNEO-FIZIOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ
7 ore
102. Principiile balneofizioterapiei și recuperării medicale
1 oră
103. Evaluarea clinică și funcțională în balneofizioterapie
1 oră
104. Modalități de balneofizioterapie și recuperare
1 oră
105. Pacientul imobil
1 oră
106. Recuperarea medicală în patologia osteo-articulară neurologică, bolile respiratoria și cardio-vasculare
1 oră
107. Recuperarea medicală la pacientul vârstnic
1 oră
108. Reintegrarea paciențiolor cu handicap, vârstnici și la domiciliu
1 oră
Total
225 ore
Anexa 6. Experiența practică clinică – Pregătire Generală de Medicină internăExperiența la camera de gardă și la ambulatorul spitalului– Rezidenții trebuie să desfășoare activitate de consultații la camera de gardă de cel puțin 7 ore pe săptămână (cu excepția stagiilor de terapie intensivă).– În medie, rezidenții vor trebui să fie responsabili de 1-3 pacienți noi și 3-6 reveniți la control în timpul unei zile desfășurate la camera de gardă sau în ambulator.Experiența intraspitalicească– Rezidenții trebuie să desfășoare activitate clinică cel puțin 7 ore pe zi (inclusiv contravizite și gărzi).– În medie, rezidenții vor trebui să fie responsabili de minimum 75 pacienți noi pe an și 100 pacienți reveniți la control pe an.Experiența practică propriu-zisă
Presupune examinarea, diagnosticarea și recomandarea terapeutică în următoarele situații (în anumite situații și efectuarea de manevre specifice):
93. Defecte acute de hemostază (trombocitopenia, CID, fibrinoliza acută)
≥5
Anexa 2. Baremul de manevre și tehnici diagnostice și terapeutice – Pregătire Generală de Medicină internă
La sfârșitul celor doi ani ai trunchiului comun, rezidentul trebuie să cunoască și să fie familiarizat cu următoarele proceduri, inclusiv indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și interpretarea rezultatelor, ca și cu raportul cost- eficiență și aplicarea adecvată la îngrijirea pacientului.
Aceste manevre se împart în mai multe categorii:
–obligatorii care vor putea fi efectuate exclusiv sub supraveghere. În cei 3 ani de pregătire de specialitate, acestea vor fi examinate de minimum 3 evaluatori, fiecare evaluator în câte 2 ocazii diferite. Se propune introducerea unor formulare standardizate de evaluare, care să fie folosite la fiecare manevră supravegheată. (1a)– obligatorii care vor putea fi efectuate și fără supraveghere. Vor fi contabilizate și evaluate doar cele supraveghate. Cele nesupravegheate sunt acoperite de practica zilnică. (1b)– neobligatorii care vor fi efectuate exclusiv sub supraveghere (2a)– neobligatorii care vor putea fi efectuate și fără supraveghere (2b)
În toate cele 4 situații, obținerea competenței în efectuarea oricărei manevre va fi notată în Caietul de stagiu și portofoliu de către responsabilul de program, sub semnătură.A) Să execute corect următoarele manevre:
Total
Observare
Realizare efectivă
sub supraveghere
nesupravegheate
1. Toracenteza (2a)
5
2
3
nu
2. Spirometria simplă (2b)
5
2
3
nu
3. Puncția arterială și gazometria sanguină (2a)
5
2
3
nu
4. Resuscitarea cardio-respitatorie (1b)
11
2
6
3
5. Oxigenoterapie (1b)
15
2
3
10
6. Cardioversia electrică (2a)
5
2
3
nu
7. Intubarea endo-traheală (2a)
5
2
3
nu
8. Instalarea unui cateter venos central (jugular, subclavicular, femural) (1b)
16
10
6
nu
9. Măsurarea invazivă și interpretarea presiunii venoase centrale (2b)
15
2
3
10
10. Puncție pericardică (1a)
8
2
6
nu
11. Electrocardiograma (1b)
21
5
6
10
12. Monitorizarea ECG (1b)
21
5
6
10
13. Monitorizarea continuă ambulatorie a EKG și PA (1b)
10
2
3
5
14. Oscilometrie ((2b)
10
2
3
5
15. Introducerea și utilizarea unei sonde nazo-gastrice (2b)
5
2
3
nu
16. Paracenteza diagnostică și terapeutică (2b)
5
2
3
nu
17. Puncția sternală și biopsia osoasă (2b)
5
2
3
nu
18. Determinarea grupelor sanguine și perfuzia de sânge și
Anexa 2MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreStructura generală a Programului de Rezidențiat în Nefrologie – pregătire de specialitate
I. PREGĂTIRE GENERALĂ de MEDICINĂ INTERNĂ
II. PREGĂTIRE SPECIALĂ de NEFROLOGIE
ANUL I
ANUL al II-lea
ANUL al III-lea
ANUL al IV-lea
ANUL al V-lea
STAGIUL
Pneumologie-Ftiziologie
12
Hematologie
8
Nefrologie clinică - adulți
28
Nefrologie clinică - adulți
16
Nefrologie clinică - adulți
8
Cardiologie
16
Reumatologie
8
TI nefrologică - adulți
8
TI nefrologică - adulți
8
TI nefrologică - adulți
4
G-enterologie, hepatologie
12
Boli de metabolism/nutriție
8
Nefrologie clinică – pediatrie
8
Dializă
12
Dializă
12
Medicină de urgență
8
Endocrinologie
4
TI nefrologică - pediatrie
4
Chirurgie de abord
6
Transplant renal
12
Neurologie
4
Ecografie generală*
0
Transplant renal Urologie
6
Opționale**
12
Boli infecțioase
8
Facultative
8
Vacanță
4
Vacanță
4
Vacanță
4
Vacanță
4
Vacanță
4
TOTAL
52
52
52
52
52
* Ecografia generală este obligatorie conform legislației române (Ordin MSF Nr. 923, 18.12.2001, M. Of. Nr. 117, 13.02.2002), dar nu și în recomandările UEMS și nici în programele de formare din Europa și SUA. Se juxtapune peste stagiile de Nefrologie clinică.
** Durata este stabilită în funcție de obiectivele individuale ale rezidentului, cu acordul responsabilului de program, în funcție de prevederile legale. In total, nu vor depăși 36 de săptămâni.
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.1.Definiție:
Neonatologia este specialitatea care se ocupă cu studiul nou-născutului sănătos, cu depistarea , diagnosticarea și tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum și cu îngrijirea și protezarea pentru menținerea în viață a nou-născutului prematur.
1.2.Durata :
5 ani
1.3.Structura stagiilor1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2.Stagiul de pediatrie și genetică: 1 an, 4 luni1.3.3. Stagiul de chirurgie și ortopedie infantilă : 2 luni și 2 săptămâni1.3.4. Stagiul de boli infecțioase și epidemiologice: 2 luni 1 3.5. Stagiu de neonatologie : 3 ani1.3.6. Stagiu de ecodiagnostic mio-entezo-osteo-articular : 3 luni1.3.7. Stagiul de bioetică: 2 săptămâni1.4. Conținutul stagiilor1.4.1. Stagiul de pediatrie și genetică1.4.1.a. Stagiul de pediatrie1.4.1.a.1. Tematica lecțiilor conferință (210 ore)– se anexeaza pe patologia sugarului + urgențe1. Indicații de internare a nou-născutului în serviciul de pediatrie2. Alimentația naturală3. Alimentația artificială, mixtă, diversificarea alimentației4. Distrofia5. Pneumonia, bronhopneumonia acută, afecțiuni acute și cronice ale aparatului respirator la sugar, insuficiența respiratorie acută și cronică6. Otita, otomastoidita, alte afecțiuni ORL ale sugarului7. Malformații congenitale de cord ale sugarului8. Insuficiența cardiacă acută9. Miocardiopatii. Valvulopatii.Tulburări de ritm cardiac10. Șocul11. Hipertensiunea arterială la sugar12. Boli diareice acute13. Sindromul de deshidratare acută14. Boli diareice acute15. Parazitoze. Hepatita cronică. Icterul16. Insuficiența renală acută și cronică17. Sindromul nefrotic18. Glomerulonefrita acută19. Pielonefrita acută și cronică20. Infecții urinare21. Anemii.Leucemii22. Coagulopatii, trombocitopenii,.trombocitopatii, pancitopenii23. Boli genetice24. Boli de metabolism25. Rahitismul26. Convulsii, paralizii cerebrale27. Tuberculoza28. Sifilisul29. Dermatologie pediatrică30. Oftalmologie pediatrică1.4.1.a.2. Baremul activităților practice1. Interpretare teste hematologice:
2002.Interpretare teste biochimie:
2003.Interpretare teste Astrup:
2004.Interpretare filme radiologice: 501.4.1.b. Stagiul de genetică1.4.1.b.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetică;c. Mutațiile: cauza majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).
4.Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5.Retardul mental și retardul mental legat de X.6. Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme și dileme etice în genetica medicală.1.4.1.b.2. Baremul activităților practice1. Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c. Biochimice.
10.Reanimarea neonatală (ventilația cu balon pe mască și sondă endotraheală, masaj cardiac extern, medicație): 300STAGIUL DE ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO- OSTEOARTICULAR DURATA 3 LUNI (50 ore)
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ și BAREM DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–GENERALITĂȚI DESPRE ECOGRAFIE și SONDE
–ANATOMIA ECOGRAFICĂ A APARATULUI LOCOMOTOR
–INDICAȚII ALE EXAMINĂRII ECOGRAFICE în ORTOPEDIE și TRAUMATOLOGIE
–ECOGRAFIA ȘOLDULUI DISPLAZIC LA NOU-NĂSCUT și SUGAR– MĂSURĂTORI– CLASIFICAREA GRAF, UNGHIURILE ALFA și BETA– INCIDENȚA TRANSVERSALĂ, CORONALĂ, INTERNĂ, SUPRAPUBIANĂ SUZUKI– EXAMINARE STATICĂ și DINAMICĂ HARCKE– MATURARE OSOASĂ– TRATAMENTUL DISPLAZIEI LA NOU-NĂSCUT și SUGAR
–EXAMINAREA ECOGRAFICĂ A UMĂRULUI
–EXAMINAREA ECOGRAFICĂ A GENUNCHIULUI
–RUPTURILE TENDOANELOR
–HEMATOAMELE și REVĂRSALTELE INTRAARTICULARE
–EXAMENUL ECOGRAFIC AL TUMORILOR DE PĂRȚI MOI (localizare, măsurători, puncție sub ecograf, monitorizare, examinare dinamică)
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreNEONATOLOGIE DURATA 5 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
–PEDIATRIE și GENETICĂ(I.1) 1 AN și 4 LUNI
–CHIRURGIE și ORTOPEDIE PEDIATRICĂ( I. 2.) 2 LUNI și 2 săpt.
–BOLI INFECȚIOASE și EPIDEMIOLOGICE ( I.3) 2 LUNI
–ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR(I.4) 3 LUNI
–NEONATOLOGIE (I.5) 3 ANI
–BIOETICĂ (I.6) 2 săptămâni
ANULI
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.1
I.2
I.3
I.5
I.6
I.5
I.5
I.4
I.5
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIEIntroducere
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și indrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I: cunoștințe fundamentale în specialitate, practică medicala generala și urgențe:
–Neurochirurgie generală 6 luni
Noțiuni fundamentale ale specialității (100 ore)– Introducere în patologia neurochirurgicală;
–Examenul clinic al bolnavului neurochirurgical;
–Măsuri terapeutice de urgență în traumatologia cranio-cerebrală și vertebro-medulară.
Tehnici generale de îngrijire a bolnavului neurochirurgical
–Medicină de Urgență (pre-spital și UPU- 20 ore) 1 lună
–Chirurgie generală (40 ore) 2 luni
–Specialități chirurgicale conexe:
–ORL (20 ore) 1 lună– Anatomia și fiziologia aparatului acustico-vestibular– Examinarea clinică și paraclinică– Noțiuni practice de Endoscopie ORL– Chirurgie oro-maxilo-facială (20 ore) 1 lună– Anatomia viscerocraniului– Examen clinic și paraclinic în BMF– Noțiuni teoretice de abord chirurgical oro-maxilo-facial– Oftalmologie (20 ore): 1 lună– Anatomia ochiului și orbitei– Examinarea clinică și paraclinică a funcției vizuale:
–FO, AV, CV– Examinarea clinică a orbitei– Noțiuni teoretice de abord chirurgical al orbitei pe cale anterioară
ANUL II: Neurologie și Neuroimagistică, Neuoranestezie ,
Noțiuni de traumatologie cranio-cerebrală
–Neurologie generală și neurofiziologie (50 ore) 3 luni
() Cursuri de neuroanatomie
() Neurofiziologie
() Semiologie neurologică
() Electrofiziologie fundamentală cu noțiuni EEG, PEV, EMG, etc.
() Anatomie patologică a sistemului nervos
–Imagistică medicală (50 ore) 3 luni
() Radiologie generală
() Examinarea CT
() Examinarea RMN
() Angiografia cerebrală
() Examinări izotopice
() Ecografie cerebrală, a vaselor gâtului și transcraniană, echo-doppler
–Neuroanestezie (40 ore) 2 luni
–Traumatologie cranio-cerebrală (70 ore) 4 luni
–Conferințe teoretice privind:
Tehnici neurochirurgicale de bază, gaura de trepan, edemul cerebral, drenaj ventricular ext., monitorizare ICP; hematom subdural cronic; fracturi depresive; cranioplastia
ANUL III: Traumatismele cranio-cerebrale, complicații ale traumatismelor cranio-cerebrale, hidrocefalia adultului (200 ore) 12 luni
Alte afecțiuni neurologice și neurochirurgicale de interes în diagnosticul diferențial (scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică, siringomielia, etc.)
5.Semiologia patopedică
Curburile coloanei vertebrale în plan sagital
Curburile colanei vertebrale în plan frontal
Mobilitatea coloanei vertebrale
Teste specifice
Durerea referită la nivelul coloanei vertebrale
6.Mijloace de investigație în patologia spinală Examenul radiologic clasic, cu sau fără contrast Computer tomografia
Imageria prin rezonanță magnetică nucleară
Angiografia selectivă (vertebrală și medulară) și scintigrafia osoasă
Tehnici de radiologie intervențională: embolizarea, vertebroiplastia
Alte investigații (EMG., potențiale evocate, densitometrie osoasă)
Monitorizarea intraoperatorie a funcției medulare
Traumatisme vertebro-medulare
7.Mecanisme traumatice8. Patofiziologia leziunii traumatice la nivelul sistemului nervos central9. Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale. Analiză și planing preoperator10. Tratamentul global al leziunilor traumatice ale coloanei11. Neuroprotecția12. Imobilizarea, poziționarea, mobilizarea în perioada acută13. Prevenirea și tratamentul complicațiilor; îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal; conceptul de management global14. Clasificări ale leziunilor traumatice ale colanei15. Tratamentul definitiv al leziunilor traumatice ale coloanei
leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale
leziuni traumatice ale coloanei toracale
leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare și coloanei lombare
leziuni traumatice sacro-coccigiene
16.Protocoale de diagnostic și tratament în traumatologia vertebro-medulară17. Recuperarea neuromotorie, mijloace clasice, și moderne (stimulare electrică funcțională, pace-maker diafragmatic, implante pentru controlul funcției vezicale, etc.)Patologie tumorală18. Tumorile joncțiunii cranio-vertebrale19. Tumori intramedulare, subdurale, ale cozii de cal20. Tumori vertebrale benigne și maligne21. Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral și ale spațiului retroperitonealPatologia degenerativă22. Hernia discului lombar23. Hernia de disc toracală și cervicală24. Stenoza canalului rahidian (constituțională și dobândită) , mielopatia vertebrală25. Spondiloliza și spondilolistezisulPatologia infecțioasă și parazitară26. Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni și cea specifică)
27.Afecțiuni parazitareDiformitățile coloanei vertebrale28. Scoliozele29. Cifozele30. Diformități vertebrale iatrogene31. Răsunetul periferic al afecțiunilor (patente sau oculte) ale coloanei vertebrale32. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale33. Alte afecțiuni ale coloanei vertebrale (patologie vasculară, afecțiuni disrafice, sindromul filum treminale scurt, malformația Arnold Chiari, acondropalzia, Sindromul Marfan, mucolopizaharidoze, osteogeneza imperfectă, osteoporoza, spondilita ankilopoetică, poliartrita reumatoidă, etc)
1.Abordul posterior al colanei2. Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie)
3.Abordul transpleural4. Abordul lateral extracavitar (toracal și lombar)
5.Abordul prin lombotomie6. Abordul antero-lateral retroperitoneal7. Abord prin toracofrenolaparatomie8. Abord anterior transoral9. Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale10. Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare11. Abord anterior transperitoneal12. Abord transcutan transpedicular13. Alte tehnici de abord transcutan (mini invaziv)
Tehnici specifice14. Tehnici de sinteză C1 – C2 pe cale anterioară și posterioară15. Tehnici de sinteză occiput – C216. Tehnici de sinteză cervicală posterioară (filodeze și tehnici ce utilizează șuruburi transarticulare)
17.Tehnici de sinteză cervicală anterioară18. Corpectomia cervicală19. Corpectomia toracală și lombară20. Tehnici de reconstrucție vertebrală: grefon cortico-spongios, cuști metalice, substituenți de os, ciment autopolimerizabil.
21.Tehnici de sinteză osoasă toracală și lombară pe cale posterioară și posterolaterală 22. Instrumentații pe cale posterioară toracală și lombară (Roy Camille, USS, ISOLA, SAS, etc)
23.Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF)
24.Sinteza intercorporeală lombară pe cale laterală25. Tehnici laparoscopice de chirurgie spinală26. Rezecțiile sacrate pentru tumori maligne osoase27. Osteotomia cervicală și lombarăBarem de manevre, tehnici și activități practice1. Testing muscular – 302. Tracțiune transcraniană cu potcoavă sau halou – 53. Cateterizare vezicală suprapubiană – 54. Managementul ileusului paralitic – 105. Intubație oro sau nazotraheală – 56. Resuscitare în stop respirator sau/și cardiac – 17. Măsurare presiune venoasă centrală – 58. Alimentație enterală și parenterală de lungă durată – 59. Bilanț hidric și hidro-electrolitic – 510. Examen neurologic și ortopedic, evaluare clinică, și paraclinică,diagnostic, definire atitudine terapeutică – 5011. Aparate gipsate și corsete în tratamentul afecțiunilor coloanei vertebrale – 1012. Puncție discală sau vertebrală (orice cale) asistată Rx sau CT – 213. Abordul anterior al colanei cervicale cu sinteză osoasă metalică, ciment sau substituenți de os - 514. Abord microchirurgical pentru hernia de disc – 515. Abordul posterior al colanei cervicale, toracale și lombare (inclusiv artrodeza) - 1016. Abordul posterolateral al colanei toracale și lombare (inclusiv artrodeza) – 1017. Abordul lateral extracavitar (toracal sau lombar) – 218. Sinteză metalică C1 – C2 pe cale posterioară – 219. Sinteză transarticulară C1 – C2 – 120. Instrumentație cervicală posterioară cu șuruburi transarticulare – 221. Instrumentație toracală posterioară – 222. Abord anterior toracal prin sternotomie – 123. Abord transtoracic transpleural -224. Abord lateral retroperitoneal (lombotomie) – 125. Abord anterior transperitoneal – 126. Sinteză intercorporală lombară pe cale posterioarp (PLIF) – 227. Corporectomie cu reconstrucție vertebrală – 228. Instrumentații posterioare cu șuruburi transpediculare – 10
Totalul operațiilor efectuate direct de către medicul în pregătire este de 60 și acoperă gama de tehnici minim necesară a fi cunoscută pentru a putea alege, în cunoștință de cauză, cea mai potrivită soluție pentru un anume caz.
Activitatea practică se va desfășura zilnic în clinică, prin participarea efectivă la tratamentul pacienților cu afecțiuni spinale și prin intervenții chirurgicale sub supraveghere calificată.
Anul V Patologie cranio-cerebrală netraumatică (200 ore) 12 luni
–Conferințe teoretice privind:
Procesele expansive intracraniene– Tumori și Leziuni supratentoriale (exclusiv Proceduri stereotaxice):
–Tehnici de îngrijire a bolnavului cu leziuni cerebrale netraumatice, urmărire postoperatrie pe termen mediu și lung, rezolvarea complicațiilor imediate și la distanță, tratamentul recidivelor, tratamentul multimodal al leziunilor maligne
–implantarea de dispozitive/pompe intratecale.– Intervenții computer-ghidate
Neurochirurgie pediatrică
Hidrocefalia și malformațiile congenitale:
–drenaj ventricular extern;
–proceduri de drenaj;
–meningomielocel;
–sindromul de măduvă prefixată;
–disrafiile vertebrale.
Traumatisme craniene și vertebrale:
–găuri de trepan, monitorizare ICP, rezervoare,etc. ;
–hematom exra/subdural;.
Tumori sau leziuni supra/infratentoriale:
–tumori supra sau infratentoriale.
–activitate chirurgicală independentă și sub supraveghere intensificată
–abilitarea rezidentului conform legii în linia I de gardă supravegheată.
Anul VII:
1.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore2. Neurochirurgie specială. Patologie vasculară (190 ore) 11 luni și 2 săpt.
–Conferințe teoretice privind leziuni sau procese expansive cu localizări particulare sau care presupun aborduri chirurgiale complexe (noțiuni și tehnici de bază):
Patologie vasculară (noțiuni și tehnici de bază):
–craniotomia pentru anevrism;
–craniotomia pentru MAV, cavernoame– endarterectomia carotidiană.
Tumorile de unghi ponto-cerebelos– Neurinomul de acustic: căi de abord, aborduri combinate
Tumori de trunchi cerebral: căi de abord, tratament multimodal Tumori de regiune pineală: căi de abord, tratament multimodal Tumori de bază de craniu:
–tumori de ventricul III,ventricul lateral, ventricul IV: căi de abord, aborduri combinate, tratament multimodal
Tumori selare și paraselare– Adenoame hipofizare; craniofaringioame:căi de abord, tratament multimodal
Tumori și leziuni vertebro-medulare:
–extradurale, intradurale extramedulare,– tumori intramedulare intramedulare– instrumentație/ rahisinteză în tumorile vertebrale– Aborburi chirurgicale combinate anterioare, postero-laterae și posterioare pentru leziuni complexe ale coloanei vertebrale
–Activitate operatorie independentă și sub supraveghere
–Perioada de finalizare a lucrării de licență în rezidențiat (trebuie să aibă valoare de publicație cel puțin în Romanian Neurosurgery, ideal studiu prospectiv, eventual multicentric)
Proceduri chirurgicale obligatorii reprezintă un umăr de intervenții chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidențiat și reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa 1 și Anexa 2). Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neândeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neândeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.
Examenele de etapă se desfășoară la sfârșitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V, VI).
Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie (anexa la diplomă trebuie sa conțină și să confirme competențele obținute în perioada rezidențiatului) se va susține la finele anului VII. Pe parcursul pregătirii, medicii rezidenți neurochirurgi vor trebui sprijiniți pentru a urma cursurile EANS, care încep să devină o cerință obligatorie pentru practicarea neurochirurgiei în majoritatea țărilor Uniunii Europene.
Anexa 1 Cerințele Rezidențiatului de Neurochirurgie
Alte leziuni benigne (chist epidermoid, chist arahnoidian, boală von Hippel Lindau etc.)
2
4
4.
Infecții (intracraniene - vertebrale)
Total
8
12
Abces, empiem subdural
8
12
5.
Leziuni vasculare
Total
10
27
Craniotomie
Anevrism intracranian
0
8**
Craniotomie
MAV
0
2**
Angiom cavernos
2
5
Hematom (intracerebral - intracerebelos spontan)
8
12
6.
Hidrocefalia adultuliui (≥16 ani)
Total
42
69
Drenaj ventricular intern
20
30
Revizia drenajului ventricular
10
15
Ventriculocisternostomia endoscopică
2
4
Drenaj ventricular extern
10
20
7.
Coloana vertebrală
Total
55
93
Hernie de disc cervicală / spondiloartropatie cervicală: abord anterior/ foraminotomie
10
15
Rahisinteza cervicală (anterior/posterior)
3
5
Hernia de disc lombară/ Spondiatropatia lombară
20
30
laminotomie/ laminectomie pentru stenoza de canal lombar
10
15
rahisinteza lombară
3
8
Tumori vertebrale:
extradurale
3
5
Intradurale extramedulare
3
5
Rahisinteză în tumorile vertebrale
0
5**
Traumatismele vertebrale :
Decompresiune/Rahisinteză
3
5
8.
Nevralgia trigeminală și alte tipuri de nevralgii
Total
7
13
Gaserotomia
5
8
Decompresiune microvasculară
2
5
9.
Neurochirurgia funcțională și stereotactică
Total
5
23
Biopsia tumorală stereotactică
5
10
Chirurgia epilepsiei
0
3**
Tehnici de electrostimulare (nervi periferici, medulare)
2
5**
Implantarea de sisteme pentru administrări intratecale
2
5**
10.
Nervi periferici
Total
30
45
Neuroliza
30
45
11.
Intervenția asistată de calculator
Total
10
25
12.
Tehnici neurochirurgicale de bază
Total
Craniotomia supratentorială
60
80
Craniotomia fosei posterioare
8
20
Total intervențiilor neurochirurgicale Neurochirurgia pediatrică
minimum
optimum
1.
Hidrocefalia copilului și malformațiile congenitale
Total
7
15
Drenajul ventricular extern
5
10
Proceduri de drenaj:
2
5
2.
TCC și TVM
Total
0
10
Gaură de trepan pentru monitorizarea PIC, drenaj ventricular extern
0
5**
Hematom subdural cronic/ higroma
0
2**
Hematom extra-/subdural
0
3**
3.
Tumori cerebrale și alte leziuni
Total
0
3
Tumori supratentoriale
0
3
Procedeele la care rezidentul trebuie să asiste sau să le facă parțial (minimum)
asistent
Craniofaringiom
5
Adenom hipofizar (transfenoidal + transcranial)
10
Neurinom de acustic
10
Meningioame de bază de craniu / fosa posterioară
10
Craniotomie
Anevrism intracranian
12
MAV
5
Boli ocluzive:
Endarterectomie
3
Hernia de disc dorsală
3
Tumori vertebrale:
intramedulare
3
Talamotomia, Palidotomia/ Tehnici de stimulare
5
Implantarea de sisteme pentru administrări intratecale
5
Craniostenoza unui suturi
2
Tumori infratentoriale pediatrice
2
Mielomeningocel
3
Sindromul de măduvă prefixată
2
Disrafiile vertebrale
2
Neurorafii (cu graft)***
3
*** în câteva țări procedeele neurochirurgicale ale nervilor periferici în trecut nu au constituit o cerință obligatorie.
NEUROCHIRURGIE DURATA: 7 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI – CONFERINȚĂ
–NEUROCHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 6 luni
–MEDICINA DE URGENȚĂ (I.2) 1 lună
–CHIRURGIE GENERALĂ (I.3) 2 luni
–O.R.L. (I.4) 1 lună
–CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 1 lună
–OFTALMOLOGIE (I.6) 1 lună
–NEUROLOGIE GENERALĂ ȘI NEUROFIZIOLOGIE (I.7) 3 luni
–IMAGISTICA MEDICALĂ (I.8) 3 luni
–NEUROANESTEZIE (I.9) 2 luni
–TRAUMATOLOGIE CRANIO-CEREBRALĂ (I.10) 4 luni
–TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE (I.11) 12 luni
–PATOLOGIE SPINALĂ (I.12) 12 luni
–PATOLOGIE CRANIO-CEREBRALĂ NETRAUMATICĂ (I.13) 24 luni
–BIOETICA (I.14) ½ lună
–NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ. PATOLOGIE VASCULARĂ (I.15) 11 luni și 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
ANUL VI
ANUL VII
STAGIUL
I.1
I.2,I.3,I.4,I.5,I.6
I.7,I.8,I.9,I.10
I.11
I.12
I.13
I.13
I.14,I.15
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE1.1. DEFINIȚIE : Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR :
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni )
1.3.2.Stagiul de medicină internă – 1 an1.3.3. Stagiul de diagnostic neuroimagistic – 3 luni1.3.4. Stagiul de psihiatrie – 3 luni1.3.5. Stagiul de neurochirurgie – 3 luni1.3.6. Stagiul de neurologie - 2 ani 8 luni și 2 săpt.
1.3.7.Stagiul de explorări funcționale în neurologie ( EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală ) - 6 luni1.3.8. Stagiul de bioetică - ½ lună1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință ( 200 ore)
(39)Edemul pulmonar acut cardiogen și non-cardiogen
(40)Șocul cardiogen
(41)Farmacologie clinică
1.4.1.2.Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme – 1002. Interpretarea rezultatelor de la explorarile respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) - 503. Interpretarea unei electrocardiograme : 200 cazuri– stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului– hipertrofii atriale și ventriculare– modificari EKG în cardiopatia ischemică– diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic– tulburări de ritm cardiac– tulburări de conducere– indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică – 100 cazuri5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 150 cazuri6. Toracocenteza – 157. Paracenteza – 158. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor – 109. Interpretarea oscilometriei - 10010. Interpretarea probei de digestie - 3011. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie - 10 pe manechin și 5 pe viu12. Defibrilarea și cardioversia – 10 (asistat de specialist)
13.Interpretarea rezulatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică - 5014. Puncția biopsie hepatică : efectuare și interpretare – 10 cazuri1.4.2. STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință ( 50 ore)
(1)Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare – 2 săptămâni
(2)Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 3 săptămâni
(3)Imagistica prin rezonanță magnetică – 3 săptămâni
(4)Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală , SPECT și noțiuni de PET – 2 săptămâni
(5)IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare – 10
(6)Angiografia sistemului cervico-cerebral – interpretare – 10
1.4.3.STAGIUL DE PSIHIATRIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință ( 50 ore)
(1)Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice
(2)Psihozele majore
(3)Tulburări psihice organice
(4)Dezvoltări psihogene și nevroze
(5)Psihopatii și stări psihopatoide
(6)Oligofrenii
(7)Terapia psihotropă
1.4.3.2.Baremul activităților practice1. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-502. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -153. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-154. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-51.4.4. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 50 ore)
(1)Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene
(2)Indicații și tehnici de practicare a investigațiilor paraclinice
(3)Elemente de diagnostic și tratament în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare
(4)Indicațiile chirurgicale în tratamentul epilepsiei
(5)Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii
(6)Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice
(7)Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară
(8)Principii și metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecțiuni neurologice și neurochirurgicale
(9)Elemente de neuropatologie și procesele expansive
1.4.4.2.Baremul activităților practice1. Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -502. IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare - 203. Scintigrafia cerebrală – interpretare – 54. Angiografia sistemului cervico- cerebral – interpretare – 30 5.Mielografia cu substanță de contrast- interpretare - 206. Puncția lombară: proba Queckensted-Stookcy - 107. Examenul clinic al unui traumatizat cranio - cerebral – 108. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 59. Examenul fund de ochi – 201.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință ( 560 ore)
(1)Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos.
(2)Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică
(3)Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope
(7)Semiologia funcțiilor vegetative– Sistemul nervos vegetativ (autonom)– Sindroamele hipotalamo-hipofizare– Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ ( primare și secundare )
(8)Conștiența– Tulburări de somn și veghe– Stările comatoase– Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare– Confuzia, deliriumul, starea vegetativă
(10)Epilepsia și pierderile stării de conștiență– Clinica– Etiologia– Fiziopatologia– Diagnostic diferențial și pozitiv– Tratament
(11)Algiile craniene și faciale– dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului– nevralgia de trigemen– migrena și algiile vasculare ale feței– algiile craniene și faciale simptomatice– cefaleea
(12)Patologia nervilor periferici– principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice– leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici– mononeuropatiile– polineuropatiile– mononeuropatiile multiplex– poliradiculoneuropatiile ( acute și cronice )
(13)Compresiunile lente ale măduvei și mielopatiile vasculare
(14)Siringomielia și malformațiile atlanto-occipitale
(15)Scleroza multiplă și alte afecțiuni demielinizante
(16)Amiotrofiile spinale progresive.Boala neuronului motor
(17)Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene
(18)Afecțiunile ganglionilor bazali ( semiologie, sindroame, boli )
(19)Distoniile musculare
(20)Bolile ereditare și degenerative ale sistemului nervos
(21)Sindroamele neurocutanate și alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele
(22)Bolile vasculare cerebrale– anatomia și fiziologia circulației cerebrale– malformațiile vasculare cerebrale– complicațiile cerebrale ale hipertensiunii arteriale– ischemia cerebrală– hemoragia cerebrală– ictusul lacunar– hemoragia subarahnoidiană– trombozele și tromboflebitele cerebrale
(23)Tumorile intracraniene
(24)Sindroamele paraneoplazice neurologice
(25)Traumatismele craniene și ale măduvei spinării
(26)Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular
(27)Demențele adultului
(28)Evaluarea neuropsihologică în patologia neurologică
(29)Encefalopatiile infantile
(30)Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism
(31)Miastenia gravis și sindroamele miastenice
(32)Patologia musculară
(33)Manifestări neurologice în boli generale
(34)Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice
1.4.5.2.Baremul activităților practice1. Examenul fundului de ochi - 502. Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -1003. Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini – 604. Radiografia simplă de craniu – 100
Examenul radiologic cerebral și medular cu substanță de contrast
5.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – 1006. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral - 607. Scintigrafie cerebrală clasică. Noțiuni SPECT și PET - 108. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 1009. Potențiale evocate somestezice PES, potențiale evocate vizulae PEV și auditive PEA – 6010. Electroencefalografia.Montajul EEG și interpretarea de rutină – 20011. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 10012. Imagistica prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice – 6013. Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice – 501.4.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE1.4.6.1. ELECTROENCEFALOGRAFIETematica lecțiilor conferință și baremul de activități practice ( 100 ore)
1.Bazele neurofiziologice ale EEG2. Tehnica generală EEGa. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje )b. Aparat de înregistrare ( sisteme de amplificare, masa de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj )c. Tehnici speciale de înregistrare,transmisie și monitorizare d. Principii de analiză automatăe. Artefacte3. Metode de activare4. Glosar de termeni EEG5. Buletin EEG - redactare6. EEG la adultul normal în stare de veghe7. EEG la adultul normal în somn8. EEG la copilul normal9. EEG la subiecți normali vârstnici10. Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.
13.EEG în epilepsiea. EEG interictală– activitate de fond– activitate paroxistică– morfologia și cronologia undelor sincrone simetrice– activitate paroxistică focală și multifocală– activitate paroxistică difuzăb. Video-EEGc. Aspecte EEG ictale și interictale în diferite forme de epilepsie– criterii electrochimice de clasificare– epilepsii generalizate primare– epilepsii generalizate secundare– epilepsii parțialed. EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilore. EEG în evolutia epilepsiilorf. EEG psihozelor la epilepticig. Modificări EEG induse de anticonvulsivante– EEG în tratamentul epilepsiilorh. EEG în prognosticul epilepsiilor14. EEG în tumori cerebrale15. EEG în boli vasculare cerebrale16. EEG în traumatisme cranio-cerebrale– moartea cerebrală și stările vegetative prelungite17. EEG în neuroinfecții18. EEG în encefalopatii19. EEG în demențe20. Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG21. Polisomnografia: tehnică, interpretare1.4.6.2. Explorări electrofiziologice neuromusculare ( electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate)
1.Date generale despre unitatea motorie2. Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă3. Structura joncțiunii neuromusculare4. Structura fibrei musculare5. Principii de bază ale electrodiagnosticului6. Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic7. Metodologie :A) Studiul de conducere nervoasăa) studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)
b)studiul conducerii nervoase senzitive – viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de actiune senzitiv (SNAP)
c)aspecte particulare :
–dipersia temporală și anularea fazelor– blocul de conducere– factori care afectează studiile de conducere nervoasă : fiziologici, nonfiziologicid) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axone) blink reflexB) Electromiografia cu aca) tehnici de înregistrareb) activitatea spontană de insertiec) activitatea spontană normalăd) analiza potențialului de unitate motoriee) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențialC) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivăD) Electrodiagnosticul în bolile neuromuscularea. neuropatiile focale:
1.4.7.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreNEUROLOGIE 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–NEUROLOGIE (I.1) 6 luni
–MEDICINA INTERNĂ (I.2) 1 an
–NEURORADIODIAGNOSTIC (I.3) 3 luni
–PSIHIATRIE (I.4) 3 luni
–NEUROCHIRURGIE (I.5) 3 luni
–EXPLORĂRI FUNCȚIONALE în NEUROLOGIE (I.6) 6 luni
–BIOETICA (I.7) 1/2 lună
–NEUROLOGIE (II.1) 2 ani 2 luni și 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
II.1
I.3
I.6
I.5
I.4
II.1
I.7;II.1
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂA. IntroducereB. Scopurile pregătiriiC. Programul de pregătireD. Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatricăE. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumătoriF. ExaminăriA. Introducere
Definiție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 16 ani, iar la copiii cu handicap, pâna la 18 ani.
Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România. În Europa Neurologii Pediatri provin fie din pediatri, fie din neurologi de adulți.
În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare.
Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform recomandărilor Bordului European de Neurologie Pediatrică și a Comitetului European de Experți Naționali pentru Neurologie Pediatrică care au elaborat Curriculum European de Neurologie Pediatrică, ca un ghid pentru elaborarea curiculelor naționale, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa. De asemenea s-a ținut seama de recomandările experților PHARE.
Pregătirea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:a. construirea bazei de cunoștințe în legătură cu funcția neurologică normală și anormală la copil;b. dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient.c. Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare – a se vedea punctul E.)d. În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/ submodul și modalitatea de desfășurare și de notare.e. Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică.f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfasoară în clinicile respective.
B. Scopurile pregătiriiB.
1.Cunoștințele de neurologie pediatrică
Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică.
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
B.2. Măsuri diagnostice
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
B.3. Tratament.
–Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice
–Cunoștinte generale în legătură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul.
–Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale
–Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului).
–Luarea la cunostință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative.
–Cunoștințe în legătură cu tratamentele deficitelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc
–Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite.
B.4. Îngrijire multidisciplinară
–Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică.
–Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupatională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare
–Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped.
–Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulți
B.5. Îngrijire integrată – conlucrarea cu alte servicii
–Protecția copilului –cunoștințe de legislație națională; experiența în lucrul cu sistemul
–Servicii sociale - cunoștințe
–Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc
B.6. Aspecte etice
–Etica cercetării la copii
–Procedura consimțământului informat
–Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevante
B.7. Probleme de management (facultativ)
–Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului , contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri.
–Experiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național
–Cunoștințe de audit clinic
–Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare
–Structura și funcția organizației locale și naționale
B.8. Aptitudini academice
–Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate
–Pregătirea unui manuscris
–Aptitudini de prezentare orală
B.9. Aptitudini de organizator de rutină, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare.B.11. Conducere - înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinarăB.
12.Comunicare
–Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc)
–Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.
B.13. Educație
–Autoeducație continuă și învățarea altora
C. Programul de pregătire
Durata: 5 ani
I. Specialități pediatrice –2 ani:I.1. Pediatrie generală – 1anI.
2.Neonatologie - 6 luniI.
3.Boli infecțioase pediatrie - 2 luniI.
4.Neurochirurgie pediatrică - 2 luniI.
5.Psihiatrie pediatrică - 2 luniII. Neurologie adulți – 6 luniIII. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care:III.
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatricaă neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/ tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.a. Neuroimagistica (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică)d. Genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica)e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul in cadrul modulului: neurologie pediatrică)
Pregătirea peste hotare
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinatate, scăzându-se din cea prevazută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și “visiting doctor”.
CONȚINUTUL STAGIILORI. Specialități pediatriceI.
1.Stagiul de pediatrie – 1 an Tematica lecțiilor conferință1. Creștere și dezvoltare2. Nutriție și alimentație3. Malnutriția proteincalorică și proteinică4. Tulburările metabolismului calciului5. Diabetul zaharat- urgențe6. Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, sinuzita, laringita, otita acută medie7. Infecții respiratorii inferioare: traheobronșita, bronșiolita acută8. Astmul bronșic9. Pneumonii acute. Pleurezii10. Insuficiența acută respiratorie11. Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene12. Cardiomiopatii13. Tulburări de ritm și de conducere cardiacă14. Insuficiența cardiacă15. Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială16. Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută17. Boala celiacă. Sindromul de malabsorbție18. Dureri abdominale recurente.
19.Parazitozele intestinale20. Icterele21. Afecțiuni hepatice22. Afecțiuni renale acute și cronice - semiologie23. Reumatismul articular acut24. Boli de colagen25. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice)
27.Leucemii. Limfoame maligne28. Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom29. Sindroame de imunodeficiență congenitală30. Intoxicații acute31. Tuberculoza.
