privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
| Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică. |
ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului și prezentarea modulelor
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ANI |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 MODULE: |
| MODULUL 1 (INIȚIAL) | ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate) |
| NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 90/24 |
| MODULUL 2 | MEDICINĂ INTERNĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 170/40 |
| MODULUL 3 | PEDIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 100/24 |
| MODULUL 4 | MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 5 | MEDICINA MUNCII |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 6 | IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 26/4 |
| MODULUL 7 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 18/2 |
| MODULUL 8 | OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 9 | OFTALMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/2 |
| MODULUL 10 | DERMATOVENEROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 11 | PNEUMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 12 | BOLI INFECȚIOASE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 13 | REUMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 28/8 |
| MODULUL 14 (FINAL) | ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 22 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 360/88 |
| Total ore pregătire teoretică | 1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire |
| Total ore pregătire practică | activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 - 80% din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 - 30%) |
1.
Activități și module
Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.
● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:
| - Alergologie și Imunologie Clinică | (inițiere în specialitate: curs, practică) | - 6 luni |
|---|---|---|
| - Medicină internă | (curs, practică) | - 10 luni |
| - Pediatrie | (curs, practică) | - 6 luni |
| - Medicina de urgență sau | (urgențe medicale: curs, practică) | - opțional |
| Terapie intensivă | (curs, practică) | 1 lună |
| - Medicina muncii | (curs, practică) | - 1 lună |
● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:
| - Imunologie fundamentală | (curs, laborator) | - 1 lună |
|---|---|---|
| - Bioetică | (curs, seminarii) | - 2 săptămâni |
| - Otorinolaringologie | (curs, practică) | - 3 luni |
| - Oftalmologie | (curs, practică) | - 2 săptămâni |
| - Dermatovenerologie | (curs, practică) | - 3 luni |
| - Pneumologie | (curs, practică) | - 3 luni |
| - Boli infecțioase | (curs, practică) | - 1 lună |
| - Reumatologie | (curs, practică) | - 2 luni |
| - Alergologie și Imunologie Clinică | (curs, practică: stagiu clinic, laborator) | - 22 luni |
● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.
| AN | ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| MODUL | 1 | 2 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 14 |
STRUCTURA PROGRAMULUIModulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică
Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.TematicăPrincipii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)
● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)
1.Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
2.Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
Componentele și patologia sistemului complement.
Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.
● Imunogenetică și epidemiologie (5%)
Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.
Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
● Alergene (10%)
Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.
Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.
Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.
Alergologie (60%)
● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)
Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.
Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.
Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.
Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
Dermatita de contact alergică ocupațională.
Alergia alimentară IgE - mediată și non-IgE - mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).
Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.
Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)
Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).
Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
● Tratamente în alergologie (10%)
Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
Antihistaminice în alergologie.
Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.
Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.
Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
Imunologie clinică (15%)
● Imunodeficiențe primare și secundare
Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
● Colagenoze și vasculite, granulomatoze
Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare
Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
● Afecțiuni autoimune organ-specifice
Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
● Tratamente imunologice
Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.
Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).
Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:
1.Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu:
18002.Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare:
14003.Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog):
12004.Teste cutanate alergologice patch:
8005.Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente:
4006.Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică:
1207.Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene:
Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie:
4009.Probe funcționale ventilatorii (spirometrie):
50010.Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator:
40011.Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice:
4012.Teste de provocare alimentară și medicamentoasă:
40013.Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici:
22014.Teste alergologice cu alergene ocupaționale:
8015.Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri:
12016.Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie:
22017.Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic:
22018.Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative:
30019.Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro:
12020.Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro:
6021.Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici:
12022.Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH:
32023.Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare:
30024.Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite:
30025.Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor:
30026.Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor:
30027.Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare:
2028.Determinări imunologice de markeri serologici tumorali:
20029.Determinări imunologice de markeri serologici virali:
45030.Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni:
20031.Determinări imunologice de markeri serologici parazitari:
8032.Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma:
12033.Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației:
20034.Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică:
120035.Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică:
120036.Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei:
50037.Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică:
50038.Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică:
30039.Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică:
6040.Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă
Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică2. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului7. Pneumoniile8. Abcesul pulmonar9. Fibrozele pulmonare10. Cancerul bronhopulmonar11. Sindromul de compresie mediastinală12. Pleureziile13. Valvulopatii14. Endocardite infecțioase15. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii16. Pericarditele17. Miocarditele și cardiomiopatiile18. Boala cardiacă ischemică19. Sincopa20. Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc21. Bolile arterelor periferice22. Bolile venelor23. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen24. Cordul pulmonar cronic25. Insuficiența cardiacă congestivă26. Tromboembolismul pulmonar27. Hipertensiunea arterială28. Glomerulonefritele29. Sindromul nefrotic30. Nefropatii interstițială31. Insuficiența renală acută32. Insuficiența renală cronică33. Pacientul hemodializat și transplantul renal34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite35. Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal36. Sindrom de malabsorbție37. Parazitoze intestinale38. Enteropatia glutenică39. Boala Crohn40. Rectocolita hemoragică41. Intestinul iritabil42. Pancreatitele acute și cronice43. Sindromul icteric44. Colecistitele și litiaza biliară45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool46. Hepatite medicamentoase și autoimune47. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică48. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic49. Sindroame de malabsorbție50. Abdomenul acut în practica de medicină internă51. Anemiile52. Leucemiile acute53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice54. Sindroame limfoproliferative cronice55. Gamapatii monoclonale56. Sindroamele hemoragipare57. Sindroamele trombotice58. Vasculite în practica de medicină internă59. Colagenoze în practica de medicină internă60. Diabetul zaharat61. Dislipidemiile. Obezitatea62. Urgențele metabolice63. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor64. Accidentele vasculare cerebrale65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1.Interpretări ECG:
1602.Explorări radiologice (interpretare):
803.Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului:
1204.Electrocardiograme (tehnică, interpretare):
1605.Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare):
806.Endoscopii digestive (asistare, interpretare):
207.Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare):
58.Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă):
1609.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice:
16010.Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10
Modulul 3, anul II: Pediatrie
Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.
2.Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.
3.Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.
4.Vaccinările în neonatologie și pediatrie.
5.Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.
6.Boala hemolitică neonatală.
7.Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.
8.Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.
9.Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.
10.Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.
11.Pneumonite de hipersensibilitate la copil12. Fibroza chistică.
13.Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil14. Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.
15.Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.
16.Tulburări de ritm și conducere.
17.Hipertensiune arterială la copil.
18.Durerea toracică la copil și adolescent.
19.Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.
20.Stomatite, glosite și cheilite la copil.
21.Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
22.Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.
23.Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.
24.Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.
25.Sindroame de hipertensiune portală.
26.Parazitoze intestinale la copil.
27.Infecții ale tractului urinar la copil.
28.Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil29. Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.
31.Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.
32.Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.
33.Leucemiile și limfoamele la copil.
34.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.
35.Hematuriile și proteinuriile copilului.
36.Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.
37.Insuficiența renală cronică, dializa la copil.
38.Reumatismul articular acut.
39.Artritele cronice juvenile.
40.Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
41.Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.
42.Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.
43.Imunodeficiențele primare la copil.
44.Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.
45.Urticaria și angioedemul la copil.
46.Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.
47.Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.
48.Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.
49.Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.
50.Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1.Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică:
502.Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale:
503.Interpretări electrocardiograme la copil:
704.Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare):
505.Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare):
246.Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare):
507.Interpretări de buletine de analize hematologice la copil:
508.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil:
509.Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație:
5010.Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.
2.Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.
3.Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.
4.Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.
5.Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.
6.Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.
7.Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.
8.Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI2. Obiective educaționale.
Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)
1.Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI:
202.Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie:
163.Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană:
84.Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI:
205.Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40
Modulul 5, anul II: Medicina muncii
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate3. Expunerea ocupațională la alergene4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.
5.Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.
6.Boli dermatologice profesionale7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.Anamneza de boală profesională, profesiograma:
202.Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene:
103.Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact:
104.Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali:
55.Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală
Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.
2.Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.
3.Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
4.Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.
5.Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
6.Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.
7.Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.
8.Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).
9.Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.
10.Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.
11.Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.
13.Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
2.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
3.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
4.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 7, anul III: Bioetică
Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.
2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).
3.Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
4.Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
5.Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.
6.Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.
7.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.
8.Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
9.Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:
1.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri: Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.
5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
6.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.
7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.
8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.
9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
10.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.
Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.
2.Metode de explorare rino-sinusală.
3.Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.
4.Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.
5.Sindromul de apnee nocturnă.
6.Algiile craniocervicofaciale.
7.Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.
8.Patologia inflamatorie faringiană.
9.Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.
10.Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.
11.Patologia inflamatorie a glandelor salivare.
12.Patologia tumorală a glandelor salivare.
13.Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.
14.Metode de explorare laringiană.
15.Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.
16.Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.
17.Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.
18.Metode de explorare traheo-bronșice.
19.Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.
20.Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.
21.Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.
22.Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.
23.Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.
24.Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie:
962.Examene radiologice uzuale și CT în ORL:
483.Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL:
244.Teste nazale de provocare, citologie nazală:
125.Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil:
246.Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă):
127.Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare:
128.Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie:
489.Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului:
4810.Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn:
611.Otoscopie, Teste de audiometrie:
1212.Farmacoterapia locală în ORL: 24
Modulul 9, anul III: Oftalmologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5. Cataracte. Glaucoame6. Ochiul roșu și dureros7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8. Farmacoterapia locală oculară2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):
1.Examenul polului anterior al ochiului:
102.Examenul pleoapelor și conjunctivei:
103.Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale:
104.Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic:
35.Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi:
26.Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3
Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Structura și imunologia pielii2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode4. Urticaria5. Eczeme/dermatite6. Prurigo7. Vasculite cutanate8. Reacții cutanate postmedicamentoase9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10. Purpure în dermatologie11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
12.Afecțiuni cutanate buloase13. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15. Mastocitoze. Sarcoidoza16. Psoriazis. Parapsoriazis17. Lichen și reacții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Sindrom seboreic. Rozaceea20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)
22.Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare24. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate:
482.Tehnica imunofluorescenței în dermatologie:
123.Citodiagnosticul Tzanck:
124.Examenul micologic în dermatologie:
105.Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126. Asistare efectuare biopsie cutanată:
67.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat:
28.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă:
29.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan:
410.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus:
211.Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală:
1212.Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12
Modulul 11, anul III: Pneumologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.
2.Insuficiența respiratorie acută și cronică.
3.Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.
4.Astmul nealergic ocupațional.
5.Pneumoconioza și boala legată de azbest.
6.Bronhopneumopatia obstructivă cronică.
7.Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.
8.Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.
9.Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.
10.Sarcoidoza.
11.Pneumopatii cu eozinofilie.
12.Infecții respiratorii acute.
13.Bronșiectazii.
14.Patologia micotică pulmonară.
15.Parazitoze cu determinare pulmonară.
16.Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.
17.Patologia respiratorie în imunodeficiențe.
18.Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.
19.Patologia mediastinală.
20.Hipertensiunea arterială pulmonară.
21.Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.
22.Sindromul apneei în somn.
23.Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.
24.Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.Peak-flow-metrie:
1202.Spirometrie:
1003.Pletismografie:
204.Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară:
105.Evaluarea gazelor sanguine și oximetria:
106.Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică):
207.Sputa indusă:
108.Lavajul bronho-alveolar:
Investigația imagistică în pneumologie:
4810.Testul tuberculinic:
511.Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP):
1012.Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10
Modulul 12, anul III: Boli infecțioase
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.
2.Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.
3.Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.
4.Hepatite virale acute și cronice.
5.Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
6.Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.
7.Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.
8.Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):
1.Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc):
102.Hemocultura:
43.Urocultura, coprocultura:
104.Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice:
305.Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat:
156.Exsudat faringian, examen de spută:
107.Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari:
308.Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20
Modulul 13, anul IV: Reumatologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjögren11. Vasculitele sistemice12. Sindromul Behçet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte artrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.
25.Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.
26.Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.
27.Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.
28.Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.
2.Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):
1.Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie:
402.Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie:
323.Examene radiologice în reumatologie:
404.Scintigrafii osoase:
85.Osteodensitometrii:
86.Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie ClinicăI. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII. Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scriseIII. Proba practică - din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
TEMATICA pentru examenul de medic specialist
specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂPROBA SCRISĂ:
1.Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
2.Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
3.Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
4.Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
5.Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
6.Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
7.Componentele și patologia sistemului complement.
8.Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
9.Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
10.Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.
11.Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
12.Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
13.Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
14.Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.
15.Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
16.Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
17.Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.
18.Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
19.Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
20.Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
21.Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
22.Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
23.Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.
24.Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
25.Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.
26.Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
27.Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.
28.Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
29.Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30 Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
31.Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
32.Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
33.Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
34.Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
35.Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
36.Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
37.Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
38.Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
39.Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
40.Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
41.Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
42.Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
43.Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
44.Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.
45.Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
46.Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
47.Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
48.Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
49.Dermatita de contact alergică ocupațională.
50.Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
51.Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
52.Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
53.Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
54.Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
55.Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).
56.Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
57.Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
58.Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.
59.Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
60.Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
61.Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
62.Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
63.Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
64.Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
65.Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
66.Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
67.Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).
68.Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
69.Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
70.Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
71.Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
72.Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
73.Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
74.Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
75.Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
76.Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
77.Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
78.Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
79.Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
80.Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
81.Antihistaminice în alergologie.
82.Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
83.Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.
84.Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.
85.Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
86.Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
87.Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
88.Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
89.Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
90.Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
91.Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
94.Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
96.Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
97.Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
98.Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
99.Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.
100.Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrisePROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:
1.Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)
4.Teste cutanate alergologice patch5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)
10.Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive19 Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22. Determinarea componentelor sistemului complement23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali29. Determinări imunologice de markeri serologici virali30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației:
20034.Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.
2.2.Obligații
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia
Semnătura:
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 20 |
| MODULUL 1 | Patologie generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| MODULUL 2 | Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună și 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 3 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 4 | Patologie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 5 | Patologie respiratorie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 6 | Patologie hepato-digestivă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 7 | Citopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 8 | Hemato- și imunopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 9 | Nefropatologie și patologie urogenitală masculină |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 10 | Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 11 | Patologia ap. endocrin |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 12 | Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 13 | Dermatopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 14 | Oftalmopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 15 | Patologie a țesuturilor moi |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 16 | Patologie osteo-articulară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 17 | Medicină Legală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 18 | Patologie oncologică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 19 | Patologie ORL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 20 | Neuropatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 2400 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂa) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.
b)Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces.
c)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.
d)Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic.
e)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.
g)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.
i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.
j)Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;
k)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.
m)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
n)La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.
o)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
p)Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.
q)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.
r)Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:
1.Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;
2.Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;
3.Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
4.Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;
5.Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;
6.Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat.Structura programului
Modulul 1, anul I: Patologie generală
Nr. ore curs: 400
Nr. ore practică: 800
1.Tematică
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală - Trisomia 21/Sdr. Down)
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 120
1.Tematică.
Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 3, anul II: Bioetică
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 40
1.Tematică.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
1.Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient (II) - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapiagenică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă).
Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Sindromul de distresă respiratorie la adult și copil.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivă
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1.Tematică.
PATOLOGIA APARAT DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hemato- și imunopatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
IMUNOPATOLOGIA
Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.). Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculină
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR
Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilorglomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Boli vasculare cu afectare renală.
Boli chistice renale.
Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.
Tumorile renale.
Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Patologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne
Patologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamații, tumori ale cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare.
Patologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1.Tematică.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.
Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne.
Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori.
Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori.
Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.Tematică
Defecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.Tematică.
DERMATOPATOLOGIA
Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare.
Tumori benigne și maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ
Malformații oculare
Patologie tumorală și netumorală conjuctivală
Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOI
Tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare, tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică.
Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică
Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 480
1.Tematică.
Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne).
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică
Patologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.
Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate
Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
–Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic:
200– Diagnostice pe piese de biopsie/excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie
8000– Diagnostice citopatologice
8000– Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee)
200
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie/biologie moleculară, genetică, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
Sectoare:
Histologie/Biologie moleculară
Genetică medicală
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetică
B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.
Sectoare:
Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat
Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo-clinice
Medicină Legală
Oncologie
Neuropatologie
Stagiile din anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne) și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală).
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă Da– examen clinic Nu– probă de abilități/manualități Da– probă pe casetă video Nu– probă operatorie Nu– dizertație Nu
TEMATICA DE EXAMEN1. PROBA SCRISĂ1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, șoc)
2.Inflamația-generalități3. Inflamația acută4. Inflamația cronică granulomatoasă5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.
7.Patologia de transplant și SIDA8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)
9.Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)
10.Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.
11.Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 212. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).
13.Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
14.Patologie netumorală osoasă.
15.Patologie tumorală osoasă.
16.Patologietumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)
17.Malformații congenitale cardiace18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.
19.Valvulopatii20. Reumatismul cardiac acut și cronic.
21.Endocardite.
22.Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
23.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.
25.Vasculite.
26.Patologia venelor27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană.
28.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
29.Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
30.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
31.Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
32.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
33.Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
34.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
37.Gastrite acute și cronice.
38.Ulcerul gastro-duodenal.
39.Patologie tumorală gastrică.
40.Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.
41.Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.
42.Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.
43.Hepatite acute și cronice44. Ciroze hepatice45. Patologietumorală hepatică.
46.Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.
47.Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.
48.Anomalii congenitale ale aparatului urinar49. Nefropatii glomerulare50. Nefropatii tubulo-interstițiale51. Patologia tumorală renală.
52.Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.
53.Leucemii acute și cronice54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.
55.Limfoame și leucemii ale limfocitului B56. Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK57. Limfomul Hodgkin.
58.Patologia mediastinului.
59.Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.
60.Patologia tumorală a testiculului.
61.Patologia tumorală a prostatei.
62.Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin63. Malformațiile aparatului genital feminin64. Patologia vulvei și vaginului65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin66. Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza67. Hiperplaziile endometrului68. Tumorile corpului uterin69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg70. Tumorile ovarului71. Boala trofoblastică gestațională72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale73. Anomalii placentare, inflamații și tumori74. Citologia cervico-vaginală75. Patologia netumorală a glandei mamare76. Tumori mamare benigne și maligne77. Patologie tiroidiană netumorală78. Patologie tiroidiană tumorală79. Patologia glandei CSR.
80.Patologia glandei MSR.
81.Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom82. Malformațiile SNC83. Bolile vasculare ale SNC84. Inflamațiile SNC și meningelui85. Tumorile SNC și meningelui86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic88. Legislația română privind Anatomia Patologică89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.
3.A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale).
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)A. Efectuarea necropsiei: 200B. Diagnostic histopatologic:
80001.Orientarea materialului prelevat chirurgical:
80002.Prelucrarea tehnică (includere la parafină):
1003.Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom):
804.Prelucrare tehnică (colorații uzuale):
1005.Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie):
3006.Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară:
3007.Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe:
15008.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie:
5009.Examinarea histopatologică din patologia urinară:
30010.Examinarea histopatologică din patologia pielii:
45011.Examinarea histopatologică din neuropatologie:
10012.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi:
80013.Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară:
15014.Examinarea histopatologică din patologia endocrină:
10015.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin:
100016.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin:
80017.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine:
10018.Examinarea histopatologică din patologia ovarului:
50019.Examinarea histopatologică din patologia testiculului:
10020.Examinarea histopatologică din patologia epididimului:
10021.Examinarea histopatologică din patologia prostatei:
20022.Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie):
80001.Frotiuri cervico-vaginale:
60002.Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.:
10003.Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.):
10002.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
1.Activitatea din laboratorul de histopatologie:
1.1.În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime (date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observație/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de diagnostic, antecedente patologice etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul;
1.2.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;
1.3.Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a diagnosticului;
1.4.Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.
1.5.Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adresează șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic;
1.6.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;
1.7.După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani.
2.Activitatea din prosectură:
2.1.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie, are suspiciuni de caz medico-legal. În cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologică și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare.
2.2.Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.
2.3.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților, stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo-patolog;
2.4.PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.
2.2.ObligațiiEtice, deontologice
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. Ordinului MS nr. 916/2006.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.
Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;
Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.
Respecta Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.
Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.
Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
Profesionale1. Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.
2.Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă.
3.Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.
4.Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale.
5.Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:
–țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;
–piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;
–în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)
6.Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează.
7.Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.
8.Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic.
9.Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.
10.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor;
11.Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).
12.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător;
13.După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.
14.Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia.
15.Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.
16.Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului.
17.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.
18.Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic.
19.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.
20.Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică.
21.Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.
22.Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnătura:!Imagine
Observații:
–nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂStructura modulelor și stagiilor de specialitate
DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGĂTIRE TEORETICĂ
200 de ore/an
Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.
2.Anestezie generală. (tehnici)
3.Anestezie locoregională. (tehnici)
4.Funcția respiratorie și anestezia.
5.Funcția cardiovasculară și anestezia.
6.Sistemul nervos și anestezia.
7.Tulburările metabolice și anestezia.
8.Funcția renală și anestezia.
9.Hemostaza și transfuzie.
10.Anestezie în chirurgia generală.
11.Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.
12.Anestezie în obstetrică.
13.Anestezie pediatrică.
14.Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.
15.Medicina de urgență și toxicologie.
16.Terapie intensivă în traumatologie.
17.Terapie intensivă cardiovasculară.
18.Terapie intensivă respiratorie.
19.Terapie intensivă neurologică.
20.Terapie intensivă metabolică și nutriție.
21.Terapie intensivă digestivă.
22.Terapie intensivă și patologia infecțioasă.
23.Terapie intensivă renală.
24.Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.
25.Tulburări multisistemice la bolnavii critici.
26.Evaluarea și etica.
27.Organizare, drepturi și responsabilități.PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
| Anestezie în chirurgia generală | ● 12 luni (200 ore curs) |
|---|---|
| Anestezie chirurgie ortopedică | ● 3 luni (50 ore curs) |
| Anestezie chirurgie urologică | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în obstetrică-ginecologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie cardiacă | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgia vasculară | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie toracică | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în neurochirurgie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie ambulatorie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie pediatrică | ● 2 ½ luni (50 ore curs) |
| Terapia durerii | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Bioetică | ● 2 Săpt. (20 ore curs) |
Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
| Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică | ● 18 luni (150 ore) (150 ore) |
| Terapie intensivă traumatologică | ● 3 luni (50 ore) |
| Unitate primiri urgențe | ● 3 luni (50 ore) |
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
| Cardiologie și boli vasculare Endocrinologie și boli metabolice Gastroenterologie și hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie | Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie |
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Tematica modulelor - lecțiilor conferință
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)
Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
● anestezice intravenoase
● sedative, hipnotice, psihotrope
● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
Durere-analgezie
● Fiziopatologia durerii
● Opiacee
● Alte analgetice
● Anestezice locale
Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
Farmacologia comparată a anestezicelor locale
Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională
Fizica
● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).
Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
● monitorizarea de rutină
● monitorizarea profunzimii anesteziei
● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
● monitorizarea ventilației
● monitorizare cardio-vasculară
● monitorizarea funcției renale
● monitorizarea temperaturii
● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)
–Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire
Perioada postanestezică imediată
–Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
● Anestezia regională intravenoasă
● Blocajele de nervi periferici
● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)
Terapia durerii
● Evaluarea durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii cronice
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale
Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
Farmacologie cardiovasculară
● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
● Anestezia la bolnav hipertensiv
● Anestezia la bolnav în șoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
● Anestezia pentru pontaje coronariene
● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
● Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
● Circulație extracoporeală
● Hipotensiune controlată
● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
Anatomie și fiziologie nervoasă
● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● Circulația cerebrală
● Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
● Edemul cerebral
● Stările de comă
● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
Monitorizarea funcției sistemului nervos central
Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
Anestezia în neurochirurgie
● Chirurgia intracraniană supratentorială
● Chirurgia fosei posterioare
● Chirurgia anevrismelor cerebrale
● Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
● hipotermia indusă și accidentală
● hipertermia malignă
● șocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
Anestezia la bolnavul diabetic
● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană
Anestezia în chirurgia paratiroidiană
Anestezia în chirurgia suprarenalei
● Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
● Tulburările funcției hipofizare
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
Hemostaza
● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
● Tulburările congenitale de hemostază
● Coagularea intravasculară diseminată
● Prevenirea trombozelor
Transfuzia
● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
● Sângele integral (recoltare, conservare)
● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
● Transfuzia de sânge și fracțiuni
● Transfuzia masivă
● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
● Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
● Ocluzia intestinală
● Anestezia pentru endoscopia digestivă
● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
● Anestezie pentru radiologie intervențională
Anestezia în chirurgia hepato-biliară
● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
● Anestezia în chirurgia hepatică
● Transplantul hepatic
● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
Anestezia în chirurgia plastică
● Reimplantări de membre
Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
Anestezia ambulatorie
Anestezia la bătrâni
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
● Laringectomie
● Chirurgie cu laser
● Endoscopie
● Chirurgia urechii medii
● Amigdalectomie, adenoidectomie
Anestezia în chirurgia oftalmologică
● Locoregională
● Anestezie pentru globul ocular
● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
Anestezia în chirurgia maxilo-facială
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
Modificările fiziologice din timpul sarcinii
● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
● Căile durerii
Fiziopatologie
● Transferul placentar al drogurilor anestezice
● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
● Suferința fetală acută și cronică
● Sarcina cu risc mare
● Eclampsia și preeclampsia
Analgezia obstetricală
Anestezia pentru expulzie
Anestezia pentru cezariană
Anestezia în urgențele obstetricale
Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
Reanimarea nou-născutului
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
● Evaluare și pregătire preoperatorie
● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
● Abordul venos
● Echilibrul hidroelectrolitic
● Transfuzia în anestezia pediatrică
● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
● Incidente și accidente perianestezice
Anestezie specifică
● Amigdalectomie și adenoidectomie
● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
● Copilul cu malformații congenitale cardiace
● Urgențele în anestezia pediatrică:
–urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:
–arsuri– politraumatisme
Analgezie postoperatorie
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum
MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
Organizarea unui sistem de medicină de urgență
Probleme medico-legale ale urgențelor
Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
Tehnici folosite în medicina de urgență
● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
● tehnici de resuscitare volemică
● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
● tehnici de monitorizare
Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
Urgențe hipertensive
Sindroame coronariene acute
Convulsii
Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
Intoxicații
● conduita generală în intoxicații
● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
● toxicomanii
● produse industriale și domestice– substanțe caustice
● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
● mușcătura de șarpe
Leziuni datorate temperaturiia. Hipertermia, șocul termicb. Hipotermia, degerăturile
Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
Răul de altitudine
Răul de decompresie
Accesul palustru grav
Îngrijirea pielii și a rănilor
Terorismul biologic și chimic
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
● Imagistica la politraumatizați
● Traumatisme craniocerebrale
● Traumatisme medulare
● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
● Traumatisme abdominale
● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
● Leziuni prin strivire
● Embolia grăsoasă
● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
Fiziologie
Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
● determinanții debitului cardiac
● reglarea presiunii arteriale
● principiile transportului și utilizării oxigenului
● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
Tehnici
● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
● ecocardiografie
● complicațiile angioplastiei
● monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcționare a transductorilorb. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afișared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
Patologie cardiovasculară
● șocul și complicațiile sale
● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
● infarctul miocardic și complicațiile sale
● aritmiile și tulburările de conducere
● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
● disecția de aortă
● ruptura anevrismului de aortă
● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
Terapie specifică cardiovasculară
● tratamentul vasoactiv și inotrop
● terapia trombolitică și anticoagulantă
● antianginoase
● antiaritmice
● soluții de umplere volemică
● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
● managementul urgențelor hipertensive
● metode de asistență ventriculară
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
Fiziologie
● reglarea ventilației
● mecanica ventilatorie
● fiziologia mușchilor respiratori
● schimburile gazoase
● variațiile capniei
Tehnici
● menținerea permeabilității căilor respiratoriia. managementul de urgență al căilor respiratoriib. intubația endo-trahealăc. traheostomia, deschisă și percutanăd. intubația prelungită vs. traheostomie
● ventilația mecanicăa. ventilație mecanică în presiune și volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicațiile ventilației mecaniced. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe. barotrauma și volutraumaf. criteriile de detubare și tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar
● oxigenoterapia
● oxigenarea hiperbară
● drenajul pleural
● imagistica toraco-pulmonară
● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
Patologie
● insuficiența respiratorie acutăa. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb. insuficiența respiratorie hipercapnicăc. insuficiența respiratorie cronică acutizată
● statusul astmatic
● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
● aspirația
● complicații respiratorii postoperatorii
● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
● obstrucția căilor respiratorii superioare
● fistule bronhopleurale
● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
● chilotoraxul
● hemoragia pulmonară și hemoptizia
● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul
Terapie
● oxid nitric și prostaglandine
● bronhodilatatoare
● analeptice respiratorii
● fluidificante bronșice
● kinesiterapia
● aerosoloterapie
● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
Fiziologie
● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● circulația cerebrală
● metabolismul cerebral
Tehnici
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
● Diagnosticul morții cerebrale
● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
Patologie
● Edemul cerebral
● Stările de agitație acută
● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
Evaluarea și prognosticul
● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului
● Statusul epilpetic
● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)
● Traumatisme cerebrale
● Traumatisme medulare
● Leziunea axonală
● Hipotermia accidentală
● Șocul caloric
● Hipertermia malignă
● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)
● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
Terapie
● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
● Sedarea în reanimare
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
Fiziologie
● Metabolismul apei și electroliților
● Echilibrul acido-bazic
● Reglarea glicemiei
● Necesarul nutrițional
● Termoreglarea
Tehnici
● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
Patologie
● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
● Tulburări acido-bazice
● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")
● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
● Feocromocitomul
● Insulinomul
● Tulburări metabolice moștenite
Terapie
● Terapie volemică
● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
● Managementul glicemiei
● Suportul nutriționala. Enteral și parenteralb. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriția și formule speciale
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
Fiziologia
● Fiziologia tubului digestiv
● Fiziologie hepatică
Tehnici
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Explorarea abdominală în reanimare
Patologie
● Hemoragiile digestive superioare
● Hemoragiile digestive inferioare
● Insuficiența hepatică acută fulminantă
● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
● Colecistita nelitiazică
● Ocluzia intestinală
● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
● Colite acute grave
● Icterul
● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
● Perforațiile acute ale tractului digestiv
● Ruptura de esofag
● Peritonitele postoperatorii
● Pancreatita acută cu șoc
● Fistulele digestive externe postoperatorii
● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
Terapie
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
● Profilaxia ulcerului de stress
● Modificatori ai tranzitului intestinal
● Transplantul hepatic
● MARS
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
Diagnosticul de infecție
Diagnosticul de sepsis
Clasificarea infecțiilor
Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
Riscul infecțios al personalului medical
Mecanismele rezistenței la antibiotice
Patologie
● Celulita și gangrena gazoasă
● Tetanos
● Infecții fungice
● Mediastinite
● Febra postoperatorie
● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic
Terapie
● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb. Precauții universalec. Izolarea
● Antibioprofilaxie în chirurgie
● Antibioterapie de primă intenție
● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
● Antivirale
● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
Fiziologie
● Formarea urinii
● Fiziologie renală
● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
Tehnici
● Interpretarea electroliților urinari
● Evaluarea oliguriei
● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
Patologie
● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută
● Insuficiența renală cronică
● Rabdomioliza
● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
● Sângerări ale tractului urinar
Terapie
● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
● Metode de epurare extrarenală
Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză
● Hemoperfuzia
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
● Trombocitopenia/trombopatia
● Coagularea intravasculară diseminată
● Fibrinoliza acută
● Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostază la nou-născut
Siclemia
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
● Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
● Indicațiile transfuziei
Imunologie și transplant
● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
● Imunosupresia
● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
● Bolile infecțioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produși de sânge
● Transfuzia de masă eritrocitară
● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
● Transfuzia de masă trombocitară
● Transfuzia de crioprecipitat
● Concentrate de factori specifici ai coagulării
● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
● Substituenți ai hemoglobinei
● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
● Eritropoetina
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:
–răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
● Modificări imunologice la bolnavul critic
● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
● Infecție, sepsis, șoc septic
● Tratamentul șocului septic
● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
● Sindromul de disfuncții organice multiple:
–cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
● Tratamentul SDOM
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
Evaluarea calității
Utilizarea statisticii medicale
Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții
Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)
2.Tezaurismoze (Hurlers, etc.)
3.Polimorfisme
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților
Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Baremul de activități practice
ANESTEZIA GENERALĂ
● Examenul preanestezic - 50
● Instalarea de linii venoase periferice - 200
● Instalarea de linii venoase centrale - 100
● Intubația traheală– orotraheală - 200– nasotraheală - 50
● Anestezia generală cu pivot volatil - 100
● Anestezie generală i.v. - 100
● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50
● Instalarea de sondă gastrică - 50
● Instalarea de sonde jejunale - 20
● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50
● Monitorizare EKG - 100
● Monitorizare puls oximetrie - 100
● Monitorizare capnografie - 100
● Monitorizare PVC - 50
● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10
● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100
● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10
● Poziționarea bolnavului pe masa de operație - 100
ANESTEZIA REGIONALĂ
● Rahianestezie - 50
● Anestezie peridurală simplă - 50
● Anestezie peridurală continuă - 20
● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20
● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10
● Anestezie regională intravenoasă - 10
● Blocaj de nerv sciatic - 10
● Blocaj de nervi intercostali - 20
● Analgezie intrapleurală - 10
● Anestezie regională la copil - 10
TERAPIE INTENSIVĂ
Libertatea căilor aeriene
● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200
● Intubația traheală– orală - 200– nazală - 50
● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50
Respirație-Ventilație
● Ventilație pe mască - 200
● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută - 200
● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200
● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor
● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100
● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100
● Bronhoscopie - 5
● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10
● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10
● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 300
● Oxigenoterapie - 200
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100
● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100
● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100
● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10
● Interpretarea CT pulmonare - 10
Circulație
● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 100
● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100
● Puncții venoase periferice - 500
● Instalarea de catetere venoase centrale:
–jugulară - 100– subclavie - 50– venă femurală - 50
● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10
● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50
● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50
● Pericardiocenteza - 5
● Instalarea de pacemaker transvenos - 5
● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50
● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50
● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100
● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100
● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50
● Interpretarea Rx - 20
● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100
● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200
● Resuscitare cardiorespiratorie - 100
● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50
● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5
● Ecocardiografie transtoracică - 50
● Ecocardiografie transesofagiană - 50
● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20
● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30
Sistemul nervos central
● Puncția lombară diagnostică - 20
● Monitorizarea EEG - 100
● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10
● Hipotermie indusă - 10
Rinichi
● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20
● Dializa peritoneală - 5
● Hemodializa - 10
● Hemofiltrare:
–50
Tub digestiv
● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200
● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25
● Instalarea de sonde Blackmore - 50
● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200
Hematologie - Transfuzie
● Recoltarea și conservarea sângelui - 50
● Determinări de grupe sanguine - 50
● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100
● Utilizarea componentelor de sânge - 200
● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100
● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100
● Plasmafereza - 20
Infecție
● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă
● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje
● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice
● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv
Metabolism - Nutriție
● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100
● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200
● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200
● Alimentația parenterală - 100
● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50
● Menținerea echilibrului termic - 200
Monitoare - Computere
● Calibrarea transducerilor
● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor
● Utilizarea computerelor în ATI
● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice
Trauma
● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5
● Metode de hemostază provizorie - 10
● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100
● Lavajul peritoneal diagnostic - 5
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul
Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului
2.Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.
Responsabil: Comisie națională de examinare
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.
Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
| Module | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | X | X | X | X | X |
| 2 | X | X | X | X | X |
| 3 | X | X | X | X | X |
| 4 | X | X | |||
| 5 | X | X | |||
| 6 | X | X | |||
| 7 | X | X | |||
| 8 | X | X | |||
| 9 | X | X | |||
| 10 | X | ||||
| 11 | X | ||||
| 12 | X | ||||
| 13 | X | ||||
| 14 | X | ||||
| 15 | X | ||||
| 16 | X | ||||
| 17 | X | ||||
| 18 | X | ||||
| 19 | X | ||||
| 20 | X | ||||
| 21 | X | ||||
| 22 | X | ||||
| 23 | X | ||||
| 24 | X | ||||
| 25 | X | ||||
| 26 | X | ||||
| 27 | X |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE
DURATA: 5 ani
STRUCTURA STAGIILORI. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luniA. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luniB. ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică)
Total = 600 ore curs
II. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni
Medicină internă 8,5 luni - din care:
–Medicină internă - 3,5 luni– Gastroenterologie - 1 lună– Nefrologie - 1 lună– Diabet și boli de nutriție - 1 lună– Medicină de urgență - 2 luni
Bioetică - 0,5 luni
Neurologie - 2 luni
Hematologie clinică - 1 lună
Pediatrie - 3 luni
Dermatologie - 1 lună
ATI - 2 luni
Pneumologie - 1 lună
B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 lunia. microbiologie medicală - 3 lunib. epidemiologie - 3 luni, din care:
● Controlul infecțiilor: 2 lună
● Vaccinări: 1 lună
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului - 5 ani
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 15 |
| MODULUL 1 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 120 ore curs |
| MODULUL 2 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 0,5 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 10 ore curs |
| MODULUL 3 | Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie - 1 lună (20 ore), nefrologie - 1 lună) (20 ore) |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8,5 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 148 ore |
| MODULUL 4 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 60 ore |
| MODULUL 5 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 32 ore |
| MODULUL 6 | Boli infecțioase - 5 luni Boli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică - 3 luni |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 128 ore curs |
| MODULUL 7 | ATI (infecții) |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 40 ore |
| MODULUL 8 | Hematologie clinică-oncologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 9 | Microbiologie medicală |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 84 ore |
| MODULUL 10 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 128 ore |
| MODULUL 11 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 80 ore |
| MODULUL 12 | Epidemiologie Controlul infecțiilor: 2 luni; Vaccinări: 1 lună |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 72 ore |
| MODULUL 13 | Dermatologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 14 | Pneumologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODUL 15 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS | 144 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 600 ore didactice, la care se adaugă 60 - 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 - 30% din activitate |
| Total ore pregătire practică | 70 - 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
Obiective generale1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.
2.Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice3. Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.
10.Să obțină abilități de leaderObiective specifice specialității de Boli Infecțioase1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.
5.Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.
6.Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități
Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module)Tematica lecțiilor conferința (600 ore)
1.Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.
2.Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.
3.Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.
4.Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.
5.Diagnosticul bolilor infecțioase:
5.1.Diagnostic pozitiv5.1.1. Date epidemiologice5.1.2. Date clinice5.1.3. Date de laborator5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).
6.Tratamentul antimicrobian:
6.1.Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.
6.2.Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
6.3.Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.
6.4.Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.
6.5.Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.
6.6.Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.
7.Tratamentul antiviral:
7.1.Clasificare.
7.2.Mecanisme de acțiune7.3. Chimioterapice antivirale.
7.4.Practica terapiei.
8.Terapia antifungică:
8.1.Clasificare.
8.2.Mecanisme de acțiune.
8.3.Chimioterapice antifungice.
8.4.Practica terapiei.
9.Terapia antiparazitară:
9.1.Clasificare9.2. Mecanisme de acțiune9.3. Chimioterapice antiparazitare.
9.4.Practica terapiei.
10.Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.
12.Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
13.Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.
14.Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
15.Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific și nespecific.
16.Infecții ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronșită acută
Otită externă și medie
Sinuzite
Infecții ale cavității orale, gâtului și capului
17.Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
Bronșite acute, bronșite cronice acutizate
Bronșiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
Abcesul pulmonar
Pleurezii
18.Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite
Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
19.Infecții ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
Infecții de shunt LCR
20.Infecții cutanate și de părți moi:
Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
Miozite, fasceite
Infecțiile plăgilor, arsurilor
21.Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată
Limfangite
22.Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diareei invazive (inflamatorii)
Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile
Toxiinfecții alimentare
Boala Whipple
23.Infecții intraabdominale
Peritonite
Supurații intraabdominale localizate
Abcese parenchimatoase
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
24.Hepatite virale acute și cronice.– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,25. Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
26.Infecții osteo-articulare:
Infecții ale articulațiilor native
Infecții asociate protezelor osoase și articulare
Osteomielita, Spondilodiscita
27.Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).
28.Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.
29.Infecții stafilococice.
30.Infecții pneumococice.
31.Infecții cu BGN.
32.Infecții meningococice.
33.Infecții cu anaerobi.
34.Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
35.Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecții cu virusul varicelo-zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic
36.Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).
37.Gripa.
38.Infecția urliana.
39.Difteria.
40.Tusea convulsivă.
41.Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
42.Febra tifoidă și paratifoida.
43.Dizenteria bacteriană.
44.Holera.
45.Trichmeloza.
46.Botulism.
47.Antrax.
48.Tetanos.
49.Gangrena gazoasă.
50.Bruceloza.
51.Listerioza. Toxoplasmoza52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
53.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
54.Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).
55.Erizipeloid Rosenbach.
56.Boala ghearelor de pisică.
57.Febra mușcăturii de șobolan.
58.Boli tropicale.a. Amibiazab. Leishmaniozec. Malariad. Schistosomiazee. Filariozef. Tripanosomiazag. Pestah. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze59. Infecția cu HIV.
60.Infecții la gazde imunocompromise:
–pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)
61.Infecții în sarcină și lehuzie62. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.
63.Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:
–Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64. Medicina de călătorie.
65.Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.
66.Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)Baremul activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 150,2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8. Puncția rahidiană: 10,9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale:
10.1.2.Structura programuluiMODUL 1 ANUL 1 - BOLI INFECȚIOASE - (6 luni)
Nr. ore curs = 120 ore
Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
Boli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.
1.Tratamentul antiinfecțiosa. importanța tratamentului antiinfecțios;b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)
2.Tratamentul antibacterian - clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:a. mecanisme de acțiune;b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale;c. efecte adverse;d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivăa. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificatb. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.
4.Efecte nedorite ale administrării de antibioticea. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteiab. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)
5.Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivăb. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.c. coci Gram pozitivi; MRSA, VREd. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativie. coci Gram negativi (gonococ, meningococ)f. anaerobi6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice - amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:
–utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.
7.Modalități de limitare a rezistenței microbiene.a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții - componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.
8.Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.b. Alte situații9. Tratamentul antiviral:a. Clasificare, mecanisme de acțiune.b. Indicații de administrare - situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.
10.Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.a. Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.b. Evoluții legate de rezistența la antifungice.
11.Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.
12.Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.
II. Teme activități practice
Interpretare antibiograme (100)
Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)
III. Obiective specifice
La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:
● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);
● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;
● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;
● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;
● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;
● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA - 0,5 luni
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)
1.Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.
2.Valori ale relației medic-pacient.
3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
4.Consimțământul informat.
5.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
6.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
7.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.
6.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.
7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.
8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.
9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.III. Obiective specific
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;
● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile;
● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
MODUL 3 ANUL 1MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni (32 ore)MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni
Nr. ore curs = 56 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.Cardiopatia ischemică.
2.Infarctul miocardic acut.
3.Tulburările de conducere ale inimii.
4.Tulburările de ritm ale inimii.
5.Pericardite neinfecțioase.
6.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
7.Cordul pulmonar cronic.
8.Insuficiența cardiacă congestivă.
9.Hipertensiunea arterială esențială și secundară.
10.Tromboflebite.
11.Dislipidemiile.
12.Reumatismul articular acut.
13.Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
14.Dislipidemiile.
15.Artrite reactive.
16.Terapia biologică în bolile reumatismale.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.
2.Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului;
● hipertrofiile atriale și ventriculare;
● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;
● cardiomiopatii;
● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;
3.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III. Obiective specifice
● abordarea pacientului hipertensiv;
● abordarea pacientului cu sdr. anemic;
MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.Evaluarea primară și secundară a pacientului.
2.Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.
3.Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.
4.Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.
5.Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7. Mijloace de transport ale pacientului critic.
8.Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.
9.Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.
11.Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.
12.Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II. Teme activități practice (50 ore)
1.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet.
2.Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley.
3.Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.
4.Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).
5.Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.
6.Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:
–enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
MODUL 3 ANUL 2DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE - 1 lună (20 ore)DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.
3.Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.
4.Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.
5.Principii de tratament a diabetului zaharat.II. Teme activități practice
● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.
● Profilul glicemic: tehnică și interpretare.
● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.
● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.
III. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate;
● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc
● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore)
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Ciroza hepatică postvirală.
2.Bolile inflamatorii intestinale.
3.Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.
4.Ascita - management.
5.Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.
6.Icterele.
7.Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.
8.Boala ulceroasă.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2. Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)3. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
4.Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivăIII. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
NEFROLOGIE - 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Insuficiența renală acută.
3.Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.
4.Complicațiile infecțioase ale hemodializei.
5.Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.
6.Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.II. Teme activități practice1. Îngrijirea accesului vascular.
2.Interpretarea modificărilor ionogramei.
3.Stabilirea indicațiilor hemodializei.
4.Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III. Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
–realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE - 3 luni
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.
2.Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.
3.Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.
4.Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.
5.Sindromul hemoragipar.
6.Sindromul convulsivant.
7.Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
8.Abdomenul acut.
9.Intoxicații.
10.Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.
11.Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.
12.Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).
13.Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.
14.Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II. Teme activități practice1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.
2.Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.
3.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.
4.Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.
5.Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.
6.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.
7.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 - 1 an, 1 - 3 ani, 4 - 7 ani, 7 - 14 ani și adolescenți.
8.Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.
9.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).
10.Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:
● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 - 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;
● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;
● facă anamneza, examenul clinic;
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;
● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.
MODUL 5 ANUL 2 - NEUROLOGIE - 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
3.Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.II. Teme activități practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
2.Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
3.Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.
4.Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile SNC;
● efectueze un examen neurologic complet;
● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;
● asigure managementul infecțiilor SN;
● identifice riscurile vitale;
● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență.
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 - BOLI INFECȚIOASE
Nr. ore curs = 128 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
A. BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc - (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1. SepsisI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic - scoruri, profilaxie.
II. Teme activități practice (10 ore)
1.Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.
2.Recoltarea unei hemoculturi.
3.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
4.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.
5.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);
● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;
● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;
● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;
● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;
● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;
● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.
2.Endocardite infecțioase
Endocardita infecțioasă pe valva nativă
Endocardita infecțioasă pe valva protezată
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiția endocarditei infecțioase.
Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.
II. Teme activități practice1. Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.
2.Aplicarea scorurilor de severitate.
3.Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).
3.Recoltarea unei hemoculturi.
4.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
5.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.
6.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă;
● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă;
● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.
3.INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1.Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).
2.Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale3. Mielite, nevrite4. Abces cerebral5. Empiem sub - și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6. Infecții de șunt LCR
Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.
II. Teme activități practice (50 ore)
1.Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.
2.Aplicarea criteriilor de diagnostic.
3.Efectuarea puncției lombare.
4.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
5.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.
6.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;
● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice;
● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc - meningita meningococică);
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.
Alte infecții severeA. Infecții intraabdominaleB. PeritoniteC. Supurații intraabdominale localizateD. Abcese parenchimatoaseE. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocoliteF. Trichineloza.G. Botulism.H. Antrax.I. Tetanos.J. Gangrena gazoasă.K. Bruceloza.L. Difteria.B. Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.
2.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.
3.Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.
5.Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.
2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
5.Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.
6.Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.Biostatistică:
1.Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;
2.Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;
3.Proiectarea unui studiu pe eșantion;
4.Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
–utilizeze programul EpiInfo;
–realizeze studii de cercetare;
–să întocmească o bibliografie adecvată.
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luni
Ore de curs/lună/săptămână - 5 ore/săpt x 8 = 40 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)
3.Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)
5.Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Tehnici de suport ventilator artificial7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.
8.Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecaniceIII. Obiective specifice.
● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"
● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)
● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
MODULUL 8 ANUL 3 - HEMATOLOGIE CLINICĂ - ONCOLOGICĂ
Ore de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1.Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
2.Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.
3.Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.
4.Limfoame maligne: diagnostic.
5.Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).
6.Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.
7.Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.II. Teme activități practice1. Interpretarea unei hemoleucograme:
30.2.Interpretarea unei medulograme:
5.3.Interpretarea probelor de coagulare:
10.4.Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului:
5.5.Transfuzia de sânge - indicații, tehnică, riscuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
–recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc)
MODULUL 9 - ANUL 3+4 - MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 84
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.
2.Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.
3.Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.
4.Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:
–Infecții SNC;
–Infecții oftalmologice;
–Infecții în sfera ORL;
–Infecții de tract respirator superior;
–Infecții de tract respirator inferior;
–Infecții ale aparatului cardio-vascular;
–Infecții de tract digestiv;
–Infecții de tract uro-genital;
–Infecții osteoarticulare;
–Infecții tegumentare și de părți moi;
–Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;
–Afecțiuni parazitare.
5.Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.
6.Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.
7.Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare).
GENETICĂ MOLECULARĂ1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.
2.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.
3.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.
II. Teme activități practice1. preparatul proaspăt între lamă și lamelă:
50.2.Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe:
50.4.Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:
–exsudat faringian: 50– spută: 30– urocultură: 30– coprocultură: 20– hemocultură: 30– LCR: 20– secreții purulente:
504.Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor:
300.5.Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale:
50.6.Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări):
30.7.Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi:
50.8.Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase:
50.9.Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).III. Obiective specifice
Se va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:
● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;
● Etapele diagnosticului de laborator:
a)recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;
b)transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;
c)prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:
–bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;
–serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;
–molecular: detecție de acizi nucleici;
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 128
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Infecții asociate îngrijirilor medicale - 3 luni2. Infecții digestive - 2 luni3. Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc - 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Infecții nozocomiale date generale.
2.Mecanisme de rezistență la antibiotice.
3.Politici de antibioticoterapie.
4.Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.
5.Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.
6.Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.
7.Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.
8.Infecțiile protezelor.
9.Bacteriemia de cateter.
10.Diareea post-antibiotice.
11.Profilaxia și tratamentul escarelor.
12.Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice.
13.Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II. Teme activități practice1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.
3.Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.
4.Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
5.Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.
6.Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.
7.Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.
8.Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.
9.Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.
11.Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.
A. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșita acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite
● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.
B. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.
● Bronșiolita.
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii
C. Infecții cutanate și de părți moi:
● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
● Miozite, fasceite
● Infecțiile plăgilor, arsurilor
D. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. LimfangiteE. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
● Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.
● Diareei invazive (inflamatorii).
● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.
● Toxiinfecții alimentare.
● Boala Whipple
● Infecții genitale
● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni)BOLI INFECȚIOASE:
1.Infecția HIV (2 luni),2. Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 80 ore
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).
2.Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).
3.Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).
4.Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).
5.Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).
6.Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).
7.Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).
8.Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).
9.Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).
10.Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).
11.Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II. Teme activități practice1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).
2.Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).
3.Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).
4.Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).
5.Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).
6.Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).
7.Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).
8.Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).
9.Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).
10.Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).
11.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).
7.Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;
● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;
● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;
● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;
● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;
● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.2. Hepatite virale acute și cronice
● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E
● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D
III. Obiective specifice
● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;
● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;
● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă;
● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice.
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 72 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Proces infecțios. Focar epidemiologie.
2.Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
3.Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.b. Exanteme febrile.c. Infecții digestive.d. Infecții ale SNC și periferic.e. Infecții cu transmitere parenterală.f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.
4.Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.
5.Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.II. Teme activități practice1. Studii (anchete) epidemiologice:
8.2.Triajul epidemiologie:
2.3.Supravegherea bolilor infecțioase:
2.4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități:
2.5.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere:
2.6.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
5.7.Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).III. Obiective specifice
● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă
● Să realizeze triajul epidemiologic
● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lună
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Infecții cutanate virale.
2.Urticaria.
3.Eczeme/dermatite.
4.Prurigouri.
5.Vasculite.
6.Reacții cutanate postmedicamentoase.
7.Eritrodermiile.
8.Purpure.
9.Boli buloase.
10.Sifilisul dobândit și congenital.
11.Alte infecții cu transmitere sexuală.II. Teme activități practice1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2.Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.III. Obiective specifice
● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.
● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)
Ore de curs/lună/săptămână = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă2. BPOC.
3.Pleurezii neinfecțioase.
4.Insuficiență respiratorie acută și cronică.II. Teme activități practice1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;
2.interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;
3.efectuarea toracocentezei (%);
4.interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;
● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;
● managementul efectelor adverse la terapie;
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE1. Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc - 3 luni2. Zoonoze - 3 luni3. Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții - 3 luni
Ore de curs/lună/săptămână = 144 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specificeA. Infecțiile la femeia gravidă1. Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală - imunizări ce pot fi recomandate.
2.Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).
3.Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.
4.Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice - atitudine5. Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.
6.Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membraneB. Infecțiile nou-născutului și ale copilului1. Sepsisul neonatal2. Rubeola3. Rujeola4. Roseola infantum și megaleritemul infecțios5. Scarlatina6. Infecția cu virusul varicelo-zosterian7. Tusea convulsivă8. Infecția urlianăC. ToxoplasmozaD. Infecția cu ListeriaII. Teme activități practice1. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
2.diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
3.diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
4.conduita terapeutică.III. Obiective specifice
● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive;
● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;
● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților;
● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor
● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).
E. Boli tropicale, Medicina călătoruluiI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)
1.Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.
2.Agenți antiparazitari.
3.Vectori: noțiuni generale.
4.Malaria5. Filarioze limfatice și leishmaniaza6. Amoebiaza și schistosomiaza7. Strongiloidoza și tripanosomiaza8. Febre hemoragice9. Diareea călătorului10. Dengue, Zika, Chikungunya11. Vaccinuri necesare pentru călătorii12. Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13. Profilaxia generală a infecțiilor tropicale14. Noțiuni generale de bioterorism15. Arme biologice16. Planul de pandemieII. Teme activități practice (2 luni)
1.Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale3. Metodele diagnostice paraclinice4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor5. Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;
● noțiunile generale despre vectori;
● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;
● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.
● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).
F. Zoonoze
● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
● Leptospiroze.
● Boala Lyme. Febra recurentă.
● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
● Erizipeloid Rosenbach.
● Boala ghearelor de pisică.
● Febra mușcăturii de șobolan.
II. Teme activități practice1. Anamneza pacientului2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.
3.Metodele diagnostice paraclinice.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:
● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară
● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale
● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic
● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Boli Infecțioase"I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 - 9)II. Proba clinică de Boli infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de Boli Infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
Bibliografie propusă:
Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist.
Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.
Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății
Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 | Medicină internă |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 15 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 96 ore curs |
| MODULUL 2 | ATI |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 24 ore curs |
| MODULUL 3 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 4 | Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 5 | Endocrinologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 6 | Cardiologie clinică și explorări neinvazive |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 12 luni - se începe cu primele 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 180 ore curs |
| MODULUL 7 | Terapie intensivă cardiologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 8 | Ecocardiografie și alte tehnici imagistice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 50 ore |
| MODULUL 9 | Cardiologie intervențională |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 30 ore |
| MODULUL 10 | Aritmologie intervențională |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 30 ore |
| MODULUL 11 | Cardiologie preventivă și recuperare |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 12 | Chirurgie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 13 | Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 5 1/2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 12 ore |
| MODULUL 14 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1/2 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 544 ore didactice, la care se adaugă 40-50 ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate |
| Total ore pregătire practică | 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
Structura programului1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2.A. Trunchi comun - 2 ani
● MEDICINA INTERNĂ (I.1) - 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)
● A.T.I. (I.2) - 3 luni (poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD)
● NEUROLOGIE (I.3) - 2 luni
● DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4) - 2 luni
● ENDOCRINOLOGIE (I.5) - 2 luni
2.B. Cardiologie - 4 ani
● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) - 12 luni
● TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC) (I.7) - 6 luni
● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) - 6 luni
● CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.9) - 6 luni
● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) - 6 luni
● CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11) - 3 luni
● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) - 3 luni
● STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGĂTIRII ÎNTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8, I.9, I.10) SAU CERCETARE (I.13) - 5 1/2 luni
● BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ANUL VI | ||||||||||
| I.6 | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 |
N.B.
Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativă și în funcție de alegerea stagiului opțional.
Modulul 1, anul I - 6 luni și anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)
Nr. ore curs: 96 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică.
1.Principii de diagnostic în medicina interna:a. diagnostic clinicb. diagnostic de laboratorc. diagnostic imagistic2. Septicemiile3. Infecții nozocomiale4. Socul5. Bronșita cronică și emfizemul pulmonar6. Astmul bronșic7. Boli infecțioase pulmonare8. Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza9. Bronșiectaziile și abcesul pulmonar10. Neoplasmul pulmonar11. Boli ale pleurei12. Sindromul mediastinal13. Sindromul de detresa respiratorie acută14. Insuficiență respiratorie cronică15. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări16. Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative17. Colagenozele și vasculitele18. Infecțiile articulare19. Boala artrozica20. Osteoporoza21. Anemiile22. Leucemiile23. Limfoamele maligne24. Sindroamele mieloproliferative25. Tulburările de coagulare și hemostaza26. Glomerulopatii acute și cronice27. Nefropatiile obstructive28. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite29. Neoplasmul renal și al căilor urinare30. Insuficiența renală acută și cronică31. Dializa și transplantul renal32. Bolile esofagului33. Gastritele și ulcerul peptic34. Sindroamele de malabsorbție35. Neoplasmul esofagian și gastric36. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului37. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn)
38.Abdomenul acut39. Hemoragiile digestive40. Hepatitele acute41. Hepatitele cronice42. Ciroza hepatica43. Tumorile hepato-biliare44. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare45. Pancreatitele acute și cronice46. Neoplasmul de pancreas47. AIDS-forme de manifestare48. Antibioterapia2. Obiective educaționale.
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)– Paracenteze: 10 manevre (efectuare)– Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)– Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)– Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)– Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)
Modulul 6, anul I primele 6 luni și anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG, ECG de efort, monitorizare ECG pe termen lung, teste cardiopulmonare, monitorizarea ambulatorie a TA)
Nr. ore curs: 180 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular - 4 ore2. Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore3. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore4. Anamneza și examenul clinic în cardiologie - 2 ore5. Electrocardiograma (standard, de efort, monitorizare ECG pe termen lung) - 8 ore6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 4 ore8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT, PET, tehnici hibride) - 2 ore9. Testele cardiopulmonare și explorările respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore11. HTA primară și secundară - 6 ore12. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) - 8 ore13. Indicațiile chirurgicale/intervenționale în valvulopatii - 2 ore14. Protezele valvulare - 2 ore15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore16. Patologia cordului operat - 2 ore17. Endocarditele infecțioase - 2 ore18. Aterogeneza - 2 ore19. Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management) - 2 ore20. Boala cardiacă ischemică - 12 ore– Anginastabilă - 2 ore– SCA fără supradenivelare ST - 4 ore– SCA cu supradenivelare ST - 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore21. Tulburările de ritm - 8 ore22. Tulburările de conducere - 4 ore23. Sincopa - 2 ore24. Moartea subită cardiacă - 2 ore25. Miocarditele și cardiomiopatiile - 6 ore26. Bolile pericardului - 4 ore27. Tumorile cardiace - 2 ore28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară - 4 ore29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore30. Cordul pulmonar cronic - 2 ore31. Insuficiența cardiacă (acută și cronică) - 8 ore32. Socul cardiogen - 2 ore33. Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale - 2 ore34. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore35. Determinările cardiovasculare în bolile hematologice - 2 ore36. Cardio-oncologia - 2 ore37. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore38. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore39. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore40. Bolile aortei-4 ore41. Bolile arterelor periferice - 4 ore42. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore43. Bolile venelor - 2 ore44. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) - 2 ore45. Cordul atletic - 2 ore46. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore47. Terapia antiplachetară, anticoagulanta, fibrinolitică - 2 ore48. Terapia cu betablocante - 2 ore49. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore50. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore51. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore52. Terapia antiaritmică - 2 ore53. Diureticele - 2 ore54. Terapia hipolipemiantă - 2 ore55. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore56. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore57. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore58. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore2. Obiective educaționale.
Însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului, tratamentului și prevenției în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităților practice (efectuare și/sau interpretare a probelor paraclinice), necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– ECG: 1000 buletine (efectuare și interpretare)– ECG de efort: 200 teste (efectuare și interpretare)– Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare și interpretare)– Teste cardiopulmonare: 25 (asistare și interpretare)– Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare și interpretare)– Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)– Cardioversii electrice: 50 (efectuare)– Pericardiocenteze: 25 (efectuare)– Prezentări de cazuri clinice: 20– Prezentări de referate științifice: 20
Modulul 2, anul II: A. T. I. - poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD
Nr. ore curs: 24 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)
3.Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)
5.Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Anestezia locală și generală7. Circulația extracorporeală8. Resuscitarea cardiopulmonară9. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici10. Evaluarea preoperatorie11. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
12.Indicațiile și tehnica dializei2. Obiective educaționale.
Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20– Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"– Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
Modulul 3, anul III: Neurologie
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Examenul clinic neurologic2. Examenul paraclinic în neurologie3. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale4. Accidente vasculare cerebrale ischemice5. Accidente vasculare cerebrale hemoragice6. Hemoragia subarahnoidiană7. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral8. Meningitele9. Tulburările de somn10. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice2. Obiective educaționale.
Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Examenul clinic neurologic (efectuare și interpretare)– CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)
Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Diabetul zaharat (1)2. Diabetul zaharat (2)3. Tratamentul diabetului zaharat4. Complicațiile diabetului zaharat5. Comele diabetice6. Obezitatea7. Dislipidemiile; sindromul metabolic8. Hipoglicemiile9. Tezaurismozele10. Afectarea cardiovasculară în diabetul zaharat2. Obiective educaționale.
Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat și/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Test de încărcare orală la glucoză: 30 buletine (interpretare)– Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)– Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri– Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri– Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri
Modulul 5, anul III: Endocrinologie
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular2. Reglarea neuroendocrină3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul4. Bolile tiroidei5. Bolile glandelor paratiroide6. Hipertensiunea secundară endocrină7. Tulburări testiculare și ovariene8. Sindroame poliglandulare9. Sindromul carcinoid10. Tulburări în diferențierea sexuală2. Obiective educaționale.
Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)– Ecografia și scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)– Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie, CT): 30 (interpretare)
Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC)
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2. Suportul vital de bază (SVB).
3.Suportul vital avansat (SVĂ)
4.Resuscitarea în condiții speciale5. Sindromul post-resuscitare6. Aspectele etice ale resuscitării7. Organizarea echipei de resuscitare2. Obiective educaționale.
Deprinderea manevrelor de SVA și SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Obținerea unui certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare, în urma promovării examenului de final de curs.
Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler2. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional3. Tehnica examenului Doppler spectral și color4. Aparatura ecocardiografică5. Examenul ecocardiografic normal6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9. Evaluarea ecografică a valvei pulmonare și tricuspide10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11. Ecocardiografia în bolile miocardului12. Ecocardiografia în bolile pericardului13. Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului drept și a atriilor16. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace17. Evaluarea ecografică a bolile aortei18. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale19. Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicații, interpretare)
20.Ecografia venelor periferice (indicații, interpretare)
21.Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.
22.Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stress, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.
23.Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.
24.Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.
25.Doppler-ul tisular și speckle tracking: tehnică, utilitate clinică.
2.Obiective educaționale.
Însușirea indicațiilor, principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectua/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare)– Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare)– Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare)– Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare)– Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare)– CT cardiac: 25 (interpretare)– RMN cardiac: 25 (interpretare)
Modulul 9, anul V: Cardiologie intervențională
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare - 4 ore2. Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații - 4 ore3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații - 6 ore4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST-4 ore5. Tehnici complementare PCI - 2 ore6. Tehnici intervenționale noi - 2 ore7. Metode diagnostice invazive complementare - 2 ore8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații - 2 ore9. Arteriografia periferică - 2 ore10. Angioplastia arterelor periferice și viscerale - 2 ore2. Obiective educaționale.
Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în patologia cardiovasculară.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)– Cateterism cardiac (stâng și drept): 50 (asistare și interpretare)– Coronarografii și ventriculografii: 200 (asistare și interpretare)– Intervenții percutane: 50 (asistare)
Modulul 10, anul V: Aritmologie intervențională
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore2. Indicațiile studiului electrofiziologic - 2 ore3. Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore4. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie - 2 ore5. Indicațiile ablației prin radiofrecvență - 2 ore6. Tratamentul intervențional al aritmiilor - 2 ore7. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente - 4 ore8. Stimularea cardiacă temporară - 2 ore9. Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore10. Defibrilatorul implantabil - 2 ore11. Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore12. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile - 4 ore13. Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore2. Obiective educaționale.
Integrarea tehnicilor de diagnostic și tratament în aritmologia intervențională la pacientul cu patologie cardiovasculară.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare)– Implantare stimulator permanent: 30 (asistare)– Programare stimulator: 50 (asistare și interpretare)– Implantare defibrilator: 5 (asistare)– Implantare CRT: 5 (asistare)– Studii electrofiziologice: 25 (asistare)– Intervenții electrofiziologice: 10 (asistare)
Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă și recuperare
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Factorii de risc cardiovascular2. Evaluarea riscului cardiovascular3. Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare4. Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare5. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute6. Reabilitarea în insuficiența cardiacă7. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis2. Obiective educaționale.
Calcularea și stratificarea riscului cardiovascular. Însușirea protocoalelor de evaluare și monitorizare în funcție de grupul de risc al pacientului și a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat.
Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovasculară
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Chirurgia valvulopatiilor2. Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian3. Chirurgia bolilor cardiace congenitale4. Chirurgia aortei5. Chirurgia arterelor periferice, renale și carotide6. Chirurgia în insuficiența cardiacă7. Patologia cordului operat2. Obiective educaționale.
Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare)
Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicală
Nr. ore curs: 12 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală; în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, numărul orelor de curs, tematica și activitatea practică vor fi adaptate conform curriculei de pregătire în atestatul de studii complementare respectiv).
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală).
1.Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept2. Noțiuni de epidemiologie generală3. Noțiuni de bază de statistică medicală4. Interpretarea critică a studiilor clinice5. Conceperea și redactarea unui articol științific6. Cum să faci o prezentare științifică medicală2. Obiective educaționale.
Stagiile opționale se vor face în ultimele 6 luni și pot conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Comunicarea/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfășurat pe parcursul rezidențiatului.
Modulul 14, anul VI: Bioetică
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.
1.Introducere în bioetică - 2 ore2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore3. Relația medic-pacient - 4 ore4. Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore5. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore6. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore8. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore9. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore2. Obiective educaționale.
Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC) va cuprinde și un curs de resuscitare cardiorespiratorie, curs ce se va încheia obligatoriu cu un examen în urma căruia rezidentul va obține un certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare.
Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate/publicate.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:
Nivele de competență:
Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.
Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.
Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).
| Tehnica | Nivel de competență | Număr de proceduri recomandat |
|---|---|---|
| ECG | III | 1000 (E/I) |
| ECG de efort | III | 200(E/I) |
| Monitorizare ECG pe termen lung | III | 200(E/I) |
| Teste cardiopulmonare | II | 25 (A/I) |
| Monitorizarea ambulatorie a TA | III | 300(E/I) |
| Ecocardiografii transtoracice | III | 350(E/I) |
| Ecocardiografii transesofagiene | II | 30 (A/I) |
| Ecografii vasculare | II | 50 (E/I) |
| Ecografii de stress | II | 25 (A/I) |
| Explorarea radionuclidica | I | 25(I) |
| CT cardiac | I | 25 (I) |
| RMN cardiac | I | 25 (I) |
| Puncții arteriale și venoase | III | 300(E) |
| Cateterism cardiac (stâng și drept) | II | 50 (A/I) |
| Coronarografii și ventriculografii | II | 200 (A/I) |
| Intervenții percutane | I | 50 (A) |
| Chirurgie cardiovasculară | I | 25 (A) |
| Implantare stimulator temporar | III | 50(E) |
| Implantare stimulator permanent | I | 30 (A) |
| Programare stimulator | II | 50 (A/I) |
| Implantare defibrilator | I | 5(A) |
| Implantare CRT | I | 5 (A) |
| Studii electrofiziologice | I | 25 (A) |
| Intervenții electrofiziologice | I | 10 (A) |
| Cardioversii electrice | III | 50(E) |
| Pericardiocenteze | III | 25(E) |
| Prezentări de cazuri clinice | 20 | |
| Prezentări de referate științifice | 20 |
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie".I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6II. Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de medicină internă - cazurile vor fi alese din următoarea tematică1. Pneumoniile.
2.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
3.Supurațiile bronho-pulmonare.
4.Astmul bronșic.
5.Pneumoconiozele.
6.Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică).
7.Insuficiența respiratorie acută și cronică.
8.Sindromul mediastinal.
9.Colagenozele (lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliarterita nodoasă, sclerodermia).
10.Glomerulonefritele acute și cronice.
11.Sindromul nefrotic.
12.Pielonefrita acută și cronică.
13.Litiaza urinară.
14.Insuficiența renală acută și cronică.
15.Ulcerul gastric și duodenal.
16.Pancreatita acută și cronică.
17.Peritonitele.
18.Hepatita acută și cronică.
19.Ciroza hepatică.
20.Litiaza biliară.
21.Colecistita acută și cronică.
22.Anemiile.
23.Policitemiile primare și secundare.
24.Leucemiile.
25.Mielomul multiplu.
26.Sindroamele hemoragipare.
27.Diabetul zaharat.
28.Poliartrita reumatoida.
29.Reumatismul cronic degenerativ.
30.Hipertiroidismul și hipotiroidismul.
31.Boala Addison, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul.
32.Accidentele vasculare cerebrale.
33.Stările comatoase.
1.Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung.
2.Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale.
3.Examenul radiologic cord-pulmon.
4.Ecocardiografia și examenul Doppler.
5.Cateterismul cardiac.
6.Angiografia (inclusiv coronarografia).
7.Probe funcționale respiratorii și teste cardiopulmonare.
8.Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma.
9.Teste de explorare a echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic.
10.Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă).
Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica menționată, fiecare test fiind notat cu 2 puncte.
TEMATICA DE EXAMEN
Tematica de pregătire în modului I.6.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
Competențele practice minimum acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15).
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.
2.2.Obligații
Medicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș
Semnătura:
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
Definiția specialității:
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMARUL TOTAL DE ANI | 6 ANI |
|---|---|
| NUMARUL TOTAL DE MODULE | 10 MODULE |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE CARDIACA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 2 | CHIRURGIE GENERALA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 3 | CHIRURGIE TORACICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 4 | ATI CARDIAC |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 5 | INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 6 | PROCEDURI ENDOVASCULARE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 7 | CHIRURGIE VASCULARA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 12 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 8 | CHIRURGIE CARDIACA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 30 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 9 | CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 10 | BIOETICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 SAPTAMANI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 4 ORE CURS/SAPT |
| Total ore pregătire teoretică | 1200 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICĂ cursuri1. Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie2. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie3. Abdomenul acut chirurgical4. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.
5.Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.
6.Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal7. Hemoragii digestive - superioare, inferioare9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică10. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne12. Icterul mecanic13. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei14. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice16. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
Activități practice - chirurgie generală
Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)
1.Tehnici de sutură chirurgicală2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului3. Anastomozele intestinale - Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.
4.Laparotomie . . . . . . . . . . . . .
105.Hernii inghinale . . . . . . . . . .
46.Hernii femurale . . . . . . . . . . .
27.Hernii ombilicale . . . . . . . . . .
28.Eventrații . . . . . . . . . . . . . .
29.Eviscerații . . . . . . . . . . . . .
210.Hernii hiatale . . . . . . . . . . .
Laparorafie . . . . . . . . . . . .
1012.Splenectomii . . . . . . . . . . . .
318.Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5
II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICĂ cursuri1. Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor2. Bolile non-neoplastice a plămânilor3. Transplantul de plămâni4. Neoplasme pulmonare5. Boli congenitale pulmonare6. Boli ale pleurei7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii8. Peretele toracic9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele10. Traumatismele peretelui toracic11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare12. Diafragmul13. Traumatismele diafragmului14. Mediastinul și pericardul15. Anomaliile congenitale de mediastin16. Esofagul17. Chirurgia toracică video-asistată18. Intervențiile endo-bronșice
Activități practice chirurgie toracică
Proceduri: prim operator sau asistent:
–plămâni, pleură, perete toracic - 50– mediastin - 5– VATS - 10– Endoscopii - 40– Bronhoscopii - 20– Esofagoscopii - 10– Mediastinoscopii - 10– Traheostomii - 5– Pleurotomii - 5– Drenaj toracic - 10– Consultații 50 pacienți
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICĂ cursuri1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației6. Fiziopatologia microcirculației:a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) - autoreglarea.– microcirculația în:
–diabet zaharat, - nefropatii, - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7. Fiziologia circulației arteriale:a. anatomia funcțională a arterelorb. presiunea arterialăc. presiunea pulsuluid. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase:a. anatomia funcțională a sistemului venosb. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)c. capacitatea venoasăd. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)e. sistemul venos și debitul cardiac9. Hemodinamica și aterosclerozaa. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.c. Ateroscleroza: etiologie și patogenied. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmulf. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDLh. Fumatul și boala vasculară10. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.
11.Medicamente utilizate în bolile vasculare12. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.
13.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.
15.Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16. Dezobstrucția arterială și venoasă17. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18. Disecția aortei19. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.
20.Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament21. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament23. Sindromul de crosă aortică24. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară25. Sindromul de furt arterial sanguin26. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament27. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.
28.Ischemia critică29. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament30. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.
31.Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.
32.Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.
33.Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.
34.Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.
35.Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36. Accesul vascular37. Hipertensiunea portală38. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:a) - Descoperirea arterelor membrelor superioareb) - Descoperirea arterelor membrelor inferioarec) - Descoperirea venelor membrului superiord) - Descoperirea venelor membrului pelvin39. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.