32.Sifilis33. Elemente de chirurgie și ortopedie pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică)
34.Tuberculoza primară și secundarăBaremul activităților practice1. Anamneza și examen clinic2. Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite3. Puncții lombare4. Examen otoscopic5. Examenul fundului de ochi6. Recoltari de sânge venos7. Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup8. Înregistrări și interpretări EKG9. Interpretarea următoarelor probe:
1.Conceptul de perinatologie, mortalitatea perinatală; investigația fetală; nou-nascutul cu risc2. Metode de aprecierea vârstei gestaționale3. Nou-născutul la termen: particularități morfologice și funcționale, incidențe fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație4. Nou născutul prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, îngrijiri specifice, alimentație5. Anamneza și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală6. Reanimarea neonatală7. Suferința fetală acută, cronică, insuficiența placentară8. Traumatismul obstetrical biochimic și mecanic9. Infecții congenitale: sindromul TORCH, infecția HIV, infecția cu VHB10. Malformații11. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală12. Hemoragiile intracraniene13. Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului14. Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală15. Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubină conjugată16. Hidrops fetal17. Diateze hemoragice neonatale18. Urgențe chirurgicale19. Terapia hidroelectrolitică neonatalăBaremul activităților practice1. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului F102, debitmetrul de oxigen)
2.Anamneza și examenul clinic3. Gavajul4. Stabilirea unei "scheme" de perfuzie endovenoasă la nou-născut5. Interpretări ale unor investigații de laborator: explorări bacteriologice, radiologice, EKGI.
3.Stagiul de boli infecțioase pediatrie - 2 luni Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Imunizări active și pasive2. Antibioterapia în pediatrie3. Infecția HIV/SIDA4. Bacteriemiile și septicemiile5. Meningitele acute virale și bacteriene6. Encefalitele7. Diareile acute virale și bacteriene8. Infecțiile produse de germeni anaerobi9. Tetanosul10. Difteria11. Salmonelozele tifoidice12. Infecția luetică13. Poliomielita14. Infecția cu virus varicelo-zosterian15. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice16. Infecția cu virusuri gripale și paragripale17. Rubeola18. Parotidita epidemică19. Megaleritemul infecțios și exantemul subit20. Scarlatina21. Infecțiile rickettsiene22. Rabia23. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)
24.Hepatitele acute virale25. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și parazitare la copilBaremul activităților practice1. Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase2. Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste3. Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR4. Interpretarea rezultatelor examenului microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare5. Tehnica imunizărilor active6. Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator7. Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copilI.
4.Stagiul de neurochirurgie pediatrică - 2 luni Tematica lecțiilor conferință (40ore)
1.Semiologie neurochirurgicală2. Malformații craniocerebrale3. Malformații vertebromedulare4. Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare5. Hidrocefalia. Craniostenozele6. Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană7. Hematoame cerebrale8. Parazitozele craniocerebrale9. Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare10. Compresiile rahidiene intra- și extramedulare11. Hemoragiile intracraniene12. Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici14. Elemente de terapie intensivă în neurochirurgieBaremul activităților practice1. Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic:
–radiografii cu/fără contrast– tomografie computerizată– imagistica IRM, angio IRM– arteriografii carotidiene și vertebrale2. Asistarea la intervenții neurochirurgicale– drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac– intervenții pentru craniostenoze– cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului– ablația unei tumori cerebrale– intervenții pentru malformații vasculare cerebrale3. Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)
4.Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curenteI.
5.Stagiul de psihiatrie pediatrică - 2 luni Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Simptome și sindroame psihice2. Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților ; clasificarea tulburărilor psihice3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale.
4.ADHD5. Anxietatea și tulburările anxioase6. Tulburările afective7. Fobia și tulburările fobice8. Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar10. Isteria și tulburările isterice11. Tulburări de conduită și personalitate12. Intârzierile mintale13. Schizofrenia și tulburările schizotipale14. Tulburări de conversie15. Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare16. Metode și tehnici de investigație psihologică17. Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilirea familieiBaremul activităților practice1. Examenul psihiatric și întocmirea foii de observație2. Prezentări de cazuri3. Aprecierea dezvoltării motorii și psihice4. Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei5. Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesionalăII. Neurologie adulți - 6 luniTematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Anatomofiziologia sistemului nervos central2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom4. Anatomofiziologia organelor de simț5. Sindroame corticale6. Sindroame extrapiramidale7. Sindroame talamice și hipotalamice8. Sindroame de trunchi cerebral9. Sindroame cerebeloase10. Sindroame medulare11. Sindromul vestibular12. Sindromul de neuron motor central13. Sindromul de neuron motor periferic14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni15. Sindroame senzitive16. Lichidul cefalorahidian normal și patologic17. Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic18. Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic19. Scleroza multiplăBaremul activităților practice
Întocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției:
–pacienți cu sindroame vasculare cerebrale– sindroame de trunchi cerebral– sindroame ataxice– sindroame de neuron motor periferic– sindroame ale organelor de simț– sindroame extrapiramidale– alte afecțiuni– puncții lombare– puncții venoase și instituirea unei perfuzii– interpretarea examenului LCR– prezentare de cazuri
III. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care:III.
–traseul de veghe al adultului– particularități la copil8. Activitatea EEG la copil pe grupe de vârstă (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)
9.Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn10. EEG anormal– recunoașterea anomaliilor nespecifice– recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-undă classic, CVU lent, CVU rapid).– Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox- Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia partială beningă).
11.Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS;
12.Aspectul EEG în tumorile cerebrale13. Aspectul EEG în encefalite14. Efectul unor medicamente asupra EEGBaremul activităților practice1. Montarea practică a electrozilor2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație3. Recunoașterea artefactelor EEG4. Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârsta5. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice6. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criză pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox- Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă7. Recunoașterea descărcărilor periodice EEG8. Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefaliteIII.
2.Neurologie pediatrică - 2 ani 3 luni Tematica lecțiilor conferință (450 ore)
1.Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil - particularități2. Dezvoltarea neuropsihomotorie:
–dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central– copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent3. Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice4. Examenul neurologic pentru:
–nou-născutul la termen– nou-născutul prematur– sugar– copil mic și mare5. Patologie prenatală:
–infecții fetale (cu citomegalovirus, toxoplasmoza congenitală, rubeola, herpes simplex, virus varicelo-zosterian, HIV, alte viroze, sifilis congenital)– afecțiuni circulatorii și vasculare fetale (porencefalie)– patologie fetală indusă de substanțe toxice exogene (medicamente, alcool, droguri, alte toxice)– patologie fetală indusă de substanțe toxice endogene (fenilcetonuria maternă, diabet zaharat)– incompatibilitatea Rh și de grup (hidrops fetal)– întârzierea creșterii intrauterine– prematuritatea6. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor cromozomiale - sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică - sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkată - sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental7. Patologie peri- neonatală:
–hemoragiile cerebrale ale nou-născutului (extra- și intracerebrale)– encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală– icterul nuclear– dezechilibre metabolice (hipoglicemia neonatală, tulburări electrolitice)– traumatisme craniene și spinale de cauze perinatale– leziuni ale nervilor, plexurilor și rădăcinilor8. Malformații ale sistemului nervos central:
–disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)– disrafii spinale (spina bifida oculta, spina bifida chistica, mielocel, meningomielocel)– alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)– tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)– anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică)– malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului– chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos9. Hidrocefalia10. Sindroame neurocutanate:
–scleroza tuberoasă Bourneville– neurofibromatoza– sindrom Sturge-Weber– ataxia-teleangiectazia– alte sindroame neurocutanate11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale:
–craniostenoze nonsindromice și sindromice– impresiunea bazilară– foramen magnum îngustat– dislocația atlantoaxială12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central13.1. Boli metabolicea. afectări ale organitelor subcelulare– boli lizozomale– sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe)– mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly)– mucolipidoze– sialidoza I– mucolipidoza IV– tulburări ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza– boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkatăb. afectări ale principalelor linii metabolice– tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază– tulburări ale metabolismului neurotransmițătorilor - hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA– tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia– tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficiența de multicarboxilază), vit B12, folat– boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers– deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman– tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes– tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan– porfirii– tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoza cerebrotendinoasă13.2. Boli heredodegenerative– leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) - leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander– boli cu afectare predominentă a substanței cenușii - ceroidlipofuscinoze– boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză– boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden - Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali– s. Gilles de la Tourette– tremorul esențial– epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară– boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescențe spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu- Sjogren, paraplegia spastică familială– s. Rett14. Boli infecțioase– meningite acute bacteriene și virale, meningite subacute și cronice (meningita tuberculoasă și alte meningite granulomatoase)– abcesul cerebral și rahidian– infecții bacteriene nesupurative - b. Lyme, leptospiroza, bruceloza– encefalite și meningoencefalite acute– encefalite postinfecțioase acute (encefalomielita diseminată acută)– encefalopatii de origine neclară în relație cu infecții virale (s. Reye) și subacute (panencefalita sclerozantă subacută)– infecția HIV– infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central– toxiinfectiile sistemului nervos: tetanosul, difteria, botulismul15. Boli inflamatorii parainfectioase și de origine imunologică– boli reumatice - coreea acuta Sydenham, lupusul eritematos diseminat, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic– boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse– ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus)– complicațiile neurologice ale imunizării15. Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici– traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor– traumatismele vertebromedulare– afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic– intoxicațiile16. Boli neuromusculare– bolile neuronului motor - atrofii musculare spinale (tip 1 - Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)– boli ale nervilor periferici– neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - Marie-Tooth, II, III, IV)– neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroza)– neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene și exogene toxice)– afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale– boli musculare primare– distrofii musculare progresive și congenitale– agenezii și hipertrofii musculare congenitale– miopatii congenitale– sindroame miotonice (distrofia miotonica și canalopatiile)– miopatii metabolice– miopatii inflamatorii– miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine– artrogripoza multiplex congenitală– boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme)
18.Manifestări neurologice în boli sistemice19. Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale și medulare20. Cefaleea și sindroamele cefalalgice21. Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale22. Manifestări paroxistice neepileptice23. Boli cerebrovasculare– malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene– boli arteriale ocluzive cerebrale și a sinusurilor durale– encefalopatia hipertensivă24. Encefalopatii acute - coma, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană25. Hipertensiunea intracraniană benignăBaremul activităților practice1. Anamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice2. Întocmirea foii de observație3. Examenul fundului de ochi4. Electroencefalograma - interpretare5. Potențiale evocate - interpretare6. Electromiograma - interpretare7. Examenul vitezelor de conducere nervoasă - interpretare8. Puncții lombare9. Radiografii craniene - interpretare10. Radiografii coloană vertebrală - interpretare11. Tomografie computerizată cerebrală - interpretare12. Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare13. Echografie transfontanelară - interpretare14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare15. Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență16. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic17. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene18. Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos19. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil20. Participarea la ăedințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică / neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile / tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos:a. Neuroimagisticab. Echogarfie transfontanelarăc. EMG, VCN, PECd. Geneticae. Recuperare - reabilitare pediatrică
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.a. Neuroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulțiTematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare2. Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare4. Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale6. Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale7. Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice8. Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal9. Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilariei
Baremul activităților practice1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică2. Prezentări de cazuri - patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare3. Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică4. Prezentări de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară5. Prezentări de cazuri - patologie spinalăb. Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică.Tematica (50 ore)
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari2. Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF3. Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF - tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar - indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar4. Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului5. Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar6. Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- și periventriculare la nou-născut și sugar7. Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar.
8.Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugar
Baremul activităților practice1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar2. Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar3. Prezentări de cazuri - hidrocefaliiile la nou-născut și sugar4. Prezentări de cazuri - malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar5. Prezentări de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugarc. EMG, VCN, potențiale evocate este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulțiTematica lecțiilor conferință (50 ore)
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic2. Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural)
3.Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană5. Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență6. Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii8. Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert9. Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale10. Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motorii
Baremul activităților practice1. Interpretarea traseului EMG2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasă3. Intergrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice4. Interpretarea potențialelor evocate vizuale5. Interpretarea potențialelor evocate auditive, somatosenzitive și motoriid. Genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica)Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacocinetica bolilor;c. Mutațiile: cauza majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).
4.Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5.Retardul mental și retardul mental legat de X.6. Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme și dileme etice în genetica medicală.Baremul activităților practice1. Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.e. Recuperare - reabilitare pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatricăTematica lecțiilor conferință1. Recuperarea funcțională - definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul - clasificare internațională. Boală, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale.
2.Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului3. Aprecierea motricitatii spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului4. Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică5. Metoda Kenny: principii, caracterele sindromului clinic, mijloace terapeutice6. Metoda Kabat: principii, procedee de facilitare. Mijloace ajutatoare în recuperarea handicapului neuromotor periferic: electroterapie, ortezare, chirurgie ortopedică7. Recuperarea funcională a infirmității motorii cerebrale: etiologie, substrat anatomopatologic, clasificare clinică8. Tratamentul kinetic în encefalopatiile cronice infantile:
–metodele Phelps, Margret Rood, Bobath– școala Philadelphia (metoda Temple-Fay), metoda Vojta, metode funcționale (Tardieu, Peto)– metoda Frenkel, metoda Le Metayer9. Decontracturarea– kinetoterapia - Kabat - alternarea antagoniștilor– legile Sherington– electroterapia– infiltrațiile cu toxină botulinică10. Diagnosticul precoce al encefalopatiei cronice infantile11. Evaluarea funcțională în encefalopatia cronică infantilă12. Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare13. Balneoterapia în patologia neurologică a copilului14. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice15. Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului16. Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în școli speciale, sportul adaptat, protecția socialăBaremul activităților practice1. Aprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an2. Stabilirea unui program de recuperare funcională la copii cu handicap neuromotor periferic3. Stabilirea unui program de tratament copii cu encefalopatie cronică infantilă4. Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului5. Stabilirea unui program de terapie ocupaționala în sindroamele ataxice
Pentru fiecare modul / submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv.
IV. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreNorme generale de desfășurare a specializării în neurologie pediatricăA. Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului.
Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește ordinea stagiilor și destinația fiecărui rezident. Rezidentul este obligat să își organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse și aptitudinile dobândite în cursul rezidențiatului.
Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.
În atribuțiile rezidentului sunt cuprinse și gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea îndrumătorului. Nu intră în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav). Activități practice și lecturi – 200 ore/an lecturi, lecții, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în fața colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri, etc.
Caietul rezidentului
Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta. Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităților practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică și finală a rezidentului.În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel puțin 1 sau 2 proiecte de cercetare.
B. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumatori
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidențiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităților formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor și medicilor cu competență eligibili va fi actualizată în mod regulat Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CNPDS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică.E.1. Centrele formatoarea. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).b. Toți îndrumătorii centrului sunt medici specialiști sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel puțin 2 îndrumători acreditați în afară de coordonatorc. Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.E.2. Unitățile formatoare "satelit"
Sunt Secții Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrică cu excepția celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).
E.3. Coordonatori/îndrumatori
Coordonator – este Profesorul Universitar de Neurologie Pediatrică al Clinicii de Neurologie Pediatrică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. . Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.
Îndrumător poate fi:
–orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;
–orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.
Îndrumătorii supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.
Medic cu competență poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competența (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor / submodulelor din curiculum. Colaborarea cu aceștia este hotărâta de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obțina aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfășurarea modulului /submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator. Raportul număr rezidenți/ număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1. Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor și îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF în colaborare cu CPPMF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.
C. Examinări
Evaluarea rezidenților în timpul pregătirii. Cunoștințele teoretice trebuie evaluate la sfârsitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce privește propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunătățiri. Considerăm că evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.
Evaluarea finală Rezidenții trebuie să sustină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.
Comisia de examen va lua în calcul și activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.
II. Neurologie adulți – 6 luniIII. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care:III.
1.EEG - 3 luniIII.
2.Neurologie pediatrică – 2 ani 3 luni
Submodule:a. Neuroimagistica (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică)d. Genetica (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)
IV. Bioetica - 2 săpt.!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Studiul morfo-fiziologiei și fiziopatologiei organelor genitale feminine ca parte a întregului organism, al proceselor biologice legate de reproducere și tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului, fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.3.2.Stagiul de Chirurgie generală: 11 luni și 2 săpt. - anul I si II1.3.3. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni, anul II1.3.4. Stagiul de Endocrinologie: 3 luni-anul II1.3.5. Stagiul de Urologie: 3 luni-anul III1.3.6. Stagiul de Oncologie ginecologică: 3 luni-anul IV1.3.7. Stagiul de Obstetrică-ginecologie: 3 ani și 3 luni. În timpul stagiului de bază se vor efectua în anul IV și V de rezidențiat urmatoarele module: ecografie obstetricală și ginecologică – 3 luni, laparoscopie ginecologică – 3 luni, colposcopie 1 lună, histeroscopie – 1 lună și planificare familială – 1 lună. De asemenea stagiul de obstetrică și ginecologie include și un sub modul de genetică medicală – 3 luni.
1.Principii de asepsie și antisepsie în chirurgie2. Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical3. Pregatirea preoperatorie în chirurgie4. Ingrijirea postoperatorie5. Complicațile postoperatorii (imediate și precoce; locale și generale; specifice și nespecifice)
9.Omentectomia (cu sau fără decolare coloepiploică):
–asistat: 10
–efectuat: 1-3
10.Principii de chirurgie celioscopică:
–asistat: 20
MODULUL DE BIOETICĂ (2 săptămâni)TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
1.4.2.STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință ( 50 ore)
1.Metode de studiu și diagnostic în patologia endocrinologică: a)Diagnostic clinic:
–anamneza
–examen clinic general, examenul sânului b)Investigații paraclinice în endocrinologie
–temperatura bazală
–examenul mucusului cervical
–sexul genetic
–sexul cromozomial
–dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari și a prolactinei
–dozarea hormonilor gonadotropi corionici
–dozarea hormonilor estrogenici
–dozarea hormonilor progesteronici
–dozarea hormonilor androgenici
–explorarea funcției ovariene
–explorarea funcției tiroidiene și corticosuprarenaliene
–radiografia de șa turcească
–examenul fundului de ochi și acuității vizuale
–explorări radioizotopice
–reflexograma ahiliană
2.Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
–patologia ovariană primară
–patologia ovariană de origine hipotalamică
–patologia diferențierii sexuale
–patologia ovariană corelativă
–sindromul galactoree-amenoree
–aspecte endocrine ale sterilității și infertilității
3.Tratamentul hormonal în ginecologie:
–tratamentul cu hormoni estrogeni
–tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză
–tratamentul estroprogestativ de sinteză, contracepția hormonală
–tratamentul cu hormoni androgeni
–tratamentul cu hormoni corticosteroizi
1.4.3.STAGIUL DE UROLOGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință ( 50 ore)
4.Traumatismele vezicii urinare-lezarea intraoperatorie (diagnostic, conduită: tehnica suturii peretelui vezical în două planuri)
5.Fistulele vezico-vaginale și vezico-uterine: diagnostic, tehnici chirurgicale-pe cale vaginală, transvezicală, transperitoneală, transperitoneo-vezicală1.4.4. STAGIUL DE ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Cunoașterea metodelor de diagnostic în cancerul genito-mamar:
–examenul citologic vaginal
–examenul colposcopic, țestul Lahm-Schiller
–biopsia cu examen histopatologic
–mamografia, ecografia, puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului
2.Diagnosticul clinic și paraclinic al cancerului genito-mamar:
–cancerul de col uterin
–cancerul de corp uterin
–cancerul ovarian
–cancerul de trompa uterină
–cancerul vulvar și vaginal
–cancerul mamar
3.Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
–histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
● conizația in patologia colului uterin (CIN III)
● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
–excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală
–tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii și tehnică), mastectomia radicală modificată (operația Patey), mastectomia simplă.
4.Radioterapia: indicații, tehnică, complicații5. Chimioterapia, principii, indicații, scheme de tratament, complicații6. Hormonoterapia și imunoterapia1.4.5. STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (500 ore) OBSTETRICĂ1. Introducere în obstetrică și ginecologie. Obiectul, istoricul și evoluția disciplinei. Locul obstetricii și ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația3. Fecundația. Migrația și nidația4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală.
5.Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică.
6.Sarcina la termen. Anexele fetale7. Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină.
8.Studiul sarcinii normale. Consultația prenatală. Diagnosticul de sarcină în trimestrele I, II și III (clinic și paraclinic). Consultația prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii.
9.Nașterea normală, fiziologia travaliului. Generalități asupra travaliului. Determinismul travaliului. Bioritmuri în reproducerea umană10. Fenomenele de bază ale nașterii. Fenomenele active, fiziologia contracției uterine, mecanismul dilatației. Fenomenele pasive ale nașterii11. Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentații și poziții12. Perioadele și timpii nașterii13. Fiziopatologia contracției uterine. Tulburări de dinamică uterină. Aspecte moderne ale anomaliilor de travaliu.
14.Conduita activă în nașterea normală. Nașterea în prezentația craniană, analgezia obstetricală, partograma. Delivrența și complicațiile perioadelor III și IV ale nașterii15. Monitorizarea fetală intrapartum16. Prezentațiile craniene deflectate17. Prezentația pelviană18. Prezentația transversă19. Sarcina gemelară și multiplă20. Lehuzia normală și patologică. Lehuzia fiziologică, fiziologia lactației, igiena lehuziei. Infecția puerperală, lehuzia patologică21. Patologia generală și sarcina. Afecțiuni medicale coexistente cu sarcina: Cardiopatiile și sarcina; Bolile renale și sarcina; Hemopatiile și sarcina; Bolile infecțioase și sarcina; T.B.C. și sarcina; Bolile endocrine și sarcina (diabetul zaharat)
22.Afecțiuni chirurgicale și sarcina23. Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicații.
24.Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul și mola hidatiformă. Sarcina extrauterină25. Hemoragiile în a doua jumatate a sarcinii. Placenta praevia. Ruptura uterină. Decolarea prematură de placenta normal inserată. Șocul în obstetrică26. Ruperea prematură a membranelor. Nașterea prematură27. Sarcina prelungită28. Complicațiile travaliului (distocia osoasă, de părți moi)
29.Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferința fetală, restricția de creștere intrauterină, moartea intrauterină a fătului30. Operația cezariană31. Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea și boala hemolitică a nou-născutuluiGINECOLOGIE32. Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian 33. Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual; ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal34. Funcția genitală în diferite etape ale vieții. Pubertatea. Menopauza.
35.Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).
36.Tulburările menstruale.
37.Noțiuni de ginecologie infantilă.
38.Sindroame neurohormonale în ginecologie.
39.Prolapsul genital. Incontinența urinară la efort.
40.Probleme de sexologie. Apariția și dezvoltarea psiho-sexualității. Considerații asupra vieții psiho-sexuale patologice feminine și masculine.
1.4.5.2.Baremul activităților practice în obstetrică1. Asistența la naștere în prezentație craniană: minim 1002. Asistența la naștere în prezentație pelviană: minim 5-10 3. Aplicații de forceps: minim 54. Versiunea internă: în funcție de cazuistica clinicii5. Vacuum extracția: minim 15 (in funcție de clinică)
7.Operații cezariene:
301.4.5.3.Baremul activităților practice în ginecologie1. Recoltarea si interpretarea frotiului Babes-Papanicolau:
5002.Curetajul uterin (intrerupere de sarcină, avort incomplet efectuat, curetajul biopsic):
1503.Histerosalpingografii:
204.Chirurgia tubară, inclusiv sarcina extrauterină:
305.Operații conservatoare pe ovar:
306.Anexectomie:
107.Colporafia anterioară; colpoperineorafia; cistopexia; operația de la Manchester:
308.Conizația clasică sau cu ansa sau ac diatermic: 15-209. Operații conservatoare în patologia tumorală a uterului (miomectomii):
3010.Histerectomii totale cu sau fără conservarea anexelor:
Comunicarea eficientă cu ceilalți specialiști în domeniu
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în colposcopie1. MANEVRE– poziționarea pacientei pentru examenul colposcopic– punerea în funcțiune a colposcopului– reglarea aparatului pentru obținerea unei imagini optime din punct de vedere al calității și dimensiunilor– pregătirea colului pentru examenul colposcopic2. TEHNICI– introducerea speculum-ului– prelevarea frotiurilor citologice și efectuarea acestora– pregătirea colului cu acid acetic– testul de impregnare cu lugol– prelevarea unei biopsii– examinarea colposcopică și interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât și a fundurilor de sac, pereților vaginali și valvei– examen genital complet– prescrierea și efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.
3.ACTIVITĂȚI PRACTICE– fiecare cursant va învăța în timpul stagiilor să efectueze examinări colposcopice, să preleveze frotiuri citologice și biopsii, să efectueze conizații cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP). Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcție de numărul de aparate disponibile.– În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 150 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competență în colposcopie. Efectuarea acestor examinări este obligatorie, se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență.STAGIUL DE HISTEROSCOPIE - 1 LUNĂTematica lecțiilor conferință (20 ore)I. Anatomia aparatului genital feminin, 1.1. anatomia1.2. embriologiea aparatului genital feminin 1.3. malformații ale tractului genital inferior și ale uterului 1.4. histologia tractului genital inferior și a uterului2. Examinarea histeroscopică 2.1. istoric,baze morfologice2.2. aparatură,instrumentar:histeroscopul propriu-zis și aparatura auxiliară 2.3. etape3. Histeroscopia diagnostic 3.1. tehnică 3.2. aspecte normale3.3. indicații și contraindicații 3.4. incidente,accidente,complicații4. Histeroscopia terapeutică4.1. tehnici chirurgicale histeroscopice 4.1.1. minora: tehnici, indicații, contraindicații4.1.2. majoră: tehnici, indicații, contrindicații, complicații.
5.Ablalități de endometru5.1. definiție, indicații, contraindicații5.2. selecția cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului 5.3.tehnica, anestezie6. Miomectomia histeroscopică 6.1. indicații, contraindicații, avantaje 6.2. tehnici6.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații7. Polipectomia histeroscopică7.1. indicații, contraindicații, avantaje 7.2. tehnic7.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații8. Metroplastia histeroscopică8.1. indicații, contraindicații, avantaje 8.2. tehnici8.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații9. Sinechioliza tubară histeroscopică9.1. indicații, contraindicații, avantaje 9.2. tehnici9.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații10. Sterilizarea tubarăa histeroscopică 10.1. indicații, contraindicații, avantaje 10.2. tehnici10.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații 11. Rezecția și/sau extracția unui DIU încastrat sau deterioratBaremul de manevre, tehnici și activități practice în histeroscopie1. Manevre– Poziționarea pacientei– Montarea și demontarea histeroscopului– Pregătirea mediilor de distensie– Montarea camerei video și a fibrei optice2. Tehnici– Introducerea speculului,– Dilatația colului uterin– Introducerea histeroscopului– Recunoașterea structurilor cavității uterine3. Activități practice– În perioada de pregătire individual se va efectua personal un număr de 50 histeroscopii sub supravegherea: unui medic cu competența în histeroscopie– Efectuarea acestor examinări este obligatoriu și se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medical supraveghetor și coniționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență– Rezecție de polip perhisteroscopic– Sinechioliza– Extracție DIUTematica modulului de pregătire în rezidențiat
ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ ȘI GINECOLOGICĂ
Durata 3 luni – 72 ore
Nr. crt.
Tematica cursului
Nr. ore curs
Nr. ore stagiu
1.
Istoric, dezvoltare, locul în contextual tehnicilor imagistice.
1
-
2.
Fizică ultrasunetelor-noțiuni generale.
2
-
3.
Tehnica ultrasonoră, aparatură, mod B și M.
2
2
4.
Ultrasonografia Doppler.
2
2
5.
Semiologie ecografică generală.
2
2
6.
Semiologia și metodologia general de exeminare Doppler.
2
2
7.
Cause de eroare, artefacte.
2
2
8.
Indicațiile examenului ecografic în obstetrică-ginecologie.
2
6
9.
Primul trimestru de sarcină-aspecte ecografice normale, aspect ecografice patologice.
Trimestrul II și III de sarcină-aspecte ecografice normale.
2
6
Studiul cordului fetal-mod B și M (morfologie, ritm, frecvență).
2
4
Semiologia ecografică a aspectelor patologice.
4
6
16.
Placenta jos inserată.
2
4
17.
Deslipirea premature de placenta normal inserată.
1
2
18.
Insuficiența cervico-istmică.
1
2
19.
Screening-ul ecografic în sarcină.
2
4
20.
Malformații uterine și sarcina.
1
2
21.
Sarcina și DIU.
1
2
22.
Chistul ovarian și sarcina.
2
4
23.
Fibromul uterin și sarcina.
1
4
24.
Moartea intrauterine a fătului.
2
4
25.
Aspect ecografice în lauzie.
2
4
26.
Fibromul uterin – semiologie ecografică.
2
6
27.
Cancerul de endometru-semiologie ecografică.
2
4
28.
Semiologia ecografică a formațiunilor tumorale ovariene.
3
6
29.
Tumori pelviene associate sarcinii.
2
4
30.
Examenul ecografic în inflamațiile pelviene. Sindromul algic pelvian.
3
3
31.
Monitorizarea ecografică a maturării foliculului ovarian.
2
2
32.
Rolul ecografiei în diagnosticarea malformațiilor uterine.
2
2
33.
Reperarea ecografică a DIU.
1
2
34.
Semiologia complicațiilor postoperatorii.
2
4
35.
Rolul ecografiei în diagnosticul tumorilor mamare.
1
2
NIVELUL I – corespunde asistenței medicale primare. La acest nivel ar trebui să fie asigurat:
1.Oferirea de informații în ceea ce privesc factorii de risc și resursele disponibile;
2.Depistarea primară a factorilor de risc (sarcina la femei peste 35 de ani, femei care au în antecedente copii cu malformații, boli asociate sarcinii, etc.) și încadrarea acestor femei în categoria sarcinilor cu risc.
Efectuarea unei ecografii de nivel I: depistarea sarcinii și urmărirea ei până la 18 săptămâni. Nivelul 1- explorarea ecografică presupune ca examinatorul să aibă cunoștințe de bază. Nivelul 1 însumează cunoștințele dobândite de medicul rezident în timpul modulului de ecografie generală în obstetrică și ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
Practicată la acest nivel, investigația poate fi privită ca făcând parte din examenul clinic al pacientului, corespunzând nivelului de începator în domeniul ultrasonografiei.
În consecință:
–practicarea metodei se face în condițiile în care face parte integrantă din algoritmul de diagnostic al pacientului;
–certificarea nivelului 1 de cunoștințe în ecografia obstetricală și ginecologică este implicită, prin confirmarea ca medic specialist în obstetrică și ginecologie.
Tematica modulului de pregătire în rezidențiat
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
Durata 3 luni (50 ore)PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR TEORETICE DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
ISTORIC, PRINCIPII, ETAPE DE FORMARE ȘI ATESTARE ÎN LAPAROSCOPIE– Istoricul, actualități și perspective în chirurgia laparoscopică.– Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicații, contraindicații.– Particularități specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice.– Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică; probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obținerea competenței ( atestatului de pregatire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice și obținerea acordului informat.
BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE LAPAROSCOPIEI– Principii generale și particularități ale chirugiei laparoscopice, deosebiri față de chirurgia clasică deschisă.– Efectele mecanice ale distensiei abdominale– Efectele farmacologice ale CO2 ( locale și sistemice).– Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.
PREZENTAREA APARATURII ȘI INSTRUMENTARULUI DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ (caracteristici tehnice, mod de funcționare, incidente, accidente specifice – tehnice și chirurgicale)– Aparatura laparoscopică:
–lanțul imagistic– insuflatorul de CO2– aparatura de lavaj – aspirație– generator de electrochirurgie.– Tipuri de instrumente uzuale ( abord, tăiere, disecție, prehensiune, electrocoagulare, etc. )– Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secționare mecanică, instrumentar de sutură, fire și ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.– Caracteristici tehnice și modalități de utilizare ale diferitelor instrumente. Incidente, accidente și complicații specifice produse de fiecare tip de instrumente
ELECTROCHIRURGIA, CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ ULTRASONICĂ, UTILIZAREA LASERILOR– Electrochirurgia – mono și bipolară – aparatura, mod de funcționare și utilizare, incidente, accidente specifice.– Chirurgia laparoscopică ultrasonică și utilizarea laserilor( indicații, avantaje, dezavantaje, alternative).
EVALUAREA PREOPERATORIE A BOLNAVELOR, INDICAȚIILE ȘI CONTRAINDICAȚIILE ABORDULUI LAPAROSCOPIC.
ABORDUL LAPAROSCOPIC– Sala de operații laparoscopice ( organizare )– Dispozitivul operator în intervențiile laparoscopice ginecologice ( diagnostice sau operatorii)– Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziționarea trocarelor, finalizarea intervenției.– Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.
LAPAROSCOPIA DIAGNOSTICĂ– Indicații, contraindicații, tehnici de abord.– Explorarea pelvică și abdominală.– Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.– Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.
–Sterilizarea chirurgicală tubară– Sarcina tubară– Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală
Patologia ovariană benignă:
–Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene ( benigne, maligne ) și conduita terapeutică chirurgicală– Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare ( foraj ovarian – drilling ovarian, rezecție parțială a ovarelor)– Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice– Modalități de extragere din abdomen a pieselor operatorii
PATOLOGIA INFLAMATORIE GENITALĂ (BIP)– Patologia anexială inflamatorie– Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelvianăENDOMETRIOZA– Evaluare și posibilități terapeutice laparoscopice– Complicații, incidente, accidenteSINDROMUL ADERENȚIAL ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ– Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică– Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenții chirurgicale în atecedente, și de diagnostic a aderențelor intraabdominale.– Sindromul aderențial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecție laparoscopică, incidente și complicații specifice.PATOLOGIA TUMORALĂ UTERINĂ BENIGNĂ
INCIDENTE, ACCIDENTE ȘI COMPLICAȚII ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ– Incidente, accidente, complicații tehnice prin nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.– Incidente și accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilități de evitare a acestora.– Incidente, accidente și complicații ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicații generale și anestezice.– Incidente, accidente și complicații chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilități terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.– Complicații postoperatorii ( imediate și tardive ) în chirurgia laparoscopică ginecologică– Conversia la laparotomie.
ANESTEZIA ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ PREGATIREA PRACTICĂBAREMUL DE ACTIVITĂȚI PRACTICE, TEHNICI ȘI MANEVRE CHIRURGICALE ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂA. MANEVRE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ1. Sala de intervenții chirurgicale laparoscopice – organizare, aparatura, instrumentar.
2.Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.
3.Aparatura laparoscopică.
4.Instrumentar specific laparoscopic.
5.Pregatirea instrumentarului pentru intervenția chirurgicală.
6.Modalități de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente și accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic ( grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).
7.Instrumentar și aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.
8.Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra și extracorporale, utilizarea firelor preinnodate.
9.Extragerea pieselor operatorii din abdomen – trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.
10.Evaluarea și pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervențiilor chirurgicale laparoscopice.
11.Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserției acului Veress, inserția trocarelor și canulelor, verificarea poziției intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserția ombilicală, inserția directă a trocarelor și canulelor, inducerea pneumoperitoneului și verificarea lui, tehnica diagnosticării aderențelor visceroparietale anterioare.
12.Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.
13.Incidente, accidente, complicații ale abordului chirurgical laparoscopic.
14.Tehnica manevrării telescopului și obținerea unei imagini de calitate în concordanță cu intențiile operatorului.
16.Tehnici de disecție laparoscopică ( disecție instrumentară cu instrumente de tăiere, disecția boantă, hidrodisecția ).
17.Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.
18.Lavajul și aspirația cavității peritoneale.
19.Drenajul cavității peritoneale.
20.Sutura breșelor parietale.B. TEHNICI UTILIZATE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ1. Tehnica explorării pelviene și abdominale ( laparoscopia diagnostică ca etapă inițială a oricarei tehnici chirurgicale ).
2.Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.
3.Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.
4.Adezioliza chirurgicală – tipuri de aderențe, tehnici de diagnostic a aderențelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderențelor postoperatorii.
5.Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.
6.Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.
7.Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, și fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.
8.Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.
9.Tehnici chirurgicale conservatoare și radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecție parțiala a ovarelor și drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.
10.Tehnica miomectomiei laparoscopice și a miomectomiei asistate laparosopic.
11.Incidente, accidente, complicații în chirurgia laparoscopică12. Posibilități de evitare și tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicații intra sau postoperatorii.
13.Conversia la laparotomie.
În cadrul pregătirii practice sunt prevazute următoarele etape:
–etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori– etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menționată în programa analitică de curs.– etapa pregătirii și antrenamentului individual pe simulator.– etapa clinică – participarea efectivă a cursanților la intervențiile chirurgicale alături de formator.– video-transmisia intervențiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanților ce nu intră efectiv în intervenție ), cu posibilități interactive între operatori și observatori.
SUBMODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂTematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;c. Mutațiile: cauza majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.
3.Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.
4.Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.
5.Retardul mental.
6.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
7.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
8.Probleme și dileme etice în genetica medicală.Baremul activităților practice1. Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(I.1) 6 luni CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11 ½ luni
ENDOCRINOLOGIE (I.3) 3 luni
UROLOGIE (I.4) 3 luni
ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ(I.5) 3 luni ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE1.1. DEFINITIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu si îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumatorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.2.Stagiul de chirurgie generală 2 luni1.3.3. Stagiul de neurologie: 2 luni1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 2 luni1.3.5. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 2 luni1.3.6. Bioetica : ½ lună1.3.7. Stagiul de oftalmologie: 51 luni și 2 sapt.
1.Asepsia și antisepsia2. Infecția în chirurgie. Infecții intraspitalicești3. Anestezia– generalități– anestezia locală– anestezia generală– anestezia la copil4. Noțiuni generale privind transplantul de țesuturi și organe5. Arsurile6. Cicatrizarea plăgilor.Sutura plăgilor.
1.4.1.2.Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.2.STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
1.Anatomia căilor optice2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodație convergenta3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar4. Paraliziile oculomotorii5. Scleroza multiplă6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale7. Modificari oftalmologice în tumorile intracraniene8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.
1.4.2.2.Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.3.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
1.Tomografia computerizată: tehnica și interpretare2. Fundul de ochi în tumorile cerebrale3. Câmpul vizual în tumorile cerebrale4. Traumatismele craniocerebrale.
1.4.3.2.Barem de activități practice
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.4.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1.Anatomia pleoapelor2. Principii de acoperire a defectelor cutanate– prin alunecare– prin lambouri pediculate– prin grefe libere3. Chirurgia tumorilor palpebrale4. Ptoza palpebrală5. Epicantusul6. Entropionul,ectropionul7. Blefarosalazisul, dermatosalazisul.