41.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42. Tumorile vasculare
Activități practice (prim operator/asistent)
1.Embolectomia - 252. Suturi vasculare - 253. Trombendaterectomie - 104. Angioplastia de lărgire cu petec - 55. Restabiliri de flux arterial:
–aorto-iliace - 10– aorto-femural - 10– femuro-femural - 20– femuro-popliteu - 20– extra-anatomice - 106. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 107. Cura chirurgicală a varicelor - 108. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 259. By-pass-ul safen in-situ - 210. Operații combinate în ischemiile severe - 2
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ TEMATICĂ cursuri Fiziologie
Fiziologia celulară miocardică
Electrofiziologie
Fiziologia insuficienței cardiace congestive
Anatomie
Inima, pericardul și vasele mari
Anatomia coronariană
Anatomia valvulară
Anatomia sistemului vascular periferic
Anatomia inervației cardiace
Patologie
Aterom, necroză mediei
Infarctul miocardic și complicațiile sale
Tulburări miocardice intrinsece
Endocardita
Pericardită
Tumorile inimii
Sechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie
Farmacologie
Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei
Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare
Anticoagulante, medicamente antiplachetare
Microbiologie
Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă
Imagistică
Ecocardiografia
Cateterismul cardiac - coronarografia
Tomografia computerizată
Rezonanța magnetică nucleară
Managementul general al pacienților
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă
Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)
Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis)
Aritmii cardiace - diagnostic și management
Recuperarea cardiovasculară
Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace
Sternotomia mediană
Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice
Infecții ale plăgilor și dehiscențele sternale
Tamponada cardiacă
Interpretarea următorilor parametrii:
Date hemodinamice
ECG, inclusiv datele despre testele de efort
Angiografia coronariană
Hemodinamica cardiacă
Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres
Cardiologie nucleară
IRM cardiac
CT angiografie
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator
Răspunsul metabolic la CEC
Reglarea temperaturii
Principiile prezervării miocardului
Fiziologia balonului de contrapulsație
Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului
Principiile și practică CEC
Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor
Monitorizarea în timpul CEC
Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția
Echilibrul acido-bazic: alpha și pH stat
Consecințele neuropsihologice ale CEC
Recuperarea și conservarea sângelui
Soluții cardioplegice și moduri de administrare
Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului
Pompă cu balon intra-cardiac - indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații
Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului
Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator
Gestionarea balonului de contrapulsație
Sevrarea de CEC și decanularea
Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC
Canularea și instituirea CEC
Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă
Canularea și decanularea femurală sau axilară
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ
Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice
Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența
Indicații pentru revascularizarea miocardică
Revascularizarea arterială
Rolul PCI și tratamentul nechirurgical
Abordări hibride
Complicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism
Tehnici de revascularizare on și of pump
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea imagisticii
Managementul postoperator, inclusiv complicații
Recoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoase
Anastomoza coronariană proximală și distală
Reintervențiile în chirurgia coronariană
Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive
Intervenție coronariană și carotidiană combinată
BOLI VALVULARE CARDIACE
Anatomia cavităților și valvelor cardiace
Fiziologia și hemodinamica valvelor
Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant
Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare
Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei
Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate
Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare
Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)
Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată
Endocardita de valve native și de proteze
Indicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe)
Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită
Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică
Rezultatele intervenției chirurgicale - supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare
Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanate
Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical al endocarditelor
Selectarea tipului de valvă
Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice
Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea
Chirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuire
Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire
Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea
Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici
BOLI ALE VASELOR MARI
Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite)
Sursa de vascularizație a măduvei spinării
Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal
Ruptura traumatică de aortă
Rezultatele intervențiilor chirurgicale - supraviețuire, rate de complicații
Rolul stentării endovasculare
Managementul medical al bolii vaselor mari
Cunoașterea bolii tromboembolice
Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei
Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale
Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase
Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice
Monitorizare intraoperatorie
Măduva spinării și protecția cerebrală
Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră
Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice
Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică
Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominală
Tehnici endo-vasculare
Embolectomie pulmonară
Reconstrucția venelor mari
BOLII VASCULARE PERIFERICE
Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț)
Diagnostic și management al trombozei venoase profunde
Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor
Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale
Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii
Boala anevrismală
Ulcerul gambier
Boală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelor
Boala arterială embolică și trombotică
Insuficiența venoasă
Ulcerul diabetic
Pseudoanevrisme
Complicațiile accesului vascular
Recoltarea venei safene
Anastomoza vasculară
Embolectomia
Fasciotomia
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCERE
Anatomia căilor normale de conducere
Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace
Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV)
Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]
Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie
Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale
Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare
Indicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate
Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici
Indicații pentru terapia de resincronizare cardiacă
Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari)
Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateter
Selectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes
Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială
Managementul fibrilației atriale postoperator
Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși
Determinarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi
Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace
Gestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorie
Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor
Chirurgia pentru fibrilația atrială
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACE
Anatomia pericardului
Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)
Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei
Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice
Pericardita (primară și post pericardiotomie)
Puncția pericardică sub ghidaj ecografic
Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic)
Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă
Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică
Complicații după intervenția chirurgicală pericardică
Indicații pentru reconstrucția pericardiacă
Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia
Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice
Recunoașterea herniei și strangulării cardiace
Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică
Tumori cardiace benigne și maligne
Managementul tumorilor cardiace
Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC
Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace
Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă
Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate
Indicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronică
Fiziopatologia fluxului nonpulsatil
Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac
Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac
Rejetul cardiac acut și cronic
Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă
Gestionarea donatorului în moarte cerebrală
Recoltarea de la donatori
Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor
Terapia imunosupresivă
Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorie
Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie
Tehnica transplantului cardiac
Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică
Operație de remodelare chirurgicală ventriculară
Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă
Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut
Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE
Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui
Indicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toracice
Indicații pentru toracotomie în traume
Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă
Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore
Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă
Repararea leziunilor cardiace
Repararea transecției aortice
Repararea altor leziuni vasculare majore
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ
Fiziologie
Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR
Fiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stânga
Fiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creșterea
Tulburări de conducere
Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator.
Anatomie
Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari
Anatomia și variantele coronariene
Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală
Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular
Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale
Fiziopatologie
Concepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiune
Mecanismele cianozei
Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii
Farmacologie
Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice)
Dozare și aplicații specifice
Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți
Boală cardiacă congenitală
Interpretarea datelor
Hematologie de rutină și investigații biochimice
Radiografia toracică și ECG
Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistență
Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT)
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune
Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale
Evaluarea și stratificarea riscurilor
Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației)
Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale
Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO)
Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonar
Managementul complicațiilor chirurgicale
Resuscitare cardiopulmonară
Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune
Infecția plăgilor și dehiscența sternală
Sternotomie
Toracotomie
Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial
Tehnici de bază ECMO, canulări și management.
Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:
Persistența de canal arterial
Defectul septal interatrial
Defectul septal interventricular
Coarctația
Banding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonare
Transpoziția de vase mari - Switch arterial
Tetralogia Fallot
Inele vasculare
Patologia de ventricul unic (circulația Fontan)
Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross)
Operația Rastelli
Sindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura Norwood
Truncus arteriosus
Ventricul drept cu dublă cale de ieșire
Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA
Atrezia pulmonară cu sept intact
Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete
Patologia valvulară mitrală
Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein
Arcul aortic întrerupt
Drenajul venos pulmonar aberant total
ECMO
Transplantul - inimă și plămân
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
| PRIM OPERATOR | ASISTENȚE | |
|---|---|---|
| 1. Sternotomii | -100 | -100 |
| 2. Sternorafii | -100 | -100 |
| 3. Recoltarea venei safene interne | - 50 | - 50 |
| 4. Recoltarea arterei radiale | - 10 | - 10 |
| 5. Recoltarea arterei mamare interne | - 25 | - 100 |
| 6. Canularea pentru CEC | - 100 | - 100 |
| 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC) | - 200 | |
| 8. Anastomoze aorto- coronariene | - 10 | - 100 |
| 9. Decanulări | - 100 | - 100 |
| 10. Conducere CEC | - 50 | - 50 |
| 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat) | - 5 | - 100 |
| 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat) | - 5 | - 50 |
| 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat) | - 5 | - 50 |
| 14. Of-pump BAC (supravegheat) | - 3 | - 10 |
| 15. Plastii valvulare (supravegheat) | - 2 | - 10 |
| 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat) | - 2 | - 5 |
| 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat) | - 10 | - 10 |
| 18. Închidere DSA (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 20. Închidere DSV (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 21. Coarctație de Ao | - 5 | - 10 |
| 22. Montare IABP | - 10 | - 10 |
| 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) | - 20 | - 20 |
| 24. Canulare și decanulare femurală | - 10 | - 10 |
| 25.Intervenții pe valva tricuspidă | - 5 | - 10 |
| 26. Tamponadă cardiacă | - 5 | - 10 |
| 27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat) | - 1 | - 5 |
| 28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic | -150 | |
| Consultații chirurgie cardiovasculară: 200 | 100 | 100 |
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.
Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.
Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS.
PROBA SCRISĂ1. Anatomia cavităților stângi ale cordului2. Anatomia cavităților drepte ale cordului3. Anatomia sistemului aortic.
4.Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5. Coarctația de aortă - definiție, aspecte clinice6. Coarctația de aortă - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7. Coarctația de aortă - tratament8. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - clasificare și elemente clinice9. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial10. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - tratament11. Persistența de canal arterial - definiție și elemente clinice12. Persistența de canal arterial - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13. Persistența de canal arterial - tratament14. Defectul septal interatrial - definiție, clasificare15. Defectul septal interatrial - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial16. Defectul septal interatrial - tratament17. Defectul septal interventricular - definiție, clasificare18. Defectul septal interventricular - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19. Defectul septal interventricular - tratament20. Tetralogia Fallot - definiție, clasificare21. Tetralogia Fallot - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial22. Tetralogia Fallot - tratament23. Cardiopatia ischemică cronică - definiție, clasificare24. Cardiopatia ischemică cronică - elemente clinice și paraclinice25. Cardiopatia ischemică cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine26. Cardiopatia ischemică cronică - tratament medicamentos27. Cardiopatia ischemică cronică - tratament intervențional28. Cardiopatia ischemică cronică - tratament chirurgical29. Clasificarea valvulopatiilor30. Afecțiunile valvei aortice - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31. Afecțiunile valvei aortice - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial32. Afecțiunile valvei aortice - tratament33. Afecțiunile valvei mitrale - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice34. Afecțiunile valvei mitrale - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35. Stenoza valvei mitrale - tratament36. Insuficiența valvei mitrale - tratament37. Afecțiunile valvei tricuspide - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice38. Afecțiunile valvei tricuspide - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39. Afecțiunile valvei tricuspide - tratament40. Anevrismele aortice - definiție, clasificare41. Anevrismele aortice - elemente clinice și explorările paraclinice42. Anevrismele aortei ascendente - principii de tratament43. Anevrismele toracoabdominale - principii de tratament44. Anevrismele aortei abdominale infrarenale - principii de tratament45. Disecția acută de aortă - definiție, clasificare46. Disecția acută de aortă - elemente clinice și explorările paraclinice47. Disecția acută de aortă - diagnostic pozitiv și diferențial48. Disecția acută de aortă tip A - tratament49. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - clasificare, elemente clinice50. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - tratament52. Cardiomiopatiile - definiție, etiopatogenie, clasificare53. Cardiomiopatiile - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial54. Cardiomiopatiile - principii de tratament55. Pericardita acută - definiție, clasificare56. Pericardita acută - elemente clinice și explorările paraclinice57. Pericardita acută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine58. Pericardita acută - tratament59. Pericardita cronică - definiție, clasificare60. Pericardita cronică - elemente clinice și explorările paraclinice61. Pericardita cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine62. Pericardita cronică - tratament63. Tamponada cardiacă - definiție, elemente clinice64. Tamponada cardiacă - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65. Tamponada cardiacă - tratament66. Transplantul cardiac - principii de selectare a donatorului și receptorului67. Transplantul cardiac - managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)
68.Transplantul cardiac - complicații precoce și la distanță69. Circulația extracorporeală - circuite, principii de management intraoperator70. Stopul cardiac - principii de resuscitare71. Stopul respirator - principii de resuscitare72. Șocul cardiogen - fiziopatologie, tratament73. Șocul hemoragic - fiziopatologie, tratament74. Ischemia acută a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice75. Ischemia acută a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial76. Ischemia acută a membrelor inferioare - tratament77. Ischemia cronică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice78. Ischemia cronică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79. Ischemia cronică a membrelor inferioare - tratament80. Ischemia critică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice81. Ischemia critică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial82. Ischemia critică a membrelor inferioare - tratament83. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - definiție, clasificare84. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - elemente clinice și paraclinice85. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - tratament86. Boala cerebrovasculară ischemică - definiție, clasificare87. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - elemente clinice și paraclinice88. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - diagnostic diferențial, principii de tratament89. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - tratament chirurgical90. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - definiție, elemente clinice91. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial92. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - principii de tratament93. Tromboembolismul pulmonar - definiție, elemente clinice94. Tromboembolismul pulmonar - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial95. Tromboembolismul pulmonar - principii de tratament96. Tromboembolismul pulmonar - tratament chirurgical97. Abdomenul acut chirurgical - etiopatogenie, clasificare, elemente clinice98. Abdomenul acut chirurgical - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial99. Abdomenul acut chirurgical - principii de tratament100. Hemoragia digestivă superioară - definiție, etiopatogenie101. Hemoragia digestivă superioară - explorări paraclinice și tratament102. Traumatismele abdominale - clasificare, etiopatogenie103. Traumatismele abdominale - elemente clinice și explorări paraclinice104. Traumatismele abdominale - principii de tratament105. Sindromul ocluziv intestinal - definiție, etiopatogenie, clasificare106. Sindromul ocluziv intestinal - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial107. Sindromul ocluziv intestinal - principii de tratament108. Afecțiunile pleurei - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice109. Afecțiunile pleurei - explorări paraclinice, tratament110. Traumatismele peretelui toracic - clasificare, etiopatogenie111. Traumatismele peretelui toracic - explorări paraclinice, tratament
Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată - indicații, avantaje
PROBA PRACTICĂ
Tehnici chirurgicale:
1.Sternotomia2. Sternotomia în reintervenții3. Sternorafia4. Pericardotomia5. Drenajul toracic6. Puncția pericardică, pleurală7. Traheostomia8. Recoltarea venei safene interne9. Recoltarea arterei radiale10. Recoltarea arterei mamare interne11. Recoltare grefoane pentru by-pass12. Masajul cardiac intern13. Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)
14.Incanulare CEC15. Decanulare CEC16. Conducere CEC17. Montare IAB18. Canulare și decanulare femurală19. Canulare și decanulare alternativă20. Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)
21.Proceduri la nivelul aortei22. Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)
23.Intervenții pe valva tricuspidă24. Plastii valvulare25. Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26. Plastii de VS (Anevrism VS)
27.Închidere DSA28. Închidere DSV29. Coarctație de Ao30. Secțiune, sutură CAP31. Trombendaterectomia32. Embolectomia arterială33. Ligaturile arteriale34. Suturi vasculare35. Bypassurile vasculare36. Restabiliri de flux arterial:
–aorto-iliace– aorto-femural– femuro-femural– femuro-popliteu– extra-anatomice37. Angioplastia de lărgire cu petec38. Cura chirurgicală a varicelor39. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40. Operații combinate în ischemiile severe
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)
2.de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.
3.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.
4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
[ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară
[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
[ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
| Probe de evaluare, specifice programului: | Probă Da/Nu |
|---|---|
| Examen teoretic scris | DA |
| Examen clinic 1 | DA |
| Examen clinic 2 | DA |
| Probă operatorie | DA |
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:
1.Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte.
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari;
Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.
2.Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.
2.2.Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile.
Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.
2.3.Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.
2.4.Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF. DR. ADRIAN MOLNAR
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
1.Definiție
Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul - inclusiv chirurgical - al afecțiunilor dento-parodontale.
Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:
1.Chirurgia endodontică2. Chirurgia preprotetică3. Chirurgia parodontală4. Accidentele de erupție ale dinților5. Incluziile dentare6. Traumatisme dento-parodontale7. Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare
2.Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.
3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiatAnul I:
Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni
Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni
Anul II:
Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
Anul III:
Parodontologie: 2 luni
Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună
Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni
Protetică dentară și Implantologie: 3 luni
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Anestezia în medicina dentară2. Traumatologie oro-maxilo-facială3. Infecții nespecifice periosoase4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5. Adenitele specifice și nespecifice6. Sinuzita maxilară de cauză dentară7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8. Tumori benigne ale oaselor maxilare9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13. Patologia glandelor salivare14. Patologia articulației temporo-mandibulare15. Anomalii cranio-maxilo-faciale16. Despicături labio-maxilo-palatine
4.1.1.2.Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3. Îngrijire postoperatorie4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc
Barem de promovare stagiu:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
4.1.2.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2. Extracția dentară3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4. Metode chirurgicale protetice5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
4.1.2.2.Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale2. Extracții dentare3. Extracții alveoplastice4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6. Odontectomii ale caninilor superiori7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9. Rezecția apicală, amputația radiculară
Barem de promovare stagiu:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
4.2.Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2. Inserția implanturilor dentare3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic
4.2.1.2.Pregătire practică:
1.Gingivectomie2. Gingivoplastie3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaosea) Mucoasa subțireb) Creasta gingivală balantăc) Fibromatoză tuberozitarăd) Hiperplazie epitelio-conjunctivăe) Deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef) Bride vestibulare și paralingualeg) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
h)Regularizări de creastăi) Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)
5.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6. Inserția de implante dentare
Barem de promovare stagiu:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
4.2.2.Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.
3.Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională
4.3.Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale
4.3.1.2.Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună
4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal4. Obturația de canal - metode și tehnici moderne5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice
4.3.2.2.Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuriI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic - pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri3. Drepturile pacienților - reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
4.3.4.Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodonția juvenilă - diagnostic, principii de tratament
4.3.4.2.Pregătire practică4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri Protetică Dentară1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)
3.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie
Tematica cursuri Implantologie1. Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi
4.3.5.2.Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale
26.07.2019Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Definiția specialității
Chirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală.
Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.
În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :
–Patologie chirurgicală genearală– Patologie urologică– Patologie vasculară– Patologie traumatică– ATI– Patologie chirurgicală de urgență pediatrică– Endoscopie diagnostică și ecografie genearală– Patologie oncologică– Patologie toraciacă– Patologie ginecologică– Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice– Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE GENERALĂ |
| NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 33 % LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna (120 ore) |
| MODULUL 2 | BIOETICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 3 | ATI |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 4 | TRAUMATOLOGIE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna (30 ore) |
| MODULUL 5 | CHIRURGIE VASCULARĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 6 | CHIRURGIE PLASTICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore |
| MODULUL 7 | ULTRASONOGRAFIE DIGESTIVĂ PROTOCOL FAST |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 8 | NEUROCHIRUGIE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore |
| MODULUL 9 | ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna |
| MODULUL 10 | CHIRURGIE TORACICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna |
| MODULUL 11 | CHIRURGIE UROLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 12 | CHIRURGIE ONCOLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 13 | CHIRURGIE GINECOLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 5 ore/ săptămână |
| MODULUL 14 | CHIRURGIE DE URGENTĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 8 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 15 | CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 4 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 16 | CHIRURGIE PEDIATRICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| Total ore pregătire teoretică | CONFORM CURRICULEI |
| Total ore pregătire practică | CONFORM CURRICULEI |
MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720
TEMATICAa/ CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ................. 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Icterul mecanic ................. 6 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ........................................................... 100– tușee vaginale ........................................................... 50– aspirație și spălătura gastrică .......................................... 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ................ 30– paracenteze .............................................................. 10– anestezii locale ......................................................... 20– puncții biopsie .......................................................... 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100– montare pungi ileostomie ................................................. 10– montare pungi colostomie ................................................. 30– asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15– pansamenta plăgi mari și complexe ........................................ 50– bandaje compressive ...................................................... 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivă
c/ TEHNICI CHIRURGICALE
Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro - intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice9. Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino - terminaled. Anastomoze termino - laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive
Intervenții chirurgicale
Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) .................................. 20– Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10– Hernii femurale ........................................................... 2– Hernii ombilicale ......................................................... 2– Eventrații ............................................................... 10– Eviscerații.(ajutor) ...................................................... 2– Mastite acute ............................................................. 5– Mamectomii sectoriale ..................................................... 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2– Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5– Gastrostomii .............................................................. 4– Gastroenteroanastomoze .................................................... 5– Jejunostomii. de alimentație .............................................. 5– Colostomii/ileostomii ..................................................... 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10– Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5– Colecistostomii ........................................................... 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2– Derivații bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5– Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10– Amputații de rect(operator/ajutor) ........................................ 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ......................................... 5– Amputații de gambă și coapsa .............................................. 5– Cura hemoroizilor ........................................................ 10– Supurații ano - rectale .................................................. 10– Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5– Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10– Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ............................................. 5– Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3– Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică
Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
50 operații mari, din care 15% ca prim operator
120 operații medii din care 20% ca prim operator
150 operații mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență.
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:
–Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura– Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala– Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare
Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )
2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICĂa/ CURS– Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore– Socul ......................................................................... 4 ore– Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ........................................................ 10– Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4– Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10– Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10– Cateterism venos central ...................................................... 5– Puncția arterială ............................................................. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2
Rezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 ore
TEMATICĂa/ CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ................................ 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ................................ 4 ore– Entorse ................................................................ 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului ............... 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore– Politraumatisme ........................................................ 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații ................................................... 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10– Montare atelă gipsată .................................................. 5c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.
Competențe practice:
–Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 ore
TEMATICAa/ CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore– Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore– Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore– Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore– Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore– Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore– Limfedemul ......................................................................... 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore– Plastii vasculare .................................................................. 2 ore– Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ...................................................................... 4– Flebografii ........................................................................ 2c/ OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare ................................................................... 3– Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3– Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3– Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3– Embolectomii periferice ............................................................ 2– Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3– Anastomoze vasculare ............................................................... 2
Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore– Arsuri ............................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore– Escare de decubit .................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii ................................. 6– Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2c/ OPERAȚII
Participare ca ajutor– Grefe libere de piele .............................................................. 5– Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3– Tenorafii .......................................................................... 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5– Neuroliza .......................................................................... 5– Neurorafie ......................................................................... 5
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 ore
TEMATICAa/ CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ................................................................ 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră– Protocol FAST ...................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST ..................................................................... 10
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației
Abilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 ore
TEMATICAa/ CURS– Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore– Hernii discale ..................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 oreb/ MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ........................................................ 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120
TEMATICAa/ CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive ............................... 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ............................ 6 ore– Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore– Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore– Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore– Scleroterapia și bandarea .......................................................... 4 ore– Polipectomia ....................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS ................................................................................ 6– HDI ................................................................................ 4– Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6
Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioară
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICAa/ CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore– Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore– Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore– Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale ................................................................... 5– Drenaj pleural ..................................................................... 3– Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2– Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Toracotomie ........................................................................ 3– Traheostomie ....................................................................... 2– Toracoscopii ....................................................................... 4– Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgență
Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate
Abilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore– Litiaza urinară .................................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore– Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore– Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore– Imagistica în urologie ............................................................. 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical .................................................................... 50– Puncții vezicale suprapubiene ...................................................... 5– Cistostomii ........................................................................ 2– Uretrocistoscopii .................................................................. 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Pielolitotomii ..................................................................... 5– Ureterolitotomii ................................................................... 5– Nefrectomii ........................................................................ 5– TUR ................................................................................ 5– Cura hidrocelului .................................................................. 3– Cura varicocelului ................................................................. 3– Cistorafii ......................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2– Ureterostomii ...................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Reimplantare ureter ................................................................ 3– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgență
Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 ore
TEMATICAa/ CURS1. Principii de genomică și biologie a cancerului - 8 ha. Biologia celulară și moleculară a celulei canceroaseb. Structura și funcția unei genec. Oncogenele și genele supresoare tumoraled. Citogeneticăe. Reglarea creșterii celulelor tumoralef. Invazia tumorală și metastazarea2. Carcinogeneză - 4 ha. Virusuri implicate în oncogenezăb. Agenți fizici și chimici implicați în oncogenezăc. Factorii ereditari3. Epidemiologie - 8 ha. Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb. Factori etiologici și favorizanțic. Factori geneticid. Consiliere geneticăe. Prevenție, screening și depistare precocef. Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancereleg. Chemoprevenția bolii neoplazice.
4.Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 ha. Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb. Principiile radioterapieic. Principiile chimioterapieid. Acțiunea medicamentelor anticanceroasee. Hormonoterapia în cancerf. Principii de chirurgie oncologicăg. Chirurgia laparoscopică în oncologieh. Principii de îngrijiri paliativei. Terapia multimodalăj. Îngrijiri multidisciplinare5. Calitatea vieții și tratamentul simptomatic - 4 ha. Antiemeticeleb. Controlul simptomatologieic. Managementul dureriid. Metode de măsurare a calității vieții în cancere. Pacientul terminal6. Comunicarea în cancer - 4 ha. Comunicarea în oncologieb. Prezentarea veștilor proastec. Interacțiunea cu pacienții neoplazici7. Oncologie populațională - 4 ha. Cancerul la vârstnicib. Cancerul la copiic. Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA8. Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 ha. Nutrițiab. Urgențele chirurgicalec. Infecțiad. Recuperareae. Grefele de piele și plastiile miocutanate9. Modificări vasculare în cancer - 4 ha. Complicații trombotice10. Tumori ale tubului digestiv superior - 16 ha. Cancerul de esofagb. Cancerul de stomac
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;
Terapie sistemică
11.Cancer colorectal - 12 ha. Diagnostic și stadializareb. Tratament chirurgicalc. Terapie sistemică12. Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 ha. Tumori maligne hepaticeb. Tumori maligne ale căilor biliarec. Tumori maligne ampulared. Tumori maligne pancreatice
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
13.Oncologie ginecologică - 8 ha. Cancer de col uterinb. Cancer de endometruc. Cancer de ovar
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
14.Oncologie urologică - 8 ha. Cancer de prostatăb. Tumori maligne renalec. Tumori maligne ale vezicii urinared. Cancer testicular
Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
15.Cancerul de sân - 8 ha. Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivib. Avansat local și metastatic16. Cancere ale tractului respirator - 8 ha. Tumori maligneale pleureib. Cancer pulmonar
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
17.Cancere oro-maxilo-faciale - 4 ha. Cancer tiroidianb. Cancer al glandelor salivarec. Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid. Cancere maxilofaciale18. Melanomul - 8 ha. Stadializareb. Clasificarec. Tratament chirurgicald. Nodul santinelăe. Disecția în blocf. Terapia adjuvantă19. Limfomul - 4 ha. Sarcoameb. Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 hb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ............ 20– Identificare ganglion santinelă .................................................. 3c/ OPERAȚII1. Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)
2.Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)
3.Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)
4.Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)
5.Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a. Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)b. Hemicolectomia stângă (5 interveții)c. Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)d. Amputația de rect (5 interveții)
6.Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)
7.Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)
8.Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)
9.Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a. Hepatectomia dreapta (5 intervenții)b. Hepatectomia stanga (5 intervenții)c. Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)d. Hepatectomii atipice (5 intervenții)e. Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).
10.Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)
11.Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a. Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b. Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)c. Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d. Rezecții multiviscerale (3 intervenții)
12.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a. Prostatectomii (3 intervenții)b. Nefrectomii (7 intervenții)c. Cistectomii (5 intervenții)d. Orhidectomii (5 intervenții)
13.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a. Operație Wertheim (10 intervenții)b. Operație complexă de ovar (10 intervenții)
14.Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)
15.Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)
16.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)
17.Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții)
Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologică
Rezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică
Aplicații practice - realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Fibromul uterin .................................................................... 2 ore– Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore– Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore– Cancerul trompei ................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore– Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore– Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale .................................................................... 50c/ TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor– Anexectomie ........................................................................ 5– Histerectomie totala ............................................................... 5– Miomectomie ........................................................................ 3– Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10– Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopică
Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică
Aplicații practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 ore
TEMATICAa/ CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore– Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore– Peritonitele ....................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore– Leziuni combinate .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă ................................................. 6– Puncția - spălătura peritoneală .................................................... 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura ................................... 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivăc/ OPERAȚII– Participare operator/ajutor– Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5– Traumatism esofagian ............................................................... 3– Traumatism diafragm ................................................................ 3– Traumatism stomac .................................................................. 3– Traumatism duoden .................................................................. 2– Traumatism intestine subțire ....................................................... 2– Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3– Traumatism Hepatic ................................................................. 3– Traumatism Splenic ................................................................. 4– Peritonite ......................................................................... 5– Ocluzie intestinală ................................................................ 5
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului critic
Aplicații practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 ore
TEMATICA
Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii3. Sistemul de irigație - aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație
Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidente
II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
Defecțiuni posibile, incidente și accidente
III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente și accidente intraoperatorii specifice
4.Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
Complicații postoperatorii specifice
IV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1. Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică
(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație - aspirație)
7.Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice11. Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnica operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -102. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 303. Mânuirea telescopului - 304. Ajutor în echipa operatorie - 305. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.),
Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).
IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică
Posibilități:
–Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază
Rezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază
Aplicații practice - realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICAa/ CURS = 26 ore
Patologia diverticulului Meckel 2
Invaginația intestinală 2
Apendicita acută 2
Peritonitele acute 2
Hemoragii digestive superioare 2
Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4
Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4
Rupturile de rinichi 2
Sindromul scrotal acut 2
Traumatismele toracelui 2
Hernia ombilicală și inghinală 2
b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ....... 6– Tușeu rectal .............. 4– Evaluare politraumatism
4c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor
Pleurotomia ........................ 1
Apendicectomia ..................... 2
Corectarea prolapsului anorectal
1
Hepatorafia ........................ 1
Splenectomia/Splenorafia ........... 1
Cura herniei ombilicale ............ 1
Cura herniei inghinale ............. 1
Torsiunea de testicul .............. 1
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice
Competențe teoretice:
–Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate
Competențe practice:
–Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil
REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI
Anul I :
–Chirurgie generală - 11luni 1/2– Bioetica - 1/2 lună
Anul II :
–ATI 2 luni– Traumatologie - 2 luni– Chirurgie vasculară - 2 luni– Chirurgie plastică - 2 luni– Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună– Neurochirurgie - 1 lună V– Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni
Anul III:
–Chirurgie toracică - 2 luni– Chirurgie urologică - 2 luni– Chirurgie oncologică - 6 luni– Chirurgie ginecologică - 2 luni
Anul IV:
–Chirurgie de urgență - 8 luni– Chirurgie laparoscopică - 4 luni
Anul V:
–Chirurgie pediatrică - 2luni– Chirurgie generală - 10 luni
Anul VI:
–Chirurgie generală - 12 luni
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților.
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A. Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Generală
B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.
3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-1585. Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparent.
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:
1.Participare ca Observator (O)
2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.
Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.
Tipuri de examinări posibile :
–Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiența
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie:
–Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue
2.Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.
1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.
Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.
Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
2.Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.
Rezultate așteptate :
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practica : conform log-book -ului
Examenul de medic specialist
Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Generală
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).
În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:
–Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.
Obligații– Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.
Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.
–Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :
–laparoscopie nivel I– endoscopie digestivă diagnostică– chirurgie oncologică
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian IorgaAnexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI. Subiecte de anatomie chirurgicală1. Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)2. Anatomia sânului (1, pag.342-350)3. Anatomia axilei (2, pag.154-159)4. Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5. Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)6. Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7. Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)8. Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9. Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)10. Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11. Anatomia stomacului (5, pag.48-62)12. Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13. Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)14. Anatomia splinei (5, pag.169-180)15. Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)16. Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17. Anatomia duodenului (5, pag.64-70)18. Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19. Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)20. Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)21. Anatomia perineului (4, pag.142-146)22. Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)23. Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)24. Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)25. Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)26. Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)27. Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)28. Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211)
Bibliografie1. Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 19822. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereții trunchiului - Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie - 1979/19803. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București4. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereții trunchiului - Editura Cerma - București5. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București6. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975
II. Subiecte de patologie chirurgicală1. Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)2. Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)3. Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)4. Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 - 395)5. Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)6. Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)7. Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)8. Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)9. Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)10. Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 - 157)11. Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)12. Șocul - Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13. Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)14. Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15. Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)16. Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)17. Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)18. Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 - 507)19. Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)20. Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21. Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)22. BRGE și esofagul Barret (pag. 964 - 980)23. Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)24. Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 - 991)25. Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)26. Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)27. Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)28. Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)29. Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)30. Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)31. Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)32. Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 - 1285)33. Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)34. Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)35. Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)36. Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 - 1153)37. Ischemia mezenterică (pag. 1167)38. Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)39. Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)40. Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)41. Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)42. Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)43. Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)44. Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 - 1227)45. Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)46. Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)47. Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)48. Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)49. Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)50. Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)51. Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)52. Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)53. Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)54. Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)55. Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)56. Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)57. Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)58. Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)59. Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)60. Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)61. Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)62. Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)63. Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050)
Bibliografie unică
SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-a
Editura ALL, 2019
ISBN: 978-606-587-305-6
III. Subiecte de tehnici chirurgicale1. Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)2. Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3. Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)4. Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5. Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)6. Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7. Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)8. Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9. Traheotomia (1, pag.374-375)10. Pleurotomia (2, pag.143-148)11. Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)12. Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13. Gastrostomia (1, pag.30-33)14. Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15. Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)16. Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17. Enterectomia (1, pag.102-109)18. Jejunostomia (1, pag.110-111)19. Ileostomia (1, pag.124-125)20. Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21. Apendicectomia (1, pag.116-119)22. Colostomia (1, pag.126-131)23. Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)24. Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25. Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)26. Operația Hartmann (3, pag.324-335)27. Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)28. Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29. Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)30. Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31. Colecistectomia (1, pag.182-197)32. Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33. Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)34. Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35. Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)36. Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37. Cistotomia (3, pag.644-650)38. Histerectomiile (1, pag.352-355)39. Salpingectomia (1, pag.356-357)40. Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41. Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)42. Amputația de gambă (3, pag.404-416)43. Amputația de coapsă (3, pag.417-433)
Bibliografie1. Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92. Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-43. Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X
Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :
–Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
Nume Prenume rezident:
Perioada acoperită de log-book:
Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate
Semnătura :
| Slab | mediu | bun | foarte bun | excelent | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Cunoștințe despre | Toată aria curriculară | |||||
| Competențe în | Consilierea pacienților | |||||
| Comunicarea cu pacienții și aparținătorii | ||||||
| Munca în echipă cu colegii și restul colectivului | ||||||
| Control al calității și management al riscului | ||||||
De completat de către rezident:
| Data | Locul | |
| Cursuri absolvite |
| Număr | ||
|---|---|---|
| Publicații | Prezentări de caz | |
| Articole în reviste (fără prezentări de caz) | ||
| Prezentări la manifestari științifice | Postere | |
| Prezentări orale | ||
| Prezentări susținute ca invitat | ||
| Chairman | ||
| Premii academic | ||
| Titluri științifice dobândite | D/N | |
|---|---|---|
| Doctor Medic | ||
| Doctor în Științe Medicale | ||
Aptitudini
Nume, prenume rezident: .................
Centru de pregătire: ....................
| Aptitudini | Slab | Necesită îmbunatațire | Mediu | Bun | Foarte bun |
|---|---|---|---|---|---|
| Maturitate profesională | |||||
| Capacitate tehnică | |||||
| Compatibilitate | |||||
| Administrație | |||||
| Punctualitate | |||||
| Industrie | |||||
| Dependența | |||||
| Receptiv la instrucție | |||||
| Activitate de studio | |||||
| Cercetare | |||||
| Publicații | |||||
| Cursuri, conferințe |
Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:
–Medic specialist– Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume ..............
Data .......................
Semnătura ..................
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și!Imagine
Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:!Imagine1.
(...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părți:a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:
● chirurgia endodontică
● chirurgia preprotetică
● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare
● traumatisme dento-parodontale
● chirurgia parodontală
● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.
b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.
2.Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.
3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3.A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3.A.3. Stagiul de O. R. L.: 2 luni3.A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3.A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3.A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3.A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).
În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.
3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat:
Anul I: Chirurgie generală: 12 luni
Anul II:1) ORL.: 2 luni2) Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3) Neurochirurgie: 1 lună4) Bioetică: 1/2 lună5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni
Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
Anul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
Anul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
4.1.1.1.1.Cursuri:
1.Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3. Tehnici de drenaj4. Tehnici de sutură5. Tehnica pansamentului6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
8.Tehnici de anestezie loco-regională9. Resuscitarea cardiorespiratorie10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)
13.Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)
14.Tehnica pleurotomiei15. Tehnica gastrostomiei16. Tubajul și spălătura gastrică17. Sondajul vezical18. Examenul unui bolnav politraumatizat19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
20.Principii de tratament în politraumatisme21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
23.Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
24.Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)
25.Patologia chirurgicală a glandei tiroide.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.1.1.2.Pregătire practică:
1.Participare la:
a)tiroidectomii subtotaleb) tiroidectomii totalec) tratamentul chirurgical al megaesofaguluid) gastrostomiie) pleurotorniif) apendicectomiig) colecistoctemii2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:
a)chirurgia reconstructivă vascularăb) urgențe (camera de gardă)
c)politraumatizațid) traumatisme toracicee) traumatisme abdominale3. Manopere:
a)abord venos perifericb) aspirații și spălături gastricec) cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)
d)tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.2. Anul II4.2.1. Cuprinde stagii de:
4.2.1.1.O. R. L: 2 luni4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4. Bioetică: 1/2 lună4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.1. Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Araigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):
1.Tamponament nazal anterior;
2.Tamponament nazal posterior3. Funcții sinuzale maxilare4. Reducere fracturi piramidă nazală5. Incizie flegmon periamigdalian6. Chirurgia sinuzitei maxilare7. Chirurgia sinuzitei etmoidale8. Traheotomia9. Traheotomii în condiții dificile10. Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
2.Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)
4.2.1.2.2.Pregătire practică (participare):
1.Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate3. Incizii de decompresiune circumvolare4. Grefarea plăgilor granulare5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele7. Plastii pediculate cu lambouri locale8. Neurorafii9. Plastia cu lambouri loco-regionale10. Plastia cu lambouri de la distanță11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.Examen clinic neurochirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2. Pregătire practică:
1.Examene clinice neurochirurgicale2. Puncții rahidiene lombare (participare)
3.Puncții rahidiene suboccipitale (participare)
4.Neurorafie (participare)
4.2.1.4.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1. Tematică cursI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient I1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic- pacient II1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic- pacient3. Relația medic- pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în donarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.1.4.2. Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concreteVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concreteIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete4.2.1.5. Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.2.1.5.1.1. Cursuri:
1.Anestezia în medicina dentară2. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice4. Chirurgie endodontică5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice6. Chirurgia preprotetică7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare8. Infecțiile părților moi orale și maxilo-facialea. generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologicăb. supurații periosoase9. Implantologie orală10. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate11. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.1.5.1.2.Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice2. Extracții dentare3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție4. Odontectomii5. Rezecții apicale6. Gingivectomie7. Intervenții chirurgicale preprotetice în:a. mucoasa subțireb. creasta gingivală balanțăc. fibromatoză tuberozitarăd. hiperplazie epitelio-conjunctivăe. deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef. bride vestibulare și paralingualeg. îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h. regularizări de creastăi. plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare8. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase9. Inserția implantelor dentare10. Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior).
4.2.1.5.2.Barem de promovare a anului II de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.3. Anul III4.3.1. Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.1.1.1. Cursuri:
1.Traumatologie oro-maxilo-facială:a. plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitivb. șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-facialec. fracturile mandibuleid. fracturile maxilaruluie. fracturile orbito-zigomaticef. fracturile asociate2. Infecțiile orale și maxilo-faciale:a. supurațiile lojilor superficialeb. supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuzec. particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copiid. osteita și osteomielita maxilarului și mandibuleie. necroza maxilarelorf. infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicozag. limfadenite acute și cronice3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare.
6.Patologia glandelor salivare:a. infecțiile glandelor salivareb. traumatismele glandelor salivarec. litiaza salivarăd. tumorile benigne și maligne ale glandelor salivaree. sialozele7. Patologia articulației temporo-mandibulare:a. sindroame disfuncționale temporo-mandibulareb. artropatiile acute și cronice temporo-mandibularec. traumatismele articulației temporo-mandibulared. luxațiile articulației temporo-mandibularee. construcția mandibuleif. anchiloza temporo-mandibulară8. Durerea în teritoriul maxilo-facial
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.3.1.1.2.Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.Rezecții apicale2. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase3. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare4. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă5. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială7. Cura radicală a chisturilor de maxilar8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei9. Sialolitotomia10. Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulară
Intervenții de dificultate medie:
1.Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare3. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)
4.Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară5. Plastia comunicării oro-sinuzale6. Sechestrectomia în ostcomielita sau radionecroza maxilarelor7. Corticotomia în osteomielita maxilarelor8. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice10. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale11. Ligatura arterei carotide externe12. Trahectomie13. Submaxilectomie14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale părților moi orale și cervico-faciale15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare
4.3.1.2.Barem de promovare a anului III de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.4. Anul IV4.4.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.4.1.1.1. Cursuri:
Tumori maligne orale și maxilo-faciale:a. Noțiuni de biologie a procesului neoplazicb. Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialăc. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-facialed. Adenopatia metastatică cervicalăe. Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-facialef. Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-facialeg. Tumorile maligne ale buzelorh. Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucali. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatinj. Tumorile maligne ale maxilarului și mandibuleik. Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-facialel. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialăm. Tumorile maligne ale glandelor salivaren. Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.4.1.1.2.Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie/mare:
1.Rezecție de platou palato-alveolar2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator3. Hemirezecții de mandibulă (participare)
4.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată5. Hemiglosectomie (participare)
6.Hemipelvectomie (participare)
7.Hemiglosopelvectomie (participare)
8.Evidare cervicală supraomohioidiană9. Extirparea tumorilor laterocervicală
4.4.1.2.Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator.
4.5.Anul V4.5.1. Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.5.1.1.1. Cursuri1. Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială:
a)fiziopatologia lambourilorb) clasificarea metodelor de plastie reconstructivăc) tipuri de închidere primarăd) grefe de pielee) lambouri localef) lambouri loco-regionale pediculateg) lambouri liber vascularizateh) grefe osoase nevascularizatei) tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora:
a)prognatismul și retrognatismul mandibularb) prognatismul și retrognatismul maxilarc) proalveolia și proalveolodențiad) ocluzia deschisăe) laterodeviațiile mandibularef) anomalii asociate3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale:
a)despicăturile labio-maxilo-palatineb) malformații cranio-faciale4. Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist
4.5.1.1.2.Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:
1.Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)
2.Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale3. Evidare cervicală radicală4. Evidare cervicală radicală modificată5. Parotidectomia totală sau segmentară6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)
7.Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale9. Faringoplastii în insuficiențe velare10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție12. Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale)
13.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)
14.Managementul estetic al regiunii cervico-faciale:
a)Rinoplastieb) Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)
c)Ritidectomie (face lift)
d)Blefaroplastiee) Liftingul tegumentar al frunțiif) Liftingul tegumentelor cervicaleg) Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinicăh) Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale.
4.5.1.2.Barem de promovare a anului V de rezidențiat:
1.Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA"
Facultatea de Medicină Dentară
CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ
DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ!Imagine
● Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială:
ANUL II1. Extracții/extracții alveoloplastice2. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție3. Odontectomii dinți incluși4. Rezecții apicale5. Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase7. Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale8. Tratamentul de urgență al fracturilor oro-maxilo-faciale9. Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare10. Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist)
11.Realizarea protezelor chirurgicale12. Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale)Anul III1. Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare2. Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială3. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților4. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare5. Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale7. Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare8. Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale9. Reducerea fracturilor orbito-sinusaleAnul IV1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului2. Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială3. Submaxilectomia4. Rezecția de platou palato-alveolar5. Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator6. Hemirezecția de mandibulă7. Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată8. Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie9. Evidare cervicală supraomohioidiană10. Extirparea tumorilor latero-cervicaleAnul V1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale2. Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale3. Hemiglosopelvimandibulectomie4. Evidarea cervicală radicală modificată5. Evidarea cervicală radicală6. Parotidectomie segmentară/totală7. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri
Prof. Dr. Alexandru Bucur
Coordonator rezidențiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016Definiția specialității:
Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic și tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creștere și dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani.
Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc.
Chirurgia pediatrică trebuie să facă față urgențelor chirurgicale ale copilului și să rezolve afecțiunile congenitale și câștigate.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 - anul I | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1/2 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 3/3/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 3 |
| MODULUL 2 - anul I | Trunchi comun pentru specialitățile chirurgicale-urgențele chirurgicale ale copilului |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 11 1/2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 69/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 69 |
| MODULUL 3 - anul II | Ortopedie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 72/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 72 |
| MODULUL 4 - anul III | Urologie Adulți |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 5 - anul III | Chirurgie Generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 6 - anul III | Chirurgie Toracică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 7 - anul III | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 8 - anul III | ATI |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1, 5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 9 - anul III | Neonatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 10- anul III | Chirurgie Vasculară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 6/6/1, 5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 6 |
| MODULUL 11 - anul III | Vezi structura detaliată a programului |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 12/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 12 |
| MODULUL 12 - anul IV | Chirurgie Pediatrică Generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 54/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 54 |
| MODULUL 13 - anul IV | Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 18/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 18 |
| MODULUL 14 - anul V | Chirurgie Pediatrică specială |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 72/6/1,5 |
| TOTAL ORE ACTIVITATE | 72 |
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
La fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuși cunoștințe teoretice din tematica modului de pregătire precum și abilități practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului.
Evaluarea fiecărui modul va analiza:
● puterea de autoevaluare;
● relația de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală;
● spiritul de echipă, capacitatea de integrare;
● disponibilitate, responsabilitate, eficiență (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare);
● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;
● cunoștințe practice, siguranță în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicația chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator;
● aptitudinile pentru predare, instruire.
Structura detaliată a programului de pregătire.
OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATE
Modulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE.
Durata: 2 săptămâni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 3
Obiective teoretice:
Bioetică:
● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);
● valoarea și limitele consimțământului;
● genomul uman-probleme de etică;
● relația medic-pacient, familie;
● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;
● probleme de etică la începutul vieții (avort, reproducere umană, asistată);
● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);
● etica cercetării pe subiectul uman.
Legislația sanitară:
● drepturile copilului la asistența medicală;
● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;
● discutarea problemelor de etică și legislație sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete.
Evaluare teoretică a cunoștințelor.
Modulul 2 - TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUI
Durata: 11,5 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 69
Obiective teoretice:
● Asepsia și antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții;
● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;
● Precauțiile pentru evitarea infecțiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală);
● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar.
NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUI1. Alimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie.
2.Abordul venos, cunoașterea diferitelor căi de abord venos și indicațiile principale (puncția venoasă, cateterismul venos, cateterismul central).
3.Reanimarea
● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;
● cunoașterea principalelor tulburări hidro-electrolitice și tratamentul perioperator.
4.Combaterea durerii
● Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap;
● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare.
5.Imobilizarea gipsată
● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior;
● supravegherea imobilizării și tratamentul eventualelor complicații (sindrom de compartiment, deplasarea secundară a unei fracturi).
VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREA1. Noțiuni de genetică - definiția termenilor uzuali în genetică.
● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.).
2.Diagnosticul antenatal
● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.);
● Rolul chirurgului pediatru în consultația prenatală;
● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere.
COPILUL CU HANDICAP1. Obiective generale
● principalele etiologii implicate;
● definirea gradului de handicap și posibilitățile de tratament.
2.Probleme digestive și urinare
● probleme de alimentație (tipuri de gastrostomă și îngrijirea lor);
● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice.
URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ1. Durerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).
● dignostic clinic și paraclinic;
● diagnosticul diferențial al urgențelor chirurgicale adevărate și al urgențelor medicale;
● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii.
2.Urgențe inghino-scrotale
● cunoașterea diferitelor patologii implicate;
● indicația terapeutică în urgență;
● tratamentul în funcție de patologie.
3.Sindromul copilului bătut4. Plăgile înțepate ale piciorului
● riscurile de celulită, osteită;
● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului.
5.Arsurile
● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;
● tratamentul în faza inițială;
● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament.
6.Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară)
7.Mușcăturile și înțepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar).
8.Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane).URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIE1. Traumatismele și plăgile toracice
● fiziopatologia urgențelor traumatice;
● gesturi de urgență în traumatismele toracice;
● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii.
2.Traumatismele și plăgile abdominale
● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;
● gesturi de urgență în trumatismele abdominale;
● principii de tratament în diferitele patologii.
3.Copilul politraumatizat și polifracturat
● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;
● indicațiile de fixare chirurgicală în fracturile copilului politraumatizat;
● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;
● tratamentul în fractura deschisă;
● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;
● complicații la distantă;
● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar.
4.Traumatologie osteoarticulară
● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului;
● fiziopatologia și biomecanica fracturilor și a decolărilor epifizare la copil;
● complicațiile acute și tardive, principii de tratament;
● tehnicile ortopedice și chirurgicale, indicația lor.
5.Decolările epifizare
● clasificarea SALTER HARRIS;
● riscurile de epifiziodeza;
● principii de tratament în epifiziodeza postraumatică.
6.Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil.
● tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil;
● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică.
MEMBRUL SUPERIOR1. Paralizia obstetricală de plex brachial.
2.Luxația sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă.
3.Fracturile extremității superioare de humerus.
4.Fracturile diafizei humerale.
5.Fracturile supracondiliene de humerus.
6.Fracturile de condil lateral ale humerusului.
7.Fractura de condil medial ale humerusului.
8.Luxația de cot.
9.Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU.
10.Fractura de col și cap radial.
11.Fractura extremității inferioare a radiusului.
● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;
● fractura GALEAZZI.
12.Fractura ambelor oase de antebraț.
13.Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor.
14.Plăgile nervilor colaterali.
15.Plăgile și traumatismele extremității degetelor.MEMBRUL INFERIOR1. Fracturile de bazin.
2.Luxația traumatică de șold.
3.Fractura de col femural.
4.Fracturile diafizei femurale.
5.Fracturile extremității distale a femurului.
6.Fracturile și avulsiile tuberozității anterioare de tibie.
● mecanismul fracturii, tratament.
7.Luxația posttraumatică de rotulă.
8.Fracturile metafizare proximale ale tibiei.
9.Fracturile gambei.
10.Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei.
11.Entorsele piciorului.
12.Fracturile de calcaneu.
13.Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului.Barem activitate practică
● puncții venoase, montarea de perfuzii - 10
● puncție pleurală - 5
● pleurotomii - 2
● pansamente arsuri - 5
● tenorafie - 2
● grefă piele liberă, pediculată - 2
● descoperirea venei periferice - 3
● cateterism venă centrală -2
● anastomoză vasculară - 1
● puncție articulară - 2
● incizie, drenaj osteomielită acută - 1
● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată - 5
● osteosinteză percutană fractură - 2
● osteosinteză focar deschis - 2
● puncție și spălătură peritoneală - 2
● reducerea luxației - 2
● montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1
● atitudinea terapeutică în voletul costal - 1
● aspirație și spălătură gastrică - 5
● drenaj vezical - 3
● puncție vezicală suprapubiană - 1
● incizie, drenaj panarițiu flegmonos - 3
La sfârșitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului și să poată efectua manevrele de urgență pentru stabilizarea copilului și eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru, unde poate fi tratată afecțiunea.
Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 72
În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.
Obiective teoretice:
1.Osteocondropatii generalizate
● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);
● apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter);
● osteonecroza de calcaneu;
● scafoidita tarsiană (Kohler);
● cifoza juvenilă (Scheuermann).
2.Displazii scheletice
● displazia spondilo-epifizară;
● displazia epifizară multiplă;
● acondroplazia;
● disostoza cleido-mastoidiană.
3.Afecțiuni ortopedice metastatice și endocrine
● rahitismul carențial;
● osteoporoza idiopatică juvenilă;
● osteogeneza imperfectă.
4.Infecții osoase
● osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular.
5.Artrita reumatoidă juvenilă.
6.Artrita idiopatică juvenilă.
7.Afecțiuni neuromusculare.
● paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural.
8.Tumori osoase benigne
● chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă.
9.Tumori osoase maligne
● osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase.
10.Cap și gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil11. Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora.
12.Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland.
13.Paralizia obstetricală de plex brahial.
14.Maladia Sprengel (omoplat supraridicat)
15.Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia.
16.Mers șchiopătat.
17.Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare.
18.Deformațiile genunchiului: genu valgum, genu varum.
19.Displazia luxantă de șold.
20.Epifizioliza șoldului.
21.Sinovita tranzitorie a șoldului.
22.Luxația congenitală de rotulă.
23.Chistul sinovial popliteu.
24.Încurbațiile tibiei.
25.Piciorul strâmb congenital.
Barem activitate practică:
● Imobilizări gipsate - 30
● Extensie - 3
● Osteosinteza oaselor diafizare - 5
● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis - 3
● Cura sindactiliei - 5
● Cura chistului sinovial popliteu - 3
● Imobilizări Ponseti - 3
● Osteosinteza pecutană - 3
● Puncții articulare - 2
● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1.
Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚI
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Radiologie-Imagistică în urologie;
● Tehnici moderne de urologie;
● Tehnici de litotriție;
● Uretroscopia.
Barem activitate practică
● sondaj vezical - 5
● puncție vezicală suprapubiană - 2
● cistostomie - 2
● uretrocistoscopie - 5
Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.
● Sisteme de electrochirurgie: izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă.
Barem activitate practică:
● Participarea ca ajutor la intervențiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii.
Modulul 6 - CHIRURGIE TORACICĂ
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Traumatismele toracice;
● Plăgile toracice;
● Politraumatisme;
● Pleureziile purulente;
● Infecțiile pulmonare chirurgicale;
● Tumori pulmonare;
● Chirurgie toracoscopică.
Barem activitate practică:
● puncție pleurală - 3
● drenaj pleural - 2
● prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare - 2
● toracotomie - 1
● toracoscopie - 1
Modulul 7 - PEDIATRIE
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Particularitățile copilului în perioada de creștere;
● Curbele de creștere în patologia copilului;
● Noțiuni de farmacologie pediatrică;
● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;
● Examinarea copilului.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.
Modulul 8 - ATI
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;
● Reechilibrarea hidroelectrolitică;
● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.
● Posibilitățile de analgezie în chirurgia pediatrică.
● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.
● Hemoragia, hemostaza, transfuzia.
● Resuscitare cardio-respiratorie.
Barem activitate practică:
● anestezie locală - 6
● anestezie loco-regională - 3
● resuscitare cardio-respiratorie - 2
● puncție venoasă și cateterism periferic și central - 3
Modulul 9 - NEONATOLOGIE
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Nou-născutul - bilanțul la naștere, scorul Apgar;
● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;
● Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică;
● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;
● Reanimarea și transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.
Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂ
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Politraumatisme cu componentă vasculară;
● Ischemia acută arterială;
● Boala tromboembolică;
● Limfedemul;
● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;
● Suturi vasculare - tehnici;
● Plastii vasculare.
Barem activitate practică
Suturi vasculare - 3
Modulul 11 - STAGIU OPȚIONAL (la alegere)
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
● Endoscopie;
● Radioterapie;
● Oncologie;
● Neurochirurgie;
● Radiologie-Imagistică.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.
Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂ
Durata: 9 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 54
CAP ȘI GÂT
● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.
● Chiste și fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament.
● Patologia tiroidiană.
TORACE
● Malformații pulmonare.
● Sechestrații, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluția bolii, tratament.
● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.
● Pneumotoraxul: etiologie, indicații și modalități terapeutice.
● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.
● Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluției, investigații pentru diagnosic și tratament.
● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- și postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic.
PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL
● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.
● Herniile ombilicale și patologia ombilicului și a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale.
● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.
● Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament.
PATOLOGIA ABDOMINALĂ
● HDS și HDI: etiologie, examene complementare și tratament.
● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.
● Constipația: etiologie, diagnostic și terapie.
1.Esofag:
● Malformațiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformații asociate.
● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale - tratament.
● Patologia esofagiană câștigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc.).
● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică.
2.Stomac și duoden
● Malformații.
● Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice.
● Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc.). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii.
● Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere.
3.Intestinul subțire
● Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistența parțială sau completă, tratament.
● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.
● Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical.
● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.
● Invaginația intestinală acută: tipuri de invaginație, etiologie, posibilități de diagnostic și tratament.
● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.
● Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale.
● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.
● Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament și complicații.
4.Colon
● Maladia Hirschprung și pseudoobstrucțiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicații imediate și la distanță.
● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.
● Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalități terapeutice.
4.Rect
● Malformații anorectale: clasificare, malformații asociate, tratament neonatal, sechele și tratamentul lor.
● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect.
5.Ficat și căi biliare
● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.
● Tumori primitive și metastaze: diagnostic, indicații terapeutice tumori benigne și maligne.
● Transplant: indicații și rezultate.
● Malformații: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicații chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilatația de CBP.
● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice.
6.Splina
● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.
● Splenectomiile: indicații terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală și parțială.
7.Pancreas
● Traumatisme: diagnostic, tratament în urgență, complicații și tratament.
● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale.
Barem activitate practică conform curriculei europene:
● intervenții chirurgicale de urgență - 30 (operator), 60 (ajutor);
● chirurgia capului și gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor);
● chirurgia toracelui - 15;
● chirurgia tubului digestiv și a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor);
● chirurgie de zi - 100 (operator), 200 (ajutor);
● endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor);
Modulul 13 - TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
Durata: 3 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 18
Obiective teoretice:
1.Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie.
2.Pregătirea sălii de operație: instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situații speciale. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului (defecțiuni posibile, incidente și accidente).
3.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii.
4.Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator și plasarea trocarelor, utilizarea lanțului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigație și aspirație. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura și sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic.
Barem activitate practică:
● asistarea la operații laparoscopice în direct - 10
● activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5
● mânuirea telescopului - 5
● ajutor în echipa operatorie - 5
● intervenții chirurgicale ca prim ajutor - 1
Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.
Modulul 14 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 72
1.ONCOLOGIE VISCERALĂ
● Neuroblastoame.
● Tumori renale.
● Rabdomiosarcoame.
● Tumori germinale maligne.
Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic.
Bazele chirurgiei oncologice și diferitele indicații chirurgicale în funcție de tumoră.
2.ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂ
Obiective: mecanismul diferențierii, diagnosticul la nou-născut, elemente ce orientează sexul, posibilități chirurgicale, supraveghere pe termen lung.
3.PATOLOGIA SÂNULUI ȘI ORGANELOR GENITALE FEMININE
● Sânul: evoluția glandei mamare din copilărie până la pubertate, tipuri de patologie și tratament.
● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.
● Malformații ale organelor genitale interne și externe feminine: embriologia organelor genitale interne și externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanță.
● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice.
● Patologia câștigată a organelor genitale interne și externe (viol, altele): recunoașterea unei tentative de viol și examene complementare, elemente medico-legale și tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor.
4.PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE
● Malformațiile penisului: anatomie, tehnici și indicații operatorii, supraveghere.
● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.
● Anomalii de migrare testiculară: etapele și factorii migrării testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului.
● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie.
5.SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ
● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.
● Tulburări micționale și anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micționale, legătura dintre constipație și infecțiile urinare, indicația examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilități terapeutice.
● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.
● Retenția acută de urină: posibilități de diagnostic și tratament.
● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice.
6.PATOLOGIA RENALĂ
● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.
● Malformații (formă, poziție, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformații și indicațiile operatorii.
● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal.
7.ANOMALII DE EVACUARE A URINEI
● Dilatațiile bazinetului - conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice.
● Megaureterul: tipuri, circumstanțe de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare și modalități de indicație terapeutică.
● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.
● Sistemul urinar dublu sau duplicația: particularități anatomice ale duplicațiilor, diagnostic și tratament.
● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.
● Vezica urinară și uretră:
–malformații: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecințele malformațiilor și principii de tratament.– vezica neurogenă: etiologie și consecințele acesteia, modalități de diagnostic, supraveghere și posibilități terapeutice.
Barem activitate practică conform curriculei europene:
● chirurgie neonatală - 10 (operator), 20 (ajutor);
● chirurgie oncologică - 25;
● chirurgie urogenitală - 20 (operator), 40 (ajutor).
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ
Medicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialității atât în situații de urgență cât și în regim de cronici, conform pregătirii profesionale.
Medicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate.
TEMATICA DE EXAMEN1. Despicături labiovelopalatine2. Adenopatii acute și cronice3. Fistule și chiste congenitale ale gâtului4. Limfangioamele feței, gâtului și alte localizări5. Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări6. Torticolis muscular congenital7. Malformații bronhopulmonare8. Chistul hidatic pulmonar9. Supurațiile pleuro-pulmonare10. Pericarditele chirurgicale11. Infecțiile mediastinale12. Arsurile și stenozele cicatriciale ale esofagului13. Herniile diafragmatice congenitale14. Tumorile mediastinale și pleuropulmonare15. Malformațiile esofagului16. Cardiospasmul17. Stenoza hipertrofică de pilor18. Malformațiile duodenului, intestinului subțire și ale colonului19. Anomalii de rotație și acolare ale intestinului20. Patologia diverticului Meckel21. Invaginația intestinală22. Apendicita acută23. Peritonitele acute24. Peritonita și ileusul meconial25. Corpii străini ai tubului digestiv26. Megacolonul congenital27. Malformațiile anorectale28. Duplicațiile digestive29. Constipația și encomprezisul30. Hemoragii digestive inferioare31. Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală32. Chistul hidatic hepatic33. Icterele neonatale de cauză chirurgicală34. Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale35. Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale36. Tumori abdominale intra și retroperitoneale37. Omfalocel și gastroschizis38. Patologia regiunii ombilicale39. Patologia canalului peritoneovaginal40. Prolapsul anorectal41. Polipul rectal și polipoza rectocolică42. Malformațiile aparatului urinar superior43. Megaureterul și refluxul vezicoureteral44. Extrofia de vezică45. Valvele congenitale ale uretrei posterioare46. Litiaza urinară47. Tumorile renale48. Rupturile de rinichi49. Rupturile de uretră50. Epispadias51. Hipospadias52. Intersexualitatea53. Testicul necoborât54. Sindromul de scrot acut55. Fimoza și parafimoza56. Imperforațiile de himen și atrezia de vagin57. Tumorile organelor genitale58. Varicocelul59. Enurezis și incontinența urinară60. Celulita necrozantă a nou-născutului61. Teratomul sacrococcigian62. Traumatismele toracelui63. Traumatismele cranieneBarem practic pentru examenul de medic specialist1. Traheostomia2. Excizia hemangioamelor3. Cura chistului de canal tireoglos4. Excizia fistulelor și a chistelor laterocervicale5. Corectarea torticolisului congenital6. Pleurotomia7. Gastrostomia8. Pilorotomia extramucoasă9. Rezecția intestinală și anastomozele intestinale10. Ileostomia11. Colostomia12. Apendicectomia13. Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase14. Corectarea prolapsului anal15. Hepatorafia16. Splenectomia17. Cura herniei ombilicale18. Cura herniei inghinale19. Cura varicocelului20. Nefrostomia21. Ureterostomia22. Cistostomia23. Reconstrucția uretrei în hipospadias24. Corectarea fimozei, parafimozei25. Orhidopexia26. Neurorafia27. Arteriorafia28. Cateterismul venos29. Extirparea teratomului sacrococcigian30. Esofagostomia cervicală31. Drenajul toracic32. Artrotomia de drenaj33. Instalarea tracțiunii ortopedice34. Reducerea deschisă și osteosinteza fracturii diafizare35. Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare36. Reducerea și îmbroșarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus37. Tenorafiile38. Grefele de piele39. HematocolposBarem practic medic primar1. Corecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine2. Rezecțiile pulmonare3. Decorticarea pleurală4. Cura chistului hidatic pulmonar5. Rezecțiile gastrice6. Hepatectomiile7. Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice8. Fundoplicatura gastrică9. Nefrectomia polară10. Chirurgia atreziei de esofag11. Pieloplastia12. Chirurgia megaureterului13. Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon14. Chirurgia oncologică15. Chirurgia malformațiilor anorectale înalte16. Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală)
17.Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară18. Chirurgia hipertensiunii portale19. Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc20. Chirurgia oncologică21. Cura chistului hidatic hepatic22. Chirurgia megacolonului congenital23. Chirurgia transplantuluiBIBLIOGRAFIE1. Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010.2. O'Neill J. ș. a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998.3. Pellerin D. - Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978.4. Tratat de Chirurgie / sub red. Irinel Popescu, Constantin Ciuce - Ed. a 2-a - București: Editura Academiei Române, 2013. Vol. 3: Chirurgie Pediatrică /coord. Corneliu Sabetay, 2013,5. Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. .
6.Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. - Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996.!Imagine
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂDefiniția specialității
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă este o specialitate chirurgicală cu caracter interdisciplinar care tratează pacienți cu defecte sau deformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot rezulta în urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a îmbătrânirii.
Obiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive.
Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRAS
In extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul și tratamentul chirurgical al:
–Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) și a sechelelor postcombustionale– Traumatismelor însoțite de distrugere de părți moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)– Chirurgia mâinii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afecțiuni cronice sau sechele postoperatorii)– Patologia tumorală cutanată și de părți moi– Malformațiilor congenitale– Suferințe estetice
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicale
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE GENERALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ORE/LUNĂ (120 ore) |
| MODULUL 2 | ORTOPEDIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ORE/LUNĂ (30 ore) |
| MODULUL 3 | CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore |
| MODULUL 4 | NEUROCHIRURGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore |
| MODULUL 5 | ORL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore/lună |
| MODULUL 6 | CHIRURGIE OMF |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore/lună |
| MODULUL 7 | RECUPERARE MEDICALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 8 | DERMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 9 | CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 10 | GINECOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 11 | UROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 12 | ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 13 | OFTALMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
| MODULUL 14 | MEDICINĂ LEGALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 15 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 16 | CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 48 LUNI (4 ANI) |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/lună |
| Total ore pregătire teoretică | CONFORM CURRICULEI |
| Total ore pregătire practică | CONFORM CURRICULEI |
MODULUL I ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 6 luni
Nr. Ore curs: 120
Nr. Ore practică: 720
TEMATICA1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3. Principii de asepsie și antisepsie4. Principii de sterilizare5. Principii de antibioprofilaxie6. Principii de tratament medicamentos în infecții7. Principii de electrochirurgie8. Principii generale de incizie și sutură9. Materiale de sutură și ligatură10. Fiziopatologia vindecării plăgilor11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor12. Cicatricea retractilă13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale15. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament16. Traumatismele toraco-abdominale17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
18.Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal19. Defecte parietale abdominale20. Traumatismele cranio-cerebrale21. Politraumatismele22. Abdomenul acut chirurgical23. Defectele parietale abdominale24. Elemente de semiologie chirurgicală, examenul clinic general și local25. Șocul hemoragic26. Infecțiile de părți moi - conduita terapeutică27. Noțiuni de antibioterapie/antibioprofilaxie, infecțiile nosocomiale,28. Managementul pacientului chirurgical; parametrii de monitorizare postoperatorie29. Sutura tegumentară: material de sutura/ligatura disponibile, modul de selecție, principii, tipuri de sutură, complicații imediate și tardive ale plăgilor tegumentare, vindecarea chirurgicală a plăgii30. Rolul investigațiilor imagistice în specialitățile chirurgicale31. Noțiuni generale de oncologie chirurgicală, terapii adjuvante, urmărirea postoperatorie - chirurgia neoplasmului mamarOBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie/antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa ca observator la intervenții chirurgicale, fără să desterilizeze masa operatorie sau personalul– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de bază de incizii, tehnici de bază de sutură, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutură– Incizii de evacuare pentru infecții localizate de părți moi.– Recunoașterea urgențelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management eficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chirurgia generală
Activități practice:
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– Tușeu rectal/tușeu vaginal– Cateterizarea venoasă periferică– Montarea unei perfuzii– Paracenteza– Toracocenteza– Debridare plagă– Incizii tegumentare– Sutură plagă– Nursingul colostomei– Cateterism vezical și suprimarea sondei– Suprimarea materialului de sutură– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator– Pansamentul plăgii posttraumatice– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesare dobândirea următoarelor competente teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoareAspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)
2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică.MODULUL II ANUL I
ORTOPEDIE - 2 LUNI
Nr. Ore curs: 30 ore
Nr. Ore practică: 250 ore
TEMATICA1. Traumatismele părților moi extrascheletale2. Fracturi și luxații ale membrelor3. Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului4. Amputațiile coapsei5. Amputațiile gambei6. Politraumatismele7. Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare8. Malformații congenitale ale membrelor9. Materiale de osteosinteza10. Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor11. Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor12. Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP13. Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie14. Materiale protetice15. Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;
16.Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației17. Investigații imagistice în ortopedieActivități practice1. Reducerea luxațiilor2. Reducerea fracturilor și tratamentul ortopedic3. Montarea extensiei continue transscheletice4. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare5. Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghips
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteza și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor
Competente practice:
–Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie– Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare)MODULUL III ANUL I
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică: 120 ore
Tematica1. Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica2. Urgente chirurgicale în pediatrie3. Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice4. Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor5. Particularități ale cicatrizării la copil6. Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil7. Malformații congenital ale sistemului urinar8. Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică9. Malformații congenitale ale toracelui10. Patologia tumorală la copilActivitate practică:
–Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric– Urmărirea postoperatorie la copil– Reducerea fracturilor/luxațiilor– Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopedice
Rezultate așteptate: La promovarea modulului cunoștințele minim acceptate sunt:
Competente teoretice:
–Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizateCompetențe practice:
–Urmărirea postoperatorie la copilMODULUL IV AN I
NEUROCHIRURGIE - 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 15 ore
Nr. Ore practică 125 ore
Tematica1. Traumatismele cranio-cerebrale2. Traumatismele vertebro-medulare3. Neuropatii compresive periferice4. Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)
5.Urgențe medico-chirurgicale în neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutică)
Activitate practică:
–Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observație– Participarea la intervenții chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor– Interpretarea rezultatelor CT/IRM
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL V AN I
ORL - 2 LUNI
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele nasului2. Traumatismele pavilionului auricular3. Reconstrucția nasului4. Reconstrucția pavilionului auricular5. Fracturile oaselor nazale6. Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular7. Rinocorecția8. Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului9. Anatomia și fiziologia nasului10. Traheostomia11. Tehnici imagistice specificeActivitate practică1. Tratamentul epistaxisului2. Anestezii loco-regionale pentru intervențiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale3. Reducerea fracturilor oaselor nasului4. Traheostomia5. Tratamentul deviațiilor de sept6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a riniteiRezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască anatomia și fiziologia normală a piramidei nazale, intervențiile în urgență în cazul traumatismelor nazale/de pavilion auricular, investigațiile de specialitate în OR, noțiuni de reconstrucție în defectele totale sau parțiale ce implică nasul/regiunea auriculară.
Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate.
MODULUL VI ANUL II
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ - 2 luni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele părților moi la nivelul feței2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT3. Malformații congenitale labio-palatine4. Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă5. Malformațiile congenitale ale feței6. Anestezia loco-regională în OMF7. Traumatismele cranio-cerebrale - abordarea interdisciplinare8. Leziuni dento-alveolare posttraumatice9. Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale10. Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței.
11.Parotidectomia și paralizia de nerv facialActivități practice:
1.Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma3. Cateterizarea ductului lui stenon4. Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei6. Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF7. Parotidectomia superficialăObiective educaționale:
Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformațiilor congenitale. Deprinderea protocolului de investigații clinice și imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament în urgență al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osteosinteza disponibil, importanța chirurgiei ortognatice, cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională aplicabile în OMF, tehnici de reducere și menținere a reducerii în fracturile/luxațiile ATM; cunoașterea tehnicilor de reconstructive în defectele de părți moi/osoase la nivelul feței.
Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:
–Cunoașterea anatomiei locale– Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței– Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF– Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine– Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMF
Din punct de vedere a activității practice, se consideră că activitățile practice pot fi efectuate și în calitate de ajutor, dat fiind implicațiile deosebite ale apariției complicațiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime:
–Bloc infraorbital/bloc mental– Interpretarea CT/RX în fracturile visecrocraniului– Participarea la un numai minim de 5 intervenții chirurgicale– Recunoașterea ductului lui Stenon– Principiile de paroTidectomie
MODULUL VII AN II
RECUPERARE MEDICALĂ - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică 120 ore
Tematica1. Noțiuni introductive în recuperarea medicală2. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor3. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice4. Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor5. Terapia durerii cronice6. Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului arsActivitate practică:
Participarea la ședințe de recuperare a pacienților cu afecțiuni postraumatice/degenerative ale membrelor:
–Evaluarea inițială a deficitului funcțional– Elaborarea unui plan etapizat de recuperare– Urmărirea în dinamică e evoluției– Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice (creșterea mobilității, dispariția fenomenelor algice, recuperarea progresivă a sensibilității)
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de recuperare medicală și kinetoterapie, indicațiile lor, aplicații ale acestora în recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferențierea leziunilor cu indicație chirurgicală de cele care beneficiază de pe urma tratamentului de recuperare.
Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor
MODULUL VIII AN II
DERMATOLOGIE - 6 săptămâni
Nr. ore curs 30 ore
Nr. ore practică 180
Tematica1. Urgențe în dermatologie2. Vasculite - afecțiuni cutanate3. Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat4. Aplicațiile topicelor în dermatologie5. Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic6. Tumorile cutanate7. Ulcerul trofic8. Melanomul malign9. Alergodermia10. Antiageing11. Anatomia și fiziologia pielii și a anexelorActivități practice– Examenul clinic în dermatologie– Prick-test– Tratamentul local în leziuni dermatologice– Ablația leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)– Ablația chirurgicală a tumorilor cutanate– Tratamentul local în leziunile tegumentare secundare vasculitelor– Tratamentul local în celulite– Pansamentul ulcerului trofic
Obiectivele educaționale: cunoașterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoașterea leziunilor specifice ce beneficiază în urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infecții cutanate, reacții alergice)
Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:
Teoretic: cunoașterea algoritmului terapeutic în afecțiunile dermatologice de bază, cunoașterea caracteristicelor clinice sugestive pentru afecțiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic și tratament, limite de rezecție oncologică și urmărire postoperatorie.
Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului.
MODULUL IX AN II
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 6 săptămâni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 180 ore
Tematica1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:
–Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară– Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare– Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie– Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale– Expunerea vaselor limfatice.
2.Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
3.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
4.Grefe vasculare biologice și sintetice.
5.Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6. Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;
–hemodinamica circulației venoase– incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară– tromboza venoasă profundă– insuficiența venoasă cronică– tromboflebita.
7.Fiziologia sistemului limfatic:
–anatomia funcțională a sistemului limfatic– fiziologia– fiziopatologie.
8.Coagularea și dereglările hemostazei:
–coagularea normală– terapia anticoagulantă– agenți trombolitici– coagulopatiile și hemoragia– stări hipercoagulante.
9.Sindromul Raynaud.
10.Anomaliile arterio-venoase:
–Malformațiile vasculare congenitale– Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic– Fistulele arterio-venoase dobândite.
11.Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
12.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
–Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Tromboza venoasă superficială– Insuficiența venoasă cronică13. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
14.Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.Activități practice1. Expunerea arterelor:
–poplitee– tibială anterioară– tibială posterioară– peronieră– axilară– brahială– radială/ulnară2. Expunerea venelor:
–recoltarea venei safene interne– vena femurală comună– vena femurală superficială– vena cefalică– vena bazilică3. Anastomoză termino-laterală4. Anastomoză termino-terminală
Obiective educaționale: cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilități practice: participarea la intervenții chirurgicale
Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea/efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală
Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor (tromboza, sdr de compartiment)
MODULUL X AN II
GINECOLOGIE - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr. ore practică 120 ore
TEMATICA1. Anatomia și fiziologia sânului2. Anatomia organelor genitale externe3. Patologia tumorală benignă a sânului4. Elemente de oncologie a sânului5. Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV6. Reconstrucția regiunii perineale7. Chirurgia estetică a organelor genitale8. Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptareActivități practice:
–Echografia sânului– Mamografia– Mastectomia– Evidarea ganglionară– Tehnica ganglionului santinela– Chirurgia oncologică– Urmărirea oncologică la pacienta ginecopată
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sânului și a organelor genitale externe; a noțiunilor de chirurgie oncologică a sânului, a tehnicilor de reconstrucție a sânului și a regiunii perineale
Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, completată de studiul individual înțelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate în patogeneza tumorilor de sân; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila în sfera ginecologică; tratamentul medicamentos uzual non teratogen
Aplicații practice
Examenul clinic al sânului
Examinarea stațiilor ganglionare ale sânului
Participarea la intervenții chirurgicale oncologice
Cunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului
MODULUL XI AN II
UROLOGIE - 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Anatomia și fiziologia aparatului urinar2. Malformații congenitale ale OGE3. Hipospadiasul4. Gangrena Fournier5. Reconstrucția penisuluiActivități practice:
–sondajul urinar– tușeul rectal– sondajul vezical– interpretarea urolculturii și a sumarului de urină– participarea la intervenții chirurgicale urologice
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesită proceduri reconstructive, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manevrelor menționate anterior.
MODULUL XII AN II
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ - 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Șocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic2. Monitorizarea funcțiilor vitale3. Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB4. Sindromul de reperfuzie5. Resuscitarea; ALS/BLS6. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații7. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă8. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării).
9.Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)
10.Suportul nutrițional (energetic - caloric)Activitate practică
Montare perfuzie
Montare cateter venos
Sondaj vezical
Sonda de aspirație nazogastrică
Anestezie axilară
Rahianestezia
Resuscitarea cardiorespiratorie
Defibrilare externă
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tratat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL XIII AN II
OFTALMOLOGIE - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 120 ore
Tematica1. Arsurile corneo-conjunctivale2. Arsurile palpebrale3. Traumatismele pleoapelor4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimaleActivități practice1. Tarsorafii:
2.Cateterizarea canalelor lacrimale:
3.Enucleerea globului ocular:
4.Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:
Obiective educaționale: recunoașterea urgențelor oftalmologice și cunoașterea principiilor de tratament al acestora; aplicațiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicată a ochiului și a regiunii periorbitale
Rezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri faciale
Rezultate practice: identificarea corectă și sutura în straturi anatomice ale pleoapei, identificarea și protejarea glandei și a ductul lacrimal; observarea tehnici de enucleere a globului ocular
MODULUL XIV AN II
MEDICINA LEGALĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica1. Leziuni traumatice superficiale2. Medicina legală a leziunilor nervoase2. Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor3. Conduita terapeutică în accidentele rutiere4. Conduita terapeutică în intoxicațiile acute5. Conduita terapeutică în agresiuni6. Conduita terapeutică în accidentele în timpul munciiActivitate practică:
–Descrierea corectă a leziunilor traumatice– Zilele de îngrijire medicală - implicații juridice– Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii
Obiective educaționale se suprapun peste competențele teoretice și practice minim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corectă a leziunilor traumatice astfel încât acestea să corespundă echivalentului medico-legal; cunoașterea atitudinii terapeutice în cazuri medico-legale
Așteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumatice
Așteptări practice: asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor în cazuri de traumatologie, chirurgie plastică și estetică.
MODULUL XV AN II
BIOETICĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăActivități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL XVI
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
4 ani (48 luni)
Ore curs 20 ore/lună
Ore activitate practică: 120 ore/lună
Structura stagiului:
Curricula de pregătire în specialitatea de bază conține 4 componente principale1. Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) - ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat2. Predare și învățare - cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați3. Evaluare și feedback - cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4. Sistemul de pregătirea și resursele - cum este organizat programul educațional, cum este înregistrată și asigurată calitatea pregătirii
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery - EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților.
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curriculă, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED - internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, candidatul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgiei Reconstructive din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A. Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–Anatomia, suportul vascular și nervos al pielii și a structurilor musculoscheletale– Biologia cicatrizării și cicatrizarea patologică– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)– Genetică și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principiul de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Plastică
B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare competenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, candidatul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.
3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Plastică– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)
5.Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare.
Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui trunchi comun, cu o durată de 2 ani, în care rezidentul aflat în pregătire să se familiarizeze cu specialitățile medico-chirurgicale înrudite, să dobândească aptitudini chirurgicale și teoretice necesare inițierii pregătirii în stagiul de bază.
După efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curicula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:
1.Participare ca Observator (O)
2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țară este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea candidatului ca medic specialist european în specialitate.
Candidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Candidatul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Candidatul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe documente care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta candidatul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale candidatului.
Tipuri de examinări posibile:
–Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, candidatul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Acest examen poate fi completat de înscrierea și promovarea unui examen internațional, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al direcției de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeană. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competență al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiență
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, recunoscut de comisia națională de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internaționale, UEMS recomandă ca îndrumătorii să promoveze și examenul EBOPRAS, fără ca aceasta să fie o condiție sine qua non.
Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue
2.Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studio, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonator unei școli medicale recunoscute internațional.
Instituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.
1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care candidații au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.
Ca parte esențială a programului de pregătire, candidatul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmării pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.
Se consideră optimă rotația candidatului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât candidatul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Candidații trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru candidații care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți candidații trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
2.Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internaționale (EBOPRAS) este binevenită– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități candidatului.
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către EBOPRAS/UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL III
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
Stagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.
Tematica de curs - Chirurgie plastică generală și ARSURI:
1.Istoria chirurgiei plastice2. Științe fundamentale în chirurgia plastică (anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)
3.Cicatrizarea normală și patologică4. Noțiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infecții nosocomiale: aplicații, durata optimă tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice6. Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică7. Debridarea plăgilor: hematom, serom, infecție8. Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii– Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate– Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice– profilaxia cicatrizării patologice– Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie– Fasceita necrozantă– conduita terapeutică în agresiunile animale/umane– conduita terapeutică în înțepăturile de insecte– Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice– Plăgile cronice– Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată– Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)– Transplantul liber de piele PPLD– Transplantul liber de piele PTG– Expandarea tisulară– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber– Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică– Replantări și revascularizări– Nervi periferici– Lasere în chirurgia plastică– Biomateriale - implante– Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice– Malformații congenitale la nivelul membrului superior– Malformații congenitale la nivelul toracelui– Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice– Principii de biostatistică
ARSURI anul III– Arsuri - generalități– Arsura prin flacără– Arsura de contact– Arsura chimică– Electrocuțiile– Arsura prin iradiere– Leziunea locală în arsuri– Tratamentul chirurgical local în arsuri– Prognosticul în arsuri– Diagnosticul arsurilor - prospectiv și retrospectiv– Protocolul de admisie al arsului în UIAG– Evaluarea inițială a pacientului ars grav– Indicațiile inciziilor de decompresie în arsuri– Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav– Prevenția sechelelor postcombustionale– Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament– Indicațiile traheostomie la pacientul ars grav– Monitorizarea funcțiilor vitale la pacientul ars– Urmărirea postoperatorie la pacientul ars– Șocul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitică, EAB în arsuri, prezentări de caz– Stadializarea bolii arsului și complicațiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice, nefrologice, MSOF în arsuri– Nutriția arsului– Homogrefe/allogrefe/xenogrefe– Substituienții dermici– Culturile de keratinocite– Recuperarea medicală și kinetoterapia la pacientul ars grav– Cicatrizarea patologică: prevenție, tratament chirurgical– Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior– Sechelele postcombustionale la nivelul feței– Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare încrucișate– Principiile exciziei cicatriciilor– Expandarea tisulară– Degerăturile: principii de diagnostic, managementul general și chirurgical
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei plastice generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minima neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.
Rezultate așteptate:
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a 2 două teste(plastică generală/arsuri) cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol/prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practică: conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL IV
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
PIELE ȘI ANEXE
Anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii
Anatomia și fiziologia chirurgicală a anexelor
Anatomia și fiziologia chirurgicală a unghiei
Noțiuni de embriologie
Malformații congenitale ale pielii - diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatoriei. Anomalii vasculareii. Malformații vasculareiii. Hemangioameiv. Limfangioamev. Bride congenitale
Accidente traumaticei. Plăgi acute și cronice (principii de tratament, tehnici de sutură, pansamente performante, imobilizare, urmărirea postoperatori)ii. Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)
Noțiuni de chirurgie dermatologică
Afecțiuni neoplaziei. Tumori pieleii. Carcinom bazocelulariii. Melanomiv. Carcinom scuamosv. Alte tumori ale pieliivi. Limfodisecția și ganglionul santinelăvii. Diagnosticul tumorilor de pieleviii. Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanatăix. Urmărirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanatex. Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorie
CHIRURGIA MÂINII– Embriologia membrului superior– Anatomia chirurgicală mâinii– Anatomia chirurgicală antebrațului– Anatomia chirurgicală brațului– Malformații congenitale - sindactilie, polidactilie principii de tratament– Patologia traumatică a membrului superiori. Tendoaneii. Osoaseiii. Articulații și ligamentiv. Țesut subcutanat
Indicații și tehnici de tenorafie
Mobilizarea precoce în leziunile tendinoase
Osteosinteza oaselor mâinii
Alegerea materialului de osteosinteza
Fracturile intraarticulare
Fracturile deschise/închise ale oaselor mâinii
Traumatismele complexe ale mâinii
Mâna mutilată
Expertiza capacității de muncă
Tehnici de reconstrucție a degetelor
Metode reconstructive în reconstrucția policelui amputat
Rolul microchirurgiei în chirurgia mâinii
Neurorafia
Revascularizarea/replantarea -
Sechele posttraumatice principii de tratament
Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie și sindromul Volkmann
Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor periferici
Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial
Utilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase periferice
Tratamentul paraliziei de n median, ulnar și radial și a paraliziilor mixte
Transfer funcțional tendinos și muscular
Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală
Instabilitatea articulară
Afecțiuni neoplazicei. Osoaseii. Țesut subcutanat
Altelev. Boala Dupuytrenvi. Limfedemi. Mâna spastică
MEMBRU INFERIOR
Embriologia membrului inferior
Malformații congenitalei. Sindactilie, polidactilieii. Bride congenitale
Accidente traumatice
Principii de osteosinteza
Principii de tratament al fracturilor închise
Principii de tratament al fracturilor deschise
Principii de tratament al fracturilor intraarticulare
Complicațiile locale și generale ale fracturilor
Situații particulare: abordarea părților moi în fracturile membrului inferior
Acoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferior
Tehnici de reconstrucție a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii
Leziuni nervoase în patologia membrului inferior
Afecțiuni neoplazice - clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmărire postoperatorie, terapie oncologicăa. Osoaseb. Țesut subcutanat
Limfedemul
Obiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperator
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezența la minim 75% cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7. Participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice în calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare științifică
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie,
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL V
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
I. CAP ȘI GÂT
Anatomia și fiziologia capului și a gâtului
Malformații congenitalei. Despicături labiale și palatineii. Urechi decolateiii. Microtiaiv. Sindroame craniofacialev. Altele
Accidente traumatice evaluare inițială
Valoarea CT în traumatologia extremității cefalice
Tratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-faciale
Leziuni ale țesuturi moi
Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp - evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)
Anatomia nervului facial
Mușchii mimicii
Paralizia facială
Tratamentul paraliziei de nerv facial
Leziuni și defecte ale nervilor periferici
Defecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
Reconstrucția unităților estetice ale feței principii generale
Reconstrucția pleoapelor
Reconstrucția regiunii temporale
Reconstrucția regiunii malare
Reconstrucția piramidei nazale
Reconstrucția buzelor
Reconstrucția pavilionului auricular
Reconstrucția mandibulei
Reconstrucția scalpului
Afecțiuni neoplazicei. Tumori ale țesuturilor moiii. Tumori osoaseiii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superioriv. Tumorile parotidei
Hemiatrofia facială
II. PERETE TORACIC ȘI SÂN
Malformații congenitalei. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)ii. Sâni tuberoși - tratamentul chirurgicaliii. Pectus excavatum/carinatum
Anatomia toracelui
Traumatismul toracic
Tumori ale țesuturilor moi
Reconstrucția de perete toracic
Anatomia și fiziologia glandei mamare
Principii de oncologie - neoplasmul mamari. Tratament chirurgical al cancerului de sânii. Reconstrucția mamarăiii. Limfodisecția/nodulul santinelaiv. Urmărirea postoperatoriev. Reconstrucția mamară
Hipertrofia mamară - mamoplastia de reducție
Ginecomastia - ablația mamară în ginecomastie
III. TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
Anatomia abdomenului și a trunchiului
Malformații congenitalei. Hipospadias și epispadiasii. Malformații ale organelor genitale feminineiii. Spina bifida
Accidente traumatice ale regiunii abdominale și lombare
Reconstrucția peretelui abdominal
Organe genitale externe - anatomie
Gangrena Fournier
Transsexualismul
Reconstrucția perineului
Reconstrucția penisului
Reconstrucția vaginului
Boala Peyronie
Afecțiuni neoplazicei. Tumori vaginale și vulvareii. Tumori ale penisuluiiii. Tumori ale țesutului subcutanat
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anterior, la un nivel care să permită tratamentul asistat de coordinator al pacienților cu afecțiuni aferente competenței profesionale, stabilirea indicațiilor operatorii, participarea activă la intervenții chirurgicale.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL VI
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
CHIRURGIE ESTETICĂ
Cap și gât
Noțiuni de estetică și proporții faciale
Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică
Farmacologia toxinei botulinice
Tratamente laser
Anatomia chirurgicală a feței
Blefaroplastia
Lifting facial
Lifting de sprâncene
Anatomia chirurgicală a nasului
Rinoplastia
Anatomia pavilionului auricular
Otoplastia
Tratamentul alopeciei-transplantul de păr
Reconturare facială1. Cu implant2. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime3. Genioplastie
Membrul superiori. Liposuctiaii. Brahioplastia
Sâni. Mamoplastia de augmentareii. Ptoza mamară - mastopexiaiii. Mameloane invaginate
Abdomeni. Liposucțiaii. Abdominoplastiaiii. BodyLifting
Membru inferiori. Liposucțiaii. Lifting de coapseiii. Lifting de feseiv. Implante
Chirurgia postbariatrică
RECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anteriori, integrarea noțiunilor de medicină estetică, participarea ca observator la intervențiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majorității cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese și conferințe de specialitate, publicare de articole științifice în calitate de coautor sau autor principal, implicarea în cercetarea științifică/didactică a clinicii.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Candidații vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)).
În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:
–Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori candidați– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice).
Obligații– Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
–Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist:
NU SE APLICĂ
Domeniile, adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–Echografie generală– Echografie vasculară– Medicina hiperbară– Dermatoscopie– Chirurgie oncologică (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)– Managementul medical al dezastrelor– Managementul medical al urgențelor prespitalicești
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Emerit Dr. Lascăr Ioan
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
–Silabusul -PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALEa. Istoria chirurgiei plasticeb. Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusiv anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)c. Principii de bazăi. Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorieii. Arsuriiii. Managementul în traumatologieiv. Managementul oncologicv. Malformații congenitalevi. Plăgid. Cicatrizarea plăgilori. Sutura plăgilorii. Debridarea plăgilor (hematom, serom, infecție)iii. Managementul fasceitei necrozanteiv. Plăgi cronice (incluzând escare, ulcere cronice)e. Transplantul de țesuturif. Expandarea tisularăg. Lambourih. Microchirurgiei. Transferul liber microchirurgicalii. Replantări și revascularizăriiii. Nervi perifericii. Lasere în chirurgia plasticăj. Biomateriale - implantek. Managementul arsurilora. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiereb. Resuscitarea arsuluic. Chirurgia arsurilorl. Managementul degerăturilor
Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
CAP ȘI GÂTa. Malformații congenitalevi. Despicături labiale și palatinevii. Urechi decolateviii. Microtiaix. Sindroame craniofacialex. Alteleb. Accidente traumaticei. Leziuni ale țesuturi moi1. Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
2.Leziuni și defecte ale nervilor periferici3. Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
4.Defecte ale scalpuluiii. Leziuni osoasec. Afecțiuni neoplazicev. Tumori ale țesuturilor moivi. Tumori osoasevii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superiord. Paralizia facialăe. Hemiatrofia facialăPERETE TORACIC ȘI SÂNa. Malformații congenitaleiv. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)v. Sâni tuberoșivi. Pectus excavatum/carinatumb. Accidente traumaticec. Afecțiuni neoplazicevi. Tratament chirurgical al cancerului de sânvii. Reconstrucția mamarăviii. Limfodisecția/nodulul santinelaix. Tumori ale țesuturilor moix. Reconstrucția de perete toracicd. Altelei. Hipertrofia mamarăii. GinecomastiaTRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALEa. Malformații congenitaleiv. Hipospadias și epispadiasv. Malformații ale organelor genitale femininevi. Spina bifidavii. Alteleb. Accidente traumaticei. Perete abdominalii. Organe genitale externec. Afecțiuni neoplaziceiv. Tumori vaginale și vulvarev. Tumori ale penisuluivi. Tumori ale țesutului subcutanatd. Altelei. Transsexualismulii. Boala PeyronieMEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNAa. Malformații congenitale - sindactilie, polidactilieb. Accidente traumaticevii. Tendoaneviii. Osoaseix. Articulații și ligamentx. Țesut subcutanatxi. Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresiexii. Transfer funcțional tendinos și muscularxiii. Amputații și replantărixiv. Reconstrucția de policexv. Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmannxvi. Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismalăxvii. Instabilitatea articularăc. Afecțiuni neoplaziceiii. Osoaseiv. Țesut subcutanatd. Altelexviii. Boala Dupuytrenxix. Limfedemii. Mâna spasticăMEMBRU INFERIORb. Malformații congenitaleiii. Sindactilie, polidactilieiv. Bride congenitalc. Accidente traumaticei. Țesut subcutanatii. Reconstrucție osoasăiii. Nervid. Afecțiuni neoplazicea. Osoaseb. Țesut subcutanate. Altelea. LimfedemPIELEA ȘI ANEXELE EIa. Anatomie și fiziologieb. Malformații congenitalevi. Anomalii vascularevii. Malformații vasculareviii. Hemangioameix. Limfangioamex. Bride congenitalc. Accidente traumaticeiii. Plăgi acute și croniceiv. Chirurgia cicatricilord. Afecțiuni neoplaziexi. Tumori pielexii. Carcinom bazocelularxiii. Melanomxiv. Carcinom scuamosxv. Alte tumori ale pieliixvi. Limfodisecția și ganglionul santinelaCHIRURGIE ESTETICĂa. Cap și gâti. Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăii. Tratamente laseriii. Blefaroplastiaiv. Lifting facialv. Lifting de sprâncenevi. Rinoplastiavii. Otoplastiaviii. Tratamentul alopeciei-transplantul de părix. Reconturare facială4. Cu implant5. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime6. Genioplastieb. Membrul superioriii. Liposucțiaiv. Brahioplastiac. Sâniv. Mamoplastia de augmentarev. Ptoza mamarăvi. Mameloane invaginated. Abdomeniv. Liposucțiav. Abdominoplastiavi. BodyLiftinge. Membru inferiorv. Liposucțiavi. Lifting de coapsevii. Lifting de feseviii. ImplanteAnexa nr. 2
Logbook proceduriModalitate de completare:
Completarea logbook-ului intra în obligațiile candidatului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedura va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:
–Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către candidat până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
| Nume Prenume candidat: Perioada acoperită de log-book: Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura: | ||||||
| slab | mediu | bun | foarte bun | excelent | ||
| Cunoștiințe despre | Istoria Chirurgiei Plastice Teritoriile vasculare ale corpului Malformații congenitale Trauma Arsuri Oncologie Plăgi cronice Proceduri reconstructive Recuperare Noutăți: inginerie tisulară, proceduri lipoplastice, etc | |||||
| Competențe în | Consilierea pacienților Comunicarea cu pacienți și aparținătorii Munca în echipă cu colegii și restul colectivului Control al calității și management al riscului | |||||
| De completat de către candidat: | ||||||
| Data | Locul | |||||
| Cursuri absolvite | Cursuri de lambouri Cursuri de microchirurgie Cursuri de arsuri Cursuri de baza în tehnici chirurgicale? Cursuri de resuscitare adulți Cursuri de resuscitare copii? Altele (specificați) | |||||
| Număr | ||||||
| Publicații | Prezentări de caz Articole în reviste (fără prezentări de caz) | |||||
| Prezentări la manifestări științifice | Postere Prezentări orale Prezentări susținute ca invitat Chairman | |||||
| Premii academice | ||||||
| Titluri științifice dobândite | D/N | |||||
| Doctor Medic Doctor în Științe Medicale | ||||||
| Aptitudini | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Nume, prenume candidat: .................... Centru de pregătire: ............................. | |||||
| Aptitudini | Slab | Necesită îmbunătățire | Mediu | Bun | Foarte bun |
| Maturitate profesională | |||||
| Capacitate tehnică | |||||
| Compatibilitate | |||||
| Administrație | |||||
| Punctualitate | |||||
| Industrie | |||||
| Dependență | |||||
| Receptiv la instrucție | |||||
| Activitate de studiu | |||||
| Cercetare | |||||
| Publicații | |||||
| Cursuri, conferințe | |||||
Certific prin prezenta că medicul Chirurg Plastician este:
Medic specialist
Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume .....................
Data ...................................
Semnătura ...........................
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.
4.Chirurgia esofagului.
Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:
1.4.6.2.Baremul activităților practice
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie toracică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Chirurgia vasculară este disciplina clinică și științifică referitoare la diagnosticul, tratamentul și prevenția patologiei care afectează arterele, venele și limfaticele.
Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Vasculară al UEMS (European Union of Medical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia (http://www. gmc-uk.org/Vascular Surgery Curriculum Approved October 2012. pdf 50892038. pdf). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| Numărul total de ani | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL total de module | 10 |
| Modulul 1 | Stagiul de chirurgie generală |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 10 luni |
| Ore de curs/modul | 170 ore |
| Modulul 2 | Stagiul de chirurgie toracică |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 1 lună |
| Ore de curs/modul | 20 ore |
| Modulul 3 | Stagiul de ortopedie traumatologie |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| Ore de curs/modul | 25 ore |
| Modulul 4 | Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 2 luni |
| Ore de curs/modul | 25 ore |
| Modulul 5 | Stagiul de recuperare vasculară |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 1 lună |
| Ore de curs/modul | 20 ore |
| Modulul 6 | Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 4 luni |
| Ore de curs/modul | 70 ore |
| Modulul 7 | Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 6 luni |
| Ore de curs/modul | 100 ore |
| Modulul 8 | Modulul de bioetică |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 2 săptămâni |
| Ore de curs/modul | 20 ore |
| Modulul 9 | Stagiul de chirurgie vasculară deschisă |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 23 luni |
| Ore de curs/modul | 380 ore |
| Modul 10 | Stagiul de chirurgie endovasculară* |
| NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul | 10 luni 1/2 luni |
| Ore de curs/modul | 170 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 1000 ore |
| Total ore pregătire practică | Programul legal de lucru |
* Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular și pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecție în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depășit ca pondere intervențiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("Național trends în lower extremity bypass surgery, endovascular interventions and major amputations" - http://www. ivascsurg. org/article/S0741-5214 (08) 02374-4/abstracti Vasc Surg, 50, 1, pp 54-60, 2009; The Swedish Național Registry for Vascular Surgery, Swedvasc - April 2011). Mai mult, în Syllabusul European Board of Vascular Surgery din cadrul UEMS chirurgia vasculară este menționată ca Vascular and Endovascular Surgery, iar specialistul ca Vascular and Endovascular Surgeon.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.3 | I.4 | I.6 | I.7 | I.7 | I.8 | I.9 | I.9 | I.5 | I.9 | I.10 |
1.2.Structura programului1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
Tematica teoretică (170 ore)
1.Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3. Principii de asepsie și antisepsie4. Principii de sterilizare5. Principii de antibioprofilaxie6. Principii de tratament medicamentos în infecții7. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului8. Pregătirea locală a câmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație9. Poziționarea și izolarea pacientului10. Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete11. Instrumente chirurgicale în chirurgia generală12. Principii generale de incizie și sutură13. Materiale de sutură și ligatură14. Fiziopatologia vindecării plăgilor15. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor16. Cicatricea retractilă17. Plăgile dehiscente18. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și țesutului adipos subcutanat19. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator20. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale21. Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv22. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament23. Defecte parietale abdominale postoperatorii24. Traumatismele toraco-abdominale25. Traumatismele abdominale26. Tumorile retroperitoneale27. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
Baremul activităților practice
| 1. | Incizie tegumentară | 10 |
|---|---|---|
| 2. | Laparotomie | 5 |
| 3. | Sutura plăgii operatorii | 10 |
| 4. | Laparorafie | 5 |
| 5. | Montarea drenajelor prin contraincizie | 10 |
| 6. | Debridare | 10 |
| 7. | Drenajul abceselor superficiale | 5 |
| 8. | Enterorafie | 5 |
2.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
Tematica teoretică: (20 ore)
1.Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.
2.Anatomia chirurgicală a mediastinului.
3.Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.
4.Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.
5.Factori de risc ai complicațiilor pulmonare postoperatorii.
6.Legătura dintre tipul anesteziei/operației și complicațiile pulmonare intra/postoperatorii.
7.Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistente
Baremul activităților practice
| 1. | Fleurotomie minimă | 5 |
|---|---|---|
| 2. | Traheostomia | 3 |
| 3. | Toracofrenolaparotomia* | 2 |
| 4. | Procedee de drenaj toracic | 5 |
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)
3.STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE
Tematica teoretică (25 ore):
1.Politraumatismele - șocul traumatic2. Traumatismele părților moi ale membrelor3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare4. Fracturile deschise ale membrelor
Baremul activităților practice:
1.Tratamentul ortopedic al fracturilor -102. Tratamentul ortopedic al luxațiilor -103. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 34. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 35. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3
Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)
4.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Tematica teoretică (25 ore):
1.Principii și tehnici de chirurgie plastică2. Cicatrizarea normală și patologică3. Grefele de piele4. Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc.
5.Lambouri axiale; lambouri pe perforante6. Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase
Baremul activităților practice:
1.Grefarea plăgilor - 52. Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucișate - 33. Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 34. Lambouri musculare* - 35. Intervenții microchirurgicale vasculare* - 3
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor)
5.STAGIUL DE RECUPERARE
Tematica teoretică (20 ore):
1.Reabilitarea vasculară la pacienții claudicativi2. Reabilitarea pacienților după intervenția chirurgicală de revascularizare3. Reabilitarea pacienților amputați de membru inferior4. Exercițiul fizic la pacienții cu insuficiență venoasă cronică5. Exercițiul fizic la pacienții diabetici6. Terapia compresivă și masajul pacienților cu limfedem
Baremul activității practice1. Mobilizarea post-operatorie precoce - 52. Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 53. Testul de mers pe bandă - 34. Bandajarea pacientului cu limfedem -3
6.ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ ÎN CHIRURGIA VASCULARĂ
Tematica teoretică (70 ore):
1.Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă2. Monitorizarea bolnavului vascular (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc.
3.Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)
4.Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații.
5.Hemodinamica postoperatorie– evaluarea statusului hemodinamic– monitorizarea hemodinamică de bază– debitul cardiac– sindromul de debit cardiac scăzut - tratament– insuficiența ventriculară dreaptă - tratament– ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament– hipertensiunea postoperatorie - tratament– hipotensiunea postoperatorie - cauză, tratament6. Hemoragia postoperatorie:
–tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sânge, substituienți– complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei8. Suportul nutrițional (energetic - caloric) în chirurgia vasculară– indicații– mod de administrare– evaluare - complicații potențiale– necesitățile nutriționale– considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)– nutriția enterală - indicații, formele de admnistrare, complicații– nutriția parenterală - indicații, mod de administrare, complicații– monitorizarea metabolică și terapeutică9. Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renale– disfuncții hepatice
Baremul activităților practice;
| 1. | Sondaj vezical | 25 |
|---|---|---|
| 2. | Cateter venos central cu abord subclavicular,jugular, femural | 25 |
| 3. | Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă | 10 |
| 5. | Defibrilare externă | 5 |
| 6. | Resuscitare cardiorespiratorie | 5 |
| 7. | Sonda de aspirație nazogastrică | 10 |
7.STAGIUL DE LABORATOR VASCULAR ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ
Tematica teoretică (100 ore)
1.Ultrasunete - proprietăți.
2.Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.
3.Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.
4.Circulația arterială.
a)Formarea undei de puls.
b)Aspecte Doppler normalec) Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.
d)Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.
5.Circulația venoasă.
a)Caracteristicile circulației venoase.
b)Aspecte Doppler normale.
6.Noțiuni despre aparatura folosită.
a)Tipuri de sondeb) Parametrii folosiți în examinarea vaselor.
c)Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.
7.Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.
a)Ecografia bidimensionalăb) Examinarea Doppler colorc) Angiografia Doppler8. Placa de aterom - aspecte ecografice.
9.Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Rezultate patologice10. Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Rezultate patologice11. Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare.
a)Tehnica examinăriib) Rezultate normalec) Patologia stenozantăd) Anevrismele arteriale12. Examinarea ultrasonografică a arterelor visceralea) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiacb) Arterele renale13. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă14. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie16. Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare17. Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare:
a)Tehnica de examinareb) Aspecte normalec) Diagnosticul trombozelor acuted) Sindroamele posttrombotice18. Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă:
a)Noțiuni anatomiceb) Aspecte normalec) Calculul debitelord) Principalele aspecte patologice19. Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice20. Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.
21.Aportul investigației hemodinamice și angiografice în tratamentul chirurgical.
22.Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.
23.Noțiuni teoretice de chirurgie endovascular:
a)structura unei săli de cateterism și angiografieb) principiul cinematografiei, imagistică digitală și substracție, stocarea imaginii radiologicec) sondele de cateterismd) tehnica Seldingere) tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară24. Principii de hemodinamică:
a)presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologiceb) debite sangvine pulmonare, aortice și de șuntc) rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice25. Principii de angiografie periferică:
a)aortografia toraco - abdominalăb) arteriografia membrelor inferioare și superioarec) arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiacd) arteriografia mezenterică superioară și inferioară.
e)arteriografia vertebro - carotidiană26. Investigația angiografică în sindromul de ischemie periferică.
27.Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.
28.Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare:
a)angioplastiab) embolizarea arterialăc) extragerea de corpi străini din circulația sangvinăd) filtru cave) stentarea29. Angiografia prin computer tomografiea) Perspectiva istoricăb) Principiile angiografiei prin computer tomografiec) Achiziția imaginilord) Prelucrarea imaginilore) Strategii pentru administrarea substanței de contrastf) Indicații și contraindicații de examinareg) Incidente și accidente în timpul și după examinareh) Aplicații clinice;I. Angiografia carotidianăII. Angiografia pulmonarăIII. Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizatăIV. Angiografia abdominalăV. Angiografia perifericăVI. Angiografia membrelor superioareVII. Angiografia cu evidențierea timpului venosVIII. Angiografia cerebralăIX. Angiografia coronariană.
30.Angiografia prin rezonanță magneticăa) Principiile angiografiei prin rezonanță magneticăb) Angiografia fără substanța de contrastc) Angiografia cu substanța de contrastd) Indicații și contraindicațiie) Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselorf) Aplicații clinice;I. Angiografia carotidianăII. Angiografia aorto-pulmonarăIII. Angiografia abdominalăIV. Angiografia perifericăV. Angiografia membrelor superioareVI. Angiografia venoasăVII. Angiografia cerebrală
Baremul de activități practice
| 1. | Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene | 10 |
|---|---|---|
| 2. | Explorarea ecografică a arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. | 10 |
| 3. | Explorarea aortei abdominale | 10 |
| 4. | Explorarea arterelor renale | 10 |
| 5. | Explorarea arterelor membrului inferior | 10 |
| 6. | Explorarea sistemului venos jugular, cav superior și inferior | 10 |
| 7. | Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare | 10 |
| 8. | Investigarea fistulelor de dializă | 10 |
| 9. | Întocmirea unui buletin | 10 |
| 10. | Calcularea debitului arterial | 10 |
| 11. | Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor | 10 |
| 12. | Funcția Seldinger arterială și venoasă femurale | 20 |
| 13. | Funcția Seldinger arterială și venoasă axilare | 5 |
| 14. | Functia Seldinger arterială și venoasă brahială | 5 |
| 15. | Arteriografia membrelor inferioare | 2 |
| 16. | Arteriografie celiaco-mezenterice | 2 |
| 17. | Arteriografie carotidiană | 2 |
| 18. | Flebografie | 5 |
| 19. | Cavografie | 2 |
20.Limfografie21. Interpretarea imaginilor computer tomografice;
a)Aspecte normale și variante anatomiceb) Aspectul plăcilor de aterom și clasificarea acestorac) Evaluarea gradului de stenozad) Tromboza acută și tromboza cronicăe) Anevrismele simple și complicatef) Disecția acută sau cronicăg) Malformații arterio-venoaseh) Evaluarea grafturilor post-intervenții de by-passi) Fistulele arterio-venoasej) Ruptura vasculară.
22.Interpretarea imaginilor de rezonanță magneticăa) Aspecte normale și variante patologiceb) Aspectul peretelui vascularc) Evaluarea fluxului intravasculard) Evaluarea gradului de stenozae) Anevrismele simple și complicatef) Evidențierea și caracterizarea trombozelor vasculareg) Disecțiile acute și croniceh) Malformațiile arterio-venoasei) Fistulele arterio-venoasej) Evaluarea permeabilității grafturilor venoase sau sintetice.
8.MODULUL DE BIOETICĂ
Tematica teoretică (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantVIII. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeIX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
9.STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ DESCHISĂ
Tematica teoretică (380 ore)
1.Istoricul chirurgiei vasculare.
2.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.
3.Noțiuni de anatomie:
a)Sistemul osos al membrului superior și inferiorb) Aparatul muscular al membrului superior și inferior, cervical, toraco-abdominalc) Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfaticd) Nervii membrului superior și inferior, sistemul nervos simpatic lombar.
4.Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:
a)Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnarăb) Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantarec) Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavied) Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femuralee) Expunerea vaselor limfatice.
5.Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
6.Căile de acces asupra vaselor intraabdominale și simpaticului lombar.
7.Căile de acces asupra vaselor intratoracice.
8.Instrumente chirurgicale vasculare.
9.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
10.Grefe vasculare biologice și sintetice.
11.Noțiuni fundamentale:
a)Epidemiologieb) Embriologiec) Aterosclerozad) Hiperplazia intimalăe) Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartimentf) Angiogeneza.
12.Fiziologia și fiziopatologia circulației arteriale:
a)hemodinamica arterialăb) modele de curgere în circulația arterialăc) aspecte fiziologice în intervențiile arterialed) sindromul de furt arterial.
13.Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;
a)hemodinamica circulației venoaseb) incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundarăc) tromboza venoasă profundăd) insuficiența venoasă cronicăe) tromboflebita.
14.Fiziologia sistemului limfatic:
a)anatomia funcțională a sistemului limfaticb) fiziologiac) fiziopatologie.
15.Factori de risc ateroscleroticia) Fumatulb) Diabetulc) Hiperlipidemiad) Hipertensiunea.
16.Coagularea și dereglările hemostazei:
a)coagularea normalăb) terapia anticoagulantăc) agenți tromboliticid) coagulopatiile și hemoragiae) stări hipercoagulante.
17.Programe de screening vascular18. Boala arterială periferică cu localizare carotidiană - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
19.Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecția, tumorile glomice.
20.Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
21.Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
22.Boala arterială periferică a membrului superior - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
23.Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
24.Boala arterială periferică cu localizare mezenterică - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
25.Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
26.Disecția aortei - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
27.Sindromul Raynaud.
28.Sindromul de apertură toracică-neurogen, arterial, venos.
29.Anomaliile arterio-venoase:
a)Malformațiile vasculare congenitaleb) Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenicc) Fistulele arterio-venoase dobândite.
30.Trombangeita obliterantă.
31.Boala Takayasu.
32.Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala Kawasaki, granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, sindromul Churg-Strauss.
33.Tumorile arteriale.
34.Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
35.Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
36.Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităților.
37.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
a)Tromboza venoasă profundăb) Sindromul posttromboticc) Tromboza venoasă superficialăd) Insuficiența venoasă cronicăe) Ocluzia ilio-cavăf) Ocluzia venei cave superioareg) Tumorile venoase.
38.Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
39.Chirurgia canalului toracic.
40.Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
41.Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă.
42.Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice - cardiace, respiratorii, renale.
43.Complicațiile chirurgiei vasculare locale - infecțiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase.
44.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.
45.Reconstrucțiile tisulare în chirurgia vasculară.
46.Amputațiile.
Baremul de activități practice
Pentru a armoniza baremul de operații cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
DefinițiiA. Termenul de procedură de chirurgie vasculară deschisă definește procedură care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru:
1.tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3. tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucția arterială sau venoasă
Note:
–toate procedurile vasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);
–o operație vasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură operație;
–operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".
B. Etapele esențiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt:
1.expunerea2. controlul3. diagnosticul final4. intervenția vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc)
5.confirmarea rezultatului planificat6. ÎnchidereaC. Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii
| 1. Expunerea arterelor | |
|---|---|
| - aortă abdominală infrarenală | 10 |
| - aortă supraceliacă | 3 |
| - iliacă comună | 10 |
| - iliacă externă | 10 |
| - renală | 1 |
| - trunchi celiac | 1 |
| - mezenterică superioară | 1 |
| - trepied femural | 30 |
| - poplitee proximală | 30 |
| - poplitee medie | 5 |
| - poplitee distală | 20 |
| - tibială anterioară | 5 |
| - tibială posterioară | 5 |
| - peronieră | 5 |
| - trepied carotidian | 10 |
| - subclavie | 3 |
| - axilară | 3 |
| - brahială | 10 |
| - radială/ulnară | 3 |
| 2. Expunerea venelor | |
| - recoltarea venei safene interne | 50 |
| - recoltarea venei safene externe | 5 |
| - vena femurală comună | 10 |
| - vena femurală superficială | 5 |
| - vena cefalică | 5 |
| - vena bazilică | 5 |
| 3. Embolectomia | 25 |
| 4. Endaterectomie | 20 |
| 5. Arteriorafie directă | 25 |
| 6. Angioplastia de lărgire cu petec | 10 |
| 7. Anastomoză termino-laterală | 50 |
| 8. Anastomoză termino-terminală | 2 |
| 9. Anastomoză latero-laterală | 2 |
| 10. Restabiliri de flux arterial: | |
| - aorto-iliace | 10 |
| - aorto-femural | 10 |
| - femuro-femural | 3 |
| - femuro-popliteu | 20 |
| - extra - anatomice | 3 |
| 11. Ligatura subfascială a venelor comunicante | 10 |
| 2. Cura chirurgicală a varicelor | 30 |
| 13. Amputații: | |
| - deget | 30 |
| - transmetatarsiană/tarsometatarsiană | 15 |
| - gambă | 15 |
| - coapsă | 20 |
| - dezarticulație de coapsă | 2 |
| 14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă | 25 |
10.STAGIUL DE CHIRURGIE ENDOVASCULARĂ
Tematica teoretică (170 ore)
1.Istoricul procedurilor endovasculare.
2.Registrul electronic endovascular.
3.Protocoale de management al radiațiilor - medicul și pacientul.
4.Structura sălii de intervenții endovasculare.
5.Echipamentul de bază în intervențiile endovasculare: ace de puncție, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast.
6.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală.
7.Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut.
8.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.
9.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior.
10.Tratamentul endovascular al arcului aortic.
11.Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele și disecția aortică.
12.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală.
13.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta și pararenale - stentgrafturile fenestrate.
14.Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale - stentgrafturile ramificate.
15.Endoleak - tipuri și management.
15.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.
16.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică.
17.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.
18.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală19. Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.
20.Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace și cavă inferioară.
20.Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.
21.Ablația endovenoasă în insuficiența venoasă cronică.
22.Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă - stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală.
23.Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale și fibromului uterin.
24.Tehnici de trombectomie endovasculară.
Baremul de activități practice
Pentru a armoniza baremul de intervenții cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
DefinițiiA. Termenul de procedură de chirurgie endovasculară definește procedură care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul arterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru:
1.tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3. tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilor/cateterelor în artere sau vene
Note:
–toate procedurile endovasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);
–o operație endovasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură intervenție endovasculară;
–operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".
B. Etapele esențiale ale unei proceduri endovasculare sunt:
1.obținerea accesului2. controlul/menținerea accesului3. diagnosticul final4. intervenția endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc.)
5.confirmarea rezultatului planificat6. ÎnchidereaC. Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare:
| 1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare: | |
| - aortică | - 2 |
| - iliacă | -10 |
| - femurală | -10 |
| - poplitee | - 5 |
| - pedală | -10 |
| - carotidiană | - 2 |
| 2. Montare de stent-grafturi: | |
| - EVAR | - 1 |
| - arteră iliacă | - 1 |
| - arteră femurală superficială | - 1 |
| 6. Embolizare | 1 |
| 7. Ablația endovenoasă a venei safene interne | 10 |
| 8. Trombectomie endovasculară/tromboliză pe cateter | 5 |
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)
2.de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților.
3.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare.
4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lume
Acest document a fost întocmit și aprobat în septembrie 2014 de către Societatea Română de Chirurgie Vasculară în conformitate cu syllabusul European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of Medical Specialists în the EU - cerințele pentru specialitatea de Chirurgie Vasculară (UEMS, Brusels, 1994).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
● cabinet ambulator de chirurgie vasculară
● chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
● educație vasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul vascular și endovascular trebuie să aibă cunoștințe și să înțeleagă:
1.Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculare;
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților vasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.
2.Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului vascular este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.
2.2.Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților vasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari.
2.3.Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.
2.4.Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia vasculară.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
| Probă | Da/Nu |
|---|---|
| Examen teoretic scris | Da |
| Examen clinic 1 | Da |
| Examen clinic 2 | Da |
| Probă operatorie | Da |
TEMATICA DE EXAMEN1. Valentine JR, Wind GG - Anatomic Exposures în Vascular Surgery 2nd Edition, LWW, 2003.2. Rutherford's Vascular Surgery, 8th Edition, Elsevier Saunders, 2010.3. Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Artery Disease (TASC II). Eur J Vasc Endovasc Surg 2007;33 Suppl 1;S1-S754. Haimovici's Vascular Surgery, 6th Edition, Wiley, 20125. Management of patients with peripheral artery disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric and Abdominal Aortic). ACCF/AHA Guidelines November 2011.6. ESVS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis; indication, technique. Eur J Vasc Endovasc Surg 20097. NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2012.8. Atlas of Vascular Surgery; Operative procedures. Ouriel K., Rutherford R. B. (Eds.) W. B. Saunders, 19989. Atlas of Vascular Anatomy; An angiographic approach. Uflacker R. (Ed.) Lippincott Williams Wilkins, 200610. Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200111. Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200212. Tratat de patologie chirurgie cardiovasculară, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. Medicală, 2007
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (vezi la capitolul de Structură a programului)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU - credite formative universitare, 1 credit CFU = 1 credit ECTS - European Credit Transfer System); 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc
Semnătura:
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
DERMATOVENEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
PREAMBUL
Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).
Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.
În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).
1.DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Dermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:
–afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate– manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice– manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate– infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.
2.DURATĂ
5 ANI
3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.
3.2.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice.
2.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice.
3.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice.
4.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice.
5.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice.
6.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.
7.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.
8.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.
9.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.
10.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.
11.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP).
12.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.
13.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).
14.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.
15.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).
4.ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.– Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).– Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).– 1 CFU = 25 ore de instruire– Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.– La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.– Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.– Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.– Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.– Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.
5.STRUCTURA PROGRAMULUI
| Număr total de ani | 5 ani | |
|---|---|---|
| Număr total de module | 12 | |
| A. | Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite | |
| Modul 1 | Medicină internă | 3 luni |
| Ore de curs / modul | 60 ore curs | |
| Modul 2 | Chirurgie plastică | 4 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 20 ore curs | |
| Modul 3 | Alergologie și imunologie clinică | 4 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 20 ore curs | |
| Modul 4 | Boli infecțioase și parazitare | 6 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 30 ore curs | |
| Modul 5 | Histopatologie | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 6 | Bioetică | 2 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 10 ore curs | |
| Modul 7 | Oncologie medicală | 3 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 15 ore curs | |
| Modul 8 | Imagistică cutanată | 3 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 15 ore curs | |
| Modul 9 | Epidemiologie clinică | 2 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 10 ore curs | |
| Modul 10 | Pediatrie | 6 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 30 ore curs | |
| Modul 11 | Medicina muncii | 2 săptămâni |
| Ore de curs / modul | 10 ore curs | |
| B. | Stagiu de bază | |
| Modul 12 | Dermatovenerologie | 47 luni / 188 săptămâni |
| Modul 12.1 | Noțiuni de bază | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.2 | Afecțiuni acute și urgențe în dermato venerologie | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.3 | Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente | 5 luni |
| Ore de curs / modul | 100 ore curs | |
| Modul 12.4 | Afecțiuni vasculare | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.5 | Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.6 | Dermato-farmacologie | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 12.7 | Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 12.8 | Afecțiuni alergice | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.9 | Afecțiunile anexelor cutanate | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.10 | Dermato-oncologie | 4 luni |
| Ore de curs / modul | 80 ore curs | |
| Modul 12.11 | Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie | 5 luni |
| Ore de curs / modul | 100 ore curs | |
| Modul 12.12 | Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice | 2 luni |
| Ore de curs / modul | 40 ore curs | |
| Modul 12.13 | Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă | 3 luni |
| Ore de curs / modul | 60 ore curs |
6.CONȚINUTUL MODULELOR
Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă– Aritmii cardiace– Hipertensiunea arterială– Ateroscleroza– Angina pectorală– Infarctul miocardic– Bolile vasculare ale membrelor– Șocul– Astmul bronșic– Tromboembolismul pulmonar– Tuberculoza– Litiaza urinară– Infecțiile tractului respirator– Insuficiența renală cronică– Boli inflamatorii intestinale– Boli hepato-biliare– Pancreatite– Anemii– Leucemii– Limfoame– Hemostaza și tulburările ei– Diabetul zaharat– Amiloidoza– Porfiriile– Guta– Lupusul eritematos– Scleroza sistemică– Dermatomiozita– Poliartrita reumatoidă– Sindromul Sjogren– Vasculite sistemice– Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 pacienți– Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienți– Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienți– Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienți– Toracocenteza: 1 pacient– Paracenteza: 1 pacient– Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 pacienți– Interpretarea probei de digestie: 3 pacienți– Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică– Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică– Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienți– Puncția biopsie hepatică - interpretare: 2 pacienți– Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 pacienți
Modul 2. CHIRURGIE PLASTICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile– Tehnica sclerozării varicelor– Tehnici de grefare cutanată– Plastiile cutanate– Avulsia unghială– Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)– Degerăturile
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20 pacienți– Sclerozarea varicelor: 20 pacienți– Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienți– Plastiile cutanate: 5 pacienți– Avulsia unghială: 2 pacienți
Modul 3. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice
TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice– Alergene și haptene - clasificare, surse, reactivități încrucișate– Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia– Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici– Dermatita atopică și dermatite de contact alergice– Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz– Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 pacienți– Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 pacient
Modul 4. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine– Gastroenterite și enterocolitele acute– Boli eruptive virale– Enteroviroze– Hepatite virale– Salmoneloze– Toxiinfecții alimentare– Trichinoza– Lambliaza– Rickettsioze– Toxoplasmoza.– Erizipeloidul Rosenbach– Infecții cu anaerobi– Trichomoniaza urogenitală– Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice– Infecția HIV
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienți– Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 pacienți– Examen parazitologic cutanat: 10 pacienți– Examen copro-parazitologic: 10 pacienți– Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienți– Examen cu lampa Wood: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienți– Antibiograma: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 pacienți
Modul 5. HISTOPATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic.– Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 pacienți– Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienți– Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 pacienți
Modul 6. BIOETICĂ
TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică– Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
Relația medic-pacient I
–Relația medic-pacient II– Greșeli și erori în practica medicală
Probleme etice la începutul vieții
Probleme etice la finalul vieții
–Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
Probleme etice în genetică și genomică
–Etica cercetării pe subiecți umani
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
–Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
–Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
–Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
Modul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ
3 săptămâni
15 ore curs 35 ore stagiu
Tematica orelor de curs (15 ore)
1.Biologia cancerului cutanat și non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor).
2.Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienților cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată.
3.Chirurgia oncologică: indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice; cunoașterea rolului chirurgiei în stadializarea și tratamentul neoplaziilor cutanate; indicațiile și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia în cancerele cutanate; cunoașterea complicațiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relație cu neoplaziile cutanate.
4.Radioterapia: principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; principiile planului de tratament și ale dozimetriei; indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei la nivel sistemic și cutanat.
5.Chimioterapia: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate și în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităților, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate.
6.Hormonoterapia - cunoașterea existenței/ clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică și impactul acestora asupra organului cutanat.
7.Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat.
8.Tratament suportiv și paliativ: semnificația în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate.
9.Managementul reacțiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe.
10.Pielea ca țintă a metastazelor cancerelor profunde.
11.Cancerele profunde cu determinări cutanate.
12.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularități - 1. localizare anatomică: cutanată, non - cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată;
2.Leziunile nepigmentare;
3.Profilul molecular ;
4.Sindroame paraneoplazice ; evoluție; indicație terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică).
13.Cancerul cutanat bazo- și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
14.Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică - corelații evolutive ale diferitelor scheme terapeutice).
Baremul activităților practice:
–Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecțiuni oncologice: 10 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a pacientului oncologic: 10 pacienți
MODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice și practice)
Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):
Curs 1 (3 ore):
1.Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde.
2.Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convențională, ecografia de înaltă frecvență, microscopia confocală - dincolo de examinarea vizuală a pielii.
3.Noțiuni introductive despre microscopia confocală și OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată.
Curs 2 (2 ore):
3.Anatomia sistemului tegumentar și a țesutului subcutanat prin tehnici imagistice.
4.Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicații, avantaje, limite, proceduri.
Curs 3 (2 ore):
5.Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicații în dermatologie6. Elastografia: principii, tehnici, aplicații în dermatologie
Curs 4 (2 ore):
7.Ultrasonografia pielii, părului și unghiilor normale8. Ultrasonografia în afecțiunile firului de păr și ale unghiilor
Curs 5 (2 ore):
9.Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate10. Ultrasonografia în tumorile benigne ale pielii
Curs 6 (2 ore):
11.Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare12. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanom
Curs 7 (2 ore):
13.Ultrasonografia ganglionilor limfatici14. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanom
Baremul activităților practice Imagistica cutanată (35 ore):
● Aplicații practice
● Cazuri clinice
● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată și de părți moi și interpretarea aspectului ecografic:
–al tegumentului, al firului de păr și al aparatului unghial (normal și patologic)– în bolile inflamatorii cutanate– în tumorile benigne ale pielii– în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare– în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom– al ganglionilor limfatici– în tumorile maligne cutanate de tip melanom
MODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni - 10 Ore curs 25 ore stagiu
Tematica orelor de curs (10 ore)
1.Epidemiologia (definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare); metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.
2.Evaluarea calității informației științifice. Evaluarea calității unui studiu clinic. Studiile observaționale. Studiile intervenționale.
Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii și aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.
3.Infecțiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice.
4.Infecțiile reemergente în relație cu afecțiunile cutanate.
5.Infecțiile asociate asistenței medicale în relație cu tegumentul.
6.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în patologia dermatologică.
7.Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar, cu referiri la afecțiunile dermatologice.
Barem activități practice (25 ore)– Organizarea, funcționarea și aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secția dermatologie– Investigație / anchetă epidemiologică: 10 anchete– Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii– Plan măsuri profilaxie IAAM (infecții asociate activității medicale): 1 plan
Modul 10. PEDIATRIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare
–Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil– Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută.
Criteriile de apreciere a stării de nutriție
–Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor– Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)– Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice– Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)– Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice.
Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul
–Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată– Diareile acute bacteriene și virale– Infecțiile tractului respirator superior– Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil– Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică– Erupții în perioada neonatală– Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată– Boli imune cu manifestări cutanate la copil
Baremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienți– Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 pacienți– Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienți– Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 pacienți
Modul 11. MEDICINA MUNCII
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale– Definiție– Criterii de diagnostic– Anamneza profesională– Semnalarea bolii profesionale– Profilaxia bolii profesionale– Boli dermatologice profesionale– Identificarea agenților etiologici profesionali– Locuri de muncă, profesii expuse– Stabilirea diagnosticului de profesionalitate– Testare cutanată la alergeni profesionali– Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale– Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale– Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog - medic medicina muncii)– Legislație națională și europeană de medicina muncii
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5 modalități– Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienți– Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienți– Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog - medic medicina muncii: 5 exemple– Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5 pacienți
Modul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIE
TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)
Modul 12.1 - Noțiuni de bază1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor– Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă– Descrierea leziunilor elementare dermatologice– Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)– Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)– Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie– Noțiuni de bază de dermatoscopie– Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)– Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică– Biopsia cutanată– Istoria dermatologiei1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5 pacienți– Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienți– Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 pacienți– Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.– Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.– Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.
Modul 12.2 - Afecțiuni acute și urgente în dermato-veneroloqie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Angioedemul si șocul anafilatic prim ajutor– Insuficiența cutanată– Eritrodermii– Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)– Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă– Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)– Infecții micotice cutaneo-mucoase– Ectoparazitoze– Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)– Infecții micotice și parazitare tropicale– Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)– Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)– Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 pacienți– Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 pacienți– Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 pacienți– Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 pacienți– Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienți– Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.
Modul 12.3 - Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare– Psoriazis– Eczeme– Terenul atopic și dermatita atopică– Lichen plan și reacții lichenoide– Afecțiuni buloase– Dermatoze neutrofilice– Scleroze și pseudoscleroze– Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)– Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă– Afecțiuni granulomatoase– Paniculite"– Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări)– Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat– Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată– Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 - Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 pacienți– Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice– Tehnici de depigmentare: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni țesuturilor adiacente.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.
Modul 12.4 - Afecțiuni vasculare1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia– Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică– Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic– Vasculite cutanate– Afecțiuni cutanate purpurice– Vasculite livedoide– Trombofilii– Limfedeme primare și secundare– Malformații vasculare și limfatice– Hemangioame– Hemoroizi– Flebite– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Boala Mondor– Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienți– Teste funcționale ale sistemului venos: 15 pacienți– Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienți– Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienți– Indexul gleznă-braț: 15 pacienți– Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 pacienți– Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienți– Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienți– Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienți– Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienți– Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient– Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienți– Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient– Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienți– Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.
Modul 12.5 - Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat– Boli cu depozite cutanate– Afectarea cutanată la pacienții cu renale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)– Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine– Neuropatii cu afectare cutanată– Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).– Sindroame paraneoplazice– Psihodermatologie1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.– Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.
Modul 12.6 - Dermato-farmacologie 1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse– Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic– Tratamentul topic:
–mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate– forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă– reacții adverse– formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant– substanțe topice antiproliferative– agenți topici imunologici topici– agenți topici de protecție cutanată– tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)– agenți dezinfectanți– agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)– substanțe depigmentante– substanțe repigmentante– substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.– Tratamentul sistemic:
–efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase– glucocorticosteroizi– methotrexat– citokine– terapii inovative în dermatologie– azathioprină– mycofenolat mofetil– retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like– hidroxiclorochină– antiinflamatoare non-steroidiene– dapsonă– antibiotice– agenți antivirali– agenți antiparazitari– antihistaminice– substanțe antipuriginoase– agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune– imunoglubuline iv– alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)– Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 pacienți– Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienți– Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienți– Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice– Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice– Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienți– Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.– Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase.– Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.
Modul 12.7 - Tratamentul cu agenți fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei– Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie– Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie– Utilizarea terapiei fotodinamice– Utilizarea crioterapiei– Chemoablația - aplicații în dermatologie– Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)– Noțiuni de balneoterapie1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50 pacienți– Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienți– Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienți– Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienți– Utilizarea crioterapiei: 20 pacienți– Chemoablația - aplicații în dermatologie: un seminar tematic– Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10– Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.– Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.– Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.
Modul 12.8 - Afecțiuni alergice1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV– Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice– Eczema alergică și iritativă– Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze– Urticaria și angioedemul– Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)– Dermatoze alergice cu factor profesional– Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice– Porfirii1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10 pacienți– Teste prin înțepare (prick test): 5 pacienți– Teste cutanate de provocare: 5 pacienți– Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienți– Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică– Monitorizarea pruritului: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.– Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 12.9 - Afecțiunile anexelor cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare:
–hiperhidroza primară și secundară– hipohidroza și anhidroza primară și secundară– hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară– afecțiuni induse medicamentos– Afecțiuni ale glandelor sebacee:
–hamartoame– hiperplazii– carcinoame– anomalii endocrinologice– acnee– rozacee– dermatita periorală– foliculita gram negative– Afecțiuni ale foliculului pilos– alopecia androgenetică– afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata– dezechilibre toxic induse– afecțiuni congenitale– acneea inversată– hipo-/hipertricoza– hirsutism– afecțiuni induse medicamentos– infecții– tricograma– Afecțiuni ale unghiilor– sindroame congenitale primare– afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 pacienți– Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient– Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienți– Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient– Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient– Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienți– Metode de transplant de păr: o discuție tematică– Tricograma: 5 pacienți– Avulsie unghială: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 12.10 - Dermato-oncologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom– Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate– Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne– Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)– Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică=– Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)– Tumori cutaneo-mucoase premaligne– Carcinoame epidermice in situ– Tumori epidermice maligne– carcinom bazocelular– carcinom spinocelular– Leziuni melanocitare benigne– Hiperpigmentări circumscrise– Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner– Melanomul– Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)– Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)– Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii– Carcinoame in situ ale anexelor pielii– Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)– Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)– Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)– Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)– Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă– Tumori endocrinologice cu determinări cutanate– Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă– Tumori cu origine primară necunoscută– Noțiuni despre tehnicile paleative– Noțiuni de bază privind onco-psihologia.1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 lame– Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 pacienți– Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienți– Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienți– Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienți– Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienți– Tehnica shave-biopsy: 2 pacienți– Infuzii de citostatice: 1 pacient2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.– Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.– Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.– Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.
Modul 12.11 - Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato- venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie– Video-dermatoscopie– Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie– Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice– Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine– Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50 pacienți– Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 lame– Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienți– Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 pacienți– Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică– Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienți– Microscopie confocală o discuție tematică.– Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.– Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă.
Modul 12.12 - Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos– Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice– Sindromul metabolic– Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică– Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate– Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate– Modificări cutanate fiziologice și patiologice în sarcină1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.– Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.
Modul 12.13 - Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1. Tematică1.a. Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie– Aplicațiile toxinei botulinice– Aplicațiile fillerelor– Peelingul cutanat– Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora– Tratamente corective laser in dermatologie– Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă– Remodelarea cicatricelor– Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen– Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă1.b. Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări– Utilizarea de fillere: 5 injectări– Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 pacienți– Microneedling: o discuție tematică– Flebectomie: o discuție tematică– Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienți– Scleroterapie vase cutanate: o discuție tematică2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.
3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.
7.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII
Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.
8.TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEI. Proba scrisăII-III. Două probe cliniceIV. Proba practicăI. PROBA SCRISĂ1. Structura pielii la microscopul optic și electronic.
2.Funcțiile organului cutanat.
3.Principalele procese histopatologice ale pielii.
4.Infecții cutanate virale.
5.Infecții cutanate bacteriene.
6.Infecții cutanate fungice.
7.Epizoonoze.
8.Tuberculoze cutanate. Lepra9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie.
10.Urticaria.
11.Eczeme/dermatite.
12.Eritrodermiile.
13.Dermatoze profesionale.
14.Prurigouri.
15.Vasculite.
16.Reacții cutanate postmedicamentoase.
17.Purpure.
18.Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).
19.Boli buloase.
20.Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).
21.Genodermatoze.
22.Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.
23.Boala Kaposi.
24.Mastocitoze.
25.Sarcoidoza.
26.Psoriazisul.
27.Lichen și erupții lichenoide.
28.Parapsoriazisurile.
29.Tulburări de keratinizare.
30.Dermatoze prin agenți fizici.
31.Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).
32.Discromii cutanate.
33.Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.
34.Rozaceea.
35.Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină36. Dermatoze precanceroase.
37.Tumori benigne cutanate.
38.Carcinoame bazocelulare.
39.Carcinoame spinocelolare.
40.Melanom.
41.Dermatoze paraneoplazice.
42.Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).
43.Afecțiunile părului și unghiilor.
44.Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
45.Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie45. Dermato-farmacologie46. Dermatologie corectivă47. Sifilisul48. Infecția gonococică.
49.Limfogranulomatoza veneriană.
50.Șancrul moale.
51.Infecțiile genitale cu Chlamydia52. Infecția genitală cu Mycoplasma.
53.Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.II-III. Două probe clinice
Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.
IV. PROBA PRACTICĂ1. Anestezia locală2. Avulsia lamei unghiale.
3.Efectuarea biopsiei cutanate.
4.Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.
5.Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.
5.Efectuarea exciziei cutanate6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.
7.Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.
8.Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.
9.Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.
10.Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.
11.Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.
12.Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.
13.Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.
14.Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.
15.Tehnica dermabraziunii.
16.Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.
17.Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.
18.Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.
19.Tehnica PUVA terapiei.
20.Tehnica sclerozării venectaziilor.
21.Tehnici de electrochirurgie dermatologică.
22.Tehnici de grefe cutanate23. Plastii cutanate24. Dermatoscopia tumorilor cutanate9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:
Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.– Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato- venerologice.– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).
Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.– Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.– Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.– Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.– Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.– Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.– Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.
10.BIBLIOGRAFIE1. Bologna Dermatologie - ediția a 4-a 20222. Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019.3. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 20174. Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017)5. Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019)6. Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice7. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/– http://www.euroderm.org/edf/– http://www.iusti.org/
Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire și pentru a fi în concordanță cu cele din statele Uniunii Europene
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 2 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM)
Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) este specialitatea care studiază următoarele aspecte:
● principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)
● hipoglicemiile de cauză diabetică și non-diabetică
● nutriția individului sănătos
● dietoterapia în boli cronice și acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare etc.)
● dietoterapia în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)
● boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 (DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - PARTEA I (subiecte 1-27) | DIABET ZAHARAT |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 52 săptămâni/12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 44 ore/1 ora/săptămâna/44 săptămâni |
| MODULUL 2 | MEDICINA INTERNĂ -CARDIOLOGIE și ECOGRAFIE VASCULARĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
| ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/1 oră curs/săptămâna/ |
| MODULUL 3 | MEDICINA INTERNĂ -PNEUMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 săptămâni/2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 8ore/1 ora/săptămâna/ |
| MODULUL 4 | MEDICINA INTERNĂ -NEFROLOGIE și DIALIZA |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 săptămâni/3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 12 ore/1ora/săptămână/ |
| MODULUL 5 | MEDICINA INTERNĂ -GASTROENTEROLOGIE și ECOGRAFIE GENERALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 16 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 6 | OFTALMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 săptămâni/luna |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 7 | NEUROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 săptămâni/2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 8 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 8 | IGIENA |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 săptămâni/1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 9 | ENDOCRINOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 24 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 10 | PEDIATRIE |
| NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 8 săptămâni/2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 8 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 11 | BIOSTATISTICA MEDICALA |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 3 ore/1,5 ore/săptămână/ |
| MODULUL 12 | BIOETICA MEDICALA |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 3 ore/1,5 ore/săptămână/ |
| MODULUL 13 | UPU și TERAPIE INTENSIVA |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 săptămâni/3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 12 ore/1 ora/săptămână/ |
| MODULUL 14 (DIABET, NUTRITIE și BOLI METABOLICE PARTEA II (subiecte 28-52) | BOLI METABOLICE și NUTRIȚIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 78 săptămâni/18 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ | 66 ore/1 ora/săptămână/66 săpt. |
STRUCTURA PROGRAMULUIMODULUL 1 - ANUL I; DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (12 luni, 1100 ore)
Subtemele I-V (subiecte 1-27)
Nr. ore curs. 1 ora curs/săptămâna, 44 săptămâni/an
Nr. ore practică. 1100 ore/an/25 ore/săptămâna de practică asistată
Subtema I Bazele metabolice (subiectele 1 -5 din tematica disciplinei)
1.Metabolismul energetic, metabolismul intermediar și al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.
3.Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acțiune, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulino secreției4. Hormoni de contrareglare, sinteză și mecanism de acțiune.
5.Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în homeostazia glicemică.
1.Obiective: Obținerea cunoștințelor fundamentale necesare profesiei de medic de diabet, nutriție și boli metabolice și înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezechilibrelor metabolice și ale tratării acestora2. Aptitudini: posibilități de sinteză a materialelor prezentate/studiate; evaluarea critică a rezultatelor obținute;
3.Atitudini: Atitudine corectă privind necesitatea continuă a educației științifice de bază, a biochimiei în echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, conștientizând importanța înțelegerii mecanismelor patogenice de la nivel celular și subcelular până la nivel microscopic.
4.Rezultate așteptate și Competente: înțelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării normale a organismului, a îmbolnăvirilor și a tratării bolilor metabolice și nutriționale; cunoașterea științifică a acțiunii factorilor de mediu asupra organismului; abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicațiile și contraindicațiile explorării); utilizarea corectă a Sistemului Internațional de unități de măsură în medicină; deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilității acestora, a limitelor lor;
Subtema II. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat (subiectele 6-9)6. Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.
7.Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice9. Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.
1.Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare diagnosticării și evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor și noțiunilor fundamentale în ceea ce privește producerea diabetului zaharat, a semnelor și simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat și bolile metabolice, a problemelor populaționale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităților de evaluare a pacientului diabetic2. Aptitudini: Efectuarea unei anamneza relevante și a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea și evaluarea unui bolnav diabetic. Efectuarea examenelor evaluative pentru cauzele diabetului zaharat și clasificarea diabetului ca forme clinice.
3.Atitudini: Aprecierea rolului și colaborării cu medicul de familie în screeningul și diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii și a implicațiilor ei persoanei cu diabet zaharat și familiei. Rigurozitatea actului medical și înțelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice4. Rezultate așteptate și competențe: Cunoașterea metodelor de diagnostic și de evaluare primară a diabetului zaharat. Înțelegerea importanței factorilor genetici și de mediu în geneza bolii, paletei manifestărilor diabetului zaharat și a altor categorii de intoleranță la glucoză.
Subtema III. Managementul diabetului zaharat (subiectele 10-15)10. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă11. Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; sindromul de insulinorezistența generală insulinorezistența localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistență extremă.
12.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală).
13.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompa de insulină, CGMS etc14. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.
15.Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare.
1.Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare managementului complex al bolnavului diabetic care implică diagnosticul stadiului bolii și particularităților pacientului, tratament nonfarmacologic și medicamentos (eventual chirurgical). Monitorizarea bolnavilor pe termen scurt și lung. Stabilirea evoluției și prognosticului.
2.Aptitudini: Efectuarea examenului clinic și recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii și particularizatea cazului. Formularea de ipoteze și interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice și a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viață, dietă, exercițiu fizic). Prescrierea și monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educație terapeutică3. Atitudini: Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și tratamentului. Explicarea opțiunilor terapeutice și a importanței aderenței la dispensarizare, stil de viață sănătos și medicație. Educație terapeutică structurată pentru pacienți de diverse vârste, nivele de educație și stadii ale bolii. Abord cognitiv comportamental4. Rezultate așteptate și Competente: Identificarea, înțelegerea și cunoașterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament și riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noțiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum și descrierea mecanismelor de acțiune, indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse ale medicației și altor posibilități de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă multidisciplinară și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei și în relație cu pacientul, capacitatea de a construi relații colegiale funcționabile.
Subtema IV. Complicațiile acute ale diabetului zaharat (subiectele 16-18)16. Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.
17.Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic. Acidoza lactică patofiziologie, diagnostic, tratament.
18.Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic1. Obiective: Diagnosticul hipoglicemiilor la pacienții nediabetici. Recunoașterea urgențelor medicale specifice diabetului zaharat și a criteriilor de gravitate ale acestora. Obținerea aptitudinilor și atitudinilor necesare managementului complicațiilor acute ale diabetului zaharat2. Aptitudini: Cunoașterea criteriilor și metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgențe. Identificarea pacientului critic și alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului3. Atitudini: Asumarea responsabilității medicale și juridice pentru actele medicale executate. Aprecierea și explicarea măsurilor profilactice4. Rezultate așteptate și Competente: Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de producere a complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenței (în general) și diagnosticul ei clinic și paraclinic. Diagnosticul diferențial al comelor Managementul complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicațiilor acute ale diabetului zaharat.
Subtema V. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat. Management preventiv și curativ (subiectele 19-27)19. Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat20. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.
21.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.
22.Neuropatia diabetică periferică și autonomă - screening, diagnostic, management.
23.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.
24.Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala coronariană la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic.
25.Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. Disfuncția sexuală la pacientul diabetic.
26.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator.
27.Prevenția în diabetul zaharat1. Obiective: Obținerea de cunoștințe privind mecanismele complicațiilor cronice și aplicarea lor în tratamentul profilactic și curativ al pacientului cu diabet zaharat.
2.Aptitudini: Dezvoltarea abilităților de diagnostic ale complicațiilor cronice ale diabetului zaharat; înțelegerea manifestărilor clinice dar și a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicațiilor cronice. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică în funcție de particularitățile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient.
3.Atitudini: Explicarea naturii suferinței, a prognosticului și a importanței aderenței la tratament. Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și formarea de atitudini obiectivizate în raport cu gravitatea complicațiilor bolii. Dezvoltarea abilităților de comunicare4. Rezultate așteptate și Competente; Atitudine integrativă asupra cunoștințelor și deprinderilor specialității, în interpretarea datelor clinice și paraclinice. Identificarea și managementul responsabil al complicațiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activități de screening al complicațiilor nu numai individual ci și de grup sau populațional. Dezvoltarea interesului științific
MODULUL 2 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ-CARDIOLOGIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ (5 luni)
Nr. ore curs. 20 ore
Nr. ore practică. 500 ore
1.Tematica:
1.1.Temele de curs
1.Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic 5. Reanimarea cardio - respiratorie: metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 6. Embolia pulmonară 7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturală, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice -angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, ischemia silențioasă, infarctul miocardic - tratamentul în cardiopatia ischemică 9. Insuficiența cardiacă 10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Tulburările de ritm și de conducere:
12.Diabetul zaharat, bolile metabolice și patologia cardiovasculară.
13.Prevenția în cardiologie 14. Riscul cardio-vascular.
15.Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală cardiovasculară.
16.Noțiuni de ultrasonografie generală.
17.Noțiuni de ecografie vasculară. (ecodoppler vascular)
1.2.Baremul activităților practice
1.Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ECG normale și patologice. (Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, Hipertrofii atriale și ventriculare, Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic. Tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere).
2.Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.
3.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 ecografii (asistare, interpretare).
4.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin 5. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre asistare 6. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri (dacă este posibil, asistare).
7.Examen Doppler vascular: 150 examinări (asistare, efectuare sub supraveghere, interpretare).
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea riscului cardiovascular și a bolilor cardio-vasculare; identificarea urgențelor cardiovasculare și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul bolilor cardiovasculare și a complicațiilor acestora. Intervenția medicală specifică patologiei cardio-vasculare la pacienții diabetici. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru evaluarea vasculară periferică a bolnavului diabetic
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular.
1.Program practic: efectuare și interpretare ECG. Asistare și interpretarea rezultatelor ECO, Rx, cateterism.
2.Însușire de tehnici:
–înregistrarea ECG, Doppler vascular.
3.tehnica de reanimare cardio-respiratorie, conversia electrică. Înțelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular; diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienței cardiace, a tulburărilor de ritm și conducere; interpretarea electrocardiogramelor și ecocardiografiilor cardiace; determinarea riscului cardiovascular; cunoașterea criteriilor pentru urgențe cardiovasculare. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie cardiovasculară.
Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 3 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ- PNEUMOLOGIE (2 luni)
Nr. ore curs. 8 ore
Nr. ore practică. 200
1.Tematica:
1.1.Temele de curs
1.Bronșita cronică; Emfizemul pulmonar; Bronhopneumonia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia.
3.Astmul bronșic.
4.Supurațiile bronho-pulmonare.
5.Cancerul bronho-pulmonar.
6.Pleureziile.
7.Tuberculoza primară 8. Tuberculoza adultului.