1.4.4.2.Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.5.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.6. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.6.1. Tematica lecțiilor conferință ( 850 ore)
2.Embriologia și anatomia globului ocular și a anexelor globului ocular: căile vizuale3. Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori– structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale– mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară4. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.– tehnica și metodica examenului ocular– examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular– luminatul lateral; biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie, diafanoscopie, oftalmodinamometrie5. Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată6. Acomodația și tulburările acomodației– viciile de refracție– noțiuni de optică și optometrie– miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei7. Examenul funcțional al retinei– examenul câmpului vizual ( metode cinetice, statice)– examenul simțului cromatic, adaptometria– ecografia globului ocular și orbitei - tehnica, interpretare– angiofluorografia oculară – tehnica, interpretare– electrofiziologie oculară– electroretinografia, statică și dinamică (ERG)– potențiale evocate vizuale: (PEV)– electrooculograme (EOG)
8.Examenul radiologic în Oftalmologie– evaluarea radiologică simplă– explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia și arteriografia orbitară)– explorarea radionuclidică a globului ocular și orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)– evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară)– evaluarea rezultatelor rezonanței magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară9. Patologia anexelor globului ocular– bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale10. Patologia pleoapelor– anatomia și fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor– anomalii congenitale ale pleoapelor – diagnostic clinic, tratament– afecțiuni inflamatorii, dermatoze– tulburări de statică palpebrală– tulburări de dinamică palpebrală– tumori palpebrale (diagnostic, tratament)
11.Patologia aparatului lacrimal– anatomia și fiziologia aparatului lacrimal– semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal– anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament)– aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale)– căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori– patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală)– tumorile aparatului lacrimal12. Patologia orbitei– anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare– anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său– afecțiunile inflamatorii ale orbitei– exoftalmia și enoftalmia (uni și bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecțiuni de vecinătate)– tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)
13.Patologia conjunctivei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale conjunctivei– conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare– afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)– tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament)
14.Patologia corneei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)– keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecțiuni virale, bacteriene, micotice, alergice– keratita neuroparalitică, lagoftalmica, keratomalacia, keratopatii medicamentoase– afecțiuni corneene degenerative, congenitale și câștigate– cicatrici coneene – clinica și tratament– tumori corneo-conjunctivale15. Patologia sclerei– anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică– anomalii congenitale ale sclerei– afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita– degenerescențe, pigmentare sclerală, stafilom16. Patologia uveei– anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroidă– anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroidă– afecțiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irită, iridociclită)– afecțiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei– oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite– afecțiunile degenerative ale uveei– tumorile uveei (principii de diagnostic și terapie)
17.Patologia cristalinului– anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului– anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)– caracterele congenitale (etiopatogenie, clinică, element al unui sindrom general)– cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, secundară)– principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câstigată– modificarile de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații18. Pupila– anatomia, fiziologia, semiologia pupilei – reflexe pupilare– farmacodinamica pupilei– anomalii congenitale ale pupilei– patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie)– anizocoria– anomalii pupilare în traumatismele craniene19. Corpul vitros– anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros– anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal– afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreană– chirurgia vitrosului20. Patologia tensiunii oculare– fiziologia normală și patologică a umorului apos și tensiunea oculară– glaucomul primitiv cu unghi închis și cu unghi deschis– glaucoamele secundare– glaucomul congenital– tratamentul medical/chirurgical al glaucomului– hipotonia oculară21. Patologia retinei– anatomie, fiziologie, semiologia retinei– anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)– afectiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)– retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase)– dezlipirea de retină regmatogenă și secundară– heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale– degenerescențe tapeto-retiniene– tumorile benigne și maligne ale retinei22. Patologia nervului optic și a papilei– anatomia, fiziologia, elemente de semiologie– anomalii congenitale ale papilei și nervului optic– edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele– nevritele optice retrobulbare– atrofiile optice– tumorile papilei și ale nervului optic23. Căile optice intracraniene– anatomie, fiziologie– sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice– leziunea căilor optice retrochiasmaticea) semiologie generală, hemianopsiib) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale24. Tulburările vederii binoculare– anatomia, fiziologia musculaturii oculare– anomalii congenitale ale motilității oculare– vederea binoculară (VB) și tulburările VB– heteroforiia) heterotropii – strabism manifest concomitentb) paralizii oculomotorii– nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)
25.Onco-oftalmologia– metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular– principii de tratament26. Traumatologia oculară– contuziile globului și anexelor globului ocular– plăgile anexelor și ale globului ocular– corpii străini cu localizare la nivelul anexelor și intraoculari– arsurile fizice, chimice ale globului ocular și anexelor globului ocular– manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale27. Terapia locală oculară– terapia generală în afecțiunile oculare28. Aparatul vizual și bolile sistemului nervos central29. Patologia oculară și cefaleea– cefaleea cu semne oculare– migrena oftalmică– examenul oftalmologic în cefalalgie30. Maladii oculare de natură cardiovasculară31. Ochiul și hemopatiile32. Patologia oculară și bolile endocrine33. Bolile de sistem – complicații oculare34. Manifestări oculare în bolile metabolice35. Bolile infecțioase și patologia oculară36. Patologia oculară și sindroamele malformative (anomalii ale feței, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)
37.Ochiul și alergia38. Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale39. Lasere în oftalmologie40. Simulația și disimulația în oftalmologie1.6.2. Baremul activităților practiceA. Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică1. Skiascopia și examenul subiectiv al refracției2. Astigmometria și refractometria3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme4. Oftalmodinamometria5. Examenul câmpului vizual6. Examenul polului anterior la luminatul lateral7. Examenul biomicroscopic8. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi9. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale10. Transiluminația diasclerală11. Examenul vederii binoculare12. Examenul unei paralizii oculo-motorii13. Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)
14.Explorarea simțului cromatic15. Adaptometria16. Electrooculografia, potențiale vizuale evocate17. Electroretinografia și interpretarea ei18. Ecografia și interpretarea ei (mod A și B)
19.Angiografia cu fluoresceină20. Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari21. Exoftalmometrie22. Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) și RMN (rezonanța magnetică nucleară) în patologia ocularăB. Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici)
7.Corectare sinblefaron8. Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare9. Denervarea și extirparea glandei lacrimale10. Extirpare sac lacrimal11. Dacriocistorinostomia12. Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept13. Sutura unei plăgi corneene sau sclerale14. Iridectomia optică15. Iridectomia antiglaucomatoasă16. Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanația17. Extracția cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak18. Discizia capsulei19. Extracția de corp străin intraocular20. Enucleația globului ocular21. Eviscerația globului ocular22. Chirurgia dezlipirii de retinăOFTALMOLOGIE 5 ani
–CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 2 luni
–OFTALMOLOGIE (I.2) 12 luni
–NEUROLOGIE (I.3) 2 luni
–NEUROCHIRURGIE (I.4) 2 luni
–CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5) 2 luni
–BIOETICA (I.6) ½ lună
–OFTALMOLOGIE (I.7) 39 luni si 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.5
I.7
I.7
I.7
I.6
I.7
N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puțin un an din acest stagiu.
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.1.DEFINIȚIE:
Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării neoplaziilor maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul cât și evoluția posterapeutică a pacienților.
Cuprinde două părți distincte:
–oncologia generală - asigură informațiile privind cancerogeneza și factorii care o determină, cât și principiile terapeutice de bază care corespund complexității științifice a tratamentului bolii, în vederea instituirii unei indicații terapeutice corecte.
–oncologia clinică - studiază principalele forme de cancer (apariție, evoluție, diagnostic, indicație terapeutică, tratamentul specific medical cât și urmărirea pacienților).
1.2.DURATA:
5 ani
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luarea în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate - 92 săptamâni)
Anul I1.3.2. Stagiu de medicină internă - 9 luni1.3.3. Stagiu de cardiologie – 3 luni
Anul II1.3.4. Stagiu de radiodiagnostic și imagistică medicală - 3 luni1.3.5. Stagiu de anatomie patologică - 2 luni1.3.6. Stagiu de hematologie - 3 luni1.3.7. Stagiu de radioterapie - 4 luni
Anul III1.3.8. Curs de oncologie medicală - 12 luni și stagiu în clinică de specialitate
Anul IV1.3.9. Stagiu de oncologie medicală - 12 luni
(se poate efectua și în secțiile unde există medici primari)
Anul V1.3.10. Stagiu de oncologie medicală - 11 luni și 2 săptămâni1.3.11. Modul de Bioetică – 2 săptămâni
1.3.2.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.3.2.1. Tematica lecțiilor de conferință: 2 ore fiecare (60 ore)
(1)Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a bolnavilor pulmonari.
(2)Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic și tratament.
(3)Astmul bronșic: etiologie, diagnostic și tratament.
(4)Supurațiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament.
(5)Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic și tratament.
(6)Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic și tratament.
(7)T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic și tratament.
(8)Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament.
(9)Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic și tratament.
(10)Sarcoidoza: etiologie, diagnostic și tratament
(11)Chistele pulmonare: etiologie, diagnostic și tratament.
(12)Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic și tratament.
(13)Icterele: etiologie, diagnostic și tratament.
(14)Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a ficatului.
(15)Hepatitele acute: etiologie, diagnostic și tratament.
(16)Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic și tratament.
(17)Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic și tratament.
(18)Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic și tratament.
(19)Insuficiența hepatică:etiologie, diagnostic și tratament.
(20)Hemoragia digestivă superioară: etiologie, diagnostic și tratament.
(21)Colecistitele: etiologie, diagnostic și tratament.
(22)Pancreatitele: etiologie, diagnostic și tratament.
(23)Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic și tratament.
(24)Boala ulceroasă:etiologie, diagnostic și tratament.
(25)Colopatiile: etiologie, diagnostic și tratament.
(26)Rectocolita ulcerohemoragică: patogenie, diagnostic și tratament
(27)Nefropatii: etiologie, diagnostic și tratament.
(28)Insuficiența renală: etiologie, patogenie, diagnostic și tratament.
(29)Obezitate: etiologie, diagnostic și tratament.
(30)Boli de colagen: etiologie, diagnostic și tratament.
1.3.2.2.Baremul activităților practice1. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletine2. Interpretarea datelor de echografie abdominală: 100 echografii3. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretare: 30 buletine4. Interpretarea oscilometriei: 20 buletine5. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală, hepatică și pancreatică: 100 buletine6. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate zilnică.
7.Activitate ambulatorie (urgențe medicale):
501.3.3.STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.3.3.1. Tematica lecțiilor conferință: 2 ore fiecare ( total 22 ore)
(1)Mecanisme de reglare a hemodinamicii.
(2)Electrocardiografia, fonocardiografia și echografia cardiacă.
(3)Insuficiența cardiacă.
(4)Aritmiile cardiace.
(5)Insuficiența mitrală și stenoza mitrală.
(6)Cardiopatia ischemică.
(7)Hipertensiunea arterială.
(8)Șocul cardiogen.
(9)Sincopa cardiacă.
(10)Embolia pulmonară.
(11)Arteriopatii periferice.
1.3.3.2.Baremul activităților practice1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă zilnică.
2.Program de consultații în ambulator: 2 zile /săptămână orientată.
3.Program practic și însușire de tehnici:
–înregistrare și interpretare EKG: 50– echografie cardiacă; 120– tehnica de reanimare cardiorespiratorie: 5– teste de efort fizic:
54.Defibrilarea și cardioversia: 10 manevre1.3.4. STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ1.3.4.1. Tematica lecțiilor conferință ( total 32 ore )
503.Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne1.3.5. STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.3.5.1. Tematica lecțiilor conferință: 2 ore fiecare
(total 24 ore)
(1)Clasificarea histologică și codificarea morfologică a tumorilor.
(2)Noțiuni asupra tulburărilor de creștere și diferențiere celulară (neoplazia, hiperplazia, metaplazia, displazia, anaplazia).
(3)Clasificarea histogenetică a tumorilor.
(4)Structura histopatologică a tumorilor.
(5)Forme macroscopice ale tumorilor.
(6)Tumorile epiteliale benigne și maligne.
(7)Tumorile țesutului conjuctiv benigne și maligne.
Limfoproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).
2.1.Sindromul limfoproliferativ acut.
Leucemii acute limfoblastice.
2.2.Sindromul limfoproliferativ cronic.
Leucemia limfatică cronică.
Leucemia cu celule păroase.
Boala Hodgkin.
Limfoame maligne non-Hodgkin.
Boala Waldenstrom.
Boala lanțurilor grele.
Mielomul multiplu.
3.Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).
1.3.6.2.Baremul activităților practice1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo-și mieloproliferări în raport cu localizarea și extensia reală a bolii:
1002.Medulograma, tehnică și interpretare:
503.Diagnosticul complet și indicația terapeutică în limfo- și mieloproliferări:
501.3.7.STAGIUL DE RADIOTERAPIE1.3.7.1. Tematica lecțiilor conferință:
1.Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului: 1 oră2. Surse de radiații: 1 oră3. Noțiuni de radiologie: 1 oră4. Radioterapia externă: 4 ore5. Biochiterapia: 2 ore6. Tehnici particulare de radioterapie: 2 ore7. Indicațiile și rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice: 12 ore1.3.7.2. Baremul activităților practice1. Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică– Plan de tratament– Iradierea externă exclusivă– Iradierea externă postoperatorie– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația radioterapiei în principalele localizări2. Radioterapia tumorilor cerebrale– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică3. Radioterapia tumorilor anorectale– Radioterapia adjuvantă pre- și postoperatorie– Radioterapia exclusivă– Brachterapia rectului– Indicația terapeutică4. Radioterapia tumorilor bronhice– Plan de tratament– Iradierea exclusivă– postoperatorie– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică5. Radioterapia limfoamelor maligne– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică6. Radioterapia neoplasmelor mamare– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică7. Radioterapia neoplasmelor colului uterin– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Brachterapia neoplasmelor colului uterin– Indicația terapeutică– Indicația terapeutică a cazurilor particulare8. Radioterapia neoplasmelor corpului uterin– Iradierea externă– Brachterapia endo - cavitară– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicație terapeutică9. Radioterapia neoplasmelor ovariene– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Alte modalități de iradiere– Indicație terapeutică10. Radioterapia neoplasmelor prostatei– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicație terapeutică11. Radioterapia seminoamelor testiculare– Iradierea subdiafragmatică– Iradierea supradiafragmatică– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică12. Radioterapia neoplasmelor părților moi– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică13. Radioterapia metastazelor– osoase– cerebrale– cutanate– hepatice– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică1.3.8. CURS DE ONCOLOGIE MEDICALĂ1.3.9. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (total 81 ore)
1.Principii științifice de bază
Ca fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenții vor înțelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea și interpretarea corectă a cercetării clinice.
1.1.Biologia cancerului (2 ore)– biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia și reglarea genelor– ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia– cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară– tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale1.2. Imunologia tumorală (1 oră)– componentele umorale și celulare ale sistemului imun– acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun– interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor.
1.3.Etiologie, epidemiologie, screening și prevenție (2 ore)– etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu– date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală– principiile de bază ale screeningului și evaluării riscului– senzitivitatea și specificitatea testelor de screening și raportul cost-beneficiu– principiile și indicațiile screeningului și sfatului genetic– valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului– măsuri de profilaxie primară, secundară sau terțiară1.4. Cercetare clinică incluzând statistica(1 oră)– design-ul și desfașurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției : studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competente– criteriile pentru definirea răspunsului la tratament– instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții– bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor– evaluarea și gradarea toxicității– rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică– obținerea consimțământului informat al pacienților;
–instruirea în ceea ce privește redactarea granturilor și informații asupra mecanismelor de susținere a cercetării clinice– cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei– învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor. Rezidenții trebuie să fi capabili să evalueze critic valoarea știintifică a articolelor publicate și influența lor asupra practicii clinice zilnice.
2.Principii de bază în îngrijirea și tratamentul bolilor maligne
Îngrijirea pacienților cu boli maligne cere experiența a numeroase specialități medicale și majoritatea pacienților sunt cel mai bine tratați printr-un abord multidisciplinar cu integrarea a diferitelor specialități datorită creșterii complexității tratamentului modern. Rezidenții vor trebui să cunoască aportul fiecăreia din aceste specialități în stabilirea diagnosticului, stadializarea și tratamentul cancerului și a complicațiilor acestuia. Vor trebui să interacționeze cu fiecare din aceste discipline pentru a câștiga o apreciere a beneficiilor și limitelor fiecărei modalități.
Este încurajată participarea rezidenților la întâlnirile multidisciplinare. Rezidenții vor trebui să fie capabili să evalueze comorbiditățile care pot afecta toxicitatea și eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament și de a fi conștienți de condițiile speciale care influențează tratamentul pacienților.
2.1.Anatomie patologică/ laborator/ biologie moleculară(1 oră)– examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog.– cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer– cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților.– rolul markerilor (tumorali serici, membranari, ai ADN)
2.2.Proceduri de stadializare(1 oră)– sistemele de stadializare– modalitățile practice de stadializare– indicațiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică (radiografice și de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea și urmărirea pacienților, aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.
2.3.Tratamentul2.3.1. Chirurgia (2 ore)– indicațiile și contraindicațiile chirurgiei.– cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratatament– indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament.– riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia– cunoașterea complicațiilor postoperatorii2.3.2. Radioterapia (2 ore)– principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ– principiile planului de tratament și ale dozimetriei– indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia sau chimioterapia– cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei.
2.3.3.Chimioterapia (2 ore)– indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei și în cazul recidivelor– utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator.– importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici.– aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici– cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice– profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ2.3.4. Terapia biologică (2 ore)– acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici.– spectrul efectelor secundare și tratamentul acestora– asocierile terapeutice cu chimioterapia.– conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică.
2.3.5.Tratament suportiv și paliativ– semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului– indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora.– semnificația și indicațiile terapiei paliative– îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali2.3.5.1. Măsuri suportive (12 ore)
2.3.5.1.1.Greața și voma.– etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune– farmacologia antiemeticelor și utilizezarea în practica curentă2.3.5.1.2. Infecțiile și neutropenia.– principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și febrei neutropenice la toate tipurile de pacienți neoplazici.– tratarea și previnția infecțiilor.– indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici.
2.3.5.1.3.Anemia.– indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară.– utilizarea adecvată a eritropoetinaei2.3.5.1.4. Trombocitopenia.– indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară.– opțiuni privind prepararea și administrarea acestor produse.
2.3.5.1.5.Celulele progenitoare medulare și periferice.– metodele de obținere și crioprezervare a celulelor progenitoare din măduvă și sângele periferic.
2.3.5.1.6.Protecția organelor.– utilizarea metodelor de protejare a organelor și tratamentele corespunzătoare.– indicațiile și efectele secundare ale diferiților agenți protectivi ai organelor.– tehnici de prezervare gonadică pentru asigurarea păstrării fertilității pacienților (tehnici de crioprezervare).
2.3.5.1.7.Mucozita.– diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice.– tratamentul2.3.5.1.8. Colecțiile maligne.– semnele, simptomele și tratamentele specifice pentru ascită și colecțiile pleurale și pericardice2.3.5.1.9. Extravazarea.– diagnosticul și să tratamentul extravazării.
2.3.5.1.10.Urgențele oncologice– prezentările clinice care necesită intervenție imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică).– diagnosticul și tratamentul indicat în situații acute și tratamentul cronic al bolii.
2.3.5.1.11.Sindroamele paraneoplazice.– tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.
2.3.5.1.12.Suportul nutrițional.– indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral.
2.3.5.2.Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali(3 ore)
2.3.5.2.1.Durerea.– evaluarea localizării și severității durerii– cunoașterea și utilizarea scarei analgezice OMS– farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice– tratarea durerii cu metodele disponibile– indicațiile intervenției paliative invazive2.3.5.2.2. Alte simptome.– palierea diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare.
2.3.5.2.3.Comunicarea cu pacientul și familia acestuia.
2.3.6.Reabilitarea. (1 oră)– rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator– rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție.
3.Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale:
La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică.
3.1.Cancerele capului și gâtului: (2 ore)
–examinarea corectă a regiunii capului și gâtului
–factorii de risc, istoria naturală și stadializarea cancerelor ORL
–stabilirea conduitei teraputice, deciderea metodei terapeutice primare: chirurgia sau radioterapia
–posibilitatea conservării organelor
–locul chimioterapiei în tratamentul curativ și paliativ
–urmărire post-terapeutică
3.2.Cancerul bronho-pulmonar și mezoteliomul malign: (4 ore)
3.3.1.Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.3.2.Cancerul gastric :
–epidemiologie
–patogeneză, histopatologie, factori genetici și moleculari (leziuni precursoare, polipi adenomatoși gastrici), factori nutriționali (vit.B12/ anemia pernicioasă), stil de viață (expunere la tutun, expunere ocupațională, infecții cu H. pylori)
–screening (endoscopie, imagistică)
–diagnostic (semne clinice și simptome, imagistică, endoscopie, biopsie)
–tratament suportiv (toxicități legate de tratament, ascită, obstrucție ureterală sau intestinală, menopauză precoce)
–probleme speciale
–cancere non-epiteliale
–stromale (diagnostic, tratament)
–celule germinale (diagnostic, tratament)
–tumori borderline
–tumori ale trompelor uterine
–tumori peritoneale primare
3.6.2.Cancerul de corp uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.6.3.Cancerul de col uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.6.4.Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.6.5.Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.7.Cancerul mamar (6 ore)
–epidemiologie
–patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne și maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituție hormonală)
–prevenție
–modificări comportamentale
–chemoprevenție (tamoxifen, etc.)
–mastectomie bilaterală profilactică
–ooforectomie profilactică
–screening
–mamografie
–alte tehnici imagistice ( ecografie, IRM)
–examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic)
–screening genetic
–diagnostic
–managementul unei mase palpabile
–managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate imagistic
–cancer local-avansat și inflamator – tratament multimodal
–recidive locale
() chirurgie
() radioterapie
() chimioterapie
–boală metastatică
() chirurgie
() radioterapie
() tratament sistemic
() hormonoterapie
() chimioterapie
() mono-terapie vs. tratament combinat
() tratament cu anticorpi monoclonali
–urmărire post-terapeutică
–tratament suportiv
–reinserție socială
–limfedem
–bisfosfonați pentru metastazele osoase
–simptome menopausale
–menopauză precoce
–fertilitate
–disfuncții cognitive
–reconstrucție chirurgicală
–probleme speciale
–cancerul de sân la bărbați
–cancerul de sân în timpul sarcinii
–cancerul de sân la vârstnice
–cancerul de sân la femei foarte tinere
–tumora Phyllodes
–boala Paget a sânului
3.8.Sarcoame (2 ore)
3.8.1.Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.8.2.Sarcoame de părți moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.9.Cancerele pielii (2 ore)
3.9.1.Melanoamele (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.9.2.Cancerul cutanat bazocelular și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post- terapeutică)
3.10.Tumorile sistemului neuro-endocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)
3.11.Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)
3.12.Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologica simptomatologie,diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie) (2 ore)
3.13.Cancerul la copii. Nefroblastomul, Neuroblastomul, Retinoblastomul, Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologica, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie) (4 ore)
3.14.Afecțiunile hematologice (7 ore)
3.14.1.Leucemia
–tehnicile anatomo-patologice și de biologie moleculară (citogenetică, imuno- fenotipizare) utilizate în diagnosticul leucemiilor
–recomandări terapeutice actuale în leucemia acută limfoblastică și leucemia mieloidă
3.14.2.Leucemia acută și mielodisplazia
–factorii de risc ai dezvoltării leucemiei
–clasificarea franco-americano-engleză și implicațiile acesteia în tratament și prognostic
–aprecierea posibilității transplantului medular
–prognostic
–tratament
3.13.3.Leucemiile cronice
–factorii de risc ai dezvoltării leucemiei
–aprecierea posibilității transplantului medular
–prognostic
–tratament
3.13.3.Limfoamele
–stadializarea Ann Arbor și clasificarea OMS
3.13.3.1.Limfomul Hodgkin
–stadializarea LH și indicarea stadializării chirurgicale
–rolul radioterapiei în stadiile incipiente și indicațiile chimioterapiei în stadiile II, III și IV
–indicațiile transplantului medular în cazul bolii recidivate sau refractare la tratament
3.13.3.2.Limfomul non-Hodgkin
–asocieriea LNH cu HIV și cu imunosupresia
–clasificarea revizuită europeano-americană a limfoamelor
–factorii de prognostic
–rolul curativ al chimioterapiei și valoarea transplantului medular în caz de reșută - rolul radioterapiei, chirurgiei și chimioterapiei în stadializarea și tratamentul LNH grad intermediar
–caracteristicile LNH grad ridicat și rolul tratamentului agresiv la această subgrupă
3.13.3.3.Limfomul cutanat cu celule T
–prezentarea clinică, rolul diagnostic al imunofenotipizării
–indicația ultravioletelor A, a radioterapiei și chimioterapiei locale în tratamentul inițial și rolul paliativ al chimioterapiei, agenților biologici și radioterapiei în boala avansată sau refractară
3.13.4.Mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, plasmocitomul solitar, alte gammapatii monoclonale3.15. Tumorile maligne asociate cu SIDA (1 oră)
–corelația dintre tumorile sistemului nervos central cu imunosupresie și SIDA
–incidența crescacândă a tumorilor maligne la populația HIV-pozitivă
–indicații teraputice în aceste situații și riscul toxicității crescute datorită problemelor medicale asociate.
4.Aspectele psihosociale ale cancerului (2 ore)– problemele psihosociale legate de cancer, impactul nivelului cultural și spiritual asupra diagnosticului și tratamentului cancerului– indicarea și utilizarea medicamentelor psihotrope– coordonarea implicării membrilor familiei, a bisericii, a serviciilor de hospis și a grupurilor de suport în tratamentul multidisciplinar al pacienților cu cancer.– comunicarea cu pacientul și familia veștile proaste, comportamentul în situații dificile5. Educația pacienților (2 ore)– factorii de risc cancerigeni la pacienți și familia acestora, în vederea sfatului genetic.– riscul complicațiilor tardive postterapeutice, incluzând:
–riscul unui cancer secundar: leucemia acută mieloidă după chimioterapie, sarcoamele radioinduse– disfuncțiile endocrine: hipotiroidismul după iradierea regiunii cervicale, sterilitatea indusă de chimioterapie.– măsuri de chemoprevenție, urmărirea postterapeutică și examinări indicate cu ocazia controalelor periodice.
6.Probleme de bioetică, legislație și economie (1 oră)– importanța consimțământului informat al pacientului– etica studiilor clinice– legislația privind tratamentele anticanceroase, relația cost-eficiență în cazul tratamentelor utilizate în managementul cancerului.
7.Aptitudini legate de practica oncologică (1 oră)– modalitatea de prescriere și administrare a agenților anticanceroși– montarea cateterului venos, efectuarea aspirației și biopsiei medulare– cunoștințe de bază în interpretarea frotiului medular.– manualitate în efectuarea puncției lombare și administrarea chimioterapiei pe această cale.
8.Baremul activităților practice1. Întocmirea foilor de observație oncologică2. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei Bilanț preterapeutic3. Trialuri clinice- principii și posibilități de realizare4. Mijloacele și metodele de raportare a înbolnăvirii și deceselor prin cancer5. Metodologia organizării unei acțiuni de depistare (screening) a cancerului: mamar, pulmonar, vezicii urinare, colului uterin,prostată, colon6. Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic7. Tehnica recoltării lichidului pleural și peritoneal pentru examenul citologic8. Interpretarea unor radiografii:
osoase
bronhopulmonare
gastrice
esofagului
colon și rect
renale
vezicii urinare
mamare
9.Interpretarea computer tomografiei:
a tumorii primare șI secundare cerebrale
a tumorii bronhopulmonare și mediastinale
a tumorilor hepatice
a tumorilor retroperitoneale
a tumorilor suprarenale
a tumorilor renale
a tumorilor pelviabdominale
10.Tehnica administrării citostaticelor11. Indicația terapeutică în cancerele prevăzute în tematică12. Chimio-hormono-imunoterapia în localizările bolii neoplazice prevăzute în tematică 13. Tratamentul antiemetic și al durerii în cancer14. Interpretarea scintigramei osoaseMODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreONCOLOGIE MEDICALĂ 5 ANII. DURATA STAGIILOR COMPLEMENTARE – 2 ANI
MEDICINĂ INTERNĂ - 9 luni
CARDIOLOGIE - 3 luni
IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 3 luni
ANATOMIE PATOLOGICĂ - 2 luni
HEMATOLOGIE - 3 luni
RADIOTERAPIE - 4 luni
II. STAGIU ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 ani 11 luni și 2 săptămâniIII. MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
ANUL III – STAGIU + CURS ONCOLOGIE MEDICALĂ
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
II
II
II
III
!ImagineCurriculum de pregătire în specialitatea OTO-RINO-LARINGOLOGIE*INTRODUCERE
Specialitatea ORL in Româia are o tradiție de peste un secol. Ea s-a dezvoltat in acord cu specialitatea pe plan internațional, dispunând de-a lungul timpului de specialiști reputați si de o adevărata școala de formare a cadrelor. In anii din urma specialitatea s-a dezvoltat si tehnicizat vadit, abordând in cadrul chirurgiei minim- invazive cât și în cadrul chirurgiei extinse atat clasicele organe ale specialitații: urechea, nasul și sinusurile, cavitatea bucală, faringe, laringe, traheea si esofagul, precum și regiunile învecinate acestora: osul temporal, otobaza, fosa infratemporală, rinobaza, orbita, regiunea cervicală anterioară, masivul facial.
În acord cu Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști (UEMS), pentru specialiștii români, in dorința de a realiza o pregătire la standarde europene, se propune o nouă curiculă de pregatire ce se va derula pe parcursul celor 5 ani aprobați de Ministerul Sănatății. Actuala curiculă va face ca specialistul român sa fie competitiv cu orice specialist ORL din Uniunea Europeană. Ea ține cont de cerințele UEMS și în același timp dorește să păstreze valorile învațamântului ORL din România.
DEFINIȚIE
Oto-rino-laringologia* este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie și tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul și sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum și structurile adiacente. Ea cuprinde deasemeni investigarea și tratamentul medical, recuperator si chirurgical al afecțiunilor aparatului acustico-vestibular, simțurilor gustului și mirosului, tulburările si afectările nervilor cranieni precum și deficiențele de auz și de emisie sonoră, funcții de o mare importanță în comunicarea interumană.
*Definirea specialitații date de Comisia ORL a UEMS este Oto- Rino - Laringologie si chirurgie cervico-facială. Solicităm Ministerului Sănătății Publice ca în Nomenclatorul specialităților să includă denumirea UEMS a specialității
Alături de neurochirurg, oftalmolog, chirurgul buco-maxilo-facial, ORL-istul se ocupă de afecțiuni ce interesează rinobaza, fosa infratemporala, otobaza și orbita. Alaturi de chirurgul toracic, el se ocupă de patologia traheei, esofagului și a zonelor adiacente istmului toracic.
In rezumat, Oto-rino-laringologia* cuprinde studiul funcțiilor si patologia urechii, nasului și sinusurilor paranazale, cavitații bucale, faringelui, laringelui, traheei si esofagului, precum și a regiunilor adiacente acestor organe și cavități. Specialitatea se ocupă de asemeni de problemele legate de comunicare generate de tulburările de auz și limbaj.
Ramuri importante ale specialitații sunt deasemeni: audiologia (inclusiv audiologia pediatrică), otoneurochirurgia, foniatria si neurologia legată de patologia nervilor cranieni. Sunt deasemeni necesare cunostințe din domeniile imunologiei, alergologiei, oncologiei precum și chirurgiei plastice si reconstructive a regiunilor cervicofaciale.
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE
Durata: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari științifice și de educație continuă.
1.Însușirea principiilor chirurgicale generale și a cunoștințelor teoretice de anatomie, fiziologie, patologie, etiologie, simptomatologie și tratament ale bolilor urechii, osului temporal, nasului, sinusurilor paranazale, cavității orale, faringelui, laringelui, traheei, esofagului, capului, gâtului și glandelor salivare. O atenție specială trebuie acordată de asemenea cunostințelor teoretice de audiologie, foniatrie, boli vestibulare, alergologie, imunologie, oncologie și principiilor chirurgiei plastice și reconstructive.
2.Rezidenții ar trebui să aibă acces la un laborator de os temporal și o cameră de disecție pentru a se familiariza cu tehnicile de bază ale chirurgiei urechii, nasului, sinusurilor paranazale, scheletului facial, laringelui, glandelor salivare și gâtului.
3.Se va realiza creșterea gradată a responsabilităților clinice și experienței chirurgicale pentru cele mai comune proceduri ale specialității.
4.O listă a procedurilor diagnostice (A), îngrijirilor conservatoare (B) și tratamentului chirurgical (C) este propusă de Comisia ORL - Chirurgia Cervicofacială în acord cu UEMS.
5.Programul de pregătire necesită dovada obligatorie a tuturor deprinderilor și procedurilor tehnice și operatorii enumerate la secțiunea “General”.
6.Programa oferă toate premizele de pregătire a rezidentului și in secțiunea avansați, zona in care rezidentul participă la echipele operatorii precum și asistă în sala de operații.
7.Programa va fi upgradată periodic in concordanță cu noile achiziții ale specialitații și cu recomandările UEMS ce apar pe site-ul www.orluems.com .
Sunt utilizate 3 categorii de implicare în activitatea de pregătire practică privind manoperele, tehnicile, procedeele operatorii, care se vor trece în caietul de monitorizare a pregătirii:
(i)Efectuate Independent de către rezident, fără ajutor.(s) Efecuate sub Supravegherea îndrumătorului.(a) Asistarea îndrumătorului (ajutor operator/ asistentă).
EXAMINAREA / EVALUAREA
Indrumatorul are obligatia de a face cel putin anual o evaluare a cunostințelor teoretice si practice. Rezultatele acestor examinari se vor fi centralizate in „Caietul Rezidentului”. Evaluarea finală se va face conform normelor Ministerului Sănătații Publice.
1.1.STRUCTURA STAGIILOR :
Etapa de angajare, luare in evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului si fixarea planului de activitate (2 saptămîni).
Stagiile complementare sunt necesare pregătirii teoretice și practice a viitorilor specialisti. Ele se vor realiza prin stagii organizate la nivelul diferitelor discipline cu patologie conexă. Vor fi două tipuri de stagii:A. obligatoriiB. optionaleA. Stagiile obligatorii :1) ORL stagiu de bază, 3 ani 8½ luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate
() Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună
() Foniatrie: 1 lună
() ORL pediatrie: 3 luni
() Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună
() Laser în ORL: 1 lună
2) Chirurgie generală: 3 luni3) Chirurgie BMF: 1 lună4) Oncologie: 1 lună5) Traheobronhologie, bronhoscopie / pneumologie: 1 lună6) Neurochirurgie: 1 lună7) Chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună8) Bioetică: ½ lunăB. Stagiile optionale sau aprofundare stagiu de bază ORL:1) chirurgie vasculară: 1 lună2) chirurgie toracică: 1 lună3) chirurgie oftalmologică: 1 lună
Desfășurarea stagiului de chirurgie generală (A1) propunem a se efectua in primul an de rezidențiat, după primele 6 luni de familiarizare cu specialitatea.