9.Metode moderne în explorarea aparatului respirator.
10.Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație).
11.Patologia somnului, sindromul de sleep-apnea.
12.Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică 13. Insuficiența respiratorie acută și cronică.
14.Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare 15. Patologia mediastinului.
16.Intervenția medicală specifica la pacientul cu diabet zaharat și boală pulmonară.
1.2.Baremul activităților practice:
1.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 40 buletine 2. Radiografia pulmonară (interpretare): 50 Rg, 3. Computer tomograf (interpretare): 20 buletine, 4. Puncție pleurală: 5 (asistare, interpretare), 5. Efectuare și interpretare IDR la tuberculină: 25, 6. Metode de evaluare a apneei în somn: 10 buletine polisomnografie.
7.Aplicarea și interpretarea de chestionare de depistare a persoanelor cu apnee de somn.
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor pulmonare; identificarea urgențelor pneumologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei pulmonare și altor complicații ale acestora acestora. Intervenția medicală specifică patologiei pulmonare la pacienții diabetici.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului în patologia pulmonară pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor acestora; organizarea de programe de screening ale patologiei pulmonare în relație cu diabetul; diagnosticul bronșitei cronice, a patologiei de somn/apnee, pneumoniilor, emfizemului pulmonar, astmului bronșic, pleureziilor, tuberculozei pulmonare, neoplaziilor pulmonere; cunoașterea criteriilor pentru urgențe pneumologice. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie pulmonară.
Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
MODULUL 4 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ - NEFROLOGIE ȘI DIALIZĂ (3 luni)
Nr. ore curs. 12 ore
Nr. ore practică. 300 ore
1.Tematica:
1.1.Tematica cursurilor
1.Explorarea funcțională a rinichilor.
2.Nefropatiile glomerulare.
3.Nefropatiile tubulare.
4.Nefropatiile interstițiale.
5.Injuria renală acută.
6.Boala cronică de rinichi.
7.Diabetul zaharat, nutriția, bolile metabolice și patologia nefrologică.
8.Metode de supleere renală.
9.Hemodializa acută și cronică.
1.2.Baremul activităților practice:
1.Interpretarea testelor renale uzuale: 150 buletine 2. Teste funcționale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine 3. Evaluarea pacientului dializabil și bilanțul dializei: 30 cazuri.
4.Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste.
5.Buletine de puncție biopsie renală (interpretare): 10 buletine.
7.Interpretarea de buletine cu dezechilibre volemice și acido-bazice la bolnavii renali: 50 buletine
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor renale; identificarea urgențelor nefrologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei renale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei renale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia renală. Principiile dializei și dializa la pacienții cu diabet zaharat. Echilibrul hidric și hidroelectrolitic al bolnavului dializat.
Abilități:
1.Explorarea funcțională a funcției excretorii.
2.Hemodializa acută și cronică (indicații).
3.Dializa peritoneală.
4.Managementul pacientului diabetic cu complicații renale.
5.Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut și cronic.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor renale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală renală diabetică; diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice și al insuficienței renală; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronică de rinichi, patologie renală; cunoașterea criteriilor pentru urgențe renale.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 5 ANUL II: GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRAFIE GENERALĂ (4 luni)
Nr. ore curs. 16
Nr. ore practică. 400
1.Tematica:
1.1.Tematica cursurilor
1.Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux 2. Stomacul operat, 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică și cirozele hepatice 5. Ficatul gras non alcoolic (NAFLD, NASH).
6.Pancreatite acute și cronic 7. Litiaza biliară și icterele.
8.Cancerul gastric, cancerul de pancreas 9. Cancerul colonului și rectului.
10.Sindromul de malabsorbție 11. Bolile inflamatorii intestinale 12. Noțiuni de endoscopie digestivă.
13.Chirurgia bariatrică: evaluare și monitorizare postoperatorie, intervenția nutrițională pe stomac operat sau by-pass.
14.Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală gastrointestinală.
15.Noțiuni de ecografie generală, 16. Ecografia digestivă.
1.2.Baremul activităților practice:
1.Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 50. 2. Tehnici de explorare a secreției și motilității gastro-intestinale, pH-metrie interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 buletine 4. Proba de digestie (interpretare): 10. 5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 proceduri.
6.Paracenteza: 10 paracenteze (asistare și efectuare sub supraveghere).
6.Ecografie generală, abdominală (asistare și interpretare): 150.
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor hepatice și gastro-intestinale; identificarea urgențelor gastro-intestinale și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei hepatice și gastro-intestinale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei gastro-intestinale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia gastro-intestinală. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru efectuarea ecografiei generale.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor hepatice și gastrointestinale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală digestivă diabetică; diagnosticul ficatului gras nonalcoolic și a complicațiilor lui; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu patologie digestivă; cunoașterea criteriilor pentru urgențele gastroenterologice. Deprinderea abilităților de efectuare a ecografiilor generale, abdominale, interpretarea buletinelor ecografice. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
MODULUL 6 ANUL II: OFTALMOLOGIE (1 lună)
Nr. ore curs. 4
Nr. ore practică. 100
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor 1. Retinopatia diabetică și alte complicații ale ochiului diabetic- factori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferențial, stadializare, monitorizare.
2.Urgențe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate.
3.Glaucomul.
4.Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al ochiului diabetic.
1.2.Baremul activităților practice
Oftalmoscopie directă: 100, (efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 50, Determinarea acuității vizuale: 10
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice și cataractei; identificarea urgențelor oftalmologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice și altor complicații oculare.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor oculare; organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabetice; diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de FO cu pupila nedilatată); interpretarea fotografiei cu retiniene; determinarea acuității vizuale; cunoașterea criteriilor pentru urgențe oftalmologice.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
MODULUL 7 ANUL III: NEUROLOGIE (2 luni)
Nr. ore curs. 8
Nr. ore practică. 200
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Examenul neurologic.
2.Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos (somatic și vegetativ).
3.Principalele sindroame neurologice.
4.Patologia nervilor rahidieni.
5.Accidentele vasculare cerebrale.
6.Diabetul și patologianeurologică asociată.
7.Traumatismele sistemului nervos.
8.Epilepsia.
9.Comele.
10.Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală neurologică.
1.2.Baremul activităților practice:
1.Interpretarea buletinelor de analiza: vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, potențialelor evocate, electromiograma, electroencefalograma: 20. 3. Examenul neurologic complet. Testarea reflexelor. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri. Determinarea testelor de neuropatie autonomă: testele Ewing, efectul galvanic al pielii 20 cazuri. Efectuare și interpretarea testelor cognitive (MMSE): 20 teste
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea și tratamentele neuropatiilor diabetice periferice și viscerale; diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii generale de tratament în accidentele vasculare cerebrale, epilepsie și tulburări amnezice și cognitive. Identificarea urgenței neurologice
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului neuropatiei pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor neurologice ale diabetului zaharat; organizarea de programe de screening ale neuropatiei diabetice; diagnosticul neuropatiei diabetice prin determinarea sensibilităților superficiale și profunde, interpretarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, reflexograma achiliană; diagnosticarea precoce a tulburărilor neuropatiei autonome/viscerale selectarea și explicarea intervențiilor medicale în neuropatiile diabetice; deprinderea de cunoștințe pentru diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii de tratament în urgențele neurologice (accidentele vasculare cerebrale)
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 8 ANUL III: IGIENĂ (1 lună)
Nr. ore curs. 6
Nr. ore practică. 100
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Grupele alimentare: compoziție, valoare nutritivă; Rația zilnică recomandată.
2.Carnea și derivatele din carne.
3.Laptele și derivatele din lapte.
4.Ouăle.
5.Grăsimile.
6.Cerealele și derivatele sale.
7.Legumele și leguminoasele uscate.
8.Fructele.
9.Zahărul și produsele zaharoase.
10.Băuturi alcoolice și nealcoolice.
11.Condimentele și aditivii alimentari.
12.Noțiuni de conservare și degradare a alimentelor de origine animală și vegetală. Efecte asupra sănătății consumatorilor datorate diferitelor tipuri de contaminanți ai alimentelor. Falsificarea alimentelor de origine animală și vegetală, consecințe asupra sănătății consumatorilor.
13.Aerul ca factor de mediu. Poluanții fizico-chimici ai aerului: surse de poluare, efectele acute și cronice ale poluării. Poluarea biologică a aerului în legătură cu starea de sănătate.
14.Rolul apei în menținerea stării de sănătate: Surse de apă potabilă. Poluarea și auto-purificarea apei. Impactul poluării apei asupra stării de sănătate: Prevenirea și combaterea poluării biologice a apei. Mineralizarea apei și influența ei asupra sănătății.
15.Fumatul.
16.Disruptorii endicrini.
17.Principii de alimentație sănătoasă în colectivități de copii și adulți.
18.Sistemul de management al siguranței alimentului. (Evaluarea, managementul și comunicarea riscurilor legat de calitatea alimentului.).
19.Legislație privind prevenția infecțiilor nosocomiale.
20.Organizarea blocurilor alimentare
1.2.Baremul activităților practice:
Efectuarea și evaluarea anchetei alimentare: 30 cazuri.
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru stabilirea necesarului zilnic recomandat de alimente; cunoașterea de noțiuni de conservare și degradare a alimentelor, riscul și prevenirea toxiinfecțiilor și a intoxicațiilor cu substanțe nocive, aplicarea legislației privind securitatea alimentară și organizarea blocurilor alimentare. Cunoașterea influenței mediului (fizic, chimic și biologic) asupra sănătății
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Cunoașterea de tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive; aplicarea anchetelor alimentare; determinarea și interpretarea concentrației nitriților și nitraților în alimente; cunoașterea modului de organizare a blocurilor alimentare. Evaluarea riscului de boală datorat mediului. Noțiuni de legislație reglatorie (securitate alimentară, aprobări pentru noi alimente,). Pentru toate competențele-abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 9 ANUL III: ENDOCRINOLOGIE (6 luni)
Nr. ore curs.24
Nr. ore practică. 600
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune.
2.Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale.
3.Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice.
4.Acromegalia.
5.Insuficiența antehipofizară la adult și copii.
6.Neurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice.
7.Diabetul insipid.
8.Tiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice.
9.Hipertiroidia.
10.Hipotiroidia.
11.Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni).
12.Paratiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice.
13.Hiperparatiroidia - hipercalcemii secundare.
14.Insuficiența paratiroidiană.
15.Corticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice.
16.Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală.
17.Sindroame de hipofuncție corticosuprarenală.
18.Medulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice.
19.Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea.
20.Menopauza.
21.Disfuncția erectilă la pacientul diabetic și nediabetic.
22.Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală endocrinologică.
1.2.Baremul activităților practice
1.Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri.
2.Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine.
3.Reflexograma achiliană: 10 buletine.
4.Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10).
5.Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 30. 6. Asistarea și interpretarea ecografiei tiroidiene 30. 7. Asistarea și interpretarea osteodensitometriei 20.
2.Obiective educaționale.
Obținerea de cunoștințe de bază pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv de boală endocrină și a principiilor de tratament; înțelegerea impactului patologiei endocrine și a tratamentelor specifice la pacienții cu afecțiuni metabolice (diabet, dislipidemii, obezitate); diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției erectile la pacientul cu diabet zaharat, diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției sexuale feminine la pacientele cu diabet zaharat.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Stabilirea unui diagnostic prezumptiv de boală endocrină prin interpretarea tabloului clinic, recomandarea și interpretarea analizelor hormonale și imagistice de primă intenție. Stabilirea diagnosticului de disfuncție erectilă, disfuncție sexuală feminină identificarea hipogonadismului și aplicarea criteriilor de trimitere la medicul specialist endocrinolog. Identificarea obezității endocrine
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 10 ANUL IV: PEDIATRIE (2 luni)
Nr. ore curs. 12
Nr. ore practică. 200
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Alimentația sugarului - aspecte generale.
2.Alimentația copilului.
3.Evaluarea stării de nutriție 0-18 ani.
4.Denutriția și carentele nutriționale la copil.
5.Bolile înnăscute ale metabolismului.
6.Particularități ale patologiei medicale la copil.
7.Principalele probleme neurologice la copil.
8.Urgențe pediatrice.
9.Particularități ale diabetului zaharat la copil.
10.Obezitatea și dislipidemiile la copil 11. Intervenția medical-nutrițională la copiii cu diabet zaharat.
1.2.Baremul activităților practice
1.Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri 2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri.
3.Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 20 diete.
4.Managementul de caz în diabetul zaharat la copil - 10 cazuri.
5.Managementul de caz în obezitatea la copil- 10 cazuri. Educarea familiei și a copilului purtător de pompa de insulina
2.Obiective educaționale.
Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru evaluarea stării de nutriție și stabilirea nevoilor nutriționale și a planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; stabilirea particularităților diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil; identificarea urgențelor pediatrice și criterii de trimitere în serviciul de specialitate
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Stabilirea și aplicarea planurilor de evaluare nutriționale și stabilirea nevoilor nutriționale, prescrierea planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; Particularizarea diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil, inclusiv inițierea și urmărirea tratamentului cu pompe de insulină și a monitorizării continue a glucozei; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 11 ANUL IV: BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)
Nr. ore curs. 3
Nr. ore practică. 50
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Designul și obiectivele unui studiu.
2.Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale).
3.Metodele randomizării.
4.Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții).
5.Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică.
6.Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche).
7.Teste ne-parametrice.
8.Corelația și regresia liniară.
9.Regresia logistică.
10.Studii randomizate controlate.
11.Studii observaționale.
12.Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice
1.2.Baremul activităților practice:
1.Elaborarea unui plan de cercetare (obiective, design-ul studiului, loturi) - 2 protocoale.
2.Analiza critică a datelor din studii - 5 studii.
3.Aplicarea metodelor statistice pe baze de date - testul Student, corelații - 5 analize
2.Obiective educaționale.
Dobândirea de cunoștințe și abilități practice în domeniul stabilirii obiectivelor, alegerii designului și interpretării statistice a datelor obținute din studii clinice și experimentale; analiza critică a datelor din studii
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, analiză a datelor și interpretare critică a rezultatelor obținute în studii clinice și experimentale.
Pentru toate competențele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 12 ANUL IV: BIOETICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)
Nr. ore curs. 3
Nr. ore practică. 50
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii.
2.Etica în relația medic-pacient.
3.Greșeli și erori în practica medicală.
4.Probleme etice la începutul și finalul vieții.
5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică și genomică.
6.Etica cercetării pe subiecți umani
1.2.Baremul activităților practice:
1.Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru consultații de ambulator și internare - 2 exemple.
2.Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru studiu clinic
2.Obiective educaționale.
Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani cu respectarea drepturilor la confidențialitate și informare a pacienților, respectiv a subiecților incluși în studii
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Cunoașterea și aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 13 ANUL IV: TERAPIE INTENSIVĂ ȘI UPU (3 luni)
Nr. ore curs. 25 ore
Nr. ore practică. 300 ore
1.Tematică.
1.1.Tematica cursurilor
1.Echilibrul nutritiv - energetic și anomaliile acestuia.
2.Echilibrul respirator.
3.Echilibrul circulator; evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice.
4.Echilibrul excretor și echilibrul acido-bazic.
5.Insuficiența respiratorie.
6.Resuscitarea cardio-respiratorie.
7.Șocul.
8.Durerea și combaterea ei.
9.Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă.
10.Terapia intensivă a bolilor infecțioase.
11.Terapia intensivă a intoxicațiilor acute.
12.Coma depășită.
13.Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive la pacienții diabetici.
14.Principiile de monitorizare și urmărire ale bolnavului critic.
1.2.Baremul activităților practice
1.Instalarea de linii venoase periferice - 20 (efectuare).
2.Instalarea de linii venoase centrale - 20 (în limita posibilităților, asistare).
3.Intubația traheală- orotraheală - 10 (pe manechin).
4.Instalarea de sondă gastrică - 20. 5. Instalarea de sondă uretrovezicală - 20, 6. Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 50, 7. Menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați -10, 8. Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică (asistare) - 10, 9. Oxigenoterapie-10.
2.Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe teoretice și aplicarea practică a recunoașterii și evaluării pacientului critic; aplicarea principiilor de tratament în stările critice
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Recunoașterea și evaluarea pacientului critic - stop cardiorespirator, șoc, comă; aplicarea măsurilor inițiale pentru restabilirea și menținerea funcțiilor vitale prin resuscitare cardiorespiratorie de bază (inclusiv defibrilare electrică), menținerea căilor aeriene deschise, restabilirea volemiei și echilibrului acido-bazic și electrolitic.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MODULUL 14 anul IV-V (18 luni) DIABETUL ZAHARAT, NUTRIȚIA, BOLILE METABOLICE Subtemele VI-IX (subiecte 27-52)
Subtemele VI-VIII - 6 luni
Nr. ore curs. 24
Nr. ore practică. 600 ore
Subtema VI. Obezitatea 3 luni28. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie.
29.Obezitatea - etiopatogeneză. Metabolismul energetic și reglarea balanței energetice30. Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității. Relația dintre obezitate și diabetul zaharat de tip 232. Managementul obezității. (Prevenția în obezitate, stilul de viață, terapia cognitiv comportamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică.
1.Obiective: Cunoștințe generale despre "malnutriție" și în special despre excesul ponderal. Dezvoltarea abilităților de diagnostic clinic și paraclinic a persoanelor obeze. Evaluare și abordare holistică a persoanelor obeze. Managementul modern al obezității și complicațiilor bolii. Evaluarea riscului bolii. Identificarea și implementarea măsurilor de prevenție2. Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică după gradul obezității și complicații. Înțelegerea relației mediu-gene/epigenetică, a influențelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente și posibilitățile de influențare. Cunoașterea criteriilor și metodelor de încadrare pentru medicație sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoașterea tipurilor de intervenție și a riscurilor. Dispensarizarea postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative.
3.Atitudini: Atitudine nediscriminativă față de bolnavii obezi. Însușirea lucrului în echipă cu identificarea rolului și responsabilității într-o echipă multidisciplinară. Capacitatea de a consilia indivizi, grupuri, organizații sau populația pentru terapia preventivă și curativă a obezității. Terapie cognitiv-comportamentală4. Rezultate așteptate și competențe; Diagnosticarea și stadializarea obezității; înțelegerea, cunoașterea și aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor și adaptat fiecărui caz. Îngrijire nutrițională a obezilor. Generarea și adaptarea programelor de educație terapeutică funcție de persoana sau grupul de obezi îngrijiți.
Subtema VII. Dislipidemiile. Sindrom Metabolic 2 luni32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic.
33.Dislipidemiile - etiopatogeneză.
34.Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)
35.Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic36. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.
37.Hiperuricemiile - diagnostic, tratament.
38.Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică.
1.Obiective: Cunoașterea și înțelegerea fiziologiei și fiziopatologiei metabolismului lipidic; cauze primare și secundare ale dislipidemiilor, consecințe, bazele terapiei. Cunoștințe și abilități pentru diagnosticarea și tratarea preventivă și curativă a sd metabolic. Evaluarea riscului cardiovascular.
2.Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic și funcțional. Stabilirea corelațiilor de risc și a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv și curativ existente.
3.Atitudini: Capacitate de analiză și sinteză a datelor pacienților și a trendurilor îmbolnăvirilor. Abilități de a alege modalitățile explicative ale tratamentului și necesității dispensarizării. Capacitatea de a putea lucra într-o echipă multidisciplinară4. Rezultate așteptate și competențe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect și complet componentele sale și a face un tratament precoce și complex. Capacitatea de a genera, urmări și evalua un program de screening și monitorizare a sd metabolic.
Subtema VIII. Alte boli de metabolism și nutriție 1 lună39. Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
40.Boala Wilson - diagnostic, tratament.
41.Porfiriile - diagnostic, tratament.
42.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
43.Riscul oncogen al bolilor metabolice.
1.Obiective: Înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale bolilor metabolice ca bază a diagnosticului și managementului acestora.
2.Aptitudini: Înțelegerea și utilizarea diverselor metode de diagnostic și tratament a bolilor metabolice.
3.Atitudini: Recunoașterea rolului medicilor de alte specialități în abordarea bolnavilor cu boli de metabolism. Capacitatea de lucru în echipă.
4.Rezultate așteptate și competențe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli și de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardiovascular și a riscului oncogen și abord terapeutic precoce.
Examen evaluativ după aceste 6 luni.
Subtemele IX - X.IX - NUTRIȚIE CLINICĂ 10 luni
Nr. ore curs. 44
Nr. ore practică. 1100 ore
44.Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.
45.Evaluarea nutrițională: Noțiuni de antropometrie, evaluarea aportului și consumului energetic (biochimic, clinic și dietetic), evaluarea compoziției corporale.
46.Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.
47.Comportament alimentar normal și pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educația nutrițională.
48.Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice49. Denutriția.
50.Alimentația enterală și parenterală.
51.Principii de gastrotehnie.
52.Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.
1.Obiective: Înțelegerea fundamentelor științifice ale recomandărilor nutriționale la omul sănătos și bolnav. Capacitatea de evaluare nutrițională completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriționale. Familiarizarea cu programele de educație nutrițională. Elaborarea de programe nutriționale de prevenție sau curative. Capacitatea de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriție2. Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cât și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compoziției corporale etc). Capacitatea de a recomanda/elabora tratamentul nutrițional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor nutriționale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfășura educație medicală nutrițională3. Atitudini: de management a unui serviciu de nutriție. Capacitatea de a lucra în echipă, în interacțiune cu alți medici (medici generaliști și de alte specialități) și para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, kinetoterapeuți etc.). Capacități de comunicare4. Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în:
1.boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea după chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutriție (persoana în vârstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficiență de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficiențe nutriționale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) și 4. tulburări de alimentație (anorexie, bulimia, etc.).
De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutriționale sau condiții pentru care nutriția este un factor predispozant sau de protecție.
Examen evaluativ al modulului de nutriție.
Subtema X 2 luni:
Integrarea cunoștințelor dobândite în anul 1 (modulul 1) și anul 4 și 5 (modulul 14)
Ultimele 2 luni sunt recapitulative și integrative pentru reevaluarea metodologiei cercetării științifice, a capacităților de educație terapeutică și de comunicare și în vederea pregătirii examenului specialității.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Programele de formare se dezvoltă în spirală. Ele trebuie să asigure cunoștințe, competențe practice și atitudinale fundamentale care să crească progresiv responsabilitatea în gestionarea problemelor clinice. Experiența practicii supravegheate din modulele fundamentale/conexe dar și din cele ale specialității dezvoltă judecata și maturitatea clinică. Problemele manageriale, de atitudine, interacțiunea cu pacienții, colegii și autoritățile trebuie de învățat a fi rezolvate. La finalul programului de 5 ani, rezidentul trebuie să fie capabil să practice specialitatea, dar să fie deschis să includă noi cunoștințe și competențe pe parcursul viitoarei cariere.
Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi1. Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:
–efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient– Înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic– folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional– aplicarea medicinii centrate pe pacient– asigurarea siguranței pacientului2. Dezvoltare personală:
–comportament personal profesional– dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice– prioritizarea acțiunilor, managementul timpului– dezvoltarea autonomiei profesionale3. Cercetare științifică și dezvoltare– dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare– revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea medicinii bazate pe dovezi– aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat– menținerea încrederii4. Relații profesionale și parteneriate– lucru în echipă și leadership– cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare– identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar– managementul și promovarea sănătății
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Specialitatea Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea cunoștințelor și abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al bolilor metabolice enunțate din tematica și a complicațiilor acute și cronice ale acestora. Include și abordează nutriția individului sănătos, evaluarea stării de nutriție și managementul nutrițional al pacienților cu afecțiuni acute și cronice (diagnosticul, terapia medicală nutrițională și monitorizarea/reintervenția).
Specialiștii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condițiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică. Specialiștii vor fi capabili să genereze programe de screening și dispensarizare a bolilor metabolice și a problemelor legate de nutriție și să desfășoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice și nutriției.
Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:
–Principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)– Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică– Nutriție individului sănătos– Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)– Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)– Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism
Specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice este caracterizată prin concomitența medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar și preventive. Medicii trebuie să facă față urgențelor specifice bolilor metabolico-nutriționale, dar și urgențelor complicațiilor acestor boli. Ei trebuie să elaboreze, desfășoare și evalueze programe de screening clinic și nutrițional, cât și dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice și nutriționale. Fiind singurii medici nutriționiști trebuie să aibă cunoștințe și abilități de a gestiona servicii/programe de nutriție și de a educa alți medici sau alte categorii de lucrători în sănătate în acest domeniu.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
–Să aibă abilitățile necesare pentru a comunica eficient cu pacienții și colegii– Să aibă o înțelegere profundă a științelor medicale și competențele necesare pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală– Să poată face un diagnostic diferențial corect al pacienților cu afecțiuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor imagistice/de laborator.– Să aibă competența de a efectua/recomanda investigațiile paraclinice specifice specialității.– Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoaștere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătății, prevenția bolii și management pe termen lung.– Să utilizeze abilitățile de învățare pe termen lung pentru a/și menține la zi cunoștințele– Să aibă calitățile de profesor, om de echipă dar și de șef.– Să aibă abilități manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afecțiunilor metabolice.– Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul și resursele pentru beneficiul pacienților.– Va practica medicina conform normelor de deontologie ale CMR.– Va putea deveni automat membru cu drepturi depline al SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice)
Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi1. Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:
–efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient– înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic– folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional– aplicarea medicinii centrate pe pacient– asigurarea siguranței pacientului2. Dezvoltare personală:
–comportament personal profesional– dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice– prioritizarea acțiunilor, managementul timpului– dezvoltarea autonomiei profesionale3. Cercetare științifică și dezvoltare– dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare– revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea principiilor bazate pe dovezi– aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat menținerea încrederii4. Relații profesionale și parteneriate– lucru în echipă și leadership– cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare– identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar– managementul și promovarea sănătății
Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:
–Principalele boli cronice netransmisibile și factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)– Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică– Nutriție individului sănătos– Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)– Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)– Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă DA– examen clinic DA– probă de abilități/manualități DA– probă pe casetă video ± DA
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 30%, restul de 70%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. (Anexa I, II, III)
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul respectivului stagiu și îndrumătorul, în funcție de stagiul modulului parcurs.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU și note
La finalul anului I de rezidențiat, se va susține o testare care își propune să evalueze cunoștințele teoretice și practice în specialitate. (Anexa IV). Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. Se va elabora o platformă electronică (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, Ministerul Sănătății ca supervizor.
La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:
–testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%.
Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.
Metode didactice
| Crt. | Metode didactice | Parametru formativ * | Ore (minimum) |
|---|---|---|---|
| 1 | Autopregătire (tratate, reviste, internet) | 1, 2 | 1,5 ore/zi |
| 2 | Educația (de către cadrul didactic) la camera de gardă#, ambulatoriu de specialitate# și la patul bolnavului | 1, 2, 3, 4 | 5.500 ore/5 ani |
| 3 | Cursuri | 1, 2 | 225 ore/5 ani |
| 4 | Conferințe monodisciplinare | 1, 2 | 30 ore/an |
| 5 | Conferințe multidisciplinare, manifestări științifice extraspitalicești | 1, 2 | 40 ore/an |
| 6 | Demonstrații și lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către Diabet, nutriție și boli metabolice) | 1, 2, 3 | 100 ore/an |
| 7 | Cercetare | 1, 2, 3 | 60 ore/an |
| 8 | Analiza literaturii de specialitate (articole, studii, etc.) | 1, 2 | 45 ore/an |
1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență
#, ##: pentru modulele specialității de bază, cel puțin 2 gărzi pe lună și cel puțin 1 zi de ambulator
Metode de evaluare formativă
| Crt. | Metoda de evaluare | Ce se evaluează | Cine este abilitat să evalueze | Metodologie | Frecvența | Criterii de apreciere evaluare |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Observarea activității zilnice - propriu-zisă - evaluare periodică a foilor de observație -evaluare log-book-ului | 1, 2, 3, 4 | Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program | Vizite zilnice/evaluare directa/ | Permanent | Calificativ acordat la sfârșitul modulului/stagiului de cadrul didactic îndrumător Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu și portofoliu) |
| 2 | Observarea activității de către responsabilii - studii de caz - lucrări practice - cercetare etc. | 1, 2, 4 | Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program | Discuție cu responsabilii - studiilor de caz, lucrărilor practice -cercetare etc. | Săptămânal | Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu |
| 3 | Colocvii | 1, 2 | Cadrul didactic îndrumător | Metodologie stabilită de responsabilul de program/modul și aplicată de cadrele didactice | La sfârșitul fiecărui modul/stagiu de pregătire | Calificativ acordat de cadrul didactic îndrumător și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu și Catalogul examenelor |
1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență
Metode de evaluare integrativă
| Crt. | Modalitatea de evaluare | Ce se evaluează | Cine evaluează | Metodologia evaluării | Frecvența | Metoda de apreciere/evaluare |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Examen scris | 1, 2 | Responsabil de program/modul | Răspunsuri redacționale/cu răspuns multiplu la alegere | La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale | Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor |
| 2 | Examen scris /colocvii | 1, 2, 3 | Responsabil de program/modul | Metodologie stabilită de conducătorul stagiului și aplicată de cadrele didactice | La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale | Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor |
| 3 | Examen practic | 1, 2, 3, 4 | Responsabil de program/modul | Caz clinic | La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale | Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor |
| 4 | Evaluarea capacității de efectuare a manevrelor invazive | 1, 2, 4 | Cel puțin 2 cadre didactice, cel puțin 2 manevre Responsabil de program | în funcție de situația specifică (pacient/simulare | La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale | Formulare standardizate atașate Caietului de stagiu și în portofoliu |
| 5 | Intervievarea colegilor și a pacienților | 3 | Colegii și pacienții îndrumătorul direct | Recomandată | Anual | Formulare standardizate; concluziile sunt atașate Caietului de stagiu și portofoliului |
| 6 | Evaluarea Portofoliului de realizări | 1, 4 | Responsabilul de program | Evaluarea Caietului de stagiu și Portofoliului | Anual | Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și în portofoliu |
1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiența
Anexa nr. IVMetode de evaluare certificativă
La sfârșitul programului de 5 ani, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor stagiilor anterioare. Examenul de la sfârșitul programului va fi conceput de către coordonatorii/responsabilii de program din toate centrele universitare care pregătesc rezidenți, în așa fel încât să evalueze uniform/egal nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist de diabet zaharat, nutritive și boli metabolice este obligat să aibă un înalt nivel de competență.
Examenul constă în patru probe:
1.proba scrisă (subiecte de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice);
2.două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice);
3.proba practică de interpretare a unor investigații.b. La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:
–testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.
TEMATICA DE EXAMENTEMATICA SPECIALITĂȚIITEMATICA DE MEDICINĂ INTERNĂI. PROBA SCRISĂII - III. DOUĂ PROBE CLINICEIV. PROBA PRACTICĂI. PROBA SCRISĂ1. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.
3.Pancreasul endocrin, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției4. Insulina: structură, mecanism de acțiune.
5.Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în reglarea glucozei.
6.Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.
7.Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice9. Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.
10.Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă11. Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; insulinorezistența generală și localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistență extremă.
12.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală).
13.Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare.
14.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompe de insulină, CGMS, SMBG etc15. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.
16.Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.
17.Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic18. Hipoglicemiile la persoanele nediabetice. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic19. Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat20. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.
21.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.
22.Neuropatia diabetică periferică și viscerală - screening, diagnostic, management.
23.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.
24.Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic.
25.Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici.
26.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator.
27.Prevenția în diabetul zaharat28. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie.
29.Obezitatea - etiopatogeneză.
30.Managementul obezității. (stilul de viață, abordul cognitiv comportamental, medicație, chirurgia bariatrică). Pacientul post chirurgie metabolică. Prevenția în obezitate31. Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic.
33.Dislipidemiile - etiopatogeneză.
34.Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)
35.Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic36. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.
37.Hiperuricemiile - diagnostic, tratament.
38.Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
39.Boala Wilson - diagnostic, tratament.
40.Porfiriile - diagnostic, tratament.
41.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
42.Riscul oncogen al bolilor metabolice.
43.Ficatul gras non-alcoolic.
44.Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.
45.Evaluarea nutrițională: evaluarea consumurilor energetice și a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic și dietetic), compoziția corporală.
46.Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.
47.Comportament alimentar normal și patologic. Educația nutrițională.
48.Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice49. Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management50. Alimentația enterală și parenterală.
51.Principii de gastrotehnie.
52.Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.II. PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice1. Diabetul zaharat - screening, diagnostic și tratament.
2.Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat - screening, diagnostic și tratament.
3.Obezitatea - screening, diagnostic și tratament.
4.Dislipidemiile - screening, diagnostic și tratament.
5.Hiperuricemiile - screening, diagnostic și tratament.III. PROBA CLINICĂ de medicină internă1) Pneumoniile.2) Bronșita cronică.3) Emfizemul pulmonar.4) Astmul bronșic.5) Supurațiile bronbo-pulmonare.6) Cancerul bronbo-pulmonar.7) Tuberculoza pulmonară.8) Miocarditele.9) Valvulopatiile mitrale și aortice.10) Cardiopatie ischemică (angina pectorală și infarctul miocardic).11) Insuficiența cardiacă.12) Aritmiile cardiace.13) Hipertensiunea arterială (esențiala și secundară).14) Sindromul de ischemie periferică acută și cronică.15) Tromboflebite și tromboembolismul pulmonar.16) Ulcerul gastric și duodenal.17) Cancerul gastric.18) Diareea și constipația.19) Cancerul de colon și rectosigmoidian.20) Rectocolita ulcero - hemoragica.21) Litiaza biliară.22) Colecistita acută.23) Hepatita cronică.24) Ciroza hepatică.25) Pancreatitele acute și cronice.26) Glomerulonefritele acute și cronice.27) Pielonefritele acute și cronice.28) Insuficiența renală acută și cronică.29) Litiaza urinară.30) Anemiile.31) Accidentele vasculare cerebrale.IV. PROBA PRACTICĂ1. Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, clinic, biologic, dietetic)
2.Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii).
3.Evaluarea riscului cardiovascular și metabolic.
4.Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.
5.Profilul glicemic - tehnica și interpretare.
6.Spectrul lipidic plasmatic - tehnica și interpretare.
7.Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearance creatininic).
8.Oftalmoscopia directă - tehnică și interpretare.
9.Explorarea echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare.
10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).
11.Evaluare prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
12.Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup.
13.Principii de gastrotehnie.
14.Anchetele alimentare.
15.Metodologia testului de toleranță la glucoza oral.
16.Screeningul familial în bolile metabolice.
17.Metodologia cercetării epidemiologice.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)– Efectuarea și interpretarea TTGO (cu 75g și 100 g glucoză)– Folosirea glucometrului și interpretarea unui profil glicemic– Folosirea seringii de insulină– Folosirea penurilor de insulină– Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP1Ra– Montarea unei pompe de insulină și setarea ratelor de infuzie și a bolusurilor– Montarea unui senzor CGMS și interpretarea rezultatelor– Determinarea compoziției corporale cu ajutorul dispozitivelor bazate pe bioimpedanță– Evaluarea stării de nutriție, antropometrie - inclusiv măsurarea circumferințelor și pliurilor cutanate (calliper), determinarea HGS, completarea și interpretarea unui chestionar SGA evaluare clinică și biochimică, aplicarea și interpretarea chestionarelor privind starea de nutriție– Evaluare nutrițională individuală și în colectivități pe baza de anchete alimentare (chestionare)– Alcătuirea planului de alimentație sănătoasă pentru diverse grupe de vârstă, pentru sportivi, gravide, comunități– Alcătuirea planului de intervenție nutrițională în diferite afecțiuni acute și cronice– Calculul riscului cardio-metabolic– Oftalmoscopia directă pentru screeningul retinopatiei diabetice– Efectuarea testelor de sensibilitate periferică pentru diagnosticul neuropatiei diabetice– Efectuarea și interpretarea ECG, inclusiv căutarea elementelor de neuropatie autonoma cardiacă– Efectuarea indicelui glezna/braț– Efectuarea de teste pentru diagnosticul precoce al neuropatiei autonome (reflex galvanic al pielii etc.)– Publicarea a minim 3 abstracte și 2 articole de specialitate, în volumele congreselor naționale sau internaționale, respectiv în reviste naționale sau internaționale indexate.
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE are următoarele competențe profesionale:
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. Managementul clinic include recomandări de dietă și alte elemente ale stilului de viață, educația terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante și al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicației și monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoare; tratamentul complicațiilor acute specifice;
● screening-ul, monitorizarea și tratamentul complicațiilor cronice cu excepția tratamentelor care intră în competența exclusivă a altor specialități (terapia LASER, injecțiile intravitreene, intervenții chirurgicale oftalmologice, dializa și transplantul renal, chirurgia piciorului diabetic, intervenții de revascularizare), tratamentul factorilor de risc asociați (hipertensiune arterială, dislipidemii)
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al supraponderii și obezității la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator, inclusiv prescrierea de medicație specifică și stabilirea indicației pentru chirurgia bariatrică/metabolică la pacienții cu obezitate cu sau fără comorbidități.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tulburărilor de nutriție la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al sindromului metabolic la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al hemocromatozei, porfiriilor și erorilor înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
● evaluare, prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice, inclusiv nutriția enterală și parenterală,
● evaluarea nutrițională și recomandări de alimentație la persoanele sănătoase
Proceduri care intră în competența medicului specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE:
● oftalmoscopie directă; efectuarea și interpretarea retinofotografiei - pentru screeningul etinopatiei diabetice
● teste de sensibilitate semicantitativă - pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice
● testarea neuropatiei autonome
● măsurarea indicelui gambă-braț
● efectuarea și interpretarea ECG
● folosirea glucometrelor, testarea glicemiei și urmărirea profilului de SMBG
● montarea de sisteme de monitorizare continuă a glucozei și interpretarea rezultatelor
● montarea și monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină
● evaluarea stării de nutriție, inclusiv prin metode de analiză corporeală (efectuare și interpretare bioimpedanță, interpretare DEXA)
● educația terapeutică a pacientului cu boli metabolice
● educație terapeutică nutrițională individuală și de grup
2.2.Obligații– ETICE, DEONTOLOGICE– PROFESIONALE– Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România– Obligații profesionale: medicul acționează potrivit specialității, competențelor și practicii pe care le are, cu excepția unor cazuri de urgență vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare.
2.3.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
1.Ultrasonografie abdominală2. Ecografie vasculară Doppler2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist. Obținerea competențelor următoare este asigurată prin susținerea examenelor de competență, ulterior examenului de specialitate:
1.Ecografie vasculară la pacientul diabetic2. Ecografie abdominală pacientul diabetic3. Sexologie la pacientul diabetic4. EMG la pacientul diabetic
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
NUME, PRENUME: PROF UNIV. DR. BABEȘ AUREL
SEMNĂTURA:!Imagine
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATE ENDOCRINOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.1. DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.
De asemenea, specialiștii endocrinologi vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
1.2.DURATA STAGIILOR - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 150 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice.
Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:
1.asistență pasivă 2. necesită supraveghere atentă 3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere 4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere 5. abilitate de a superviza și de a preda procedura
1.3.STRUCTURA STAGIILORA. Stagii generale - 1 an și 2 luni
Cardiologie 3 luni
Gastroenterologie 3 luni
Pediatrie 3 luni
La alegere: medicină internă, nefrologie sau psihiatrie 3,5 luni
Genetica medicală 1 luna
Bioetica 0.5 luni
B. Stagii de specialitate - 3 ani și 10 luni
Diabet zaharat și boli de nutriție 12 luni
Endocrinologie– Endocrinologie adulți 24 luni– Endocrinologie pediatrică 7 luni– Echografie endocrină 3 luni
Tematica lecțiilor conferință:I. BAZELE ENDOCRINOLOGIEI1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare.
2.Controlul genetic al sintezei hormonale.
3.Receptorul hormonal și patologia de receptor.
4.Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrineII. HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.
2.Adenohipofiza și neurohipofiza - anatomie, embriologie și genetică, fiziologie, hormonii adenohipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglarea secreției).
3.Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic și imunohistochimic.
4.Tumorile hipofizare - etiopatogenie, clasificare, metode de evaluare și diagnostic, diagnostic diferențial.
5.Mijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie.
6.Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.
7.Acromegalia și gigantismul.
8.Boala Cushing.
9.Adenoame hipofizare nefuncționale.
10.Alte adenoame hipofizare funcționale: tireotropinom, gonadotropinom.
11.Neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).
12.Diabetul insipid.
13.Hiponatremia. Sindromul secreției inadecvate de ADH.
14.Craniofaringiomul: etiopatogenie, clasificare, diagnostic pozitiv și diagnostic diferențial, tratament.
15.Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament).
16.Apoplexia hipofizara17. Sindromul de izolare hipofizară și hipofizita limfocitară (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4)18. Hipogonadismul hipogonadotrop (inclusiv sindromul Kallman).
19.Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).III. CREȘTEREA ȘI TULBURĂRILE DE CREȘTERE1. Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adult2. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea3. Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale.
4.Statura mică1. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statură mică pentru referire spre diagnostic în practica clinică pediatrică2. Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauză primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale - etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament3. Nanismul prin SGA nerecuperat: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament4. Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine (digestive, insuficiență renală cronică, boli cardio-vasculare, rahitismul etc.).
5.Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament6. Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1 (deficitul și rezistența la GH, deficitul primar de IGF, rezistența la IGF1): etiopatogenie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, complicații, tratament7. Statura mică de etiologie necunoscută (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familială și non-familială). Diagnosticul și managementul ISS8. Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF19. Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult -management5. Statura înaltă - etiologie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament6. Mixedemul congenital: etiologie, fiziopatologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; complicații, tratamentIV. TIROIDA1. Date de anatomie, embriologie și histologie2. Sinteza hormonilor tiroidieni3. Transportul și metabolizarea hormonilor tiroidieni4. Acțiunile hormonilor tiroidieni (fiziologie și sindroamele de rezistență la hormonii tiroidieni)
5.Reglarea funcției tiroidiene6. Calcitonina7. Evaluarea funcției tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistică)
8.Hipotiroidismul adultului1. Definiție și clasificare2. Etiopatogenia bipotiroidismului3. Fiziopatolgia bipotiroidismului4. Clinica bipotiroidismului5. Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica)
6.Diagnosticul pozitiv și diferențial7. Evoluția și complicațiile hipotiroidismului8. Tratamentul hipotiroidismului (la adult, vârstnic și la femeie în sarcină)
9.Coma mixedematoasă9. Hipertiroidismul/Tireotoxicoza1. Definiție și clasificare2. Etiopatogenie3. Fiziopatologie4. Clinica hipertiroidismului5. Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic și diferențial)
6.Evoluția și complicațiile tireotoxicozei7. Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfuncție tiroidianăa. Metode igieno-dieteticeb. Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reacții adverse)c. Tratamentul chirurgicald. Radioiodoterapia8. Tireotoxicoza și sarcina9. Boala Graves Basedowa) Definiție și etiopatogenieb) Diagnostic pozitiv clinic și de laboratorc) Oftamopatia Graves - clinica, stadializare și monitorizared) Particularități ale tratamentului în Boala Basedowe) Tratamentul și monitorizarea Oftalmopatiei Graves10. Gușa multinodulară hipertiroidizată - particularități de diagnostic și tratament11. Nodulul tiroidian autonom (Sindromul Plummer) - particularități de diagnostic și tratament12. Tratamentului tireotoxicozei fără hiperfuncție tiroidiană13. Tiroiditele1. Tiroidita cronică autoimună2. Tiroidita Riedl3. Tiroidita acută4. Tiroidita subacută5. Tiroidita painless14. Criza tireotoxicaa) Etiologie și factori precipitanțib) Fiziopatologiec) Tratament10. Patologia tiroidiană indusă de excesul de iod (amiodarona, substanțe de contrast, suplimente alimentare etc.)
11.Patologia deficitului de iod1. Definiție, nomenclatura, importanța2. Evaluarea statusului aportului de iod într-o populație3. Deficitul de iod în etapele vieții (nou-născut, copil, adult, gravidă)
4.Definiția și epidemiologia gușii endemice5. Etiopatogenia gușii endemice6. Fiziopatologia gușii endemice7. Clinica gușii endemice; clasificarea OMS a gușii endemice8. Investigații paraclinice în gușa endemică9. Diagnosticul pozitiv și diferențial al gușii endemice10. Formele clinice ale cretinismului endemic11. Profilaxia și tratamentul afecțiunilor datorate deficitului de iod12. Nodulul tiroidian și gușa netoxică1. Gușa difuzăa) Etiologie și fiziopatologieb) Manifestări clinicec) Diagnostic paraclinicd) Tratament și monitorizare2. Gușa multinodulară netoxicăa) Etiologie și fiziopatologieb) Manifestări clinicec) Diagnostic paraclinicd) Tratament și monitorizare3. Nodulul tiroidian unic netoxica) Epidemiologie, clasificareb) Etiologie și fiziopatologiec) Manifestări cliniced) Diagnosticul pozitiv paraclinic (biochimic, imagistic, FNAB). Indicațiile efectuării FNABe) Diagnostic diferențialf) Tratamentul și monitorizarea nodulilor tiroidieni13. Cancerul tiroidian1. Definiție și epidemiologie2. Clasificare3. Factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului tiroidian4. Carcinomul tiroidian bine diferențiat1. Etiologia și patogenia carcinomului tiroidian bine diferențiat2. Anatomie patologică3. Clinica carcinomului tiroidian bine diferențiat4. Probe de laborator utile pentru diagnostic și monitorizare5. Diagnosticul pozitiv (inclusiv stadializare) și diferențial6. Tratament (chirurgical, ablativ cu radioiod) și complicațiile tratamentului; monitorizare tratament7. Managementul pacienților cu boala recurentă sau cu metastaze la distanță14. Carcinomul medular tiroidian1. Definiție și epidemiologie2. Etiologia și patogenia carcinomului medular tirodian3. Carcinomul medular tiroidian sporadic4. Carcinomu medular tiroidian familial5. Sindroamele de neoplazie multiplă - MEN2A și MEN2B6. Clinica carcinomului medular tiroidian7. Diagnosticul pozitiv și diferențial. Stadializare8. Screeningul genetic pentru mutații germinale RET - indicații, metode, monitorizare9. Tratamentul carcinomului medular10. Monitorizarea pacienților cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial15. Carcinomul tiroidian anaplazic1. Clinica carcinomului tiroidian anaplazic2. Diagnosticul pozitiv și diferențial3. Tratament și monitorizare4. Prognostic16. Limfomul tiroidian și alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne)
2.Parathormonul1. Structura, secreția și reglarea secreției de parathormon2. Acțiunile PTH la nivelul metabolismului fosfocalcic3. PTHrP3. Alți hormoni implicați în homeostazia calciului4. Hipercalcemia1. Definiție2. Etiologia hipercalcemieia) Clasificareb) Hipercalcemia hipocalciurica familialăc) Boala Jansend) Hipercalcemia asociată cu bolile malignee) Hipercalcemia din alte boli endocrine3. Clinica hipercalcemiei acute și cronice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul hipercalcemiei5. Hipocalcemie1. Definiție2. Etiologiahipocalcemiei3. Manifestările clinice ale hipocalcemiei4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul hipocalcemiei6. Hiperparatiroidismul primar1. Definiție și epidemiologie2. Etiologia hiperparatiroidismului. Defecte genetice asociate cu hiperparatiroidismul3. Fiziopatologie4. Anatomie patologică5. Manifestări clinice în hiperparatiroidism6. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic)
7.Diagnostic diferențial8. Evoluția naturală și complicațiile hiperparatiroidismului primar9. Tratamentul hiperparatiroidismului primar7. Hiperparatiroidismul secundar1. Definiție, etiopatogenie2. Fiziopatologie3. Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial4. Tratament și monitorizare8. Hiperparatiroidismul terțiar1. Definiție, etiopatogenie2. Fiziopatologie3. Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial4. Tratament și monitorizare9. Hipoparatiroidismul1. Definiție2. Clasificare etiopatogenicăa) Hipoparatiroidismul ereditarb) Hipoparatiroidismul dobânditc) Pseudohipoparatiroidismuld) Pseudopseudohipoparatiroidismul3. Fiziopatologie4. Manifestările clinice5. Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial6. Tratament și monitorizareVI. OSTEOPOROZA ȘI BOLILE METABOLICE OSOASE1. Structura și metabolismul osului1. Remodelarea osoasă și factorii care o controlează2. Metabolismul calciului3. Metabolismul fosforului4. Metabolismul magneziului5. Vitamina D - sinteza, metabolism și acțiuni2. Definiția osteoporozei3. Epidemiologia osteoproozei4. Etiologia osteoporozei1. Osteoporoza de postmenopauza2. Osteoporoza de vârstă3. Osteoporoza secundară excesului de glucocorticoizi5. Factori de risc pentru fractura osteoporotică. Evaluarea riscului de fractură -FRAX6. Diagnosticul pozitiv al osteoporozei1. Indicațiile și metodele utilizate pentru evaluarea masei și a calității osoase2. Markerii biochimici ai turnoverului osos7. Diagnosticul diferențial8. Evoluție naturală și complicații9. Tratament1. Măsuri igieno-dietetice; profilaxia traumatismelor prin cădere2. Indicațiile tratamentului antiosteoporotic3. Tipuri de medicație utilizată, indicații și contraindicații; reacții adverse4. Tratamentul fracturii osteoporotice5. Prevenția și tratamentul osteoporozei cortizonice10. Monitorizarea pacientului cu osteoporoza11. Alte boli metabolice osoase:
1.Osteomalacia și rahitismul2. Osteogenesis imperfectă3. Boala Paget osoasăVII. SUPRARENALELE1. Corticosuprarenalele1. Anatomia macro și microscopică și embriologia corticosuprarenalelor2. Reglarea secreției hormonilor steroizi suprarenali3. Steroidogeneza4. Metabolizarea cortizolului și a hormonilor androgeni suprarenali5. Acțiunile hormonilor corticosuprarenali6. Sindromul Cushing1. Etiopatogenie și incidența diverselor forme etiologice2. Fiziopatologia excesului de glucocorticoizi3. Manifestările clinice în sindromul Cushing4. Investigațiile paraclinice în sindromul Cushing5. Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing6. Diagnosticul diferențial al sindromului Cushing7. Evoluție și complicații8. Tratamentul sindromului Cushing9. Tratamentul bolii Cushing10. Tratamentul celorlalte forme de sindrom Cushing ACTH dependent11. Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent7. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn)
1.Epidemiologia hiperaldosteronismului primar2. Etiopatogenia hiperaldosteronismului primar3. Fiziopatologia excesului de aldosteron4. Manifestările clinice ale excesului de mineralocorticoizi5. Investigații paraclinice în hiperaldosteronismul primar6. Diagnosticul pozitiv al hiperaldosteronismului primar7. Testul de screening și indicații8. Teste de confirmare a hiperaldosteronismului primar9. Diagnosticul diferențial al hiperaldosteronismului primar10. Evoluție și complicații ale hiperaldosteronismului11. Tratamentul hiperaldosteronismului primar8. Incidentalomul suprarenal1. Definiția incidentalomului suprarenal2. Etiologia incidentalomului suprarenal3. Investigații hormonale în incidentalomul suprarenal4. Imagistica în incidentalomul suprarenal5. Tratamentul incidentalomului suprarenal9. Carcinomul suprarenal1. Epidemiologia și etiopatogenia carcinomului suprarenal2. Histopatologia și imunohistochimia carcinomului suprarenal3. Stadializarea carcinomului suprarenal4. Diagnosticul pozitiv al carcinomului suprarenal5. Tratamentul carcinomului suprarenal10. Insuficiența corticosuprarenală primară1. Epidemiologia și etiopatogenia bolii Addison2. Fiziopatologia insuficienței corticosuprarenale primare3. Tabloul clinic al insuficienței corticosuprarenale primare4. Investigații paraclinice în boala Addison5. Diagnosticul pozitiv și diferențial al bolii Addison6. Tratamentul insuficienței corticosuprarenale primare7. Insuficiența corticosuprarenala acutăa) Factori determinanțib) Tratamentul insuficienței corticosuprarenale acute11. Hiperplazia adrenală congenitală1. Epidemiologie și etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale2. Clasificarea și fiziopatologia hiperplaziei adrenale congenitale3. Manifestările clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale4. Investigații paraclinice în hiperplazia adrenală congenitală5. Deficitul de 21 hidroxilazaa) Clasificare, manifestări cliniceb) Investigații paraclinicec) Diagnostic pozitiv și diferențiald) Screeningul neonatal6. Tratamentul hiperplaziei adrenale congenitale7. Evoluție și complicații12. Corticoterapia1. Indicațiile corticoterapiei2. Reacții adverse ale corticoterapiei3. Clasificarea preparatelor cortizonice (după durata efectului, potența antiinflamatoare și supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, echivalența dozelor)
4.Reguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse5. Întreruperea corticoterapiei prelungite2. Medulosuprarenalele1. Anatomia medulosuprarenalelor2. Fiziologia medulosuprarenalelor1. Biosinteza catecolaminelor2. Receptorii adrenergici și acțiunile catecolaminelor3. Metabolizarea catecolaminelor3. Feocromocitomul1. Nomenclatura- feocromocitom/paragangliom2. Epidemiologia, etiopatogenia feocromocitomului3. Tabloul clinic al feocromocitomului4. Diagnosticul biochimic al feocromocitomului5. Imagistica feocromocitomului6. Diagnosticul genetic al feocromocitomului7. Tratamentul feocromocitomului3. Hipertensiunea arterială secundară endocrină1. Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine1. Feocromocitomul2. Sindromul Cushing3. Hiperaldosteromismul primar4. Hiperplazia adrenală congenitală5. Excesul aparent de mineralocorticoizi, sindromul Liddle6. Rezistența la glucocorticoizi7. Acromegalia8. Hiperparatiroidismul9. Patologia tiroidiană10. Hipertensiunea arterială medicamentoasăVIII. OVARUL1. Anatomia și dezvoltarea ovarului2. Hormonologia ovariană1. Steroidogeneza ovariană2. Efectele steroizilor ovarieni3. Hormonii peptidici ovarieni3. Fiziologia ciclului menstrual normal1. Definiție2. Axa bipotalamo-bipofizaro-ovariană3. Fazele ciclului ovarian; modificările ovariene în cursul ciclului menstrual normal4. Modificările uterine în cursul ciclului menstrual normal4. Tulburările ciclului menstrual1. Nomenclatura tulburărilor ciclului menstrual2. Amenoreea1. Clasificarea etiologică a amenoreei2. Evaluarea clinică a unei femei cu amenoree3. Algoritm de investigații în amenoreea primară/secundară4. Complicațiile deficitului de estrogeni5. Tratamentul amenoreei6. Amenoreea hipotalamică7. Amenoreea datorată unor anomalii anatomice3. Sângerările uterine disfuncționale1. Definiție, etiopatogenie2. Tratament4. Sindromul ovarelor polichistice1. Definiție, etiopatogenie2. Anatomopatologie, fiziopatologia sindromului ovarelor polichistice3. Tabloul clinic în sindromul ovarelor polichistice4. Investigații paraclinice în sindromul ovarelor polichistice5. Diagnosticul pozitiv și diferențial în sindromul ovarelor polichistice6. Evoluție, complicații ale sindromului ovarelor polichistice7. Tratamentul sindromului ovarelor polichistice5. Hirsutismul și virilizarea1. Definiții, fiziopatologia excesului de androgeni2. Diagnosticul hirsutismului și virilizării3. Etiologia hirsutismului4. Investigații paraclinice la pacientele cu hirsutism5. Tratamentul hirsutismului6. Insuficiența ovariană prematură1. Definiție, etiopatogenie2. Tabloul clinic în insuficiența ovariană prematură3. Investigații paraclinice în insuficiența ovariană prematură4. Diagnosticul pozitiv și diferențial în insuficiența ovariană prematură5. Tratamentul insuficienței ovariene premature7. Menopauza1. Definiție, epidemiologie2. Modificări hormonale caracteristice menopauzei3. Modificări clinice imediate asociate menopauzei4. Riscuri de boală pe termen lung ale menopauzei5. Osteoporoza postmenopauză6. Bolile cardiovasculare7. Tratamentul hormonal al menopauzei8. Căi și regimuri de administrare ale tratamentului hormonal al menopauzei9. Indicațiile tratamentului hormonal al menopauzei10. Contraindicațiile tratamentului hormonal al menopauzei11. Riscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologiceIX. CONTRACEPȚIA HORMONALĂ1. Metode contraceptive la femei2. Eficacitatea metodelor contraceptive feminine3. Contraceptivele estroprogestative1. Noțiuni de farmacologie2. Mecanismul de acțiune al contraceptivelor orale3. Efectele benefice non-contraceptive al contraceptivelor orale combinate4. Efectele secundare ale anticoncepționalelor orale5. Riscurile potențiale ale contraceptivelor orale estroprogestative6. Contraindicațiile contraceptivelor orale estroprogestative4. Contraceptivele progestative5. Contracepția de urgență6. Contracepția masculinăX. INFERTILITATEA CUPLULUI1. Definiție, nomenclatura2. Etiologia infertilității cuplului3. Investigarea cuplului infertil4. Infertilitatea masculină1. Cauzele infertilității masculine2. Evaluarea infertilității masculine3. Tratamentul infertilității masculine5. Infertilitatea feminină1. Etiologie2. Clasificarea OMS a anovulației3. Evaluarea infertilității feminine4. Tratamentul infertilității feminineXI. TESTICULUL1. Anatomia și dezvoltarea testiculului2. Hormonologia testiculului1. Steroidogeneza testiculului2. Efectele steroizilor testiculari3. Hormonii peptidici testiculari3. Fiziologiaspermatogenezei; spermograma normală4. Axa hipotalamo-hipofizo-testiculară5. Clasificarea etiologică a insuficienței testiculare6. Tabloul clinic al insuficienței testiculare7. Metode de investigație în insuficiența testiculară8. Complicațiile deficitului de testosteron;
9.Tratamentul deficitului de testosteron: metode, indicații, contraindicații, riscuri; monitorizare10. Deficitul de testosteron la bărbatul vârstnic: tablou clinic, investigații, tratament11. Tumorile testiculare: etiopatogenie, tablou clinic, investigații, tratament12. Ginecomastia: etiologie, investigații; diagnostic diferențial, tratamentXII. MODULAREA HORMONALĂ ÎN CANCERELE HORMONODEPENDENTE:
1.Modularea hormonală în cancerul de sân2. Modularea hormonală în cancerul de prostatăXIII. DIFERENȚIEREA SEXUALĂ1. Determinismul și diferențierea sexuală normală2. Tulburări de dezvoltare sexuală1. Cromozomopatii sexualea) Sindromul Klinefelter: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentb) Sindromul Turner: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentc) Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevărat: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament2. Tulburări de dezvoltare sexuală 46XYa) Tulburări de dezvoltare testiculară (disgeneziile testiculare): Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentb) Tulburări de sinteză și acțiune androgenica: etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentc) Alte forme izolate: Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism etc. - etiologie; investigații; diagnostic, tratament3. Tulburări de dezvoltare sexuală 46 XX: tulburări de dezvoltare ovariană; exces androgenic intrauterin - etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament3. Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală: algoritm de investigare, principii de tratamentXIV. PUBERTATEA1. Pubertatea normală1. Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar2. Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular3. Adrenarha și telarha precoce2. Pubertatea precoce1. Pubertatea precoce centrală, GnRH dependența: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament2. Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la fete: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament3. Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la băieți: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament3. Pubertatea întârziată - etiologie, algoritm de diagnostic, tratamentXV. COMPORTAMENTUL SEXUAL1. Motivația sexuală2. Fiziologia actului sexual3. Disfuncțiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament4. Disfuncțiile sexuale masculine. Disfuncția erectilă: clasificare, diagnostic, tratament5. Tulburări de identitate sexuală6. Managementul pacientului cu disfuncție sexualăXVI. OBEZITATE ȘI TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR1. Reglarea apetitului2. Compoziția corporala și rolul metabolic al țesutului adipos3. Forme genetice de obezitate4. Obezitatea de cauză endocrină și cea iatrogenă: diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament5. Obezitatea de aport: definiție, diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament6. Sindromul metabolic: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament7. Anorexia nervosa și bulimia: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratamentXVII. PARTICULARITĂȚI ALE DIABETULUI ZAHARAT SECUNDAR ENDOCRIN (ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT):
1.Acromegalia2. Sindromul Cushing3. Hipertiroidia4. Feocromocitomul5. Analogii de somatostatin - pasireotidXVIII. MEN - NEOPLAZIILE ENDOCRINE MULTIPLE1. Definiție2. Clasificare3. MEN11. Definiție2. Etiopatogenie. Gena Meninei. Indicații de screening genetic.
3.Manifestări clinice, evoluție naturală4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic)
5.Tratament și monitorizare pacienți6. Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN17. Particularități ale adenoamelor hipofizare în MEN18. Tumori adrenale în MEN19. Tumori neuroendocrine din MEN14. MEN21. Definiție și clasificare2. Etiopatogenie. Gena RET. Indicații de screening genetic.
3.Manifestări clinice, evoluția naturală4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic)
5.Tratament și monitorizare pacienți.
6.MEN2A7. MEN2B8. Carcinomul Medular Tiroidian Familial Izolat9. Particularități ale Carcinomului Medular Tiroidian în MEN2. Indicațiile tiroidectomiei profilactice10. Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN211. Particularități al feocromocitomului în MEN25. MEN46. FIPA - adenoamele hipofizare familiale izolate7. Sindromul Von-Hippel Lindau8. Neurofibromatoza9. Complexul CarneyXIX. SINDROAMELE SDR POLIGLANDULARE AUTOIMUNE1. Definiție2. Clasificare3. Sindrom poliglandular de tip I1. Definiție, epidemiologie2. Etiopatogenie. Gena AIRE.
3.Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial.
5.Tratament și monitorizare6. Candidoza muco-cutanată7. Hipoparatiroidismul8. Insuficiența adrenală9. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I4. Sindromul poliglandular de tip II1. Definiție, epidemiologie.
2.Etiopatogenie.
3.Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial.
5.Tratament și monitorizare6. Insuficiența adrenală7. Tiroidita cronică autoimună8. Hipofizita limfocitară9. Insuficiența gonadală10. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip IIXX. TUMORI NEUROENDOCRINE (NET):
1.Definiție, clasificarea NET2. Clinica NET. Sindromul carcinoid3. Biomarkerii NET4. Diagnosticul imagistic în NET5. Etiopatogenia și fiziopatologia NET. Sindroame genetice asociate cu NET.
6.Diagnosticul histopatologic și imunohistochimia.
7.Diagnosticul pozitiv și diferențial8. Evoluția și complicațiile NET. Boala carcinoida cardiacă9. Tratamentul NET1. Chirurgia NET2. Tratamentul medicamentos (analogii de somatostatin, interferon, chimioterapia, terapii biologice)
3.Radioterapia (externă și cea cu analogi radioactivi de somatostatin)
4.Tratamentul metastazelor (hepatice)
5.Tratamentul bolii carcinoide cardiace10. Prognostic NET11. Particularități ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante și nesecretante.XXI. URGENȚE ENDOCRINE - PARTICULARITĂȚI1. Criza adrenală1. Definiție2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3. Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul crizei addisoniene6. Prevenția apariției crizei adrenale2. Hipocalcemia acută1. Definiție2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3. Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul hipocalcemiei acute6. Prevenția apariției hipocalcemiei acute7. Ținte terapeutice3. Hipercalcemia acută1. Definiție2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3. Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul hipercalcemiei acute4. Criza tireotoxică1. Definiție2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3. Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul crizei tireotoxice6. Prevenția apariției crizei tireotoxice5. Coma mixedematoasă1. Definiție2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3. Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul comei mixedematoase6. Prevenția apariției comei mixedematoase6. Apoplexia hipofizară1. Definiție2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3. Manifestări clinice4. Diagnostic pozitiv și diferențial5. Tratamentul și profilaxia apariției crizei7. Hipoglicemia1. Definiție2. Cauze și factori precipitanți3. Manifestări clinice ale bipoglicemiei4. Diagnostic pozitiv și etiologic5. Coma bipoglicemică6. TratamentXXII. CHIRURGIA ENDOCRINĂ:
1.Principiile și tehnica chirurgiei endocrine, inclusiv chirurgia laparoscopică și minim invazivă2. Tipuri de intervenții chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totală, chirurgia suprarenală selectivă): indicații, tehnică, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie3. Neurochirurgia tumorilor hipotalamo-hipofizare: indicații, tehnica, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorieXXIII. TESTE DE LABORATOR:
1.Imunodozare: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare (Chemiluminiscenta, RIA, IRMA, ELISA).
2.Aplicațiile imunodozării pentru GH, IGF-I, ACTH, FSH/LH, PRL (și macroprolactina).
3.Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina.
4.Glicemia determinată cu glucometrul și glicemia venoasă.
5.Hemoglobinaglicozilată.
6.Glicozuria și corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare).
7.Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. (ITT) cu determinarea GH și cortizol și glicemiei. Alte teste de stimulare a GH: testul la clonidina, glucagon, arginina clorhidrat-GHRH8. Măsurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare).
9.Teste funcționale tiroidiene: TSH, T3 și T4 liberi și legați, testul la TRH, ATPO, ac. anti-TG, TRAb, ioduria.
10.Explorarea funcțională ovariană: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, AMH, beta-hCG, inhibina B.11. Parametrii serici cu utilitate în tumori endocrine: calcitonina, metanefrine și normetanefrine serice și urinare, Cromogranina A, Enolaza neuron-specifica, Serotonina, 5-HIAA, tireoglobulina, AFP, CEA, betaHCG.
12.Teste funcționale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 OH progesteron.
13.Testul de stimulare la ACTH sintetic cu dozarea cortizolului sau/și 17 OH-progesteron.
14.Testele de inhibiție la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2x2 mg) și doza mare (2x8 mg - limitările acestui test).
15.Cateterismul bilateral al sinusurilor pietroase inferioare, cu recoltarea de ACTH și test la CRH (IPSS cu test la CRH).
16.Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directă a reninei plasmatice.
17.Teste de confirmare și diagnostic diferențial în hiperaldosteronismul primar: încărcarea orală cu sare, încărcarea volemica, testul la captopril.
18.Cateterismul venelor suprarenale în diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare).
19.Lipidograma, colesterolemie, trigliceridemie, dozarea apolipoproteinelor.
20.Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).
21.Insulina, peptidul C.22. PTH, 25-OH vitamina D, markerii osoși, biopsia osoasă.
23.Spermograma: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare.
24.Antropometrie25. Proba de deshidratare cu determinarea osmolalității urinare și serice și testul la desmopresina.XXIV. IMAGISTICA ÎN ENDOCRINOLOGIE:
1.Rolul explorării echografice, inclusiv puncția biopsie tiroidiană ghidată echografic: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare2. Radiologia convențională (radiografia toracică și scheletală, inclusiv morfometrie vertebrală - evaluarea fracturilor vertebrale). Vârsta osoasă și examinarea cartilajelor de creștere. Pasajul baritat esofagian în tumorile tiroidiene invazive/compresive.
3.Tomografia computerizată: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare4. Rezonanța magnetică nucleară: principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare5. Imagistica radio-izotopică: scintigrama tiroidiană cu 131I și radioiodocaptarea, scintigramawhole-body cu 131I, scintigrama osoasă, scintigrama paratiroidiana cu 99Tc-SESTAMIBI, scintigrama medulo-suprarenală cu MIBG, octreoscan, PET-CT cu 18FDG, imagistica funcțională PET-CT cu analogi de somatostatin (68Ga-DOTATOC și 68Ga-DOTATATE)
6.Osteodensitometria: absorbtiometria duală cu raze X - DXA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). VFA (evaluarea fracturilor vertebrale)Baremul activităților practice:
1.Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);
2.Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator.
3.Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile4. Prezentări de cazuri clinice (săptămânal).
5.Întâlniri multidisciplinare - lunar.
6.Prezentare de articol sau ghid (săptămânal).
7.Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).
8.Interpretare imagistică endocrină - evaluarea directă a imaginilor (zilnic).
9.Echografii (de asistat și interpretat - zilnic; de efectuat - zilnic în stagiul de echografie endocrină).
10.Puncții biopsie tiroidiene (de asistat și eventual de efectuat sub îndrumare).
11.Osteodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (FRAX) (săptămânal)
12.Radiologie - vârstă osoasă (interpretare - zilnic în stagiul de endocrino-pediatrie).
13.Evaluare periodică la începutul și sfârșitul fiecărui stagiu (oral și scris).CARDIOLOGIE
Nr. ore curs. 50
1.Tematică.
1.Tulburările de conducere.
2.Tulburările de ritm.
3.Cardiopatia ischemică.
4.Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice5. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
6.Șocul cardiogen.
7.Pericarditele.
8.Insuficiența cardiacă congestivă.
9.Tromboembolismul pulmonar.
10.Hipertensiunea arterială.
11.Tromboflebitele.
12.Bolile aortei și arterelor periferice.
13.Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.
14.Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.
15.Sindromul de preexcitație.
16.Șocul cardiogen.
17.Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).
18.Aterogeneza.
19.Sincopa. Moartea subită.
20.Cardiopatiile congenitale ale adultului.
21.Hipertensiune pulmonară primitivă.
22.Tumorile cardiace.
23.Sarcina și bolile cardiovasculare.
24.Determinările cardiace în bolile endocrine.
25.Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.
2.Barem activități practicea. Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiace enumerate în tematicab. Interpretarea unei electrocardiograme: 100 ecgc. Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,d. Hipertrofiile atriale și ventriculare,e. Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,f. Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,g. Tulburări de ritm cardiac.h. Tulburări de conducere.i. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probej. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 50 ecografiiGASTROENTEROLOGIE
Nr. ore curs.
501.Tematică.
1.Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2. Suferințele stomacului operat3. Hemoragiile digestive superioare4. Hepatita cronică5. Cirozele bepatice6. Icterele7. Pancreatite acute și cronice8. Sindromul carcinoid9. Polipoza recto-colica și cancerul colonului10. Sindromul de malabsorbție11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice12. Boala Crohn13. Noțiuni de endoscopie digestivă2. Barem activități practicea. Endoscopia digestivă superioară (asistare): 10b. Colonoscopie (asistare): 10c. Test Adler:5d. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5e. Paracenteza: 10 paracenteze (efectuare sub supraveghere atentă)f. Ecografie abdominală (interpretare): 100
PEDIATRIE
Nr. ore curs. 50
1.Tematică.
1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
2."Falimentul" creșterii ("failure to thrive")
3.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.
4.Malnutriția protein-energetică și proteică5. Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale6. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismul carențial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente7. Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil8. Obezitatea la copil9. Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării psihosomatice10. Afecțiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării somatice; malformații cardiace în sindroamele care asociază statură mică11. Hipertensiunea arterială la copil și adolescent12. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)
13.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar)
14.Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
15.Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil16. Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală)
17.Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile)
18.Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea).
19.Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Wilms, neuroblastoame etc.)
20.Malformații ale SNC. Sindromul hipoton la sugar și copil21. Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut22. Convulsiile ocazionale și epilepsia23. Cefaleea și migrena. Comele24. Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
25.Tulburările de creștere și dezvoltare intrauterină. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.
26.Prematuritatea și copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur/SGA. Complicațiile prematurității și dimaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi/prematuri.
27.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.
28.Ambiguitatea genitală la nou-născut.
29.Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (Hipo/hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia)
30.Afecțiuni ale OGE (Fimoza și hipospadiasul. Criptorhidia și torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescența labiilor)
31.Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare. Torsiunea anexială la copil32. Deformări ale craniului, ale trunchiului și ale membrelor33. Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană)
34.Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul Marfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Klippel-Trenaunay)
35.Afecțiuni osoase metabolice (Osteoporoza idiopatică juvenilă, Osteogeneza imperfectă)
2.Barem activități practicea. Examinarea clinică a copilului: 50b. Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50c. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50d. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10e. Instalarea unui cateter venos: 5f. Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 20g. Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20h. Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 10i. Interpretarea probelor hepatice: 30j. Interpretarea probelor renale: 30k. Interpretarea probelor de digestie: 30l. Interpretarea radiografiei toracice: 20m. Interpretarea radiografiei schelet: 20n. Interpretarea radiografiei craniene: 10o. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5p. Interpretarea urografiei: 5q. Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50r. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă: 50s. Stabilirea necesităților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50t. Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârstă (alimentația naturală, preparate dietetice): 50MEDICINA INTERNĂ
Nr. ore curs. 70
1.Tematică.
1.Pneumoniile2. Bronșita cronică3. Emfizemul pulmonar4. Astmul bronșic5. Supurațiile bronho - pulmonare6. Cancerul bronho - pulmonar7. Sindromul mediastinal8. Tuberculoza pulmonară9. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)
10.Sindromul de ischemie periferică acută și cronică11. Ulcerul gastric și duodenal12. Cancerul gastric13. Diareea și constipația14. Cancerul de colon și rectosigmoidian15. Rectocolita ulcero - hemoragică16. Litiaza biliară17. Colecistita acută18. Hepatitele virale acute19. Hepatita cronică20. Ciroza hepatică21. Pancreatitele acute și cronice22. Pielonefritele acute și cronice23. Litiaza urinară24. Anemiile25. Leucemiile acute și cronice26. Sindroamele mieloproliferative2. Barem activități practicea. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazurib. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletinec. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 ecografiid. Toracocenteza: 5 toracocentezee. Paracenteza: 5 paracentezef. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 5 buletineg. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica: 20 buletine de sânge periferic, 5 buletine de măduvă osoasăh. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 100 buletineNEFROLOGIE
Nr. ore curs. 70
1.Tematică.