Stagiile obligatorii cu specific ORL se vor efectua in anii 3, 4 și 5 de rezidențiat. Stagiile optionale vor fi în număr de minim 3, in anii 3 și 4
1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR ORLTematică a cursurilor – Specializarea ORL(730 ore)
1.Anatomia, fiziologia si fiziopatologia rino-sinusală2. Metode de explorare rino-sinusală3. Traumatisme nazosinusofaciale4. Epistaxisul5. Rinosinuzitele acute6. Rinosinuzita cronică7. Complicațiile infecțiilor rinosinusale8. Alergia rinosinusală9. Tumori benigne rinosinusale10. Tumori maligne rinosinusale11. Inflamațiile specifice rinosinusale12. Sindromul de apnee nocturnă13. Algiile craniocervicofaciale14. Anatomia ,fiziologia si fiziopatologia faringelui15. Metode de explorare a cavitatii bucale și a faringelui16. Patologia inflamatorie faringiană17. Patologia tumorală faringiană18. Tumorile parafaringiene19. Tulburările senzitive si motorii ale faringelui20. Patologia inflamatorie a glandelor salivare21. Patologia tumorală a glandelor salivare22. Patologia inflamatorie și tumorală a cavitatii bucale23. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia laringelui24. Metode de explorare laringiană25. Laringitele acute și cronice26. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană27. Tumorile benigne laringiene28. Tumorile maligne laringiene29. Traumatismele laringelui30. Sindroame paralitice laringiene si asociate31. Stenozele laringiene si laringotraheale32. Reabilitarea pacientului laringectomizat33. Afecțiuni inflamatorii ale glandei tiroide34. Tumorile glandei tiroide35. Fistulele și chisturile cervicale36. Adenopatia cervicală37. Metode de explorare traheo-bronșice38. Corpi străini traheo-bronșici39. Patologia tumorala traheală40. Metode de explorare esofagiană41. Corpi străini esofagieni42. Esofagitele postcaustice și de reflux43. Patologia tumorală esofagiană44. Anatomia, fiziologia si fiziopatologia urechii45. Metode de explorare a funcției auditive46. Metode de explorare a funțtiei vestibulare47. Afecțiunile urechii externe48. Disfunțtia tubară49. Otitele medii acute50. Otomastoidita acută51. Mastoidita acută a nou-nascutului si copilului52. Otitele medii cronice53. Otomastoidita cronică54. Infecții specifice ale urechii55. Complicațiile supurațiilor urechii medii56. Otoscleroza57. Surditatea brusc instalată58. Sindroamele vestibulare59. Paralizia faciala periferică60. Tumorile urechii externe și urechii medii61. Glomusul de jugulară62. Schwannomul de vestibular63. Copilul hipoacuzic64. Metode de reabilitare auditivă65. Metode de reabilitare vestibulară66. Implantul cohlear67. Manifestari ale infecției HIV in ORL68. Urgențe în ORL69. Endoscopia în ORL70. LASER-chirurgia în ORL71. Malformații în ORL72. Evaluarea tulburărilor vocii73. Tulburările de articulare și fluența vorbirii74. Patologia si terapia oncologică în ORL75. Chirurgia plastică și reconstructivă în ORL76. Elemente de patologie chirurgicală a craniobasisului1.4.2. Barem de activități practice în concordanță cu Programul European de Pregătire în specialitatea O.R.L.(i) Efectuate independent de către rezident, fără ajutor.(s) Efecuate sub supravegherea îndrumătorului.(a) asistarea îndrumătorului (ajutor operator).(A) Asistarea indrumătorului (fară ca rezidentul să fie inclus în echipa operatorie)I. Obiective de bazăCunoștințe fundamentale în:
1.medicină de urgență și resuscitare i2. controlul infecțiilor i3. terapie antimicrobiană i4. medicină transfuzională i5. hemostază i6. oncologie i7. vindecarea plăgilor i8. tehnici chirurgicale generale i9. bazele chirurgiei plastice și reparatorii i10. transplant i11. traumatologia țesuturilor moi și oaselor i12. imunologie i13. endocrinologie i14. nutriție orală și parenterală iCunoștințe aprofundate, experiență și îndemânare în:
15.investigații psihosomatice de bază i16. protecția împotriva radiațiilor i17. control medical de calitate i18. principii etice i19. legislație i20. bazele medicinii nutriționiste i21. proceduri de bază de laborator recoltarea corectă de probe din lichidele corporale sau excretate i A. Proceduri de diagnostic22. cazuri psihosomatice s23. investigații de laborator, indicații, recoltarea corectă a probelor, interpretarea rezultatelor i24. analizarea lichidelor corporale (prin compararea vizuală a culorii reactanților, prin procesare automată sau cu reactanți multipli) s25. valori normale ale constantelor sanguine sCunoștințe particulare în investigațiile de laborator ale afecțiunilor ORL:
26.determinarea grupelor sanguine A, B, O, factor R, inclusiv observarea hemolizei i27. sistemul ABO i28. testul de compatibilitate serologică i29. testele Coombs direct calitativ și indirect s30. detectarea germenilor (culturi celulare) s31. detectarea fungilor (culturi celulare) s32. investigarea agenților inhibitori (medii de cultură) i
analiza markerilor tumorali A
33.investigații de laborator de alergologie s34. investigații de laborator asupra hemostazei sII. OtologieCunoștințe fundamentale în:A. Proceduri diagnosticea) EXAMINARE CLINICĂ:
1.otoscopie i2. endoscopie i3. microscopie ib) FUNCȚIA AUZULUI:
4.audiogramă în câmp liber (?) i5. teste cu diapazonul i6. impedanță i7. audiogramă tonală i8. audiogramă vocală i9. audiogramă supraliminală iteste audiometrice obiective: i10. ERA, BERA s11. otoemisiuni saudiologie pediatrică:
12.metode de screening s13. metode obiective s14. metode subiective sc) FUNCȚIA VESTIBULARĂ:
tehnica de decopertare medio-facială (degloving) A abordul combinat al rinobazei; A
orbitotomie; A
exenterație orbitară; A
chirurgia rinobazei (lambou osteoplatic, plastie de dura și alte tehnici); A
Tratamentul leziunilor traumatice43. Leziuni de țesuturi moi; I44. Fracturi nazale; i45. Hematom nazal; i46. Fracturi de sinusuri paranazale; a47. Fracturi de orbită; a48. Fracturi zigomatice; s49. Decompresia nervului optic; A
Reconstrucția rinobazei. A
IV. Laringe. TraheeCunoștințe fundamentale în:A. Proceduri diagnosticea) EXAMINARE CLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII)
1.laringoscopie indirectă (cu oglinda) i2. laringoscopie de contact i3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil i4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil i5. laringoscopie directă i6. microlaringoscopie i7. traheoscopie rigidă i8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) i9. stroboscopie i10. spirometrie i11. analiza percepțională și acustică a vocii i12. evaluarea timpului maxim de fonație i13. evaluarea fonetografică i14. prelevări pentru evaluare microbiologică i15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică a16. biopsii endolaringiene i17. biopsii endotraheale și endobronșice a18. evaluarea căilor aeriene la nou-născuți și copii a electromiografia laringelui Ab) INTERPRETAREA IMAGISTICII:
19.ecografie, radiografie, CT, RMN IB. Tratament nechirurgical20. aplicații de soluții topice la nivelul laringelui i21. aerosoli i22. terapie farmacologică sistemică i23. terapie logopedică a24. îngrijirea vocii profesionale a25. reeducarea vocii după laringectomie totală sC. Tratament chirurgical26. anestezie locală și regională i27. extragerea corpilor străini din laringe, trahee și bronhii s28. intubație orotraheală i29. traheostomie (inclusiv percutană) i30. închiderea traheostomei i31. coniotomie i32. biopsie prin microlaringoscopie
chirurgie laser endolaringiană și endotraheală (d.ex. chirurgia stenozelor) A
chirurgia paraliziei de coardă vocală unilaterală (restaurarea vocii) A
chirurgia paraliziei bilaterale de corzi vocale A
33.chirurgia tulburărilor de fonație (fonochirurgie) A
chirurgia nervilor laringelui superior și inferior A
gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil A
chirurgia malformațiilor A
repararea plăgilor (traumatologie) A
chirurgie tumorală
chirurgie endolaringiană pentru tumori laringiene mici A
laringectomie convențională parțială
34.cordectomie a35. laringectomie parțială supraglotică a36. laringectomie parțială verticală a
hemilaringectomie A
37.laringectomie totală a
faringo-laringectomie
parțială A
totală A
faringo-laringo-esofagectomie A
reconstrucție cu grefe locale și microvasculare A
38.reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) a
reparația stenozei laringo-traheale A
reparația fistulei eso-traheale A
chirurgia reconstructivă a traheei și esofagului A
V. Cavitatea bucală. FaringeCunoștințe fundamentale în:A. Proceduri diagnosticea) EXAMINARE CLINICĂ:
1.Inspecție si palpare la nivelul cavitații bucale și orofaringelui i2. Nasofaringoscopia i3. Hipofaringoscopie i4. Esofagoscopie i5. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și i esofagului, utilizând endoscopia flexibilă și rigidă, incluzând biopsie, prepararea tamponamentului, spălarea și a altor tehnici6. Gustometria i7. Teste de salivatie i8. Teste functionale pentru disfagie a9. Evaluarea sindromului sleep apnea s10. Evaluarea vorbirii sb) INTERPRETAREA IMAGISTICII11. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagograma iB. Tratament nechirurgical12. Terapia cu inhalații i13. Terapia farmacologică i14. Tratament local i15. Reabilitarea disfagiei s16. Reabilitarea vorbirii sC. Tratament chirurgical17. Anestezia locală și regională i18. Adenoidectomia i19. Amigdalectomia i20. Abces amigdalian i21. Oprirea hemoragiei amigdaliene i Drenarea abceselor22. peri și retroamigdalian i23. para si retrofaringian s24. de bază de limbă sCorectarea malformațiilor25. Fren lingual i26. Ranula i27. Incluziuni chistice i
Macroglosia A
28.Indepărtarea calculilor salivari pe calea orală I29. Transpoziție de duct salivar a
Litotriție A
30.Indepărtarea de corpuri străine X
Excizie de pungă faringială ( tehnica deschisă sau endoscopic) A
31.Biopsie endosopică și stadializarea tumorilor s
Faringostomie A
Inchiderea faringostomei A
Miotomie cricofaringiană A
Chirurgia tumorală
Chirurgia laser la nivelul cavității orale și a faringelui A Rezecție de limbă
32.glosectomie parțială s33. hemiglosectomie a
Glosectomie totală A
Reconstrucție de limbă A
Anastomoze microvasculare A
Rezecție ,osteosinteză si reconstrucția mandibulei A
Faringotomie A
Faringectomie partială A
Faringotomie totală A
Chirurgia tumorilor de nasofaringe A
34.Chirurgia tumorilor de orofaringe și reconstrucția a35. Rezectia partială, totală de buze si reconstrucția plastică a36. Chirurgia ronhopatiei și a apneei obstructive în somn aVI. Cervico-facialCunoștințe fundamentale în:A. Proceduri diagnosticea) EXAMINARE CLINICĂ:
investigarea nervilor cranieni
1.clinică i2. electrofiziologică a3. teste funcționale ale glandelor salivare i4. puncție aspirativă bioptică ib) INTERPRETAREA IMAGISTICII5. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagogramă iB. Tratament nechirurgical6. tratament medicamentos i7. tratament conservator al plăgilor i
chimio-radioterapie A
aplicarea toxinei botulinice A
C. Tratament chirurgical8. anestezie locală și regională i9. îngrijirea traumatismelor a10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului i11. îngrijirea fistulei i
reparația fistulei A
12.extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial și fistulei s13. incizia și drenajul abceselor i14. chirurgia tumorilor benigne a
corecția malformațiilor A
reparația leziunilor
15.îngrijirea plăgilor de țesuturi moi ale feței i16. fracturi combinate ale feței s17. osteosinteză a
chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII)
explorare, decompresie sau neuroliză A
reconstrucție plastică A
disecția tumorilor18. extirparea ganglionilor limfatici cervicali i19. cervicotomie laterală (chirurgie cervicală laterală) s limfadenectomie cervicală20. radicală a21. modificată a22. tumori de țesuturi moi a
tumori vasculare
tumori nervoase
chirurgia glandelor salivare23. extirparea glandei submandibulare s24. extirparea glandei sublinguale s parotidectomie25. parțială a26. subtotală a27. totală a28. radicală achirurgia vaselor29. pregătirea și ligatura vaselor i
cateterizarea directă sau indirectă a venei jugulare interne A
grefon vascular A
anastomoză microvasculară A
chirurgia glandei tiroide
lobectomie A
hemitiroidectomie A
tiroidectomie totală A
chirurgie plastică și reconstructivă30. lambou prin alunecare și rotație i31. lambou liber i
reconstrucție plastică extinsă
lambou miofascial A
lambou musculocutanat A
lambou microvascular restaurare facială
lambou muscular dinamic A
proceduri statice A
lifting facial A
blefaroplastie A
înlocuire osoasă A
înlocuire cartilaginoasă A
1.5.STAGIUL DE ORL PEDIATRIC –3 luni1.5.1. Tematica lecțiilor conferință
–Actualitați în patologia tumorală neurochirurgicală
–Supurații endocraniene
1.9.2.Baremul activitaților practice- va fi în concordanță cu tematica lecțiilor conferință1.10. STAGIUL DE ONCOLOGIE –1 lunăTematica lecțiilor conferință (30 ore)
1.10.1.Patologia și terapia oncologică în ORL (sinteză din 12 secțiuni de curs )
–Biologia moleculară a cancerelor sferei ORL
–Anatomia oncologică și tipuri de metastaze în cancerele sferei ORL
–Imunohistochimia în cancerele sferei ORL
–Clasificarea stadială a cancerelor sferei ORL
–Indicația terapeutică în cancerele sferei ORL
–Tratamentul citostatic în cancerele sferei ORL: principii și indicații
–Tratamentul radiologic în cancerele sferei ORL: principii si indicații
–Chimio-radioterapia concomitente în cancerele sferei ORL
–Complicații imediate și tardive ale asocierii radio-chimioterapiei
–Tratamentul recidivelor si metastazelor în cancerele sferei ORL
–Tratamentul suportiv si paleativ în cancerele sferei ORL
–Urmarire post terapeutică
1.10.2.Baremul activitaților practice- va fi în concordanță cu tematica lecțiilor conferință1.11. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ –1 lunăTematica lecțiilor conferință (30 ore)
1.10.1.Patologia de chirurgie plastică în ORL (sinteză din 12 secțiuni de curs )
1.10.2.Baremul activitaților practice- va fi în concordanță cu tematica lecțiilor conferințăMODUL DE BIOETICĂ - 2 săpt.TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic -pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic -pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic -pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic -pacient II - 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic -pacient3. Relația medic -pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într -o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreOTO-RINO-LARINGOLOGIE 5 ANI
An I
An II
An III
An IV
An V
ORL (6 l.)
Chir. Gen. (3 l.) BMF (1 l.) Onco (1 l.) Trah.-bronho (1 l.)
ORL (9 l.)
ORL Pediatrie (3 l.)
ORL (9 l.)
Audiologie (1 l.) Foniatrie (1 l.) Endo. ORL (1 l.)
ORL (9 l.)
Neurochir. (1 l.) Plast. Rep (1 l.) LASER ORL (1 l.)
ORL (12 l.) sau optional Chir vasculara (1 l.) Chir toracica (1 l.) Chir Oftalmo. (1 l.)
Stagiile sunt necesare pregătirii teoretice si practice a viitorilor specialiști:C. Obligatorii (specifice si conexe)B. Opționale
A. Stagiile obligatorii: 1) ORL stagiu de bază, 3 ani 8 ½ luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate () Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună () Foniatrie: 1 lună () ORL pediatrie: 3 luni () Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună () Laser in ORL: 1 lună 2) Chirurgie general: 3 luni 3) Chirurgie BMF: 1 lună 4) Oncologie: 1 lună 5) Traheobronhologie, bronhoscopie/pneumologie: 1 lună 6) Neurochirurgie: 1 lună 7) Chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună 8) Bioetică: ½ lună
Curriculă de pregătire1.1. DEFINIȚIE. Ortodonția și ortopedia dento-facială alcătuiesc specialitatea stomatologică care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creșterii și a dezvoltării structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum și terapia anomaliilor dento-maxilare.
1.1.1.Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea ortodonției și ortopediei dento-facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.
1.1.2.Pregătirea Teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului – șef de clinică și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.
1.1.3.La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 3 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist.
1.1.4.Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregătire teoretică (curs și seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației sub conducerea unui profesor / șef de catedră.
1.2.DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENȚIAT1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentarea la spitalul clinic și clinica unde a fost repartizat,alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 1 săptămână.
1.3.2.Pregătirea în ortodonție:
1.3.2.1.Stagiul clinic de ortodonție: 3 ani1.3.2.2. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:
–Discipline biologice și medicale generale : 5 luni– Sănătate publică dentară : 2 luni– Subiecte ortodontice de bază: 8 luni– Subiecte ortodontice generale: 9 luni– Tehnici ortodontice: 5 luni– Proceduri de tratament ortodonție inter disciplinare: 3 luni– Tehnici speciale de tratament ortodonție: 2 luni– Managementul sănătății: 1 lună– Management în cabinetul de ortodonție: 1 lună– Bioetica: ½ lună1.4. CONȚINUTUL PREGĂTIRII1.4.1. STAGIUL CLINIC DE ORTODONȚIE: durata 3 ani
Cuprinde:
–Ore de practică clinică și preclinică
BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
Baremul activității practice va fi reprezentat de documentația completă a 10 cazuri tratate de către medicul rezident (vezi 1.5.anexa privind baremul minimal al activității de pragătire).
–Pe lângă cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie să urmărească evoluția a cel puțin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii de termină rezidențiatul și o altă parte, începuți de acesta, ce vor fi predați într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe la terminarea stagiului său.
–Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate
–Seminarii privind evaluarea tratamentelor– evaluarea cazurilor după tratament– reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului
–activități de cercetare, documentare în literatura de specialitate.
1.4.2.CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:
1.4.2.1.DISCIPLINE BIOLOGICE Șl MEDICALE GENERALE: durata 5 luni1.4.2.1.1. Creșterea și dezvoltarea corpului omenesc (20 ore) Cursuri conferință: 10 ore
–Creșterea somatică și variantele ei anormale
–Puseul de creștere pubertar și relația sa cu creșterea viscero-neurocraniului
–Factori genetici și dobândiți ce pot influența creșterea somatică
–Conceptul de vârstă biologică și stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum și a maturității sexuale. Activități practice: 10 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
–Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare și anatomia funcțională, cu importanță esențială pentru înțelegerea :
–creșterii viscero-neurocraniului,– apariției malformațiilor scheletale– ortopediei dento-faciale,– corectării prin chirurgie ortognatică a malformațiilor cranio-faciale, a disgnațiilor și a anomaliilor de ocluzie
Activități practice: 20 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
Creșterea și dezvoltarea normală a feței, maxilarelor și dinților
–Teratogeneza
–Apariția despicăturilor și a altor malformații congenitale faciale.
Activități practice: 12 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.1.5.Biologie celulară (20 ore) Cursuri conferință: 5 ore– Aspecte citologice și histochimice esențiale pentru înțelegerea:
–Metabolismului celular în condiții normale și anormale– Formării și proliferării tisulare, dezvoltării oaselor, cartilajelor, dinților și mușchilor– Creșterii faciale– ATM– Deplasării dentare și reacției țesuturilor de susținere– Ortopediei dento-faciale– Mecanismelor resorbției radiculare.
Activități practice: 15 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.1.6.Fiziologia respirației,fonației,deglutiției și masticației (15 ore)
Cursuri conferință : 5 ore
–Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respirație
–Vorbirea normală și anormală
–Diverse tipuri de deglutiție
–Ciclul masticator.
Activități practice : 10 ore
–studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.1.7.Sindroame în care este implicată extremitatea cefalică (15 ore) Cursuri conferință : 5 ore
–Principii de clasificare a sindroamelor în relație cu etiologia, prognosticul și reacția la tratamentul ortodontic și chirurgical ortognatic.
Activități practice :10 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
1.4.2.1.8.Psihologia copilului, adolescentului și a adultului (20 ore) Cursuri conferință : 8 ore
Concepte și principii de dezvoltare psihologică Posibilități și limite ale modificărilor de comportament
Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra cooperării Aspecte psihologice ale pubertății și adolescenței Impactul aspectului facial asupra autoevaluării Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.
Activități practice :12 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
–Aspecte etice în experimentele pe animale și pe oameni
–Diverse metode de planificare a cercetării
Activități practice: 20 ore
–Realizarea unui raport analitic al unor publicații din domeniul cercetării biomedicale și clinice
–Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare
–Interpretarea propriilor rezultate ale cercetării
–Evaluarea unor concluzii din publicațiile științifice
–Prezentarea rezultatelor cercetării într-o comunicare sau articol scris.
1.4.2.1.12.SĂNĂTATE PUBLICĂ DENTARĂ (85 ore)
1.Starea de sănătate/noțiuni generale și instrumente de reglementare
Cursuri conferință : 25 ore
–Definiția stării de sănătate
–Determinarea stării de sănătate
–Indicatori de măsurare a stării de sănătate
–Instrumente de reglementare/actul normativ
–Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc
–Principalele acte normative din sistemul de sănătate românesc
2.Demografia
Cursuri conferință : 5 ore
–Statistica populației / Definiție , caracteristici la nivel mondial și în România
–Dinamica populației : natalitate, fertilitate, planificare familială.
3.Dinamica populației/Componente negative
Cursuri conferință : 25 ore
–Mortalitatea generală – definiție, abordare transversală, abordare longitudinală, tendințe la nivel mondial, european și în România
–Mortalitatea infantilă – definiție, modalitați de abordare, tendințe la nivel mondial, european și în România.
4.Epidemiologia bolii și a sănătății
Cursuri conferință : 10 ore
–Definiție
–Domenii de aplicare
–Morbiditate – incidență, prevalență
5.Anchetele epidemiologice observaționale
Cursuri conferință : 10 ore
–Anchete descriptive – scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc
–Anchete analitice – scop, tipuri, modalități de proiectare, calculul riscurilor
6.Anchete epidemiologice experimentale
Cursuri conferință : 5 ore
–Definiție, scop, tipuri
7.Promovarea sănătății. Strategii preventive
Cursuri conferință : 5 ore
–Definiția conceptului de prevenire și a nivelurilor de prevenire
–Tipuri de strategii preventive – avantaje și limite
–Screening
1.4.2.2.SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZA1.4.2.2.1. Dezvoltarea dentiției (normal și anormal) (60 ore)
Cursuri conferință: 20 ore
–Dezvoltarea ocluziei de la naștere până la vârsta adultă
–Variații ale acestei dezvoltări
–Anomalii dentare de număr, mărime, formă și poziție
–Factori genetici și de mediu care influențează dezvoltarea dentiției
–Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentară și gradul lor de gravitate
–Efecte ale anodonțiilor și ale dinților supranumererari precum și ale pierderii sau extracției premature a dinților temporari sau permanenți asupra dezvoltării dentiției.
Activități practice: 40 ore
–Recunoașterea și identificarea unor stări ale dentiției privind:
–normalitatea și anormalitatea– stadiul de dezvoltare atins– aprecierea dezvoltării viitoare– posibilități pentru măsuri interceptive cu scopul îmbunătățirii situației finale.
1.4.2.2.2.Creșterea feței (50 ore)
Cursuri conferință: 18 ore
–Creșterea cartilajelor, oaselor, mușchilor
–Centre de creștere în scheletul cranio-facial
–Modificări postnatale ale creșterii zonei cranio-faciale, inclusiv a părților moi
–Variații funcționale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanță pentru creșterea feței
–Variații individuale în configurația feței
–Influența factorilor de mediu asupra creșterii feței.
Activități practice: 32 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.2.3.Fiziologia și fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore
–Ocluzia funcțională normală și anormală
–Comportamentul structurilor moi tisulare în condiții normale și anormale
–Funcții normale și anormale ale ATM
–Proceduri diagnostice pentru ATM
–Posibilități de tratament în cazul disfuncțiilor ATM.
Activități practice: 23 ore
–Studiul ocluziei funcționale, al structurilor moi tisulare și al funcțiilor ATM la pacienții aflați în tratament
–Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienții cu disfuncții ATM aflați în tratament
1.4.2.2.4.Aspecte ale deplasărilor dentare și ale ortopedici dento-faciale (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore
–Procesul erupției dentare și al deplasării dentare spontane
–Efectele diverselor forțe asupra celulelor și țesuturilor
–Efectul sistemelor de forțe și al mărimii forțelor
–Modificări post-traumatice
–Aspecte celulare ale creșterii encondrale în septul nazal, condili și epifize, precum și ale creșterii osoase la nivelul suturilor și suprafețelor osoase
–Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare
–Relația între adaptabilitatea țesuturilor și rezultatele tratamentelor ortopedice dento-faciale
Activități practice: 23 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.2.5.Radiologie și alte mijloace imagistice (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
–Anomalii și stări patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii
–Metode radiologice folosite în ortodonție și riscurile acestora
–Radiografia digitală și alte tehnici imagistice.
Activități practice: 20 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
–Identificarea unor anomalii și stări patologice pe radiografii
1.4.2.2.6.Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)
Cursuri conferință: 15 ore
–Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
–Limitele cefalometriei și metodelor cefalometrice
Activități practice: 30 ore
–Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
–Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei
–Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normă laterală și frontală ale structurilor anatomice esențiale
1.4.2.2.7.Materiale folosite în ortodonție (25ore)
Cursuri conferință: 10 ore
–Proprietățile și compoziția materialelor ortodontice
–Reguli pentru alegerea corectă a materialelor și substanțelor necesare în diverse tehnici ortodontice
–Manipularea și folosirea materialelor și substanțelor ortodontice.
Activități practice: 15 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.2.8.Biomecanica ortodontică (35 ore)
Cursuri conferință: 13 ore
–Folosirea principiilor de bază ale staticii și biomecanicii
–Stabilirea unei relații între biomecanica și problemele clinice și de cercetare
–Rezolvarea problemelor privind forțele rezultante și echivalența forțelor
Activități practice: 22 ore
Evaluarea forțelor produse de diverse aparate
Evaluarea forțelor produse în zona dento-facială prin aparate ortopedice
–Factori generali și de mediu care influențează dezvoltarea postnatală a dentiției și creșterea masivului facial
–Influența nefavorabilă a factorilor de mediu și metodele interceptive indicate.
Activități practice: 15 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.1.3.2.Proceduri de diagnostic (85 ore)
Cursuri conferință: 28 ore
–Obținerea unei anamneze relevante
–Realizarea unui examen clinic complet
–Determinarea ocluziei habituale și a diferitelor relații intermaxilare, precum și evaluarea ocluziei funcționale
–Evaluarea influenței componentelor funcționale ale părților moi asupra morfologiei
–dento-faciale
–Amprenta exactă cu o înregistrare maximală a proceselor alveolare
–înregistrarea cu arcul facial și montarea modelelor în articulator
–Realizarea fotografiilor extra- și intraorale
–Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice
Activități practice: 57ore
–Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienții pe care medicul rezident îi are în tratament.
1.4.1.3.3.Diagnosticul în ortodonție, stabilirea planului de tratament și a obiectivelor acestuia (60ore)
Cursuri conferință: 20 ore
–Stabilirea diagnosticului prezumtiv și încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic
–Consilierea pacienților, după un examen clinic superficial, asupra posibilităților unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau consultării unor medici din alte specialități, în vederea stabilirii unui plan de tratament
–Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme și alte date
–Previziunea dezvoltării posibile a feței și dentiției în condițiile în care nu s-ar începe nici un tratament
–Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice și dento- faciale, inclusiv evoluția etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului și a contenției.
Activități practice: 40 ore.
–Consilierea pacienților, după un examen clinic superficial, asupra posibilităților unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau a consultării unor medici din alte specialități, în vederea stabilirii unui plan de tratament
–Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament și a obiectivelor acestuia, precum și a previziunii duratei tratamentului și contenției, pentru pacienți cu diverse anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.4.Analiza creșterii și corelarea cu planul de tratament (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore:
–Posibilități și limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat
–Limitele analizelor creșterii și modificările terapeutice ale acesteia
–Validitatea și limitele previziunilor de creștere (inclusiv a celor computerizate)
Activități practice: 23 ore
–Realizarea de analize ale creșterii după cefalograme în serie
–Constatarea modificărilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului
1.4.1.3.5.Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30ore)
Cursuri conferință: 10 ore
–Recidiva asociată cu diferite anomalii și metodele de tratament
–Modificări ce pot apare în perioada de contenție
–Modificări ce pot apare după încheierea perioadei de contenție
Activități practice: 20 ore
–Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienți cu diferite tipuri de anomalii.
1.4.1.3.6.Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
–Riscul diferitelor metode de tratament și de contenție
–Influența diferitelor condiții și a vârstei asupra efectelor iatrogene
–Influența tratamentului ortodontic asupra ATM
–Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonțiului
–Factori cu rol în resorbția radiculară
–Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei
–Influența posibilă a tratamentului asupra aspectului dento-facial și esteticii faciale
Activități practice: 20 ore
Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rădăcinilor dentare, parodonțiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial și esteticii faciale la pacienți cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.7.Epidemiologia în cercetarea ortodontică (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore
–Principiile de bază ale epidemiologiei
–Prevalenta și incidența anomaliilor dento-maxilare
–Validitatea indicilor în estimarea necesității de tratament
–Metode pentru stabilirea necesității de tratament
–Influența societății asupra solicitării tratamentului
–Aspecte subiective asupra necesității de tratament
–Rolul ortodontului în legătură cu necesitatea tratamentului
–Factori implicați în estimarea necesității obiective de tratament.
Activități practice: 23 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
1.4.1.3.8.Literatura ortodontică (120ore)
Cursuri conferință: 40 ore
–Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinării ideilor esențiale din literatura curentă
–Prezentarea diverselor publicații ortodontice
Activități de pregătire practică: 80 ore
–Determinarea ideilor esențiale din literatura curentă referitoare la o temă dată
–realizare de referate
–Prezentarea concisă și analitică a unui articol - prezentare de referate.
–Aplicarea, conducerea tratamentului și reparația acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate).
1.4.1.4.2.Aparate funcționale (40 ore)
Cursuri conferință: 15 ore
–Indicație, design și utilizare
–Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate
–Realizare și reparație
Activități practice: 25 ore
–Aplicarea, conducerea tratamentului și reparația acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.3.Aparate extraorale (25 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
–Indicație, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, măști faciale, bărbițe și capeline, precum și diverse combinații de aparate extraorale cu aparate funcționale
–Posibilități și limite
Activități practice: 15 ore
–Aplicarea și conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate).
1.4.1.4.4.Aparate fixe parțiale (25 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
–Indicație, utilizare (arcuri palatinale, linguale și vestibulare, disjunctoare și arcuri parțiale fixate pe inele sau braketuri)
–Posibilități și limite
Activități practice: 15 ore
–Aplicarea și conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 10 aparate).
1.4.1.4.5.Aparate fixe (60 ore)
Cursuri conferință: 20 ore
–Indicații, aplicare
–Diverse concepte și metode de tratament precum și principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate
–Posibilități și limite
Activități practice: 40 ore
–Aplicarea și conducerea tratamentului cu cel puțin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.6.Aparate de contenție (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
–Indicații, contraindicații, design și utilizare
–Posibilități și limite
–Durata necesară pentru contenție
Activități practice: 10 ore
Aplicarea aparatelor de contenție si urmărirea pacienților pe durata necesară acesteia (minimum 20 aparate).
1.4.1.5.PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE1.4.1.5.1. Tratamentul despicăturilor LMP (20ore)
Cursuri conferință: 8 ore
–Metode de tratament
–Indicația, stabilirea momentului tratamentului și abordarea multidisciplinară a acestuia
–Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienți
Activități practice: 12 ore
–Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții cu despicături LMP (abordare multidisciplinară)
–Indicația și utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
–Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
Activități practice: 6 ore
–Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)
1.4.1.6.TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT1.4.1.6.1. Ghidarea dezvoltării ocluzale (10 ore)
Cursuri conferință: 4 ore
( Părți importante ale acestui curs se regăsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiției)
–Indicații și contraindicații ale metodelor interceptive
Activități practice: 6 ore
–Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic
1.4.1.6.2.Tratamentul ortodontic la adult (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
–Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult
–Colaborarea cu medicul de stomatologie generală în tratamentul adultului
Activități practice: 10 ore
–Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții adulți aflați în tratament ortodontic
1.4.1.6.3.Disfuncția cranio-mandibulară (40 ore)
Cursuri conferință: 15 ore
–Etiologia disfuncției cranio-mandibulare
–Metode generale pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare
–Diverse metode terapeutice pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare
–Indicații, containdicații ale procedurilor ortodontice la pacienți cu disfuncții cranio- mandibulare
–Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienți cu perturbări cranio-mandibulare
–Proceduri și tehnici de conlucrare interdisciplinară în tratamentul pacienților cu perturbări cranio-mandibulare
Activități practice: 25 ore
–Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare la pacienți cu disfuncții cranio-mandibulare aflați în tratament ortodontic (proceduri și tehnici de conlucrare interdisciplinară)
–Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienți cu perturbări cranio-mandibulare
–Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodontică în relație cu cariogeneza, parodontopatia și modificările părților moi
–Posibilități pentru descoperirea și evaluarea riscului la carie
–Posibilități pentru descoperirea și evaluarea riscului la parodontopatii
Activități practice: 10 ore
–Instruirea pacienților asupra importanței igienei bucale ca măsură preventivă împotriva cariilor și parodontopatiilor.
1.4.1.7.2.Măsuri de prevenție în cabinetul de ortodonție (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
Prevenirea infecțiilor, posibilități de dezinfecție și sterilizare pentru instrumente Supravegherea și controlul substanțelor nocive
Activități practice: 3 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.1.8.MODUL DE BIOETICĂ - 2 saptămâni1.4.1.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.1.8.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților-reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore1.4.1.9. MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAȚIE Șl ETICĂ PROFESIONALĂ1.4.1.9.1. Management în cabinet (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
–Design-ul cabinetului de ortodonție
–Mobilierul și instrumentarul necesare cabinetului ortodonție
–Pregătirea personalului auxiliar și dovada competenței acestuia
–Finanțare și administrație
–Relații cu publicul
Activități practice: 10 ore
–Conceperea planului unui cabinet de ortodonție (design, mobilier, instrumentar, finanțare, administrație)
1.4.1.9.2.Folosirea computerelor (10 ore)
(cursanții vor trebui să fie dotați cu un computer compatibil cu al institutului de învățământ)
Cursuri conferință: 4 ore
–Folosirea computerelor în clinica ortodontică și în îngrijirea pacienților
Activități practice: 6 ore
–Aplicații practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienților aflați în tratament
1.4.1.9.3.Modul de lucru (ergonomia) (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
–Poziția optimă a pacientului, a terapeutului și a asistentei, precum și plasarea instrumentarului în vederea manipulării clinice specifice
–Ordinea cea mai eficientă a etapelor de tratament (ergonomia)
Activități practice: 3 ore
–Demonstrații practice privind poziția optimă a pacientului, a terapeutului și a asistentei, precum și plasarea instrumentarului pentru manipularea clinică specifică în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.
1.4.1.9.4.Probleme juridice (10 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
–Reguli și legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic
–Responsabilitate și probleme legate de procese de mal praxis
–Necesarul de acoperire de risc prin asigurări
Activități practice: 5 ore
–Comportamentul în cazul unui conflict juridic
1.4.1.9.5.Etică profesională (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
–Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sănătate
–Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienții și cu colegii.
Activități practice: 3 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
1.5.ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
Documentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1.Documentația cazuistică cuprinde 10 cazuri. Ea poate să cuprindă doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul ortodonției (dizertație exclusivă)
2.Cazurile vor trebui să demonstreze un spectru larg de anomalii de poziție și de ocluzie:
–prin diagnosticul, planificarea și conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui să dovedească cunoștințe de specialitate adecvate– medicul rezident va trebui să dovedească cunoașterea posibilităților de a folosi mijloacele și aparatura necesare tratamentului ortodontic în măsura în care se impune– măsurile aplicate vor trebui să fie adaptate problematicii cazului.
3.Documentația cazuistică va trebui, pentru o excelentă notare, să cuprindă:
–Documentația de început: Modele, status radiologie (cel puțin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucală: frontal/lateral/lateral/max/mand; față și profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)
–Documentația de sfârșit: Aceeași cu cea inițială. Pachetul de date finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția datelor radiologice).
4.Descriere amănunțită a cazului:
Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisă și clară. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde consideră necesar pentru notarea de către comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esențiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonție cu chirurgie vor trebui să conțină un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- și postoperatorii.
Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare:
–originalul pentru președintele comisiei: conține toate documentele originale– 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenți suplimentari): conțin descrierea completă a cazului și copii ale documentației finale amintite mai sus, exceptând modelele.
In documentația finală trebuie să fie erupți toți dinții definitivi, cu excepția molarului de minte. Sunt acceptate excepții pentru care există o motivație suficientă.
4.Stabilirea timpului de contenție și/sau controalele ulterioare sunt de dorit însă nu reprezintă o regulă.
5.Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.
6.Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist ortodont. Cu această condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli, sau dintr-un cabinet privat.
1.6.PROGRAMUL DE STUDIU
Programul academic se bazează pe un timp minim de 42 săptămâni/an și 40 ore/săptămână, în total 5040 ore in 3 ani. Împărțirea celor 5040 ore se face astfel:
1.6.1.Activități de îndrumare - Cursuri, seminarii (63 %)
1.6.1.1 Ore de practică clinică și preclinică
2100 ore
1.6.1.2 Planificarea tratamentelor
120 ore
1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor 5. Evaluarea cazurilor după tratament
100 ore
6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului
1.6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru
674 ore
1.6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice
260 ore
1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultații individuale, indicații de cercetare înafara activității obișnuite
180 ore
1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare și pentru efectuarea tezei)
1.6.2.2 Activități de cercetare, documentare în literatura de specialitate în vederea susținerii de referate - pregătire cazuistică
280 ore
1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală
770 ore
Total
1280 ore
TOTAL
5040 ore
Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore):
–cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare– acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate– participarea la congrese și conferințe de specialitate sau de stomatologie generală.
Pe lângă acestea, se așteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziție. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.
După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist in cadrul pregătirii continue medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor dentiști din România.
ORTODONȚIE Șl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 aniI. Stagiul clinic de ortodonție: 3 aniII. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:II.
1.Discipline biologice și medicale generale: 4 ½ luniII.
2.Sănătate publică dentară: 2 luniII.
3.Subiecte ortodontice de bază: 8 luniII.
4.Subiecte ortodontice generale: 9 luniII.
5.Tehnici ortodontice: 5 luniII.
6.Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luniII.
7.Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luniII.
8.Managementul sănătății: 1 lunăII.
9.Management în cabinetul de ortodonție: 1 lunăII.
10.Bioetica: ½ lună
Anul I
Anul II
Anul III
I. + II.1. + II.4.+II.10
I. + II.2. + II.5. + II.7.
I. + II.3. + II.6. + II.8.+ II.9.
!ImagineCurriculum în specialitatea ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE1.1. DEFINIȚIE:Ortopedia și traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea afecțiunilor congenitale și dobândite , traumatice și etraumatice, ale aparatului locomotor.
1.2.DURATA : 6ani
În țările Uniunii Europene, durata specializării în ortoprdie și traumatologie este variabilă, între 5 și 6 ani. În țări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveția durata specializării în ortopedie și traumatologie este de 6 ani.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și indrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR {vezi anexa 1}1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-admini- strative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumatorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni).
1.3.2.Stagiul de chirurgie generală: 1 an (anul I).
1.3.3.Stagiul de chirurgie vasculară: 3 luni (anul IV)
1.3.4.Stagiul de neurochirurgie: 3 luni (anul IV)
1.3.5.Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 3 luni (anul IV)
1.3.6.Stagiul de chirurgie toracică: 3 luni ( anul IV)
1.3.7.Stagiul de bioetică: ½ luna ( anul VI )
1.3.8.Stagiul de ortopedie și traumatologie: 3ani 11 luni si 2 săpt. (anul II, III, V, VI) din care anul V într-un serviciu de ortopedie și traumatologie pediatrică. Stagiul din anul VI va fi efectuat într-un serviciu, la alegera rezidentului, în funcție de eventuala sa orientare spre o subspecializare (chirurgie spinală, traumatologie, chirurgia membrului superior, ortopedie și traumatologie pediatrică, etc.)
In cadrul stagiului de ortopedie și traumatologie în primii 2 ani (anul II și III)se vor însuși cunoștințele de bază din specialitate prin lecții-conferință 200 de ore anual și stagii practice. În anul al-V-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de ortopedie și traumatologie pediatrică, timp în care va participa la lecții-conferință (200 ore) și la activități practice (conform baremului).
Stagiul din anul VI se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferință, în efectuarea de intervenții chirurgicale, participarea la activitatea științifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.
1.4.CONȚINUTUL STAGIILORAnul I1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ1.4.1.1. Chirurgie generalăTematica lecțiilor conferință de chirurgie generală (200 ore)
(1)Principii generale de asepsie și antisepsie chirurgicală.
(2)Ingrijiri pre- și post-operatorii- principii generale
(3)Plățile-fiziopatologie, principii de tratament
(4)Infecțiile în chirurgie (abcese, flegmoane)- fiziopatologie, principii de tratament
35.Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare:
31.4.6.STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL II-III1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință: 200 ore pe an I. Biomecanica aparatului locomotorII. Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară
Morfologia, fiziologia, și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor):
Fiziologia și fiziopatologia articulară-embriologie, clasificare functională articulară, fiziopatologie:
Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă:
III. ImagisticăIV. Traumatologie
Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale):
Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale: Luxația scapulo-humerală recentă și recidivată:
Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sterno- și acromio-claviculară: Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia
Volkmann:
Luxațiile cotului:
Fracturile cotului
Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului
Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor: Fracturile bazinului:
Luxatiile șoldului:
Fracturile colului femural:
Fracturile masivului trohanterian:
Fracturile diafizei femurale:
Fracturile extremității distale ale femurului:
Fracturile epifizei proximale ale tibiei:
Luxatiile genunchiului: luxația recentă și recidivată a rotulei, fracturile rotulei:
Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului Fracturile maleolare și ale pilonului tibial
Fracturile diafizare închise ale gambei:
Fracturile calcaneului:
Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor:
Fracturile coloanei vertebrale:
Politraumatisme:
Fracturi deschise:
III. Amputații și protezare
Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin:
Bioinginerie mecanică
IV. Ortopedie
Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor:
Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic: Diformități congenitale segmentare ale membrilui pelvin: Osteopatii genotipice:
Condrodistrofii genotipice:
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice:
VI. Anatomia patologică a afecțiunilor aparatului locomotorVII. Medicina fizică și recuparera1.4.6.2. Tematica lucrărilor practiceI. Semiologia aparatului locomotor1. Semiologia coloanei vertrebale2. Semiologia umărului3. Semiologia cotului4. Semiologia mâinii5. Semiologia bazinului6. Semiologia șoldului7. Semiologia genunchiului8. Semiologia picioruluiII. Demonstrații de radiologie paralel cu desfășurarea tematicii conferințelorIII. Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice de laborator și operatorii1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie 2. Examenele paraclinice în ortopedie– radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, echografie– documentare fotografică– examen de laborator3. Examinarea unor bolnavi cu diformități congenitale 4. Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii 5. Examinarea unor bolnavi cu osteomielită 6. Examinarea unor bolnavi cu afecțiuni reumatismale 7. Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită8. Examinarea unor bolnavi cu diformități de origine nervoasă 9. Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase10. Examinarea unor bolnavi cu cifoze si scolioze11. Examinarea unor bolnavi cu luxații congenitale coxo-femurale 12. Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital 13. Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular14. Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor15. Vizita la atelierele ROMHANDICAP București pentru urmărirea desfășurării procesului de producere a protezelor și aparatelor ortopedice, prezentarea diferitelor tipuri de proteze și aparate ortopedice. Vizita la Atelierele Intreprinderilor EURO-MEDICAL SYSTEM, ORTHOTEC, ORTOPEDICA etc.
16.Demonstrații de anatomie patologică a evoluției calusului, a inflațiilor specifice și nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-articulare etc. paralel cu desfășurarea tematicii conferințelorIV. Demonstrații în sala de operație, ghips, ambulator, contravizite, gărzia) Sala de operație– intervenții asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pedicula- te, grefe libere– intervenții asupra tendoanelor și capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, teno- plastia– intervenții asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă– intervenții asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia– intervenții asupra articulațiilor: artrotomia, artrodeza, rezecția articulară, artroplastia– amputații și dezarticulații de membreb) Sala de ghips– aparate ghipsate pentru imobilizarea membrelor toracice și a membrelor pelvine– corsete, mulaje, paturi ghipsatec) Lucrări practice ambulator– examinarea bolnavilor cu afecțiuni ortopedice trimiși din teritoriu pentru consult– examenul clinic și radiologic, indicații terapeutice– examinarea bolnavilor cu afecțiuni traumatice în aceleași condiții– aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate și urmărite în clinicăd) Serviciul de gardă– acordarea primului ajutor la camera de gardă și rezolvarea în urgență a traumatismelor acute de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic1.4.6.3. Baremul de tehnici de investigație și tratament ortopedico-chirurgical1. Fistulografii-abcesografii:
319.Dubla artrodeză de picior: 5 20. Trepanoevidarea în osteite cronice:
1021.Osteotomia intertrohanteriană:
522.Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc:
2523.Osteosinteza cu placă și șuruburi în fracturile diafizare:
524.Amputații coapsă:
325.Amputatii gambă:
31.4.7.STAGIU DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ Anul V (12 luni)
1.4.7.1.Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
1.Traumatismele cranio-cerebrale2. Traumatisme vertebro-medulare3. Traumatisme toracice4. Traumatisme obstetricale ale extremității cefalice și membrelor5. Fractura de claviculș6. Fractura de humerus7. Fracturile oaselor antebrațului8. Dezlipirile epifizare9. Sindromul Volkman10. Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene și falange11. Fracturile de bazin12. Fracturile de femur13. Fracturile oaselor gambei14. Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene și falange15. Entorsele și luxațiile membrului superior16. Entorsele și luxațiile membrului inferior17. Marile aplazii ale membrelor18. Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfectă și exostoza osteogenică)
19.Maladia amniotică20. Artrogripoza21. Omoplatul supraridicat22. Luxația congenitală de umăr23. Sinostoza radio-cubitală24. Clinodactilia25. Camptodactilia26. Polidactilia27. Sindactilia28. Aplazia razei externe a antebrațului29. Aplazia razei interne a antebrațului30. Luxația congenitală de șold31. Luxația congenitală de rotulă32. Piciorul strâmb congenital33. Distrofii osoase34. Osteocondropatii localizate35. Tumori osoase maligne primitive36. Osteomielita acută37. Osteomielita cronică38. Retracțiile musculare iatrogene39. Infirmitate motorie de origine cerebrală40. Infirmitate motorie periferică41. Pectus excavatum42. Pectus carinatum43. Deformările coloanei vertebrale1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Imobilizarea în aparat gipsat – 502. Extensia continuă – 33. Osteosinteza oaselor diafizare – 204. Alungirea tendonului achilian – 205. Transplatari tendinoase – 56. Cura sindactiliei – 57. Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană – 38. Chirurgia piciorului strâmb varus equin – 159. Cura retracției iatrogene de cvadriceps – 510. Cura chistului sinovial popliteu – 511. Repunerea sângerândă în luxația congenitală de șold – 412. Osteotomiile de bazin – 413. Osteotomiile subtrohanteriene – 314. Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi – 615. Osteotomiile de reaxare tibială – 41.4.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.8.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.9. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL VI1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință de sinteză 200 ore
(1)Principii generale și actualități în osteosinteză
(2)Biomateriale utilizate în ortopedie
(3)Indicații și contraindicații în artroplastia șoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată
(4)Indicații și contraindicații în artoplastia genunchiului
(5)Actualități în tratamentul fracturilor deschise
(6)Actualități în tumorile maligne osoase
(7)Imagistica în ortopedie (radiografie, RMN, TAC, echografie)
(8)Clasificarea AO a fracturilor-spre un limbaj comun internațional
(9)Antibioterapia în ortopedie și traumatologie
(10)Reviziile după artoplastia totală de șold și genunchi
(11)Evoluția artroplastiei totale a șoldului, perspective de viitor
(12)Elemente de biomecanică a aparatului locomotor (generalități, biomecanica coloanei, a șoldului, genunchiului, piciorului, umărulului, cotului, pumnului, mâinii)
(13)Mersul normal și patologic
(14)Indicații și contraindicații în artroplastiile membrului toracic
(15)Instrumentații segmentare în diformitățile coloanei vertebrale
(16)Diformități în ortopedie
(17)Problemele osteogeriatriei
(18)Recuperarea funcțională în ortopedie și traumatologie
–examen și notă la sfârșitul fiecărui stagiu complementar( chirurgie generală, vasculară, neurochirurgie, plastică și reparatorie, toracică)– seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecțiile conferință din anul II-III– examen cu notă la sfârșitul anului III( după 2 ani de ortopedie)– seminarii trimestriale în cursul anului V și VI de otropedie– examen final (premergător examenului de medic specialist)
Aceste examene și seminarii se desfășoară în unitățile în care are loc pregătirea.
Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătății la datele prestabilite.
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE 6 ANI
CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ (I.2) 3 LUNI
NEUROCHIRURGIE (I.3) 3 LUNI
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE(I.4) 3 LUNI CHIRURGIE TORACICĂ(I.5) 3 LUNI
BIOETICA (I.6) ½ LUNĂ
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 11 LUNI SI 2 SĂPT.
OTROPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ III.1 1 AN
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
ANUL VI
STAGIUL
II.1
I.1
I.1
II.1
II.1
I.2
I.3
I.4
I.5
III.1
I.6
II.1
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE1.1. DEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social.
1.2.DURATA : 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de pediatrie generală – 3 ani și 4 luni și 2 săpt. – din care:
1.3.1.1.Stagiul de psihiatrie a copilului și adolescentului ,conform nomenclatorului de specialități a MS- având o durata de 2 luni1.3.1.2. Stagiul de diabet: 2 luni1.3.1.3. Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni1.3.1.4. Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni1.3.1.5. Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni1.3.1.6. Stagiul de ecografie generală: 3 luni1.3.1.6. Stagiul de genetică: 3 luni1.3.2. Stagiul de neonatologie – 1 an si 7 luni – din care:
1.3.2.1.Stagiul de boli infecțioase: 2 luni1.3.2.2. Stagiul de chirurgie si ortopedie pediatrică : 2 luni1.3.3. Stagiul de bioetică : ½ luna (20 ore)CONȚINUTUL STAGIILOR1.3.1. STAGIUL DE PEDIATRIETematica lecțiilor conferință ( 460 ore)
(1)Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creșterii și dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
(2)Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil
(3)"Falimentul" creșterii (failure to thrive)
(4)Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție.Formulele de lapte adaptate.
(5)Malnutriția protein-energetică și proteică
(6)Obezitatea
(7)Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carențial)
(8)Anemiile carențiale
(9)Deficitele oligomineralelor
(10)Alimentația copilului cu o boală acută. Nutriția enterală și parenterală.Formule de lapte dietetice.
(11)Urgențele pediatrice majore:
–abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)– stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie– șocul caloric și hipotermia– intoxicațiile acute (inclusiv intoxicațiile acute medicamentoase)– intepaturi de insecte veninoase, mușcături de animale– șocul– insuficiența respiratorie acută– insuficiența cardiacă– insuficiența hepatică acută– sindroamele hemoragice– sindroamele de deshidratare acută– insuficiența renală acută– hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut– stările comatoase– convulsiile
(12)Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism.
Screening-ul nou născutului pentru boli genetice și de XXXX Bazele diagnosticului. Asistența de durată a copiilor cu boli genetice și anomalii congenitale de metabolism. Principiile și indicațiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariția malformațiilor congenitale.
(13)Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.
(14)Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. Șocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înțepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.
(23)Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia).
(24)Hemoragiile digestive la nou-născut și copil
(25)Stomatitele, glositele și cheilitele
(26)Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)
(27)Hepatitele cronice și ciroza hepatică
(28)Sindroamele de hipertensiune portală
(29)Colestazele neo-natale (atrezia și hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)
(30)Sindromul Reye
(31)Corpi străini în căile respiratorii
(32)Pneumoniile de inhalație
(33)Pneumoniile cronice
(34)Bronșiectazia
(35)Supurațiile pulmonare
(36)Hemosideroza pulmonară idiopatică și hemosiderozele secundare
(37)Fibroza interstițială pulmonară cronică
(38)Malformații congenitale de cord necianogene
(39)Malformații congenitale de cord cianogene
(40)Miocarditele, cardiomiopatiile primare și secundare
(41)Pericarditele
(42)Endocarditele infecțioase
(43)Tulburări de ritm și conducere
(44)Durerea toracică la copil și adolescent
(45)Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)
(46)Anemiile hemolitice constituționale
(47)Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice și neimunologice)
(48)Anemiile hipoplastice (congenitale și dobândite)
(49)Anemiile sideroblastice
(50)Aplaziile medulare idiopatice și secundare
(51)Neutropeniile congenitale și dobândite
(52)Defectele funcționale ale granulocitului
(53)Sindroame hemoragice:
–purpurele vasculare– trombocitopenii
–prin insuficiența de producere la nivelul medular
–prin distrucție crescută în periferie
–trombocitopatii– coagulopatii ereditare și dobandite– C.I.D.– hiperfibrinolizele primare și secundare
(54)Stările de hipercoagulare și trombozele la copil
(55)Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie
(56)Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase
(57)Urgențe oncologice la copil
(58)Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
(59)Limfoamele maligne Hodgkiniene și non Hodgkiniene la copil
(60)Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil– displaziile chistice– refluxul vezico-uretral– anomaliile obstructive ale tractului urinar
(61)Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil
(62)Hematuriile copilului
(63)Proteinuria la copil
(64)Glomerulonefritele acute
(65)Glomerulonefritele rapid progresive
(66)Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombocitopenică trombotică
(67)Sindroamele nefrotice
(68)Glomerulonefritele persistente și progresive
(69)Insuficiența renală cronică – Mijloace de epurare extrarenală – dializă.
(70)Hipertensiunea arterială la copil
(71)Litiazele urinare la copil
(72)Sindroame hipotalamice
(73)Nanismul hipofizar și acromegalia
(74)Deficitul de ACTH și boala Cushing
(75)Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil
(76)Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.
(77)Anomalii ale diferențierii sexuale
(78)Pubertatea și anomalii ale pubertății; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce. Malnutriția sexuală întarziată
(79)Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente
(80)Bolile congenitale de metabolism
(81)Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului și copilului
(82)Anomaliile congenitale ale sistemului nervos
Baremul activităților practice1. Măsuratori antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)2. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil (50)3. Instalarea unui cateter venos:
–percutan (50)4. Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale (50)5. Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)6. Paracenteze (10)7. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste (30)8. Puncții lombare (10)9. Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)10. Puncții osoase (3)11. Puncții articulare (3)12. Examene de laborator executate personal în urgență– ex. LCR (25)– ex. citologic și biochimic al urinii (25)– ex. sânge periferic (25)13. Examen otoscopic la sugar și copilul mare (50)14. Examenul fundului de ochi (10)15. Efectuarea înregistrării EKG la sugar și copilul mare (50)16. Interpretarea următoarelor probe:
(1)Examenul neurologic și psihiatric al copilului de diverse vârste
(2)Etapele dezvoltării neuropsihice
(3)Tulburările de somn la sugar și copil
(4)Retardul mental
(5)Deficitele de auz, văz și ale limbajului
(6)Enurezisul și encoprezisul
(7)Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente
(8)Nevrozele copilului
(9)Dificultățile școlare și fobiile școlare
(10)Autismul și alte psihoze majore ale copilului
(11)Copilul maltratat psihic
(12)Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei
(13)Recuperarea neuropsihică
(14)Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației de foame-satietate la adolescent
Baremul activităților practice
Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale: practicare și interpretare a 50 teste
Teste de performanță vizuală și auditivă: practicare și interpretare a 50 teste
Metode de recuperare și supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică
1.3.1.2.STAGIUL DE DIABETOLOGIETematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
(1)Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
(2)Explorarea metabolismului lipidic la copil
(3)Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(4)Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(5)Diabet zaharat insulino-depedent tipul I
(6)Acidocetoza și coma diabetică
(7)Hiperlipemiile familiale
(8)Hiperuricemiile
(9)Obezitatea sugarului și copilului
(10)Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)4. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)5. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)6. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)1.3.2.3. STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIETematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
(1)Vaccinarea B.C.G.
(2)Intradermoreacția cu P.P.D.
(3)Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie
(4)Diagnosticul de laborator țn tuberculoză
(5)Explorarea funcțională respiratorie la copil
(6)Indicațiile și aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil
(7)Tuberculoza pulmonară primară și secundară
(8)Tuberculoza extrapulmonară la copil
(9)Infecțiile mycobacteriene netuberculoase
(10)Supurațiile bronhopulmonare
(11)Malformațiile bronhopulmonare
(12)Epidemiologia și prevenția infecției tuberculoase la copil
Baremul activităților practice1. Tehnica vaccinării corecte BCG (20)2. Tehnica IDR-PPD (20)3. Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru evidențierea BK (20)4. Interpretatea examinării Rg în TBC (20)5. Tehnicile de investigare a funcției respiratorii la copil (10)1.3.1.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂTematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
(1)Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului
(2)Afecțiuni neurologice în perioada de nou născut
(8)Traumatisme craniocerebrale și vertebromedulare
(9)Tumori ale SNC
(10)Afecțiuni cerebrovasculare
(11)Convulsiiile ocazionale și epilepsia
(12)Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut
(13)Paroxisme cerebrale neconvulsivante
(14)Afecțiunile nervilor cranieni
(15)Sindromul hipoton la sugar și copil
(16)Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
(17)Ataxia
(18)Cefaleea și migrena
(19)Comele
Baremul activităților practice:
1.Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (10)2. Efectuarea manevrelor de urgență în criza de convulsii la copil (20)3. Examenul fundului de ochi (10)4. Interpretarea următoarelor probe:
–examen EEG (10)– radiografie de craniu (5)– tomografie cerebrală (10)1.3.1.5. STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂTematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
Demonstrații cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menționată.
1.3.1.6.STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală ,medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
–indicații și limite ale explorării ecografice– pregătirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de “gain “,compensarea în timp a ecourilor– TGC,plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume– obținerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare ;
–recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului ,în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
Specialități: Medicina internă ,Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica cursului teoretic
Numărul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2
Artefacte întâlnite în ultrasonografie
1
3
Echipamente ,imaginea ultrasonografică
2
4
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5
Secțiuni elementare
1
6
Ficatul
4
7
Arborele biliar
4
8
Pancreasul
2
9
Splina
1
10
Spațiul retroperitoneal
2
11
Tubul digestiv
2
12
Aparatul urinar
2
13
Peritoneu și anexe
1
14
Urgențe abdominale
2
Total
28
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIAITĂȚI
Tema cursului/Ore de curs
Medicina Interna
Gastroenterologie
Nefrologie
Pediatrie
Urologie
Algoritmuri de diagnostic
2
2
2
2
2
Tubul digestiv-noțiuni avansate
0
4
0
0
0
Prostata și veziculele seminale
0
0
1
0
2
Vase periferice
3
3
2
2
2
Cord și pericard
3
0
2
2
0
Aplicații în patologia pediatrică
2
2
2
6
2
Structuri moi superficiale
3
0
1
1
2
Pelvis feminin
3
2
3
2
3
Ecografie intervențională
1
4
4
2
4
Progrese în ultrasonografie
1
1
1
1
1
Total
18
18
18
18
18
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea considerată
Observații:
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice , artere și vene viscerale.
2.tematica prelegerilorde explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei3. tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectulu normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)
5.tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament .
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE
PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecografică, fiind o investigație “ în timp real” și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregatire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de “manualități”, aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existența unui “barem manualități” – număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;
b)exisența unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi indrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar
personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c)echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d)existența unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această “ bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecarei specialități medicale.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic :
–pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2. Abdomenul
Ficatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii și segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)
Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stang) și extrahepatice
Pancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante )– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spațiul retroperitoneal– aorta
–identificare în secțiuni longitudinale și transversasle
–identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
–precizarea raporturilor aortei abdominale
–vena cavă inferioară
–identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale
–identificarea vaselor emergente
–precizarea raporturilor anatomice
–țesutul grăsos retroperitoneal
–identificare și caracterizare
Splina
–identificarea și măsurarea splinei
–vizualizarea hilului
–precizarea elementelor vasculare componente
–identificarea organelor cu care splina intra în raport
Rinichii
–evidentierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
–identificarea elementelor componente
* parenchim-evaluare, măsurare
*sinus
*aparat pielo–calicial-evaluare
–identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
–identificarea lojelor suprarenaliene
–evaluarea stucturii glandelor suprarenale
–măsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
–identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subțire și gros)
–măsurarea pereților ,evaluarea conținutului
Structurile mezentero-epiploice
–identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
–identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
–identificarea peritoneului parietal
3.Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară
–identificarea în condiții de depleție și de vacuitate
–evacuarea și măsurarea pereților
–identificarea organelor învecinate
b)prostata (explorare suprapubiană )
–identificare , măsurare
–precizarea lobilor
–identificarea organelor cu care prostata intra în raport
c)uterul (explorare suprapubiană )
–identificare
–măsurare
–recunoașterea elementelor componente
–evaluarea ecostructurii
d)ovare
–identificarea și măsurarea ovarelor
–evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂȚI1. CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)a. identificarea și evaluarea structurilor cardiace-cavități, aparate valvulare, miocar și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;b. se aplică umatoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂ II. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE2. VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
–identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
–diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
–identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificata colorc. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE
3.ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida, paratiroida, glande salivare(parotida,submandibulara,sublinguala) limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate,măsurarea,aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat,măsurarea lumenului ,aprecierea structurii peretilor– fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomice Se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂ II. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE IV. UROLOGIE4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și asistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice(substanța albă și cenușie, nucleul caudat,talamus,corp calos, plexuri coroide)
Se aplică următoarelor specialități :I. PEDIATRIE
5.Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)– explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetalea. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE6. Alte aplicații specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități,întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
–Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv-noțiuni avansate– Prostata și veziculele seminale– Ecografie interventională– Progrese în ultrasonografie
1.3.1.7.STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂA. PARTEA TEORETICĂ1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacocinetica bolilor;c. Mutațiile: cauză majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).
4.Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5.Retardul mental și retardul mental legat de X.6. Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme și dileme etice în genetica medicală.B. PARTEA PRACTICĂ1. Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c. Biochimice.
1.3.2.STAGIUL DE NEONATOLOGIETematica lecțiilor conferință ( 250 ore)
1.Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie.
2.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastro- intestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
3.Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.
4.Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. Complicațiile (sindromul post-asfixic), consecințele și prognosticul hipoxiei la naștere. Șocul neonatal.
5.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
6.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
7.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda naso- jejunală.
8.Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.
9.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală (indicații, soluții utilizate, scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).
10.Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.
11.Prematuritatea. Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.
12.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo-funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturi.
13.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- si postnatal.
14.Sarcina multiplă – patologie specifică.
15.Detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară.
16.Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
17.Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu balon și mască, intubația traheală, ventilația asistată – CPAP, noțiuni de IPPV.
18.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. Chirurgia cardiacă la nou- nascut.
39.Hipocalcemiile neonatale – semne clinice și paraclinice, etiologie și diagnostic etiologic, profilaxie și tratament.
40.Hiponatremiile și hipernatremiile în perioada neonatală.
41.Hipo- și hiperkaliemia în perioada neonatală.
42.Hipomagneziemia la nou-nascut.
43.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.
44.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
45.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
46.Suferința cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigațiile paraclinice.
47.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.
48.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
49.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
50.Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.
Barem practic:
Cateterismul arterei și venei ombilicale - 50
Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască - 200
Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu - 250
Masajul cardiac extern - 150
Intubația traheală – 10 cu GN<1000g, 25 cu GN<1500g, 50 cu GN>1500g. Tehnici de ventilație asistată .
Puncționarea venei femurale pentru recoltări - 25 Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50 Puncția lombară -20
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20
Îngrijirea prematurului în incubator - 100
Fototerapia. Exsanguinotransfuzia. - 10
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nascut - 200
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200 Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 200
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm si conducere, hipocalcemia neonatală) - 25
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală -200
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală -200
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală -200
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală -200
Explorarea bacteriologica și serologică în infecțiile neonatale -200
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului la termen
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului prematur.
Recomandari în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).
Pregatirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.
NB! Locul instruirii
Clinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternități gradul III) în care se nasc , îngrijesc, minimum 50 nou-născuți cu greutate < 1500g/an și 15 nou-născuți cu greutate<1000g/an, în care este organizată consultație prenatală, există săli de expulzie și cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.
Coordonatorii de instruire în rezidențiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.
1.3.2.1.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASETematica lecțiilor conferință ( 40 ore)
(1)Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și al infestațiilor parazitare la copil
(2)Imunizările active și pasive
(3)Antibioticoterapia în pediatrie
(4)Infecția HIV și SIDA la copil
(5)Bacteriemiile și septicemiile
(6)Meningitele acute virale și bacteriene
(7)Encefalitele
(8)Diareile acute virale și bacteriene
(9)Infecțiile produse de germeni anaerobi
(10)Tetanosul
(11)Difteria
(12)Salmonelozele tifoidice
(13)Infecția luetica
(14)Poliomielita
(15)Infecțiile cu virus varicelo-zosterian
(16)Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice
(17)Infecția cu virusuri gripale și paragripale
(18)Rubeola
(19)Parotidita epidemică
(20)Rujeola
(21)Megaeritemul infecțios și exantemul subit
(22)Scarlatina
(23)Infecțiile micotice
(24)Infecțiile rikettsiene
(25)Rabia
(26)Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare,helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)
(27)Hepatitele acute virale
Baremul activităților practice
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase (50)
Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30)
Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor de LCR (50)
Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20)
Tehnica imunizărilor active (vaccinari) (30)
Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)
(3)Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil
(4)Hemoragiile la nou-născut, sugar și copil
(5)Stenoza hipertrofică de pilor
(6)Malpozițiile cardiotuberozitare
(7)Stenozele esofagiene congenitale și fistulele esotraheale
(8)Palatoschizisul
(9)Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
(10)Apendicita acută
(11)Patologia diverticulului Meckel
(12)Megacolonul congenital aganglionar
(13)Malformațiile anorectale
(14)Hernia inghinală
(15)Invaginația intestinală
(16)Herniile diafragmatice
(17)Peritonitele primitive și secundare
(18)Atrezia căilor biliale extrahepatice și chistul de coledoc
(19)Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
(20)Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
(21)Litiaza urinară la copil
(22)Fimoza și hipospadiasul
(23)Criptorhidia și torsiunile testiculare
(24)Tumorile ovariene
(25)Hidrocelul
(26)Coalescența labiilor și hematocolposul
(27)Torsiunea anexială la copil
(28)Probleme comune de ortopedie pediatrică:
–piciorul strâmb congenital– deformările membrelor inferioare– patologia genunchiului– osteocondritele– displazia luxantă de șold– anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale– discitele– torticolisul congenital– scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului– morbul Pott– anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului– traumatismele musculoscheletice– luxații, entorse și fracturi– chistele osoase esențiale– osteomielita și osteocondrita septică
(29)Hemostaza plăgilor
(30)Tratamentul local și sutura plăgilor
(31)Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale (de părți moi) și al colecțiilor profunde
(32)Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxațiilor și entorselor
(33)Tratamentul local în arsuri
(34)Denudarea și cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuzii
Baremul activităților practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)2. Însușirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)3. Însușirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghițirea de corpi străini (10)4. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)5. Însușirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)6. Tehnica tușeului rectal (20)7. Cateterismul vezical și puncția vezicală suprapubiană (20)8. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)9. Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență în hemoragiile digestive (10)10. Însușirea tehnicilor de denudare și cateterism venos la sugar și copilul mare (10)11. Însușirea tehnicii suturii plăgilor (10)12. Însușirea tehnicilor de incizie și drenaj ale colecțiilor superficiale (10)13. Însușirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)14. Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență la un copil politraumatizat (2)1.3.3. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore
Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 orePEDIATRIE 5 ANI
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL I V
ANUL V
Pediatrie 6 luni
Pediatrie 5 luni Genetică 1 lună
Pediatrie 5 luni
Pediatrie 8½ luni
Neonatologie 12 luni
Pneumologie
Oncologie-
Psihiatria copilului și
Neonatologie
2 luni
Hematologie
adolescentului
3 luni
pediatrică
2 luni
2 luni
Chirurgie și
Diabet
Neurologie
Bioetica
ortopedie pediatrică
2 luni
pediatrică 2 luni
½ luna
2 luni
Genetică 2luni
Boli infecțioase 2 luni
Echografie generală 3 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN PNEUMOLOGIE1.1. DEFINIȚIE:
Pneumologia este specialitatea care se ocupa cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator prin mijloace nechirurgicale.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR (vezi anexa 1)1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.3.2.Stagiile
Primii 2 1/2 ani: Pneumologie (6 luni), Cardiologie (6 luni); Medicină internă (neprofilata) (8½ luni); Epidemiologie/management (3 luni); Boli infecțioase sau Terapie Intensivă (6 luni la alegere); Bioetică (1/2 lună).
Ultimii 2 1/2 ani, Pneumologie (13 luni), Cercetare-training (6 luni); Dispensar Pneumologie (3 luni); Radioterapie-oncologie sau Patologie profesională sau Alergologie-imunologie (3 luni la alegere); Explorări funcționale respiratorii speciale (2 luni); Endoscopie bronșică (3 luni).
1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. Stagiul de Pneumologie – reflectă normele europene stabilite prin curicula Hermes1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință ( 350 ore)A.1. STRUCTURA ȘI FUNCȚIA SISTEMULUI RESPIRATORA.
1.1.AnatomieA.
1.2.Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului respiratorA.
1.3.FiziologieA.
1.4.FiziopatologieA.
1.5.MicrobiologieA.
1.7.FarmacologieA.
1.8.MorfopatologieA.
1.9.Imunologie și mecanisme de apărareB.
1.BOLI ALE CĂILOR AERIENEB.
1.1.AstmB.
1.2.Bronșita acutăB.
1.3.Bronșita cronicăB.
1.4.BPOCB.
1.5.BronșiolitaB.
1.6.BronșiectaziaB.
1.7.Malacia și stenoza de căi aerieneB.
1.8.Fistula traheo-esofagianăB.
1.9.Boli ale căilor aeriene superioareB.
1.10.Disfuncția corzilor vocaleB.
1.11.Aspirația de corp străinB.
1.12.Reflux gastro-esofagianB.
2.TUMORI TORACICEB.
2.1.Cancer pulmonarB.
2.2.Tumori pulmonare metastaticeB.
2.3.MezoteliomB.
2.4.Tumori pleurale (metastatice și altele)B.2.5. Tumori benigne intratoraciceB.
2.6.Tumori mediastinaleB.
2.7.Tumori ale peretelui toracicB.
2.8.SarcomulB.
2.9.LimfomulB.
3.INFECȚII RESPIRATORII NON-TBB.
3.1.Infecții de tract respirator superiorB.
3.2.Infecții de tract respirator inferiorB.
3.3.Pneumonia comunitarăB.
3.4.Pneumonia nosocomialăB.
3.5.Pneumonia la gazda imunocompromisăB.
3.6.Alte pneumoniiB.
3.7.Pleurezia parapneumonică și empiemulB.
3.8.Abcesul pulmonarB.
3.9.Infecția fungicăB.
3.10.Infestarea paraziticăB.
3.11.Infecția virală epidemicăB.
4.TUBERCULOZAB.
4.1.Tuberculoza pulmonarăB.
4.2.Tuberculoza extrapulmonarăB.
4.3.Tuberculoza la gazda imunocompromisăB.
4.4.Infecția tuberculoasă latentăB.
4.5.Boli mycobacteriene non-tuberculoaseB.
5.BOLI VASCULARE PULMONAREB.
5.1.Embolism pulmonarB.
5.2.Hipertensiunea pulmonară primarăB.
5.3.Hipertensiunea pulmonară secundarăB.
5.4.Vasculite și hemoragia pulmonară difuzăB.
5.5.Malformații arteri-venoaseB.
6.BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIUB.
6.1.Astmul ocupaționalB.
6.2.Sindromul disfuncției reactive de cale aeriană (RADS)B.6.3. Pneumoconioza și boala legată de azbestB.
6.4.Pneumonia de hipersensibilitateB.
6.5.Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxicB.
6.6.Boli legate de poluarea în spații închise (indoor pollution)B.6.7. Boli legate de poluarea în spații deschise (outdoor pollution)B.6.8. Boli legate de fumatB.
7.BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZEB.
7.1.SarcoidozaB.
7.2.Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonie interstițiala descuamativă (DIP), pneumonie interstițială limfoidă (LIP)B.7.3. Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)B.8. BOLI IATROGENEB.
8.1.Boli induse de medicamenteB.
8.2.Complicații ale procedurilor invaziveB.
8.3.Boli determinate de radioterapieB.
9.LEZIUNI ACUTEB.
9.1.Leziune pulmonară de inhalareB.
9.2.Leziune toracică traumaticăB.
10.INSUFICIENȚA RESPIRATORIEB.
10.1.Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)B.10.2. Boli pulmonare obstructiveB.
10.3.Boli neuromusculareB.
10.4.Boli de perete toracicB.
10.5.Alte boli restrictiveB.
11.BOLI PLEURALEB.
11.1.PleureziaB.
11.2.ChilotoraxulB.
11.3.HemotoraxulB.
11.4.FibrotoraxulB.
11.5.PneumotoraxulB.
12.BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)B.12.1. Malformații ale peretelui toracicB.
1501.4.4.STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Introducere în epidemiologie (definiție, scop, utilitate)
2.Elementele unui protocol de cercetare3. Tipuri de studii epidemiologice: observaționale (descriptive, analitice), experimentale.
Pentru fiecare definiție, scop, avantaje, dezavantaje
4.Măsurători de bază în epdemiologie (proporții, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparații ale ratelor, distribuții, medie, deviația standard).
156.Diagnosticul și tratamentul șocului toxico-septic:
107.Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut hemodinamic și nonhemodinamic:
108.Sondajul vezical:
109.Instalare cateter fin venos-percutan:
2510.Denudare vena periferică pentru cateterizare:
1011.Montare sondă nazogastrică:
151.4.7.Stagiul de explorări funcționale respiratorii speciale Durata: 2 luni ( 40 ore)
Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practicea) Curs:
–recapitularea națiunilor de fiziologie a respirației;
–studiul funcției respiratorii a plămânilor în clinica:
–Principiile explorării funcționale a ventilației pulmonare (plămânul ca pompă de aer)– Volume pulmonare– Debitele ventilatorii– Proprietățile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar– Reglarea ventilației– Principiile explorării schimbului gazos în plămâni– Distribuția aerului în plămâni– Spațiul mort– Ventilația alveolară– Ecuația aerului alveolar– Transferul gazos prin membrane alveolo-capilară– Circulația sângelui în plămâni– Raporturile ventilație-perfuzie– Funcția de transport gazos a sângelui– Aportul de oxigen la țesuturi– Reglarea echilibrului acido-bazic– Principiile explorării la efort muscular– Particularități fiziologice: respirația la altitudine, în spațiul cosmic, în adâncul mării– Fiziopatologia respirației pulmonare în:
–metoda spirografică– metoda pneumotahografică– metoda pletismografică– metoda sondei esofagiene
–determinarea distribuției intrapulmonare a aerului ventilat
–determinarea transferului gazos prin membrane alveo-capilară
–determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
–determinarea eficacității schimburilor gazoase (determinarea ventilației alveolare și a ventilației spațiului mort)
–testarea adaptării la efort muscular
–determinarea parametrilor hemodinamici ai circulației pulmonare
–testarea reglării ventilației
–determinarea activității mușchilor ventilatori
–testarea bronhomotricității lor în contextual clinic:
–Valori prezise– Abateri de la normal– Tablouri funcționale mai frecvente în diferite afecțiuni bronhopulmonare cornice– Evaluarea capacității funcționale pulmonare în expertiza capacității de muncă– Evaluarea riscului funcțional operator– Programe de explorare funcțională pulmonară (baterii de teste) în condiții diferite
1.4.8.Stagiul de Endoscopie bronșică Durata: 3 luni ( 50 ore)
Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practicea) Curs:
–istoricul bronhoscopiei– noțiuni de anatomie, morfologie și fiziologie a arborelui traheobronșic– topografia normală și patologică congenitală a arborelui traheobronșic cu nomenclatura bronhială lobară și segmentară, în dreapta și stânga– anestezia în bronhologie:
–anestezia locală– anestezia generală– anestezia potențate– date teoretice și aplicarea lor în practică– instrumentar bronhoscopic– bronhoscop rigid, system optic și de transmitere a luminii, tip, adult, copil– bronhoscoape – tipuri– fața cinematografică și videoscopia endobronșică, camera adaptare– metode de sterilizare a fiberbronhoscoapelor și a accesoriilor; stocajul lor
Lucrări practice– tehnica bronhoscopiei rigide, insușirea metodei la copii și adulți– tehnica fibrobronhoscopică – căi de realizare, oro-faringo-laringiană, nazală, pe bronhoscop sau sonda de intubație– complicațiile tehnicii de realizare a inserției instrumentarului bronhoscopic flexibil și rigid– semiologia normală și endoscopică traheobronșică– mucoasa, calibru, statică
Semiologia endoscopică patologică– endoscopia inflamației bronșice– hipersecreția bronșică– modificările de colorație, grosime a mucoasei și de secreții, rectivitatea de sensitivitate tusigenă– modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice, natura, forma proceselor obstructive, modificările dinamice– corelațiile modificărilor endoscopice cu cele radiologice, clinice, funcționale
Metode de recoltare bronscopică– aspirație, felul lor și condițiile de realizare, protejare, dirijare a lor– biopsiile endobronșice, directe, instrumentar– puncția bioptică ganglionară transbronșică (BPTG)– puncția bioptică transbronhică pulmonară (BPTP)– biopsia pulmonară transbronșică (BPTB)– biopsia și tubajul dirijate periferic sub fluoroscopie– masajul bronșic (BB)– lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicații terapeutice bronhologice– dezobstrucții ale secrețiilor, în procesele supurative, micologice– LBA therapeutic – în fibroza chistică, proteinoze, alveolita, SIDA etc.– extragere de corpi străini (tehnici, conduita terapeutică)– terapia dezobstructivă prin bronhoscop rigid și pense în procesele tumorale, stenoze (în absența laserului)– laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvență în patologia obstructivă traheală, bronșică, stenozele traheobronșice iatrogene etc.– inserția tuburilor traheale și bronșice de protezare în terapia funcțională obstructive și stanozantă la trahee și bronșii– administrare de antibiotice, trombina– tratamentul dezobstructiv, în fistule traheobronșice în tuberculoza copilului și adultului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară– aspecte congenitale întâlnite în tractul traheobronșic, laringiene, subglotice, traheobronșice (comunicații traheo-esofagiene), traheo-bronhomalacie, anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheobronșice)– bronșite cornice, bronșiectazii, pleurezii– tumori bronșice, traheale– tubercoloza copilului, a adultului– studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice și traheobronșice, sarcoidoza, mucoviscidoza– modificările traheale – în traheomegalii ca diverculoza traheobronșică, traheopatia condroosteoplastică– aspectele în tumori benigne, carcinoid, cilindrom, muco-epidermoide, papilomatoza, condrom– aspectele endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate– aspecte în patologia traheii– indicațiile chirurgicale în funcție de aspectele endobronșice – limita operabilității, corelate la contextul clinico-radiologic– urmărirea endoscopică a aspectelor traheobronșice post-operatorii, sau în timp, după terapeutici diverse aplicate– bronhografii – tehnici, substanțe de contrast, aspectele bronhografice– indicațiile terapeutice în bronșiectazii sau în alte modificări bronhografice
MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. osibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 orePNEUMOLOGIE 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI – CONFERINȚĂ I. PNEUMOLOGIE (II.1) 6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) 8 1/2 luni
RADIOLOGIE - IMAGISTICĂ MEDICALĂ (I.2) 3 luni
CARDIOLOGIE (I.3) 6 luni
BOLI INFECȚIOASE (I.4) 6 luni
ALERGOLOGIE – IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.5) 3 luni
ATI (I.6) 3 luni
EPIDEMIOLOGIE (I.7) 3 luni
BIOETICĂ (I.8) 2 săpt.
II. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII
SPECIALE (II.2) 2 luni
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (II.3) 3 luni
STAGIU + CURS PNEUMOLOGIE (II.4) 1 ani si 4 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
II.1
I.1
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
II.2
II.3
II.4
II.4
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIECadru general
Psihiatria este o specialitate medicală care tratează tulburările psihice ținând cont de determinismul, substratul și expresivitatea clinică a acestora. Tratamentul tulburărilor psihice implică abordare medicamentoasă și psihoterapeutică însoțite de reabilitare psihosocială în scopul de a ameliora, susține și menține sănătatea mentală. O altă parte integrantă a asistenței de specialitate vizează organizarea serviciilor psihiatrice în vederea identificării factorilor de risc și implementării măsurilor profilactice.
Serviciile de psihiatrie cuprind tratament pe termen scurt, mediu sau lung în spitalele sau secțiile de psihiatrie din cadrul spitalelor generale, tratament și servicii de reabilitare psiho-socială în cadrul spitalelor de zi, policlinicilor și serviciilor ambulatorii, precum și centrelor specializate pe un anumite categorii de pacienți (vârstnici, toxicomani).
Durata specializării: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura specializării: module de maximum 1 an efectuate succesiv în diverse servicii de asistență psihiatrică de specialitate
Anul I : modul de psihiatrie generală cu durata de 12 luni (200 ore)– pregătire teoretică:
() cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
–diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice– particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități– psihofarmacologie, psihiatrie biologică
–pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:
() tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
() prezentări de cazuri
() training în aplicarea de scale de evaluare
() investigații de laborator, imagistice
() activitate la patul bolnavului
() supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
Anul II:
–modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore)
() pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului și adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învățare, handicap mental:
() pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului și adolescentului însoțită de familiarizarea cu rețeaua de servicii psihiatrice pentru copii și adolescenți– tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului– prezentări de cazuri– investigații prin testare psihologică, examene de laborator, imagistice, EEG– activitate la patul bolnavului sub supervizare
() supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
–modul de neurologie și neuroimagistică: 2 luni (40 ore)
() pregătire teoretică cu tematică referitoare la principalele boli neurologice care prezintă și importanță psihiatrică:
–epilepsii– accidente vasculare cerebrale, demențe vasculare– boala Parkinson și sindroame extrapiramidale– scleroza în plăci– polineuropatii toxice și carențiale
() pregătire practică: efectuată în secțiile de neurologie– examinarea neurologică– interpretarea datelor de neuroimagistică (tomografii computerizate, rezonanță magnetică nucleară) și electroencefalogramelor– activitate la patul bolnavului sub supervizare– prezentări de caz
–modul de medicină internă cu durata de 1 lună ( 20 ore)
() pregătire practică în secțiile de medicină internă– activitate la patul bolnavului sub supervizare– pregătire practică în vederea intervenției în situații de risc vital și acordarea primului ajutor în cazurile grave până în momentul plasării bolnavului în serviciile specializate– prezentări de cazuri– modul de psihiatrie de legătură cu durata de 1 lună ( 20 ore)
() pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale
–modul de psihiatrie forensică cu durata de 1 lună ( 20 ore)
() pregătire teoretică– legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală,– aspecte legate de etică și drepturile omului
() pregătire practică– prezentări de caz– familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)
–modul de management sanitar cu durata de 1 lună (20 ore)
() pregătire teoretică– organizarea rețelei de servicii psihiatrice– colaborarea între serviciile psihiatrice și alte servicii medicale (spitale generale, servicii ambulatorii)– aspecte financiare
Anul III– modul de psihiatrie comunitară cu durata de 6 luni ( 100 ore)
() pregătire teoretică– principiile psihiatriei comunitare– structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ
() pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respectiv centre de zi, ambulator de specialitate, hostel-uri sau locuințe protejate– participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)– familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic
–modul de psihiatrie de urgență cu durata de 6 luni ( 100 ore)
() pregătire teoretică– cursuri cu tematică referitoare la urgențele în psihiatrie inclusiv abuzul de droguri
() pregătire practică– activitate sub supervizare în cadrul serviciilor de urgențe în psihiatrie sau serviciilor de urgențe medicale sau centrelor de intervenție în criză aparținând serviciilor de psihiatrie comunitară– dublare de gărzi în cadrul spitalelor sau secțiilor de psihiatrie
Anul IV:
modul de formare în psihoterapie cu durata de 12 luni de zile (nivel de consilier în psihoterapie)
() pregătire teoretică: (5 ore de curs/săptămână), 200 ore– cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice
() pregătire practică:
–familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare– prezentări de caz– jocuri de rol– autoanaliză sub supervizare– integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală– participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeutice
Anul V:
Modul de bioetică cu durata de 2 săpt. ( 20 ore ) ;
Modul de psihiatrie clinică cu durată de 11 luni si 2 săpt. ( 180 ore), cu posibilitatea de a participa la module opționale de pregătire în cercetarea psihiatrică alte opțiuni (3-6 luni).
Aceasta din urmă presupune includerea în urma unei selecții în programe de cercetare, comunicarea rezultatelor cercetării în cadrul manifestărilor științifice naționale și internaționale, publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate naționale și internaționale.
Evaluarea activității și cunoștințelor:
–evaluări pe parcurs:
() lucrări scrise
() activitatea la patul bolnavului sau în structurile ambulatorii
() fișa personală cu caracterizările de pe parcursul modulelor
–număr de cazuri văzute și îngrijite (80-100)– numărul de gărzi efectuate (40-60)– numărul de pacienți asistați în cadrul ședințelor de psihoterapie (10)– numărul de expertize asistate (10)– examinare finală
() probă teoretică
() probă practică (caz clinic)
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreTEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIEI. Bazele științifice ale psihiatrieiI.
1.Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia)– genetice– biochimice– neuro-anatomo-fiziologice– relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie– rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentaleI.
2.Bazele psihologice ale psihiatriei– teoriile personalității – orientări doctrinare– bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice– rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale– psihologie medicală– psihologie clinicăI.
3.Bazele sociologice ale psihiatriei– funcționalitatea socială în cadrul familiei, la școală, la locul de muncă și în alte grupuri sociale– rețeaua de suport social– rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburărilor mentale– diversitate corelată cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie.II. Psihiatria clinicăII.
1.Epidemiologia tulburărilor mentaleII.
2.Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinicăII.
3.Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)– tulburările conștienței și ale somnului– tulburările pulsiunilor instinctive– tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)– tulburările tulburările concentrării atenției și orientării– tulburările de percepție (iluzii, halucinații)– tulburările de memorie– tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștiinței bolii– tulburările sinelui și ale imaginii de sine– tulburările voinței– tulburările activității motorii și a comportamentului socialII.
5.Clasificarea și diagnosticul tulburărilor mentale– CIM 10- capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA)– Tulburarea mentală și probleme ale sănătății mentale (codurile Z ale CIM 10)– Diagnosticul operațional standardizat în psihiatrie (criterii generale și criterii specifice)– Tulburările mentale și comportamentale ale adultului și vârstei a 3-a
() Tulburări mentale organice, inclusiv simptomatice: demențe, delirium, sindrom amnestic organic, sindroame organice psihotice, afective și nevrotice
() Tulburări mentale consecutive utilizării anormale a substanțelor psihoactive (alcool, opioide, cannabinoide, sedative și hipnotice, cocaina și alte stimulante, halucinogene, nicotină, substanțe volatile). Tipuri clinice: intoxicația acută, utilizarea dăunătoare, dependența, sevrajul, tulburări psihotice, afective și alte tulburări organice induse de droguri.
() Tulburări nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres sever și de adaptare
() Tulburările alimentării, tulburările somnului, disfuncțiile sexuale, tulburările legate de puerperium.