1.Insuficiența renală acută2. Insuficiența renală cronică3. Nefropatiile glomerulare4. Nefropatiile tubulare5. Nefropatiile interstițiale6. Determinări renale în boli endocrine.a. Hiperparatiroidismul primar și secundar.b. Nefropatia diabetică7. Noțiuni de dializă și transplant renal:a. indicații,b. metode,c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.
8.Rinichiul în sarcină2. Barem activități practicea. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletineb. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletinec. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazurid. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazurie. Imagistica renală (interpretare): 20 testef. Puncție renală (interpretare): 20 buletinePSIHIATRIE
Nr. ore curs. 70
Tematică.
1.Noțiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice2. Psihozele majore3. Tulburări psihiatrice organice4. Dezvoltări psihogene și nevroze5. Psihopatii și stări psihopatoide6. Tulburări de dezvoltare psihică7. Terapia psihotropă
1.Barem activități practicea. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50b. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15c. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15d. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50GENETICA MEDICALĂ
Nr. ore curs. 20
1.Tematică.
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;c. Mutațiile: cauza majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.
3.Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.
4.Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.
5.Retardul mental.
6.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
7.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
8.Probleme și dileme etice în genetica medicală.
2.Barem activități practicea. Consultul genetic.b. Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:i. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;ii. Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;iii. Biochimice.c. Sfatul genetic;d. Screeningul genetic:i. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);ii. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.BIOETICA
Nr. ore curs. 20
1.Tematică.
1.Introducere în Bioetică- 2 orea. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiub. Contextul apariției bioeticiic. Definirea bioeticiid. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie. Teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 orea. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferințăb. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
3.Relația medic-pacient I- 2 orea. Valori ale relației medic-pacientb. Paternalism versus autonomiec. Modele ale relației medic-pacientd. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4. Relația medic-pacient II- 2 orea. Consimțământul informatb. Confidențialitatea în relația medic-pacientc. Relația medic-pacient minord. Acte normative care reglementează relația medic - pacient5. Greșeli și erori în practica medicală - 2 orea. Definirea noțiunilor de greșeală și eroareb. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologicec. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6. Probleme etice la începutul vieții - 2 orea. Libertatea procreațieib. Dileme etice în avortc. Etica reproducerii umane asistate medicald. Probleme etice în clonarea reproductivă7. Probleme etice la finalul vieții- 2 orea. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb. Probleme etice în stările terminalec. Tratamente inutile în practica medicalăd. Eutanasia și suicidul asistate. Îngrijirile paliative8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 orea. Donarea de organe de la cadavrub. Donarea de organe de la persoana viec. Etica alocării de resurse în transplant9. Probleme etice în genetică și genomică- 2 orea. Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului umanc. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrionie. Terapia genicăf. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 orea. Principii etice în cercetarea pe subiecți umanib. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umanid. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee. Comitetele de etică a cercetăriif. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică2. Barem activități practicea. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreb. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 orei. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeii. Alternative ale jurământului lui Hipocrateiii. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentc. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 orei. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăii. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentăiii. Rolul comunicării în relația medic-pacientd. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 orei. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuriii. Drepturile pacienților - reglementare legislativăiii. Rolul comitetelor de etică din spitalee. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 orei. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisii. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxisiii. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicalef. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreg. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreh. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 orei. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 orej. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore.DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
Nr. ore curs. 200
1.Tematică.I. DIABETUL ZAHARAT1. Pancreasul endocrina. anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,b. insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,c. hormonii hiperglicemiați pancreatici.
2.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
3.Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.
4.Clasificarea diabetului zaharat.
5.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1.6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2.7. Rezistența la insulină.
8.Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1 și 2 și a rezistenței la insulină.
9.Diabetul zaharat secundar.
10.Forme particulare de diabet zaharat.
11.Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.
12.Nefropatia diabetică.
13.Retinopatia diabetică.
14.Neuropatia diabetică.
15.Piciorul diabetic.
16.Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.
17.Complicațiile acute ale diabetului zaharat - patogenie, diagnostic și tratamenta. coma diabetică cetoacidoticăb. acidoza lacticăc. coma hiperosmolarăd. coma hipoglicemică18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).
19.Educația în diabetul zaharat.II. HIPOGLICEMIILE1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.
2.Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.
3.Insulinomul.III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE1. Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.
2.Hiperuricemii - diagnostic, tratament.
3.Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
4.Boala Wilson - diagnostic, tratament.
5.Porfirii-diagnostic, tratament.
6.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
7.Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.IV. NUTRIȚIE1. Principiile alimentației sănătoase.
2.Noțiuni despre macro și micronutrienți.
3.Principii de alimentație în diverse afecțiuni.
4.Principii de gastrotehnie.
5.Comportamentul alimentar sănătos.
6.Tulburări de nutriție și comportament alimentar.
7.Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).V. DIABETOLOGIE ȘI NUTRIȚIE PEDIATRICĂ:
1.Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil2. Explorarea metabolismului lipidic la copil3. Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului4. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului5. Diabet zaharat insulino-dependent tipul I6. Acidocetoza și coma diabetică7. Hiperlipemiile familiale8. Hiperuricemiile9. Obezitatea sugarului și copilului10. Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului2. Barem activități practicea. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)b. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)c. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)d. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)e. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)f. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ
Nr. ore curs. 120
1.Tematică.
1.Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adulte2. Creșterea în țările în curs de dezvoltare/tranziție. Sporul secular de creștere. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea3. Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mică pentru referare spre diagnostic în practica clinica pediatrică4. Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauza primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale5. Nanismul SGA6. Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine7. Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente8. Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic9. Statura mică de etiologie necunoscută (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH-IGF1 în ISS. Variantele de normal ale staturii mici. Diagnosticul și managementul ISS10. Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF111. Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult-management12. Statura înaltă - etiologie, management13. Obezitatea la copil - factori condiționali genetici, epigenetici și programele de dezvoltare, factorii de mediu, factorii alimentari14. Obezitatea la copil: obezitatea nonsindromică, obezitatea sindromică; impactul metabolic al obezității în copilărie;
15.Tulburările metabolismului apei: Diabetul insipid, tulburările setei, SIADH. Enurezisul primar16. Boli tiroidiene ale nou-născutului și sugarului17. Hipotiroidismul și tireomegalia în copilărie și adolescență18. Hipertiroidismul în copilărie și adolescență19. Tumorile tiroidiene în copilărie și adolescență20. Steroidogeneza normală: sinteza, reglare, evaluare clinică și de laborator21. Hiperplazia adrenală congenitală22. Hiperadrenocorticismul-endogen și exogen în copilărie. Tumori adrenale în copilărie23. Hipoadrenocorticismul în copilărie24. Patologia medulosuprarenală în copilărie25. Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală în copilărie26. Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar27. Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular28. Adrenarha și telarha precoce29. Pubertatea precoce- etiologie; diagnostic; tratament30. Pubertatea întârziată- etiologie, algoritm de diagnostic, tratament31. Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism, ginecomastia- la băieți32. Anomalii menstruale la pubertate33. Hirsutismul și SOPC la adolescente34. Tulburări ale homeostaziei minerale: hipocalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent35. Tulburări ale homeostaziei minerale: hipercalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent36. Hipertensiunea arterial la copil și adolescent - considerații endocrine37. Urgențe endocrino-pediatrice la copil38. Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimune - particularități la vârsta copilăriei2. Barem activități practice1. Competente în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine la copil2. Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);
3.Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator.
4.Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile5. Prezentări de cazuri clinice (săptămânal).
6.Întâlniri multidisciplinare - lunar.
7.Prezentare de articol sau ghid (săptămânal).
8.Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).
9.Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de creștere - 50 cazuri10. Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare și diferențiere sexuală - 10 cazuri11. Biometria clinică - 50 cazuri12. Vârsta osoasă, metode multiple - 30 radiografii13. Prognosticul de creștere, talia așteptată - 50 cazuri14. Counseling în gonozomopatii - 10 cazuri15. Counseling în anomaliile de diferențiere sexuală - 5 cazuriTEMATICA pentru examenul de medic specialist - specialitatea ENDOCRINOLOGIEI. PROBA SCRISĂII. PROBA CLINICĂIII. PROBA CLINICĂIV. PROBA PRACTICĂI. PROBA SCRISĂ1. Adenohipofiza și neurohipofiza.
2.Adenoame hipofizare funcționale.
3.Adenoame hipofizare nefuncționale.
4.Insuficienta hipofizara a adultului5. Statura mică6. Neurohipofiza și hipotalamusul.
7.Diabetul insipid, SIADH8. Craniofaringiomul9. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
10.Tireotoxicoze - clasificare.
11.Gușa polinodulară toxică, nodulul autonom12. Boala Graves - Basedow.
13.Criza tireotoxică.
14.Tiroidite.
15.Insuficiența tiroidiană a adultului.
16.Insuficiența tiroidiană a copilului.
17.Coma mixedematoasă.
18.Patologia deficitului de iod - gușa endemică.
19.Nodulul tiroidian.
20.Cancerul tiroidian.
21.Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni (include și rezistența la hormoni tiroidieni).
22.Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
23.Hiperparatiroidism primar și secundar.
24.Hipercalcemia acută.
25.Hipoparatiroidismul. Hipocalcemia acută.
26.Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
27.Insuficiența corticosuprarenală cronică primară.
28.Sindroamele poliglandulare autoimune29. Insuficiența suprarenală acută.
30.Tumorile suprarenalei.
31.Sindromul Cushing - toate formele.
32.Corticoterapia.
33.Hiperplazia adrenală congenitală34. Hiperaldosteronismul primar.
35.Medulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
36.Feocromocitomul și paragangliomul.
37.Neoplazii endocrine multiple.
38.Diferențierea sexuală normală.
39.Pubertatea fiziologică.
40.Pubertatea precoce și întârziată.
41.Cromozopatiile sexuale - Sdr Klinefelter și Turner42. Principalele tulburări de dezvoltare și diferențiere sexuală (46, XX, DSD; 46, XY, DSD)
43.Ginecomastia.
44.Ovarul - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
45.Amenoreea primară și secundară46. Sindromul ovarului polichistic.
47.Hirsutismul.
48.Contracepția hormonala.
49.Menopauza.
50.Testiculul - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională51. Insuficiența testiculară52. Disfuncția erectilă53. Investigarea și tratamentul infertilității de cuplu.
54.Pancreasul endocrin - morfologie, fiziologie.
55.Metode de investigații și diagnostic ale diabetului zaharat și rezistenței la insulina.
56.Clasificarea diabetului zaharat.
57.Diabetul zaharat tip 1.58. Diabetul zaharat tip 2.59. Diabet zaharat secundar endocrin.
60.Coma diabetică cetoacidozică și hiperosmolară.
61.Hipoglicemiile.
62.Coma hipoglicemică.
63.Obezitatea.
64.Sindroame lipodistrofice65. Tulburări de comportament alimentar - anorexia nervoasă, bulimia.
66.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al glucidelor.
67.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al lipidelor.
68.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al proteinelor.
69.Tulburări electrolitice70. Osteoporoza71. Defecte de mineralizare osoasă72. HTA secundară endocrină.
73.Tumori neuroendocrine.
74.Receptorul endocrin și patologia de receptor.
75.Hormoni/preparate hormonale folosite pentru creșterea performanței sportive.II și III. DOUĂ PROBE CLINICE (2, 3, 4)1. Acromegalie/gigantism.
2.Prolactinom.
3.Boala Cushing și sindroamele Cushing.
4.Adenoame hipofizare clinic nefuncționale.
5.Insuficiența hipofizară a adultului.
6.Nanism hipofizar.
7.Craniofaringiom.
8.Diabet insipid.
9.Tireotoxicoze.
10.Oftalmopatie Graves.
11.Insuficiența tiroidiană (adult, copil).
12.Mixedem congenital.
13.Tiroidite.
14.Gușa endemică.
15.Nodul tiroidian.
16.Cancer tiroidian.
17.Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni18. Hiperparatiroidism.
19.Hipoparatiroidism.
20.Insuficiența cortico-suprarenală cronică primară.
21.Insuficiența corticosuprarenală acută.
22.Tumora suprarenală nefuncțională23. Hiperplazia adrenală congenitală24. Hiperaldosteronism.
25.Feocromocitom/paragangliom.
26.Sindrom Klinefelter.
27.Sindrom Turner.
28.Sindromul de rezistență la androgeni.
29.Amenoree30. Sindromul ovarului polichistic.
31.Hirsutism.
32.Infertilitate de cuplu.
33.Pubertate precoce.
34.Pubertate tardivă.
35.Tulburări de menopauză.
36.Sindrom hipoglicemic37. Diabet zaharat.
38.Patologie endocrină iatrogenă.
39.Ginecomastie.
40.Insuficiență testiculară41. Obezitate.
42.Osteoporoza.
43.Tumori neuroendocrine.IV. PROBA PRACTICĂ de laborator1. Imunodozarea hormonilor:
–GH– IGF-1– ACTH– FSH/LH– PRL– TSH– T4/T3 liberi și totali– Calcitonina– PTH– Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar– Aldosteron, renina– Insulina - peptidul C– Estrogeni plasmatici– Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron,– Testosteron plasmatic total și liber, DHEA (dehidroepiandrosteron)– SHBG– AMH– betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman)– Cromogranina– Serotonina– Enolaza neuron specifică– 5HIIA urinar2. Dozare metanefrine și normetanefrine sânge și urină.
3.Colesterolemie, trigliceridemie și lipidograma.
4.Hemoglobina glicozilată.
5.Ionograma sanguină și urinară.
6.Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie și GH.
7.Teste de hipoglicemie provocată cu insulina i.v.8. Testul de simulare cu ACTH 1-24.9. Testele de inhibiție la dexametazona.
10.Proba de deshidratare.
11.Scintigrama de tiroida, suprarenale, paratiroide.
12.Echografie tiroidă, suprarenale, paratiroide, ovare.
13.Radiografii pentru stabilirea vârstei osoase.
14.Radiografii de oase în patologia endocrină.
15.Tomografie computerizată.
16.RMN17. Puncție biopsie cu ac fin a tiroidei.
18.Imunohistochimie19. Spermograma.
20.Testul Barr, cariotip.
21.Auxologie, curbe de creștere22. DXA - (densitometria osoasă prin absorbție duală cu raze X).
23.FRAX24. Densitometria osoasă cu ultrasunete.
25.OctreoscanBIBLIOGRAFIE1. "Endocrinologie pentru studenți și rezidenți", sub redacția Cătălina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila", 20152. "Îndreptar practic de endocrinologie", Georgescu CE, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 20133. "Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine" sub redacția Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 20084. "Note de curs în Endocrinologie" coordonator Ionela Pascanu, Editura University Press Tg Mureș, 20155. Harrison's Endocrinology, 4th Edition, Edited by J. Larry Jameson McGraw-Hill Education6. Greenspan's Basic and Clinical Endocrinology, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores Shoback, (McGraw-Hill, 2011)7. http://www. endotext. org/
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Definiția specialității
Specialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală, cât și a determinanților acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
| NUMĂR TOTAL DE ANI | 4 ani |
|---|---|
| NUMĂR TOTAL DE MODULE | 12 module |
| MODULUL 1 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE PREGĂTIRE /LUNA/SĂPTĂMANĂ | 25 ore/lună/6,25 ore/săpt |
| MODULUL 2 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE PREGĂTIRE /LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ore/lună/ 10 ore/săpt |
| MODULUL 3 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
| ORE PREGĂTIRE /LUNA/SAPTAMANA | 35 ore/lună/8,75 ore/săpt |
| MODULUL 4 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNA/SĂPTAMANĂ | 30 ore /lună/7,5 ore/săpt |
| MODULUL 5 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 35 ore/lună/ 8,75 ore/săpt |
| MODULUL 6 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 8 săptămâni/2 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 40 ore /lună/10 ore/săpt |
| MODULUL 7 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 36 ore /lună/9 ore/săpt |
| MODULUL 8 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 20 ore cu 10 ore/săpt |
| MODULUL 9 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 20 ore cu 10 ore/săpt |
| MODULUL 10 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 30 ore /lună/ 7,5 ore/săpt |
| MODULUL 11 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNA/SAPTAMANA | 36 ore/lună/9 ore/săpt |
| MODULUL 12 | |
| NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL | 28 săptămâni/7 luni |
| ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ | 31,4 ore/lună/7,9 ore/săpt |
| TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ | 550 ore |
| TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ DIRIJATĂ | 1050 ore |
| TOTAL ORE PREGĂTIRE DIDACTICĂ (CURS + PRACTICĂ DIRIJATĂ) (reprezentând 20-30%) | 1600 ore (23,8%) |
| ACTIVITATE PRACTICĂ CONFORM CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ INDIVIDUAL SI STUDIU INDIVIDUAL (reprezentând 70-80%) | 5120 ore (76,2%) |
STRUCTURA PROGRAMULUI
Anul I
Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (4 luni)
Nr. ore didactice = 100 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 60 ore
l. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Epidemiologie generală1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare2. Supravegherea epidemiologică a stării de sănătate a populației3. Investigația epidemiologică4. Elemente de epidemiologie descriptivă și analitică utilizate în investigația epidemiologică5. Protocoale de studii utilizând tehnica investigației problemelor de sănătate publică6. Prezentarea rezultatelor investigației epidemiologice - rapoarte scrise și comunicări orale7. Proces epidemiologic în bolile infecțioase și în problemele speciale de sănătate publică (Infecții Asociate Asistenței Medicale, AMR)
8.Rolul laboratorului în supravegherea bolilor transmisibile9. Forme de manifestare a bolilor transmisibile la nivel populațional10. Mecanisme de drift și shift antigenic. Modele privind apariția, manifestarea și evoluția pandemiilor.
11.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (prevenție primordială, primară, secundară și terțiară)
12.Bazele imunologice și epidemiologice ale prevenției prin vaccinare. Mecanismul de herd immunity, rol, mod de realizare13. Principii generale de imunoprevenție14. Chimioprevenție în bolile transmisibile15. Analiza critică și modul de redactare a unui articol științific
Epidemiologia specială a bolilor infecțioase1. Prevenția bolilor transmisibile1.1. Conceptul OneHealth. Abordarea epidemiologică în relație cu alte domenii și specialități1.2. Emergența și reemergența bolilor infecțioase. Mecanisme, manifestări, măsuri, strategii1.3. Rezistența la antibiotice. Considerente teoretice și practice pentru identificarea, interpretarea și limitarea rezistenței la antibiotice în diverse circumstanțe epidemiologice1.4. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere aeriană:
● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza)
● virale (infecțiile cu coronavirus cu potențial pandemic: SARS, MERS, SARS-CoV-2, altele, gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela)
1.5.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere digestivă:
● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, infecția cu Clostridoides difficile, botulism)
● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E),
● parazitare (lambliaza, trichineloza)
1.6.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere parenterală și sexuală:
● hepatite acute virale tip B, C, D
● infecția cu HIV/SIDA
● sifilis, gonoree, Chlamydia, infecția cu HPV
1.7.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în alte boli infecțioase:
● bacteriene (tetanos, antrax, leptospiroze, bruceloză, listerioză, legioneloze)
● virale (rabia)
● parazitare (scabia, toxoplasmoza)
1.8.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere prin vectori: febra Q, febra butonoasă, borrelioze, malaria, encefalita de căpușă (TBE), infecția cu virusul West Nile1.9. Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; bolile infecțioase și sarcina; infecțiile neonatale; bolile infecțioase la vârstnic; bolile infecțioase la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, bolile infecțioase la utilizatorii de droguri intravenoase, altele decât HIV)
Tematica de pregătire practică1. Analiza evoluției fenomenelor epidemiologice pe baza unor indicatori specifici (rate, rapoarte, proporții, numărul bazal de reproducere)
2.Prezentarea indicatorilor specifici: tabele, grafice, diagrame3. Estimarea acoperirii vaccinale și a eficacității vaccinale4. Realizarea unui model de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.
5.Exerciții privind investigația epidemiologică în focare de boala transmisibilă6. Elaborarea unui chestionar de investigație epidemiologică7. Elaborarea unui protocol de studiu8. Elaborarea și managementul unei baze de date2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor:
1.Deține noțiunile teoretice privind definițiile, scopurile și domeniile de utilizare ale epidemiologiei;
2.Deține noțiunile teoretice privind supravegherea epidemiologică (definiție, scop și obiective, atributele unui sistem de supraveghere) și tehnica investigației epidemiologice;
3.Deține noțiunile teoretice referitoare la prevenția îmbolnăvirilor, în special prevenția bolilor infecțioase;
4.Fi capabili să întocmească un plan de supraveghere a unei boli infecțioase, să conducă și să prezinte rezultatele unei investigații epidemiologice, să întocmească un protocol de studiu.
3.Competențe
Competențe profesionale1. Însușirea noțiunilor fundamentale referitoare la aspectele epidemiologiei generale2. Însușirea cunoștințelor teoretice și practice cu privire la procesul epidemiologic și măsurile de prevenire și control al bolilor infecțioase de diverse etiologii3. Acumularea cunoștințelor teoretice privind imunoprofilaxia activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar (4 luni)
Nr. ore didactice = 160 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Sănătatea publică - Noțiuni generale1.1. Definiții și concepte, principii, domenii1.2. Evoluția istorică a sănătății publice1.3. Instrumente și provocări actuale în sănătatea publică1.4. Aspecte de sănătate globală1.5. Sănătatea și dezvoltarea durabilă2. Măsurarea stării de sănătate a populației2.1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor.
2.2.Metode de măsurare a stării de sănătate a populației, tipuri de indicatori, surse de date2.3. Demografie: Statistica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.
2.4.Morbiditate2.5. Calitatea vieții.
2.6.Determinanții stării de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
3.2.Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.
3.3.Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
3.4.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
4.Managementul serviciilor de sănătate4.1. Noțiuni generale de management - principii, funcții, roluri, procesul de luare a deciziei; conflict și negociere, managementul schimbării4.2. Sisteme de sănătate; cadru conceptual, scopuri, principii, funcții, analiză comparată a sistemelor de sănătate în funcție de modul de finanțare4.3. Sistemul de sănătate din România: cadrul de reglementare4.4. Organizarea serviciilor de sănătate în România - macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc). Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România (reorganizarea sistemului de asistență preventivă)
4.5.Managementul financiar (metode de finanțare și metode de plată a serviciilor de sănătate)
4.6.Managementul resurselor umane în sănătate.
4.7.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
4.8.Noțiuni introductive de evaluare economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.
5.Programe și proiecte de sănătate publică5.1. Metode de identificare a problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații.
5.2.Metode de ierarhizare a priorităților.
5.3.Analiza și evaluarea alternativelor de intervenție.
5.4.Programe și proiecte în domeniul sănătății. Cadrul conceptual, analiză comparată.
5.5.Programele naționale de sănătate - definire, implementare, evaluare5.6. Definirea proiectului - cadru conceptual, tipuri de obiectiveor.
6.7.Planificarea operațională a proiectului - instrumente și resurse6.8. Bugetarea acțiunilor.
6.9.Monitorizarea și evaluarea proiectului.
6.10.Implementarea proiectelor în sănătate.
Tematica de pregătire practică1. Starea de sănătate: surse oficiale accesibile (naționale și internaționale) de informare științifică și date de bază în sănătatea publică.
2.Demografie:
2.1.Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.
2.2.Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).
2.3.Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.
2.4.Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.
3.Morbiditate - calcul, interpretare și utilizare indicatori.
3.1.Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.
3.2.Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.
4.Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
4.1.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
4.2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4.3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
4.4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
4.5.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
4.6.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
4.7.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
5.Realizarea și testarea unui chestionar.
5.1.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.
5.2.Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
6.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
7.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili:
1.Să Înțeleagă și să utilizeze cadrul conceptual din domeniul sănătății publice și aspectele legate de dezvoltarea durabilă și de sănătatea globală2. Să-și însușească noțiuni teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, măsurarea morbidității și a calității vieții3. Să înțeleagă și să utilizeze metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică 4.Să înțeleagă și să utilizeze noțiuni și principii de management general, management financiar, management al resurselor umane și managementul calității în sistemele de sănătate 5.Să cunoască teoria sistemelor de sănătate, reglementarea, organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România6. Să fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate7. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică
3.Competente
Competențe profesionale1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.
2.Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.
3.Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.
4.Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.
5.Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.
6.Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.
7.Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.
8.Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.
9.Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.
10.Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.
11.Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.
12.Pregătirea unui raport de activitate.
13.Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).
14.Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.
15.Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.
16.Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 3. Biostatistică și informatică de sănătate publică (4 luni)
Nr. ore didactice = 140 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare3. Probabilități4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție5. Metode de eșantionare a datelor6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu8. Teste parametrice9. Teste neparametrice10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA11. Corelația și regresia liniară12. Regresii neliniare. Regresia logistică13. Analiza de supraviețuire , regresie Cox, analize de prognostic14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS, Statistica)
15.Baze de date Microsoft Access16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.
Tematica de pregătire practică1. Informatică1.1. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)
1.2.Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel1.4. Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.
1.5.Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia2. Biostatistică2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS, Statistica) și redactarea concluziilor2.3. Proiectarea unui studiu pe eșantion2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, să analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică
3.Competente Competențe profesionale1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.
2.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.
3.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.
4.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.
5.Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.
6.Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.
7.Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.
8.Utilizarea bazelor de date Web.
9.Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.
10.Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).
11.Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL II
Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 90 ore
Nr. ore practică = 90 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Evaluarea riscurilor1.1. Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică2. Metodologia studiilor epidemiologice2.1. Categorii de studii epidemiologice și modalitatea de realizare2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică2.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu2.8. Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice3. Investigarea și intervenția în epidemiologie3.1. Tehnica de realizare a investigației epidemiologice3.2. Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică3.3. Descrierea focarului epidemic3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică3.5. Evaluarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor și a căii/modului de transmitere3.6. Măsuri de prevenire și control în focarul epidemic3.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice4. Supravegherea în sănătatea populațională4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)
4.3.Evaluarea sistemelor de supraveghere.
4.4.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
4.5.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.
4.6.Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
Tematica de pregătire practică1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, etc) în diverse circumstanțe epidemiologice2. Alcătuirea metodologiei de studiu în diverse situații în funcție de particularitățile evenimentului epidemiologic (transversal, caz-martor, cohortă, trial randomizat și controlat etc)
3.Rezolvarea unor exerciții privind diverse focare de boala transmisibilă4. Realizarea unui sistem de supraveghere5. Elaborarea unui plan de investigație epidemiologică
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, elaborarea și etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, tehnica investigației epidemiologice și modul de realizare și evaluare a unui sistem de supraveghere.
2.Realizeze activitățile practice privind calcularea și interpretarea valorilor unor indicatori de estimare a riscurilor, deruleze evaluări epidemiologice a riscurilor și să elaboreze un plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, să realizeze un sistem de supraveghere și să contribuie la implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică.
3.Își dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică
3.Competențe
Competențe profesionale1. Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.
2.Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.
3.Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.
4.Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.
5.Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.
6.Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.
7.Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei specifice.
8.Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.
9.Evaluarea sistemelor de supraveghere.
10.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
11.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.
12.Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
13.Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul investigației.
14.Descrierea focarului epidemic în funcție de timp, loc, persoană.
15.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.
16.Evaluarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.
17.Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.
18.Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații epidemiologice.
19.Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.
20.Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).
21.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.
22.Alcătuirea unui plan de recomandări de intervenții bazate pe dovezi, ca răspuns la constatările epidemiologice.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice, orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
Nr. ore didactice = 140 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 80 ore
1.Tematica1. BACTERIOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.
2.Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.
3.Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter7. Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulați: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridoides difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase8. Bacterii anaerobe nesporulate9. Mycobacterium10. Spirochete11. Mycoplasme, chlamydii, ricketssii
Tematica de pregătire practică1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare. Markeri epidemiologici moleculari3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)
4.Hemocultura în diagnosticul infecțiilor5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză13. Metode de screening pentru detecția bacteriilor Multi Drog Rezistente (MDR)
2.PARAZITOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Diagnosticul de laborator în malarie2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză3. Diagnosticul de laborator în echinococoză4. Diagnosticul de laborator în trichineloză
3.MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.
4.VIRUSOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)
5.Supravegherea circulației virusurilor poliomielitice6. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)
7.Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri8. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale9. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)
10.Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA11. Diagnosticul virusologic în infecția cu Coronavirus
Tematica de pregătire practică1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)
2.Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot,3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)
4.Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA)
5.Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)
6.Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale7. Diagnosticul molecular al infecției virale cu SARS-CoV-2
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, fungi2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competente
Competențe profesionale1. Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)
4.Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.
5.Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza)
7.Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, și coronavirusuri în circumstanțele epidemiologice date.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 6. Igienă (2 luni)
Nr. ore didactice = 80
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 40 ore
l. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Igiena mediului în relație cu sănătatea umană1.1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane.
1.2.Igiena aerului interior. Poluarea și vicierea aerului interior. Microclimatul.
Efectele poluării aerului interior asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Supravegherea calității aerului interior în unitățile sanitare.
1.3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Aprovizionarea cu apa potabila unui spital și supravegherea calității apei potabile1.4. Igiena apelor reziduale: colectare/tratare/evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. Masuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Managementul apelor reziduale de spital.
1.5.Radiații ionizante și neionizante: surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.
Tipuri/surse de radiații neionizante utilizate în unitățile sanitare pentru decontaminarea aerului interior.
1.6.Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri asociate expunerii la deșeuri contaminate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
1.7.Catastrofele naturale (cutremure, inundații). Accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
2.Igiena alimentației2.1. Siguranța alimentului-contaminarea chimica și microbiologica.
Boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de prevenție.
2.2.Ancheta epidemiologică într-o toxiinfecție alimentara.
3.Igiena colectivităților de copii și tineret3.1. Comportamente cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic: cauze, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
3.2.Îmbolnăvirile acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, boli cronice și forme cronice ale unor boli acute. Măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute și cronice, supravegherea stării de sănătate în colectivități
Tematica de pregătire practică1. Cadrul legislativ național privind: organizarea și funcționarea unui spital; curățenia și dezinfecția unităților sanitare; sterilizarea; igiena mâinilor; apa potabila; deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale; siguranța alimentului; igiena unităților de învățământ2. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale (curățenia și dezinfecția blocului alimentar; managementul siguranței alimentului; dezinsecția și deratizarea; gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală; igienizarea rezervorului de apă potabilă; monitorizarea complianței cu igiena mâinilor; asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curate/murdară.
3.Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini, sterilități; prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal; prelevare probe aliment; prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.
5.Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
6.Metode de apreciere a comportamentelor cu risc.
7.Supravegherea stării de sănătate a colectivităților de copii și tineri.
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Să cunoască normele legale privind calitatea aerului interior, calitatea apei potabile și alimentului, metodele de curățenie-dezinfecție, precum și normele referitoare la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
2.Să cunoască normele legale și condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.
3.Să știe să elaboreze plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.
4.Să știe să elaboreze plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate.
5.Să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
3.Competențe
Competențe profesionale1. Să identifice situațiile în care poluarea aerului interior și a apei potabile pot afecta starea de sănătate.
2.Să identifice problemele de sănătate în raport cu alimentația și nutriția (insecuritatea alimentară, alertele privind siguranța alimentară).
3.Să poată identifica și evalua factorii de risc din colectivitățile de copii și tineri și să proiecteze intervenții pentru promovarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor în aceste colectivități.
4.Să proiecteze intervenții de promovare a sănătății în relație cu factorii de mediu, alimentația și nutriția.
Competențe transversale1. Să aibă capacitatea de a lucra în echipă medicală în domeniul sănătății publice.
2.Să aibă capacitatea de a lucra în echipă multidisciplinară formată din medici, biologi, chimiști, medici veterinari, ingineri de mediu și alți specialiști din domenii conexe.
3.Să manifeste deontologie profesională.
ANUL III
Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică (2 luni)
1.Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație2. Categorii de IAAM după etiologie și localizare3. Principii de diagnostic clinic și microbiologic4. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență naționale și regionale. Utilizarea judicioasă a antibioticelor.
5.Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM6. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM7. Mijloace de prevenire și control a IAAM (precauțiuni standard și specifice)
8.Decontaminarea, dezinfecția și sterilizarea9. Screeningul pacienților10. Rolul testelor de autocontrol în investigarea focarelor și în identificarea circulației germenilor în mediul spitalicesc11. Indicatori de calitate în managementul IAAM12. Întocmirea unui plan de supraveghere și control a IAAM13. Evaluarea incidenței IAAM prin studii de prevalență14. Legislația privind raportarea IAAM la nivel național și european15. Politici de utilizare judicioasă a antibioticelor
Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)
1.Elaborarea unui sistem de supraveghere2. Implementarea (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere3. Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor epidemice4. Elaborarea unui plan de intervenție în focar de IAAM5. Elaborarea unor programe de instruire a personalului medico-sanitar6. Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale7. Utilizarea produselor biocide în unități sanitare8. Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni și stabilirea hărților de risc2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:
1.Să înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de structura, caracteristicile microbiologice ale microorganismelor2. Să realizeze activitățile practice privind efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice de laborator3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competențe
Competențe profesionale1. Elaborează, implementează și evaluează diferite sisteme de supraveghere a IAAM și a rezistenței la antimicrobiene2. Cunoaște și implementează legislația în vigoare privind supravegherea IAAM și măsurile de prevenire și control a IAAM3. Colaborează cu medicii clinicieni, cu laboratorul și farmacia în vederea clasificării IAAM și în vederea utilizării judicioase a antibioticelor4. Poate evalua risc de IAAM în funcție de secție sau categorie profesională și poate întocmi o hartă a riscurilor5. Poate elabora un plan anual de supraveghere, prevenire și control a IAAM6. Cunoaște, aplică, promovează și instruiește personalul privind măsurile de prevenire a IAAM (precauții standard și specifice, managementul corespunzător al deșeurilor, noțiuni referitoare la curățare, dezinfecție și sterilizare, conduită corectă în cazul unei expuneri accidentale, screeningul pacienților)
7.Cunoaște vaccinurile recomandate personalului medical și poate întocmi un plan de vaccinare pentru personalul medical, în funcție de risc8. Cunoaște și promovează importanța prevenirii și controlul rezistenței antimicrobiene (AMR)
9.Poate evalua nevoile de instruire ale personalului medical privind măsurile de prevenire și control al infecțiilor și poate contribui la formarea angajaților din domeniul sanitar în ceea ce privește măsurile de prevenire și limitare a infecțiilor10. Este capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a le realiza în mod corespunzător în prevenția și controlul IAAM11. Poate elabora ghiduri, proceduri privind măsurile de prevenire și limitare a IAAM și de utilizare judicioasă a antimicrobienelor12. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale13. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de acțiune2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale.
Modul 8. Bioetică (2 săptămâni)
Nr. ore didactice = 20
Nr. ore curs = l0 ore
Nr. ore practică = 10 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică2.1. Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.
2.2.Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.
4.Consimțământul informat:
4.1.Definirea conceptului, componente, limite4.2. Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetarea epidemiologică5. Confidențialitatea - rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.
5.2.Menținerea încrederii publice6. Etica cercetării în epidemiologie6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice6.2. Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare6.3. Comportamentul științific inadecvat7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:
7.1.Obligații pentru comunități7.2. Raportarea rezultatelor8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.
9.Conflictul de interese:
9.1.Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase9.2. Restricții și responsabilități profesionale
Tematica de pregătire practică1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.
3.Accesul la îngrijirile de sănătate - studii de caz.
4.Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale servicii clinice în epidemiologia clinică.
5.Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.
6.Vaccinarea și problemele de etică7. Epidemii de TBC și aspectele etice8. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică9. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală10. Programele de screening și aspectele etice
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale, epidemiologice și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practica medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.
2.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor probleme de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comuncate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.
3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3. Competențe
Competențe profesionale1. Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.
2.Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.
3.Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.
4.Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice tip informații obținute în cadrul activității profesionale.
5.Gestionarea conflictelor de interese.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 9. Comunicarea în sănătate (2 săptămâni)
Nr. ore didactice = 20
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore practică = 10 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare. Noile tehnologii de comunicare (rețele media, rețele de Internet, Video-conferințe,Telefonconferințe)
2.Comunicarea riscului2.1. Cadru de definiție, scop și obiective2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)
4.Comunicarea scrisă și orală4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă și comunicarea orală4.2. Bariere în comunicare4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise versus comunicarea orală5. Comunicarea în cadrul echipei5.1. Caracteristici ale muncii în echipă5.2. Roluri în echipă5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv6. Infodemiologie și gestionarea infodemiei
Tematica de pregătire practică1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)
4.Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.
6.Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării8. Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;
10.Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistența primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).
11.Aflarea originii și a căilor de răspândire a dezinformării pe platformele de comunicare socială, în colaborare cu experți în comunicare și cu specialiști în știința datelor.
12.Identificarea modelele de dezinformare folosite pe diverse platforme care ar putea crește riscul de răspândire a cazurilor de boli infecțioase în anumite zone, populații și medii (de exemplu, reticența față de testare, reticența față de vaccinare, opoziția față de recomandările de sănătate publică în momentul apariției unui focar).
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: comunicarea eficientă în sănătate publică; comunicarea riscului, elementele unei comunicări eficiente a riscurilor, principii în comunicarea riscurilor, comunicarea scrisă, comunicarea orală, tehnologii de comunicare2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: comunicarea în vederea rezolvării unor probleme în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.
3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică
3.Competențe
Competențe profesionale1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.
2.Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.
3.Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.
4.Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.
5.Redactarea unui comunicat de presă.
6.Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc.
7.Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.
8.Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.
9.Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).
10.Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.)
11.Măsurarea și cuantificarea gradul de penetrare a infodemiei într-o populație și evaluarea abordărilor de urmat pentru a interveni în acest sens
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 10. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)
Nr. ore didactice = 180
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 140 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Noțiuni generale:
1.Agenții etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
2.Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazdă; dinamica procesului infecțios.
3.Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
4.Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.
5.Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.
7.Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
8.Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.
9.Terapia cu antibiotice, chimioterapeutice și antifungice: utilizarea rațională a acestora în terapie și/sau prevenție; rezistența microbiană la antibiotice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.
Partea specială:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:
1.Boli determinate de virusuri: gripa, infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;
2.Boli determinate de chlamydii: psittacoza.
3.Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra Q.4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, colita cu Clostridoides difficile, toxiinfecții alimentare, botulism, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos,5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.
6.Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza.
7.Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.
8.Boli determinate de helminți:, trichineloza, echinococoza.
9.Boli determinate de microorganisme multi drog rezistente: Infecții Asociate Asistenței Medicale, sepsis, infecția la imunodeprimați.
10.Boli infecțioase prin bioterorism
Tematica de pregătire practică1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).
4.Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
5.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
6.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
7.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
8.Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.
9.Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.
10.Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.
2.Să recunoască rapid afecțiunile cu potențial de gravitate și de transmitere la contacți3. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.
4.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
3.Competențe
Competențe profesionale1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.
2.Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.
3.Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.
4.Comunicare eficientă cu echipa de laborator.
5.Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice5. Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.
6.Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL IV
Modul 11. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (5 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.Cadrul conceptual privind promovarea sănătății și educație pentru sănătate1.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Politici și documente internaționale privind promovarea sănătății1.2. Niveluri de prevenție și tipuri de strategii preventive.
1.3.Responsabilități și instrumente pentru prevenirea bolilor neinfecțioase.
1.4.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
1.5.Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață. Politici și strategii internaționale.
1.6.Elemente de marketing social.
1.7.Alfabetizarea în sănătate.
2.Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase.
2.1.Tranziția epidemiologică și povara globală a bolilor neinfecțioase. Implicațiile globalizării.
2.2.Bolile netransmisibile: caracteristici generale clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitate și evaluarea riscului.
2.3.Tendințe de morbiditate și de mortalitate în principalele boli netransmisibile la nivel global (OMS), UE și național.
2.4.Epidemiologia bolilor circulatorii (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale)
2.5.Epidemiologia tumorilor2.6. Epidemiologia bolilor respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic)
2.7.Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)
2.8.Epidemiologia bolilor psihice2.9. Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.
2.10.Alte boli neinfecțioase - problema de sănătate publică: bolile digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice); boala renală cronică; boli genetice/boli rare2.11. Aspecte de sănătate orală3. Epidemiologia factorilor de risc de bază pentru bolile neinfecțioase, inclusiv mediul fizic și social, stilul de viață, alimentația, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri și de diverse substanțe halucinogene, stresul, violența)
4.Surse de date pentru bolile neinfecțioase.
4.1.Sistemul informațional curent - rol, instituții, tipuri de raportări și tipuri de indicatori4.2. Registrele de boli - roluri, cerințe și particularități, cadru legislativ, importanța pentru politicile de sănătate5. Screening-ul pentru depistarea bolilor neinfecțioase: cadru conceptual, principii, tipuri de screening, organizare și evaluare, politici și recomandări privind programele de screening populațional, programe de screening în România6. Populații la risc6.1. Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea.
6.2.Inegalitățile în sănătate. Implicații pentru dezvoltarea durabilă.
6.3.Abordarea sănătății pe parcursul vieții.
6.4.Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.
6.5.Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei. Educația sexuală.
6.6.Problematica medico-socială a populației vârstnice.
6.7.Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc.
7.Studii de caz pentru managementul bolilor cronice la nivelul comunităților7.1. Cardiologie
Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc). Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional
7.2.Oncologie
Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)
Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor2. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind problematica grupurilor vulnerabile3. Să fie capabil să realizeze activitățile practice privind evaluarea tendințelor de evoluție a bolilor neinfecțioase a nivel populaționale, proiectarea, implementarea și evaluarea de strategii preventive adecvate nevoilor de sănătate ale unor subpopulații specifice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
3.Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale2. Proiectarea, organizarea, implementarea și evaluarea de programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și de dispensarizare pentru boli neinfecțioase specifice, cu accent pe programe de screening populațional pentru boli neinfecțioase specifice.
3.Proiectarea și implementarea de studii pentru evaluarea de cunoștințe, atitudini și deprinderi la nivelul unei populații4. Proiectarea de intervenții preventive privind stilul de viață la nivelul comunităților.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de idei.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 12. Epidemiologie practică de intervenție (7 luni)
Nr. ore didactice = 220 ore
Nr. ore curs = 0
Nr. ore practică = 220 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire practică (7 luni: DSP - 3,5 luni; INSP - 3,5 luni)
1.Investigația epidemiologică: tehnică, utilizare, interpretarea fișelor de investigație epidemiologică2. Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (focar de boală transmisibilă)
3.Supravegherea epidemiologică: principii teoretice, elaborare, implementare, evaluare sistem de supraveghere (de diverse tipuri, pentru diferite boli transmisibile și în contexte diferite)
4.Supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase5. Programul Național de Vaccinare: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea cost-eficienței, supravegherea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice7. Aspecte legislative ce reglementează activitatea de prevenire și control al bolilor transmisibile8. Evaluarea de risc în boala transmisibilă (în condițiile unui aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale- ex. Inundații, cutremure)
9.Supravegherea sindromică în dezastre naturale și sociale
2.Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:
1.Să pună în practică aspectele teoretice referitoare la supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile2. Să pună în practică aspecte teoretice referitoare la supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase3. Să cunoască structura unui program național de vaccinare și modul de păstrare a vaccinurilor4. Să evalueze riscul de boală transmisibilă și să elaboreze planurilor de control, inclusiv în situații de criză/dezastre5. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
3.Competențe
Competențe profesionale1. Supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile la nivel județean, regional/național2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice diferite3. Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional4. Culegerea, prelucrarea și analiza datelor de supraveghere5. Elaborarea unui program de vaccinare6. Organizarea unui plan de supraveghere epidemiologică în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)
7.Elaborarea unui plan de măsuri epidemiologice în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, și de a dezvolta ideile în planuri de acțiune2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale cât și cu documentarea din legislația specifică aflată în vigoare, la recomandarea disciplinelor participante, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
Bibliografie minimală1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978- 966-382-198-6.2. Benea EO, Gavriliu LC, Popescu C, Popescu GA. Ghidul Angelescu, Terapia antimicrobiană. Ed. Houston, 20193. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.4. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf5. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 20166. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.7. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei, Ediția a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2003.8. Buiuc D, Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ed. Medicală, ed.
20089.Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.10. Ciufecu ES. Virusologie medicală. Ed. Medicală, 200311. Ceaușu E (sub red.). Tratat de boli infecțioase. Ed. Medicală; vol. I. 2018; vol. II.
202012.Centers for Disease Control and Prevention. Epidemiology and Prevention of Vaccine- Preventable Diseases. Hall E., Wodi A.P., Hamborsky J., et al., eds. 14th ed. Washington, D.C. Public Health Foundation, 2021. https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html13. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. https://insp.gov.ro/centrul-național-de-supraveghere-si- control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/14. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.15. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete- online.com/content/3/1/1616. Drugan R, Achimaș A, Țigan Șt. Biostatistică. Ed. SRIMA, 200517. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists - A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.18. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU-public- health-epidemiologists.pdf19. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Core competencies in applied infectious disease epidemiology in Europe. 8 Apr 2022. Available online: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/core-competencies-applied-infectious- disease-epidemiology-europe.
20.Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm21. Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-522. Goering RV; Mims CA; Dockrell HD; Zuckerman MA; Chiodini PL. Mims' medical microbiology and immunology. Elsevier, 201923. Gordis L. Epidemiology, 5th edition.
2014.Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/24. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.25. Heymann DL. Control of communicable diseases - manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-526. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.27. Hristea Adriana. Medicina de voiaj (sub redacția). Editura Medicală, 202128. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2004.29. Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS);
2016.Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines-2016/WEB-CI0MS- EthicalGuidelines.pdf30. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.31. Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor Francis Group Publ., USA, 2005.32. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.33. Jarvis WR. Hospital Infections. Seventh edition. Wolters Kluwer, 202334. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.35. Kasper DL, Fauci AS (sub red.) Harrison Boli Infecțioase. Ed. ALL;
202036.Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel's Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:
https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive-medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/
37.Kuh D. Life course approach to chronic disease epidemiology. Oxford Univ. Press.
200438.Kunha CB, Kunha BA. Antibiotic essentials. Jaypee Med. Publ.
202039.La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.40. Lautenbach E, PN, Malani, Woeltje KF, Han JH, Shuman EK, Marschall J: Practical Healthcare epidemiology. Cambridge Univ. Press. ed. 4. 201841. Lupu I, Zanc I. Sociologie medicală. Ed. Polirom, 199942. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 9th Edition, 2019.43. Mincă DG. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;
44.Minca DG, Furtunescu FL. Managementul serviciilor de sănătate - abordare prin proiecte, Ediția a II a revizuită și completată. Editura Universitară "Carol Davila", București 2010.45. Moldoveanu AM. Igiena, Editura Universitară "Carol Davila", București 201846. Nelson DK, Williams CM. Infectious diseases epidemiology (Theory and Practice) Ed. Jones Bartlett; ed.2. 202047. Nkuchia M, M'ikanatha NM, Lynfield R, van Beneden CA, de Valk H. Infectious disease surveillance. Ed. Wiley-Blackwell. Publ.
201348.Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/23749. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed., 2015.50. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., 8th Edition , 2023.51. Pițigoi D. et. al., Epidemiologie - Curs și Lucrări Practice pentru studenți și medici rezidenți, Ediție revizuită și adăugită, Editura Universitară "Carol Davila", București, 2022.52. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-353. Remington NL, Brownson RC, Wegner MV. Chronic disease epidemiology (prevention and control). Ed. APHA Press. ed. 4. 201654. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 1. Ed. Univ. Carol Davila, București 2019.55. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 2. Ed. Univ. Carol Davila, București 2021.56. Țigan Șt, Achimaș A, Drugan T, Gălătuș R, Gui D. Informatică și statistică aplicate în medicină. Ed. SRIMA, 200057. Communicating risk in public health emergencies: a WHO guideline for emergency risk communication (ERC) policy and practice ISBN 978-92-4-155020-8, disponibil online https://www.who.int/publications/i/item/978924155020858. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.59. European Environment Agency (EEA). Europe's changing climate hazards - an index-based interactive EEA report, 2021, https://www.eea.europa.eu/publications/europes-changing- climate-hazards-160. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Food- and waterborne diseases and zoonoses, https://www.ecdc.europa.eu/en/food-and-waterborne-diseases-and- zoonoses61. WHO. Guidelines for drinking-water quality: Fourth edition incorporating the first and second addenda, 2022, https://www.who.int/publications/i/item/978924004506462. WHO. Water, sanitation and hygiene, WASH Strategy 2018-2025, https://www.who.int/publications/i/item/WHO-CED-PHE-WSH-18.0363. WHO, Evaluation of certain contaminants in food: eighty-third report of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, 2017, https://apps.who.int/iris/handle/10665/25489364. Comisia Nationala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF și CNCAN nr. 285/79/200265. European Food Safety Authority (EFSA). Nutrient profiling - scientific advice for EU Farm to Fork inițiative, 2022, https://www.efsa.europa.eu/en/news/nutrient-profiling-scientific- advice-eu-farm-fork-inițiative66. Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante.
67.Ordinul Ministrului Sănătății nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienților cu imunodeficiențe de diverse cauze".
68.Legislația specifică aflată în vigoare
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scop: Medicul rezident, la sfârșitul programului de pregătire, va avea cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatică și biostatistică medicală, microbiologie, igienă, boli infecțioase, bioetică și comunicare.
Obiective:
1.Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;
2.Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.
3.Va avea abilități de muncă în echipă multidisciplinară
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scop: Medicul rezident la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioase
Obiective:
1.Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologice1. Va fi capabil să elaboreze un protocol de studiu2. Va fi capabil să elaboreze, să implementeze și să evalueze un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile3. Va fi capabil să desfășoare o investigație epidemiologică a unui focar de boală transmisibilă4. Va fi capabil să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Să fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, INSP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc.)
EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
Probe de examen specific programului:
–Proba scrisă DA– Examen practic (oral) DA– Proba de abilități/manualități NU– Proba pe caseta video NU– Proba operatorie NU– Dizertație DA
Pe parcursul pregătirii în rezidențiat, medicul rezident are obligația efectuării unui studiu științific sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat, în vederea realizării lucrării de dizertație. Pentru acesta se pot utiliza date de supraveghere, rezultate ale unor investigații epidemiologice sau rezultate ale unor studii în care rezidentul este implicat.
Rezultatele acestui studiu vor fi valorificate sub forma:
● a cel puțin unei prezentări (poster sau prezentare orală) susținută de medicul rezident în cadrul unei conferințe medicale
● și a cel puțin unui articol științific indexat BDI/ISI (ca prim-autor, ultim autor sau autor corespondent)
În vederea susținerii examenului de medic specialist, se verifică și îndeplinirea celor două cerințe mai sus menționate.
TEMATICĂ PENTRU EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST EPIDEMIOLOGIEI. PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială1. Epidemiologia. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.
2.Supravegherea epidemiologică3. Investigația epidemiologică4. Legislația privind supravegherea bolilor transmisibile (la nivel național, european, Regulamentul Sanitar Internațional)
5.Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor6. Metodologia studiilor epidemiologice7. Prevenția (primordială, primară, secundară, terțiară)
8.Screening-ul9. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor10. Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională)
11.Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase.
1.Infecții virale respiratorii acute2. Infecțiile cu coronavirusuri: SARS, MERS, SARS-CoV-23. Gripa4. Rujeola5. Rubeola6. Varicela7. Parotidita epidemică8. Mononucleoza infecțioasă9. Scarlatina10. Difteria11. Tusea convulsivă.
12.Boala meningococică13. Legioneloze14. Salmoneloze15. Dizenteria bacteriană16. Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni17. Toxiinfecții alimentare18. Boala diareică acută infecțioasă19. Hepatite virale (transmitere predominant enterală)
20.Poliomielita21. Gastroenterita virală cu rotavirus22. Toxoplasmoza23. Trichineloza24. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)
25.Infecția HIV/SIDA26. Antrax27. Tularemia28. Rabia29. Leptospiroze30. Malaria31. Boala Lyme32. Infecția cu virusul West Nile33. Tetanos34. Botulism35. Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologii
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.
2.Eșantionarea în studiile epidemiologice.
3.Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.
4.Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.
5.Întocmirea fișei de investigație epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).
6.Metodologia efectuării investigație epidemiologice (preliminare, retrospective).
7.Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități, etc.).
8.Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practica epidemiologică.
9.Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).
10.Imunoprevenția activă: generalități referitoare la vaccinuri (indicații, contraindicații, tehnica administrării, reacții adverse postvaccinare indezirabile).
11.Principiile, obiectivele și structura Calendarului de Vaccinare din România.
12.Principiile, obiectivele și structura Programului Național de Vaccinare din România. Recomandări de vaccinare a grupurilor la risc (imunosupresii, boli cronice, personal medical).
13.Vaccinarea și chimioprevenția în contextul călătoriilor internaționale.
14.Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.
15.Imunoprevenția pasivă - imunoglobuline: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.
16.Imunoprevenția pasivă - seruri: date generale, indicații și limitele utilizării17. Chimioprevenția și antibioticoprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socio-economice18. Decontaminarea: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.
19.Sterilizarea: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.
20.Managementul deșeurilor rezultate din activități medicale.
21.Precauții standard și specifice.
22.Expunerea accidentală la produse biologice.
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială1. Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial.
2.Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător.
3.Măsuri de prevenire și control într-un focar de boală diareică acută.
4.Măsuri de prevenire și control într-un focar de toxiinfecție alimentară.
5.Măsuri de prevenire și control într-un focar de scarlatină.
6.Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.7. Măsuri de prevenire și control într-un focar de meningită meningococică.
8.Măsuri de prevenție și control în focarul de tuse convulsivă.
9.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a paraliziei acute flasce (PAF) și a mediului.
10.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 sau alte infecții cu potențial pandemic.
11.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică activă a gripei.
12.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant enterală.
13.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant parenterală.
14.Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul SARS-CoV-2.15. Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul gripal.
16.Măsuri de prevenire și control a infecției HIV/SIDA.
17.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu Clostridoides difficile.
18.Elaborarea unui sistem de supraveghere, prevenire și control a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale.
19.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică în condițiile unui aflux crescut de migranți.
20.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unui aflux crescut de migranți.
21.Evaluarea riscului de boală transmisibilă în contexte epidemiologice diferite (aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale și sociale)
22.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul organizării unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale23. Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unor dezastre naturale și sociale.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE1.1. Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist - standard profesional)
a)Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.
b)Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.
c)Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzuted) Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientăe) Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specificef) Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologieig) Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă1.2. Observații
Etice, deonologice, profesionale– Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează– Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decidenți și persoane din comunitate– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale– Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale– Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității– Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează
1.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist– Informatică medicală și biostatistică– Bioetică– Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)
1.4.Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:
–Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate– Atestat complementar de pregătire în boli infecțioase Managementul medical al dezastrelor– Atestat complementar de pregătire în Îngrijiri paliative– Atestat complementar în Medicină aerospațială– Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici– Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitalicească
Atestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 3 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Definiția specialității:
Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio-profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.
Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări/deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale).
Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă:
● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie
● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă
● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)
● Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă
● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege
● Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)
1.Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă - 4 ani2. Organizarea programului de pregătire
| Disciplină/modul specialitate | Durata modul | Locul recomandat pentru parcurgerea modulului | Coordonatori |
|---|---|---|---|
| Anul I | |||
| Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic) | 6 luni | Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM | Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari |
| Medicină internă | 6 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari medicină internă |
| Anul II | |||
| Neurologie | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari neurologie |
| Psihiatrie | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari psihiatrie |
| Medicină fizică și recuperare medicală | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Anul III | |||
| Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă | 12 luni | INEMRCM | Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari |
| Anul IV | |||
| Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă) | 6 luni | Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă | Medici primari expertiza medical a capacității de muncă |
| Diabetologie și boli de nutriție | 2,5 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Medicina muncii | 1 lună | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Oncologie | 2 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
| Etică medicală | 2 săptămâni | ||
| Total ore pregătire teoretică | |||
| Total ore pregătire practică | |||
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3.Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat
Anul I
● Modul 1. Explorări funcționale și imagistică medicală 6 luni
● Modul 2. Medicină internă 6 luni
Anul II
● Modul 3. Neurologie 4 luni
● Modul 4. Psihiatrie 4 luni
● Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare 4 luni
Anul III
● Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni
Anul IV
● Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni
● Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni
● Modul 9. Medicina muncii 1 lună
● Modul 10. Oncologie 2 luni
● Modul 11. Bioetică 2 săptămâni
Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
Tematică adaptată obiectivelor specifice1. Electrocardiografie - efectuare, interpretare2. Testele de efort - tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă3. Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț4. Ecocardiografie5. Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) - efectuare, interpretare6. Examen radiologic toraco-pulmonar clasic7. Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)
8.Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală)
9.Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie)
10.Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic11. Explorarea aparatului locomotor - testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)
10.Electroencefalografia - noțiuni privind interpretarea de rutină11. Examenul oftalmologic: acuități vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi12. Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare13. Audiogramei și a probelor vestibulare14. Examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii
a)adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;
b)servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități;
c)intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;
44.Practica integrării sau reinserției socio-profesionale:
–catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
–indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;
–orientare, reorientare și îndrumare profesională;
–organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;
–relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
45.Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM2. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă4. Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare) în funcție de specificul cazului5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei6. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă - stabilirea corecției ergonomice7. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale)
8.Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat9. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).
10.Întocmirea unui program individual de recuperare.
11.Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete socialea) obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;
b)surse de informare;
c)posibilități de realizare;
d)investigația prin corespondență;
e)ancheta socială de teren.
12.Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului).
13.Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.
14.Intervenția activă în soluționarea cazurilor.
15.Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.
Rezultate așteptate.
1.În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice - orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.
2.În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate - medico-psiho-sociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională.
Modul 7, anul IV: EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)
Nr. ore curs: 0
Nr. ore practică: 240
Baremul de activități practice1. Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate;
2.Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate;
3.Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate;
4.Expertiza medicală a capacității de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea documentelor medicale, verificarea parcurgerii programului de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacității de muncă - stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale;
5.Revizuirea medicală la cerere;
6.Expertiza medicală a capacității de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală;
7.Expertiza medicală a capacității de muncă în cazul pensiilor comunitare; completarea formularului E213;
8.Expertiza medicală a capacității de muncă pentru prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
9.Expertiza medicală a capacității de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislația aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacității de muncă;
10.Programul de recuperare pentru tratament balnear și de recuperare medicală-condiții de avizare.
19.02.2020Curriculumul de pregătire în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂDEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:
–să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;
–să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;
–să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;
–să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.
–Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:
–Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;
–Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);
–Activitate de farmacoeconomie;
–Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);
–Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;
–Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.
–Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:
–Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;
–Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;
–Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;
–Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM) (drugs therapy problems - DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);
–Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);
–Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice/Anul I
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni
● Laborator clinic: 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni
● Patologie generală: 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni
Stagiile teoretice/Anul II
● Biochimie medicală: 1 lună
● Toxicologia medicamentului: 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie): 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni
● Patologie clinică II: 2 luni
● Farmacoepidemiologie: 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună
● Farmacoeconomie: ½ lună
Stagiile practice/Anul I, II
● Farmacie de spital (3 luni)
● Secții clinice de diverse specialități (16 luni)
● Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice/Anul III
● Comunicarea cu pacientul: 2 luni
● Bioetică: ½ lună
● Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/Anul III
● Farmacie de comunitate (3 luni),
● Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),
● Farmacie de spital (4 luni).
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurată în afara facultății, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
CONȚINUTUL STAGIILORA. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂANUL IStagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate)
(2 luni)
Obiective:
Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):
1.Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.
2.Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.
3.Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.
4.Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.
5.Supravegherea terapeutică comună și particulară.
6.Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.
7.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.
8.Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.
9.Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.
10.Consilierea medicației OTC.
11.Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.
12.Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
13.Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.
Tematica (20 ore):
1.Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.
2.Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.
3.Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.
4.Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:
1.Sistemul nervos central.
2.Sistemul nervos somatic.
3.Sistemul nervos vegetativ.
4.Aparatul respirator.
5.Aparatul cardiovascular.
6.Aparatul renal.
7.Aparatul digestiv.
8.Sângele și sistemul hematopoetic.
9.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):
1.Probleme de etiologie generală.
2.Probleme de patogenie generală.
3.Patologia genetică.
4.Patologia microbiană.
5.Patologia virotică.
6.Patologia parazitară.
7.Patologia metabolică.
8.Patologia imunitară.
9.Patologia endocrină.
10.Expunere de cazuri.
11.Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:
1.Durere.
2.Inflamație, boli reumatice și boli alergice.
3.Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).
4.Dezechilibre hidroelectrolitice, acido-bazice și nutritive.
5.Dereglări ale sistemului endocrin.
6.Hipovitaminoze.
7.Boli ale sistemului imunitar.
8.Boli neoplazice.
9.Patologie virală.
10.Boli infecțioase și parazitare.
11.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL IIStagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):
1.Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.
2.Biochimia stresului oxidativ.
3.Biochimia inflamației.
4.Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.
5.Enzimopatii.
6.Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.
Tematica (20 ore):
1.Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.
2.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.
3.Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.
4.Antidoturi și terapii specifice.
5.Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).
6.Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.
7.Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.
Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE (1 lună)
Obiective:
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.
Tematica (20 ore):
1.Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.
2.Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.
3.Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.
4.Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.
5.Principii deontologice în cercetarea clinică.
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.
2.Planificarea studiilor clinice.
3.Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.
4.Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.
5.Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.
6.Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.
7.Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic.
8.Regresia și corelația în analiza datelor.
9.Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.
10.Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
11.Validarea datelor experimentale și controlul calității.
12.Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.
Tematica (20 ore):
1.Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.
2.Bioetica studiului pe subiecți umani.
3.Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.
4.Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.
5.Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)
6.Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.
7.Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie.
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate farmaceutică, biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.
2.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
3.Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.
4.Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.
5.Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.
6.Biodisponibilitatea medicației parenterale.
7.Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.
8.Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.
9.Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.
10.Elemente de farmacocinetică fiziologică.
11.Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.
12.Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):
1.Bolile respiratorii.
2.Bolile digestive.
3.Bolile cardiovasculare.
4.Bolile renale.
5.Bolile sângelui.
6.Bolile reumatice.
7.Bolile genitale.
8.Bolile sistemului nervos.
9.Bolile psihice.
10.Bolile endocrine.
11.Bolile metabolice.
12.Boli de piele.
13.Boli neoplazice.
14.Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.
15.Interpretarea foilor de observație.
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.
2.Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.
3.Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.
4.Farmacovigilență.
5.Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.
Tematica (20 ore):
1.Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.
2.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.
3.Regimul legal al medicamentului.
4.Regimul legal al pacientului.
5.Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.
6.Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.
7.Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.
8.Etica și deontologia în activitatea profesională.
Stagiul FARMACOECONOMIE (½ luni)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica (10 ore):
1.Principiile farmacoeconomiei.
2.Metode farmacoeconomice.
3.Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic - pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
3.Relația medic - pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
1.Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
ANUL IIIStagiul de COMUNICARE (2 luni)
Obiective:
Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
Tematica (20 ore):
1.Definiția, obiectivele și principiile comunicării.
2.Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
3.Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.
4.Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.
5.Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)
Obiective:
Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.
Tematica (150 ore):
1.Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.
2.Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.
3.Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.
4.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).
5.Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.
6.Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
Stagiile practice/Anul I și II
Obiective:
Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate
I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE
(3 + 3 luni)
Baremul activităților practice:
1.Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.
2.Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.
3.Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.
4.Activitate de asistență farmaceutică.
5.Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.
II. Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI
(16 luni)
Baremul activităților practice:
1.Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.
2.Protocoale terapeutice.
3.Istoricul medicamentos al pacientului.
4.Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.
5.Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.
6.Informarea personalului medical.
7.Consilierea pacientului.
8.Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.
9.Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.
10.Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.
11.Activitate de farmacovigilență.
Practica de farmacie clinică/Anul III
Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere - (4 luni)Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.
Baremul activităților practice:
1.Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.
2.Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la +4 gr. C, la rece, sub -15 gr. C. etc.).
3.Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.
4.Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament - medicament și medicament - materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).
5.Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.
6.Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat, etc.).
7.Interpretarea analizelor de laborator clinic.
8.Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.
9.Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).
10.Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).
11.Supravegherea și optimizarea complianței.
12.Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.
13.Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.
14.Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.
15.Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.
16.Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
Dispoziții finale:
–Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție)– Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.– Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.– Notele pentru probele practice vor fi acordate de către: farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
FARMACIE CLINICĂ
3 ANI
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate (1.1) 2 luni
● Laborator clinic (1.2) 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I (1.3) 3 luni
● Patologie generală (1.4) 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a (1.5) 3 luni
● Biochimie medicală (1.6) 1 lună
● Toxicologia medicamentului (1.7) 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale (1.8) 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată (1.9) 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie) (1.10) 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică (1.11) 2 luni
● Patologie clinică II (1.12) 2 luni
● Farmacoepidemiologie (1.13) 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională (1.14) 1 lună
● Farmacoeconomie (1.15) ½ lună
● Bioetică (1.16) ½ lună
● Comunicarea cu pacientul (1.17) 2 luni
● Farmacie clinică (1.18) 9 luni
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
| STAGIUL | 1.1___1.5; 1.6 | 1.6______1.15; 1.16 | 1.17; 1.18 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ1.1. DEFINIȚIE:
Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2.Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni1.3.8. Bioetica: ½ lună1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.
1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
1.Farmacodinamie generală.
2.Farmacocinetică generală.
3.Farmacotoxicologie generală.
4.Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.
5.Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.
6.Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.
7.Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.
8.Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.
9.Anestezice generale.
10.Anestezice locale.
11.Hipnotice și sedative.
12.Medicația bolilor psihice.
13.Medicația tulburărilor extrapiramidale.
14.Medicația anticonvulsivantă.
15.Analgetice opioide și antagoniștii lor.
16.Toxicomania și toxicodependența.
17.Influențarea farmacologică a reglării hormonale.
18.Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.
19.Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.
20.Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora.
21.Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.
22.Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.
23.Influențarea farmacologică a reglării tisulare.
24.Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.
25.Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.
26.Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.
27.Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.
28.Antiastmatice.
29.Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.
30.Medicația insuficienței cardiace.
31.Antianginoase.
32.Medicația aritmiilor.
33.Antihipertensive.
34.Medicația dislipidemiilor.
35.Antiulceroase.
36.Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.
37.Influențarea farmacologică a motilității uterine.
38.Chemoterapia bolilor bacteriene.
39.Chemoterapia bolilor parazitare.
40.Chemoterapia bolilor virale.
41.Chemoterapia anticanceroasă.
42.Imunosupresia farmacologică.
43.Influențarea farmacologică a hematopoiezei.
44.Influențarea farmacologică a hemostazei.
45.Vitaminele.
1.4.1.2.Baremul activităților practice1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie:
32.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică:
13.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie:
34.Prelucrarea datelor și analiza statistică:
75.Redactarea și publicarea de articole științifice:
26.Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate:
77.Seminar final.
1.4.2.STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.
2.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.
3.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.
4.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.
5.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.
6.Aspecte politice ale produselor medicamentoase.
7.Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase.
8.Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.
9.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.
10.Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.
11.Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.
12.Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.
13.Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.
14.Evaluarea calității produselor medicamentoase.
15.Regulile de bună practică în studiul clinic.
16.Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.
17.Inspecțiile GCP.
18.Regulile de bună practică de laborator.
19.Inspecția GLP.
20.Regulile de bună practică de fabricație.
21.Inspecția GMP.
22.Farmacovigilența.
23.Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.
24.Reclamații privind medicamentele.
25.Reacții adverse la medicamente.
26.Neconformități ale medicamentelor.
27.Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.
28.Retragerea și distrugerea medicamentelor.
29.Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.
30.Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.
32.Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.
33.Importul și exportul medicamentelor.
34.Stabilirea prețurilor medicamentelor.
35.Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
36.Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
1.4.2.2.Baremul activităților practice1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață:
102.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață:
33.Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață:
34.Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață:
35.Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață:
36.Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață:
37.Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România:
48.Evaluarea de materiale publicitare:
59.Participarea la inspecții GMP:
210.Participarea la inspecții GCP:
411.Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție:
31.4.3.STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Astmul bronșic.
3.Cancerul bronhopulmonar.
4.Pleureziile.
5.Tuberculoza pulmonară.
6.Tulburări de ritm și de conducere.
7.Angina pectorală și infarctul miocardic.
8.Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.
9.Hipertensiunea arterială.
10.Vasculitele.
11.Boli trombotice vasculare.
12.Resuscitarea cardio-respiratorie.
13.Boli de colagen.
14.Ulcerul gastric și duodenal.
15.Cancerul gastric și colonic.
16.Sindromul de malabsorbție.
17.Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.
18.Encefalopatia portală.
19.Pancreatita acută.
20.Sindroame diareice.
21.Nefrite acute și cronice.
22.Insuficiența renală acută și cronică.
23.Sindromul nefrotic.
24.Diabetul zaharat.
1.4.3.2.Baremul activităților practice1. Flebotomie:
12.Toracocenteza:
23.Paracenteza:
24.Aplicarea unei sonde naso-gastrice:
25.Interpretarea ECG:
506.Interpretare radiografii și tomografii computerizate:
207.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
9.Seminar final.
1.4.4.STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Medicația utilizată în anestezia generală.
2.Medicația anesteziei rahidiene.
3.Anestezice locale.
4.Principii de tratament ale șocului hemoragic.
5.Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică.
6.Hipertermia.
7.Hipotermia.
8.Tratamentul durerii.
9.Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).
10.Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.
11.Terapia farmacologică a șocului cardiogen.
12.Terapia farmacologică a șocului septic.
13.Principii de tratament ale șocului anafilactic.
14.Tratamentul stărilor comatoase.
15.Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.
16.Terapia edemului pulmonar.
17.Principiile terapiei cu sânge și componente.
18.Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.
19.Terapia insuficienței respiratorii.
20.Insuficiența renală acută.
21.Terapia pancreatitei acute.
22.Hepatita acută toxică indusă de medicamente.
1.4.4.2.Baremul activităților practice1. Puncție lombară:
22.Instalarea unui cateter venos:
23.Instalarea unei perfuzii:
304.Intubație traheală:
105.Electroșoc de resuscitare cardiacă:
56.Monitorizarea bolnavului critic.
7.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
9.Seminar final.
1.4.5.STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.Epidemiologia intoxicațiilor acute.
2.Caracteristici cantitative ale toxicității acute.
3.Clasificarea substanțelor toxice.
4.Toxicocinetică generală.
5.Toxicodinamie generală.
6.Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.
7.Decontaminarea intoxicatului.
8.Evaluarea completă a intoxicatului acut.
9.Antidotismul în intoxicațiile acute.
10.Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.
11.Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.
12.Intoxicații acute medicamentoase.
13.Intoxicații acute cu droguri de abuz.
14.Principii de tratament ale dependenței.
1.4.5.2.Baremul activităților practice1. Decontaminarea externă a unui intoxicat:
52.Spălătura gastrică:
33.Evaluarea unui intoxicat acut:
104.Completarea de fișe de informare toxicologică:
105.Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație:
56.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
7.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
8.Seminar final.
1.4.6.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic - pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic - pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
3.Relația medic - pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
1.4.6.2.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Farmacologie Clinică Generală (150 ore)
1.Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.
2.Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.
3.Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.
4.Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).
5.Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.
6.Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.
7.Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.
8.Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.
9.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).
10.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive - denutriție - deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).
11.Prescrierea rațională a medicamentului - prezentare generală. Medicamente esențiale.
12.Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.
13.Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.
14.Definirea problemei pacientului.
15.Precizarea obiectivului terapeutic.
16.Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.
17.Scrierea prescripției.
18.Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.
19.Monitorizarea (oprirea) tratamentului.
20.Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.
21.Diagnosticul farmacologic - un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.
22.Polipragmazie. Automedicație.
23.Noțiuni de Farmacoepidemiologie.
24.Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.
25.Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.
26.Informațiile "de firmă" și procesarea lor critică.
27.Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.
28.Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.
29.Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.
30.Studii de fază I, II, III, IV.
31.Bioechivalența.
32.Normele GMP, GLP.
33.Interpretarea statistică a datelor.
34.Noțiuni de legislație a medicamentului.
35.Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).
36.Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.
37.Farmacovigilența.
Farmacologie Clinică Specială (50 ore)
38.Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:
–sistemului nervos central– sistemului nervos periferic– aparatului cardiovascular– aparatului respirator– aparatului digestiv– aparatului urogenital– sistemului endocrin– sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice39. Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.
40.Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.
41.Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare.
42.Medicamentele orfane.
1.4.7.2.Baremul activităților practice1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență:
12.Participare la studii de fază II sau III:
13.Efectuare studii farmacoeconomice:
14.Seminar final.
FARMACOLOGIE CLINICĂ
4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.1) 12 LUNI
● STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE (I.2) 3 LUNI
● STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 LUNI
● STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.4) 6 LUNI
● STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ (I.5) 6 LUNI
● STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC. MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS (I.6) 3 LUNI
● BIOETICĂ (I.7) ½ LUNĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE
Curricula de rezidențiat
Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE
Conținutul specializării: funcționarea normală, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar (ficat, veziculă biliară, căi biliare și pancreas). Ariile adiționale includ nutriția și deficiențele nutriționale, oncologia digestivă, prevenirea și screeningul bolilor digestive - îndeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice.
Este o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, îndemânare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implică
Specializarea are ca scop dobândirea de cunoștințe, îndemânare și comportament conform standardelor europene, astfel încât să fie capabil să practice autonom gastroenterologia și hepatologia fără supravizare, dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă.
Durata specializării: 5 ani. Rezidențiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire, compatibil cu standardele Europene. Se desfășoară în unitățile medico-sanitare acreditate care au în componență platoul complet de endoscopie digestivă superioară și inferioară, diagnostică și terapeutică, laborator de ecografie diagnostică și intervențională, laborator de explorări digestive funcționale.
Abilitarea în Endoscopia intervențională (nivel II), Ecoendoscopie, Hepatologie (TIPS) - transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului VI - de specializare europeană)
Obținerea specializării: prin rezidențiat și certificare prin examen desfășurat în centrele de formare acreditate care îndeplinesc condițiile menționate.
Examenul va cuprinde:
Evaluarea îndeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă (Caietul de rezidențiat-Lok-book)
Rezidentul trebuie să fi publicat cel puțin un articol într-o revistă de Gastroenterologie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul Național (sau un Congres Internațional) de gastroenterologie.
Examenul se va desfășura într-unul din centrele acreditate și va consta din:
Proba scrisă din tematica modulelor de Medicină internă și Gastroenterologie
Proba clinică 1 caz clinic din tematica de Gastroenterologie
Proba practică; executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii - eventual cu o manevră terapeutică; bemostază-polipectomie.
Structura modulelor de rezidențiat:
1.Medicină internă - 12 luni - anul I2. Urgențe- ATI - 3 luni - anul II3. Oncologie, Hematologie - 2 luni - anul II4. Ecografie abdominală-Imagistică - 4 luni - anul II din care:
–3 luni-ecografie abdominală; (1 lună ecografie intervențională)– CT, RMN - 1 lună5. Endoscopie - 4 luni - anul II-III
(îndeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizează în anii 3-5 de rezidențiat)
6.Gastroenterologie - 31 de luni - anul III, IV și V7. Chirurgie digestivă - 2 luni - anul IV8. Bioetică - 2 săptămâni - anul V
La sfârșitul modulelor de Medicina internă, Gastroenterologie I și Gastroenterologie II se va face o evaluarea a cunoștințelor teoretice.
Baremul activităților practice:I. ENDOSCOPIE
Endoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii) ........... 200
Tehnici hemostatice (sângerări non variceale și variceale) ........... 30
Colonoscopii totale ........... 200
Rectoscopii-sigmoidoscopii ........... 30
Polipectomii ........... 50
Dilatații cu balon ........... 10
PEG ........... 5
II. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ1. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast; ........... 200
Calificare (Diploma) obținută prin rezidențiat:
Medic specialist Gastroenterologie-Hepatologie cu competente în:
Endoscopie digestivă nivel I (cuprinde endoscopia diagnostică superioară și inferioară, polipectomiile și hemostaza endoscopică) și
Ecografie abdominală.
18 aprilie 2017
Prof. dr. Oliviu Pascu!Imagine
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIEANUL I - MEDICINĂ INTERNĂ1. MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni -
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică
Tematica-lecțiilor conferință: 48 ore de curs1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar)2) Astmul bronșic3) Pneumoniile4) Pleureziile5) Cancerul bronșic6) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară7) Edemul pulmonar8) Angina pectorală9) Infarctul miocardic10) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)11) Insuficiența cardiacă12) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare13) Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică14) Pielonefritele acute și cronice15) Diabetul zaharat. Complicații16) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere17) Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii18) Anemiile19) Sindroamele hemoragipare20) Poliartrita reumatoidă21) Colagenozele. Vasculite. Boli autoimune
Baremul activităților practice.
1.Examenul coprologic. Valoarea diagnostică2. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor:
3.Radiologie pulmonară - interpretare:
4.Radiologia cordului, modificări patologice: interpretare5. Ecocardiografie - interpretare:
6.Probe respiratorii interpretare7. Toracocenteza - efectuare8. Explorare renală - interpretare
Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă
ANUL II- ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE - 1 oră curs/săpt - 30 ore act. practică/săpt.
1.MODULUL DE ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1) Epidemiologia cancerelor digestive.2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3) Metode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul în oncologia digestivă4) Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive5) Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie6) Pacientul în stadiul terminal7) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile8) Leucemiile acute și cronice9) Limfoamele. B. Hodgkin10) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile
Baremul activității practice1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei2. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse3. Frotiu de sânge periferic - efectuare și interpretare4. Puncție medulară - interpretare5. Biopsie osoasă (asistare)
6.Indicațiile transplantului de măduvă - principii7. Biopsie ganglionară - tehnică, indicații
2.MODULUL DE A. T. I.
Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1) Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri2) Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3) Sindromul insuficienței multiple de organ4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică5) Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie6) Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7) Prelevarea de organe: criterii de intervenție8) Tulburările echilibrului acido-bazic9) Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică10) Nutriția parenterală11) Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă12) Encefalopatia hepatică - principii terapeutice
Baremul activității practice1. Anestezia locală - tehnică2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge3. Pulsoximetru - utilizare4. Defibrilarea și cardioversia5. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore6. Aspirația gastrică7. Puncția subclavei8. Oxigenoterapia9. Administrarea aerosolilor10. Puncționarea arterei radiale11. Tehnica anesteziei cu propofol
3.MODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luni
Tematica lecțiilor conferință: 16 ore1. Ecografia: istoric-principii de realizare2. Aparatură - tipuri de ecografe3. Ecografia abdominală4. Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal5. Examinarea pancreasului - semiologia patologiei pancreatice6. Explorarea ecografică a intestinului și vaselor7. Ecografia cu contrast-performanțe, utilizare8. Ecoendoscopia - principii tehnice-condiții de examinare9. Ecoendoscopia: performanțe, puncția ecoghidată, drenaje, stentări10. Ecografia intervențională: indicații performanțe11. Puncția hepatică ecoghidată12. Drenajul biliar extern13. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor14. CT - cu substanță de contrast-protocoale15. RMN abdominal -16. Colangio-RMN - interpretarea rezultatelor
Baremul activităților practice2. Ecografie abdominală - cunoașterea aparatelor3. Tehnica examinării4. Manevrarea transductorului5. Comunicarea cu pacientul6. Asistare - demonstrarea aspectului normal:a. Ficatb. Vezicula biliarăc. Pancreasd. Intestinee. Vase7. Examinarea cu contrast - principii8. Achiziția de imagini9. Buletinul ecografic.
10.Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare)
11.CT-abdominal, interpretarea rezultatelor:
3012.RMN-colangioRMN - interpretarea rezultatelor: 20
4.MODULUL DE ENDOSCOPIE
Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1. Istoricul endoscopiei2. Gastroscopia: indicații, contraindicații, poziționarea pacientului - raporturi anatomice3. Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie4. Stomacul normal5. Patologia endoscopică a esofagului și stomacului6. Dilatarea și stentarea stenozelor esofagiene7. Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale8. Scleroterapia și bandarea varicelor esofagiene9. Polipectomia gastrică10. Colonoscopia-tehnică, indicații, contraindicații11. Patologia endoscopică a colonului12. Polipectomia - tehnică-indicații, complicații13. Hemoragiile digestive inferioare14. Patologia ano-rectală: hemoroizi, fisuri, proceduri endoscopice de tratament
Baremul activităților practice Endoscopie I1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-1002. Consimțământul informat3. Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news)
4.Decontaminarea endoscopului-sterilizarea5. Asistare gastroscopii-colonoscopii6. Proctoscopia7. Executare parțială, sub supraveghere de gastroscopii8. Executare parțială - sub supraveghere-colonoscopii
ANUL III - GASTROENTEROLOGIE
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi
1.MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE I
Tematica lecțiilor conferință: 44 ore de curs1) Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia.2) Principii de prevenție în Gastroenterologie3) Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție4) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile5) Esofagitele. Diverticulii esofagieni6) Esofagul Barrett7) Disfagia acută8) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic9) Cancerele esofagiene10) Gastritele acute și cronice11) Helicobacter pylori12) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații13) Inhibitorii pompei de protoni14) Tumorile benigne15) Precancerozele gastrice16) Stenozele pilorice-duodenale17) Cancerul Gastric18) Hemoragia digestivă superioară19) Sindromul Mallory Weiss20) Sângerările variceale21) Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie22) Diareile acute și cronice23) Sindromul de malabsorbție24) Durerea abdominală25) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice.26) Carențe dizaharidazice27) Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal28) Infarctul intestinal. Insuficiență arterială29) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)
Baremul activităților practice: Endoscopie II9. Endoscopii digestive superioare: 130a. polipectomii gastrice: 5-10b. hemostază endoscopică la HDS variceale: 10c. hemostază endoscopică la HDS nevariceale:
1010.Colonoscopii: 100– polipectomii: 20
2.Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-103. Gastrostomă percutană: 5-104. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:
–ERCP: 30– ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 20– protezări biliare, pancreatice, drenaje endoscopice endocavitare - 10– Mucosectomii, disecții submucosale, POEM5. Paracenteza-efectuare6. Puncție biopsie hepatică percutană (inclusiv ecoghidată) - efectuare cel puțin - 57. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelorANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE - CHIRURGIE1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II - 46 SĂPTĂMÂNI
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi
Tematica lecțiilor conferință - 46 ore de curs:
1.Boala Crohn2. Colita ulcerativă3. Patologia funcțională digestivă.
4.NSAD - și tubul digestiv5. Intestinul iritabil.
6.Incontinența fecală7. Constipația8. Microbiomul intestinal9. Polipii colonici.
10.Polipozele digestive11. Cancerul colorectal12. Diverticuloza colonică13. Suferințele ano-rectale14. Pancreatitele acute15. Pancreatitele cronice16. Cancerul pancreatic17. Tumorile endocrine pancreatice18. Tumorile chistice pancreatice
2.MODULUL DE CHIRURGIE DIGESTIVĂ - 2 SĂPTĂMÂNI
Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1. Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații2. Chirurgia esofagului3. Cardio-miotomia. Procedee antireflux4. Chirurgia stomacului (ulcer, cancer, chirurgia bariatrică)
5.Chirurgia bilio-pancreatică6. Chirurgia colonului7. Infarctul intestino-mezenteric8. Patologia ano-rectală
Baremul activităților practice1. Anestezia locală - tehnică-riscuri-complicații2. Incizia abdominală3. Sutura plăgilor abdominale4. Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale5. Asistare chirurgie laparoscopică6. Tehnici chirurgicale anorectale-asistare
ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III - BIOETICĂ1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III - 46 SĂPT
Tematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs2. Sindromul icteric3. Litiaza biliară.
4.Sindromul postcolecistectomie5. Colecistitele.
6.Angiocolitele acute7. Icterele familiale8. Hepatitele medicamentoase9. Hepatitele cronice virale B,10. Hepatita virală C,11. Hepatita autoimună12. Ficatul gras.
13.Steato-hepatita non alcoolică (NASH)
14.Patologia hepatică alcool - indusă15. Cirozele hepatice.
16.Complicațiile cirozelor hepatice17. Ascita, peritonita bacteriană spontană,18. Hemoragiile variceale,19. Encefalopatia hepatică20. Sindromul hepatorenal21. Cancerul hepatic22. Cancerul căilor biliare23. Tumorile benigne ale ficatului24. Transplantul hepatic - indicații, urmărirea post transplant25. Peritonitele acute și cronice.
26.TBC peritoneal.
27.Mesangioamele28. Suferințele digestive de origine vasculară29. Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații30. Hemoragiile variceale31. TIPS32. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP)
33.Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină,34. Hemocromatoza deficitul de G4.
MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâni
Tematica cursurilor conferință: 2 ore1. Pacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi.
2.Paliația în gastroenterologie: indicații, beneficii, riscuri.
18 aprilie 2017
Președintele Comisiei de Gastroenterologie
Prof. dr. Oliviu Pascu!Imagine
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂDefiniția specialității:
| Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale; b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent, cu scopul prevenirii altor cazuri în familie. Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități. |
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 4 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 4 |
| MODULUL 1 | Genetică fundamentală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| SUBMODULE | a) Citogenetică - 5 luni; b) Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni; c) Informatică și biostatistică - 1 lună d) Bioetică - 2 săptămâni; |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
| Modulul 2 | Genetică medicală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| SUBMODULE | a) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni; b) Pediatrie - 3 luni c) Obstetrică Ginecologie - 1 lună d) Medicină internă - 2 luni. |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
| Modulul 3 | Genetică clinică, aferent altor specialități |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| SUBMODULE | a) Pediatrie - 4 luni; b) Neonatologie - 2 luni; c) Neurologie adulți - 1 lună; d) Neurologie pediatrică - 1 lună; e) Psihiatrie pediatrică - 1 lună; f) Endocrinologie - 1 lună; g) Dermatologie - 1 lună. h) Chirurgie pediatrică - 1 lună |
| Modulul 4 | Genetică clinică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
| Total ore pregătire teoretică | 800 |
| Total ore pregătire practică | 7200 |
Structura programuluiModulul 1, anul I: Genetică fundamentală - 12 luni
Submodul 1.1. Laborator de Citogenetică - 5 luni;
Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni;
Submodul 1.3. Informatică și biostatistică - 1 lună
Submodul 1.4. Bioetica - 2 săptămâni
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică.
Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.
Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.
Structura și organizarea celulară a ADN.
Cromozomii umani.
Structura și funcția genelor.
Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor;
Reglarea expresiei genelor.
Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică.
Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).
Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.
Anomaliile cromozomiale și patologia asociată
Mutațiile genice - factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii)
Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.
Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale
Dezvoltarea normală și patologică.
Clasificarea anomaliilor congenitale;
Sexualizarea normală și patologică;
Retardul mental.
Imunogenetica și imunopatologia
Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica
Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.
Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient.
Greșeli și erori în practică medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.
Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă.
Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practică medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant.
Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
2.Obiective educaționale.
Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:
–înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
–se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practică geneticii medicale;
–însușirea tehnicilor de citogenetică clasică– însușirea tehnicilor de citogenetică moleculară– însușirea tehnicilor de genetică moleculară– însușirea metodelor tehnicilor de citogenetică– însușirea metodelor statistice pentru extragerea inferențelor din datele genetice.– înțelegerea rolului metodelor statistice în dezvoltarea teoriei sau metodologiei de sprijinire a cercetării în una din cele trei domenii conexe: genetica populațiilor, genetica cantitativă, epidemiologia genetică.– Însușirea principiilor de bioetica
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Evidențierea aspectului interfazic al ADN - 20 teste FISH interfazic;
–Culturi celulare - 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă– Analiza cromozomilor umani - 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.– Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic - 5.– Analiza acizilor nucleici - 20 extracții de ADN;
–Analiza acizilor nucleici - 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR);
–Analiza acizilor nucleici - 20 teste MLPA;
–Analiza acizilor nucleici - 10 secvențieri genice.– Diagnosticul genetic molecular - interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.– Ereditatea mendeliană și analiza segregațională - întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere - 100 cazuri.– Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.– Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare.Modulul 2, anul II: Genetică medicală - 12 lunia) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni;
b)Pediatrie - 3 lunic) Obstetrică Ginecologie - 1 lunăd) Medicină internă - 2 luni;
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică.a. Submodul de Genetică medicalăPregătire teoretică
Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.
Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate.
Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic).
Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice).
Principii de tratament al bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem).
Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate.
Pregătire practică1. Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.
2.Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.
3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice.
4.Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale.
5.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale.
6.Corelații genotip-fenotip în boli monogenice.
7.Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative).
8.Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal.
9.Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul.
10.Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului.
11.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente - evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.
12.Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; fertilizarea in vitro și diagnosticul genetic preimplantator; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului.
13.Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice;
14.Screeningul familial. Depistarea heterozigoților; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardive.
15.Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic.
16.Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul "de registru". Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)
17.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.b. Submodul de Pediatrie
Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; dizabilitatea intelectuală;
Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea;
Febra la copil.
Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile
Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială
Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.
Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară
Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare;
Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X.
Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară
Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice.
c. Submodul de Obstetrică Ginecologie - 1 lună
Consultația medico-genetică preconcepțională și prenatală în obstetrică.
Metodele contemporane de investigație în obstetrică.
Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină și a datei probabile a nașterii.
Conduita gravidelor în perioada antenatală.
Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fătului.
Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale;
Stările intersexuale;
Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.
Depistarea malformațiilor fetale.
Profilaxia bolilor ereditare.
Tactica obstetricală în naștere în cazul malformațiilor fetale.
Medicamentele și sarcina. Influența asupra fătului.
Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura și profilaxia.
Factorii de risc în patologia perinatală.
Sarcina gemelară. Clasificarea. Diagnosticul. Evoluția și conduita în timpul sarcinii și nașterii.
Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere.
Moartea intrauterină a produsului de concepție. Diagnosticul. Tactica obstetricală.
Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică.
Stările de fond și precanceroase ale organelor genitale feminine.
Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia.
Sănătatea reproducerii și planificarea familială.
d. Submodulul de Medicină internă
Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale.
Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.
Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar.
Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza; maldigestia și malnutriția.
Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă.
Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.
Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.
Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.
2.Obiective educaționale.
Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:a. Submodul de Genetică medicală1. Fișa de consult genetic - 100 fișe.
2.Examenul fizic al pacientului - 100 examene.
3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice - 30 planuri.
4.Sfatul genetic - 50 cazuri.
5.Evaluarea riscului în anomaliile congenitale - 25 cazuri.
6.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale - 25 cazuri.
7.Corelații genotip-fenotip în boli monogenice - 25 cazuri.
8.Evaluarea riscului în bolile comune - 15 cazuri.
9.Predispoziția genetică în cancer - 15 cazuri.
10.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente - 5 cazuri.
11.Screeningul și diagnosticul prenatal - 15 cazuri.
12.Screeningul neonatal - 10 cazuri.
13.Screeningul familial - 5 cazuri.
14.Dileme și conflicte etice în genetica medicală - 10 probleme.
15.Registre de boli genetice.
16.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice - 10 planuri.b. Submodul de Pediatrie1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40;
2.Prezentare de cazuri - 4;
3.Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60;
4.Interpretarea EKG - 20;
5.Interpretarea ecocardiogramei - 20;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20;
7.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20;
8.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -10;
9.Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării.c. Submodulul de Obstetrică Ginecologie1. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei.
2.Interpretarea testelor screening în sarcină.
3.Înțelegerea modificările ecografice sugestive în patologia genetică.
4.Cunoașterea și interpretarea markerilor ecografici pe fiecare aparat în funcție de trimestrul de sarcină.d. Submodul de Medicină internă1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60;
2.Prezentare de cazuri - 4;
3.Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25;
4.Interpretarea EKG - 20;
5.Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5;
7.Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - câte 5 buletine pentru fiecare tehnică;
8.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică - 10;
9.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică - 5.
Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități - 12 lunia) Pediatrie - 4 lunib) Neonatologie - 2 lunic) Neurologie adulți - 1 lunăd) Neurologie pediatrică - 1 lunăe) Psihiatrie pediatrică - 1 lunăf) Endocrinologie - 1 lunăg) Dermatologie - 1 lună.
h)Chirurgie pediatrică - 1 lună
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică.
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4.
Submodul de Pediatrie - 4 luni
Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare)
Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile.
Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană.
Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină.
Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică
Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară
Bolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice.
Bolile genetice ale țesutului conjunctiv
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
Explorarea metabolismului lipidic la copil
Submodul de Neonatologie - 2 luni
Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare.
Examenul clinic al nou-născutului.
Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
Bolile cromozomiale
Bolile mitrocondriale
Tumorile congenitale.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
Submodul de Neurologie adulți - 1 lună
Examenul neurologic
Sindromul X-fragil
Boala Alzheimer
Scleroza multiplă, facomatozele
Paraplegia spastică ereditară
Submodul de Neurologie pediatrică - 1 lună
Examenul neurologic al copilului de diverse vârste
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut
Malformații ale SNC
Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
Paraliziile cerebrale infantile
Boli degenerative ale SNC
Tumori ale SNC
Afecțiuni cerebrovasculare
Convulsiile ocazionale și epilepsia
Afecțiunile nervilor cranieni
Sindromul hipoton la sugar și copil
Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil;
Submodul de Psihiatrie pediatrică - 1 lună
Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste
Etapele dezvoltării neuropsihice
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului
Deficit de atenție (ADHD) și autismul, schizofrenia
Submodul de Endocrinologie - 1 lună
Boli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice.
Submodul de Dermatologie - 1 lună
Afecțiunile părului și unghiilor.
Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
Genodermatoze
Tumorile benigne
Carcinoame
Melanom
Submodul de Chirurgie pediatrică - 1 lună
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
–piciorul strâmb congenital - deformările membrelor inferioare - patologia genunchiului - displazia luxantă de șold - anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale - torticolisul congenital - scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului - anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului
Palatoschizisul
Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
Megacolonul congenital aganglionar
Malformațiile anorectale
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
Hispospadias, criptorhidia
2.Obiective educaționale
Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie.
Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, în funcție de serviciul în care se desfășoară pregătirea, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Modulul 4, anul IV: Genetică clinică - 12 luni
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.Tematică
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate);
Dismorfismul craniofacial
Somatometria
Semne evocatoare ale bolilor genetice
Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)
Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice)
Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.
Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice multifactoriale)
2.Obiective educaționale
Obiectiv 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:
* Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
* Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor").
* Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.
* Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.
** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu dizabilitate fizică sau intelectuală
** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectiv 1. Acumularea noțiunilor fundamentale ale geneticii umane.
Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică.
Obiectiv 3. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală.
Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se întâlnesc în serviciile de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă.
Obiectiv 5. Având în vedere complexitatea bolilor genetice și a particularităților lor (boli rare, afectare multisistemică, evoluție cronică, progresivă etc), conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, de alte specialități sau din specialitatea Genetică medicală, din țară și din alte centre internaționale de specialitate.
Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.
Obiectiv 7. Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.
Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.
Obiectiv 9. Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:
–înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
–dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;
–recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.
Obiectiv 2. Ilustrarea prin cazuri particulare a bolilor genetice
Obiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.
Obiectiv 4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
| – probă scrisă | Da |
|---|---|
| – probă de abilități/manualități | Da |
| – examen clinic | Da |
TEMATICA DE EXAMEN1. PROBA SCRISĂ1. Determinismul caracterelor; genotip și fenotip2. Genomul uman3. Structura și organizarea celulară a ADN4. Cromozomii umani5. Structura și funcția genelor6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor7. Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea8. Ereditatea monogenică9. Ereditatea poligenică și multifactorială10. Ereditatea mitocondrială11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile12. Mutațiile genetice13. Polimorfismele genetice14. Clasificarea bolilor genetice15. Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza16. Anomalii ale creșterii și dezvoltării17. Sexualizarea normală și patologică18. Dizabilitatea intelectuală19. Imunogenetica și imunopatologia20. Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica23. Genetica populațiilor24. Epidemiologie genetică25. Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici28. Somatometria29. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale30. Dismorfismul cranio-facial31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor32. Boli hematologice ereditare33. Boli genetice endocrine34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
35.Boli genetice musculare și neuromusculare36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.)
37.Boli genetice oftalmologice38. Surditatea39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator40. Fibroza chistică (mucoviscidoza)
41.Boli genetice ale aparatului cardio-vascular42. Boli genetice ale sistemului digestiv43. Boli genetice ale sistemului renourinar44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă)
46.Boli genetice osteoarticulare47. Boli genetice ale țesutului conjunctiv48. Genodermatoze49. Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale50. Bolile mitocondriale51. Sindroame plurimalformative52. Bolile comune - cu predispoziție genetică - ale adultului53. Cancere ereditare și familiale54. Farmacogenetica55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic;
56.Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică58. Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice2. PROBA PRACTICĂ
2.a. Probă de manualități1. Cariotipul și cariotiparea.
2.Testul FISH3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)
4.Genotiparea.
5.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA)
6.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)
8.Secvențierea ADN9. Tehnici de secvențiere de generație următoare10. Tehnici de analiză a metilării11. Grupele sanguine;
2.b. Probă de abilități1. Fișa de consult genetic2. Examenul fizic al pacientului3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic4. Somatometria5. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice6. Sfatul genetic7. Diagnosticul prenatal8. Screeningul prenatal9. Screeningul neonatal10. Screeningul familial11. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice
3.PROBA CLINICĂ
Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1.Cariotipul și cariotiparea.
2.Testul FISH3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)
4.Genotiparea.
5.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA)
6.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)
8.Secvențierea ADN9. Tehnici de secvențiere de generație următoare10. Tehnici de analiză a metilării11. Grupele sanguine;
12.Fișa de consult genetic13. Examenul fizic al pacientului14. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic15. Somatometria16. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice17. Formularea diagnosticului de boală genetică18. Sfatul genetic19. Diagnosticul prenatal20. Screeningul prenatal21. Screeningul neonatal22. Screeningul familial23. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Diagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză genetică
Managementul pacientului cu boli genetice în servicii de specialitate
Consilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor genetice
Educația privind evitarea bolilor genetice
2.2.Obligații– Etice, deontologice– Profesionale
Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:
2.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
2.4.Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.
Nume, prenume: Prof. Dr. Maria Puiu
PREȘEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:
Observații:
–nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– În cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4 - 6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEDefiniția specialității:
| Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. Medicina Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS - Uniunea Europeană a Medicilor specialiști și valabilă pentru toate țările din Europa) este o specialitate medicală având ca obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și terminale adresate pacienților vârstnici. Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active, necesitând o abordare holistică, globală. Bolile se pot manifesta diferit la vârstnici, sunt adesea dificil de diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social. De aceea Medicina Geriatrică depășește medicina orientată spre organ sau sistem oferind în plus terapia în cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale. Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare afecțiunile tipice întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea acestor pacienți au vârste de peste 65 de ani, dar problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai frecvente la grupa de vârstă de 80 de ani și peste - 80 |
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 | GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 240 ORE/MODUL |
| MODULUL 2 | MEDICINĂINTERNĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 100 ORE/MODUL |
| Modulul 3 | CARDIOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 100 ORE/MODUL |
| Modulul 4 | MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 5 | NEUROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 ORE/MODUL |
| Modulul 6 | PSIHIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 ORE/MODUL |
| Modulul 7 | REUMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 8 | DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 9 | ENDOCRINOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 10 | PNEUMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 50 ORE/MODUL |
| Modulul 11 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 0,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ORE/MODUL |
| Modulul 12 | NEFROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ORE/MODUL |
| Modulul 13 | MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 30 ORE/MODUL |
| Modulul 14 | GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 18 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 340 ORE/MODUL |
| Total ore pregătire teoretică | 1.200 |
| Total ore pregătire practică | 7.180 |
Structura programuluiModulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 1440
1.Tematică.
Tematica lecțiilor conferință:
1.Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric, încadrarea în context european și internațional2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Abordarea holistică, globală a pacientului vârstnic4. Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie.
5.Specificul examinării clinice a pacientului vârstnic6. Specificul manifestării bolilor la vârstnic.
7.Polipatologia - comorbidități multiple caracteristice vârstnicilor.
8.Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici9. Servicii medicale progresive adaptate nevoilor variabile și în continuă schimbare ale pacientului vârstnic10. Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței11. Sindromul de fragilitate și identificarea vârstnicilor prefragili și fragili
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 600
1.Tematică.Tematica lecțiilor conferință:
1.Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia2. Astmul bronșic3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă - Boala Pulmonară Obstructivă Cronică4. Pleurezii5. Cancerul bronhopulmonar6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze7. Insuficiența respiratorie acută și cronică8. Ateroscleroza. Aterotromboza9. Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut10. Hipertensiunea arterială esențială și secundară11. Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică12. Boala arterială periferică13. Gastrite14. Ulcerul gastric și duodenal15. Stomacul operat16. Hepatita cronică17. Pancreatita acută și cronică18. Patologia acută a colecistului19. Ciroza hepatică20. Tulburări funcționale digestive21. Neoplazii ale tubului digestiv22. Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze23. Glomerulonefrite acute și cronice24. Nefropatii interstițiale25. Litiaza reno-urinară26. Insuficiența renală acută27. Sindromul nefrotic. Proteinuria28. Hematuria, leucocituria și bacteriuria.
29.Tumorile tractului urinar30. Echilibrul acido-bazic31. Echilibrul hidro-electrolitic32. Lupus eritematos sistemic33. Anemia feriprivă34. Anemia macrocitară35. Anemia hemolitică36. Trombocitopenia37. Leucemia limfocitară cronicăBaremul activităților practice:
1.Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine2. Paracenteza - efectuare 20 cazuri3. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretare: câte 50 buletine4. Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine5. Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică - câte 10 cazuri6. Interpretare analize hematologice2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Teste funcționale hepatice - interpretare
Paracenteza - efectuare
Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretare
Teste funcționale renale - interpretare
Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică
Analize hematologice - interpretare
Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 600
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Tulburări de ritm - inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal2. Tulburări de conducere3. Hipertensiunea arterială esențială și secundară4. Hipertensiunea pulmonară5. Trombembolismul pulmonar6. Infarctul miocardic acut7. Șocul cardiogen8. Sincopa. Moartea subită9. Miocardite și cardiomiopatii10. Pericardite11. Tumorile cardiace12. Valvulopatii13. Disecția de aortă14. Endocardite15. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare16. Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia protezaților17. Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiaceBaremul activităților practice1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri4. Test de efort - interpretare: 20 cazuri.
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate
Electrocardiograma - efectuare și interpretare
Ecocardiografia - interpretare
Explorare Holter - interpretare
Test de efort - interpretare
Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică.: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință
Principalele urgențe medicale, inclusiv diagnosticul pozitiv și diferențial la comelor.
Baremul activităților practice1. Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale2. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie3. Intubarea pacientului în urgență4. Efectuarea puncției arteriale5. Montarea sondei uretro-vezicale2. Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale3. Rezultate așteptate
Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Modulul 5, anul III: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 360
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului2. Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor3. Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstăa. Arterialeb. Microcirculația cerebralăc. Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală4. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici5. HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă6. Particularități ale AVC ischemice la vârstnicia. Etiologiceb. Clinicec. Imagisticed. Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)e. Terapeutice7. Particularități ale AVC hemoragice la vârstnicia. Hemoragia intracerebralăb. Hemoragia subarahnoidiană8. Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici9. Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologica. Boala Alzheimeri. Etiopatogenieii. Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției boliiiii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimeriv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri)v. Terapia pacienților cu boala Alzheimerb. Demențele vascularec. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnicid. Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy10. Parkinsonismul la vârstnici11. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici12. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici13. Neuroinfecțiile la vârstnici14. Procesele expansive intracraniene la vârstnici15. Alterările stării de conștiență la vârstnici16. Polineuropatii17. RadiculopatiaBaremul activităților practice1. Examenul fundului de ochi - 20 cazuri2. Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 20 cazuri4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 20 cazuri5. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală - 20 cazuri6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazuri7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 30 cazuri8. Potențiale evocate - 15 cazuri2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Examenul fundului de ochi - efectuare, interpretare2. Radiografia simplă de craniu - interpretare3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - interpretare4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - interpretare5. Electroencefalografia; interpretarea uzuală6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și perifericeModulul 6, anul III: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 360
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)– tulburările conștienței și ale somnului– tulburările pulsiunilor instinctive– tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)– tulburările tulburările concentrării atenției și orientării– tulburările de percepție (iluzii, halucinații)– tulburările de memorie– tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii– tulburările sinelui și ale imaginii de sine– tulburările voinței– tulburările activității motorii și ale comportamentului social4. Sindromologie psihiatrică– sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic– sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.– sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
5.Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)– Evaluare geronto psihiatrică– Asistentul specializat6. Principii clinice de evaluare– Abordarea pacientului vârstnic– Evaluarea pacientului psihogeriatric– Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale– Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric– Neuroimagistica pacientului vârstnic– Evaluarea neuropsihologică– Demența– Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală7. Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic– Psihoterapia– Farmacoterapia– Terapia electroconvulsivantă la vârstnic– Spitalizarea și îngrijirea paleativă– Spiritualitatea și psihogeriatria– Valențe etice în psihogeriatrie8. Tulburări Psihiatrice– Tulburări de memorie– Demența de tip Alzheimer:
–Definiție, criterii de diagnostic– Perspectiva epidemiologică– Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer– Evaluare neuropsihologică– Imagistica structurală– Imagistica funcțională– Teste electrofiziologice– Biomarkeri– Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale– Managementul medicoterapeutic al DA– Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale– Stadiul clinic moderat-ușor și moderat– Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA– Stadiul terminal– Comorbidități și abordarea lor– Managementul simptomatologiei psihiatrice:
–Instituționalizarea– Îngrijitorul și calitățile lui– Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului– Consilierea familială– Legislație– Suport comunitar– Demența Vasculară– Demența cu Corpi Lewy– Demența frontotemporală– Agitația psihomotorie și Delirul– Delirium (ideile delirante)– Depresia– Tulburarea afectivă bipolară– Suicidul– Psihozele vârstnicului– Anxietatea– Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic– Tulburări somatoforme– Tulburări de somn– Sexualitate și tulburările sexuale la vârstnic– Pacientul vârstnic cu declin intelectual9. Asistența terapeutică în psihiatrie– farmacoterapie psihotropă specifică– antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei– antidepresivele:
–triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA– moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI– timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină– anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice– hipnotice– medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin– psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv- comportamentală; sistemică familialăBaremul activităților practice
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) - 50 cazuri
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică
Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Structura și funcțiile sistemului imun2. Inflamația în bolile reumatologice3. Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie4. Artrita psoriazică5. Poliartrita reumatoidă5. Lupusul eritematos sistemic6. Dermato-polimiozita7. Boala artrozică vertebro-periferică8. Sindroame dureroase loco-regionale9. Fibromialgia10. Periartrita scaplo-humerală11. Sindroamele canalare de membru superior12. Guta și alte artrite induse de microcristale13. Artrite infecțioase14. Manifestări reumatice în alte afecțiuni15. Necroze aseptice de os și osteocondrite16. Osteoporoza și osteomalacia17. Boala Paget a osului18. Sindroame paraneoplazice musculo-scheleticeBaremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2. Examenul lichidului sinovial3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2. Examenul lichidului sinovial - interpretare3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Diabetul zaharat2. Hiperlipoproteinemiile3. Obezitatea4. Comele diabetice5. Explorări în patologia metabolicăBaremul activităților practice1. Testul oral de toleranță la glucoză2. Profil dislipidemic - interpretare: 20 buletine3. Reechilibrarea diabetului decompensat - rezolvarea a 10 cazuri4. Dietoterapia - întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Testul oral de toleranță la glucoză - efectuare, interpretare2. Profil dislipidemic - interpretare3. DietoterapiaModulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Patologia tiroidiană2. Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană3. Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală4. Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic5. Patologia hipofizară6. Patologie paratiroidiană7. Urgențe endocrineBaremul activităților practice1. Examenul clinic în endocrinopatii - 20 examinări practice2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - 20 interpretări3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare 5 buletine4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - 10 interpretări2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Examenul clinic în endocrinopatii2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - interpretare3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - interpretareModulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 300
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Abcesul pulmonar2. Bronșiectazia3. Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)
4.Patologia mediastinului5. Tuberculoza pulmonară6. Alveolite fibrozante7. Sindromul de apnee în somnBaremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare: 50 buletine2. Efectuarea și interpretarea rezultatelor spirometrice - 20 buletine3. Toracocenteza - efectuare și interpretare - 10 cazuri2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Investigații imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare2. Spirometria - efectuare, interpretare3. ToracocentezaModulul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1.TematicăTematica lecțiilor conferințăI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăBaremul activităților practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreModulul 12, anul IV: NEFROLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Semiologia aparatului urinar2. Tulburările hidrice și electrolitice3. Tulburările echilibrului acidobazic4. Bolile glomerulare5. Nefropatia diabetică6. Hipertensiunea arterială renovasculară și renoparenchimatoasă7. Infecțiile tractului urinar8. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza9. Nefropatii tubulointerstițiale10. Nefropatii vasculare12. Boala cronică de rinichi13. Insuficiența renală acută și cronicăBaremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)
2.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore3. Examen bacteriologic al urinii4. Probe funcționale glomerulare5. Probe funcționale tubulare6. Criterii medicale pentru dializă2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) - interpretare2. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore - interpretare3. Examen bacteriologic al urinii - interpretare4. Probe funcționale glomerulare - interpretare5. Probe funcționale tubulare - interpretare6. Criterii medicale pentru dializă - interpretareModulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 120
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale2. Boala artrozică vertebro-periferică3. Periartrita scapulo-humerală4. Sindroame canalare de membru superior5. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
6.Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic7. Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)
8.Obiective în profilaxia, terapia osteoarticulară postacută, cronică, recuperatorie9. Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale10. Recuperarea balnearăBaremul activităților practice1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)
2.Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)
4.Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare)
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice - interpretare2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice - interpretare4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t - interpretareModulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 340
Nr. ore practică: 2140
1.TematicăTematica lecțiilor conferință1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5. Accidentele vasculare cerebrale6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7. Tremorul esențial8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11. Îmbătrânirea senzorială12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.
13.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)
16.Tulburările de ritm și conducere17. Insuficiența cardiacă la vârstnic18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20. Boala pulmonară obstructivă cronică21. Cordul pulmonar cronic22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.
24.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25. Pancreatita cronică26. Colecistopatia cronică27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
29.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30. Infecțiile urinare joase și înalte31. Boala cronică de rinichi la vârstnic32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
33.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)
34.Retenția acută și cronică de urină35. Incontinența urinară36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41. Osteoporoza și osteomalacia42. Boala Paget a osului43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44. Sindroamele anemice la vârstnic45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
47.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49. Menopauza50. Sindromul de îmbătrânire masculină51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52. Diabetul zaharat la vârstnic53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.
54.Sindromul de fragilitate la vârstnic55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59. Principii de recuperare la vârstnic60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61. Urgențe în geriatrieBaremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri3. Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevăzută în tematică: 100 cazuri5. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri6. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri7. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri8. Ecografia abdominală - interpretare: 50 cazuri9. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri10. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic - 100 cazuri11. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri12. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri13. Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici - 100 cazuri2. Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptateSCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
● Absolvenții trebuie să:
1.mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic2. ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici3. respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală4. recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți5. recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte6. comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie:
1.teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;
2.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
3.patologia asociată cu îmbătrânirea normală;
4.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;
5.principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:
1.descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv:
–durerea cronică;
–demența și delirul;
–abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual;
–căderile și tulburările de motilitate;
–tulburările auzului și vederii;
–malnutriția și sarcopenia;
–escarele;
–incontinența de urină și materii fecale.
2.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum:
–boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială);
–boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral;
–bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile;
–depresia;
–diabetul zaharat;
–tulburări ale echilibrului hidric;
–osteoporoza;
–insuficiența renală.
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:
1.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a:
–activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL);
–funcției cognitive;
–mersului și echilibrului;
–funcției auditive;
–dispoziției;
–nutriției;
–funcției vizuale.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte:
1.efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
2.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
3.practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
4.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
5.integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:
1.defini conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);
2.defini conceptul de fragilitate la vârstnici;
3.defini evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;
4.interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;
5.recunoaște rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic;
6.recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic, inclusiv:
1.luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;
2.concepte etice ca bază a deciziilor medicale, precum conceptul celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;
3.aspecte etice și legale specifice țării privind:
–nutriția artificială și hrănirea artificială;
–decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;
–întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;
–eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele).
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:
1.descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;
2.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:
1.asistența primară și comunitară;
2.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;
3.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;
4.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;
5.îngrijirea paleativă și terminală.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale:
1.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;
2.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);
3.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");
4.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;
5.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;
6.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Rezultatele așteptate sunt reprezentate de îndeplinirea Scopului și Obiectivelor Educaționale. În acest context:
● Absolvenții vor fi capabili să:
1.mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic;
2.ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici;
3.respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală;
4.recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți;
5.recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte;
6.comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie:
1.teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;
2.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
3.patologia asociată cu îmbătrânirea normală;
4.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;
5.principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
● Absolvenții vor fi capabili de a:
1.descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: durerea cronică, demența și delirul, abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual, căderile și tulburările de motilitate, tulburările auzului și vederii, malnutriția și sarcopenia, escarele, incontinența de urină și materii fecale.
2.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echilibrului hidric, osteoporoza, insuficiența renală.
● Absolvenții vor avea capacitatea de a:
1.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL), funcției cognitive, mersului și echilibrului, funcției auditive, dispoziției, nutriției, funcției vizuale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte:
1.efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
2.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
3.practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
4.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
5.integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
● Absolvenții vor fi capabili să:
1.definească conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);
2.definească conceptul de fragilitate la vârstnici;
3.definească evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;
4.interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;
5.recunoască rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic6. recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic;
● Absolvenții vor deține capacitatea de a:
1.descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;
2.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
● Absolvenții vor deține capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:
1.asistența primară și comunitară;
2.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;
3.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;
4.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;
5.îngrijirea paleativă și terminală.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie în linii generale:
1.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;
2.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);
3.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");
4.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;
5.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;
6.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă - Da– examen clinic - Da– proba practică - interpretare buletine de analize sau investigații imagistice din tematică - Da– probă de abilități/manualități - Nu– probă pe casetă video - Nu– probă operatorie - Nu– dizertație - Nu
TEMATICA DE EXAMEN1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5. Accidentele vasculare cerebrale6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7. Tremorul esențial8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11. Îmbătrânirea senzorială12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.
13.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)
16.Tulburările de ritm și conducere17. Insuficiența cardiacă la vârstnic18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20. Boala pulmonară obstructivă cronică21. Cordul pulmonar cronic22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.
24.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25. Pancreatita cronică26. Colecistopatia cronică27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
29.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30. Infecțiile urinare joase și înalte31. Boala cronică de rinichi la vârstnic32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
33.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)
34.Retenția acută și cronică de urină35. Incontinența urinară36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41. Osteoporoza și osteomalacia42. Boala Paget a osului43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44. Sindroamele anemice la vârstnic45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
47.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49. Menopauza50. Sindromul de îmbătrânire masculină51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52. Diabetul zaharat la vârstnic53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.
54.Sindromul de fragilitate la vârstnic55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59. Principii de recuperare la vârstnic60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61. Urgențe în geriatrieBaremul de manevre, tehnici și activități practice:
Electrocardiograma, inclusiv Holter (TA, EKG)
Instalarea unei linii venoase periferice
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Examenul fundului de ochi
Injecții intraarticulare
Spirometria
Toracocenteza
Paracenteza
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
| - O viziune holistică a patologiei vârstnicului - Recomandarea de tratamente adecvate comorbidităților și cerințelor sociale ale pacienților - Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoase |
2.2.Obligații
| - Orientarea spre calitatea vieții și menținerea independenței funcționale a pacienților - O abordare etică și deontologică a relației cu pacientul geriatric prin: 1. interrelaționarea atât cu pacientul, cât și cu persoanele de îngrijirea acestuia pentru a asigura luarea de decizii de tratament, cu viziunea clară a efectelor imediate, pe termen mediu și lung; 2. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității decizionale mentale, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate; 3. aplicarea celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe; 4. aspecte etice și legale specifice țării, conform legislației în vigoare, privind: • instituționalizare; • sesizarea serviciilor sociale; • nutriția artificială și hrănirea artificială; • decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară; • întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale; • eutanasia și decesul asistat. - Obligațiile, la nivel profesional: 1. Stabilirea priorităților de tratament și îngrijire a pacientului; 2. Determinarea capacității pacientului de a lua decizii; 3. Prescrierea terapiei pacientului ținând cont de: • efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii; • complianța la medicație și factori care afectează această complianță; • practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase; • detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici; • integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă. |
2.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist.
2.4.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–competență în ecografie generală;
–competență în ecografie cardiacă;
–competență în ecografie vasculară;
–competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară;
–competență în osteodensitometrie;
–supraspecializare în psihogeriatrie;
–supraspecializare în management sanitar.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Dr. Valer Donca
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017Definiția specialității:
Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialiști în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge, maligne și nonmaligne și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 12 |
| MODULUL 1 | Cunoștiințe generale; Hematopoieza |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| MODULUL 2 | Sindroamele anemice |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 3 | Boli hematologice maligne |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 18 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 4 | Medicină internă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 5 | Hematologie de laborator |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 6 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 7 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 8 | Hemobiologie și hematologie transfuzională |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 9 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore curs/săptămână |
| Modulul 10 | Transplant de celule stem hematopoietice |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 11 | Tulburări de coagulare |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Modulul 12 | OPȚIONALE (ATI, hematologie de laborator, hemobiologie și hematologie transfuzională) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 2 ore curs/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 546 |
| Total ore pregătire practică | 5040 |
FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIEa) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Hematologieib) Deprinde abilități de diagnostic în bolile hematologice maligne și nonmalignec) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne și nonmaligne.
d)Asistă și contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei.
e)Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice.
f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.
g)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al secției și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.
i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.
j)Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;
k)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.
m)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
n)La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.
o)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
p)Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.
q)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.
r)Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:1) Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2) Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;3) Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4) Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;5) Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6) Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat.Structura programului
Modulul 1, anul I:
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 240
1.Tematicăa. Hematopoieza:
● Definiție
● Tehnici de culturi celulare.
● Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare (centrale) și secundare (periferice).
● Hematopoieza embrio-fetală și la adult.
● Reglarea hematopoiezei.
● Mielograma cantitativă și calitativă.
b. Seria roșie:
● Eritropoieza.
● Structura eritrocitului.
● Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.
● Metabolismul fierului.
● Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.
● Metabolismul energetic.
● Structura și funcția hemoglobinei.
● Membrana eritrocitară.
● Eritrokinetica.
● Metode de investigare a eritrocitelor.
c. Seria granulocitară:
● Granulocitul neutrofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Anomalii cantitative și calitative.
● Granulocitul eozinofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Eozinopenia și eozinofilia.
● Granulocitul bazofil și mastocitul.– Structura și funcție.– Kinetica.– Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.
d. Seria monocito-macrofagică:
● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor.
● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:
–Monocitopenia și monocitoza.– Tezaurismozele.– Histiocitele.– Mastocitoza
e. Seria limfoidă:
● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imună)
● Kinetica limfocitelor și plasmocitului.
● Anomalii cantitative ale limfocitelor.
f. Seria megakario-trombocitară:
● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.
● Kinetica trombocitelor.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 2, anul I: Sindroamele Anemice
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 240
1.Tematică.
Anemiile:
● Definiție, clasificare.
● Anemia aplastică.
● Anemia feriprivă.
● Anemiile megaloblastice.
● Anemia cronică simplă.
● Anemiile hemolitice:
–endoeritrocitare:
–prin anomalii de membrană,– prin anomalii enzimatice,– prin anomalii calitative ale globinei,– prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),– prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.– exoeritrocitare:
–autoimune,– neimunologice.
● Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.
● Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligne
Nr. ore curs: 154
Nr. ore practică: 1440
1.Tematică.
TEMATICĂ CURS1. Tematica curs
Leucemii acute:
● Leucemii acute limfoide.
● Leucemii acute non-limfoide.
● Leucemii bifenotipice și bilineale.
● Explorarea citochimică, imunofenotipică, citogenetică și moleculară și a leucemiilor acute.
Sindroame mielodisplazice
Sindroame mieloproliferalive cronice:
● Policitemia Vera.
● Leucemia mieloidă cronică.
● Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.
● Trombocitemia hemoragică.
● Sindroame mieloproliferative de tranziție
● Sindroame mieloproliferative neclasificabile
Sindroame limfoproliferative cronice:
● Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice
● Boala Hodgkin
● Limfoproliferările cronice cu celula B– Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale și extranodale– Leucemia limfatică cronică.– Leucemia cu celule păroase– Gamapatii monoclonale– Gamapatia monoclonală benignă (de etiologie neprecizată).– Mielomul multiplu.– Macroglobulinemia Waldenstrom.– Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele.– Amiloidoza.
● Limfoproliferările cu celulă T– Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare, prolimfocitară cu celulă T, etc)– Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale
● Sindroamele limfoproliferative atipice– boala Castelman– limfadenopatia angioimunoblastică– limfoproliferările posttransplant
● Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.
Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:
● Eritropoietina.
● Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.
● Anticorpi monoclonali.
Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 4, anul II: Medicina internă
Nr. ore curs: 72
Nr. ore practică: 720
1.Tematică.
● Pneumoniile.
● Bronhopneumonia cronică obstructivă.
● Astmul bronșic.
● Cancerul bronhopulmonar.
● Pleureziile.
● Sindromul de compresie mediastinală.
● Tuberculoza pulmonară.
● Tulburări de ritm și de conducere.
● Angina pectorală.
● Infarctul miocardic.
● Insuficiență cardiacă.
● Cordul pulmonar.
● Edemul pulmonar acut.
● Hipertensiunea arterială.
● Endocardita lentă.
● Pericarditele.
● Vasculite.
● Tromboflebita.
● Resuscitarea cardiorespiratorie.
● Poliarterita cronică evolutivă.
● Lupusul eritematos diseminat.
● Boala ulceroasă.
● Cancerul gastric.
● Cancerul colonic.
● Sindromul de malabsorbție.
● Colecistite.
● Hepatita cronică.
● Cirozele.
● Cancerul hepatic.
● Encefalopatia portală.
● Sindroamele diareice.
● Nefrite acute și cronice.
● Insuficiență renală acută și cronică.
● Sindromul nefrotic.
● Litiaza renală.
● Infecțiile urinare.
● Diabetul zaharat.
● Hemocromatoza.
● Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 5, anul II și opțional anul III- Hematologie de Laborator
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.Tematica lucrărilor-conferință
Analiza morfologică a celulelor sanguine. Microscopie măduva osoasă. Colorații specialea. Hematopoieza: generalități, celula stem, noțiunea de micromediu; hematopoieza în diferite etape fiziologiceb. Structura măduvei osoasec. Structura ganglionului limfatic, splinei, etcd. Seria eritrocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiie. Seria granulocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiif. Seria megacariocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiig. Seria monocit-macrofagică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiih. Seria limfatică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții; organe limfoide centrale și secundare
Analiza automată a celulelor sanguine.i. Seria eritroidă. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb, Ht, MCH, MCHC, RBC, MCV, RDW, număr reticulocite.j. Seria leucocitară - număr de leucocite (WBC), formula leucocitarăk. Seria trombocitară - număr de trombocite (PLT), PDW, MPVl. Erori și avantaje ale analizei automate a celulelor sanguinem. Interpretarea, comentarea și formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automate/limitele metodei
Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinicen. Istoric. Principiile fluidice ale citometriei în flux. Principiul de funcționare al citometrului în flux. Tipuri de citometre în flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi.o. Sortarea prin citometrie în flux.p. Citometria în flux în hematologie. Clasificările imunologice ale hemopatiilor maligne.q. Diagnosticul leucemiilor acute.r. Diagnosticul limfoproliferărilor cronices. Studiul subpopulațiilor limfocitare. Aplicații.t. Studiul conținutului de ADN.u. Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN)
Elemente de citogenetica. Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinicev. Istoric.w. Recoltarea probelor. Prepararea probelor.x. Efectuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Colorațiile.y. Examinarea la microscopz. Cariotipareaaa. Nomenclatura citogeneticăbb. Tulburări de structură și număr al cromozomilorcc. Aplicații clinice în hematologie
Principii de genetică moleculară. Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice. Oncogene în hematologiedd. Istoric.ee. Principii de bază. Structura ADN. Cromozomi și gene. Diversitatea genomică. Modificări patologice ale genelor.ff. Analiza moleculară a genelorgg. Diagnosticul molecular: southern-blot, northern-blot; hibridizare în situ; microarray; PCR; analiza funcției genelor.
Diagnosticul integrat hematologic:hh. Leucemiile acute. Clasificări FAB, WHO.ii. Leucemiile acute/Diagnosticul morfologic, chitochimic, imunologic, genetic și molecular.jj. Leucemiile acute/Diagnosticul formelor individualekk. Sindroamele mielodisplazice/importanța și criteriile diagnosticului morfologicll. Sindroamele mielodisplazice. Clasificări FAB, WHO.mm. Sindroamele mielodisplazice/Diagnosticul diferitelor entităținn. Sindroamele mieloproliferative cronice/Clasificarea WHO și clasificările semimoleculareoo. Sindroamele mieloproliferative cronice/importanța diagnosticului molecularpp. Sindroamele mieloproliferative cronice/Diagnosticul diferitelor entitățiqq. Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO.rr. Boala Hodgkin/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laboratorss. Limfoamele nonhodgkiniene B/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Importanța Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.tt. Limfoamele nonhodgkiniene T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.uu. Leucemiile limfocitare cronice B și T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. /stadializarevv. Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Clasificări/Entitățiww. Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Elemente de diagnostic pozitiv și diferențial între diferitele entități/Stadializare
Hemostaza:
● Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare)
● Hemostaza fiziologică și fibrinoliza
● Reglarea hemostazei și fibrinolizei
● Explorarea hemostazei și fibrinolizei– Metode de laborator pentru studiul hemostazei și coagulării
> Teste pentru faza vasculară și plachetară
> Teste pentru faza de coagulare
> Teste pentru produși de degradare ai fibrinei (fibrinogen) și D-Dimeri
> Teste pentru funcția factorului XIII
> Teste de fibrinoliza
> Dozarea factorilor de coagulare
> Teste pentru inhibitorii fiziologici și dobândiți ai coagulării
> Teste automate de coagulare
> Tehnici cromogene și fluorometrice
–Evaluarea inițială de laborator a coagulării
> Teste de screening
> Teste de confirmare
> Trombocitopenie
> Boala von Willebrand
> Afecțiuni calitative ale hemostazei
> Afecțiuni ale căii intrinseci a coagulării
> Afecțiuni ale căii comune a coagulării
> Afecțiuni ale căii extrinseci a coagulării
> Afecțiuni cu testele de screening normale
–Evaluarea preoperatorie a hemostazei– Evaluarea hemostazei neonatale
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 6, anul III Neurologie (1 lună)
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
● Sindromul de neuron motor periferic.
● Sindromul extrapiramidal.
● Paraliziile nervilor cranieni.
● Sindromul meningeal.
● Sindromul de compresie spinală.
● Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.
● Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral.
● Tumorile cerebrale.
● Epilepsia.
● Polineuropatiile.
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 7, anul III,: Boli infecțioase
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 80
1.Tematică.
● Agenții infecțioși:
–clasificare, genuri;
–caractere specifice.
● Identificarea de laborator a agenților infecțioși.
● Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).
● Sepsisul.
● Micozele sistemice.
● Infecția cu HIV.
● Infecția cu virusuri herpetice (V. Zoster, VEB, V. incluziilor citomegalice).
● Toxoplasmoza.
● Pneumocistoza.
● Enterocolitele infecțioase.
● Hepatitele virale.
● Infecțiile la gazde imunocompromise.
● Infecțiile nozocomiale.
● Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 8, anul III și opțional anul III: Hemobiologie și hematologie transfuzională
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 120
1.Tematică.
● Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinică (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy-MNSs, Ja, Ii)
● Sistemul HLA - imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.
● Imunologie trombocitară și granulocitară - domenii medicale de aplicare.
● Indicațiile terapiei transfuzionale.
● Hemovigilența.
● Securitatea transfuzională de la donor la pacient
● Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție
● Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.
● Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională.
● Sângele - materie primă pentru produși terapeutici salvatori de viață
● Afereza terapeutică: indicație, eficiență, complicații
● Managementul calității în hemoterapie
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 9, anul III, Bioetica
Nr. ore curs: 8
Nr. ore practică: 40
1.Tematică.
● Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
● Greșeli și erori în practica medicală
● Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
● Probleme etice în genetică și genomică
● Etica cercetării pe subiecți umani
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 12, anul III: OPȚIONALE
Se poate alege unul sau mai multe module opționale, dar numai o singură dată. Rezidenții care nu aleg modulele opționale, pot opta pentru hematologie clinică.
Modulele opționale sunt:
–Hematologie de Laborator (inclusiv opțiune anatomo-patologică, flowcitometrie, biologie moleculară) - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Hemobiologie și hematologie transfuzională - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Anestezie - Terapie Intensivă - 2 luni
TematicăTerapie intensivă
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 160
1.Tematică.
● Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice
● Terapia intensivă respiratorie– insuficiență respiratorie acută
● Terapia intensivă neurologică– Edemul cerebral– Stările de agitație acută– Stările de comă - Metabolica– Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice: Subarahnoidiană, Intracerebrală, Epidurală
● Terapie intensive metabolic și de nutriție– Fiziopatologia tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)– Fiziopatologia tulburărilor acidobazice– Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică; hipoglicemia– Terapie volemică– Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice– Managementul glicemiei– Suportul nutrițional; Enteral și parenteral
● Terapie intensive digestivă– Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică– Insuficiență hepatică acută fulminantă– Hemoragiile digestive superioare– Hemoragiile digestive inferioare
● Terapie intensivă renală– Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală– Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei
● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei
● Tulburări multisistemice la bolnavul critic– Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)– Infecție, sepsis, șoc septic– Soluții înlocuitoare de volum sanguin– Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 10, anul IV: Transplant de celule stem hematopoietice
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.Tematică.
● Proprietățile biologice ale celulei stem hematopoetice
● Imunogenetica în transplantul de celule stem allogen
● Alegerea donatorului în funcție de tipizarea HLA și sursa de celule stem
● Principiile condiționării
● Suportul transfuzional la pacienții cu transplant de celule stem
● Terapia suportivă în transplant de celule stem
● Complicațiile precoce posttransplant
● Complicații infecțioase posttransplant
● Reconstituirea imunității după allotransplantul de celule stem
● Complicații tardive la pacienți posttransplant
● Monitorizarea moleculară după transplant (BMR și Chimerism)
● Imunoterapia posttransplant
● Indicațiile generale în practica curentă de auto și allotransplant de celule stem
● Transplantul de celule stem în leucemia acută mieloblastică
● Transplantul de celule stem în leucemia acută limfoblastică
● Transplantul de celule stem în sindroamele mielodisplazice
● Transplantul de celule stem în leucemia mieloida cronică și sindroame mieloproliferative cronice
● Transplantul de celule stem în leucemia limfatică cronică
● Transplantul de celule stem în mielomul multiplu
● Transplantul de celule stem în amiloidoza primară
● Transplantul de celule stem în limfoame
● Transplantul de celule stem în tumori solide
● Transplantul de celule stem în boli autoimune
● Transplantul de celule stem în anemia aplastică și hemoglobinuria paroxistică nocturnă
● Celulele stem în medicina regenerativă
2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 11, anul IV: Tulburări de coagulare
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.Tematică1. Hemostaza:
–Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).– Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.– Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare– Explorarea hemostazei și fibrinolizei.
2.Sindroame hemoragice și trombotice:
–Telangectazia ereditară.– Vasculite dobândite imune și neimune.
Trombocitopenii:
–imune - Purpura trombocitopenică imunologică,– neimune.
Trombocitopatii ereditare și dobândite.
Purpura trombotică trombocitopenică.
Hemofiliile și afecțiunile înrudite.
Boala von Willebrand.
Coagularea intravasculară diseminată.
Fibrinoliza primară.
Trombofiliile.
Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.
3.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
4.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Specializarea în Hematologie se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Hematologie (activitățile teoretice și practice), respectiv în Secțiile de Hematologie ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregătire.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
● Puncții medulare/biopsii osteomedulare: ..... 200
● Diagnostice boli hematologice maligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500
● Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500
● Transplant de celule stem hematopoietice ..... 5 autotransplant și 5 allotransplant
● Stabilire strategii terapeutice în boli hematologice ..... 500
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
La sfârșitul anului I de pregătire medicul rezident:
● Cunoaște procedurile și circuitele funcționale unei secții de hematologie
● Dezvoltă capacitate de muncă în echipa
● Învață sistemele de operare informatică specifice
● Deține noțiuni clare în ceea ce privește măsurile de protecție proprii și a celor din jur
● Deprinde abilități de comunicare cu pacientul, conștientizează importanța confidențialității actului medical, are o atitudine respectuoasă și condescendentă față de pacient și de patologia sa
● Efectuează anamneza
● Efectuează examenul obiectiv
● Solicită investigații paraclinice și de diagnostic
● Interpretează o hemoleucogramă, biochimie, tablou sanguin
● Urmărește evoluția clinică și paraclinică a pacienților
● Efectuează epicrize, scrisori medicale, recomandări specifice specializării.
● Participă la efectuarea de manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, biopsie osteomedulară, administrare intratecală de chimioterapie), sub stricta supraveghere a coordonatorului. Ideal la sfârșitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent.
● Deține noțiunile teoretice și practice aferente fiecărui modul
● Deține capacitatea de a accesa literatura de specialitate.
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului II de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modulului de medicină internă
● Stabilește scheme de investigații paraclinice și de diagnostic, interpretează rezultatele investigațiilor - (medulograma, BOM, imunofenotipare, cariotip)
● Deține noțiuni de citologie, poate examina un frotiu periferic, aspirat medular, aspirat ganglionar
● Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului III de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modul/specialitate
● Efectuează manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, aspirat ganglionar, biopsie osteomedulară, puncție lombară, administrare intratecală de chimioterapie) sub stricta supraveghere a medicului coordonator
● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● Poate să gestioneze independent pacienți hematologici în spitalizare de zi sau pacienți hematologici în urmărire cronică care urmează tratamente în protocoale demarate deja (de către "senior")
● Poate să gestioneze prescrierea, urmărirea transfuziilor de sânge
● Poate să interpreteze testele specifice hemobiologiei și hematologiei transfuzionale
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului IV de pregătire medicul rezident:
● Are capacitatea de a pune un diagnostic și de a alege/urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului
● Deține noțiuni care vizează terapiile/moleculele, procedurile de ultima oră
● Are capacitatea de selecție a terapiilor în funcție de cost-eficacitate, normele naționale în vigoare etc
● Poate stabili un prognostic în funcție de patologia și particularitatea cazului.
● Deține noțiuni în ceea ce privește măsurile de paleație și de asigurare a calității vieții pacienților.
● Urmărește evoluția pacienților și are capacitatea de a tria cazurile în funcție de severitatea lor
● Identifică situațiile cu risc vital
● Răspunde la solicitările de urgență și deține noțiuni care vizează menținerea funcțiilor vitale
● Cunoaște indicațiile transplantului, tipurile de transplant, principalele complicații posttransplant, evaluarea unui pacient posttransplant
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului V de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni și poate participa activ la trialuri clinice, studii observaționale etc.
● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitatea Hematologie se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), două probe clinice (hematologie și medicină internă) și o probă practică.
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie:
–Va efectua puncțiile medulare și biopsiile osteomedulare, necesare diagnosticului bolilor hematologice.– Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic– Va stabili diagnostic complet și corect al unei boli hematologice maligne sau nonmaligne– Va stabili schema terapeutică corespunzătoare conform ghidurilor naționale și internaționale pentru fiecare pacient cu boală hematologică– Va monitoriza corect pacienții cu boli hematologice
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă ............ Da– examen clinic ........... Da (2)– probă practică .......... Da– probă pe casetă video
Nu– probă operatorie ........ Nu– dizertație .............. Nu
TEMATICA DE EXAMENa. PROBA SCRISĂ1. Anatomia și histologia organelor hematopoietice și limfopoietice.
2.Hematopoieza: definiție; hematopoieza embrio-fetală, la adulți și la vârstnici; conceptul de celula-stem; factori de creștere hematopoietici; modele de studiu în vitro ale hematopoiezei.
3.Seria eritrocitară: origine, maturitate și diabaza; reglarea producției de eritrocite; eritropoieza eficientă, ineficientă și diseritropoieza, structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viață al eritrocitelor și soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea producției și distrucției de eritrocite.
4.Hemoglobinele normale: speciile moleculare, ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobină; sinteza hemoglobinei; funcțiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei.
5.Metabolismul fierului; metode de investigare.
6.Seria granulocitară: granulopoieza, ciclul de viață al granulocitelor; elementele structurale de bază; metabolismul și funcțiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor.
7.Seria megacariocitară: trombocitopoieza, ciclul de viață al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul și funcțiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor.
8.Seria monocito-macrofagică: monocitopoieza, ciclul de viață, repartiția și tipurile morfofuncționale de celule monocito-macrofagice; funcțiile celulelor seriei monocito- macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.
9.Seria limfocitară: limfopoieza; populațiile limfoide: ontogeneza, identificare, funcții, distribuția în organism, ciclul de viață, metode de studiu.
10.Factorii coagulării și ai fibrinolizei: structura, producție, durata de viață.
11.Hemostaza și fribrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în clinică.
12.Răspunsul imun: caractere fundamentale, modele de răspuns, etapele răspunsului, evaluarea în clinică a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate și imunitatea antigrefă, determinarea compatibilității donator/receptor de grefă.
13.Transfuzia cu sânge și concentrate celulare: principii, indicații, contraindicații, accidente. Determinarea compatibilității pentru practica transfuzională.
14.Elemente de genetică: ADN-ul și codul genetic, ciclul celular, reglarea ciclului celular, protooncogenele, rearanjarea genelor. Depistarea mutațiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic) și la nivel molecular.
15.Anemia aplastică.
16.Anemiile hipocrome.
17.Anemiile hemolitice.
18.Anemiile megaloblastice.
19.Sindromul mieloproliferativ cronic.
20.Sindromul mielodisplazic.
21.Leucemiile acute.
22.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.
23.Leucemia cu celule păroase.
24.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.
25.Boala Hodgkin.
26.Limfoamele maligne non-Hodgkin.
27.Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistenței la drog.
28.Terapia cu agenți inductori de diferențiere în hematologie.
29.Terapia cu interferoni în hemato-oncologie.
30.Allo- și autotransplantul de măduvă osoasă în bolile hematologice: principii și indicații.
31.Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii toleranței, sindroamele clinice.
32.Sindroame de deficit imun ereditare și dobândite (patogeneza, clasificare, identificare, principii de terapie).
33.Boli hemoragice de cauză trombocitară.
34.Hemofiliile și boala von Willebrand.
35.Sindromul coagulării intravasculare diseminate.
36.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.
37.Tratamentul trombolitic.
38.Sindromul de fibrinoliză primară.
39.Tratamentul infecțiilor oportunistice la gazde imunocompromise.b. PROBA CLINICĂ de hematologie1. Anemiile hipocrome.
2.Anemiile hemolitice.
3.Anemiile megaloblastice.
4.Sindromul mieloproliferativ cronic.
5.Sindromul mielodisplazic.
6.Leucemiile acute.
7.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.
8.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.
9.Boala Hodgkin.
10.Limfoamele maligne non-Hodgkin.
11.Boli hemoragice de cauză trombocitară.
12.Hemofiliile și boala von Willebrand.
13.Sindromul coagulării intravasculare diseminate.
14.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.
15.Sindromul de fibrinoliză primară.c. PROBA CLINICĂ de medicină internă1. Pneumoniile.
2.Astmul bronșic.
3.Bronșita cronică obstructivă.
4.Cordul pulmonar cronic.
5.Cancerul bronhopulmonar.
6.Pleureziile.
7.Sindromul de compresiune mediastinală.
8.Tulburările de ritm și de conducere ale inimii.
9.Infarctul miocardic.
10.Endocardita.
11.Insuficiență cardiacă.
12.Hipertensiunea arterială.
13.Lupusul eritematos diseminat.
14.Ulcerul gastric și duodenal.
15.Cancerul gastric.
16.Colita ulceroasă.
17.Hepatita acută.
18.Hepatita cronică.
19.Ciroza hepatică.
20.Insuficiență hepatică.
21.Glomerulonefrita acută.
22.Glomerulonefrita cronică.
23.Litiaza renală.
24.Insuficiență renală acută.
25.Sindromul nefrotic.
26.Pielonefrita cronică.
27.Cancerul hepatic.
28.Diabetul zaharat.
29.Hemocromatoza.
30.Colecistitele.
31.Cancerul colonic.
32.Tromboflebitele.d. PROBA PRACTICĂ1. Interpretarea unei radiografii (radiografie toracică, radiografie osoasă, radiografie de tract digestiv, urografie).
2.Interpretarea unei EKG.
3.Interpretarea unei echografii abdominale.
4.Interpretarea unei tomografii computerizate.
5.Electroforeza, imunoelectroforeza, dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine.
6.Interpretarea unui examen de urină.
7.Explorări funcționale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiză.
8.Examinarea unor frotiuri de sânge periferic și de măduva osoasă și comentarea preparatelor.
9.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de măduvă osoasă.
10.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de ganglion limfatic.
11.Interpretarea unui buletin cu teste de hemostază.
12.Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic.
13.Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic.
14.Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin.
15.Explorarea în clinică a imunității humorale și celulare: interpretarea unui buletin.
16.Diagnosticul citochimic și imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin.
17.Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiză.
18.Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor.
19.Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligne
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
● Examen clinic-1500
● Flebotomia și instalarea unei linii de PEV - 20
● Puncții aspiratorii ale măduvei osoase - 200
● Puncție biopsie de măduva osoasă -100
● Toracenteza - 5
● Paracenteza - 5
● Puncție lombară - 10
● Aplicarea unei sonde naso-gastrice - 5
● Interpretarea EKG - 100
● Interpretare radiografii, TAC - 100
● Interpretarea unei tomografii computerizate - 50
● Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică - 50
● Interpretarea puncției biopsie hepatică - 10
● Echografie abdominală - tehnică, interpretare -100
● Fenotiparea în sisteme eritrocitare - 50– Determinarea grupe sanguine OAB,– Determinări factor RhD standard.– False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.
● Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15
● Teste de histo-compatibilitate majoră (serologie, PCR) - 10
● Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari. - 10
● Teste de compatibilitate leuco- trombocitară. - 5
● Principii și tehnici de grupaj HLA - 10.
● Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie. - 10
● Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate - 10
● Monitorizare pulsoximetrie - 100
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 30
● Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 30
● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 10
● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 10
● Program practic de microscopie/citologie - examinarea și interpretarea frotiului de sânge periferic și aspirat medular - 50
● Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare - 20
● Dozare Vit. B12 și acid folic - 20
● Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. - 50
● Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei - 20
● Imunofenotiparea - examinare și interpretare analize - 100
● Explorarea citogenetică. Tehnica FISH - examinare și interpretare analize - 50
● Explorarea de biologie moleculară în hematologie - examinare și interpretare analize - 50
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIE
Etice, deontologice
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.
Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;
Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.
Respectă Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.
Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.
Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENȚIAT A FARMACIȘTILOR
LABORATOR FARMACEUTICOBIECTIVUL PREGĂTIRII:
Formarea de farmaciști specialiști capabili să își asume activitățile ce se derulează curent în laboratoarele de:
–controlul medicamentului– toxicologie chimico-legală,– analize toxicologice chimico-clinice– ecotoxicologie și toxicologia mediului– toxicologie industrială– analiză în clinicile de boli profesionale– igiena alimentației– explorări biochimice– farmacodinamie și farmacocinetică experimentală– control al abuzului și substanțelor de abuz sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.
DURATA STAGIILOR - 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILORA. PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii și lucrări practice desfășurate în cadrul Facultății de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează:ANUL I1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE - 1 lună2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ - 1 lună3. LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC - 1 lună4. BIOCHIMIE - 1 lună5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE - 1 lună6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 2 luni7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC - 1 lună8. IGIENA ALIMENTAȚIEI - 1 lună9. TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) - 3 luniANUL II10. IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE - 1 lună11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI - 2 luni12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ - 1 lună13. LABORATOR CLINIC - 2 luni14. BIOFARMACIE - 2 luni15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ - 1 lună16. ANALIZE DE LABORATOR - 3 luni16.1. VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR - 1 lună16.2. ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR - 1 lună16.3. EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI - 1 lună16.4. BIOETICĂ - ½ lunăB. PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfășurate în laboratoare de profil timp de 11 luni și 2 săpt.:
1.CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni1.1. Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice și biologice) pe forme farmaceutice.
1.2.Prelucrarea și interpretarea rezultatelor analizelor.
1.3.Întocmirea buletinului de analiză.
1.4.Întocmirea specificației produsului.
2.TOXICOLOGIE: 3 luni2.1. Toxicologia chimico-legală - 1 lună2.2. Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale - 1 lună2.3. Analize de ecotoxicologie și de toxicologia mediului - 1 lună3. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 1 lună4. LABORATOR CLINIC: 2 luni4.1. Analiza probelor de sânge și interpretarea rezultatelor.
4.2.Analiza probelor de urină și interpretarea rezultatelor.
4.3.Analiza sucului gastric.
4.4.Analiza lichidului cefalo-rahidian.
5.IGIENA ALIMENTAȚIEI: 2 luni5.1. Controlul calității apei.
5.2.Controlul calității alimentelor.
5.3.Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.
6.ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ȘI SUBSTANȚELOR DE ABUZ - 1 lunăDETALIEREA CONȚINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ȘI II1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE
Obiective: însușirea metodologiei de cercetare științifică farmaceutică și medicală.
Tematică (20 ore):
1.Procesul de documentare; evaluarea critică a informațiilor din literatură.
2.Motivarea cercetării și stabilirea ipotezelor.
3.Elaborarea protocoalelor experimentale.
4.Interpretarea datelor experimentale.
5.Comunicarea rezultatelor cercetării.
6.Redactarea lucrărilor științifice și metodologia întocmirii bibliografiei.
2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază și a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obținute.
Tematică (20 ore):
Noțiuni statistice de bază.
Programe informatice utilizate în evaluarea statistică.
Distribuția normală și intervalul de încredere.
Regresia liniară și corelația.
Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher).
Teste statistice de evaluare a bioechivalenței.
Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici.
Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.
Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie.
Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Activități practice și de seminar1. Reprezentări grafice ale datelor experimentale2. Ecuații farmacocinetice și alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluției unor medicamente și a unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
3.Calculul parametrilor statistici ai unei populații.
4.Analiza matematică a cauzelor variabilității rezultatelor experimentelor biologice.
5.Calculul aproximativ al unor funcții matematice uzuale în analiza experimentului biologic.
6.Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcției Bateman.
7.Metode computerizate de aproximații succesive în îmbunătățirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente și toxice.
8.Estimarea pofilului de absorbție a unor medicamente și unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
9.Exerciții de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.
3.LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: cunoașterea regimului legal al laboratoarelor și profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului și protecției mediului.
Tematică (20 ore):
1.Acte legislative generale privind domeniul sănătății.
1.1.Legea privind asigurarea sănătății populației.
1.2.Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătății.
2.Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.
2.1.Laboratoare de analiza medicamentului.