() Tulburările personalității și ale comportamentului adultului (tulburările specifice și schimbările pesonalității, tulburările controlului voluntar al impulsurilor, tulburările sexuale ale: identității cu genul, preferinței, orientării și maturării
II.
6.Psihiatria copilului și adolescentului– CIM 10- capitolul V (OMS) cuprinde:
() Retardarea mentală
() Tulburările dezvoltării psihologice (specifice și pervasive)
() Tulburările comportamentale emoționale, ale funcționării sociale, ticurile și alte tulburări cu debut în copilărie
–Probleme specifice clinice și terapeuticeII.
7.Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)– aspecte diferențiale determinate de particularitățile psihologice legate de procesul de îmbătrânire– tulburările mentale:
() cu debut la vârsta adultă și continuate la vârsta a treia
() cu debut la vârsta a treia
–probleme speciale: medico-sociale și psiho-farmacologice.III. Asistența terapeutică în psihiatrie– terapie electro-convulsivantă
() indicații, contraindicații
–farmacoterapie psihotropă specifică
() antipsihoticele– convenționale– atipice– stabilizatori ai dopaminei
() timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină
() anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice
() hipnotice
() medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin
–psihoterapie (individuală sau de grup)
() psihanalitică, psihodinamică
() cognitiv-comportamentală
() sistemică familială
–resocializare: intervenții psiho-sociale de recuperare– psihoeducațiaIV. Psihiatria comunitară– servicii– echipa multidisciplinară– instituții: centrul de psihiatrie comunitară, staționar de zi, centre de zi, hostel-uri, apartamente protejate, asistență la domiciliuV. Managementul de caz/managementul clinic multidimensionalVI. Prevenția primară, secundară și terțiară în psihiatrie.VII. Probleme speciale:
–urgențele psihiatrice– intervenția în criză– asistența în caz de farmacodependență– psihiatria de legătură și consultanță– probleme de etică medicală psihiatrică– psihiatrie forensică
() expertiză medico-legală psihiatrică
() discernământ, capacitate civilă și penală
() internare nonvoluntară, inclusiv CP.114, CP113
–psihiatrie administrativă, management– cercetarea în psihiatrie– informatică medicală și învățământ la distanțăPSIHIATRIE 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ PSIHIATRIE (I.1) 12 LUNI
PSIHIATRIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI (I.2) 6 LUNI
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ (I.3) 2 LUNI
MEDICINA INTERNĂ (I.4) 1 LUNĂ
PSIHIATRIE DE LEGATURĂ (I.5) 1 LUNĂ
PSIHIATRIE FORENSICĂ (I.6) 1 LUNĂ
MANAGEMENT SANITAR (I.7) 1 LUNĂ
PSIHIATRIE COMUNITARĂ (I.8) 6 LUNI
PSIHOTERAPIE (I.9) 12 LUNI
BIOETICA (I.10) 1/2 LUNĂ
PSIHIATRIE (1.11) 17 LUNI SI 2 SĂPT.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2,I.3,I.4,I.5,I.6,I.7
I.8
I.10
I.9
I.10;I.11
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ1.1. Definiție.
Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și (re)abilitarea tulburărilor psihice, psiho somatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, pînă la vîrsta de 18 ani.
2.2.Durata pregătirii
Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene.
Numărul de ore de pregătire teoretică include 1000 ore de învățămînt.
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module:
Modulul I: cunoașterea domeniului prin stagiu în specialitate Anul I : cursuri-conferințe formative
Modulul II: domenii medicale complementare, Anul II : servicii medicale de legătură
Modulul III : aprofundarea informațiilor de specialitate
Anul III, IV și V : orientare spre domenii preferențiale de competență
2.3.Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu
anul I clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului –12 luni
cursul informativ în specialitate -10 luni
psihologia dezvoltării -2 luni
anul II neurologie pediatrică ......... 3 luni
psihiatrie adulți .............. 6 luni
pediatrie ............... 3 luni
anul III, IV și V: stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie și bioetică și stagiu opțional. 6 luni (de ex. Genetică psihiatrică, epidemiologie psihiatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medico- legală psihiatrică, psihoterapie).
Stagiile constau în:examinare clinică, completarea foii de observație și a evoluției, investigații, prezentări de cazuri, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activități în ambulatoriu și comunitate, cercetare științifică și elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)
3.CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL MODULELOR3.1. modulul I ................ 12 luni3.1.1. Informația teoretică trebuie să cuprindă un număr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul.....10luni a 3 ore-saptămână=120 ore3.1.2. Tematica va cuprinde noțiuni de :
–dezvoltarea copilului și adolescentului(neuro-psihică, psiho-socială)– simptome și sindroame specifice– clasificarea internaționala(ICD, DSM) și diagnosticul– funcționalitatea familială– principii de terapie(farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)
Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă și oral
3.1.3.Activitățile practice în clinicile universitare de specialitate
constau din examinarea cazului, completarea fișei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluției, prezentări de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoțirea pacienților la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamani TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore3.2. modulul II ......... 12 luni3.2.1. Domenii medicale complementare și de legătură3.2.1.1. Neurologie pediatrică ...... 3 luni (50 ore)
Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologie ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioada dezvoltării:
–Paraliziile cerebrale– Tumorile cerebrale– Epilepsiile și sindroamele convulsive– Traumatismele cerebrale– Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică
Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebralăTC, RMN, )
3.2.1.2.Psihiatrie adulți ...... 6 luni (100 ore)
Va avea ca obiective recunoașterea și diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinții copiilor ce sunt examinați.
3.2.1.3.Pediatrie ..... 3 luni (50 ore)
Completează cunoștiințele cu referire la :urgențe în pediatrie, neonatologie, Boli cronice:SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecțioase:neuroviroze
3.2.1.4.Stagiu opțional ...... 6 luni (100 ore)
La alegere pot fi domenii complementare
Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni
4.1.modulul III ...... 12 luni4.1.1. CUNOȘTIINȚE EXTINSE IN PSIHIATRIA ȘI PSIHOTERAPIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI ..... 24 luni (400 ore)
4.1.12.Informații teoretice
Obținute prin traduceri, lecturarea și consultarea unor tratate de specialitate consacrate internațional, reviste de specialitate interne și internaționale,
Documentare prin Internet In această etapă medicul rezident va desfășura.activități de cercetare științifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări științifice și va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferințe naționale și internaționale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia și psihopatologia familiei.
4.1.1.3.Instruirea în psihoterapie.
Se va face prin participări la cursuri susținute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială,
Este recomandată formarea cu precădere in psihoterpie familială.
4.1.2.Activități practice4.1.2.1. Activitate în ambulatoriu Se vor desfășura în special consultații, activități de preventie, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare) programe de sănătate mentală, psihoprofilaxie4.1.2.2. Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare4.1.2.3. Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare5.1. STAGIU OPȚIONAL DE STUDII APROFUNDATE 6 luni (100 ore)
Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu:
–sănătate mentală, psihoigienă, psihoprofilaxie– management în psihiatrie– psihiatrie comunitară– psihoterapii– urgențe în psihiatria copilului și adolescentului– psihiatria și psihoterapia adolescentului– psihiatria de legătură
6.1.Recunoașterea specialității se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.PPSIHIATRIE PEDIATRICĂ 5 ANI
Anul I
Psihiatria copilului și adolescentului
12 luni
Anul II
Pediatrie
6 luni
Psihoneuroendocrinologie
2 luni
Neurologie pediatrică
4 luni
Anul III
Explorări funcționale
1 lună
Psihiatrie Adulți
6 luni
Psihiatria copilului și adolescentului
5 luni
Anul IV
Psihiatria copilului și adolescentului
8 luni
Psihologie clinică
3 luni
EEG
1 lună
Anul V
Psihiatria copilului și adolescentului
6 luni
Stagii opționale - Psihiatrie medico-legală, evaluare și expertiza a capacității psihice, deficiențelor, incapacităților și handicapului, orientare scolară și profesională - Tehnici de psihoterapie individuală și de grup - Sănătate mintală - Recuperare - Delicvența infanto-juvenilă și toxicomanii - Consiliere și psihoterapia familiei - Urgențe în psihiatria copilului și adolescentului - Cercetare psihiatrică - Psihiatria comunitară - Management în psihiatrie - Bioetică
6 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ1.1. DEFINIȚIE
Specialitatea care utilizează radiațiile röentgen în scopul investigației morfofuncționale a diferitelor organe și sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obținerea imaginii diagnostice se realizează cu ajutorul și altor agenți fizici implicând existența unui lanț informatic de prelucrare a imaginii primare.
1.2.DURATA : 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentăăi de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.ENUMERAREA ȘI DURATA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate – o lună1.3.2. Stagiul de radiologie convențională generală – 1 an si 6 luni – cu examen teoretic și practic de sfârșit de stagiu1.3.3. Stagiu de tehnici imagistice – echogafie generală – 3 luni1.3.4. Stagiu de tehnici imagistice – tomografie computerizată – 3 luni1.3.5. Stagiu de tehnici imagistice – imagistică prin rezonanță magnetică – 3 luni1.3.6. Stagiul de radiologie intervențională (arterială și non-arterială) – 2 luni1.3.7. Stagiul de radiologie și imagistică de urgență – 5 luni1.3.8. Stagiul de radiodiagnostic pediatric – 6 luni1.3.9. Stagiul de neuroradiologie – 6 luni1.3.10. Explorarea radio-imagistică a sânului – 2 luni1.3.11. Bioetica – 1/2 lună1.3.12. Stagiul de radiologie și imagistică medicală generală – 5 luni si 2 săpt.
1.3.13.Stagiul la alegerea rezidentului ( opțional ) – 6 luni1.4. STRUCTURA STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE RADIOLOGIE CONVENȚIONALĂ GENERALĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (300 ore)
1.Aparatul Röentgen– părți componente– principii de funcționare– tipuri particulare, dedicate2. Razele X– modul de producere al razelor X– proprietăți fizice, chimice și biologice– formarea imaginii radiologice– particularitățile și legile formării imaginii3. Protecția în radiologie– acțiunea radiațiilor X asupra organismului uman– dozarea razelor X– principii, modalități, legislație4. Modalități de obiectivare a imaginiia. Imaginea analogă:
–camera obscură– filmul radiologic - particularități de fabricație, tipuri– casete, folii întăritoare.– aprecierea calității filmelor și a imaginii obținute– developare automată– filmul termic.b. Imaginea digitală:
–captura– prelucrarea imaginii– transmisia imaginii– stocarea imaginii5. Metode de examinare în radiologie – tehnici de bază și variante, (fără și cu substanțe de contrast) la nivelul:
8.Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular9. Diagnosticul radiologic al malformațiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar și vasculare pulmonare.
10.Diagnosticul radiologic în afecțiunile căilor respiratorii (trahee și bronșii)
11.Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute – alveolare și interstițiale12. Diagnosticul radiologic al supurațiilor pulmonare13. Diagnosticul radiologic al tuberculozei pulmonare.
14.Diagnosticul radiologic în tulburări de ventilație pulmonară15. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor difuze cronice și al fibrozelor pulmonare16. Diagnosticul radiologic al tumorilor pulmonare benigne și maligne.
17.Diagnosticul radiologic al parazitozelor și micozelor pulmonare.
18.Boala vasculară pulmonară.
19.Diagnosticul radiologic al bolilor profesionale pulmonare.
20.Diagnosticul radiologic al afecțiunilor pleurale21. Diagnosticul radiologic al bolilor mediastinale.
22.Diagnosticul radiologic al bolilor diafragmului23. Diagnosticul radiologic al modficărilor de volum ale cordului24. Diagnosticul radiologic al valvulopatiilor25. Diagnosticul radiologic al pericarditelor26. Diagnosticul radiologic al malformațiilor congenitale cardiace și ale vaselor mari.
27.Diagnosticul radiologic al afecțiunilor esofagului28. Diagnosticul radiologic în afecțiunile stomacului– anomalii congenitale– modificări de formă și poziție– modificări funcționale– afecțiuni inflamatorii cu localizare gastrică– ulcer gastric– tumori benigne– tumori maligne– stomacul operat29. Diagnosticul radiologic în afecțiunile duodenului– anomalii congenitale– duodenite– ulcer duodenal– tumori duodenale– modificări duodenale prin patologie de vecinătate– comunicări bilio-digestive30. Diagnosticul radiologic în afecțiunile intestinului subtire– anomalii congenitale– modificări de poziție– tulburări funcționale– enterite acute și cronice– boala Crohn– tuberculoza ileo-cecală– tumori intestinale31. Diagnosticul radiologic în afecțiunile colonului– anomalii congenitale– modificări de poziție și formă– colopatii cronice nespecifice– colita de iradiere– rectocolita ulcero-hemoragică– boala Crohn– TBC– leziuni ischemice– tumori benigne și maligne– polipoze– colon operat.
32.Diagnosticul radiologic în afecțiunile căilor biliare33. Dianosticul radiologic al malformațiilor congenitale ale aparatului urinar.
34.Diagnosticul radiologic al litiazei aparatului urinar.
35.Diagnosticul radiologic al inflamațiilor renale și perirenale– pielonefrite– abces renal, abces perirenal– tuberculoza renală36. Diagnosticul radiologic al traumatismelor renale, ureterale, vezicale.
37.Diagnosticul radiologic al tumorilor reno-uretero-vezicale38. Diagnosticul radiologic al obstrucțiilor urinare39. Diagnosticul radiologic al afecțiunilor uretrei, vezicii urinare, prostatei40. Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare41. Diagnosticul radiologic al inflamațiilor osteoarticulare– osteomielita– tuberculoza– sifilis osos42. Diagnosticul radiologic al necrozelor osoase aseptice și osteodistrofiilor43. Dianosticul radiologic al tumorilor osoase benigne44. Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase maligne45. Diagnosticul radiologic al afecțiunilor articulare și periarticulare .
46.Examinarea radiologică în ORL47. Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie1.4.1.2. Baremul activităților practice
Efectuarea examenelor radiologice și interpretarea lor :
Stagiul de radiologie generală convențională se va încheia cu un examen de verificare a cunoștințelor teoretice și practice, condiționând accesul la celelalte stagii.
1.4.2.STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ
Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice și însușirea cunoștințelor teoretice necesare efectuării și interpretării examenelor ecografice generale.
1.4.2.1.Tematica lecțiilor de conferință ( 50 ore)
Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice și însușirea cunoștințelor teoretice necesare efectuării și interpretării examenelor ecografice generale.
Noțiuni generale de ecografie. Introducere în ultrasonografie, fizica ultrasunetelor
3.
Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare. Standarde de orientare a imaginii ecografice. Informația ecografică.
4.
Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte.
5.
Noțiuni de anatomie topografică abdominală normală (secțiuni). Vasele abdomenului. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).
6.
Ficatul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului. Hepatopatii difuze Leziuni hepatice focale Afecțiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic.
7.
Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Șunturi porto sistemice.
8.
Arborele biliar. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar. Semiologia modificărilor biliare de conținut, perete și de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute și cronice, tumori) Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor. Tumori ale căilor biliare. Angiocolita.
9.
Pancreas. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute / cronice, tumori)
10.
Splina și sistemul limfatic. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei și limfonodulilor abdominali. Patologia splinei și sistemului limfatic abdomial.
11.
Tubul digestiv. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării tubului digestiv. Noțiuni de endosonografie. Patologia tubului digestiv Urgențe digestive.
12.
Peretele abdominal și peritoneul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică a cavității peritoneale. Patologia peretelui abdominal și a peritoneului (colecții, peritonite, tumori, hernii).
13.
Rinichi. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor și ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor și ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformații. Boli renale parenchimatoase, tumori și boli chistice renale Litiaza reno-ureterală, (uretero) hidronefroza. Transplantul renal.
14.
Retroperitoneu. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a cavității retroperitoneale și a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului și a glandelor suprarenale. Patologia generală a spațiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecții retroperitoneale. Patologia glandelor suprarenale.
15.
Vezica urinară. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare
16.
Prostata și veziculele seminale Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei și veziculelor seminale. Patologia prostatei și a veziculelor seminale. Noțiuni de ecografie endorectală.
17.
Uterul și ovarele Anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noțiuni de ecografie endovaginală.
Nr
Tema
18
1. ECOGRAFIA PĂRȚILOR MOI
Scrotul și testiculii. (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie în afecțiuni acute și cronice).
19
Regiunea cervicală (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).
Regiunea oculo – orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).
20
Șoldul neo – natal.
21
US musculo-scheletală. anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie)
22
Tiroida (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normaă, patologie)
23
Torace și mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare – inclusiv ecoendoscopie, anatomie ecografică normală, patologie)
2. GINECOLOGIE - OBSTETRICĂ
24
Semiologie ecografică normală
25
Patologie ecografică ginecologică
26
Obstetrică: aspecte US normale și patologice în trim.I
27
Aspecte US normale și patologice ale sarcinii în trim. II -III
28
Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal și US Doppler
3. ECOGRAFIE PEDIATRICĂ (10 ore) (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică)
29
Particularitățile examenului ecografic la copil. Urgențe pediatrice. Ecografie transfontanelară
30
Ecografie hepatobiliară
31
Ecografia pancreasului și splinei
32
Ecografia tubului digestiv
33
Ecografia aparatului reno-ureteral. Malformații, tumori etc.
4. ECOGRAFIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (14 ore)
34
Noțiuni introductive privind US vasculară
35
Semiologia US arterială și venoasă normală
36
US vasculară în patologia arterială periferică
37
US vasculară în patologia venoasă periferică
38
US vasculară viscerală
5. ECOCARDIOGRAFIE (10 ore)
39
Anatomie, metodologie și semiologie cardiacă normală
1.4.4.STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință ( 50 ore)– bazele fizice și tehnice ale imagisticii prin rezonanță magnetică– deprinderea unor noțiuni teoretice și practice de anatomie secțională– indicațiile metodei– formarea imaginii– secvențe de bază– semiologie imagistică RM1.4.4.2. Baremul activităților practice :
1.4.5.STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință ( 40 ore)– noțiuni de asepsie și antisepsie– instrumentar– manevre de radiologie intervențională– semiologie angiografică– metode intervenționale radiologice diagnostice și de tratament vasculare și non-vasculare1.4.5.2. Baremul activităților practice :
–participarea la manevre de radiologie intervențională – 20– interpretarea de angiografii– cerebrale – 10– periferice – 10– selective – 101.4.6. STAGIUL DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ DE URGENȚĂ
Modul de 5 luni ( 80 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice și însușirea cunoștințelor teoretice necesare efectuării și interpretării unor examene radiologice și imagistice la bolnavi reprezentând urgențe medico-chirurgicale traumatice și non-traumaice.
1.4.6.1.Baremul activităților practice :
Efectuarea și interpretarea de examene radiologice și imagistice de urgență:
–examene radiografice diverse la bolnavi din secțiile A.T.I. – 30– examinări radio-imagistice în traumatisme cranio-cerebrale – 30– examinări radio-imagistice în traumatisme de coloană vertebrală – 20– examinări radio-imagistice în traumatisme toraco-abdominale – 20– examinări radio-imagistice în traumatisme extremități – 30– examinări radio-imagistice în abdomen acut – 30– examinări radio-imagistice pentru corpi străini cu diverse localizări – 5– examinări radio-imagistice în politraumatisme – 20
1.4.7.STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC
Modul de 6 luni (100 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice și însușirea cunoștințelor teoretice specifice examinărilor radiologice și imagistice ale copilului, necesare efectuării și interpretării unor examene radiologice și imagistice pediatrice.
1.4.7.1.Baremul activităților practice :
Efectuarea și intrpretarea de examene radiologice și imagistice pediatrice:
Modul de 6 luni (100 ore) pentru dobândirea deprinderilor practice și însușirea cunoștințelor teoretice necesare efectuării și interpretării unor examene radiologice specifice bolnavului neurologic:
1.4.8.1.Baremul activităților practice :
Efectuarea și intrpretarea unor examene radiologice și imagistice specifice bolnavului neurologic:
Modul de 2 luni (30 ore de curs) pentru dobândirea deprinderilor practice și însușirea cunoștințelor teoretice în domeniul imagisticii sânului :
–noțiuni de mamografie– codul BIRADS– noțiuni de ecografie mamară– noțiuni de IRM a sânului– elemente de senologie masculină
1.4.10.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.10.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.11. STAGIUL DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ
Modul de 6 luni (90 ore de curs ), pentru integrarea deprinderilor practice și a cunoștințelor teoretice dobândite în stagiile precedente. Activitatea va cuprinde și efectuarea de ore de gardă.
1.4.11.1.Baremul activităților practice:
Efecturarea și interpretarea de examene radiologice și imagistice:
1.4.12.Stagiul la alegerea rezidentului ( opțional ) 6 luni, cu acordul coordonatorului de rezidențiat, cuprinde 100 de ore de curs.RADIOLOGIE – IMAGISTICĂ MEDICALĂ 5 ani
STAGIU DE RADIOLOGIE CONVENȚIONALĂ GENERALĂ 18 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ 3 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ 3 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ 3 luni
STAGIU DE RADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ 2 luni
STAGIU DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ DE URGENȚĂ 5 luni
STAGIU DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC 6 luni
STAGIU DE NEURORADIOLOGIE 6 luni
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUI 2 luni
BIOETICA 1/2 lună
STAGIU DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ 5 luni și 2 săpt.
STAGIU LA ALEGEREA REZIDENTULUI ( OPȚIONAL ) 6 luni
TOTAL 60 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN RADIOTERAPIE1.1. DEFINIȚIE: Radioterapia este specialitatea medicală care studiază interacțiunea radiațiilor electromagnetice și corpusculare cu celulele organismului sănătos sau bolnav (de cancer) în scopul diagnosticării, tratamentului și reparării leziunilor produse.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregatirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări stiintifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptamâni)
1.3.2.Stagiul de medicină internă – 3 luni1.3.3. Chirurgie oncologică:
–3 luni1.3.4. Stagiul de diagnostic imagistic – 6 luni1.3.5. Stagiul de oncologie medicală – 9 luni (din care se va efectua 1 lună modul O.R.L.- Oncologie - 8 secțiuni de curs într-o clinică O.R.L.)
1.3.6.Stagiul de anatomie patologică – 3 luni1.3.7. Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.3.8. Stagiul de radioterapie – 35 ½ luni1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ.
1.4.1.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore):
1.Insuficiența respiratorie (etiologie, clinică, investigații, tratament de urgență).
2.Insuficiența hepatică (etiologie, clinică, investigații, tratament de urgență).
3.Insuficiența renală (etiologie, clinică, investigații, tratament de urgență).
4.Insuficiența cardiacă (etiologie, clinică, investigații, tratament de urgență).
5.Insuficiența organică multiplă (etiologie, clinică, investigații, tratament de urgență).
1.Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe2. Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.
3.Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței4. Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.
5.Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.
6.Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.
7.Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.
8.Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.
9.Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.
10.Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.
11.Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.
12.Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.
13.Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.
14.Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.
15.Diagnosticul imagistic al cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice.
16.Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare și a căilor biliare extrahepatice.
17.Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.
18.Diagnosticul imagistic al cancerului colonului.
19.Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal.
20.Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal și peritoneal.
21.Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.
22.Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.
23.Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.
24.Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.
25.Diagnosticul imagistic al cancerului renal.
26.Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.
27.Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.
28.Diagnosticul imagistic al cancerului osos.
29.Diagnosticul imagistic al cancerului de părti moi.
30.Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.
31.Diagnosticul imagistic al metastazelor.
32.Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin.
33.Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.
34.Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu și tumorilor imunoproliferative35. Diagnosticul imagistic în leucemii1.4.2.2. Baremul activităților practice.
308.Interpretarea ecografiei hepatice, ovariene, căi biliare, splenică pancreatică, renală, prostatei, testiculare, tiroidiană, sân: 20 din fiecare9. Interpretarea computertomografiei cu RMN – cranio-facial, cervical, toracic (cutie și coloană dorsală) și abdominopelvin:
501.4.3.STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință ( 150 ore):1) Cancerogeneza și progresia tumorală– Initiere și promoție– Progresia tumorală2) Biologia moleculară a cancerogenezei– Transducția semnalului– Ciclul celular.– Genele cancerului– Genele reparatorii– Genele de detoxifiere– Oncogene– Gene tumoral supresoare3) Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign– Proliferarea celulară– Invazia locală și metastazarea– Progresia tumorală 4) Citostatice – generalitați.– Clasificarea citostaticelor.– Modalități de actiune a citostaticelor.– Indicațiile tratamentului citostatic.– Efecte secundare.Complicații.Rezistența la tratamentul citostatic.– Strategia terapeutică și locul chimioterapiei.– Alegerea citostaticului optim.Valoarea polichimioterapiei.– Mod de administrare a tratamentului citostatic. 5) Tratamentul citostatic în principalele localizări neoplazice.– Tumorile S.N.C.– Cancerul sferei O.R.L.– Cancerul bronhopulmonar.– Cancerul mamar.– Cancerele aparatului digestiv.– Cancerele aparatului urinar– Cancerele aparatului genital.– Sarcoame.– Leucemii și limfoame.– Melanom malign.– Hormonoterapia– Modificatori biologici6) Modul ORL – oncologie (sinteza din 8 secțiuni de curs)
–examenul clinic ORL
–metode de explorare paraclinică în cancerele din sfera ORL
–tumorile maligne de rinofaringe
–tumorile maligne de amigdală
–tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii și esofagului cervical
–tumorile maligne ale laringelui
–tumorile maligne ale foselor nazale și ale sinusurilor feței
–adenopatiile metastatice în sfera ORL
1.4.3.2.Baremul activitaților practice1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului:
100.2.Intocmirea foilor de observație oncologică:
1003.Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic:
20.4.Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor chimioterapiei sau asociației chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică:
505.Tehnica punctiei aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):
506.Tratamentul durerii în cancer:
50.1.4.4.STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință ( 50 ore)1) Biologia și morfologia celulei canceroase.2) Clasificarea tumorilor3) Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne4) Factori de prognostic morfopatologici5) Tumorile epiteliale.6) Tumorile țesutului conjunctiv.7) Tumorile țesutului gras8) Tumorile țesutului cartilaginos9) Tumorile țesutului osos10) Tumorile țesutului muscular11) Tumorile vasculare12) Tumorile țesutului APUD13) Tumorile țesutului mezotelial14) Tumorile sinoviale15) Tumorile țesutului melanoformator16) Tumorile disembrioplazice1.4.4.2. Baremul activităților practiceA. MODIFICĂRILE CITOGENETICE1. Demonstrarea cariotipului normal2. Demonstrarea modificărilor citogenetice în neoplaziiB. PRELEVAREA ȘI INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ1. Prelevarea și examinarea frotiurilor de măduvă2. Prelevarea și examinarea frotiurilor de sânge periferic3. Prelevarea și examinarea frotiurilor vaginale4. Prelevarea și examinarea frotiurilor de spută5. Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid pleural6. Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid asciticC. ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ȘI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN:
1.Tumorile benigne și maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.
2.Tumorile benigne și maligne ale țesutului conjunctiv (care include și țesutul muscular și vascular!): 10 examinări de fiecare tip.
3.Tumorile benigne și maligne ale țesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.
4.Tumorile benigne și maligne ale țesutului trofoblastic: 5 examinări de fiecare tip.
5.Tumorile benigne și maligne disembrioplazice: 5 examinări de fiecare tip.
1.4.5.STAGIUL DE RADIOTERAPIE
Programul de pregătire ( 600 ore)
1.Științe fundamentale
Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoștințe teoretice (nivel 1) respectiv cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.
Programul modular de pregătire în științe fundamentale recomandat de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari:a. Biologia cancerului
Terminologia și tehnici de biologie moleculară (1)
Cancere ereditare (1)
Genetica cancerului (1)
Proliferarea, ciclul celular și moartea celulară în cancer (1)
Transmiterea semnalului (1)
Mecanisme genomice în prevenția cancerului (1)
b. Forme noi de tratment: imunoterapia, terapia genică, terapia moleculară țintită, etc (1)
–Imunologia cancerului și principii de imunoterapie1. Răspunsul imun față de tumori2. Mecanismele de scăpare de reactiile imune anti-tumorale3. Principii de imunoterapie în oncologie4. Citokinele (interleukine, interferoni, factori de creștere)
–Terapia genică în cancer
–Terapia moleculară țintită
–Aspecte particulare ale tratamentului cancerului
1.Hipertermia în cancer
c. Radiobiologie
Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular (1)
Leziuni ADN (1)
Efecte celulare, moartea celulare (1)
Repararea leziunilor induse de iradiere (1)
Curbe de supraviețuire celulară (1)
Justificarea practicii (de radioterapie) (1)
Sisteme tisulare normale (1)
Sisteme tumorale solide (1)
Efectul oxigen, sensibilizator și protector (1)
Raport doză-timp-fracționare, LET, modalități de iradiere (2)
Reacții acute și tardive ale țesuturilor normale (2)
Răspunsul tumoral (2)
Tratamentul citotoxic și radioterapia (1)
Factori predictivi (1)
d. Bazele fizicii radiațiilor
Structura atomului și nucleului (1)
Dezintegrarea radioactivă (2)
Caracteristicile particulelor și radiația electromagnetică (1)
Radioizotopi (1)
Mărimi caracteristice interacției radiației cu materia (1)
e. Fizica aplicată în radioterapie (RT)
Tubul de raze X (1)
Acceleratorul liniar (2)
Sisteme de colimare (1)
Unități de cobalt (1)
Sisteme de brahiterapie (1)
Ciclotron (1)
Microtron (1)
Instalații specifice pentru iradiere stereotactică (1)
Marimi și unitati specifice practicii de radioterapie (1)
Distribuția dozei absorbite (2)
Specificarea volumului țintă (2)
Specificarea dozei absorbite în radioterapia externă (2)
Specificarea dozei absorbite în brahiterapie (2)
Algoritmul calculării dozei în iradierea 2D (1)
Planul de iradiere 3D, simularea virtuală și simularea CT (2)
Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D (1)
Principii, aspecte tehnice și aplicarea RT conformaționale și RT IM (1)
Tehnici speciale (IORT, RT stereotactică, iradierea totala corporală) (1)
f. Radioprotecție
Generalităti, ALARA (1)
Efecte stohastice și deterministice (1)
Riscul carcinogenic al iradierii (1)
Factorul de pondere al radiației (1)
Doza limită pt expunerea profesională și populațională (2)
Norme de securitate nucleară specifice practicii de radioterapie (1)
Legislația europeană (1)
Evidența bazată pe dovezi în radioprotecție (1)
Utilizarea în conditii de securitate a instalațiilor radiologice (1)
Evaluarea riscurilor specifice, posibile în practica de radioterapie (1)
g. Determinarea volumului țintă
Modalități imagistice, proceduri și tehnici (1)
Determinarea volumului țintă în practica clinică (2)
GTV, CTV, PTV și recomandări ICRU relevante (2)
h. Cercetare clinică și evaluarea rezultatelor terapeutice
Principii de etică în cercetarea clinică
Evaluarea controlului tumoral și toxicității (2)
Design-ul studiului (1)
Tipuri de trialuri (1)
Interpretare și analiză (1)
Curbe de supraviețuire (2)
Testul semnificației (1)
Analiză univariată/multivariată (1)
h. Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere
Meta-analiză (1)
Nivele de evidență (2)
Capcane: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, frauda, etc (1)
Cum trebuie scrise, prezentate și interpretate datele științifice (2)
i. Bazele managementului în radioterpie
Ex. Calculul costului, determinarea necesitaților în radioterapie, sisteme de rambursare (1)
Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)
Factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
b. Evoluția naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza
Teorii clasice
Teorii actuale
c. Carcinogeneza
Inițiere, promoția
Celula neoplazică
Progresia, invazia locală și metastazarea
Bazele genetice ale invaziei și metastazării
Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală. Modificatorii raspunsului biologic
d. Nomenclatura și clasificarea tumorilor
Clasificarea evolutivă
Clasificarea histogenetică
Clasificare histologică și citologică
Principii de imunohistochimie în cancer
Principii și metode de diagnostic în cancer
e. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne
Principii generale de stadializare
Reguli de clasificare
Aprecierea categoriei de T, N, M
Clasificarea stadială TNM a cancerului
Clasificarea pTNM a cancerului
Situații particulare
f. Markeri tumorali
Elemente definitorii și caracteristicile ideale ale unui marker tumoral
Clasificarea markerilor tumorali
Rolul markerilor tumorali în diagnostic
Rolul markerilor tumorali în aprecierea stadiului evolutiv
Rolul markerilor tumorali în aprecierea prognosticului
Rolul markerilor tumorali în monitorizarea tratamentului
g. Factori de prognostic în cancer
Factori legați de tumoră
Factori legați de gazdă
h. Principii și metode de diagnostic în cancer
Diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)
Diagnosticul biologic
Diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)
Particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultați și erori
i. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic și tratamentj. Rolul chirurgiei în oncologie
Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului
Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
Principiile tratamentului chirurgical
k. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului
Date generale
Cinetica celulară
Mecanismul de actiune al citostaticelor
Rezistența la citostatice
Căi de administrare a citostaticelor
Indicatiile și contraindicațiile chimioterapiei
Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
Clasificarea citostaticelor
Evaluarea răspunsului la chimioterapie
Principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
l. Principiile tratamentului hormonal în oncologie
Principalele efecte ale hormonilor în cancer
Principalele obiective ale tratamentului hormonal
Clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului
m. Transplantul medularn. Decizia terapeutică
Obiectivele tratamentului în cancer și alegerea modalităților terapeutice
Indicația terapeutică în recidive și metastaze
o. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavuluip. Principiile generale de oncologie pediatricăq. Infecțiile în cancerr. Complicațiile canceruluis. Urgențele în oncologiet. Durerea în cancer
Anatomia și fiziologia durerii
Sindroame dureroase în cancer
Tratamentul durerii în cancer
Tratamentele paleative în cancer
Calitatea vieții în oncologie
Aspecte de psiho-oncologie
Alimentația în oncologie
Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populatiei
Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament
3.Radioterapia clinică
Specialiștii în radioterapie oncologică trebuie pregătiți în cadrul unei echipe multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe:
–recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului– stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate– evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere, a planului de tratament radiologic optim și urmărirea postterapeutică a bolnavilor– cunoașterea tratamentelor de susținere/simptomatice ale bolnavilor în stadii terminale– diagnosticarea, clasificarea și tratarea efectelor secundare ale radioterapiei, evaluarea impactului acestora asupra calității vieții pacienților– rezolvarea problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale– desfășurarea practicii medicale în concordanță cu etica medicală și interesul pacienților;
–asigurarea și controlul calitații în radioterapie; manualul de asigurare a calitații.
Specialiștii în radioterapie trebuie să cunoască:
–epidemiologia cancerului– profilaxia cancerului, screeningul, depistarea precoce și educația populației– patologia și citologia tumorală, clasificarea cancerului– principii de chirurgie oncologică, de chimioterapie, hormonoterapie, alte metode terapeutice utilizate în oncologie și combinarea acestora– structura/organizarea serviciilor oncologice
Fiecare cursant trebuie să achiziționeze cunoștințe teoretice (nivel 1) respectiv cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică:
Cap și gât
Laringe(2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Cavitate bucală (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Orofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Hipofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Nazofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Glande salivare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tiroida (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract gastrointestinal
Esofag (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Stomac (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferețial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Intestin subțire (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Colon/rect (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Anus (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract biliar (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferenîial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ficat (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Pancreas (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Plămân/Mediastin
Cancer bronho-pulmonar non-small cell (2)(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Cancer bronho-pulmonar small cell (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Timom și/sau tumori mediastinale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Mezoteliom (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Os și țesuturi moi (2)
Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori de parti moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Cutanat (2)
Epiteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ginecologie
Col uterin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Endometru (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ovar (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Vagin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Vulvă (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract genitourinar
Prostată (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Vezică (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Testicol (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Rinichi (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații,
indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ureter (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Uretră (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Penis (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori oftalmologice (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Limfoame leucemii
Limfom Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Limfom non-Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Leucemii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Mielom multiplu și/sau plasmocitom (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Iradiere corporeală totală (1) (indicatie terapeutică, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Iradiere cutanată totală (1) (indicație terapeutică, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sistem nervos central (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori cu punct de plecare necunoscut (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Paliații
Metastaze osoase (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Metastaze cerebrale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Compresii cardiace (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sindrom de venă cavă (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Obstrucții (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sindroame hemoragice (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Retratamente (1)
Tumori ale copiilor (1) Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - complicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Boli benigne cu indicație de radioterapie(1)1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Planuri de tratament pentru urmatoarele localizări:
La sfârșitul anului I– fizica medicală– radiobiologie– radioterapie clinică (anul 1) + planuri de tratament La sfârșitul anului II– radioterapie clinică (anul 2) + planuri de tratament– brachiterapie + ginecologie oncologică– clinică oncologică și tratamente multidisciplinare
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoană vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreCaietul de monitorizare
Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră un instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie si este principalul element de evaluare.
RADIOTERAPIE 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ RADIOTERAPIE (I.1) 6 LUNI
MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 3 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3) 3 LUNI
IMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (I.4) 6 LUNI
ANATOMIE PATOLOGICĂ (I.5) 3 LUNI
ONCOLOGIE MEDICALĂ (I.6) 8 LUNI
O.R.L.-ONCOLOGIE (I.7) 1 LUNĂ
BIOETICĂ (I.8) 2 SAPT.
RADIOTERAPIE (I.9) 2 ANI ȘI 5 1/2 LUNI
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.6
I.7
I.8
I.9
I.9
I.9
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE1.1. Definiție
Specialitate clinico-terapeutică și metdologică ce se ocupă cu studiul mijloacelor fizicale și balneare de tratament și aplicarea lor în profilaxia, terapia și recuperarea medicală.
1.2.Durata 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.Structura stagiilor1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la Spitalul și clinica repartiztă. Alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
1.3.2.Reumatologie 3 luni1.3.3. Gasto-enterologie 1 lună1.3.4. Cardiologie 3 luni1.3.5. Oncologie 1 lună1.3.6. Medicină de urgență 2 luni1.3.7. Pneumologie 1 lună1.3.8. Geriatrie și Gerontologie 2 luni1.3.9. Urologie 1 lună1.3.10. Neurologie 6 luni1.3.11. Ortopedie – traumatologie 6 luni1.3.12. Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, primele 10 și ultimele 19½ luni1.3.13. Electromiografie 2 luni - trimestrul 4, anul 41.3.14. Ecodiagnostic mio-entezo-osteoarticular 2 luni-trimestrul 1, anul 51.3.15. Bioetică 2 săptămâni1.4. Conținutul stagiilor 1.4.1.Stagiul de reumatologie1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 50 ore)
1.Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic)
2.Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)
6.Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
7.Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, poimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren8. Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.