2.2.Laboratoare de toxicologie.
2.3.Laboratoare de analize medicale.
2.4.Laboratoare de mediu.
2.5.Laboratoare de analiza alimentului.
2.6.Reguli de bună practică de laborator.
2.7.Controlul activităților de laborator.
3.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar - laborator.
3.1.Profesiunea de farmacist.
3.2.Profesiunea de medic.
3.3.Profesiunea de chimist.
3.4.Profesiunea de biolog.
3.5.Alte profesiuni.
4.Regimul legal al medicamentului.
4.1.Cercetarea, testarea și autorizarea medicamentului.
4.2.Substanțe și medicamente cu regim legal special.
5.Regimul legal al protecției mediului.
5.1.Regimul legal al activităților cu impact asupra mediului.
5.2.Controlul activităților cu impact asupra mediului.
6.Regimul legal al alimentelor.
6.1.Regimul legal al activităților care au ca obiect alimentele.
6.2.Controlul activităților care au ca obiect alimentele.
7.Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice.
7.1.Înființarea unităților farmaceutice.
7.2.Condiții de organizare și funcționare.
8.Protecția muncii în laboratoarele farmaceutice.
8.1.Norme republicane de protecție a muncii.
8.2.Norme departamentale de protecție a muncii.
9.Producția și controlul calității medicamentelor.
9.1.Reguli de bună practică de fabricație.
9.2.Organizarea și funcționarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.
4.BIOCHIMIE
Obiectiv: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru înțelegerea semnificației dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.
Tematică (20 ore):
1.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologic active.
2.Enzimele. Proprietăți generale ale enzimelor. Enzime cu semnificație diagnostică.
3.Metabolismul glucidic.
Procese anaerobe generatoare de energie.
Procese oxidative.
Procese biosintetice și catabolice.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
Glucide cu semnificație fiziologică.
4.Metabolismul lipidic.
Metabolismul acizilor grași nesaturați și a eicosanoizilor.
Metabolismul triacilglicerolilor și a lipoproteinelor.
Metabolismul colesterolului.
Transportul și depozitarea lipidelor.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
5.Metabolismul aminoacizilor și proteinelor.
Metabolismul compușilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori).
Principii de biosinteză, direcții generale și particulare de catalizare.
6.Catabolismul nucleobazelor și relevanța unor metaboliți în laboratorul clinic.
7.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
8.Biochimia comunicării extra- și intracelulare.
9.Tehnici de centrifugare.
10.Structura, purificarea și caracterizarea proteinelor.
11.Tehnici electroforetice în biochimie.
12.Enzime. Efectori enzimatici. Generalități.
13.Oxidarea biologică. Biotransformarea xenobioticelor.
14.Biochimia radicalilor liberi.
15.Actualități în biochimia unor mediatori chimici ș transmiterii impulsului nervos.
16.Biochimia acidului arahidonic.
17.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
18.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologice active.
19.Biochimia sistemului sanitar.
20.Biotehnologiile în obținerea medicamentelor.
21.Biochimia senescenței.
Activități practice și de seminar1. Metodologii moderne în investigarea biochimică.
2.Testele de evidențiere în a HCG în sarcină.
3.Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.
4.Metode moderne de determinare a vitaminelor.
5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate și la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum și a cunoștințelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.
Tematică (20 ore):
1.Studiul produselor vegetale conținând:
–oze și ozide– alcaloizi– compuși terpenici și aromatici2. Noțiuni privind calitatea calității produselor vegetale.
3.Standardizarea produselor vegetale și a extractelor obținute din produse vegetale.
4.Determinarea identității, purității și calității unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.
5.Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.
6.Izolarea, analiza calitativă și cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide și acizi polifenolici.
Activități practice și de seminar:
1.Extracția, identificarea și dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.
2.Extracția, identificarea și dozarea antracenozidelor.
3.Extracția, identificarea și dozarea heterozidelor cardiotonice.
4.Extracția, identificarea și dozarea saponozidelor.
5.Extracția, identificarea și dozarea uleiurilor volatile.
6.Extracția, identificarea și dozarea alcaloizilor.
6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.
Tematică (40 ore):
1.Cercetarea științifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze și etape.
2.Etapa de farmacologie preclinică.
3.Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.
4.Farmacodinamia experimentală.
5.Farmacotoxicologia experimentală.
6.Farmacocinetica experimentală.
7.Factorii care influențează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.
Activități practice și de seminar:
1.Însușirea tehnicilor de administrare, de contenție, prelevări, anestezie, eutanasie și autopsie.
2.Însușirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, "în vivo" și "în vitro". Determinarea DE503. Însușirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.
4.Investigarea toxicității acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecțiilor de probituri.
5.Testarea toleranței locale.
6.Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.
7.Determinarea și corelarea DE 50; pD2; pA2.
7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază ale programării și utilizării diverselor programe și sisteme de operare.
Tematică (20 ore):
Sisteme de numerație.
Microsisteme cu microprocesor.
Sisteme de operare.
Programe utilitare.
Baze de date numerice.
Baze de date.
Programe de statistică.
Activități practice și de seminar:
1.Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.
2.Sistemul de operare MS-DOS.
3.Programe utilitare: XTPRO, NORTON COMANDER.
4.Editorul de texte Wordstar.
5.Baze de date numerice.
6.DBASE III+IV.
IGIENA ALIMENTAȚIEI
Obiective: cunoașterea trebuințelor nutritive ale omului, rația optimă și urmările unui aport neadecvat, menținerea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unor regimuri alimentare în diverse maladii și valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente și a calității igienice.
Tematică (20 ore):
1.Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.
2.Asigurarea alimentației raționale a omului sănătos.
3.Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.
4.Produse alimentare ca factori de protecție împotriva unor maladii (alimente funcționale, nutraceutice, suplimente alimentare).
5.Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.
6.Regim alimentar în obezitate.
7.Regim alimentar în hiperuricemii și gută.
8.Dietoterapia în ateroscleroză și boli cardiovasculare.
9.Regim alimentar în bolile de stomac și patologia intestinală.
10.Regim alimentar în patologia hepatică și biliară.
11.Regim alimentar în afecțiunile pancreatice.
12.Regim alimentar în patologia renală.
13.Regim alimentar în SIDA.
14.Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.
15.Aditivi alimentari.
Activități practice și de seminar:
1.Metode de cercetare a compoziției alimentelor și evaluarea stării de nutriție a populației.
2.Determinarea stării de puritate a apei și acțiunea ei asupra sănătății.
3.Metode de determinare a valorii nutritive și a stării igienice a alimentelor.
4.Analiza și controlul sanitar al substanțelor aditive alimentare.
TOXICOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanțe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanți ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor și a altor substanțe chimice, precum și pentru analiza toxicologică a substanțelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.
Tematică (50 ore):
1.Surse de informare pentru toxicologi.
2.Toxicocinetica și rolul său în poluarea efectelor toxice și a diagnosticului intoxicațiilor.
3.Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.
4.Acțiunea substanțelor toxice la nivelul diferitelor organe.
5.Principiile tratamentului intoxicațiilor.
6.Toxicologia principalelor clase de medicamente.
7.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv.
8.Toxicologia noxelor industriale: metale, pesticide, solvenți organici, gaze, vapori, particule.
9.Toxicologia alimentelor și a aditivilor alimentari.
10.Analiza unor cazuri clinice de intoxicație.
11.Toxicomania și dopingul.
12.Doza și metode de determinare a DL(50).
13.Biotransformarea. Relația dintre locul biotransformării și locul de acțiune a toxicului. Relații matematice ale cineticii biochimice.
14.Acțiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică și cancerigenă.
15.Expertiza toxicologică.
16.Relații între proprietățile fizico-chimice ale elementelor și acțiunea toxică a acestora.
17.Toxicologia oxidului de carbon.
18.Toxicologia plumbului și a plumbului tetraetil.
19.Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor și glicozizilor cianogenetici.
20.Toxicologia mercurului.
21.Relații între proprietățile fizico-chimice ale substanțelor organice și acțiunea toxică a acestora.
22.Intoxicații cu alcaloizi utilizați ca medicamente.
23.Toxicologia antidepresivelor.
24.Toxicologia medicamentelor tranchilizante și neuroleptice.
25.Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendință la suicid.
26.Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
27.Toxicologia medicamentelor cu acțiune anestezică locală sau generală.
28.Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.
29.Toxicologia antibioticelor.
30.Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.
31.Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene și antimicobacteriene.
32.Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor ("Nonclinical overview").
Activități practice și de seminar:
1.Analize de toxici gazoși și volatili.
2.Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.
3.Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.
4.Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.
5.Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât și din mediu basic.
6.Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliților.
7.Analiza medicamentelor în plasmă, urină și corpuri delicate.
8.Analiza pesticidelor.
9.Cercetarea toxicologică a stupefiantelor (THC și LSD-25) și a micotoxinelor (produse de micromicete și macromicete).
10.Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroșu și RMN.
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor necesare pentru înțelegerea fenomenelor mediate prin procese imune și pentru aplicarea și interpretarea testelor imunologice. Însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor și parazitozelor, precum și pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale și preparate farmaceutice.
Tematică (20 ore):
1.Mecanisme de apărare a organismului.
2.Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.
3.Mediatori moleculari ai răspunsului imun.
4.Fazele răspunsului imun și cooperarea dintre celulele implicate.
5.Teste imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, fixarea complementului, investigațiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigații în bolile autoimune, investigarea imunodeficiențelor.
6.Morfologie, fiziologie și genetică bacteriană.
7.Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.
8.Clasificarea virusurilor.
9.Principalele grupe de paraziți caracteristicile definitorii.
10.Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.
11.Tehnici de însămânțare, izolare și identificare a germenilor.
12.Testarea sensibilității la antibiotice.
13.Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.
14.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
15.Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.
16.Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare și helminți.
Activități practice și de seminar:
1.Tehnici de sterilizare prin căldură.
2.Tehnici de sterilizare prin alți factori fizici și chimici, controlul sterilizării.
3.Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.
4.Tehnici de efectuare a frotiurilor, colorații.
5.Recoltarea produselor patologice, colorații.
6.Tehnici de însămânțare și izolare, identificarea germenilor.
7.Testarea sensibilității la antibiotice - antibiograma difuzimetrică, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB.
8.Generalități asupra importanței în diagnostic a reacției Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.
9.Reacția de aglutinare - tehnică, aplicații.
10.Reacția de precipitare - tehnică, aplicații.
11.Reacții de fixare a complementului - tehnică, aplicații.
12.Reacția de seroneutralizare - tehnică, aplicații.
13.Reacția cu anticorpi marcați - tehnică, aplicații.
14.Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.
15.Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.
17.Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.
18.Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.
19.Examenul microbiologic al sângelui.
20.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
11.CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.
Tematică (40 ore):
1.Farmacopeea Europeană/Farmacopeea Română - prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiții de calitate ale formelor farmaceutice.
2.Libera circulație a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenția Națională a Medicamentului (ANM).
3.Reglementări privind calitatea medicamentului, condiții de punere pe piață a unui medicament.
4.Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.
5.Prelevarea probelor pentru analiză.
6.Examenul organoleptic.
7.Solubilitatea substanțelor medicamentoase.
8.Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.
9.Determinarea pH-ului.
10.Separarea și extracția principiilor active din amestecuri și forme farmaceutice.
11.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice.
12.Controlul purității substanțelor medicamentoase.
13.Determinări biologice.
14.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.
15.Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
16.Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
17.Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbție atomică și de fluorescență).
18.Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
19.Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanță, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subțire).
20.Electroforeză capilară.
21.Rezonanță magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
22.Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.
23.Evaluarea stabilității medicamentelor.
24.Reguli de bună practică de laborator.
Activități practice și de seminar:
1.Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.
2.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.
3.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).
4.Controlul purității substanțelor medicamentoase.
5.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluții injectabile și perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:
5.1.metode volumetrice– metode electrometrice– metode spectrometrice– metode cromatografice6. Calcularea rezultatului analitic și evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibilitate.
12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ
Obiective: transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.
Tematică (20 ore):
1.Principiile toxicologie legale și grupurile de cazuri luate în studiu.
2.Necesități și exigențe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice și corpurilor delicte.
3.Testele analitice pe grupe de toxici.
4.Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor și băuturilor.
5.Analiza tabletelor, capsulelor și seringilor.
6.Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.
7.Expertiza toxicologică a medicamentelor:
–reglementări referitoare la studiile de toxicologie.– bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.– animalele de laborator și etica experimentării pe animale.– tipuri de studii de toxicologie.– raportarea observațiilor și măsurătorilor pe animalul viu.– structura unui raport de evaluare toxicologică.
Activități practice și de seminar:
1.Analiza de toxici gazoși.
2.Analiza de compuși volatili.
3.Screening de medicamente.
4.Screening de metale, anioni și pesticide.
5.Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).
13.LABORATOR CLINIC
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic și a interpretării acestora.
Tematică (40 ore)
1.Factorii care influențează analizele de laborator clinic.
2.Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor.
3.Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.
4.Anomalii ale metabolismului glucidic.
5.Anomalii ale metabolismiului lipidic.
6.Componentele azotate neproteice și proteice din sânge și variațiile lor fiziopatologice.
7.Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.
8.Markeri tumorali.
9.Semnificația prezenței constituenților patologici în urină.
10.Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.
11.Explorări biochimice în nefrologie.
12.Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.
13.Explorări biochimice în gastroenterologie.
14.Explorări biochimice în hepatologie.
Activități practice și de seminar:
1.Analiza și controlul de laborator a probelor de sânge.
2.Analiza și controlul de laborator al urinei.
3.Analiza sucului gastric.
4.Analiza lichidului cefalorahidian.
14.BIOFARMACIE
Obiective: însușirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracție și de analiză al substanței medicamentoase de interes și/sau a metaboliților săi din medii biologice.
Tematică (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate și biofarmacie.
2.Dizolvarea și difuziunea - procese de bază în asigurarea biodisponibilității.
3.Procesele de absorbție, distribuție, metabolizare și excreție a substanțelor medicamentoase și metaboliților lor.
4.Modele farmacocinetice.
5.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
6.Modele farmacocinetice și distincții cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.
7.Preformularea.
Activități practice și de seminar:
1.Cedarea substanțelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.
2.Studii "în vitro" privind cedarea substanțelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.
3.Evaluarea disponibilității substanțelor active din supozitoare. Influența excipientelor asupra eliberării substanțelor active.
4.Evaluarea disponibilității substanțelor active din preparate topice. Influența bazei de unguent și a promotorilor de absorbție asupra cedării substanțelor active.
15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ
Obiectiv: însușirea abilităților de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbție atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliți ai acestora în lichide biologice.
Tematică (20 ore):
1.Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicațiilor acute.
2.Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgență.
3.Selecția și colectarea probelor biologice.
4.Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgență.
5.Teste pentru compuși specifici și grupe de compuși.
Activități practice și de seminar:
1.Determinări de cromatografie în strat subțire.
2.Determinări spectrofotometrice în vizibil și UV.
3.Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel și prin electroforeză capilară.
4.Analize densitometrice (cu integrare).
5.Determinări pe HPLC asistate de calculator.
6.Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbție atomică.
7.Evaluări calitative și cantitative ale xenobioticelor și metabiliților lor cu ajutorul GC-MS.
8.Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).
16.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariției bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relației medic - pacient.
4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat.
2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.
3.Relația medic - pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia și suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
LABORATOR FARMACEUTIC
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE (1.1) - 1 lună
ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) - 1 lună
LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.3) - 1 lună
BIOCHIMIE (1.4) - 1 lună
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) - 1 lună
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) - 2 luni
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) - 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI (1.8) - 1 lună
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) (1.9) - 3 luni
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE (1.10) - 1 lună
CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) - 2 luni
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) - 1 lună
LABORATOR CLINIC (1.13) - 2 luni
BIOFARMACIE (1.14) - 2 luni
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ (1.15) - 1 lună
ANALIZE DE LABORATOR (1.16) - 3 luni
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) - 1 lună
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR (1.18) - 1 lună
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI (1.19) - 1 lună
BIOETICĂ (1.20) - ½ lună
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ (1.21) - 11 luni și 2 săpt.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
| STAGIUL | (1.1) _______ (1.9) | (1.10) ________ 1.19 | 1.20; 1.21 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016
DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI DE FAMILIE
Medicina familiei este o disciplină academică și științifică, având propriul conținut educațional, activitate clinică și de cercetare bazată pe dovezi științifice, precum și o specialitate clinică orientată către asistența medicală primară.
Medicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate.
Medicii de familie își exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea și furnizând tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întâmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate și resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistând pacienții în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea și menținerea abilităților lor, a echilibrului și a valorilor personale pentru o asistență medicală efectivă și sigură.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEI
Rezidențiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populației.
Scopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.
Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor arată că rezidențiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate.
Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:
● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.
● Să își însușească să identifice și să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire și de promovare a sănătății populației.
● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.
● Să își însușească metodele și mijloacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienților săi.
● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.
● Să își însușească și să aplice particularitățile consultației și a tratamentului în condițiile asistenței medicale de prim contact.
● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.
● Să asigure continuitatea longitudinală a asistenței medicale așa cum este determinată de necesitățile pacientului.
● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.
● Să se ocupe de boli care se prezintă nediferențiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenții de urgență.
● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.
● Să știe să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc
● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav.
● Să știe să stabilească relațiile cele mai adecvate cu pacienții săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor și pacient.
● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.
● Să știe să colaboreze cât mai bine cu specialiștii de profil.
● Să cunoască posibilitățile și limitele MF.
● Să cunoască legislația care controlează activitatea de asistență medicală.
● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.
● Să se ocupe de sănătatea comunității.
● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială.
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicina familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.
În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
| Disciplină/profil specialitate | Durata stagiului | Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului |
|---|---|---|
| Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului | 6 luni. | Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural |
| Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinică/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Oncologie | 1 lună | Clinică/secție de specialitate |
| Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate |
| Cardiologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate |
| Boli infecțioase | 1 lună | Clinică/secție de specialitate/camera de gardă |
| Dermatologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Neurologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Psihiatrie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Pediatrie | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Obstetrică - ginecologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Medicină de urgență | 2 luni | Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor |
| Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) | 2 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă |
| Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului | 18 luni. | Cabinet de medicina familiei |
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față.
MEDICINA FAMILIEI; ANUL I - 6 LUNIPROBLEME GENERALEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie
● cunoască contextul general de desfășurare a activității
● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare
● cunoască semnele și simptomele tipice întâlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente
● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție
● efectueze anamneza pacienților, indiferent de patologie
● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie
● cunoască echipa de lucru în medicina familiei
● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive
● explice continuitatea îngrijirii
● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală
● dobândească înțelegerea nevoii de a-și dezvolta abilități de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii
● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore)
1.Introducere în problematica M. F.2. Definiția și conținutul M. F3. Caracteristicile și particularitățile M. F.4. Obiectul și metodologia M. F.5. Principiile M. F. și funcțiile M. F.6. Condițiile de lucru ale M. F., descrierea cabinetului, echipa de lucru a M. F.7. Competențele medicinei de familie8. Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile)
9.Principiile promovării sănătății10. Principiile esențiale ale prevenției11. Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici12. Particularitățile consultației M. F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității13. Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor14. Pacientul sănătos și pacientul bolnav15. Problemele medicale ale omului sănătos16. Etapele de dezvoltare ale ființei umane17. Nevoile medicale ale fiecărei etape18. Despre conceptul de boală și bolnav19. Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate20. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme21. Continuitatea în îngrijirea persoanei22. Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie.
23.Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe24. Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară)
25.Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F.26. Comunicarea în M. F. - coordonate generale27. Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului28. Rolul M. F. În sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie29. Relațiile M. F. cu celelalte specialitățiIII. Teme activități practice1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru2. Participarea la consultațiile curente3. Participarea la consultațiile preventive4. Participarea la vizitele la domiciliu5. Acordarea primului ajutor medical6. Completarea unor documente7. Analiza unor probleme epidemiologice8. Monitorizarea unor bolnavi cronici9. Asistența medicală a copilului10. Asistența medicală a bătrânuluiPROBLEME SPECIFICE - 60 ORE
MODULUL 1: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA ADULȚII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc ai persoanei
● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilor
● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Activități preventive în practica medicului de familie la adult - prevenția primară secundară și terțiară/raportul beneficiență/nonbeneficiență a intervențiilor preventive/calendarul activităților preventive în funcție de vârstă, sex și risc individual2. Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)
3.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic4. Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)
5.Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresia/suicidul/abuzul de substanțe/demența)
6.Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii7. Chestionare utile în practica medicului de familieIII. Teme activități practice1. Măsurarea parametrilor somatometrici (G, H, IMC circumferința taliei) și încadrarea în clasa de greutate2. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)
3.Utilizare și interpretare teste rapide (glicometru/lipidometru)
4.Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)
5.Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere6. Examen clinic al sânului7. Utilizare și interpretare chestionar AUDIT8. Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM9. Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie MDI10. Prelevare frotiu Babeș Papanicolau11. Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional REAP12. Intervenție scurtă pentru alcool și fumat13. Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică
MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc ai persoanei
● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
● enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor și adolescenților pentru prevenirea îmbolnăvirilor
● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
● fie capabili să evalueze și consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare
● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptare
● Învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerințele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creative
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului2. Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)
3.Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani4. Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea5. Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent)
6.Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil7. Programul național de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicații/contraindicații, tehnica administrării, consilierea provaccinareIII. Teme activități practice1. Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vârstă OMS2. Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului3. Utilizare și interpretare chestionar screening autism4. Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării5. Evaluarea alimentației complementare6. Realizarea catagrafiei de vaccinare7. Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări
MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● dobândească înțelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanță cu nivelul de competență al medicului de familie și cu posibilitățile sale tehnice
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Medicul de familie verigă în sistemul de urgență - tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară2. Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale3. Conținutul genții de urgență a doctorului4. Managementul principalelor urgențe - principii, suport vital de bază - dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acutăIII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecanice
MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ - MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)I. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicii rezidenți de medicina familiei vor fi capabili să:
● enumere etapele aplicării MBD în practica clinică
● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice
● enunțe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias)
● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice
● formuleze întrebările de căutare
● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său
● analizeze critic un articol medical
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în conceptul de Medicină Bazată pe Dovezi: definiție, istoric, importanță2. Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale3. Clasificarea informației/dovezii științifice (nivelul de calitate al dovezii științifice)
4.Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize)
5.Utilizarea informației în practica medicală: căutarea informației, evaluarea informației, etapele aplicării MBD, avantajele și limitele MBDIII. Teme activități practice1. Baze de date internaționale2. Identificarea și formularea problemei clinice3. Căutarea informației/dovezii în literatura de specialitate4. Tipuri de studii științifice5. Nivelul de calitate al informației6. Analiză critică a articolelor științifice
MODULUL 5: MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINA DE FAMILIEI. Obiective specifice
La sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F.
● cunoască și să enumere funcții și instrumente de management
● enumere tipurile de management în medicina de familie
● cunoască termenii utilizați în managementul financiar al cabinetului
● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar
● cunoască echipa de lucru în M. F.
● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familie
II. Tematica adaptată obiectivelor specifice1. Noțiuni uzuale în management2. Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informației, etc.)
3.Funcțiile managementului4. Managementul financiar (termeni uzuali, surse de finanțare, posibilități de creștere a venitului)
5.Planul afacerii - înființarea și funcționarea cabinetului6. Echipa de lucru în medicina de familie
MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL - MINIM 2 SĂPTĂMÂNII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● administreze servicii medicale de calitate în condiții de izolare și acces redus la mijloace tehnice
● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,
● se adapteze pentru practica în mediul rural
● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului
● identifice posibilități de îmbunătățire a activității în condiții de izolare adaptate necesităților medicale specifice comunității
● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural
● recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil
● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare
● dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite
● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile locale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții2. Abilități ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparație cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban:
3.Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)
4.Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competențelor)
5.Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă6. Identificarea nevoilor comunității7. Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate8. Îngrijirea unei plăgi9. Point of care test (POCT)
10.Medicină comunitară și asistență orientată spre comunitate11. Telemedicina, resurse online12. Epidemiologie, sănătate publică13. Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză14. Traumatisme, accidente, alte situații periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuința și mediul domestic)III. Teme activități practice1. Sutura unei plăgi2. Incizia și drenajul unui abces3. Imobilizări, Pansamente4. Triaj epidemiologic5. Ancheta epidemiologică6. Asistarea unei nașteri7. POCT, EKG8. Educație medicală în școală și comunitate9. Realizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienți care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie)
MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
● diferențieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie
● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetului
● Înțeleagă noțiunea și să se protejeze de malpraxis
II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului2. Dreptul pacientului la informația medicală3. Consimțământul pacientului4. Acordul pacientului informat5. Confidențialitatea informațiilor6. Dreptul pacientului în domeniul reproducerii7. Dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale8. Dreptul la a doua opinie medicală9. Interzicerea discriminărilor10. Calitatea serviciilor medicale11. Răspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, juridică (civilă și penală)
12.Asigurarea de malpraxis
SPECIALITĂȚI CLINICEMEDICINĂ INTERNĂ - 5 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute și să enunțe planul de măsuri preventive adaptate cazului
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
● cunoască tehnica screeningului în patologia medicală
● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
Criteriile diagnosticului pozitiv și diferențial, complicațiile și principiile terapeutice în afecțiunile:
Respiratorii1. Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară2. Obstructive: astm bronșic, bronhopatii cronice obstructive3. Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii4. Bolile ale mediastinului și pleurei5. Cancer bronhopulmonar6. Apneea în somn
Digestive1. Eso-gastro-duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric2. Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal3. Hepatice: hepatitele acute și cronice, cirozele hepatice4. Biliare: colecistite, litiaza veziculară5. Pancreatice: pancreatite acute și cronice, cancerul de pancreas
Renale1. Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică2. Nefropatii tubulo-interstițiale3. Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice4. Insuficiența renală acută5. Boala cronică de rinichi
Reumatologie1. Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic2. Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară3. Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite4. Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată
Hematologice1. Anemiile2. Adenopatiile3. Leucemiile și bolile mieloproliferative4. Limfoamele Hodgkin și Non-Hodgkin5. Mielomul multiplu6. Sindroame hemoragipare
Alergologice1. Marșul alergic, șocul anafilactic2. Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii - cu etiologii multiple, urticaria
III. Teme activități practice (250 ore)
1.Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv2. Efectuarea unor investigații - peak flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide3. Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sau/și a terapiei profilactice5. Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă6. Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară.PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE - 5 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:
● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice
● aplice particularitățile de îngrijire ale nou-născutului
● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă
● enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening și să descrie cum se face acesta
● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil
● enunțe criteriile clinice și paraclinice de diagnostic și prognostic al bolilor genetice
● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)
● facă anamneza, examenul clinic, planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului și cele nespecifice vârstei
● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului
● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiare
● aplice managementul urgențelor medicale.
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
1.Malnutriția protein-energetică2. Obezitatea3. Rahitismul4. Diabetul zaharat5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene6. Malformațiile congenitale7. Atopiile8. Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile9. Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie10. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil11. Malformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil12. Stomatitele, glositele și cheilitele13. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice14. Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică15. Enurezisul și encoprezisul16. Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comeleIII. Teme activități practice (250 ore)
1.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste3. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului4. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil5. Instalarea unui cateter venos6. Vaccinările - căi de administrare7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic8. Examenul otoscopic la sugar și copilul mare9. Interpretarea probelor funcționale respiratorii10. Interpretarea radiografiilor11. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii12. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă13. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescențiONCOLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică
● cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă
● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă
● cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic
● identifice potențiale agravări în evoluția bolii și apariția complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● acorde primul ajutor în urgențe
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali), factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație), factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
2.Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.
3.Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe și indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive), particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte6. Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice7. Durerea în cancer: anatomia și fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer8. Tratamentele paleative în cancer9. Aspecte de psiho-oncologie10. Alimentația în oncologie11. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației12. Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament13. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei14. Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale.III. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2. Examenul ariilor ganglionare superficiale3. Examenul general al tegumentelor și mucoaselor4. Examenul cavității bucale5. Examinarea sânului6. Tușeul rectal7. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic8. Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal9. Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog10. Regimul alimentar al pacientului oncologicCARDIOLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc cardiovasculari
● efectueze servicii de prevenție primară și secundară pentru pacienții cu risc sau cu patologie cardiovasculară
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară
● interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice
● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus
● efectueze și interpreteze IGB (indicele gleznă-braț).
● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore
● facă diagnosticul diferențial și managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitațiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenței jugulare
● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată
● evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● identifice cazurile care necesită internare
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Hipertensiunea arterială esențială și secundară2. Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA3. Insuficiența cardiacă4. Tulburări de ritm și de conducere5. Alte afecțiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite6. Boala arterială periferică7. Boala venoasă cronică8. Ischemia mezenterică9. Bolile cardiovasculare și sarcină10. Boala cerebrovasculară11. Pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată12. Dislipidemiile13. Boli cardiace congenitale14. Ghiduri actuale de prevențieIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară2. Examinarea cordului (percuție, auscultație, focare, sufluri, tulburări de ritm)
3.Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac4. Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SCORE, Framingham, etc.) și identificarea factorilor de risc cardiovascular5. Efectuarea și interpretarea EKG de repaus6. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă-braț7. Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare8. Integrarea în context clinic rezultatelor EKG de efort, ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EKG și examenului Doppler vascular9. Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)
10.Conduita terapeutică și monitorizarea ambulatorie a afecțiunilor cardiovasculare frecvente11. Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA12. Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculareBOLI INFECȚIOASE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic și coprocultura, coprocitograma
● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice
● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică de urgență în principalele sindroame infecțioase abordate în medicina de familie
● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie
● enumere principalele criterii de dirijare a pacienților către serviciile de boli infecțioase
● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie
● enunțe principiile de medicină preventivă a bolilor infecțioase
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Sindroame infecțioase: sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupțiile cutanate de origine infecțioasă, adenopatiile infecțioase, sindromul diareic infecțios, icterul febril, purpura infecțioasă, starea septicemică, șocul toxico-septic2. Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central3. Criterii de diagnostic pentru: febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză4. Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisulIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital2. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita principalelor boli infecțioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urină/urocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecții virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus)
3.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șocDERMATOVENEROLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice
● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Dermatozele2. Dermatita de contact3. Eczeme4. Infecțiile pielii și țesutului subcutanat5. Urticaria și angioedemul6. Eczema sugarului și a copilului mic7. Manifestări cutanate în bolile arterelor și venelor8. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare9. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale10. Boli cu transmitere sexuală11. Psoriazis12. Pemfigus13. Lichenul plan și erupții lichenoide14. Tumori cutanate benigne și maligne15. Scabia16. Pediculoza17. Reacții cutanate postmedicamentoase18. Boli buloase19. Vasculite, eritrodermiile, purpureIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice3. Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame)
4.Semne importante pentru diagnosticul clinic5. Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic și ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic6. Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționateDIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE - 2 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice4. Acromegalia5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii6. Neurohipofiză - secreție hormonală și efectele sale biologice7. Diabetul insipid8. Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa - simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)
9.Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficiența paratiroidiană)
10.Patologia corticosuprarenalelor - (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală)
11.Patologia medulosuprarenalelor12. Patologia gonadelor13. Pubertatea normală și patologică14. Menopauza15. Osteoporoza16. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre17. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)
18.Screeningul familial în bolile metabolice19. Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică20. Diabet zaharat rezistent la insulină21. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional,22. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,23. Sindromul hipoanabolic24. Dislipidemiile25. Hiperuricemiile26. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentarIII. Teme activități practice (100 ore)
1.Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție3. Principalele dozări hormonale4. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor5. Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn6. Managementul disfuncției erectile7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin8. Investigații paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II9. Examinarea piciorului diabetic10. Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II11. Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați12. Scheme terapeutice13. Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbiditățilorNEUROLOGIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică
● efectueze examenul clinic neurologic
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic
● cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică și monitorizare în epilepsie, boala Parkinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii
● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN,
● angiografia cerebrală, ex Doppler, audiograma
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Cefaleea și migrenă2. Vertijul3. Tremurăturile4. Boala Parkinson5. Epilepsia6. Scleroza multiplă7. Mono și polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale8. Accidentele vasculare cerebrale9. Afecțiunile măduvei spinării10. Demențele, comaIII. Teme activități practice (50 ore)
1.Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic2. Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbire/de auz3. Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.
4.Interpretare explorări paraclinice specifice: puncția lombară, CT/RMN, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic5. Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii.PSIHIATRIE - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil
● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii
● conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric
● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice
● explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală
● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice
● identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, mania; demențe, dependență de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s.a.) urgențele psihiatrice (amenințare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substanțe-droguri
● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare - bulimia, anorexia, problemele de cuplu)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.Depresia, suicidul și tentativă de suicid2. Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată)
3.Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice4. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității5. Neurastenia și tulburările de somatizare6. Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții)
7.Stresul8. Psihozele9. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)
10.Violența domestică (violul, disputele conjugale)III. Teme activități practice (50 ore)
1.Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul)
2.Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie3. Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE (aplicabile în cabinetul medicului de familie)
4.Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice5. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic6. Evaluarea riscului suicidar7. Modalități de intervenție și situații de criză psihologică8. Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoformeCHIRURGIE GENERALĂ - 2 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie
● enunțe principiile asepsiei și antisepsiei
● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică
● recunoască situațiile care necesită consult interdisciplinar
● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adult
● utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, ORL
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
Chirurgie generală1. Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic2. Arsurile, degerăturile3. Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic)
4.Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia5. Boli ale venelor și arterelor
ORL1. Managementul sindroamelor nevralgice din sfera ORL, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor și tinitusului2. Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite3. Diagnosticul prezumtiv și trimiterea la specialistul ORL în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuității auditive, tulburări ale gustului și mirosului, sindrom Meniere, afecțiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera ORL4. Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni
Oftalmologie1. Managementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului2. Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic și non paralitic, glaucomul3. Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare4. Ochiul roșu și dureros
Urologie1. Patologia rinichiului și ureterelor litiaza urinară2. Adenom de prostată3. Retenția acută de urină4. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine
Ortopedie și Traumatologie1. Managementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral2. Patologie ortopedică netraumatică: luxație congenitală de șold, picior strâmb congenital, copilul care șchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale
III. Teme activități practice (100 ore)
1.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia2. Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic4. Sondaj vezical5. Denudare venoasă periferică6. Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi7. Extragere corp străin sfera ORL8. Tamponament nazal anterior și posterior9. Spălătura auriculară, oculară, gastrică10. Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații11. Anestezia locală12. Crico-tiroidotomia13. Incizia, drenajul, pansamentul unui abces14. Extracția firelor de sutură, extragerea unui tub de dren15. Pansamentul unei arsuri, degerături16. Îngrijirea unei escare17. Sutura plăgilor superficiale și pansamente18. Spălătura gastrică, paracentezaOBSTETRICĂ-GINECOLOGIE - 2 LUNII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de obstetrică - ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte
● descrie rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară a afecțiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecții genitale)
● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială;
● facă anamneza ginecologică, examenul genital și să recomande un plan de investigații adaptat afecțiunii pacientei
● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale
● descrie aspectele medico-legale și etice legate de problemele ginecologice (tutela, vârsta consimțământului, agresiune)
● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice
● stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical și explorări paraclinice la prima vizită
● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III
● anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformații
● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele
● asiste nașterea fiziologică
● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale
● cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei și asistența nașterilor la cabinet sau domiciliu
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate2. Boli infecțioase ale tractului genital3. Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza)
4.Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual)
5.Afecțiuni ale femeii vârstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin)
6.Patologia sânului7. Planning familial, managementul perioadei preconcepționale8. Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc9. Îngrijiri prenatale și postnatale10. Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)
11.Probleme de sănătate mentală în sarcină și lăuzieIII. Teme activități practice (100 ore)
1.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sânului2. Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic4. Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin5. Recomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepția de urgență6. Epiziotomia, epiziorafia, colporafia7. Asistarea unei nașteri8. Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol9. Managementul hemoragiilor genitaleMEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)I. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență
● efectueze examenul clinic
● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil
● evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.Evaluarea primară și secundară a pacientului2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale5. Tehnici de suport ventilator artificial6. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen9. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului10. Mijloace de transport ale pacientului critic11. Particularități de management în urgențele geriatrice12. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii13. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant15. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon16. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene)III. Teme activități practice (100 ore)
1.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin)
5.Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilorMEDICINA FAMILIEI; ANUL IV - 18 LUNI
Probleme generaleI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● abordeze holistic pacienții
● coordoneze îngrijirile împreună cu alți profesioniști din cadrul asistenței medicale primare
● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice
● stabilească prioritățile în rezolvarea problemelor curente
● aplice prevederile programului național de imunizări
● demonstreze atitudini de a încuraja și educa pacienții pentru efectuarea exercițiilor fizice/sportului indiferent de vârstă sau stare a sănătății.
● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie
● efectueze un plan de management ținând cont de sinteza diagnostică
● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului
● dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienților cu boli cronice
● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației
● practice în mod independent aplicând conceptele centrale ale medicinei de familie
● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei
● integreze cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul stagiilor clinice de specialitate
● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient
● dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională
● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (180 ore)
1.Structura și funcțiile familiei2. Ciclurile familiei3. Aspectele medicale rezultate din problemele familiei4. Abordarea integrată a problematicii "mama și copilul"5. Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor6. Particularitățile diagnosticului în MF. Diagnosticul diferențial în MF. Strategia investigațiilor paraclinice. Particularitățile și supravegherea tratamentului7. Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală8. Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
9.Asistența medicală la domiciliu10. Rolul stresului și patologia umană. Patogenia psihosomatică11. Importanța comunicării în M. F.12. Terapiile alternative13. Îngrijirile paleative14. Medicina călătorului15. Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F.16. Informatizarea activității de M. F.III. Teme activități practice (450 ore)
1.Conduita în fața principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală2. Conduita în fața principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
3.Participarea la consultațiile efectuate de medicul formator/instructor în cabinetul M. F.4. Efectuarea de consultații independent5. Efectuarea unor investigații paraclinice accesibile în cabinet (POCT)
6.Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare7. Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice8. Analiza unor familii cu probleme medicale9. Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu10. Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate11. Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale12. Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă13. Participarea la activitățile manageriale ale unității14. Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate15. Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor16. Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor17. Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă18. Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.)
PROBLEME SPECIFICE - CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE)MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului vârstnic
● efectueze examenul clinic al pacientului vârstnic
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vârstnic
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Instituționalizarea vârstnicului - evaluare medicală, psihologică și socio-economică2. Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului3. Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice4. Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)
5.Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii)
6.Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic7. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vârstnic8. Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară9. Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer)
10.Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare11. Farmacoterapia pacientului vârstnic12. Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie13. Urgențe în geriatrieIII. Teme activități practice1. Anamneză pacient vârstnic2. Examen clinic al vârstnicului3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcțională, nutrițională, mentală)
4.Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie)
5.Plan de recuperare fizică6. Plan de nutriție7. Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentosMODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice
● utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice
● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici2. Managementul integrat al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă/diabetul zaharat/dislipidemia/boala renală cronică)
3.Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive croniceIII. Teme activități practice4. Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici5. Utilizarea peakflowmetre, glucometre, lipidometre6. Testarea sensibilității cu monofilament7. Efectuarea și interpretarea EKG8. Efectuarea și interpretarea spirometriei9. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă brațMODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● recunoască competențele specifice medicinii de familie
● respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei
● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Consultația structurată în MF2. Strategia investigațiilor paraclinice3. Îngrijirea centrată pe persoană4. Abordarea comprehensivă5. Valori culturale și tradiții - medicina holistică6. Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă7. Practica medicală în siguranță8. Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS9. Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet10. Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.)
11.Îngrijiri paleative12. Asistența medicală la domiciliu13. Noțiuni de bază în psihoterapieMODULUL 4: PSIHOTERAPIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
● definească termenul/domeniul de psihoterapie
● facă diferența între psihoterapie, consiliere, psihologie
● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie
● știe cum se desfășoară o ședință de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite
● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapie
II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1. Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut2. Cine poate practică psihoterapia?3. Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie4. Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie?5. Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei6. Relația psihoterapeutică7. Tipuri/metode de psihoterapieIII. Teme activități practice1. Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)
2.Empatia - rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici.MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil
● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin
● enumere bolile prevenibile prin vaccinare
● cunoască tipurile de vaccin
● enumere principalele componente ale vaccinului
● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze
● realizeze scheme de recuperare a vaccinării
● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse
● consilieze o familie privind beneficiile vaccinării
● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea
● cunoască programul național de vaccinare
● enumere vaccinurile opționale
● cunoască contraindicațiile vaccinării
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat3. Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinaleIII. Teme activități practice1. Consilierea unei familii pentru vaccinare2. Administrarea unui vaccin3. Raportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse4. Întocmirea unei scheme de recuperareMODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERIII. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarcini
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei3. Consilierea gravidei - suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere4. Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcinăIII. Teme activități practice1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită2. Completarea documentelor medicale legate de sarcinăMODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator
● stăpânească abordarea pacienților cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor
● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce
● aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute
● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articular
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute4. Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică5. Chestionare utile în practica medicului de familieIII. Teme activități practice1. Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular2. Abilități de prescriere ale medicației specifice3. Educația pacientului pe probleme specificeMODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIPI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:
● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente
● construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcție de auditoriu și adaptare la factori externi
● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare
● Își însușească ascultarea activă
● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare
● recunoască și să depășească barierele de comunicare și să evite erorile
● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea
● ofere și să primească feedback
● comunice eficient în situații speciale
● Își dezvolte propriile strategii de comunicare
● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației
● Înțeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să își dezvolte abilitățile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere, gestionare a situațiilor dificile
● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu
● demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical
● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă - emițător versus receptor, modele de relații medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare)
2.Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical5. Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri)
6.Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport)
7.Feedbackul8. Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management9. Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership10. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizaționalăIII. Teme activități practice1. Utilizarea diagramei comunicării2. Tipuri de limbaj3. Structurarea dialogului4. Furnizarea veștilor rele (boală, deces)
5.Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol)
6.Feedback - a da și a primi7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.)
8.Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivăMODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELORI. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)
● Își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală primară
● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet
● aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate.
● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare
● Își configureze un sistem modern de comunicare atât cu pacienții cât și cu colegii de aceeași sau altă specialitate
● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitate
● cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și componentele sale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. Rețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte3. Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru5. Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesionalIII. Teme activități practice1. Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază, instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului2. Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet3. Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date4. Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)
5.Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator6. Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learningMODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 1 LUNĂI. Obiective specifice
La sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).
● știe să facă un diagnostic rapid de urgență, folosind rezultatul ultrasonografic
● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.
● integreze informația ultrasonografică obținută și a altor investigații imagistice în contextul clinic al pacientului
● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje)
2.Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări).
3.Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice)
4.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină)
5.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal)
6.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare).
7.Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale)
8.Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină9. Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale.
10.Ultrasonografia senologică11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări12. Medicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării.III. Teme activități practice1. Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare2. Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte3. Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography - PoC-US" - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale5. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară6. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior - rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin7. Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinico-imagistice8. Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară9. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice10. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie12. Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie13. Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinicMODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● enumere tipurile de studii caracteristicile lor
● analizeze critic o informație medicală
● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale
● redacteze un articol
● cunoască tabelul de contingență (2x2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice2. Metodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, Odds rațio și Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici3. Tipuri de studii4. Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate.III. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu descriptiv2. Proiectarea unui studiu analitic3. Analiză critică a unui articol4. Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativMODULUL 12: BIOETICĂ - 2 SĂPTĂMÂNII. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale
● Înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile
● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
3.Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umaniIII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteMODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIEI. Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul vieții
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Identificarea nevoilor de formare2. Managementul stresuluiIII. Teme activități practice1. Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei3. Interviul motivațional4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesionalăFIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEI
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009
În anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Efectuează stagiul de 6 luni de MF în CMI de MF, 4 zile/săptămână, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formator/îndrumător de MF, medic primar de MF. A 5-a zi participă la universitate/facultate la cursuri, ateliere interactive2. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți3. Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic și la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară4. Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS5. Utilizează chestionarele standardizate6. Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile7. Deprinde transmiterea prescripțiilor electronice și raportarea serviciilor medicale către CNAS8. Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice)
9.Deprinde și aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil de viață10. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)
11.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF12. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare13. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități6. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.)
7.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități6. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)
7.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.Desfășoară stagiul de pregătire în Medicina familiei, în Cabinetul de Medicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an-12 luni2. Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități3. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de Medicină familiei, cuprinse în tematica anului IV4. Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator5. Desfășoară activitate în CMI de MF - 4 zile pe săptămână - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă și discuții cu îndrumătorul de stagiu, la sfârșitul zilei de pregătire6. Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos.
7.Efectuează independent consultații complete pacienților programați la cabinet și tuturor urgențelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) și utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător8. Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător9. Elaborează indicațiile terapeutice și le explică pacientului - stilul de viață, prescrierea altor măsuri nefarmacologice și a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător10. Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)
11.Acordă îngrijiri în afecțiuni acute și cronice, îngrijiri preventive, paliative și în urgențe12. În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)
13.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
14.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează15. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare16. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI1. Durată. Structură
Organizarea rezidențiatului de medicină familiei
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.
În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
| Disciplină | Durata stagiului | Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului |
|---|---|---|
| Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului | 6 luni. | Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural |
| Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Oncologie | 1 lună | Clinică/secție de specialitate |
| Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate |
| Cardiologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate |
| Boli infecțioase | 1 lună | Clinică/secție de specialitate/camera de gardă |
| Dermatologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Neurologie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Psihiatrie | 1 lună | De preferat ambulatoriul de specialitate |
| Pediatrie | 5 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate |
| Obstetrică - ginecologie | 2 luni | Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă |
| Medicină de urgență | 2 luni | Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor |
| Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) | 2 luni | De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă |
| Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului | 18 luni. | Cabinet de medicina familiei |
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi.
2.Recomandări organizatorice generale
● Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de Medicina Familiei este coordonată de către Ministerul Sănătății prin Universitățile de Medicină și Farmacie și Facultățile de Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățământul superior pentru învățământul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice.
● În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore).
● Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate.
● Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice.
● În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan.
● Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator-instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.
● Medicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate.
● Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători.
● Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitatea/facultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întâlnirea săptămânală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice.
● Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universității/facultății unde se desfășoară rezidențiatul.
● Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative:
–cazuri clinice deosebite consultate în cabinet– date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate– abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc.– literatura de specialitate studiată.– concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore– nevoile educaționale astfel identificate și– planul propriu de învățare aferent.
3.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în cabinetele de medicină familie
Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților.
Medicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atât prin exemplul personal cât și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobândi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vârstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii.
Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie.
Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
● fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicina familiei;
● medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitate;
● din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor-formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanență;
● cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoare;
● la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;
● cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu;
● instituțiile de învățământ superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenților;
● timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuia; activitatea se va desfășura atât în cabinet cât și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate).
4.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în spital/ambulatorii de specialitate
Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie.
Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie.
În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobândească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobândească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate.
Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât și în ambulatoriul clinicii.
Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
● stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respective;
● rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județene; acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familiei;
● conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie;
● spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale - reviste, broșuri și alte surse de informare;
● fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secțiile cu paturi;
● medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare;
● medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educațional;
● la sfârșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;
● clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu;
● instituțiile de învățământ care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează clinicile de stagiu;
● În fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate);
● durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere și workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.).
5.Metode de evaluare
Procesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.
Modalitățile de evaluare sunt:
Evaluarea inițială
Se aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie de 6 luni și la finalul stagiului.
5.Scop
Determinarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele 6 luni de stagiu
6.Obiective:
● inițierea și întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului
● inițierea caietului rezidentului
7.Metode
● discuție inițiala formator-rezident în care formatorul întreabă și notează așteptările rezidentului precum și obiectivele pe care rezidentul le are în legătura cu propria formare în medicina de familie
● rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentului" transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în funcție de numărul de răspunsuri corecte
● se inițiază caietul rezidentului
OBS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului și constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului.
Evaluarea intermediară (formativă)
Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei.
8.Scop
Evaluarea stadiului de pregătire și a nevoilor rezidentului
9.Obiective:
● reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului
● verificarea și îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă.
10.Metode:
● evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului.
● verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de stagiu)
● actualizarea EMC a rezidentului
● autoevaluarea rezidentului
Evaluarea finală (sumativă)
Se aplică la sfârșitul perioadei de rezidențiat.
11.Scop
● Acordarea titlului de medic specialist în M. F. și protecția pacientului
12.Obiective
● evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2)
13.Metodologie de evaluare:
Evaluarea finală va lua în calcul:
● evaluările intermediare - 20% din nota finală
● participarea la cel puțin 80% din activitățile (stagiu + curs) organizate - 10% din nota finală
● publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original - 10% din nota finală
● caietul rezidentului - 10% din nota finală
● examinarea finală - examenul de specialitate - 50% din nota finală constând în:
1.proba scrisă2. probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult și copil.
3.proba de abilități practice în specificul MF
Se recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult și copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie.
Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus.
FORMULAR DE EVALUARE A MEDICULUI REZIDENT
PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIAT
Nume medic rezident .......................
Nume evaluator ............................
Data evaluării ...../..... /............
| EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: | NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) | SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) | BUN (8, 9, 10) | Nu se poate evalua Observații |
|---|---|---|---|---|
| Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile) | ||||
| Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate | ||||
| 3. Aptitudini clinice | ||||
| Aptitudini de COMUNICARE -deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie | ||||
| a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) | a) b) c) | |||
| 4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet | ||||
| 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. | ||||
| 6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc | ||||
| 7. Organizare (eficientă) și management - este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. | ||||
| 8. Calificativ general (media celor precedente) |
Puncte tari ................................
Puncte slabe ...............................
De îmbunătățit .............................
Alte comentarii ............................
| Semnătura rezident . . . . . . . . . . . | Semnătura evaluator . . . . . . . . . . . |
FORMULAR EVALUARE MEDIC REZIDENT
Nume medic rezident .......................
Nume evaluator ............................
Data evaluării .................
| EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: | NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) | SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) | BUN (8, 9, 10) | Nu se poate evalua Observații | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile | ||||
| 2 | Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate | ||||
| 3 | 3. Aptitudini clinice | ||||
| 4 | Aptitudini de COMUNICARE - deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie | ||||
| 5 | a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) | a) b) c) | |||
| 6 | 4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet | ||||
| 7 | 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. | ||||
| 6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc | |||||
| 7. Organizare (eficientă) și management-este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. | |||||
| 8. Calificativ general (media celor precedente) |
Puncte tari ..........................
Puncte slabe .........................
De îmbunătățit ................................
Alte comentarii ...............................
| Semnătura rezident . . . . . . . . . . . | Semnătura evaluator . . . . . . . . . . . |
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de Medicina familiei
● Restian A. - Bazele Medicinei de Familie, ediția a 3-a, Editura Medicală București, 2009.
● Matei D. - sub redacția - Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016.
● Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. Fourth Edition, 2014, Oxford University Press. - ediția în limba română - Editura Hipocrate București, sub tipar, 2016.
● Jompan A. - Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.
● Manasia R. și colab. Pediatrie practică. Editura U. M. F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, 2013.
● Ciofu E., Ciofu C. - Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002.
● Nanu D., Marinescu B., Matei D., Isopescu F. - Esențialul în obstetrică - pentru studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie - Editura Medicală Amaltea București, 2008.
● Jompan A., Dumitrașcu V. - 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.
● Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie - ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2011
● www. cnsmf.ro - Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009
● www. cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2009.
● www. cnsmf.ro - Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009.
● www. cnsmf.ro - Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul RO19, Inițiative în sănătatea publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNSMF, ALIAT, București, 2016
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)
CURRICULUM
de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)
1.Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.).
Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.
2.Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
| Modulul | Durata |
|---|---|
| Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie | I.1 - 3 luni |
| Biochimie | I.2 - 9 luni |
| Biologie moleculară și Genetică | I.3 - 3 luni |
| Imunologie | I.4 - 6 luni |
| Hematologie | I.5 - 12 luni |
| Bacteriologie | I.6.1 - 2 luni |
| Parazitologie | I.6.2 - 0,5 luni |
| Virusologie | I.6.3 - 0,5 luni |
| Epidemiologie | I.7 - 1,5 luni |
| Biostatistică medicală | I.8 - 1 lună |
| Bioetică medicală | I.9 - 0,5 luni |
| Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program | I.10 - 9 luni |
I.1. ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de ore1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):
a)planificarea activităților;
b)amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
c)managementul personalului, evaluarea personalului;
d)aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;
e)întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului.
2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)
3.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință)
4.Sistemul de management al calității:
a)Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință);
b)Cerințe de management (2 conferințe);
c)Cerințe tehnice (1 conferință);
d)Auditul intern (1 conferință);
e)Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferințe);
f)Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);
g)Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință (1 conferință);
h)Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).
5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință)Baremul activităților practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lp
I.2. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 luniTematica orelor de curs/seminar - 360 de ore1. Metabolismul proteic– Peptide biologic active– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2. Enzime– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice– Izoenzime– Noțiuni de cinetică enzimatică3. Metabolismul glucidic– Glicoliza– Gluconeogeneza– Ciclul acizilor carboxilici4. Metabolismul lipidic– Biosinteza acizilor grași– Degradarea acizilor grași– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene– Biosinteza colesterolului– Acizii biliari– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare)
5.Vitamine și hormoni6. Apă și electroliți7. Modificări biochimice în:
–Patologia renală– Patologia hepatică– Patologia cardiacă și vasculară– Maladii metabolice și endocrine8. Markeri tumorali9. Biochimie oncologică10. Biochimia inflamației11. Biochimie geriatrică12. Biochimie pediatrică13. Teste biochimice în transplant14. Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, controlul calității analizelor15. Metodologia cercetării cliniceStagiul practic
În cadrul acestui stagiu se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:
–prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
–efectuarea practică a testului respectiv.
1.Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie– metode de măsură (spectrometrice, optice etc.)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice– tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practiceA. Examenul de urină1. Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari - barem 100 determinări2. Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinăriB. Examenul biochimic al sângelui1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu– barem 100 determinări2. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări3. Compuși azotați nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări6. Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări7. Lipidele totale, colesterolul total și trigliceridele: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări;
–transaminazele (TGP, TGO);
–creatinkinaza (CK), izoenzime;
–lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;
–fosfataza acidă și alcalină;
–gamma glutamil transpeptidaza (GGT);
–amilaza;
–lipaza.C. Examenul biochimic L.C.R. - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinăriD. Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinăriI.
3.MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de ore
Obiective în cursul stagiului de biologie moleculară– Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical– Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului– Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli– În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să își însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.– De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.
A. Partea teoreticăI. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului
Esența transcrierii și aplicații medicale
Esența traducerii și aplicații medicale
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici
Extracția ADN-ului
Extracția ARN-ului
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“)
Aplicații clinice ale hibridizării:
a)în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.);
b)tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;
c)detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).
Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologie
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.
B. Partea practică1. Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.)
2.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză4. Tehnica hibridizării5. Tehnica real time PCR6. Tehnica de secvențiereExamen1. Test scris din tematica teoretică2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară)MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂA. Partea teoretică1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a)interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b)ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;
c)mutațiile: cauza majoră de boală;
d)bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e)abordarea genetică în relația medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale3. Bolile monogenice4. Bolile multifactoriale:
a)anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;
b)bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5.Retardul mental6. Patologia genetică a sistemului imun7. Genetica bolii canceroase8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice10. Probleme și dileme etice în genetica medicalăB. Partea practică1. Consultul genetic2. Explorările genetice:
–cromozomiale;
–moleculare.
3.Sfatul genetic4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)
5.Diagnosticul prenatalExamen1. Test scris din tematica teoretică2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic)I.4. MODULUL DE IMUNOLOGIE - 6 luniI. Tematica orelor de curs/seminar -240 de oreA. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie și funcție2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezeiB. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută și dobândită2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția3. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare4. Alergenele - structură, epitopi5. Imunogenetică6. Imunitatea mediată prin celulele T:
a)activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului;
b)citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T;
c)răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
7.Imunitatea mediată prin celule B:
a)activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului;
b)producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor;
c)izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral;
d)procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă;
e)IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori;
f)reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă;
g)complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.
8.Alte mecanisme imunologice, care implică:
a)celulele „natural killer“;
b)celulele killer activate de limfokine;
c)bazofile activate.
9.Interacțiuni receptor-ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori-ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologicăC. Modularea răspunsului imun1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere2. Inflamația și modularea ei:
a)mediatori - preformați și neoformați;
b)celule efectoare în inflamație (alergică și altele);
c)mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF;
d)eozinofilele - structură, activare, mediatori.D. Imunitatea mucoaselor1. Nonimunologică - enzime, acizi glicosali, floră normală2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de „homing“3. Imunosupresia posttransplantE. Imunologia transplantului1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule
Semnificația clinică a tipării alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA
2.Mecanismele de rejet3. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiperacut și cronic4. Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare5. Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantuluiF. Imunologia tumorală1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru4. Mecanismele imunosupravegheriiG. Mecanisme imunoreglatoare1. Mecanismele de toleranță2. Rețele idiotipiceII. Tematica activităților practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice;
2.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice;
3.Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor;
4.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor;
5.Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline;
6.Măsurarea proteinelor de fază acută;
7.Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă;
8.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului;
9.Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi antidsDNA etc.);
10.Măsurarea IgE total și specific;
11.Evaluarea statusului imun în boli neoplazice;
12.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate);
13.Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene;
14.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen);
15.Măsurarea producției de citokine și cuantificarea in vitro, analiza profilelor Th1/Th2;
16.PCR (reacția de amplificare genică);
17.Tipizarea HLA prin metode moleculare;
18.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare;
19.Citometrie în flux;
20.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
III. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1. Referate generale - cel puțin 1 prezentare2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare
Participarea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu
I.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE - 12 luni1.5.1. Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore1. Hematopoieza– generalități– celula stem2. Structura măduvei osoase (noțiuni de embriologie)
3.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
4.Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
5.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
6.Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
7.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică)
8.Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B1210. Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)
11.Anemii hemolitice - generalități, clasificare12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator)
13.Imunoserologia unei anemii hemolitice14. Anemii hemolitice congenitale
Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii
15.Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială)
17.Sindromul mielodisplazic18. Sindromul mieloproliferativ cronic19. Sindromul limfoproliferativ cronic– Leucemie limfatică cronică– Boli proliferative limfatice de graniță– Generalități limfoame20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare)
21.Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator)
22.Gamopatii monoclonale maligne23. Gamopatii monoclonale benigne24. Hemostază (generalități)
25.Exploatarea unui sindrom hemoragipar26. Purpura trombocitopenică27. Coagulare intravasculară diseminată28. Boala tromboembolică și fibrinoliza29. Porfirii - clasificare, diagnostic1.5.2. Baremul activităților practice1. Recoltare:
202.Colonare:
203.V.S.H.; hematocrit:
204.Indici eritrocitari:
205.Reticulocite:
306.Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze:
207.Test Hamm:
108.Test Coombs - anti-Ig G, anti-C:
109.Celule lupice:
1010.Determinări F.A.N.:
1011.Imunograma:
1012.Determinări complement seric, proteina C reactivă:
1013.Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici:
1014.Grupe sanguine și RH:
1015.Electroforeză - imunoelectroforeză:
1016.Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare:
2517.Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară:
10018.Examinare frotiu medular:
5019.ImunofenotipareI.
6.1.MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luniTematica orelor de curs/seminar - 80 de oreBacteriologie generală
Microbiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase
Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umană
Morfologia celulei bacteriene
Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici
Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiune
Rezistența la acțiunea antibioticelor
Interacțiunea bacterie-gazdă
Bacteriologie specială
*Bacterii cu importanță în patologia umană
* Vor fi prezentate noțiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate.
–Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus– Coci gram-negativi - genul Neisseria– Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia– Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter– Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter– Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella– Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira– Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus– Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma– Mycobacterium tuberculosis
Activități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)
1.Microscopia– optica: directă, contrast de fază (lp)– în imunofluorescență (d )
2.Coloranții în microbiologie– gram (lp)– albastru de metilen (lp)– Ziehl-Neelsen (lp)– Giemsa (lp)
3.Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare - îmbogățire, selective (lp)
4.Izolarea bacteriilor din:
–materii fecale - coprocultură (lp)– sânge - hemocultură (d)– urină - urocultură (lp)– LCR (d)– exsudate (lp)– secreții (lp)– spută (lp)
5.Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor
I.6.2. MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreI. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidiozăB. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)II. Examenul parazitologic al sângeluiDiagnosticul hematologic al malariei
Tehnici de diagnostic:
1.tehnica frotiului;
2.tehnica picăturii groase.
Tehnici de diagnostic:
1.colorația Giemsa;
2.colorația cu albastru de toluidină;
3.tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisularăA. Diagnosticul cisticercozeiB. Diagnosticul hidatidozeiC. Diagnosticul trichinelozeiIV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii
Diagnosticul toxoplasmozei congenitale
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital
Diagnosticul trichomonozei urogenitale
Tehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice
I.6.3. MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de ore1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic2. Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze4. Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor5. Terapie antivirală. Rezistența la antiviraleI.
7.MODULUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 60 de oreCursuri1. Epidemiologie - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet6. Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile7. Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile8. Comunicarea în boala netransmisibilăAplicații practice1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)
a)Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibileb) Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -(i) Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate(ii) Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate(iii) Comparații pe baza ratelor brutec) Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă2. Studii epidemiologicea) Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțatb) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiuc) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiud) Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă5. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicaleI.
8.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lunăTematica orelor de curs/seminar - 40 de ore1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.)
9.Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de web11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18. Meniul aplicației Powerpoint19. Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări20. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare27. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS28. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeI.
9.MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreI. Introducere în bioetică - 2 ore1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTematica seminarelorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreI.
10.PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luniStagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)
1.Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus2. Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța3. Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu5. Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu6.1. Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță6.2. Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr6.3. Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță7. Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu8. Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță9. Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luni
Stagiul opțional* poate fi ales dintre următoarele discipline:
biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.
* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident.
MEDICINĂ DE LABORATOR
4 ani
| Modulul | Durata |
|---|---|
| Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie | I.1 - 3 luni |
| Biochimie | I.2 - 9 luni |
| Biologie moleculară și Genetică | I.3 - 3 luni |
| Imunologie | I.4 - 6 luni |
| Hematologie | I.5 - 12 luni |
| Bacteriologie | I.6.1 - 2 luni |
| Parazitologie | I.6.2 - 0,5 luni |
| Virusologie | I.6.3 - 0,5 luni |
| Epidemiologie | I.7 - 1,5 luni |
| Biostatistică medicală | I.8 - 1 lună |
| Bioetică medicală | I.9 - 0,5 luni |
| Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program | I.10 - 9 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
| STAGIUL | I.1, I.2 | I.3, I.4, I.5 | I.5, I.6.1, I.6.2, I.6.3 | I.7, I.8, I.9, I.10 |
08.03.2022Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie) a fost modificat de Alineatul (1), Articolul I din ORDINUL nr. 415 din 21 februarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 08 martie 2022
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Abrogat.
Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”.CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ INTERNĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
Definiția specialității:
Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii personalizate de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual.
Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează concluziile/recomandările altor specialități medicale și le integrează în strategii individualizate de diagnostic, tratament și îngrijire a pacientului.
Medicul internist este un medic educat în bazele științifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul și tratamentul holistic al patologiei medicale, prezentărilor atipice ale bolilor, comorbidităților, problemelor medicale complexe și bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgențe medicale neselectate și să trateze pacienții holistic și etic, luând în considerare toți factorii psihosociali și medicali, pentru a crește calitatea vieții. El valorizează îngrijirea continuă a pacienților indiferent de natura suferințelor și este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina adultului, bazată pe dovezi. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educația medicală, conducerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la acesta.
Conform cerințelor UEMS (European Board of Internal Medicine) (februarie 2016), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor interne acute și cronice și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor vârstnici.
În atribuția medicului specialist de medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de medicii de altă specialitate.
2.Durata pregătirii în rezidențiatul de medicină internă: 5 ANI
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
| Număr total de ani | 5 (cinci) |
|---|---|
| Număr total de module | 13 (treisprezece) + 1 modul teoretic (cursuri după amiază) |
| Modulul 1 | Medicină internă |
| Număr de luni/modul | 30 |
| Ore curs/săptămână | 2 timp de 16 luni |
| Modulul 2 | Urgențe medicale |
| Număr de luni/modul | 3 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 3 | STI |
| Număr de luni/modul | 3 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 4 | Cardiologie |
| Număr de luni/modul | 4 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 5 | Pneumologie |
| Număr de luni/modul | 4 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 6 | Gastroenterologie |
| Număr de luni/modul | 4 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 7 | Reumatologie |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 8 | Nefrologie |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 9 | Hematologie |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 10 | Diabet zaharat și boli de nutriție |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 11 | Boli infecțioase |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 12 | Imagistică medicală |
| Număr de luni/modul | 2 |
| Ore curs/săptămână | 2 |
| Modulul 13 | Etică medicală |
| Ore curs/săptămână | 4 ore/ săptămână timp de 2 săptămâni |
| Total ore pregătire teoretică | 376 ore |
| Total ore pregătire practică | 9100 ore (7 ore/zi, 5 zile/săptămână, 5 ani de zile) |
3.Organizarea modulelor (stagiilor)
Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în Clinicile Universitare din țară și în Spitalele Județene și Municipale acreditate de către MS (Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară al Medicilor și Farmaciștilor) și de Universitățile de Medicină și Farmacie de Stat.
Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție și a medicilor primari în specialitatea Medicină Internă recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, aptitudinile didactice și calitățile etice și morale.
În fiecare stagiu rezidentul va avea un medic îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație cu evoluția pacientului, a documentelor de externare și a stabilirii relației cu pacienții și familiile acestora.
Medicul îndrumător este direct responsabil de activitatea desfășurată de medicul rezident, fiind obligat să supervizeze și să controleze permanent activitatea acestuia.
Cerințele minimale necesare unui centru de pregătire în Medicină Internă sunt:
–Asigurarea unui raport de paturi /rezident de 4-5 paturi /1 rezident.– Medicul șef de secție trebuie să fie medic primar de medicină internă sau de specialitatea în care rezidentul își desfășoară modulul de pregătire.– Existența unor forme de pregătire continuă care constau în ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri clinice și confruntări anatomo-clinice.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen de final de modul (constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și/sau o testare a cunoștințelor teoretice), nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În cazul în care medicul rezident nu va obține nota de promovare la prima examinare, examenul se poate repeta de două ori, în condițiile reglementărilor legale. Accesul la examenul de medic specialist este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Medicină Internă, medicii rezidenți vor fi incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.
Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Medicină Internă, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/ internaționale indexate BDI/ ISI Web of Science Core Collection sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.
4.Conținutul stagiilor
Stagiul de medicină internă și celelalte stagii din curricula de pregătire în rezidențiat vor cuprinde teoretic și practic următoarele teme:
1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
6.Sindroamele pleurale.
7.Sindroamele mediastinale.
8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
9.Insuficiența respiratorie.
10.Bronșiectaziile.
11.Sindromul de apnee obstructivă în somn.
12.Pericarditele.
13.Endocarditele.
14.Valvulopatiile mitrale și aortice.
15.Tulburările de ritm cardiac.
16.Tulburările de conducere ale inimii.
17.Miocarditele și cardiomiopatiile.
18.Boala coronariană.
19.Edemul pulmonar acut cardiogen.
20.Șocul cardiogen.
21.Cordul pulmonar cronic.
22.Insuficiența cardiacă cronică.
23.Hipertensiunea arterială.
24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
25.Bolile aortei și arterelor periferice.
26.Hipertensiunea pulmonară.
27.Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice.
28.Sindromul nefrotic.
29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
30.Litiaza renală.
31.Insuficiența renală acută.
32.Boala cronică de rinichi.
33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
34.Boala ulceroasă. Gastritele.
35.Tulburările funcționale digestive.
36.Cancerul gastric.
37.Bolile inflamatorii intestinale.
38.Cancerul colorectal.
39.Hepatitele cronice.
40.Ciroza hepatică.
41.Insuficiența hepatică acută.
42.Litiaza biliară.
43.Icterele.
44.Pancreatitele acute și cronice.
45.Cancerul de pancreas.
46.Hemoragiile digestive.
47.Sindroamele de malabsorbție.
48.Anemiile feriprive.
49.Anemiile megaloblastice.
50.Anemiile hemolitice.
51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
53.Limfoamele: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
55.Diabetul zaharat.
56.Artrita reumatoidă.
57.Spondilartritele.
58.Guta.
59.Boala artrozică vertebro-periferică.
60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
61.Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
62.Distiroidiile.
5.Baremul activităților practice
Activitățile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate și/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-book) sub semnătura și parafa celui care a asistat și care răspunde de efectuarea acestora. Acesta ar putea fi realizat și în format electronic, dar trebuie să aibă obligatoriu confirmarea activităților sub semnătura și răspunderea îndrumătorului direct.
Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligatoriu) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).
1.Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme:
100.2.Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie):
50.3.Recoltarea și interpretarea rezultatelor Astrup:
50.4.Interpretarea ecocardiografiei: 100 ecocardiografii.
5.Interpretarea ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25).
6.Toracocenteza: 10 toracocenteze.
7.Paracenteza: 10 paracenteze.
8.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10 manevre pe manechin.
9.Defibrilare: 10 manevre.
10.Interpretarea rezultatelor analizelor sângelui periferic și măduvei pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 buletine măduvă osoasă.
11.Asistare la esogastroscopie:
20.12.Asistare la colonoscopie:
20.13.Integrarea în context clinic a rezultatelor tomografiei computerizate și IRM pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine CT și 50 buletine IRM.
14.Asistarea la 25 ecografii vasculare și integrarea rezultatelor în context clinic.
15.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă - braț:
20.16.Efectuarea testului de mers 6 minute: 20 teste.
17.Efectuarea și interpretarea electrocardiogramei: 100.
6.Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiat
Anul 1 și anul 2:– Medicină internă: 18 luni– Urgențe medicale: 3 luni în servicii UPU (Unitate de Primiri Urgențe) sau CPU (Compartiment Primiri Urgențe)– Secția de Terapie Intensivă (STI): 3 luni
Anul 3 și anul 4:– Cardiologie: 4 luni– Pneumologie: 4 luni– Gastroenterologie: 4 luni– Reumatologie: 2 luni– Nefrologie: 2 luni– Hematologie: 2 luni– Diabet zaharat și boli de nutriție: 2 luni– Boli infecțioase: 2 luni.– Imagistică medicală: 2 luni
Ordinea de efectuare a acestor stagii în cei 2 ani este stabilită de Direcția de Sănătate Publică, în funcție de necesități, la solicitarea medicului rezident.
Anul 5:– Medicină internă: 12 luni
În cursul anului 5 se vor susține în afara programului de spital (după amiază) 4 cursuri de etică medicală. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în carnetul de rezident.
Structura programului
Modulul 1, anul 1 și anul 2: Medicină internă 15 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 2275 ore
Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos:
1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
6.Sindroamele pleurale.
7.Sindroamele mediastinale.
8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
9.Insuficiența respiratorie.
10.Bronșiectaziile11. Sindromul de apnee obstructivă în somn.
12.Pericarditele.
13.Endocarditele.
14.Valvulopatiile mitrale și aortice.
15.Tulburările de ritm cardiac.
16.Tulburările de conducere ale inimii.
17.Miocarditele și cardiomiopatiile.
18.Boala coronariană.
19.Edemul pulmonar acut cardiogen.
20.Șocul cardiogen.
21.Cordul pulmonar cronic.
22.Insuficiența cardiacă cronică.
23.Hipertensiunea arterială.
24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
25.Bolile aortei și arterelor periferice.
26.Hipertensiunea pulmonară.
27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.
28.Sindromul nefrotic.
29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
30.Litiaza renală.
31.Insuficiența renală acută.
32.Boala cronică de rinichi.
33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
34.Boala ulceroasă. Gastritele.
35.Tulburările funcționale digestive.
36.Cancerul gastric.
37.Bolile inflamatorii intestinale.
38.Cancerul colorectal.
39.Hepatitele cronice.
40.Ciroza hepatică.
41.Insuficiența hepatică acută.
42.Litiaza biliară.
43.Icterele.
44.Pancreatitele acute și cronice.
45.Cancerul de pancreas.
46.Hemoragiile digestive.
47.Sindroamele de malabsorbție.
48.Anemiile feriprive.
49.Anemiile megaloblastice.
50.Anemiile hemolitice.
51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
55.Diabetul zaharat.
56.Artrita reumatoidă.
57.Spondilartritele.
58.Guta.
59.Boala artrozică vertebro-periferică.
60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
62.Distiroidiile.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor enumerate.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.
Modulul 1, anul 2: Medicină internă 3 luni (ambulator)
Nr. ore practică: 455 ore
Modulul 2, anul 2: Urgențe medicale 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 455 ore
Tematică. Principalele urgențe medicale.
Obiective educaționale. Examinarea pacientului în urgență. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare în situații de urgență. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient în urgență. Diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire. Rezidentul trebuie să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să identifice pacientul critic cât mai curând posibil; să evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgență (sub supraveghere), să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncție arterială.
Modulul 3, anul 2: Secția de Terapie Intensivă (STI) 3 luni
Nr. ore curs: 26
Nr. ore practică: 455
Tematică. Principalele patologii medicale care necesită admisia în STI.