9.Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulare- forme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos)
10.Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)
11.Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 100 de buletine (interpretare)
2.Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 100 de buletine (interpretare)
4.Hipertensiunea arterială5. Hipertensiunea arterială6. Hipertensiunea pulmonară7. Cordul pulmonar cronic8. Insuficiența cardiacă9. Arteriopatiile periferice 10.Ateroscleroza11. Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor12. Patologia cardiovasculară a vârstnicului13. Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv14. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice , endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice15. Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică16. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice17. Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare18. Recuperarea pacienților cardiovasculari19. Terapia specifică conservatoare cardiovasculară1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Activitate directă de asistență a bolnavilor: zilnic și de două ori pe săptămână în contravizite2. Tehnici de EKG și fono, înregistrare și interpretare: 100 de buletine3. Teste de efort, participare și interpretare: 20 de cazuri4. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie, participare5. Tehnici imagistice cardio-vasculare, radiologice, cateterism, echografice, Doppler: 50 de cazuri1.4.4. Stagiul Oncologie1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 20 ore)
1.Clasificarea internaționala a tumorilor maligne2. Biologia moleculară, particularități de genetică legate de gene supresoare și oncogene3. Etiologia tumorilor maligne4. Evoluția clinico-funcțională a tumorilor maligne5. Strategii terapeutice în oncologie; consecințele diferitelor programe terapeutice aplicate6. Durerea în cancer; metastaze osoase7. Recuperarea medicală în oncologie1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Buletine de interpretare pentru teste biologice specifice pentru oncologi2. Participarea efectivă la stagiul clinic și programele terapeutice; studii de caz (10 cazuri)
1.4.5.Stagiul de medicină de urgență 1.4.5.1.Tematica lecțiilor de conferința ( 70 ore)
1.Criza de astm bronșic / starea de rău astmatic2. Edemul pulmonar acut3. Hemioptizia4. Sincopa cardiacă, socul cardiogen, moartea subită cardiacă5. Cordul pulmonar acut6. Tulburări de ritm paroxistice7. Encefalopatia hipertensivă8. Embolia cerebrală de origine cardiacă9. Insuficiența arterială acută 10. Abdomenul acut (medical) 11. Hemoragia digestivă superioară12. Sindroame hemoragice de origine vasculară13. Șocul14. Tulburări hidroelectrolitice acute 15. Insuficiență renală acută16. Comele de origine endogenă (coma diabetică, coma hipoglicemică, coma hepatică) 17. Resuscitarea cardio-respiratorie1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Tehnici de resuscitare cardio-pulmonară (pe manechin și pe bolnavi)
2.Tehnici de masaj cardiac (pe manechin și pe bolnavi)
3.Tehnici de reechilibrare hidroelectrolitică ( interpretare)
1.4.6.Stagiul de pneumologie1.4.6.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 20 ore)
1.Astmul bronșic2. BPOC3. Bronșiectazia4. Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC5. Alergoze- penumoconioze6. Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici7. Bolile peretelui toracic8. Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii9. Terapia respiratorie 10.Explorări în penumofitiziologie1.4.6.2. Baremul activităților practice1. Teste funcționale pulmonare- interpretare buletine:
202.Interpretarea radiologică bronho-pulmonară3. Participarea la efectuarea de scintigrafii pulmonare și bronhoscopii4. Participarea la efectuarea de teste alergologice: interpretare5. Examen de spută-interpretare: 20 buletine1.4.7. Stagiul de geriatrie și gerontologie1.4.7.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 40 ore)
1.Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arterosclerozași procesele metabolice lipidice2. Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice ,3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici4. Patologia digestivă la vârstnici5. Tulburările de nutriție la vârstnici6. Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice sexualitatea la vârstnici7. Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget9. Tulburările sanguine la vârstnici10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsoismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro- musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive 13. Afecțiunile tumorale la vârstnici14. Aspecte de gerontologie socială1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Activitate de asistentă a bolnavilor vârstnici2. Program de consultație în ambulator: 1 zi/săptămână3. Aplicații terapeutice specifice cu medicația originală “Aslan”: 10 cazuri1.4.8. Stagiul de Urologie1.4.8.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 20 ore)
1.Litiaza urinară2. Clasificarea glomerulonefritelor3. Nefropatii interstițiale4. Infecții urinare5. Insuficiența renală acută și cronică6. Rinichiul din cadrul suferinței altor organe7. Bolile renale la bătrâni8. Rinichiul și medicamentele9. Vezica neurogenă10. Explorarea paraclinică reno-urinară1.4.8.2. Baremul activităților practice1. Teste funcționale renale-interpretare : 50 buletine2. Interpretarea radiologică reno-urinară3. Buletine de analiză a urinei – interpretare: 50 buletine1.4.9. Stagiul de neurologie1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință ( 100 ore)
1.Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică2. Patologia pericarionului neuronal3. Patologia fibrei nervoase periferice4. Sindromul de neuron motor periferic5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale7. Sindroamele de trunchi cerebral8. Sindromul cerebelos9. Sindroame diencefalice 10. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanței reticulare15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncțilonale , ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală ,insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral16. Hemiplegia și paraplegia 17. Scleroza multiplă (în plăci)
18.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene 19. Epilepsia20. Cefaleea și sindroamele migrenoase21. Patologia neuro-musculară : distrofii musculare progresive ,polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici26. Neuropatii senzitive27. Tumori cerebrale și medulare28. Sindroame neurologice psttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro- medulareBaremul activităților practice2. Examen EEG -interpretare: 20 buletine3. Buletine de analiză LCR –interpretare: 20 buletine4. Tehnici imagistice: radiologice, scintigrafice, echocardiografice, RMN în neurologie și neurochirurgie1.4.10. Stagiul de ortopedie-traumatologie Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Traumatismele umărului : luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice ortopedico- chirurgicale2. Complicațiile immediate și tardive în traumatismele umărului3. Traumatismele cotului: luxații, fracturi tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile immediate și tardive4. Traumatisme la nivelul pumnului implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical5. Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico- chirurgical, complicații immediate și tardive6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico- chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale8. Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare- aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice9. Osteonecroza aseptică de cap femural10. Șoldul operat protezat11. Traumatismele de genunchi: luxații entorse, leziuni meniscale, fracturi- semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale12. Genunchiul operat și protezat13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi- aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico- chirurgicale14. Intervenții ortopedice corrective pentru deviații axiale de tipul: coax vara,coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor15. Scolioze 16. Cifoze17. Hernia de disc lombară operată18. Traumatismele coloanei vertebrale : fără leziuni neurologice /cu leziuni neurologice19. Algoneurodistrofia cu diferite topografii 20. Amputațiile21. Protezarea1.4.10.2. Baremul activităților practice1. Reducerea luxațiilor:10 cazuri2. Reducerea fracturilor și imobiliare în aparat gipsat :25 cazuri3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondilita, trascalcaneană):5 cazuri1.4.11. Stagiul de recuperare, medicină fizică și balneologie1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (480 ore)
1.ASPECTE GENERALE1. Definiția specialității, aspecte conceptuale, conținutul recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatologie. Sarcinile și atribuțiile specialității în domeniile profilaxiei, terapiei și al recuperării medicale.
2.Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepțiile actuale ale medicinii în general și ale terapiei în special. Principiile de acțiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruțării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice și de reglare din organism.
3.Clasificarea deficiențelor somatice și implicațiile în reinserția familială, sociale și profesionale.
4.Evaluarea clinicăA. Cunoștințe de bază specifice ale specialității.
INTRODUCERE Filozofie, obiective și metodologie pentru Medicina Fizică și de Reabilitare.
1.Aspecte istorice ale specialității.
2.Dezabilitățile și procesul de Reabilitare.a. Modelul tradițional de medicină.b. Model pentru Medicina Fizică și de Reabilitare.c. Procesul de Reabilitare.
3.Medicina Fizică și de Reabilitare: o specialitate autonomă.a. Criterii pentru o specialitate autonomă.b. Filozofie.c. Obiective.d. Metodologie.
4.Rolul specialistului de Medicină Fizică și Reabilitare.a. Atribuții medicale.b. Atribuții medico-sociale.c. Obiective și standarde ale specialității.d. Muncă interdisciplinară.
Capitolul 1 – Bazele Medicinii Fizice și de Reabilitare.
1.Principii de biomecanică generală, atât de kinetică cât și de kinematică. Forțe, cupluri de forțe, sisteme de pârghii, momente, putere, lucru mecanic, inerție, accelerație.
2.Principii de comportament și rezistență a materialelor sub acțiunea forțelor. Înțelegerea generală a deformării și efectele acesteia. Caracteristicile materialelor omogene și compuse. Cunoștințe elementare referitoare la măsurarea tensiunii și deformării diferitelor materiale.
3.Biomecanică. Înțelegerea generală a aplicării celor menționate în paragrafele anterioare la țesutul viu. Biomecanica diverselor tipuri de țesut din organismul uman (în special cele ale sistemului locomotor). Cunoștințe elementare despre biomecanica fluidelor și aplicarea acesteia la fluidele din organismul uman.
4.Studiul mișcării umane (kineziologie).a. Date generale.
Aplicarea sistemelor de pârghii asupra organismului uman; diverse elemente componente ale pârghiilor cu aplicare la sistemul locomotor. Cunoștințe despre structura articulațiilor, clasificarea articulațiilor și caracteristicile mișcărilor articulare.
Contracția musculară, rezistența internă și externă, scurtarea mușchilor și intervale de mișcare ale articulațiilor. Factori ce limitează intervalul de mișcare articulară. Diverse tipuri de mușchi. Diverse tipuri mecanice de contracții ale mușchilor, mușchi mono și poliarticulari. Contracții statice sau izometrice, contracții dinamice sau izokinetice. Contracții pliometrice. Agoniști, antagoniști, sisteme de mușchi. Lanțuri kinetice.
b. Date specifice.
Fiziologia articulației și a funcționării mușchiului: coloana vertebrală și membrele. Această parte a programei presupune cunoștințe detaliate prealabile referitoare la anatomia sistemului locomotor.
c. Informații aplicate.
Aplicarea datelor de mai sus la analiza posturii și a mișcării în activitățile elementare ale vieții umane: poziții fundamentale și diferite posturi, gesturi, abilitate, mers, alergat și sărit.
5.Efectele biochimice ale exercițiilor. Cheltuiala de energie, termoreglarea. Costuri fiziologice, efecte cardiovasculare și pulmonare ale exercițiilor.
6.Epidemiologie clinică, metodologia pentru cercetări clinice. Statistică.
7.Medicina bazată de dovezi din cadrul specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare.
8.CIF (ICF engl.)
9.Evaluarea funcției cognitive
Capitolul 2 – Fiziologie și fiziopatologie de bază1. Sistemul nervos central.
2.Sistemul nervos periferic.
3.Sistemul nervos autonom.
4.Mușchiul5. Joncțiunea neuro-musculară.
6.Neurofiziologia posturii și mișcării.
7.Mecanismele durerii, interacțiunea durerii cu mișcarea.Capitolul 3 – Evaluarea clinică și funcțională în Medicina Fizică și de Reabilitare.
1.Evaluarea clinică și funcțională a articulațiilor și mușchilor; funcția motorie și funcția senzorială.
2.Evaluarea funcției cognitive, a vorbirii și a limbajului, a memoriei, a comportamentului, etc.
3.Teste de laborator și tehnici imagistice. Folosirea rațională a imagisticii medicale moderne în Medicina Fizică și de Reabilitare.
4.Evaluarea cantitativă prin înregistrarea computerizată a fenomenelor mecanice sau kinetice (plăci de forță) precum și înregistrarea mișcării sau kinematicii (diverse forme moderne de a înregistra deplasările segmentelor corpului).
5.Electrodiagnostic. electromiografie, studii ale conducerii nervoase și potențiale evocate.
6.Teste ale funcției pulmonare.
7.Teste ale funcției cardio-vasculare, saturația în oxigen, testarea la efort, costuri energetice.
8.Teste biochimice și patologice de uz curent în Medicina Fizică și de Reabilitare.
9.Evaluare funcțională: folosirea și aplicarea CIF. Diverse scale, instrumente, teste și indici folosiți în condiții relevante pentru Medicina Fizică și de Reabilitare. 10.Analiza posturii și a mișcării (inclusiv posturografia și mersul).Capitolul 4 – Terapii în Medicina Fizică și de Reabilitare.1. – Kinetoterapia și masajula) Cunoștințe referitoare la tehnicile elementare de kinetoterapie pasivă și activă. Diverse tehnici de masaj manual și instrumental. Tehnici pentru reabilitarea funcțională a problemelor articulare (manuale și instrumentale). Antrenarea (reantrenarea) musculară, stimularea activității musculare, antrenament funcțional. Tehnici pentru creșterea forței musculare, pentru creșterea rezistenței musculare, recâștigarea abilității.
b)Metode specifice pentru diverse patologii. Tehnici - Cyriax, Mennell, etc.
Tehnici de facilitare neuromusculară - Kabat, Bobath, Brunström, Voljta etc. Managementul limfedemului.
c)Indicații, recomandări și controale pentru kinetoterapie: cunoștințe generale referitoare la tehnică, alegerea tehnicii în legătură cu rezultatul evaluării clinice și funcționale, tipul de patologie și caracteristicile individuale ale pacientului.
2.Modalități de terapie fizicală: folosirea tehnicilor de terapie fizicală, cunoștințe de bază, efectele tratamentelor, indicații și contraindicații.
a)Electroterapia: curenți galvanici; tratament cu curenți de frecvență joasă, medie și înaltă.
b)Vibrații mecanice;
c)Biofeedback;
d)Termoterapie: aplicațiile de căldură și de rece;
Materiale, echipamente, tehnologii și evaluare în terapia ocupațională.
Aplicațiile terapiei ocupaționale la: antrenarea articulațiilor/mușchilor, antrenarea de anduranță, reabilitarea funcțională și la reintegrarea în comunitate (pregătire socio- familială, profesională și de angajare în muncă).
Evaluare, consiliere și pregătire profesională (vocațională).
4.Echipamente și ajutoare tehnice*.a. Materiale folosite.b. Bandaje.c. Orteze (ale coloanei vertebrale și ale membrelor).d. Proteze: indicații chirurgicale pentru amputare. Echipamente pentru, și reabilitarea persoanelor cu amputații.e. Stomaterapie.f. Ajutoare tehnice și aplicare: unități, instrumente, echipamente ADL, mijloace de transfer și comunicare, control al mediului, echipamente casnice; indiferent dacă acestea sunt simple sau complexe, dar sunt utile pentru a ajuta persoanele cu dezabilitate să capete o mai mare independență și să-și îmbunătățească calitatea vieții.g. Scaunul cu rotile: consiliere și management.
* Specialiștii de Medicină Fizică și de Reabilitare trebuie să aibă cunoștințe generale referitoare la materialele folosite la orteze și proteze și a proprietăților mecanice ale acestora. În plus, la cele folosite în mod obișnuit, este nevoie de cunoștințe mai avansate despre procesul de fabricare a acestora, despre elemente suplimentare, piese de schimb, și aplicarea acestora în practica clinică; specialistul trebuie să aibă cunoștințe detaliate despre modul în care trebuie prescrise, adaptate, verificată aplicarea și să evalueze efectele terapeutice ale acestora.
6.Terapie manuală.
Fiziopatologia medicinii manuale. Cunoștințe de anatomie. Examinarea clinică a coloanei vertebrale și a membrelor. Disfuncții ale segmentelor intervertebrale.
Principii ale tehnicilor manuale. Indicații și contraindicații. Pericole posibile ale manipulărilor. Examinarea clinică și evaluarea.
7.Reeducarea în tulburările de vorbire și de limbaj, echipamente și tehnologii folosite în terapia vorbirii și a limbajului, și principii ale acestor echipamente și tehnologii. Dezvoltarea limbajului în copilărie. Evaluarea în terapia vorbirii și aplicarea acesteia la reabilitarea problemelor de pronunție și limbaj (exprimare, înțelegere, citire și scriere).
Evaluarea și managementul tulburărilor de deglutiție.
8.Reintegrarea persoanelor cu dizabilități în societate. Principii și metode de psihologie clinică și asistență socială (muncă socială). Evaluarea cognitivă (intelect, memorie, concentrare, comportament) și potențialul de învățare. Aplicarea acestora la abilitățile cognitive, psihologice și sociale: memorie și concentrare, înțelegerea și acceptarea din partea pacientului a problemei pe care o are, motivația pentru reabilitare, dispoziție, dificultăți în cadrul relațiilor interpersonale; pregătire profesională și metode pentru asigurarea securității financiare.
Implicații ale mediul înconjurător.
9.Reabilitare neuropsihologică: evaluare și management10. Farmacologie: farmacokinetica medicamentelor folosite în medicina de reabilitare; posibile interacțiuni cu programul de reabilitare și cu exercițiile terapeutice.
11.Tehnici de infiltrații și injecții; acupunctură12. Terapia extra-corporală cu unde de șoc în tendinită. (ECSWT) 13. Managementul multi-disciplinar al durerii.B. APLICAȚII ÎN PATOLOGIE
Pentru fiecare dintre capitolele următoare chiar dacă nu s-a menționat descrierea în detaliu a bolilor, un specialist MFR are datoria să le cunoască: semnele clinice și simptomele, instrumentele de diagnostic, tipurile potrivite de evaluare și terapia curentă. Este foarte important să se cunoască efectele terapeutice ale recuperării, indicațiile și contraindicațiile acesteia.
Capitolul 5 – Pacientul Imobilizat.
1.Fiziopatologia imobilizării. Consecințe asupra:
a)Aparatului cardio-vascularb) Aparatului respiratorc) Aparatului digestivd) Sistemului metabolic (osteoporoza)
e)Aparatului uro-genitalf) Țesutului cutanatg) Sistemului musculo-scheletich) Sistemului neuropsihic.
2.Prevenirea și tratamentul tulburărilor menționate anterior.Capitolul 6 – Medicina Fizică și de Reabilitare în Patologia sistemului locomotor al adultului.
e)Tumorile maligne ale oaselor – primitive și secundare.
f)Reumatismul extra-articular.
g)Boli neuromusculare.
h)Reumatismul degenerativ.
i)Patologia coloanei vertebralej) Artroplastia.
l)Afecțiunile membrelor.
m)Cunoștințe elementare despre chirurgia articulațiilor: artroscopie, artrotomie, artrodeză.
n)Sindromul de oboseală cronică și fibromialgie.
o)Sindromul dureros miofascial2. Condiții traumatice la adulți.
a)Fiziologia și fiziopatologia reparării țesuturilor în sistemul locomotor.
b)Întinderi și Entorsec) Luxații traumatice și recurente.
d)Fracturi: ale coloanei vertebrale (fără complicații neurologice), ale membrelor: principii de tratament specific, timp de reparare inclusiv postoperator, ex. osteotomii.
e)Afecțiuni traumatice specifice ale mâinilor și picioarelor.
3.Arsuri:
a)clasificareb) metode de tratamentc) prevenirea și reabilitarea complicațiilor
Capitolul 7 – Medicina Fizică și de Reabilitare și Sportul.
Medicina Fizică și de Reabilitare în legătură cu activitățile sportive. Sportul pentru persoanele cu handicap.
Capitolul 8 – Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia sistemului nervos.
1.Sistemul nervos central.
a)Afecțiuni vasculare, neoplazice, traumatice, inflamatorii, infecțioase și degenerative ale creierului și ale măduvei spinării; Leziuni ale măduvei spinării: traumatice, neoplazice și altele. Evaluarea și managementul leziunilor măduvei spinării.
i)Stări degenerative cerebrospinale: Maladia lui Friedreich, Strumpell Lorain, etc.
j)Disfuncții neuropsihologice.
2.Sistemul nervos periferic.
3.Deteriorări senzoriale speciale
Capitolul 9 – Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia respiratorie.
1.O apreciere fundamentală a sindroamelor obstructive și restrictive acute și cronice. Etiologie și principii terapeutice.
2.Principiile reabilitării: evaluarea funcțională prin teste funcționale pulmonare.
a)Tehnici active și pasive ale drenajului pulmonar și de postură, tapotare manuală, tehnici instrumentale.
b)Educarea și pregătirea pacientului.
c)Ventilație artificială, respirație artificială, respirație asistată la domiciliu. Managementul traheotomiei.
d)Echipamente pentru respirația asistată.
e)Supravegherea și monitorizarea tratamentului.
3.Aplicarea acestora
Capitolul 10 – Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardio-vasculară.Tulburări cardiace1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii.
2.Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard.3. – Cardiomiopatii4. – Chirurgie cardiacă
Tulburări vasculare:
Sistemul arterial1. – Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii.2. – Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze.
Sistemul venos.
3.a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde.
b)Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase.
Sistemul limfatic.
Capitolul 11. Medicina Fizică și de Reabilitare la Copii.
1.Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.
2.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.
3.Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare.
4.Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).
5.Tulburări de creștere.
6.Inegalități ale membrelor inferioare.
7.Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.
8.Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii.Capitolul 12. Medicina Fizică și de Reabilitare în problemele Urologice și Sexuale.
2.Condiții patologice ale vezicii și sfincterelor: stări neurologice și altele. Urodinamica. Evaluare și tratament.
3.Evaluarea și tratamentul patologiei sfincterului ano-rectal și a vezicii și colonului hiperactive.
4.Consecințe sexuale ale disfuncțiilor neurologice, inclusiv sarcina la femeile paraplegice.Capitolul 13 – Medicina Fizică și de Reabilitare la vârstnici.
1.Procesul de îmbătrânire a diverselor sisteme:
a)Sistemul nervos central și periferic: îmbătrânirea neuronilor, influențe asupra dispoziției, funcționarea cerebrală și mecanisme de feedback.
b)Sistemul musculo-scheleticc) Sistemul cardiovascular și respirator.
2.Aprecierea principiilor de bază în patologia geriatrică: epidemiologia, patologia, evoluția îmbătrânirii și terapia.
3.Indicații pentru pacienții geriatrici pentru a sta acasă ori în instituții de plasament.Capitolul 14 – Medicina Fizică și de Reabilitare în Oncologie
Capitolul 15 – Reintegrarea și menținerea la domiciliu a persoanelor dizabilitate și vârstnice.
1.O idee generală despre agențiile de sănătate și medico-sociale în diverse țări ale Comunității Europene:
a)Sistemul de asigurări de sănătate. Securitate socială.
b)Spitalizare privată și publică.
c)Spitalizarea la domiciliu.
d)Îngrijire la domiciliu, cadre medii si auxiliare, etc.
e)Asistență și supraveghere telefonică și prin alte metode de comunicare.
2.Cunoștințe despre organizarea generală a reabilitării, locul și rolul specialistului de Medicina Fizică și de Reabilitare în cadrul acestor structuri.I. ASPECTE FUNDAMENTALE1. Principii generale de biomecanică (kinetica și kinematica)
2.Principii de rezistența materialelor3. Principii de kinesiologie generală și aplicată (biomecanica diferitelor țesuturi și fluide din corpul uman, aspecte de biomecanică musculară și articulară, lanțuri kinematice)
4.Bazele fiziologice și fiziopatologice ale controlului motor, posturii și mersului (sistemul nervos central, conducerea nervoasă, funcțiile medulare, reflexul de întindere, controlul inhibitor și facilitator la nivelul motoneuronului, neurofiziologia mersului, dexteritatea și îndemânarea)
5.Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepțiile actuale ale medicinii în general și ale terapiei în special. Principiile de acțiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruțării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice și de reglare din organismII. EVALUAREA CLINICO-FUNCȚIONALĂ1. Evaluarea clinico-funcțională a mușchilor și articulațiilor2. Evaluarea clinico-funcțională a funcției motorii3. Evaluarea clinico-funcțională a funcției cognitive (limbajul, memoria, comportamentul etc.)
4.Aplicarea Scalelor de Evaluare clinico-funcțională și a diferitelor instrumente, teste, indicative folosite în Recuperarea MedicalăIII. TERAPII 1. KINETOTERAPIA1. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei (fiziologia neuromusculară și articulară, efecte fiziologice și terapeutice ale kinetoterapiei, mecanisme de acțiune)
2.Biomecanica țesutului osos, cartilaginos, ligamentar și muscular.
3.Biomecanica mișcării (analiza statică și dinamică), lanțurile de mișcare.
4.Fiziopatologia osteo-articulară și musculară: osteoporoza, osteo-condro- distrofiile, sindroamele de hipo și hipermobilitate articulară, blocaje articulare și ankiloza, hipo și atrofiile musculare, contracturile și retracturile musculare, spasticitatea și alte aspecte fiziopatologice.
5.Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare6. Clasificarea exercițiilor terapeutice, efectele și mecanismele de acțiune ale exercițiilor terapeutice7. Metodologia exercițiilor pentru creșterea forței și rezistenței musculare a capacității de effort a organismului, exerciții de kinetoterapie activă statice și dinamice rezistive.
8.Metodologia kinetoterapiei de facilitare9. Metodologia kinetoterapiei in apa (hidrokinetoterapie)
10.Tehnici de kinetoterapie pasivă: posturi mobilizări pasive și active11. Metode și tehnici specifice de kinetoterapie (tehnici CYRIAX, MENNELL, etc. și metode BOBATH, KABATH, BRONNSTROM etc.)12. – Tehnici de mecanoterapie13. - Contraindicații ale kinetoterapiei2. MASAJ1. Definiție, clasificare (masaj classic, reflex, de drenaj venolimfatic) alte forme de masaj, mod de acțiune, metodologia de efectuare, efecte terapeutice, indicații și contraindicații3. ELECTROTERAPIA1. Electrodiagnosticul în recuperarea medicală. Electromiografia. Biofeedback în recuperarea medicale2. Definiția și conținutul electroterapiei. Noțiuni de electrofiziologie. Biopotențiale și semnificația lor biologică, proprietăți de transmitere și excitabilitate ale membranelor celulare3. Galvanoterapia. Noțiuni fundamentale din domeniul electrolizei, electroosmozei și electroforezei. Rezistența chimică a țesuturilor și modificările sale sub influența curentului galvanic. Galvanoionizările, ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații.
4.Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central.
5.Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență., metodologia de aplicare , indicații, contraindicații.
6.Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice , metodologie de aplicație , metodologia de aplicare , indicații , contraindicații7. Terapia cu curenți de medie frecvență , forma pură și modulată, mecanisme de acțiune , efecte terapeutice , indicații și contraindicații.
8.Terapia cu curenți de înaltă frecvență. Mod de acțiune. Efectele termice specifice ale curenților diatermici și ale microundelor, metodologia de aplicare , efecte terapeutice, indicații și contraindicații.
9.Terapia cu ultrasunete și unde ultrasonore . Efecte fizico-chimice , fiziologice și biologice ale ultrasunetelor. Efectele terapeutice ale undelor ultrasonore și energiei ultrasonore penetrante, metodologia de aplicare , indicații și contraindicații.
10.Fototerapia. Proprietăți fizice. Fotoactivitatea. Efectele fiziologice ale radiațiilor infraroșii, luminoase și ale ultravioletelor. Mecanisme de acțiune , metodologia de aplicare , efecte terapeutice , indicații, contraindicații.
11.Biostimulare cu radiație laser : mecanism de acțiune , biofizica , metodologie de aplicare , indicații, contraindicații.
12.Biofeedback4. TERMOTERAPIA1. Termoreglare. Aspecte fiziologice ale termoreglării necesare pentru înțelegerea efectelor și mecanismelor de acțiune ale aplicațiilor de factor termic , cald și rece.
2.Particularitățile fiziologice ale circulației periferice (factorul fiziologic al schimburilor de căldură)
3.Efectele și modul de acțiune al factorilor hidrotermoterapeutici asupra diferitelor funcții ale organismului în stare normală și patologică (mecanisme circulatorii, efecte asupra compartimentelor calorice ale organismului , efecte ale musculaturii, mecanismele reflexe și neurovegetative , efecte asupra unor funcții respiratorii ale cordului, digestive și renale).
4.Hipertermia. Efectele terapeutice și mecanismele de acțiune , indicații și contraindicații.
5.Crioterapia-efecte terapeutice și mecanisme de acțiune , indicații și contraindicații.
6.TerapiaKneipp-actualizarea metodologiei terapiei cu contraste termice, mecanisme de acțiune, indicații,contraindicații.
7.Talasoterapia-definiție, efecte terapeutice și mecanisme de acțiune, metodologie, indicații și contraindicații.
8.Tehnici de hidrotermoterapie generală (băi simple, băi minerale, băi gazoase, băi hiperterme, băi de abur sau aer cald, băi de lumină generale, saună, împachetări uscătești, împachetări umede complete, împachetări cu nămol): prescriere, aplicații efecte terapeutice, indicații și contraindicații..
9.Tehnici de hidrotermoterapie parțială și locală (băi parțiale calde sau reci , alternante și ascendente, afuziuni, împachetări parțiale cu nămol și parafină, băi de lumină parțiale , aplicații de crioterapie): prescriere, aplicație, efecte terapeutice, metodologia de aplicare, indicații și contraindicații.
5.TERAPIA OCUPAȚIONALĂ (ERGOTERAPIA)
1.Terapie ocupațională:definiție, evaluarea deficiențelor fizice în terapia ocupațională. Terapie biomecanică, neurosenzorială; transferurile și utilizarea scaunului rulant.
2.ADL-activități de viața cotidiană: principii și modalități de realizare , scale de evaluare , terapie ocupațională la domiciliu, echipament de recuperare în terapie ocupațională.
3.Terapie ocupațională în poliartrita reumatoidă, în sindroame dureroase lombare și alte patologii reumatismale.
4.Terapia ocupațională în bolile neurologice (stroke, traumatisme vertebro- medulare , leziuni de nervi periferici).
6.ORTEZARE ȘI PROTEZARE – ECHIPAMENTE ȘI TEHNICI SPECIFICE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ
Ortezarea: definiție, clasificare în funcție de topografie și tabloul clinico- funcțional și fiziopatologie Orteze pentru membru inferior și superior: evaluare și metodologia de confecționare a ortezelor, clasificare, materiale de utilizare, indicații, contraindicații. Tipuri de orteze în afecțiuni de nervi periferici și pentru coloana vertebrală.
7.LOGOPEDIE/ORTOFONIE
Principii de recuperare și reeducare a tulburărilor de vorbire și limbaj (capacitate de înțelegere, de exprimare, cititul și scrisul), tehnici de evaluare, echipament și tehnici specifice utilizate, dezvoltarea limbajului în copilărie.
8.REINSERȚIA LA DOMICILIU A PERSOANELOR CU DEFICITE FUNCȚIONALE – ASPECTE SOCIALE DE RECUPERARE MEDICALĂa. Principii și metode de psihologie clinică și de asistență socială , metode de evaluare cognitivă (intelect, memorie, concentrare, comportament) și potențial de învățareb. Aplicarea legislației și a normelor în vigoare în țările Comunității Europene (Sistemul Asigurărilor de Sănătate publice și private , asistența medicală la domiciliu, sisteme de supraveghere a bolnavilor la distanță)
9.FIZIOPATOLOGIA DURERII10. FARMACOLOGIAa. farmacocinetica medicamentelor curent folosite în principalele tipuri de patologieb. interacțiuni medicamentoase și interacțiunea posibilă cu efectele exercițiului fizicc. farmacocinetica medicamentelor analgezice , antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice, colinergice și anticolinergice, alfa și beta blocante etc.
11.TEHNICI DE ABORDARE A ȚESUTURILOR ÎN SCOP DIAGNOSTIC ȘI TERAPEUTIC - INFILTRAȚII, PUNCȚII12. BALNEOCLIMATOTERAPIE ȘI SPATERAPIA1. Principii generale de acțiune a terapiei balneare. Cura balneară balneația externă și crenoterapia, alte categorii de aplicații cu ape minerale terapeutice. Reacția balneară, triajul balnear.
2.Originea apelor minerale : clasificarea apelor minerale în funcție de compoziția lor fizico-chimică. Zonele hidro-geologice din România și distribuția apelor minerale și a nămolurilor în țara noastră.
3.Crenoterapia. Definiție, locul și importanța crenoterapiei în cadrul tratamentului complex din stațiunile balneare și la domiciliu în diferite afecțiuni. Mecanisme de acțiune în crenoterapie.
4.Date de fiziologie a apei minerale terapeutice (structura, proprietăți biologice si de circulație a apei in organism, rolul oligoelementelor). Efectele crenoterapiei cu ape minerale asupra echilibrului hidroelectrolitic și acido- bazic al organismului.
5.Date de farmacodinamie clinică și experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri . Apele minerale : definiție , clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice , indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alkaline și alcalino-teroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații.
6.Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de aplicare. Efecte și mecanisme de acțiune. Indicații și contraindicații. Terapia cu extracte de nămol, indicații și contraindicații.
7.Gazele terapeutice-mofete, solfatări: origine, clasificare modul de acțiune, efectele terapeutice, indicații și contraindicații.
8.Elemente de tehnică balneară privind protecția surselor de ape minerale, nămoluri și gaze terapeutice, perimetre de protecție. Protecția stațiunilor balneare. Principii de funcționare a stațiunilor balneare. Normative. Elemente de balneotehnică privind captarea, transportul, depozitarea și exploatarea apelor minerale, nămolurilor și gazelor terapeutice.
9.Principalii factori metodologici și acțiune biologică asupra organismului. Problema meteorosensibilității și meteoropatologiei.
10.Clasificarea biologică și terapeutică a tipurilor de climat din România. Climatoterapia: efecte fiziologice terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologia climatoterapiei, indicații și contraindicații.
13.APORTUL INVESTIGAȚIILOR PARACLINICE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ1. Echografia de entezo-mio-articulară.
5.Puncții14. PACIENTUL IMOBILIZATa) fiziopatologia imobilizării (consecințe hemodinamice, respiratorii, osteoarticulare, metabolice, nefrologice și urologice, cutanate, nutriționale și neuropsihice)
b)principii de prevenție și de tratament15. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA NEUROLOGICĂ1. Locul și importanța, posibilitățile și limitele recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei în profilaxia și tratamentul afecțiunilor neurologice.
2.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale recuperării medicale a hemiplegicilor. Spasticitatea . Metodologia de tratament și recuperare.
3.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice în recuperarea vezicii neurogene.
4.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului complex și recuperării medicale pentru mono și polineuropatii periferice de diverse etiologii.
5.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului complex și recuperării medicale pentru mono și polineuropatii periferice de diverse etiologii.
6.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice și contribuția terapiei fizicale recuperarea miasteniei, miopatiilor, polimiozitelor.
7.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de tratament și recuperare a bolii Parkinson și sindroamele parkinsoniene.
8.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de tratament și recuperare în scleroza multiplă.
9.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de tratament și recuperare în parezele de nervi cranieni (facial și trigemen)
10.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de recuperare post traumatisme craniene și vertebro-medulare.
16.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA ORTOPEDICO-TRAUMATOLOGICĂ1. Fiziopatologia stărilor posttraumatice2. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear și recuperării medicale în sechele precoce și tardive ale fracturilor membrelor superioare (cu și fără interesare articulară).
3.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear și recuperării medicale în sechele precoce și tardive ale fracturilor membrelor inferioare (cu și fără interesare articulară)
4.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical , balnear și recuperării medicale postentorse și luxații.
5.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear și recuperării medicale postleziuni meniscale ale genunchiului, leziunilor tendonului achilian.
6.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear și recuperării medicale a șoldului și genunchiului ortopedico-chirurgical, inclusive cu protezare.
17.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA REUMATOLOGICĂ1. Posibilitățile și limitele terapiei fizical – balneare în profilaxia, terapia și recuperarea bolilor reumatismale.
2.Bazele clinico-funcționale, etiopatogenie, fiziopatologie și metodologia de tratament fizical balnear și de recuperare medicală în poliartrita reumatoidă3. Bazele clinico-funcționale, etiopatogenie, fiziopatologie și metodologia de tratament fizical balnear și de recuperare medicală în spondilartropatiile seronegative.
4.Bazele clinico-funcționale, etiopatogenie, fiziopatologie și metodologia de tratament fizical balnear și de recuperare medicală în sechele post–reumatism articular acut și reumatismele infecțioase secundare.
5.Artrozele. Etiologia și fiziopatologia artrozelor.
6.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical balnear și de recuperare medicală în afecțiunile degenerative ale coloanei vertebrale; afecțiuni degenerative ale coloanei cervicale și sindroamele asociate, afecțiunile degenerative ale coloanei dorsale, afecțiunile degenerative ale coloanei lombare (lombalgii, discopatii, lombosciatica).
7.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear și de recuperare medicală în afecțiunile degenerative ale șoldului, coxartrozele de diferite etiologii.
8.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear și de recuperare medicală în afecțiunile degenerative ale genunchiului; gonartrozele de diferite etiologii.
9.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear și de recuperare medicală în artozele cotului, pumnului, gleznei, poliartrozelor.
10.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear și de recuperare medicală în afectarea reumatismală a țesutului moale poliarticular.
11.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear și de recuperare medicală în periartrita scapulo-humerală și periartrita de genunchi și șold.
12.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear și de recuperare medicală în sindroamele algodistrofice ale membrului inferior și superior.
18.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ1. Introducere. Aspecte de morbiditate, clasificare, importanță medico-socială și economică. Etiopatogenia și bazele fiziopatologice ale bolilor cardiovasculare .
2.Factorii fizicali și balneoclimatici folosiți în tratamentul și recuperarea medicală a afecțiunilor cardiovasculare. Posibilități și limite ale medicinii fizice și balneoclimatologiei.
3.Bazele fiziopatologice și clinico-funcționale, metodologia de tratament balneo-fizical și recuperarea medicală în hipertensiunea arterială, cardiopatie ischemică.
4.Bazele fiziopatologice și clinico-funcționale, metodologia de evaluare și metodologia de recuperare a sechelelor infarctului de miocard. Rolul fizio- kineto și balneoclimatoterapia în recuperarea sechelelor de infarct.
5.Bazele fiziopatologice și clinico-funcționale, metodologia de tratament balneo-fizical și recuperarea medicală a bolnavilor cu cardiopatie ischemică dureroasă și nedureroasă. Indicații și contraindicații.
6.Bazele fiziologice și clinico-funcționale, metodologia de tratament balneo- fizical și recuperarea medicală a afecțiunilor ischemice periferice de tip aterosclerotic, dismetabolic, boala Burger, indicații și contraindicații.
7.Bazele fiziologice și clinico-funcționale, metodologie de tratament balneo- fizical și recuperare medicală în valvulopatii (operare și neoperate). Indicații și contraindicații.
8.Bazele fiziopatologice și clinico-funcționale ale tratamentului fizical balnear și recuperarea medicală în insuficiența venoasă și limfatică. Indicații și contraindicații.
19.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE1. Metode de terapie respiratorie. Locul actual al metodelor de pneumoterapie în cadrul tratamentului complex al afecțiunilor bronho-pulmonare. Tipuri de metode fizicale utilizate în pneumoterapie: gimnastica respiratorie și effort dozat; respirația în presiune pozitivă intermitentă; camera pneumatică; posturile de drenaj; inhaloterapia; bazele fizice ale terapiei cu inhalații și aerosoli, efecte fiziologice și terapeutice, tehnici de aplicare; procedee de recuperare utilizate în tratamentul bolilor respiratorii.
2.Posibilitățile și limitele recuperării medicale și ale balneofizioterapiei în profilaxia tratamentul și recuperarea afecțiunilor bronhopulmonare cornice netuberculoase. Recuperarea în patologia respiratorie.
3.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului balneofizical și recuperării astmului bronșic. Metodologia fizicală și balneară de tratament și recuperare medicală a astmului bronșic.
4.Bazele clinico funcționale și fiziopatologice ale tratamentului recuperator medical și balneofizioterapic a bronșitelor cornice. Metodologia fizicală și balneară de tratament și recuperare medicală a bronșitelor cronice.
5.Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical și recuperării medicale a emfizemului pulmonar20. RECUPERREA ÎN GERONTOLOGIE ȘI GERIATRIE1. Posibilitățile și indicațiile tratametului fizical și balneoclimatic în patologia pacientului vârstnic (geriatrie)
2.Obiectivele recuperării geriatrice. Aspecte ale procesului de îmbătrânire și îmbolnăvire a țesutului conjunctiv, ale aparatului cardiovascular, ale creierului și structurilor neurlogice periferice. Metodologia recuperării afecțiunilor sistemului locomotor, cardiovascular, respirator și nervos, atât central cât și periferic, la pacientul vârstnic.
21.RECUPERAREA PEDIATRICĂ1. Recuperarea afecțiunilor reumatismale și ortopedico-traumatice ale copilului cu poliartrită reumatoidă, spondilita anchilozantă, alte patologii reumatismale (în faza subacută sau cronică), tulburările de statică ale coloanei, (cifo-scolioza) și ale membrelor, luxațiile congenitale ale șoldului, osteocondrodistrofiile, boala Down, distrofiile musculare, sechele după traumatisme ale membrelor (tablou clinico-funcțional, tratament complex și recuperarea fizical-kinetică și balneară), piciorul malformat la copil.
2.Recuperarea afecțiunilor neurologice ale copilului: leziuni traumatice ale nervilor periferici, sechele după traumatisme vertebrale cu leziuni mielice, sechele după poliomielita, spina bifidă, sechele surpa encefalopatii, infirmitate motorie cerebrală (tablou clinico-funcțional, tratament de recuperare fizical kinetică și balneară).
22.PREHENSIUNE, MERS, POSTURĂ1. Bazele anatomo-fiziologice și metodologia de recuperare a prehensiunii2. Bazele anatomo-fiziologice și fiziopatologice și metodologia de recuperare a mersului. Tratamentul fizical-balnear și de recuperare în diferite patologii ale piciorului.
3.Bazele clinice și fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear și recuperării medicale în tulburările staticii vertebrale (scolioze, cifoze)
23.RECUPERAREA ÎN AMPUTAȚII
Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice la pacienții amputați. Metodologia de recuperare a bolnavilor cu amputații (protezate sau neprotezate).
24.RECUPERAREA LA PACIENȚII CU ARSURI25. RECUPERAREA ÎN MEDICINA SPORTIVĂ1. Fiziopatologia stărilor posttraumatice la sportivi2. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear și recuperării medicale în sechele precoce și tardive ale traumatismelor sportive3. Medicina sportivă la persoanele cu handicap, medicina sportivă pentru vârstnic4. Posibilitățile și limitele terapiei fizical-balneare și de recuperare medicală în tratamentul traumatismelor sportive1.4.12.2. Baremul activităților practice1. Activitate de asistență a bolnavilor în clinica cu responsabilitate directă, zilnic.
2.Activitate de asistență în ambulator, 1 lună/an3. Activitate de contra-vizită, 2 zile/săptămână4. Activitate de evidență în clinici și stațiuni balneare, 2 luni5. Prezentări de cazuri clinice, 20/rezident6. Referate din literatura de specialitate, 10/rezident7. Tehnici de explorare clinică funcțională și biologică a aparatului locomotor:
a)clinice-bilanț articular și testing muscular, 10/ regiune topograficăb) paraclinice –EMG 20 explorări, miotonometrie 20, cronaximetrie 20, curba I-t 20, de efort 10c) tehnici imagistice-radiologie 100 de explorări, scintigrafice 30, RMN 30d) analize de laborator- interpretarea a 100 de buletine ( test de inflamație, imunologice, metabolice)
8.Tehnici și metode de kinetoterapie și masaja) posturare-50b) mobilizări pasive articulare-50c) exerciții izotermice-100d) exerciții active ajutate, simple și rezistive-100e) tehnic de facilitare-50f) tracțiuni și manipulări vertebrale-30g) scripetoterapieh) hidrokinetoterapie la cadă și piscinăi) programe de recuperare a mersuluij) programe de recuperare a prehensiuniik) tehnici de antrenament la effort (inclusiv bicicleta ergonomică)-30l) tehnici de profilaxie prin mișcare-20m) masaj clasic pe regiuni-50n) tehnici de masaj reflex-30o) duș subacval și duș masaj-209. Tehnici de terapie ocupațională și ortezarea) tehnici de ortezare pentru mână, cot, umăr, genunchi, gleznă, coloană cervicală, coloană lombară-50b) tehnici de adaptare la proteze și membre-30c) metode de terapie ocupațională pentru recuperarea mâinii, cotului, umărului, șoldului, genunchiului, gleznei, coloanei cervico-lombare, ortostatismului, poziției așezat, mersului, gestualității uzuale-5010. Tehnici de electroterapiea) băi galvanice, galvanizări, ionogalvanizări-50b) curenți cu impulsuri de joasă frecvența diadinamici, Trabert, exponențiali, rectangulări, neofaradici, alternativi sinusoidali-50c) curenți de medie frecvența interferențiali și forme pure-50d) unde scurte și microunde-30e) câmpuri electromagnetice și de joasă frecvență-30f) sonoterapie-30g) fototerapie: terapie de simulare cu laseri, ultraviolete, aplicații de băi de lumină și solox-5011. Tehnici de hidro-termo și balneo-climatoterapiea) băi generale simple, hiperterme, ascendente, cu plante, cu ape minerale, cu nămol, cu sare, gazoase (aer și CO2), mofete, băi kineto-50b) tehnici de hidrotermoterapie parțiale: băi alternante și ascendente Hauffe la extremități, comprese și cataplasme, împachetări uscate și umede, dușuri alternante, duș scoțian-30c) tehnici de termoterapie: băi de abur, aer cald, saună, băi de lumină-30d) aplicații de crioterapiee) cura naturistă în stațiuni: helioterapia, oncțiunile cu nămol, cure profilactice cu factori termici contrastanți, cura de teren-10f) tehnici de pneumoterapie-inhaloterapie, RPPI, oxigenoterapie, gimnastică respiratorie și tehnici de drenaj postural-50g) buletine de analiză ape minerale și nămoluri –20 (interpretare)
12.Tehnici infiltrative: paravertebrale lombare și cervicale, intraarticulare, periarticulare locale musculare, tehnici de mezoterapie-50 de examinări1.4.12. STAGIUL DE ELECTROMIOGRAFIE1.4.12.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 40 ore)
2.Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuro-musculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.
3.Inervația radiculară, tronculară, miotomală4. Leziuni de nervi periferici5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.
6.Aparatura de electromiografie7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibra unică.
8.Electro-mio-neurografia - principii generalea) Studii de conducere nervoasă motorieb) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romicac) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.
d)Stimularea repetativă9. Biofeed-back electromiografic10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologicăa) Stimularea magneto-electricăb) Patologia EMG– Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.– Miopatii– Tulburări ale transmiterii neuro-musculare1.4.12.2. Baremul activităților practice1. Efectuarea a 50 de electromiografii avizate de îndrumătorul de specialitate2. Interpretarea a 100 de buletine de EMG1.4.13. STAGIUL DE ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR1.4.13.1. Tematica lecțiilor de conferință ( 40 ore)
1.Generalități despre ecografie și sonde2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor3. Indicații ale examinării ecografice în recuperare, medicină fizică și balneologie4. Revărsate articulare, tenosinovite5. Examinarea canalului carpian, tarsian6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7. Examinarea ecografică a țesuturilor moi mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10. Rupturile tendoanelor- achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale- localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare.
1.4.13.2.Baremul activităților practice
Efectuarea a 200 de examinări echografice:
1.Examinarea selectivă a segmentelor de anatomie topografică- 30 examinări2. Efectuarea a 30 de ecografii ale articulației umărului3. Efectuarea a 20 de echografii ale articulației cotului4. Efectuarea a 30 de echografii ale articulației pumnului și mâinii5. Efectuarea a 10 echografii ale articulației șoldului6. Efectuarea a 20 de echografii ale articulației genunchiului7. Efectuarea a 20 de echografii ale articulației gleznei și piciorului8. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor tendinoase9. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor musculare
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 oreRECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI- CONFERINȚĂI.
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.1)- 10 luni (anul I)
REUMATOLOGIE (I.2)-3 luni
GASTROENTEROLOGIE (I.3)-1 lună
CARDIOLOGIE (I.4)- 3 luni
ONCOLOGIE (I.5) - 1 lună
MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.6)- 2 luni
PNEUMOLOGIE (I.7)- 1 lună
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE (I.8)- 2 lună
UROLOGIE (I.9)- 1 lună
NEUROLOGIE (I.10)- 6 luni
ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.11)- 6 luni
BIOETICĂ (I.12) – 2 săptămâni (anul IV)
II.
EMG (II.1)- 2 luni trimestrul 4, anul IV
ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR (II.2)- 2 luni trimestrul 1, anul V
III. RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.1)- 19½ luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.1
II.1
I.13
II.2
I.1
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE1. Descrierea disciplinei
Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă de diagnosticul și îngrijirea bolilor și tulburărilor funcționale ale sistemului musculoscheletal, adică ale aparatului locomotor și țesuturilor conjunctive. Acestea includ bolile inflamatoare ale țesutului conjunctiv și ale oaselor, bolile degeneratoare ale articulațiilor și ale coloanei vertebrale, bolile metabolice care afectează aparatul locomotor, bolile părților moi, organelor interne și ale sistemului nervos, în măsura în care acestea sunt în relație cu bolile enumerate mai sus (conform listei din “Clasificarea bolilor aparatului locomotor”, Compendia Rheumatologica, EULAR Publ., Basel, 1979). Astfel, reumatologia include cunoștințe interdisciplinare, în particular cele de medicină internă, ortopedie, neurologie și neurochirurgie, medicină fizică și recuperare etc.
2.Scopurile pregătirii postuniversitare
Învățământul postuniversitar va duce la recunoașterea specialistului ca reumatolog și va furniza candidatului cunoștințe și aptitudini care să-i permită să fie competent în întregul câmp al reumatologiei, ceea ce include următoarele activități:
–desfășurarea practicii în specialitate– furnizarea de consultanță intra- și interdisciplinară– conducerea unui program de terapie fizicală și recuperare în bolile reumatologice (pentru bolnavi ambulatori sau internați) în spital, unități ambulatorii sau în practica privată– participarea activa în prevenirea bolilor reumatologice și educația sanitară a pacienților
3.Programa de învățământ3.1. CunoștințeA. Cunoștințe generale: anatomia, biochimia, fiziologia, biomecanica, fiziopatologia durerii, imunologia, biologia moleculară și genetica relevante pentru bolile reumatologice.B. Cunoașterea bolilor reumatologice. Cunoștințe teoretice privind bolile reumatologice listate în apendicele A, sub aspect epidemiologic, etiologic, fiziopatologic și morfopatologic, clinic, evolutiv și terapeutic.C. Contactul clinic cu pacientul. Examenuul clinic (anamneză și examen obiectiv) al bolnavului cu boli musculoscheletale, cu detaliile precizate în fișa de evaluare.D. Evaluarea unei boli multisistemice, cu detalii privind funcția și manifestările clinice ale organelor țintă: rinichi, plămân, ochi, etc.E. Selectarea și interpretarea testelor de laborator adecvate: hematologice, imunologie, biochimie, histopatologie, privind bolile reumatologice și osoase.F. Cunoașterea locului tehnicilor imagistice în investigarea bolilor reumatologice: radiologie conventională, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, echografie, scintigrafie.G. Cunoașterea locului tehnicilor de măsurare în reumatologie: densitometria osoasă.H. Rolul neurofiziologiei în investigatia bolilor reumatologice: electromiografie și conducere nervoasă. Experiența în relația boli reumatologice – vârsta, inclusiv cu starea de gravitate.I. Urgențe reumatologiceJ. Înțelegerea indicațiilor, acțiunii și monitorizării tratamentului medicamentos: antiinflamatoare nesteroidiene, medicația remisivă, imunosupresivă, citotoxice, steroizi, agenți biologici, analgezice, psihotrope, antiosteosporotice, gastroprotectoare.K. Rolul personalului ajutător în îngrijirea bolilor reumatologice: Fizioterapie/balneologie, ergoterapie. Aici se includ cunoștințe despre consecințele sociale, comunitare, psihologice ale bolilor și gestionarea imobilizării în raport cu activitățile cotidiene.L. Rolul altor specialități în îngrijirea bolnavului reumatologic: ortopedie, anestezie, recuperare, radiologie, și subspecialități ale medicinii interne.M. Rolul educației sanitare în autoingrijirea pacientului și colaborarea cu familia precum și abordarea în echipa multidisciplinarăN. Aspecte socio-economice și legale ale bolilor reumatologice. Drepturile pacienților, aspecte etice și legale legate de relația cu profesia medicală. Capacitatea de a prescrie o expertiză medicolegală.O. Înțelegerea progresului științific în reumatologie prin reviste ale literaturii, participarea la activități educaționale sau implicare directă în activități de cercetare.P. Aptitudini de comunicare în educația pacientului și pregătirea profesională a colaboratorilor.R. Cunoștințe de organizare a activităților medicale și management sanitarS. Cunoașterea metodelor medicinii neconvenționale cu analiza critică a relevanței lor pentru pacienții reumatologici.
3.2.1.Aptitudini de bazăA. Aspirarea și injectarea articulațiilor perifericeșsi analiza lichidului sinovialB. Puncția-biopsie sinovialăC. Infiltrația țesuturilor moiD. Expertiza în comunicarea cu pacientul și familiaE. Aptitudini manageriale în conducerea unui serviciu de reumatologieF. Experiența în metodologia de audit și asigurarea calității3.1.3. Aptitudini suplimentareA. Capacitatea de a interpreta și/sau realiza următoarele activități:
–biopsie cutanată, osoasă, musculară, rectală a glandelor salivare labiale și a țesutului celular subcutanat
–osteodensitometrie
–ecografie musculoscheletală
–rezonanța magnetică nucleară periferică
–examinări de laborator
–electromiografie
–artroscopie
–scintigrafie
–infiltrații tronculare
–manipulări și tehnici de mobilizare
–capilaroscopie
–injectarea și aspirația discului intravertebral și nucleoliza
Anexa 1 Lista bolilor cărora li se aplică temele din programul de învățare1. Sindroame algice regionale: Cervicalgia
Lombalgia
Stenoza lombară
Dureri în umar, cot, genunchi, gleznă
Sindromul umăr-umăr
Toracodinie
Bursite, algodistrofie, fasciita plantară
Fibromialgie
2.Artroze și boli înrudite:
Artroza articulațiilor mari
Hiperostaza scheletală idiopatică
Artritele neuropatice
Artropatiile microcristaline: guta, condrocalcinoza, boala prin depozitarea apatiei
Modificări osteoarticulare în boli endocrine și hemoglobinopatii
Acromegalia
Anomalii osoase și articulare în bolile tiroidei
3.Poliartrita reumatoidă:
Boala precoce, progresivă și avansată
Afectarea sistemică: oculară, vasculară, neurologică, etc.
4.Artrita cronică juvenilă și boala Still a adultului5. Spondilartropatii:
Spondilita anchilozantă
Artrita psoriazică
Artropatiile enterale
Artritele reactive și sindromul Reiter
Boala lui Whipple
6.Colagenoze:
Lupusul eritematos sistemic
Sclerodermia
Sindromul Sjogren
Conectivitele intricate
Miopatiile inflamatoare
Vasculite:
Poliartrita
Polimialgia reumatică și arterita gigantocelulară
Granulomatoza Wegener
Boala Takayasu
Paniculita
Vasculita cutanată
Boala Behcet
Boala Churg-Strauss
Vasculite la copii (purpura Henoch-Schoenlein, sindromul Kawasaki)
7.Osteopatii metabolice: Osteoporoza
Rahitismul și osteomalacia
Osteodistrofia renală
Suferințe regionale osoase:
Algoneurodistrofia
Osteoartropatia hipertrofică
Boala Paget
Osteonecroza
Boala Legg-Perthes
Tumorile osoase
Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv
Displazii osoase și articulare
8.Artrite infecțioase:
Leziuni osoase și artrite septice
Boala Lyme
Artropatii mycobacteriene, fungice și parazitare
Artrite virale
Sindromul imunodeficienței umane dobândite
9.Boli diverse:
Sarcoidoza
Sindroame de intricare
Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie-eozinofilie
Febra mediteraneana familială
Policondrita recidivantă
Sindromul antifosfolipidic
Artrita din hipogamaglobulinemie
Durata: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura stagiilor:
–Medicina internă: 2 ani
–Reumatologie: 3 ani, din care:
–Medicina fizică, balneologie și recuperare medicală: 3 luni– Ecografie musculo-scheletală: 1 lună– Bioetica: ½ lună
1.Stagiul de medicină internă (trunchiul comun) (durata: 2 ani)
1.1.Tematica lecțiilor-conferință ( 400 ore)
–Pneumoniile bacteriene și nebacteriene
–Astmul bronșic
–Bronhopneumopatia obstructivă cronică
–Tuberculoza pulmonară
–Neoplasmul bronho-pulmonar
–Pleurezii
–Insuficiența respiratorie
–Endocardite
–Miocardite și miocardiopatii
–Cardiopatia ischemică
–Tulburările de ritm și de conducere
–Pericardite
–Edemul pulmonar hemodinamic
–Insuficiența cardiacă
–Hipertensiunea arterială
–Arteriopatiile periferice
–Tromboflebitele și boala tromboembolică
–Glomerulonefritele acute și cronice
–Sindroamele nefrotice
–Pielonefrite
–Litiaza renală
–Insuficiența renală acută
–Insuficiența renală cronică
–Gastrite
–Ulcerul gastric și duodenal
–Neoplasmul gastric
–Neoplasmul colic și rectal
–Hepatita cronică
–Cirozele hepatice
–Colecistopatiile și litiaza biliară
–Pancreatita acută și cronică
–Neoplasmul de pancreas
–Peritonita acută
–Ileus
–Anemii
–Leucoza acută
–Leucozele cronice
–Limfoamele maligne
–Mielomul multiplu
–Sarcoidoza
–Sindroamele hemoragipare
–Diabetul zaharat
–Dislipidemiile si ateroscleroza
1.2.Baremul activităților practice
–Examenunl clinic și întocmirea foii de observație (250)
–Prezentare de cazuri clinice (30)
–Interpretarea examinărilor de laborator pentru bolile prevăzute la 1.1 (250)
–Interpretarea examenelor radiologice pentru bolile prevăzute la 1.1 (la caz)
–Interpretarea examenelor din sângele periferic (20) și din măduva osoasă (5), pentru bolile prevăzute la 1.1
–Interpretarea datelor de explorare funcțională renală (20), hepatică (30) și pancreatică (10)
–Interpretarea datelor examenului bacteriologic din urină, spută, bilă, sânge și lichidul cefalorahidian (câte 5 din fiecare)
2.Stagiul de reumatologie (pregătirea de specialitate) -durata: 3 ani2.1. Tematica lecțiilor-conferință ( 600 ore)
–Structura și funcțiile aparatului locomotor
–Structura și funcțiile țesutului conjunctiv
–Structura și metabolismul osului
–Complexul major de histocompatibilitate și bolile reumatologice
–Imunitatea umorală și celulară
–Autoimunitatea
–Inflamația
–Fiziopatologia durerii
–Antiinflamatoarele nesteroidiene
–Glucocorticoizii și utilizarea acestora în reumatologie
–Medicamente modificatoare de boală (remisive) în reumatologie: antimalarice de sinteză, chelați de aur, d-penicilamina, sulfasalazina, leflunomid, imunodepresoare-citotoxice, medicamente biologice
–Poliartrita reumatoidă a adultului
–Artrita juvenilă idiopatică și boala Still a adultului
–Examenul clinic complex și foaia de observație a bolnavului reumatologic (500)
–Comunicare cu pacientul și cu familia (la caz)
–Prezentare de cazuri clinice (60) și referate (15)
–Puncția articulară și examenul lichidului sinovial (30)
–Principiile tehnice și interpretarea testelor biologice de inflamație (VSH, proteina C-reactivă, fibrinogenemie, etc.) și de alterare a răspunsului imun (ASLO, factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, complement, anticorpi antifosfolipidici, complexe imune circulante, etc.), pentru bolile prevăzute la 3.1 (la caz)
–Metode pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic și interpretarea acestora (la caz, cel putin 20)
–Cunoașterea rolului și interpretarea tehnicilor instrumentale în investigarea bolilor reumatologice (radiologie convențională, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, ultrasonografie, scintigrafie, electromiografie, osteodensitometrie, artrografie, artroscopie, capilaroscopie, biopsie musculara și cutanată) (la caz)
–Tehnici infiltrative în reumatologie: intrarticulare (sinoviorteza) (câte 6 pentru cel puțin 8 sedii diferite), periarticulare (idem, ca mai sus), paravertebrale (5), epidurale (10), tronculare (câte 4, pentru sedii diferite)
2.2.2.Opțional
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.2
I.3
II.1
II.1
I.4
I.5
II.1
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTDEFINIȚIE:
Sănătatea Publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea și de evaluarea serviciilor de sănătate.
Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesională.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR1) Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei (5 1/2 luni).2) Mediul în relație cu sănătatea umană (2 luni).3) Igiena mediului în relație cu Sănătatea Publică (4 luni).4) Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană (3 luni).5) Igiena copiilor și tinerilor (3 luni).6) Promovarea sănătății și strategii preventive (3 luni).7) Epidemiologie generală (8 luni).8) Epidemiologie specială (4 luni).9) Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică (1 lună).10) Metode de cercetare a serviciilor de sănătate (2 luni).11) Managementul serviciilor de sănătate și sociale (3 luni).12) Bioetică (1/2 lună).13) Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate (9 luni).CONȚINUTUL STAGIILOR1) MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI – 5 1/2 luniTematica lecțiilor conferință – 90 ore1.1) Introducere în sănătatea publică:
–Sănătatea individului și sănătatea populațiilor
–Definirea domeniului sănătății publice
–Principiile metodei științifice
–Evoluția concepțiilor în sănătate publică
–Măsurarea stării de sănătate a populației
–Bioetică
1.2) Demografie:
–Statica populației
–Mișcarea mecanică și naturală: natalitatea și mortalitatea
–Metode de standardizare
–Tabele de mortalitate
1.3) Evaluarea poverii bolilor:
–ani de viață potențial pierduți
1.4) Morbiditate, incidența, prevalența1.5) Calitatea vieții1.6) Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:
–Factori biologici
–Factori de mediu
–Factori de stil de viață (comportamentali)
–Serviciile de sănătate
1.7) Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează:
–Criterii de alegere a metodelor de cercetare
–Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor
–Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS,etc.
1.9) Biostatistică:
–Indicatori de tendință centrală și dispersie
–Eșantionaj și inferență statistică
–Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)
–Regresia logistică
–Corelația și regresia liniară
–Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.
–Statistică superioară
Tematica activităților practice1.10) Introducere în sănătatea publică:
–Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică
–Citirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științifice
–Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific
1.11) Demografie:
–Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației
–Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)
–Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile
–Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate
1.12) Morbiditate:
–Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli
–Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli
–Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație
1.13) Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații:
–Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații
–Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației
–Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății
–Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației
1.14) Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează:
–Realizarea și testarea unui chestionar
–Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativ
1.15) Introducere în informatică:
–Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale
–Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică
–Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
–Utilizarea unui program de calcul tabelar
–Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
–Utilizarea poștei electronice
–Utilizarea mijloacelor multimedia
1.16) Biostatistică:
–Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu
–Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor
–Proiectarea unui studiu pe eșantion
–Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice
2) PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI STRATEGII PREVENTIVE – 3 luniTematica lecțiilor conferință – 50 ore2.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Carta de la Otawa2.2) Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății2.3) Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate2.4) Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului2.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală2.6) Problematica medico-socială a populației vârstnice2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri2.8) Marketing social2.9) BioeticăTematica activităților practice2.1) Strategii preventive. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică– Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată2.2) Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății– Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală2.3) Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate– Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat2.4) Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:
–Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile– Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile2.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală:
–Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații– Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)2.6) Problematica medico-socială a populației vârstnice– Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu– Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri– Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri– Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor3. MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luniTematica lecțiilor conferință – 40 ore3.1) Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos3.2) Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului3.3) Toxicologie de mediu: principii generale, absorbția, distribuția, excreția, bio-transformarea, efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice3.4) Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura și caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului)3.5) Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanților la procesul de luare a deciziilor3.6) Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării4. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 4 luniTematica lecțiilor conferință – 66 ore4.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic4.2) Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane4.3) Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive4.4) Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive4.5) Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor4.6) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei4.7) Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere4.8) Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere4.9) Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive4.10) Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive4.11) Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de „oraș sănătos”. Dezvoltarea socio-economică a mediului rural4.12) Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere4.13) Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare4.14) Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive4.15) Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico- sanitare de gestionare a acestor crize4.16) Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase4.17) Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umanăTematica activităților practice4.18) Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor4.19) Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect4.20) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic4.21) Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor4.22) Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei4.23) Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă4.24) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației4.25) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă4.26) Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor4.27) Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară)4.28) Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore4.29) Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante4.30) Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare4.31) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe4.32) Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată4.33) Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu ocupațional5. IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 3 luniTematica lecțiilor conferință – 80 ore5.1) Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație–nutriție–sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate5.2) Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat)5.3) Etiopatogenia bolilor carențiale : hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale5.4) Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic5.5) Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar5.6) Comportamente cu risc nutrițional: vegetarismul, vegetalismul, macrobiotismul5.7) Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat5.8) Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar5.9) Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, în relație cu starea de sănătate5.10) Principii de gastrotehnie5.11) Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente5.12) Igiena unităților cu profil alimentarTematica activităților practice5.13) Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico- sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor5.14) Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points)5.15) Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici5.16) Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete5.17) Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv5.18) Principii generale de dietoterapie5.19) Analiza riscului legat de consumul de alimente5.20) Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriate public/privat )5.21) Strategie și comunicare nutrițională: mediile și actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing – lansarea unui produs alimentar nou – de la reglementări până la comunicare6. IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 3 luniTematica lecțiilor conferință – 80 ore6.1) Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară6.2) Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta6.3) Dezvoltarea neuropsihică abordată prin prisma principalelor legi care o guvernează6.4) Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația6.5) Etapele de dezvoltare a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină, dezvoltarea neuropsihică între 0-19 ani6.6) Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat6.7) Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți6.8) Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul instituționalizat din creșele de copii6.9) Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3–7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul instituționalizat din grădinițele de copii6.10) Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, programul instituționalizat din școli și facultăți, orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educația fizică, odihna și somnul6.11) Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere6.12) Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasarea, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități6.13) Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute transmisibile6.14) Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronicăTematica activităților practice6.1) Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile6.2) Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză6.3) Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare6.4) Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională6.5) Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc6.6) Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție6.7) Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri6.8) Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii și tineri6.9) Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară7) EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 8 luni (166 ore curs)Tematica lecțiilor conferință7.1) Introducere in Epidemiologie:
–Definiție, scop, domenii de utilizare
–Istoric
–Concepte utilizate in epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.)
–Istoria naturala a bolii
–Nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară)
–Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii)
–Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare)
–Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate si Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)
–Studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).
–Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)
7.4) Screeningul in depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare)7.5) Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică:
–Istoric, definiție, utilizare
–Obiective
–Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)
–Elementele unui sistem de supraveghere
–Analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere
–Evaluarea unui sistem de supraveghere
–Atributele supravegherii
8) EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 4 luni8.1) Epidemiologia bolilor infecțioase – 70 ore curs8.1.1) Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)8.1.2) Focar epidemiologic(definiție, factori condiționali, forme de manifestare)8.1.3) Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare)8.1.4) Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)8.1.5) Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea)8.1.6) Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase8.1.6)1. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B8.1.6)2. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.8.1.6)3. Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina8.1.6)4. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C8.1.6)5. Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială8.1.6)6. Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.8.1.6)7. Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza8.1.6)8. Parazitoze.8.1.6)9. Infecții nosocomiale.8.2) Epidemiologia bolilor neinfecțioase – 30 ore curs8.2.1) Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)8.2.2) Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)8.2.3) Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)Tematica activităților practice epidemiologie generală și specială8.3) Sistemul informațional în bolile transmisibile8.4) Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase8.5) Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere:
–Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni8.6) Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu:
–Tehnici de recoltare– Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere8.7) Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD:
–Tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție:
–activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării)– Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor– Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor8.8) Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
–Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă– Măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat– Urmărirea focarului epidemic până la lichidare8.9) Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă8.10) Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)8.11) Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase8.12) Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism9) BOLILE CRONICE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ – 1 lunăTematica lecțiilor conferință – 16 ore9.1) Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educație pentru sănătate, programe de sănătate, organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control în:
–Boli cardiovasculare
–Tumori maligne
–Accidente
–Boli respiratorii cronice
–Boli digestive cronice
–Boli reumatismale
–Boli de nutriție
–Boli psihice
Tematica activităților practice9.2) Proiectarea unor anchete (scop, obiective, metode, rezultate parțiale și/sau finale), privind bolile cronice10) METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE – 2 luniTematica lecțiilor conferință – 30 ore10.1) Identificarea problemelor10.2) Analiza și prezentarea problemei10.3) Ierarhizarea priorităților10.4) Analiza și evaluarea variantelor de intervenție10.5) Formularea obiectivelor10.6) Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor10.7) Pretestarea metodologiei10.8) Planul de lucru10.9) Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor10.10) Bugetarea acțiunilor10.11) Implementarea proiectului10.12) Prezentarea rezultatelorTematica activităților practice10.13) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate10.14) Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare10.15) Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare10.16) Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date10.17) Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)10.18) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor10.19) Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT10.20) Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate10.21) Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor10.22) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
–Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice
–Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate
–Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup
–Evaluarea gradului de satisfacție al pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
–Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate
11) MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE – 3 luniTematica lecțiilor conferință – 120 ore11.1) Planificare și programare11.2) Comunicare (în organizație, cu pacientul)11.3) Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate11.4) Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.11.5) Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare11.6) Principiile și funcțiile managementului:
–Procesul de luare a deciziei
–Conflict și negociere
11.7) Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării11.8) Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar11.9) Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private)11.10) Managementul financiar ( alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)11.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar11.12) Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate11.13) Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)11.14) Noțiuni de legislație medicală11.15) Etică și deontologie medicală11.16) Integrarea in Uniunea Europeană (instituții, programe, reguli și recomandări)Tematica activităților practice11.17) Analiza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate11.18) Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate11.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate11.20) Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor11.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate11.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu11.23) Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate11.24) Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu și cost/utilitate11.25) Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate11.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate11.27) Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății11.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății11.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital11.30) Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate11.31) Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții11.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație11.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului11.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal11.35) Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă11.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile11.37) Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație11.38) Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate11.39) Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă11.40) Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară11.41) Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane11.42) Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ11.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate11.44) Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări11.45) Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor12. Structura stagiilor practice:
–Igienă (3 luni): Inspecția Sanitară de Stat, Institut de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică
–Epidemiologie (3 luni): Inspecția Sanitară de Stat, Institut de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică
–Sănătate Publică și Management (3 luni): spital public, Autoritatea de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate Județeană, Institute de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică, Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamaniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).III. Relația medic-pacient I- 2 ore.
1.Valori ale relației medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II- 2 ore.
1.Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3.Relația medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic- pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore.
1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore.
1.Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore.
1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore.
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore.
1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore.
1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore.II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore.
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore.
1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore.
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore.
1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
I.14
I.15
DURATA
51/2 luni
½ luni
2 luni
4 luni
3 luni
3 luni
3 luni
3 luni
5 luni
4 luni
1 luna
2 luni
3 luni
3 luni
3 luni
3 luni
!ImagineCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE
DEFINIȚIE: „Urologia este specialitatea care se ocupă de depistarea, tratarea și recuperarea chirurgicală a bolnavilor cu suferințe ale aparatului urinar la bărbat și femeie, precum și ale aparatului genital masculin.
I. DURATA PREGĂTIRII POSTUNIVERSITARE - 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.
II. STRUCTURA STAGIILOR:A. Chirurgie Generală - 8 luniB. Chirurgie Toracică - 2 luniC. Chirurgie Vasculară -2 luniD. Imagistică Radiologică -3 luniE. Nefrologie -3 luniF. Anatomia Patologică -2 luniG. Urologie -3 ani și 2 săpt. (include modulul de Urodinamică 2 săpt.)H. Echografie Generală -3 luniI. Modul de bioetică - 2 săpt.III. CONȚINUTUL STAGIILORA. Stagiul de Chirurgie Generală Tematica de pregătire (160 ore)
1.Asepsia și antisepsia2. Transfuzia și accidentele ei3. Șocul chirurgical4. Marile sindroame vitale(embolii, infarctizare, hemoragii)
1.Suturi vasculare 202. Cura varicelor membrelor pelvine 103. Plastii vasculare cu venă 54. Plastii vasculare cu grefe 55. Embolectomii periferice 56. Arteriografii 107. Flebografii 108. Acces vascular pentru dializă 10D. Stagiul de Imagistică Radiologică (50 ore)a. Radiologie (tehnici de examen radiologic și interpretare ) clasică:
1.Radiologie reno -vezicală simplă2. Urografie și variantele ei (convențională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic)
3.Pielografia și ureteropielografia (UPR) -anterogradă, retrogradă.
4.Uretrocistografia (micțională, retrogradă)
5.Investigații particulare radiologiceb. Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală)
1.Metode de dilatare endoluminală2. Cavografia și flebografia 3.Limfografiac. Diagnosticul cu izotopi în urologie1. Scintigrafia renală (scintigrafia renală statică, scintigrafia renală secvențială, scintigrafia renală cu nefrograma izotopică)
2.Scintigrafia glandei suprarenale3. Scintigrafia osoasă4. Scintigrafia hepatică5. Limfoscintigramad. Radiologia intervențională la nivelul aparatului urinare. Tomografia computerizată abdomino -pelvină în explorarea afecțiunilor urologicef. Rezonanța magnetică nucleară abdomino -pelvinăBarem de activități practice1. Interpretare RRVS 502. Interpretare UIV 503. Interpretare TC 204. Interpretare RMN 105. Interpretare scintigrafie renală 10E. Stagiul de Nefrologie Tematica de pregătire (50 ore)I. Fiziopatologia renală1. - tulburări de diureză2. –tulburări de micțiune3. –rinichiul și metabolismul apei și electrolitilor4. –rinichiul și echilibrul acido -bazicII. Marile sindroame nefrologice1. nefritic2. nefrotic3. hipertensiv4. insuficiența renală acută și cronică de cauză urologică5. tratamentul insuficienței renale acute și cronice de cauză urologicăIII. Sindroame nefrologice particulareIV. Imunologia nefropatiilorV. Biopsia percutană renalăVI. Noțiuni de terapeutică nefrologicăVII. Alternative de substituție a funcției renale (Hemodializa, Dializa peritoneală, Transplant renal)Barem de activități practice1. Interpretarea testelor biologice renale 1002. Interpretarea testelor functionale renale 1003. Interpretarea testelor bacteriologice 1004. Interpretarea testelor imunologice 255. Biopsii renale 20F. Stagiul de Anatomie Patologică Tematica de pregatire (30 ore)
1.Noțiuni generale de histologie a aparatului urogenital2. Tehnici de examinare histopatologică3. Examenul citologic în patologia urogenitală4. Examenul bioptic în urologie5. Nefropatii glomerulare, tubulare, interstițiale și vasculare6. Tuberculoza urogenitală7. Aspecte anatomopatologice în afecțiunile inflamatorii urogenitale8. Anatomia patologică a tumorilor benigne și maligne ale aparatului urogenitalBarem de activități practice1. Orientare material bioptic 502. Prelucrare tehnică (parafină, microtomie, colorație) 303. Examinare histopatologică din patologia tumorală uro-genitală 1004. Examinare histopatologică din patologia inflamatorie uro-genitală 50MODUL DE BIOETICĂ - 2 săpt.TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic -pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic -pacient II - 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreG. Stagiul de UROLOGIE (610 ore)Tematica de pregătire (după noua formulare aprobată de Comitetul A.R.U.)
1.Formarea urinii2. Fiziologia și fiziopatologia hemodinamicii renale. Explorarea hemodinamicii renale3. Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acido –bazică, metabolică4. Teste pentru aprecierea funcției renale (sanguine, urinare, combinate, provocate )
5.Investigații vasculare, limfatice ale aparatului urinal și genital masculin (arteriografii, renografii, limfografii) și izotopice6. Investigații imagistice ale aparatului urinar (R.R.V.S., U.I.V., U.P.R., echografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară)
7.Șocul endotoxic - M.S.O.F.8. Tulburările cantitative ale diurezei9. Insuficiența renala acută. Anuria obstructivă10. Insuficiența renală cronică de cauză urologică11. Semiologie urinară (polachiuria, disuria, retenția incompletă de urină, retenția completă de urină, piuria, hematuria, incontinența de urină, durerea în afecțiunile urologice)
12.Anomaliile aparatului urogenital13. Hidronefrozele14. Ptoza renală15. Traumatismele aparatului urinar și genital la bărbat și femeie16. Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică17. Pielonefritele18. Pionefroza19. Perinefrita20. Sindromul cistitei acute. Pericistitele și cistitele cronice nespecifice21. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie genitală). Gangrenele genitale22. Prostato - veziculitele acute (abcesul prostatic, empiemul vezicular etc.) și cronice23. Orhiepididimitele acute și cronice24. Litiaza urinară25. Tumorile renale parenchimatoase (la adult și copii)
4.Electromiografia mușchilor perinealiBarem de activități practice1. Interpretare uroflowmetrie 502. Interpretare citomanometrie 103. Interpretare uretromanometrie 104. Interpretare electromiografie 10H. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ = 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
1.indicații și limite ale explorării ecografice2. pregătirea pacientului pentru examinare3. alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată4. alegerea ferestrei de explorare adecvate5. reglarea echipamentului (sistemul de “gain “, compensarea în timp a ecourilor -TGC, plasarea focarului /focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume6. obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie7. recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora8. deosebirea stării de ”organ normal“ de cea de “organ patologic“ prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice9. precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic10. documentarea imaginilor11. redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare.
Recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1 -pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
Specialități: Medicină internă, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, UrologieA. TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica cursului teoretic
Numărul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2
Artefacte întâlnite în ultrasonografie
1
3
Echipamente, imaginea ultrasonografică
2
4
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5
Secțiuni elementare
1
6
Ficatul
4
7
Arborele biliar
4
8
Pancreasul
2
9
Splina
1
10
Spațiul retroperitoneal
2
11
Tubul digestiv
2
12
Aparatul urinar
2
13
Peritoneu și anexe
1
14
Urgențe abdominale
2
Total
28
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIALITĂȚI (completarea trunchiului comun)
Tema cursului/Ore de curs
Medicină Internă
Gastroenterologie
Nefrologie
Pediatrie
Urologie
Algoritmuri de diagnostic
2
2
2
2
2
Tubul digestiv -noțiuni avansate
0
4
0
0
0
Prostata și veziculele seminale
0
0
1
0
2
Vase periferice
3
3
2
2
2
Cord și pericard
3
0
2
2
0
Aplicații în patologia pediatrică
2
2
2
6
2
Structuri moi superficiale
3
0
1
1
2
Pelvis feminin
3
2
3
2
3
Ecografie intervențională
1
4
4
2
4
Progrese în ultrasonografie
1
1
1
1
1
Total
18
18
18
18
18
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea considerată.
Observații:
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale.
2.tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei.
3.tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot.
4.tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică).
5.tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament.
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE1. PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)Premise
Explorarea ecografică, fiind o investigație “în timp real” și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ
greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de “manualități”, aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existența unui “barem de manualități” – număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încă, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;
b)existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c)echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d)existența unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de catre personalul abilitat să desfașoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecarei specialităti medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN1. Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
–pornirea aparatului– selectarea transductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsuratori pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2. AbdomenulFicatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinateSistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepaticeColecistul– evidențierea colecistului– identificara componentelor anatomice– măsurarea lumenului și pereților– identificarea raporturilor anatomice pricipalePancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante)– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport directSpațiul retroperitoneal– aorta
–identificare în secțiuni longitudinale și transversale
–identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
–precizarea raporturilor aortei abdominale
–vena cavă inferioară
–identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale
–identificarea vaselor emergente
–precizarea raporturilor anatomice
–țesutul grăsos retroperitoneal
–identificare și caracterizare
Splina
–identificarea și măsurarea splinei
–vizualizarea hilului
–precizarea elementelor vasculare componente
–identificarea organelor cu care splina intră în raport
Rinichii
–evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
–identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
–identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
–identificarea peritoneului parietal
3.Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară
–identificarea în condiții de depleție și de vacuitate
–evacuarea și măsurarea pereților
–identificarea organelor învecinate
b)prostata (explorare suprapubiană)
–identificare, măsurare
–precizarea lobilor
–identificarea organelor cu care prostata intră în raport
c)uterul (explorare suprapubiană )
–identificare
–măsurare
–recunoașterea elementelor componente
–evaluarea ecostructurii
d)ovare
–identificarea și măsurarea ovarelor
–evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELOR SPECIALITĂȚI1. CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)a. identificarea și evaluarea structurilor cardiace -cavități, aparate valvulare, miocard -și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;b. se aplică umătoarelor specialități: I.MEDICINĂ INTERNĂ II.NEFROLOGIE III.PEDIATRIE2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
–identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
–diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
–identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color
c. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINĂ INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE3. ECOGRAFIE CERVICO -FACIALĂa. tiroida, paratiroida, glande salivare (parotidă, submandibulară, sublinguală), limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructuriib. axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii perețilorc. fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomiced. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINĂ INTERNĂII. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și a sistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice(substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)a. se aplică următoarelor specialități:I. PEDIATRIE5. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)– explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetalea. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINĂ INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE6. ALTE APLICAȚII SPECIFICE vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități, întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
–Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv - noțiuni avansate– Prostata și veziculele seminale– Ecografie intervențională– Progrese în ultrasonografieUROLOGIE 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
* CHIRURGIE GENERALĂ - 8 LUNI
* CHIRURGIE TORACICĂ - 2 LUNI
* CHIRURGIE VASCULARĂ - 2 LUNI
* ECHOGRAFIE GENERALĂ - 3 LUNI
* IMAGISTICĂ RADIOLOGICĂ - 3 LUNI
* NEFROLOGIE - 3 LUNI
* ANATOMIE PATOLOGICĂ - 2 LUNI
* BIOETICĂ - 2 SAPT
STAGII – CURS UROLOGIE - 36 LUNI și 2 săpt. (include modulul de urodinamică 2 săpt.)
N.B.1. Stagiul de Ecografie Generală se va efectua în trimestrul IV din anul IV2. În cadrul Stagiului de Urologie va fi asigurată, pe principiul rotației periodice, activitatea practică a tuturor rezidenților în toate departamentele, respectiv profilurile activității de diagnostic /tratament din cadrul Clinicii urologice acreditate pentru pregătirea rezidenților în Urologie.
3.În cadrul Stagiului de Urologie va fi efectuat și modulul de Urodinamică cu durata de 2 săptămâni.
4.Fiecare stagiu va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă de Șeful Clinicii/ Serviciului formator abilitat.
În cadrul Stagiului de Urologie, la finalul anilor III, IV și V se va proceda la evaluarea cunoștințelor și abilităților practice dobândite conform Tematicii și Baremului de activități practice corespunzător.
La finele anului terminal al ciclului de rezidențiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluări finale a cunoștințelor și abilităților practice dobândite în cursul tuturor stagiilor. Evaluarea se va face prin susținerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) și o probă operatorie.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