Obiective educaționale. Examinarea pacientului în STI. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare la pacientul internat în STI. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient internat în STI. Diagnosticul și tratamentul principalelor patologii internate în STI.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul trebuie să poată efectua un examen fizic corect la pacientul din STI, să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărui caz, să monitorizeze corect parametrii ventilatori la pacienții intubați și ventilați mecanic, să folosească corect medicația vasoactivă și inotrop pozitivă, să poată recolta și interpreta corect parametrii Astrup și echilibrul hidro-electrolitic.
Modulul 4, anul 3/4: Cardiologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile cardiovasculare.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. hipertensiunea arterială, sindromul coronarian, insuficiența cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie cardiovasculară, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile cardiovasculare, să stabilească planul terapeutic al acestora. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiogramă, să interpreteze rezultatul unei probe de efort.
Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și interpreteze corect o probă de mers 6 minute și un indice gleznă-braț.
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic și prin tomografie computerizată a cordului și aortei.
Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.
Modulul 5, anul 3/4: Pneumologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPOC, astm bronșic, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie respiratorie, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile pulmonare frecvente, să stabilească planul terapeutic al acestora.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele probelor funcționale respiratorii.
Rezidentul va fi capabil să efectueze puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele analizelor de laborator ale lichidului pleural.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul radiologic clasic și tomografia computerizată pulmonară.
Modulul 6, anul 3/4: Gastroenterologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. boala de reflux gastro-esofagian, ulcer, neoplazii digestive, ciroza hepatică, hepatite cronice, pancreatite, sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, litiaza biliară, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie digestivă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile digestive frecvente.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul endoscopic digestiv superior și inferior. Rezidentul va fi capabil să efectueze paracenteza și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator ale lichidului de ascită.
Rezidentul va fi capabil să efectueze și interpreteze o ecografie abdominală. Rezidentul va fi capabil să integreze în context clinic examenele imagistice abdominale.
Modulul 7, anul 3/4: Reumatologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile reumatologice din tematică.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor reumatologice frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile, artrozele, colagenozele, guta, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie reumatologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile reumatologice din tematica de specialitate.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze tehnicile imagistice utilizate în diagnosticul bolilor reumatologice.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele testelor imunologice de laborator utilizate în reumatologie.
Modulul 8, anul 3/4: Nefrologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiența renală acută, litiaza urinară, pielonefritele, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie renală, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în nefropatiile frecvente, să stabilească planul terapeutic al nefropatiilor frecvente.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele biologice privind funcția renală.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor renale.
Modulul 9, anul 3/4: Hematologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile hematologice frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor hematologice frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproliferative, limfoame, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie hematologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile hematologice incluse în tematică.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.
Modulul 10, anul 3/4: Diabet și boli de nutriție 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Diabetul zaharat.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu diabet zaharat, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al pacientului cu diabet zaharat tip 2.
Modulul 11, anul 3/4: Boli infecțioase 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Patologia infecțioasă frecventă.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie infecțioasă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al bolilor infecțioase incluse în tematică.
Modulul 12, anul 3/4. Imagistică medicală - 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Imagistica sugestivă pentru afecțiunile cuprinse în tematică.
Obiective educaționale. Interpretarea ecografiilor abdominale, radiografiilor (pulmonară, abdominală), interpretarea imaginilor obținute prin ecografie, computer tomografie sau rezonanță magnetică.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele investigațiilor imagistice ce apar în afecțiunile cuprinse în tematică.
Modulul 13, anul 5: Etică medicală 2 săptămâni
Nr. ore curs: 8
Nr. ore practică: 0
Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale.
Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.
Modulul 1, anul 5. Medicină internă 12 luni
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 1800
Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din tematică.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor din tematică.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor din tematică.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.
Acest stagiu se va desfășura în clinicile de medicină internă în care lucrează minim 1 medic primar medicină internă cu competență în ecografie generală obținută în urmă cu minim 5 ani și în care există minim 1 ecograf funcțional.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
–Capacitatea obținerii unei anamneze informative coerente– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice– Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia acestuia
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
–Ierarhizarea priorităților diagnostice pentru pacienții cu afecțiuni multiple– Diagnosticul în caz de comorbidități– Tratamentul pacienților cu comorbidități
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
–Manevre pe care le va efectua independent:
● Puncții venoase
● Puncții arteriale
● Inserarea unei linii venoase periferice
● Toracocenteză
● Paracenteză
● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare
● Inserția unui tub nasogastric
● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie
● Electrocardiograma (cu interpretare)
● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
● MAATA (cu interpretare)
● Spirometrie
● Măsurarea tensiunii arteriale
● Indicele gleznă-braț
● Ecografie abdominală
● Test de mers 6 min
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
| - Probă scrisă | Da |
|---|---|
| - Examen clinic | Două probe clinice |
| - Probă practică | Probă de interpretare investigații paraclinice |
TEMATICA DE EXAMEN1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
2.Pneumoniile.
3.Astmul bronșic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
6.Sindroamele pleurale.
7.Sindroamele mediastinale.
8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
9.Insuficiența respiratorie.
10.Bronșiectaziile.
11.Sindromul de apnee obstructivă de somn.
12.Pericarditele.
13.Endocarditele.
14.Valvulopatiile mitrale și aortice.
15.Tulburările de ritm cardiac.
16.Tulburările de conducere ale inimii.
17.Miocarditele și cardiomiopatiile.
18.Boala coronariană.
19.Edemul pulmonar acut cardiogen.
20.Șocul cardiogen.
21.Cordul pulmonar cronic.
22.Insuficiența cardiacă cronică.
23.Hipertensiunea arterială.
24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
25.Bolile aortei și arterelor periferice.
26.Hipertensiunea pulmonară.
27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.
28.Sindromul nefrotic.
29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
30.Litiaza renală.
31.Insuficiența renală acută.
32.Boala cronică de rinichi.
33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
34.Boala ulceroasă. Gastritele.
35.Tulburările funcționale digestive.
36.Cancerul gastric.
37.Bolile inflamatorii intestinale.
38.Cancerul colorectal.
39.Hepatitele cronice.
40.Ciroza hepatică.
41.Insuficiența hepatică acută.
42.Litiaza biliară.
43.Icterele.
44.Pancreatitele acute și cronice.
45.Cancerul de pancreas.
46.Hemoragiile digestive.
47.Sindroamele de malabsorbție.
48.Anemiile feriprive.
49.Anemiile megaloblastice.
50.Anemiile hemolitice.
51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
55.Diabetul zaharat.
56.Artrita reumatoidă.
57.Spondilartritele.
58.Guta.
59.Boala artrozică vertebro-periferică.
60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
62.Distiroidiile.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:
● Puncții venoase
● Puncții arteriale
● Inserarea unei linii venoase periferice
● Toracocenteza
● Paracenteza
● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare
● Inserția unui tub nasogastric
● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie
● Electrocardiograma (cu interpretare)
● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
● Monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) cu interpretare
● Spirometrie
● Măsurarea tensiunii arteriale
● Indicele gleznă-braț
● Ecografie abdominală
● Test de mers 6 min
1.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ1.1. Competența profesională intrinsecă specialității:
● Examinează, diagnostichează, prescrie și interpretează investigațiile paraclinice și tratează afecțiunile din tematică în ambulator și în spital.
● Coordonează investigațiile și tratamentul pacienților cu comorbidități sau cazuri complexe.
● Colaborează cu medicii specialiști din alte specialități.
● Prescrie orice medicament cu excepția citostaticelor și psihotropelor majore.
● Eliberează documente medicale și certificate pentru pacienții pe care îi are în îngrijire.
● Face recomandări profilactice (inclusiv de vaccinare) pacienților pe care îi are în îngrijire.
● Stabilește contactul cu pacientul și aparținătorii și îi informează asupra bolii, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament.
● Este abilitat să efectueze ecografie abdominală și să consemneze rezultatul acesteia în documentele medicale cu semnătura și parafa proprie.
1.2.Obligații:
● Informează pacientul și aparținătorii asupra bolilor, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament, în urma obținerii consimțământului informat.
● Examinează și tratează orice urgență medicală pentru care este competent.
MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ ESTE ABILITAT SĂ EFECTUEZE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ ȘI SĂ CONSEMNEZE REZULTATUL ACESTEIA ÎN DOCUMENTELE MEDICALE CU SEMNĂTURA ȘI PARAFA PROPRIE.
Medicul specialist medicină internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală și orice competență aferentă specialităților medicale.
14.11.2023CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ a fost modificat de Anexa nr. 4 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ
Definiția specialității:
Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 4 ANI |
|---|---|
| NUMăRUL TOTAL DE MODULE | |
| MODULUL 1 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| MODULUL 2 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 3 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 4 | 6 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 5 | 2 săpt. |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 6 | 3 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 7 | 2 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 8 | 2 săpt. |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 9 | 1 lună |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 10 | 3 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 11 A | 2 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Modulul 11 B | 12 luni |
| NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL | |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| Total ore pregătire teoretică | |
| Total ore pregătire practică |
Structura programuluiModulul 1, anul I: TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.TematicăA. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului.
Tematica lecțiilor conferință1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale.
2.Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. Activitatea medico-legală privată.
3.Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte comparative internaționale.
4.Moartea: definiție, clasificare.
5.Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moartea cerebrală, moartea somatică, moartea biologică). Semnele morții reale.
6.Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.
7.Manifestări postvitale.
8.Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale).
9.Descrierea normală și patologică morfologică a țesuturilor și organelor.
10.Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de îmbălsămare. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe.
11.Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie.
12.Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale.
B. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM
Tematica lecțiilor conferință1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.
2.Tanatocronologia.
3.Transplantul de țesuturi și organe.
4.Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții2. Redactarea raportului de autopsie. Manopere: 50 execuții3. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări4. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a momentului decesului. Manopere: 100 execuții5. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări6. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții7. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri
2.Obiective educaționale1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
2.Stagiul de "Tanatologie Medico-Legală", propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).
3.Stagiul de "Diagnostic Tanatologic medico-legal". Aprecierea intervalului postmortem.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul de producere al leziunilor traumatice, caracterul vital al leziunilor.
2.Traumatologie medico-legală sistemică.
3.Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic.
4.Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.
5.Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete, barotrauma.
6.Agenți traumatici biologici.
7.Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.
8.Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.
9.Violul. Expertiza probațiunilor sexuale, capacitatea sexuală, capacitatea de procreere.
10.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.
11.Criterii de individualizare a efectelor traumatice asupra fondului patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.
12.Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza.
13.Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.– Metodologia cercetării la fața locului– Proceduri legale– Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator– Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate– Prezentarea truselor de cercetare la fața locului– Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă– Mijloace de investigație criminalistică– Metode de documentare– Documentarea la fața locului– Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruri
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebită, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, autopsia la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicații etc.). Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz4. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții5. Tehnica examenului și constatării la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, documentarea. Manopere: 5 examinări6. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare7. Cunoașterea și prezentarea semnelor specifice decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații ale presiunii atmosferice, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală). Manopere: 50 execuții8. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice - CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia.
2.Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale - diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice - distrofie hialină, amiloidoză.
3.Distrofii lipidice - steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice - glicogenoze, mucoviscidoza.
4.Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.
5.Morfopatologia inflamației tuberculoase.
6.Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală.
7.Morfopatologia tumorilor benigne.
8.Morfopatologia tumorilor maligne.
9.Endocarditele, miocarditele.
10.Cardiopatia ischemică.
11.Boala aterosderotică.
12.Arterite și flebite.
13.Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic.
14.Tuberculoza pulmonară.
15.Gastritele.
16.Ulcerul gastric.
17.Enterocolitele acute și cronice.
18.Hepatitele acute și cronice19. Cirozele hepatice.
20.Colecistitele.
21.Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale.
22.Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului.
23.Tiroidite.
24.Meningite.
25.Leziuni vasculare ale S.N.C.
Baremul activităților practice1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)
2.Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri)
3.Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)
4.Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)
5.Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri)
6.Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)
7.Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazuri)
8.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)
9.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri)
10.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)
11.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri)
12.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)
13.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri)
14.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)
15.Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri)
16.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)
17.Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri)
18.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme:
–sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin și metabolic– alte cauze3. Moartea subită versus moartea suspectă4. Embolia în moartea neviolentă și moartea violentă5. Investigații tanatochimice, bacteriologice6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.
8.Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale). Manopere: 50 examinări6. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâni
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: 30 ore
1.Tematică
Structura stagiilor1. Tehnica necroptică - 1 săptămână2. Cosmetizarea și conservarea cadavrelor - 1 săptămână
CONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ1. Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică - particularități și succesiunea timpilor:
–Necropsia nou-născutului– Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive– Tehnica exhumării și a reautopsierii - examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială.
3.Instrumentar4. Tehnici și manopere de disecție și microdisecție
Tehnici de autopsie:
–examenul intern al cadavrului– autopsia extremității cefalice– autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale– autopsia organelor abdominale și pelvine– autopsia coloanei vertebrale și a membrelor
Tehnici speciale de autopsie:
–autopsia feței– metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare– tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneului
CONȚINUTUL STAGIULUI DE COSMETIZARE ȘI CONSERVARE A CADAVRELOR1. Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă– îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular– aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor– îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice2. Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia - etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară3. Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj4. Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară5. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luni
Nr. ore curs: 60 ore
Nr. ore practică: 300 ore
1.Tematică1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 lună2. Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună3. Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt4. Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ:
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.Noțiuni de toxicitate; toxic2. Investigația la fața locului în intoxicații3. Clasificarea toxicelor4. Toxice la poarta de intrare5. Toxice la poarta de ieșire6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară7. Toxice care se depozitează în organism8. Farmacodinamia principalelor toxice9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante10. Clasificarea drogurilor stupefiante11. Morfopatologia drogurilor stupefiante12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic16. Intoxicația cu alcool17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practică curentă medico-legală și de laborator medico-legal19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice
Baremul lucrărilor practice1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere:
102.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere:
53.Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere:
52.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5
STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore)
Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare1. Odontostomatotogie medico-legalăa. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării etc.b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.
2.Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.
3.Entomologie medico-legalăa. Metode de conservare și de distrugere a cadavrului. Studiul general al insectelor necrofage. Ciclul de viață al insectelorb. Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legalăc. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor.d. Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologicăe. Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morții, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic
Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere:
202.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere:
203.Identificarea odontostomatologică. Manopere:
54.Expertiza corpurilor delicte. Manopere 55. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem. Manopere: 5
STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL (10 ore)– Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului, constituirea echipei de cercetare– Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului:
● cercetarea la fața locului în faza statică
● cercetarea la fața locului în faza dinamică
–Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice:
● expertiza dactiloscopică
● expertiza urmelor obiectelor vulnerante
● expertiza urmelor de picioare
● expertiza urmelor de dinți și buze
● expertiza urmelor de vopsea, sticlă
● expertiza balistică
–Expertiza criminalistică a urmelor biologice:
● expertiza urmelor de sânge
● expertiza a urmelor de salivă și spermă
● expertiza criminalistică a firului de păr
Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor criminalistice, dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă. Manopere:
202.Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20
STAGIUL DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore)
Programa analitică1. Bazele genetice2. Sisteme serologice folosite în filiație– Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme sanguine– Examinarea antropologică în filiație3. Sistemul HLA în filiație4. Profilul ADN în filiație– Istoricul investigației ADN– Identificarea medico-legală– Noțiuni generale de genetică– Tehnica și metodologia investigației ADN– Interpretarea rezultatelor– Markeri– Cazuri de studiu– Documentarea rezultatului– Formularea concluziilor
Baremul lucrărilor practice1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri2. HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri4. Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor. Manopere: 20 cazuri
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.Tematică STRUCTURA STAGIILOR– Noțiuni de drept medical - 2 săpt– Responsabilitate medical - 2 săpt– Legislație și proceduri medico-legale - 2 săpt– Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională - 2 săpt STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință
● Interferențe între medicină și drept.– Justiția în actul medical.– Nevoile sociale în medicină și justiție.– Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.– Cazuri. Discuții.
● Natura și exercițiul drepturilor în practică medicală.– Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătate, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi.– Elemente de legislație internațională.– Cazuri. Discuții.
● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practică medicală.– Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.– Cazuri. Discuții.
● Elemente definitorii de drept medical.– Izvoarele dreptului medical.– Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire.– Contractul de asistență medicală.– Consimțământul informat și secretul profesional în practică medicală.– Cazuri. Discuții.
● Raportul juridic de drept medical.– Elementele raportului juridic de drept medical.– Statutul juridic al corpului uman.– Asistența medicală curativă vs. profilactică.– Cazuri cu implicații juridice în practică medicală.
B. Baremul lucrărilor practice1. Studiu pe dosar în cazul vătămărilor corporale. Manopere: 2 cazuri2. Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri3. Studiu pe dosar în cazul leziunilor cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri4. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință1) Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă, farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale.2) Riscurile în practică medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor.3) Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă.4) Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă.5) Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuală, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului).6) Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere.7) Întocmirea corectă a documentației medicale.B. Baremul lucrărilor practice1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale. Manopere: 2 cazuri2) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri3) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință1) Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal:a. ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)b. HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)c. ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF).d. LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)e. HOTĂRÂREA nr. 1.204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)f. ORDIN nr. 1.134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.g. ORDIN nr. 1.976 din 07/11/2003 - stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.h. ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal.i. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.512 din 2013 pentru aprobarea "Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF)j. NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină Legală)k. ORDIN nr. 1.163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF)l. HOTĂRÂREA nr. 1.609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art. V pct. 1 din H.G. nr. 425/2014). (PDF)m. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)n. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)o. LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. (PDF)p. ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini.q. Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine.2) Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România.3) Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare.4) Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (Legea drepturilor pacientului).5) Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată.B. Baremul lucrărilor practice:1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săptămâniA. Tematica lecțiilor conferință:
1.Noțiunea de expertiză;
2.Calitatea expertului;
3.Competență și profesionalism;
4.Expertul medico-legal (oficial și privat);
5.Formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști);
6.Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală;
7.Noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic;
8.Codul deontologic al Colegiului medicilor din România;
9.Codul etic și dentologic a medicului legist.B. Baremul lucrărilor practice:1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 10 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: 40 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință:1) Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etica medicală;2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical;3) Relația medic-pacient;4) Consimțământul informat;5) Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale;6) Responsabilitatea socială și alocarea de resurse;7) Etica cercetării pe subiecți umani.8) Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.).
Tematica seminariilor:1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2) Valori morale profesionale în etica profesională medicală. Etica normativă. Codurile de etică. Aspecte legale care reglementează drepturile pacientului.3) Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata.4) Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă.5) Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Dubla loialitate.7) Accesul la îngrijirile de sănătate - discuție pe cazuri. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale.8) Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
Baremul lucrărilor practice:
1.Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lună
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: 70 ore
1.Tematică1. Expertiza medicală a capacității de muncă - 2 săpt.
2.Recuperarea capacității de muncă - 2 săpt. STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ:
–Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate;
–Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante;
–Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor;
–Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici.
Barem de activități practice:
–Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM;
–Interpretarea rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate.
STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ– Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii);
–Mijloace și tehnici de recuperare;
–Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare.
Barem de activități practice:
–Examinarea bolnavilor pentru care se solicită evaluarea capacității adaptative;
–Orientarea și reorientarea profesională a bolnavilor evaluați;
–Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz);
–Întocmirea unui program individual de recuperare.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 280 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1.Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria.
2.Expertiza medico-legală psihiatrică - domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare.
3.Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei.
4.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică.
5.Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale.
6.Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea.
7.Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice.
8.Semiologia psihiatrică.
9.Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic aplicabil în cazurile de constatare a beției patologice.
10.Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția.
11.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.
12.Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.
13.Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practică medico-legală psihiatrică.
14.Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.
15.Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune).
16.Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.
17.Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.
18.Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.
19.Ancheta socială în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice.
20.Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.
21.Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.
22.Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.
23.Depresie și suicid.
Baremul lucrărilor practice:
1.Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri2. Metodologia investigării clinice.
3.Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică - părți componente, metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri.
4.Investigările paraclinice și de specialitate - indicații. Manopere: 10 cazuri.
5.Teste psihologice uzuale - indicații. Manopere: 10 cazuri.
6.Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri.
7.Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare. Manopere: 10 cazuri8. Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri.
9.Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale. Manopere: 10 cazuri
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.NOȚIUNI GENERALE:
Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare.
Organizarea rețelei de medicină legală.
Medicina legală și medicul de familie.
2.ACTELE MEDICO-LEGALE:
● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal);
● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză);
● Alte examinări.
3.EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ:
● Violul;
● Abuzul sexual al minorului;
● Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)
Baremul lucrărilor practice:
1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.
2.Examenul clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.
3.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri.
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore):
● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale
● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.
● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală - cauze).
Baremul lucrărilor practice:
1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.
2.Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.
3.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice; Manopere: 50 cazuri.
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.
5.Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și Comisia superioară medico-legală); Manopere: 50 cazuri.
2.Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ANUL 1 DE REZIDENȚIATa. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală.c. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.d. Asistă și contribuie la întocmirea expertizelor medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare.e. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.g. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.m. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu. ANUL 2 DE REZIDENȚIATa. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.f. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.h. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.m. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.n. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.o. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.p. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.q. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. ANUL 3 DE REZIDENȚI examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de cosmetizare a persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medico-legale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.r. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.s. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.t. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.u. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.v. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. ANUL 4 DE REZIDENȚIATa. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.r. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.s. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.t. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;u. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
Nr. ore curs.
Nr. ore practică.
1.Tematică.
2.Obiective educaționale.
3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
–asistență pasivă– necesită supraveghere atentă– abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere– abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
cu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator)
Etc ..........
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–probă scrisă Da/Nu– examen clinic– probă de abilități/manualități– probă pe casetă video– probă operatorie– dizertație
TEMATICA DE EXAMEN1. Tanatologie medico-legală.
2.Reacțiile vitale.
3.Moartea subită la adult și copil.
4.Raportul de cauzalitate în medicina legală.
5.Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice.
6.Aprecierea gravității leziunilor corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal.
7.Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză.
8.Traumatismele oftalmologice și ORL: leziuni și tanatogeneză9. Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză.
10.Traumatisme vertebro-medulare: leziuni și tanatogeneză.
11.Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză.
12.Traumatismele toracelui: leziuni și tanatogeneză.
13.Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză.
14.Traumatismele membrelor: leziuni și tanatogeneză.
15.Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză.
16.Accidente de circulație (rutiere, feroviare, aviatice) - leziuni și tanatogeneză.
17.Căderea: leziuni și tanatogeneză.
18.Leziunile și moartea prin arme de foc.
19.Asfixiile: leziuni și tanatogeneză.
20.Leziunile și moartea prin agenți fizici (căldură, frig, electricitate).
21.Leziunile și moartea prin agenți biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe).
22.Toxice hematice: CO și nitrați/nitriți.
23.Intoxicația cu HCN și derivații acestuia.
24.Intoxicații cu alcool etilic și alcool metilic.
25.Intoxicația cu substanțe caustice.
26.Intoxicația cu As, Hg, Pb și derivații acestora.
27.Intoxicații de natura medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice).
28.Intoxicația cu stupefiante.
29.Intoxicația cu pesticide.
30.Uciderea nou-născutului de către mamă: probleme medico-legale.
31.Expertiza medico-legală a filiației.
32.Avortul: probleme medico-legale.
33.Violul: probleme medico-legale.
34.Expertiza medico-legală a capacității de muncă.
35.Expertiza medico-legală psihiatrică.
36.Răspunderea profesională în practica medicală: răspunderea penală, răspunderea civilă, răspunderea disciplinară.
37.Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea cosmologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, saliva, sperma).
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ....................
2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ..........
2.1.Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
2.2.Obligații– Etice, deontologice– Profesionale
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCIIPreambul:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA | 2 L | 30 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 2. | IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI | 2 L | 40 | scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 3. | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 2 L | 40 | scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 4. | PSIHOLOGIA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 5. | STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 6. | MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA RADIAȚIILOR | 3 L | 30 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 7. | EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP/ CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT | |
| 12 | 200 |
NB: cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).
NOȚIUNI TEORETICEMEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE
Medicina muncii: definiție, evoluția conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.
Istoria medicinii muncii pe plan internațional și național.
Terminologie specifică domeniului sănătate și securitate în muncă.
Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.
Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiție, clasificare, mod de acțiune asupra organismului.
1.FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA1.1. FIZIOLOGIA MUNCII– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii1.1.1. Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.
1.1.2.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial.
1.1.3.Munca statică și munca dinamică.
1.1.4.Oboseala profesională.
1.1.5.Capacitatea de muncă.
1.1.6.Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.
1.1.7.Munca în schimburi alternante.
1.2.ERGONOMIA– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie1.2.1. Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-mașină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.
1.2.2.Consilierea privind:
● planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;
● introducerea noilor procese tehnologice;
● includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.
2.IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI– SCOP - insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială2.1. Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.2.Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.3.Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism.
2.4.Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.5.Presiunea atmosferică
● legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice și biofizice;
● presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
● presiunea atmosferică scăzută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
2.6.Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.
Limite admise: definiții, mod de stabilire a acestor limite.
Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.
2.7.Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.
2.8.Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din întreprinderi sau instituții.
2.9.Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.
2.10.Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea– selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului3.1. Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise.
Legislația națională, europeană în problema toxicelor profesionale.
4.PSIHOLOGIA MUNCII– SCOP - aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii4.1. Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.
4.2.Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii.
4.3.Selecție și orientare profesională5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii5.1. Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie5.2. Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței și eficacității unui program de medicina muncii.
5.3.Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.
6.IGIENA RADIAȚIILOR– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice6.1. Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
6.2.Noțiuni de radiobiologie.
6.3.Noțiuni de radioprotecție.
6.4.Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante.
6.5.Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.
7.EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii7.1. Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă.
7.2.Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.
7.3.Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.)
● organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;
● organizarea supravegherii medicale a angajaților expuși la agenți nocivi profesionali;
7.4.Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.
2.Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.
3.Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.
4.Tehnici psihologice de testarea personalității, comportamentului, inteligenței, dexterității; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.
5.Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
6.Evaluarea ambianței sonore (zgomotul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
7.Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.
8.Evaluarea vibrațiilor mecanice la un loc de muncă și a influenței lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykko).
9.Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
10.Evaluarea funcției vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simț cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.
11.Probe funcționale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).
12.Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.
13.Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
14.Monitorizarea biologică: indicatori de expunere și indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
15.Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
16.Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.
17.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-mașină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.
18.Informatica în medicina muncii.
19.Biostatistica în medicina muncii.
20.Softuri specifice: gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză și predicție.
21.Sisteme de comunicații: internet și intranet.
22.Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.
23.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24. Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.
25.Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
26.Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.
27.Anchete epidemiologice în sănătatea populației active: principii, metode, aplicații.
28.Morbiditatea profesională: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informațiilor.
29.Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare.
30.Educația pentru sănătate și marketing social în medicina muncii.
ANUL II
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 2. | BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR | 3 L | 40 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 3. | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 2 L | 30 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 4. | BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE | 2 S | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 5. | BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 6. | BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE | 2 S | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE | |
| 7. | BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 8. | BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE | 1 L | 20 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 9. | ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 40 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 10. | ACCIDENTELE DE MUNCĂ | 1 L 12 | 20 200 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE |
NOȚIUNI TEORETICE1. NOȚIUNI GENERALE
Bolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionale
Bolile legate de profesiune-definiție, clasificare, risc relativ, fracție etiologică, prevenție.
2.BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator2.1. Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
2.2.Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.
2.3.Silicoza.
2.4.Azbestoza.
2.5.Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.
2.6.Afecțiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.
2.7.Astmul bronșic profesional; RADS.
2.8.Bronșita acută și cronică.
2.9.Emfizem pulmonar.
2.10.BPOC profesional.
2.11.Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).
2.12.Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz ș.a.).
2.13.Bisinoza.
2.14.Inflamația și iritația acută și cronică a căilor aeriene superioare.
2.15.Cancerul bronhopulmonar profesional.
2.16.Mezoteliomul pleural profesional.
2.17.Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului.
2.18.Rinite.
2.19.Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal.
2.20.Laringita.
2.21.Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreților").
2.22.Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze, vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic ș.a).
2.23.Boli ale aparatului respirator legate de profesie.
3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională3.1. Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.
3.2.Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui.
3.3.Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.
3.4.Intoxicația profesională cu crom și compușii lui.
3.5.Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.
3.6.Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui.
3.7.Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.
3.8.Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui.
3.9.Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.
3.10.Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur.
3.11.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.
3.12.Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-.
3.13.Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).
3.14.Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului.
3.15.Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.
3.16.Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicolului.
3.17.Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.
3.18.Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida.
3.19.Intoxicația profesională cu izocianați.
3.20.Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon.
3.21.Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.
3.22.Intoxicația profesională cu naftalen și omologii săi. Intoxicația profesională cu vinilbenzen și divinil benzene.
3.24.Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.
3.25.Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați.
3.26.Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.
3.27.Intoxicația profesională cu derivați halogenați ai alchil-aril-sulfuros.
3.28.Intoxicația profesională cu benzochinonă.
3.29.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
3.30.Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.
3.31.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
3.32.Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.
3.33.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei.
3.34.Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.
3.35.Intoxicația profesională cu sulfură de carbon.
3.36.Intoxicația profesională cu oxid de carbon.
3.37.Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți.
3.38.Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide.
4.BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale4.1. Parkinsonism secundar (mangan)
4.2.Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.
4.4.Sindrom de compresie a nervului sciatic.
4.5.Polineuropatie cauzată de agenți toxici4.6. Alte neuropatii.
4.7.Mielita.
4.8.Nevrita trigeminală.
4.9.Paralizii.
4.10.Encefalopatie toxică.
5.BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale5.1. Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat.
5.2.Tetanos.
5.3.Bruceloza.
5.4.Hepatite virale A, B, C, E.5.5. Tuberculoza.
5.6.Amoebiaza.
5.7.Infecția cu virusul HIV.
5.8.Parazitoze.
6.BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice6.1. Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos - generalități.
6.2.Sindrom posttraumatic (accident de muncă).
6.3.Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).
6.4.Boli legate de profesie - nevroze și alte afecțiuni neuropsihice.
7.BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare7.1. Bolile aparatului circulator - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
7.2.Sindromul Raynaud.
7.3.Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite.
7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.
7.5.Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.
7.6.Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.
8.BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice8.1. Dermatozele profesionale - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
8.2.Urticarie, angioedem (edem Quincke), șoc anafilactic.
8.3.Radiodermita.
8.4.Acnee profesională.
8.5.Porfirie cutanată tardivă.
9.ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale9.1. Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).
9.2.Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).
9.3.Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.
9.4.Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.
9.5.Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular.
9.6.Boli profesionale datorită suprasolicitării analizatorului vizual.
9.7.Electropatologia.
9.8.Cancerul profesional.
9.9.Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.
10.ACCIDENTELE DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă10.1. Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.
10.2.Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi - căi ferate, navale și aeriene.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)
2.Efectuarea și interpretarea de teste funcționale respiratorii, teste bronhomotorii specifice și nespecifice.
3.Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.
4.Efectuarea și interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicațiilor cardiace în bolile profesionale.
5.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).
6.Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.
7.Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.
8.Efectuarea de audiometrii tonale și vocale în scopul depistării precoce și diagnosticului de surditate și hipoacuzie profesională.
9.Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.
10.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
11.Tehnici de determinare pentru: acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.
12.Efectuarea de anamneze profesionale.
13.Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.
14.Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.
15.Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.
ANUL III
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | MEDICINA INTERNĂ | 2 L 2S | 25 | scris | CLINICĂ/SECȚIE DE MEDICINA INTERNĂ | |
| 2. | PNEUMOLOGIE | 2 L | 20 | scris | CLINICĂ/SECȚIE PNEUMOLOGIE | |
| 3. | ALERGOLOGIE | 2 S | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE ALERGOLOGIE | |
| 4. | TOXICOLOGIE CLINICĂ | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE TOXICOLOGIE | |
| 5. | NEUROLOGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE NEUROLOGIE | |
| 6. | BOLI INFECȚIOASE | 2 S | 5 | scris | CLINICĂ/SECȚIE BOLI INFECȚIOASE | |
| 7. | PSIHIATRIE | 2 S | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE DE PSIHIATRIE | |
| 8. | DERMATOLOGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE DE DERMATOLOGIE | |
| 9. | CHIRURGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE CHIRURGIE | |
| 10. | TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE | 2 S | 10 | scris | CLINICĂ/SECȚIE ORTOPEDIE | |
| 11. | MEDICINA LEGALĂ | 2 S | 10 | scris | INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECȚIE MEDICINĂ LEGALĂ | |
| 12. | OFTALMOLOGIE | 2 S | 5 | scris | CLINICĂ/SECȚIE/ CABINET DE OFTALMOLOGIE | |
| 13. | ORL | 2 S | 5 | scris | CLINICĂ/SECȚIE/ CABINET DE ORL | |
| 12 | 200 |
NOȚIUNI TEORETICE1. MEDICINĂ INTERNĂ– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind:
1.1.Hepatitele cronice, ciroze.
1.2.Porfiriile.
1.3.Anemiile.
1.4.Poliglobuliile.
1.5.Aplaziile medulare.
1.6.Boala artrozică.
1.7.Spondilita anchilopoetică.
1.8.Poliartrita reumatoidă1.9. Insuficiența cardiacă.
1.10.Miocarditele și cardiomiopatiile.
1.11.Edemul pulmonar acut cardiogen.
1.12.Hipertensiunea arterială.
1.13.Boala cardiacă ischemică (dureroasă și nedureroasă); infarctul miocardic acut.
1.14.Tulburările de ritm și de conducere.
1.15.Pericarditele.
1.16.Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).
2.PNEUMOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile aparatului respirator2.1. Boli obstructive:
● Bronșita acută.
● BPOC: Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar.
● Astmul bronșic.
2.2.Fibrozele pulmonare.
2.3.Pleureziile benigne/maligne.
2.4.Tuberculoza pulmonară.
2.5.Cancerul bronhopulmonar.
2.6.Insuficiența respiratorie.
2.7.Bronșiectaziile.
2.8.Trombembolismul pulmonar.
2.9.Oxigenoterapia.
2.10.Tulburări de somn.
3.ALERGOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind imunologia și alergologia clinică3.1. Biologia sistemului imunitar/mecanisme imune.
3.2.Bolile alergice prin deficit imun.
3.3.Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.
3.4.Astmul bronșic alergic; rinita alergică.
4.TOXICOLOGIE CLINICĂ– SCOP - instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică4.1. Toxice - noțiuni generale.
4.2.Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:a. îndepărtarea toxicelor din organismb. utilizarea antidoturilor4.3. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicații (edem pulmonar acut, insuficiență respiratorie acută).
4.4.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).
4.5.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicații (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).
4.6.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).
4.7.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).
4.8.Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.
4.9.Măsuri de prim ajutor în urgențe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor și a tratamentului de urgență; metode și tehnici pentru acordarea primului ajutor.
5.NEUROLOGIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic5.1. principalele simptome neurologice.
5.2.examenul clinic neurologic.
5.3.polineuropatiile.
5.4.encefalopatiile.
6.BOLI INFECȚIOASE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile infecțioase6.1. Bolile infecțioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.
7.PSIHIATRIE
SCOP - aprofundarea privind noțiuni de bază ale bolilor psihiatrice
7.1.Nevroze, psihoze: diagnostic și probleme legate de reinserția profesională.
8.DERMATOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice8.1. Diagnosticul afecțiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziția topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.
8.2.Dermite: clasificare; diagnostic.
8.3.Infecții cutanate clasificare; diagnostic.
8.4.Micoze cutanate clasificare; diagnostic.
8.5.Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.
8.6.Afecțiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic8.7. Tumori: clasificare; diagnostic.
9.CHIRURGIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale9.1. Abdomenul acut.
9.2.Pancreatita acută.
9.3.Hemoragiile digestive.
9.4.Ocluziile intestinale.
9.5.Arsuri.
9.6.Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
10.TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor10.1. Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.
10.2.Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme (cranio-cerebrale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, la nivelul toracelui și abdomenului).
11.MEDICINA LEGALĂ– SCOP - instruirea privind aspectele medico-legale cu aplicații în medicina muncii11.1. Deontologie și etică aplicată medicina muncii: responsabilități medicale, civile, penale.
11.2.Aspecte medico-legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.
11.3.Aspecte medico-legale privind accidentele de muncă și bolile profesionale.
12.OFTALMOLOGIE– SCOP - instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii12.1. urgențe oftalmologice12.2. acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.
12.3.diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, munca la ecran, șoferi.
13.ORL– SCOP - instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii13.1. urgențe ORL13.2. acuitate auditivă, probe vestibulare13.3. diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).
2.Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).
3.Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.
4.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.
5.Respirația artificială și respirația asistată.
6.Resuscitarea cardio-vasculară.
7.Oxigenoterapia.
8.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională hepatică.
9.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.
10.Interpretarea analizelor de sânge periferic.
11.Interpretarea de electrocardiograme.
12.Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.
13.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
14.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe oftalmologice.
15.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.
17.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
18.Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.
19.Documente medico-legale cu aplicații în medicina muncii.
20.Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
21.Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
ANUL IV
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALUARE | ÎNDRUMĂTOR | LOCAȚIE |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | BIOETICA | ½ L | 20 | Scris | ||
| 2. | REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ | 1 L | 20 | Scris | CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 3. | LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | Scris | CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 4. | PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII | 9 L și 2 SĂPT. | 60 | Scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE*)/ CABINETE DE MEDICINA MUNCII**) | |
| 12 | 120 |
NB: *) cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale
**)stagiul practic în cabinete de medicina muncii
NOȚIUNI TEORETICE1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă2.1. Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.
2.2.Reinserția profesională: definiție, metodologie.
2.3.Reclasare: definiție, metodologie.
2.4.Reorientarea profesională.
2.5.Ergonomia pentru persoanele cu handicap.
2.6.Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă.
3.LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii3.1. Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european.
3.2.Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.
3.3.Statutul medicului de medicina muncii.
3.4.Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.
3.5.Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.
3.6.Probleme speciale de medicina muncii:
● munca femeii
● munca adolescenților și tinerilor
● munca vârstnicilor
● munca stângacilor
● munca celor cu vedere monoculară
● munca diabeticilor
● munca epilepticilor
● reumatismul și munca
● tuberculoza și munca
● fumatul și munca
● alcoolul și munca
● cardiopatiile și munca
● absenteismul medical
3.7.Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.
4.PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII– SCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în întreprinderi4.1. Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii.
4.2.Managementul serviciilor de medicina muncii.
4.3.Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.
4.4.Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă.
4.5.Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.
4.6.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.
4.8.Consultanța în medicina muncii.ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.
2.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.3. Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.
4.Acordarea de consultanță în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
MEDICINA MUNCII
4 ANI
ANUL I
Stagiul de medicina muncii (I.1) - 12 luni
ANUL II
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie (I.2) - 1 lună
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) - 3 luni
● Toxicologie profesională (I.4) - 2 luni
● Boli neurologice profesionale (I.5) - 2 săptămâni
● Boli infecțioase profesionale (I.6) - 1 lună
● Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) - 2 săptămâni
● Boli cardiovasculare profesionale și legate de profesie (I.8) - 1 lună
● Boli dermatologice profesionale (I.9) - 1 lună
● Alte boli profesionale și boli legate de profesie (I.10) - 1 lună
● Accidentele de muncă (I.11) - 1 lună
ANUL III
● Medicina internă (I.12) - 2 luni și 2 săptămâni
● Pneumologie (I.13) - 2 luni
● Alergologie (I.14) - 2 săptămâni
● Toxicologie clinică (I.15) - 1 lună
● Neurologie (I.16) - 1 lună
● Boli infecțioase (I.17) - 2 săptămâni
● Psihiatrie (I.18) - 2 săptămâni
● Dermatologie (I.19) - 1 lună
● Chirurgie (I.20) - 1 lună
● Ortopedie și traumatologie (I.21) - 2 săptămâni
● Medicina legala (I.22) - 2 săptămâni
● Oftalmologie (I.23) - 2 săptămâni
● ORL (I.24) - 2 săptămâni
ANUL IV
Bioetica (I.25) - ½ lună
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) - 1 lună
Legislația națională și europeană în medicina muncii (I.27) - 1 lună
Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) - 9 luni și 2 săpt.
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
| STAGIUL | I.1 | I.2; I.3; I.4; I.5; I.6; I.7; I.8; I.9; I.10; I.11 | I.12; I.13; I.14; I.15; I.16; I.17; I.18; I.19; I.20; I.21; I.22; I.23; I.24 | I.25; I.26; I.27; I.28 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1. DEFINIȚIE
Medicina nucleară este specialitatea medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului și funcției diverselor organe și sisteme, în condiții fiziologice și fiziopatologice, având scopul de a diagnostica și a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definiții include - proceduri in vitro, imagistica in vitro cu radiofarmaceutice, chirurgia radio-ghidată, alte modalități de imagistica corelativă cu scopul de a localiza și a cuantifica leziunile detectate.
2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU): 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3.STRUCTURA STAGIILOR3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni)
3.2.Stagiul de medicină nucleară - 33 luni:A. Substagiul de scintigrafie - 23 luni și 2 săpt.B. Substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT - 6 luni.C. Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luniD. Substagiul de osteodensitometrie - 2 luni3.3. Stagiul de ecografie generală - 3 luni3.4. Stagiul de cardiologie - 2 luni3.5. Stagiul de neurologie - 2 luni3.6. Stagiul de endocrinologie - 2 luni3.7. Stagiul de oncologie clinică - 2 luni3.8. Stagiul de tomografie computerizată - 2 luni3.9. Stagiul de rezonanță magnetică nucleară - 2 luni3.10. Stagiul de bioetică - 1/2 lună.
4.CONȚINUTUL STAGIILOR4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂA. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIEA1. Tematica lecțiilor de conferință (380 ore)
1.Considerații istorice1.1. Începuturile medicinei nucleare1.2. Situația actuală (aparatura, radiofarmaceutice, aplicații clinice, perspective)
2.Bazele fizice ale medicinii nucleare2.1. Structura atomului și nucleului2.2. Legile radioactivității2.3. Tipuri de dezintegrări radioactive2.4. Interacțiunea radiației cu materia3. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară3.1. Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilatie, semiconductori)
3.2.Camera de scintilatie Anger (gammacamera planară)
3.2.1.Tipuri de colimatoare, parametrii de performanță3.2.2. Cristalul de scintilatie, tuburi fotomultiplicatoare3.2.3. Procesarea semnalelor, analizorul de impulsuri, circuitele de corecție3.2.3. Tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) și sisteme de prelucrare, formare și redare a imaginilor3.3. Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT)
3.3.1.Principii de funcționare3.3.2. Tipuri de dispozitive SPECT3.3.3. Formarea și procesarea imaginii3.4. Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET)
3.4.1.Principii de funcționare3.4.2. Cristale de scintilatie3.4.3. Tipuri de dispozitive PET3.4.4. Formarea și procesarea imaginii4. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție4.1. Noțiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita, doza echivalentă)
4.2.Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor4.3. Limite de doze pentru pacienți și personalul medical, evaluarea riscurilor de iradiere (stocastic, deterministic)
4.4.Măsuri generale de radioprotecție (designul laboratorului, echipament de radioprotecție)
4.5.Măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical4.6. Transportul materialelor radioactive (intern și extern)
4.7.Gestiunea deșeurilor radioactive4.8. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi în scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (NSR-14)5. Radiofarmaceutice5.1. Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor5.2. Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)
5.3.Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)
5.4.Alte radiofarmaceutice (I-131, I-123, lndium-111, Thalium-201, Xenon-133)5.5. Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare5.6. Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim5.6. Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)
6.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară6.1. Gamma camera - parametri de performanță (rezoluția spațială, uniformitate, sensibilitate, distorsiuni spațiale, rata de numărare, rezoluția energetică)
6.2.SPECT - parametrii de performanță (Controlul gantry-ului, dimensiunea pixelullui, centrul de rotație, rezoluția spațială, uniformitatea)
6.3.PET - parametrii de performanță (calitatea imaginii, acuratețea corecțiilor de atenuare și împrăștiere, stabilitatea detectorilor, rezoluția temporală în coincidență, uniformitate, normalizare și calibrarea concentrației de radiactivitate 2D-3D)
6.4.Calibratorul de doză - parametrii de performanță (acuratețe, liniaritate și constantă)
7.Informatica imagistică7.1. Infrastructura informaticii imagistice - sisteme PACS, RIS, și datele electronice ale pacientului, standarde informatice (DICOM, HL7, IHE), metode e-learning (învățământ electronic, aspecte relevante ale telemedicinei)
7.2.Principii elementare ale procesării și postprocesării de semnal, principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție)
7.3.Metode de analiză și procesarea imaginii (reconstrucția și analiza 2D și 3D, fiziunea de imagini, realitate virtuală, principiile afișării imaginii, calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării)
7.4.Principiile cuantificării - imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate-timp și analiza factorială)
7.5.Principii de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detector, netezire, segmentare reconstructive, fuziune, înregistrare și afișare)
8.Noțiuni de imagistică moleculară8.1. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare - activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptza și hipoxia, elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem8.2. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (micro PET, micro SPECT, microPET/CT/IRM) și de imagistică optică (fluorescent, bioluminiscenta)
8.3.Principiile contrastului țintit - noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular, ținte pentru imagistica moleculară, trasori utilizați în imagistica moleculară9. Explorarea scintigrafică în endocrinologie9.1. Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide9.1.1. Radiofarmaceutice utilizate (^131I, ^99mTc, I^23I) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient9.1.2. Radioiocaptarea/Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice)
9.1.3.Scintigrafia tiroidiană - (tehnica examinării, imagini normale și patologice)
9.1.4.Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves)
9.1.5.Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)
9.1.6.Scintigrafia în cancerul tiroidian - Scintigrafia de corp întreg cu ^131I (Pregătirea pacientului după tiroidectomie, tehnica examinării, interpretarea imaginilor)
9.1.7.Follow-up pacienților cu cancer tiroidian9.1.8. Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.1.9. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene9.2. Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide9.2.1. Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze9.2.2. Scintigrafia paratiroidiană - tipuri de tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană (tehnica de sustracție folosind doi radiotrasori ^99mTc pertechnetat/^99mTc MIBI sau ^123 Iod/^99mTc MIBI versus tehnica în dublă fază utilizând ^99mTc-MIBI)
9.2.3.Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene9.2.4. Indicații clinice9.2.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene9.3. Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale9.3.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.3.2. Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)
9.3.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.3.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale.
9.4.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine9.4.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.4.2. Tehnica examinării, pregătire pacient, achiziție imagini planare/Spect/SPECT/CT9.4.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.4.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine.
10.Explorarea scintigrafică renală10.1. Scintigrafia renală dinamică - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării10.1.1. Renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR)
10.1.2.Imagini normale și patologice10.1.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.2. Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor10.3. Scintigrafia renală dinamica modulată cu Captopril: principiu, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.4. Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie10.5. Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat10.6. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale11. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular11.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării11.2. Tipuri de examinări - scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT11.3. Imagini normale și patologice, artefacte11.4. Indicații clinice la adulți și în pediatrie (afecțiuni osoase benigne și maligne, inflamatorii, infecțioase, boli metabolice, traumatisme și afecțiuni osteo-articulare)
11.5.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular12. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului12.1. Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice12.2. Scintigrafia esofagiană - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.3. Scintigrafia gastrică - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.4. Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.5. Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării12.6. Scintigrafia hepato splenica - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.6.1. Angioscintigrafia hepatică - principiu, indicații clinice12.6.2. Scintigrafia hepatică cu hematii marcate - principiu, tehnica examinării, indicații clinice12.7. Scintigrafia hepato-biliară - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice la adulți și în pediatrie12.8. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv și a ficatului13. Explorarea scintigrafică a cordului13.1. Scintigrafia miocardică de perfuzie - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze13.1.1. Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT - prelucrare imagini, imagini normale, artefacte13.1.2. Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus - pregătire pacient, tehnica examinării13.1.3. Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort - pregătire pacient, tehnica examinării13.1.4. Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic - tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării13.1.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace13.1.6. Indicații clinice - detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene13.2. Angiocardiografia radioizotopica13.2.1. Radiofarmaceutice - farmacocinetica, doze, fracție de ejecție13.2.2. Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace13.2.3. Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG - determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului sting, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort14. Explorarea scintigrafică pulmonară14.1. Scintigrafia pulmonară de perfuzie - radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)
14.1.1.Imagini scintigrafice normale și patologice14.1.2. Indicații clinice la adulți și în pediatrie (embolia pulmonară acută și cronică, cancerul pulmonar, BPCO, afecțiuni cardiace)
14.2.Scintigrafia pulmonară de ventilație14.2.1. Radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)
14.2.2.Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice14.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare15. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central15.1. Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT) - radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.1.1. Imagini normale și patologice15.1.2. Indicații clinice (Boala Alzheimer, demente vasculare, AVC ischemic, epilepsie, moarte cerebrală)
15.2.Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.2.1. Imagini normale și patologice15.2.2. Indicații clinice (Boala Parkinson, sindroame parkinsoniene)
15.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central16. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate16.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării16.2. Imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie16.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infecțioase și inflamatorii localizate17. Limfoscintigrafia17.1. Limfoscintigrafia extremităților17.1.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării17.1.2. Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice17.2. Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice17.2.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării17.2.2. Imagini normale și patologice, indicații clinice17.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic18. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral18.1. Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (Taliu, MIBI, V-DMSA, Galiu, 131-Iod, 131-I-MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacocinetica, doze, tehnica examinării18.2. Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT)
18.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie18.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice.A2. Baremul activităților practice
Interpretarea:A.2.1. Tomoscintigrafii cerebrale - 60A.2.2. Scintigrafii tiroidiene - 200A.2.3. Scintigrafii de perfuzie pulmonară - 100A.2.4. Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -120A.2.5. Angiocardiografii - 50A.2.6. Scintigrafie hepato-biliară - 50A.2.7. Scintigrafii renale statice și dinamice - 200A.2.8. Scintigrafii osoase - 700A.2.9. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru detecția hemangioamelor - 30A.2.10. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru depistarea unei sângerări digestive - 30A.2.11. Scintigrama pentru detecția diverticulului Meckel - 10A.2.12. Scintigrama pentru tranzitul esofagian - 30A.2.13. Scintigrama de golire gastrică - 30A.2.14. Scintigrama de reflux gastro-esofagian - 30A.2.15. Limfoscintigrafii/ganglion santinelă - 50A.2.16. Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) - 100
B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM)B.1. Tematica lecțiilor de conferință (100 ore)B.1.1. Sistem hibrid SPECT/CTB.
1.1.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.
1.1.2.Subsistemul SPECT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, controlul de calitateB.
1.1.3.Subsistemul CT: descriere părți componente, CT "low dose", CT diagnostic - controlul de calitateB.
1.1.4.Tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CTB.
1.1.5.Indicații cliniceB.
1.2.Sistemul hibrid PET/CTB.
1.2.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.
1.2.2.Subsistemul PET: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.
1.2.3.Subsistemul CT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.
1.2.4.Tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CTB.
1.2.5.Indicații cliniceB.
1.3.Sistemul hibrid PET/IRMB.
1.3.1.Principiul de funcționare, provocări tehnice în combinarea PET/IRM, PET/IRM în cercetarea preclinical. PerspectiveB.
2.Baremul activităților practiceB.
2.1.PET/CT în oncologie - 100B.2.2. SPECT-CT în oncologie - 100B.2.3. PET/CT în cardiologie - 50B.2.4. SPECT-CT în cardiologie - 50B.2.5. PET/CT în neurologie - 50B.2.6. SPECT-CT în neurologie- 50C. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂC.
1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)C.1.1. Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologiceC.
1.2.Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieC.
1.3.Protocoale radioterapeutice generaleC.
1.4.Noi orientări în terapia radionuclidica: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcateC.
1.4.Radioterapia in:C.1.5.1. Afecțiuni tiroidiene benigne și maligneC.
1.5.2.Afecțiuni reumatismale, radioterapia sinovitelor croniceC.
1.5.3.Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligneC.
1.5.4.Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundareC.
1.5.5.Tumori neuroendocrineC.
1.5.6.Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizateC.
2.Baremul activităților practiceC.
2.1.Terapia cu iod radioactive - calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)C.2.2. Terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)D. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIED.
1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)D.1.1. Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatură utilizată, noțiuni de radioprotecțieD.
1.2.Osteoporoza - definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic, fractura de fragilitate, osteoporoză secundarăD.
1.3.Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură, clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei, monitorizarea post-terapeutică în osteoporozăD.
1.4.Evaluarea artroplastiilorD.
1.5.Examinarea osteodensitometrică în pediatrieD.
2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)D.2.1. Interpretarea testului DXA - 100 examinări4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)
4.2.1.Tematica lecțiilor de conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală)
4.2.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene ecografice și la interpretarea rezultatelor:
4.2.2.1.Tiroidiene - 1004.2.2.2. Sân și părți moi - 1004.2.2.3. Cardiace - 1004.2.2.4. Abdominale - 4004.2.2.5. Pelvine - 400
4.3.STAGIUL DE CARDIOLOGIE4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.3.1.1.Cardiopatia ischemică4.3.1.2. Infarct miocardic acut4.3.1.3. Infarct miocardic cronic sechelar4.3.1.4. Malformații congenitale de cord4.3.1.5. Cardiomiopatii4.3.1.6. Valvulopatii4.3.1.7. Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare4.3.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.3.2.1.Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 1004.3.2.2. Interpretarea de EKG - 2004.3.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 100
4.4.STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)
4.4.1.Tematica lecțiilor de conferință4.4.1.1. Sindromul de neuron motor central4.4.1.2. Sindromul de neuron motor periferic4.4.1.3. Sindromul encefalic4.4.1.4. Sindrom de trunchi cerebral4.4.1.5. Sindroame extrapiramidale4.4.1.6. Boli cerebro-vasculare4.4.1.6.1. Accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice4.4.1.6.2. Tromboze venoase cerebrale4.4.1.7. Sindrom de hipertensiune intracraniană4.4.1.8. Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)
4.4.1.9.Traumatisme cranio-cerebrale4.4.1.10. Tumori cerebrale primitive și secundare4.4.1.11. Sindroame amiotrofice cerebrale4.4.1.12. Demențe4.4.1.13. Epilepsia4.4.1.14. Sindroame Parkinsoniene4.4.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.4.2.1.Examenul neurologic al bolnavului - 1004.4.2.2. EEG - interpretare orientativă - 204.4.2.3. F.O. - interpretare orientativă - 204.4.2.4. Interpretarea datelor biologice din LCR - 204.4.2.5. Eco Doppler-interpretare - 30
4.5.STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)
4.5.1.Tematica lecțiilor de conferință4.5.1.1. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.2. Hipertiroidismul4.5.1.3. Boala Graves Basedow4.5.1.4. Hipotiroidismul4.5.1.5. Tiroidite4.5.1.6. Gușă endemică (prin carență de iod)
4.5.1.7.Nodulul tiroidian - diagnostic și strategie terapeutică4.5.1.8. Cancerul tiroidian4.5.1.9. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.10. Hiperparatiroidismul primar și secundar4.5.1.11. Hipoparatiroidismul4.5.1.12. Osteoporoza4.5.1.13. Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.14. Medulosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.15. Feocromocitomul4.5.1.16. Neoplazii endocrine multiple4.5.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.5.2.1.Examenul clinic al bolnavului endocrin - 504.5.2.2. Interpretarea dozărilor hormonale - 504.5.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 50
4.6.STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)
4.6.1.Tematica lecțiilor de conferință4.6.1.1. Tumorile sistemului nervos4.6.1.2. Cancerul mamar4.6.1.3. Cancerul bronho-pulmonar4.6.1.4. Cancerul de prostată4.6.1.5. Cancerul renal4.6.1.6. Cancerele digestive4.6.1.7. Cancerul uterin4.6.1.8. Cancerul ovarian4.6.1.9. Melanomul malign4.6.1.10. Limfoame4.6.1.11. Tumori osoase4.6.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.6.2.1.Examenul clinic al bolnavului oncologic - 1004.6.2.2. Interpretarea markerilor tumorali - 504.6.2.3. Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) - 100
4.7.STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ4.7.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.7.1.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție4.7.1.2. Afecțiuni cerebrale4.7.1.3. Afecțiuni digestive4.7.1.4. Afecțiuni pulmonare4.7.1.5. Afecțiuni renale4.7.1.6. Afecțiuni endocrinologice4.7.1.7. Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.7.1.8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET4.7.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.7.2.1.Examenul cerebral - 1004.7.2.2. Examenul regiunii cervicale - 504.7.2.3. Examenul coloanei vertebrale - 504.7.2.4. Examenul toracic - 1004.7.2.5. Examenul abdominal - 1004.7.2.6. Examenul musculo-articular și scheletal - 50
4.8.STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ4.8.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.8.1.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare4.8.1.2. Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)
4.8.1.3.Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinării4.8.1.4. Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)
4.8.1.5.Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale)
4.8.1.6.Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)
4.8.1.7.Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)
4.8.1.8.Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.8.1.9. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET4.8.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.8.2.1.Examenul cerebral - 1004.8.2.2. Examen regiune cervicală - 304.8.2.3. Examen coloana vertebrală - 1004.8.2.4. Examen torace - 404.8.2.5. Examen abdominal - 404.8.2.6. Examen musculo-articular și scheletal - 100
4.9.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniMEDICINĂ NUCLEARĂ - 4 ani
(MEDICINĂ NUCLEARĂ - 33 LUNI și 2 SĂPT.)
A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) - 23 LUNI și 2 SĂPTĂMÂNIB. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) - 6 LUNIC. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.3) - 2 LUNID. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) - 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.5) - 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.6) - 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) - 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) - 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) - 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) - 2 LUNI– BIOETICA (I.12) - 1/2 lună
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinicăb) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice.
c)Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientuld) Asistă la prepararea radiofarmaceuticelor și injectează sub supraveghere radiofarmaceuticee) Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăf) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
g)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.
h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicină Nucleară și al Spitalului în care activează.
k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
l)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
2.În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Verifică documentele medicale ale pacientului înainte de investigație și alege protocolul de achiziție corespunzătorb) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)
c)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigraficed) Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologice) Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică mai simple (131 Iod pentru tireotoxicoza)
f)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăg) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
l)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
3.În anul III de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie.
b)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
c)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
d)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
e)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
4.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasăb) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice și de imagistică de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)
c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.
e)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).
f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
g)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
j)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
Tematica pentru examenul de Medic Specialist în specialitatea
MEDICINA NUCLEARĂI. PROBA SCRISĂII. PROBA PRACTICĂ - TEHNICA EXAMINĂRIIIII. PROBA PRACTICĂ - INTERPRETARE DE IMAGINII. PROBA SCRISĂ1. Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrări radioactive, interacțiunea radiației cu materia)
2.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară
Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori)
Camera de scintilație Anger (gammacamera planară): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea imaginii, tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated)
Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginii
Camera de scintilație pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea și procesarea imaginii
Sistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilor
Sistemul hibrid PET/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări PET/CT, fuziunea imaginilor
3.Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție
Doza absorbită, doza echivalentă, efectele biologice ale radiațiilor, limite de doze pentru pacienți și personalul medical, măsuri generale de radioprotecție, designul laboratorului, echipament de radioprotecție, măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical, gestiunea deșeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive (intern și extern)
4.Radiofarmaceutice
Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor
Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)
Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)
Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium - 201, Xenon -133)
Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare
Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim
Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)
5.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară
Gammacamera, sistemul SPECT, sistemul PET, sisteme hibride SPECT/CT, PET/CT, calibratorul de doză
6.Informatica imagistică
Infrastructura informaticii imagistice, metode de analiză și procesarea imaginii, calitatea imaginii, principiile cuantificării - imagistica cantitativă, principii de procesare a imaginii
7.Noțiuni de imagistică moleculară
Principiile de baza ale biologiei și biochimiei celulare, principii elementare ale metodelor de imagistica molecular, principiile contrastului țintit
8.Explorarea scintigrafică în endocrinologie
Evaluarea radioizotopica a glandei tiroide
Radiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient
Radioiocaptarea/Technetocaptarea: tehnică, valori normale și patologice
Scintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologice
Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușă multinodulară, tiroidite, Boala Graves)
Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)
Scintigrafia în cancerul tiroidian: scintigrafia de corp întreg cu I-131
Follow-up pacienților cu cancer tiroidian
Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide
Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze
Tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană
Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene
Indicații clinice
Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, indicații clinice
Tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)
Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine
Radiofarmaceutice, farmacocinetica
Tehnica examinării, planare/SPECT/SPECT/CT
Indicații clinice
9.Explorarea scintigrafică renală
Scintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologice
Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
Scintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, indicații clinice, imagini normale și patologice
Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat
10.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
Tipuri de examinări: scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT, SPECT/CT
Imagini normale și patologice, artefacte, indicații clinice
11.Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului
Scintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice
Scintigrafia esofagiană: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Scintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia hepato splenica: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Angioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice,
Scintigrafia hepatică cu hematii marcate: principiu, tehnica examinării, indicații clinice
Scintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
12.Explorarea scintigrafică a cordului
Scintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze
Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT- prelucrare imagini, imagini normale, artefacte
Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort: pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării
Indicații clinice: detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene
Angiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecție
Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace
Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort
13.Explorarea scintigrafică pulmonară
Scintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
Scintigrafia pulmonară de ventilație: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT)
14.Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central
Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT): radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
Scintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
15.Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
16.Limfoscintigrafia
Limfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice: radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
17.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral
Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (thalim, MIBI, V-DMSA, galiu, 131-Iod, 131-I- MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacokinetica, doze, tehnica examinării
Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații clinice
18.Sistemul hibrid SPECT/CT
Principiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații clinice
19.Sistemul hibrid PET/CT
Principiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații clinice
20.Radioterapia radionuclidică
Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie
Radioterapia în afecțiuni tiroidiene benigne și maligne
Radioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice
Radioterapia în afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne
Radioterapia în afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare
Radioterapia în tumori neuroendocrine
Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate
21.Osteodensitometrie
Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații clinice
II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Descrierea tehnicii de efectuare1. Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide2. Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide3. Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale4. Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine5. Explorarea scintigrafică renală6. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular7. Explorarea scintigrafică a cordului8. Explorarea scintigrafică pulmonară9. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central10. Limfoscintigrafia11. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului12. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral
III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Interpretarea unor imagini de:
1.Scintigrafie tiroidiană2. Scintigrafia glandelor paratiroide3. Scintigrafia glandelor suprarenale4. Scintigrafia tumorilor neuroendocrine5. Scintigrafie a sistemului nervos central6. Scintigrafie renală7. Scintigrafie pulmonară8. Scintigrafie miocardică9. Scintigrafie osoasă10. Limfoscintigrafia
Îndrumător de abilități practice, competențe și atitudini
urmând a fi dezvoltate în cursul
pregătirii pentru specialitatea Medicină NuclearăA. NOȚIUNI DE BAZĂ
| Obiectiv: să ofere rezidentului cunoștințe de lucru fundamentale corespunzătoare domeniului Medicinii Nucleare | ||
| SUBIECT 1: Fizică și matematică | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Structură și modalități de dezintegrare a atomilor radioactivi B. Interacțiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materia C. Implicațiile biologice și pericolul de iradiere al radiațiilor ionizante. D. Biologie moleculară E. Statistica parametrică și non-parametrică F. Matematica și fizica corespunzătoare, aplicată teoriei trasorilor radionuclidici, modelarea cineticii trasorilor și imagistica cantitativă | A. Integrarea principilor de bază în practica medicală | A. Își recunoaște nevoia de a înțelege noțiunile de bază ale fizicii în Medicina Nucleară B. Își înțelege propriile limite și cere asistența de la personalul non-medical |
| SUBIECT II: Instrumentație și computere | ||
|---|---|---|
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Teoria sistemelor utilizate pentru detecția și analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactivi B. Înțelegerea principiului de utilizare, calibrare și testare a sistemelor de detecție în Medicina Nucleară C. Principiile colimarii și experiența practică a utilizării colimatoarelor D. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie și cuantificarea coincidențelor E. Principii de reconstrucție a imaginii | A. Experiența practică cu utilizarea sistemelor de monitorizare, gamma probe-urilor, calibratoarelor de doza, gamma camerelor și sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronică B. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea și procesarea de imagini | A. Dorința de a deprinde noi abilități și de a fi la curent cu evoluția tehnologiei |
| Subiect III: Radiobiologie și radioprotecție | ||
|---|---|---|
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Teoria efectelor biologice ale radiațiilor de nivel înalt și scăzut provenind de la surse nesigilate B. Calcularea dozei de iradiere a radiofarmaceuticelor (Doza efectivă [ED]) C. Principii de baza ale terapiei radionuclidice D. Natura proceselor proliferative și bazele radiobiologice în terapia radionuclidica a neoplaziilor E. Managementul accidentelor radioactive în cadrul Medicinii Nucleare | A. Manipularea în siguranță a radiofarmaceuticelor B. Implementarea de semne adecvate în Departamentele de Medicină Nucleară C. Redactează reguli locale pentru utilizarea surselor de radiații nesigilate D. Demonstrează abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminări) | A. Apreciază importanța manipulării radiofarmaceuticelor în siguranța pentru sine și pentru alții |
| Subiect IV: Radiochimie și radiofarmacie | ||
|---|---|---|
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Producerea radionuclizilor utilizând reactoare, ciclotroane sau generatoare B. Proprietăți fizice ale radionuclizilor, aplicații clinice C. Proprietăți biologice și fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina în practica clinică, trialuri clinice și în curs de dezvoltare D. Formule utilizate în Medicina Nucleară E. Tehnici de marcare celulară F. Principii de asigurare a calității (QA) în radiofarmacie G. Parametri de control al calității care determină calitatea radiofarmaceuticelor, Inclusiv puritatea radionuclidică și radiochimică H. Principiile preparării aseptice | A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiu B. Prepararea unui kit rece C. Efectuarea unei marcări celulare D. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidică și radiochimică E. Demonstrează tehnici de preparare aseptica | A. Demonstrează atenție la detalii în manipularea radiofarmaceuticelor și în asigurarea purității radiochimice și radionuclidice și, de asemenea, a tehnicii aseptice |
| Subiect V: Principiile și tehnicile trasorilor și studiile in vitro | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Cinetica radiotrasorilor utilizați în Medicina Nucleară B. Utilizarea principiilor cineticii și adaptarea tehnicilor pentru calcularea de parametri precum rata filtrării glomerulare, etc. C. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilor D. Erori asociate măsurătorilor cantitative E. Principiile de radioimunoanaliza (RIA) F. Principiile ELISA (proba imunoabsorbției enzimelor linkate) | A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual | A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual |
| Subiect VI: Cadru de reglementare în Medicina Nucleară | ||
|---|---|---|
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Cerințe Naționale și Internaționale de reglementare în practica Medicinii Nucleare, B. Ghiduri medicale, licențe ale produselor și alte legislații corespunzătoare C. Cerințe de reglementare care se aplica în crearea și funcționarea radiofarmaciilor D. Reglementări de control al transportului materialelor radioactive în România E. Mecanismele prin care reglementările sunt aplicate și controlate în România F. Reglementările de siguranță și sănătate care legiferează practica în condiții de siguranță G. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil) și ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil) H. Orice alte revizuiri sau completări aduse ulterior legislației menționate | A. Demonstrează abilitatea de aplica reglementările în practica locală | A. Arată dorința de a fi la curent cu evoluția reglementarilor în Medicina Nucleară B. Apreciază necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementările sunt strict respectate |
B. DIAGNOSTIC IMAGISTIC
| SECȚIUNEA 1. SISTEMUL OSOS | |||
|---|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizând tehnici radionuclidice | |||
| Subiectul I: Scintigrafia osoasă | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini | |
| A. Anatomia și fiziologia sistemului osos B. Prezentarea clinică și managementul tulburărilor ce afectează sistemul osos C. Noțiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu ^99mTC-difosfonați D. Noțiunile de bază ale scintigrafiei de măduva osoasă cu ^99m TC-coloizi E. Indicații pentru scintigrafia scheletală și de măduva osoasă, inclusiv înțelegerea bazei de dovezi F. Utilizarea scintigrafiei osoase în corelație cu alte proceduri imagistice radionuclidice pentru a evalua infecțiile osoase sau periprotetice (vezi secțiunea infecție / inflamație) G. Cunoașterea protocoalelor de achiziție, incluzând achiziția în trei faze, baleiaj corp întreg sau statica segmentară planară, SPECT și SPECT/CT H. Rolul imagisticii comparative (radiografie simplă, CT și IRM) pentru evaluarea patologiei osoase I. Problemele legate de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înaintea și în timpul examinării B. Alegerea protocolului de achiziție corespunzător C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea testului asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor E. Reconstrucție de imagini, vizualizare și interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importantă tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| Subiectul II: Osteodensitometria (DEXA) | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Factori de risc, prezentarea clinică și managementul osteoporozei. B. Bazele fiziologice și biochimice ale metabolismului osos. C. Noțiunile de bază ale osteodensitometriei și ale altor metode, de exemplu examinare ultrasonografică (USS), tomografie computerizată cantitativă (QCT), etc. D. Indicații pentru determinările osteodensitometrice, inclusiv cunoașterea bazei de dovezi E. Controlul calității F. Problemele legate de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului pentru examinare. B. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor C. Analiza datelor și calculul rezultatelor scanării D. Interpretarea rezultatelor E. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapie | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| SECȚIUNEA 2: SISTEMUL ENDOCRIN | ||
|---|---|---|
| Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor suprarenale B. Sindroame clinice asociate patologiei suprarenale C. Principiile imagisticii suprarenalelor cu ¹²³I-MIBG și agenți de colesterol D. Indicațiile scintigrafiei glandelor suprarenale E. Sensibilitatea și specificitatea testelor F. Rolul testelor imagistice complementare G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterol | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Măsurarea și înregistrarea radiotrasorului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiului E. Utilizarea tehnicii de substracție renală F. Procesarea și vizualizarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatului studiului efectuat | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul II: Scintigrafia tiroidiană și măsurarea captării tiroidiene | ||
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandei tiroide utilizând tehnici radionuclidice | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandei tiroide B. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidiene C. Principiile imagisticii folosind ^99m TcO4 and ^123 I D. Indicațiile scintigrafiei tiroidiene E. Rolul investigațiilor complementare: biochimie, imunologie, ecografie, CT, biopsie și aspirație cu ac fin (FNA) în evaluarea patologiilor tiroidiene F. Particularități de radioprotecție G. Măsuri de radioprotecție asociate radiofarmaceuticelor | A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Evaluarea clinică a glandei tiroide C. Măsurarea și consemnarea trasorului D. Injectarea trasorului E. Alegerea colimatorului optim F. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului G. Procesare de date și imagini, cuantificare și afișare de imagini H. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele I. Corelarea examinărilor cu datele clinice J. Auditul rezultatului | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiană | ||
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizând tehnici radionuclidice | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia dezvoltării și fiziologia glandelor paratiroide B. Tabloul clinic al hiperparatiroidismului C. Noțiunile de bază ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substracție ^201 TI/^99m Tc și ^99m Tc/ ^123 I și tehnica washout-ului ^99m Tc-MIBI, precum și acei trasori/protocoale aflate în dezvoltare. D. Indicațiile scintigrafiei paratiroidiene E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene, incluzând ultrasonografia, cateterizarea venoasă selectivă etc. F. Utilitatea detecției intraoperatorii cu ajutorul gamma probe-ului G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor | A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Alegerea protocolului de achiziție optim C. Măsurarea și consemnarea trasorului D. Administrarea radiofarmaceuticelor E. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului F. Procesare și vizualizare de imagini G. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatului | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| SECȚIUNEA 3: SISTEMUL UROGENITAL | |||
|---|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afecțiunile aparatului urogenital utilizând tehnici radionuclidice | |||
| Subiect: Funcția renală și a vezicii urinare | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Cunoștințe de baza asociate cu patologia tractului urogenital B. Radiofarmaceutice utilizate în scintigrafia renală (de ex. DMSA, DTPA și MAG3). C. Principiul scintigrafiei renale dinamice D. Calcularea funcției renale diferențiale E. Calcularea tranzitului/ drenajului renal F. Utilizarea agenților intervenționali precum Captopril și Furosemid G. Studii urodinamice (reflux, cistografie) H. Evaluarea transplantului renal I. Evaluarea torsiunii testiculare și a varicocelului J. Rolul examinărilor comparative (precum ecografie, CT etc.) K. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție C. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renale D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică bună, cunoscând posibilele capcane asociate studiului E. Procesare, afișare și cuantificare de date F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| SECȚIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR | ||
|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua boala arterială coronariană utilizând tehnici radionuclidice | ||
| Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului și a infarctului miocardic | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia , fiziologia și fiziopatologia inimii și arterelor coronare B. Principiile perfuziei miocardului și imagistica SPECT inclusiv EKG-gated SPECT C. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice și imagistica infarctului miocardic D. Principiile fiziologice și farmaceutice ale testelor de stres, adenozinei și dobutaminei E. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei și funcției miocardului F. Indicațiile imagisticii de perfuzie a miocardului și ale infarctului G. Rolul altor metode inclusiv testul de efort, ecocardiografie de stres și angiografie coronariană H. Particularități în radioprotecție I. Contraindicațiile examinării și alternative | A. Pregătirea pacientului înainte de test B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Execută testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceutice D. Injectează trasori E. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECT F. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori G. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor J. Certificat de prim ajutor (ALS) K. Interpretează EKG-ul de repaus și decide dacă se poate face testul de efort L. Înțelege ce înseamnă un test de efort optim executat M. Capabilitatea de a informa pacientul despre posibilele efecte secundare, și durata acestora | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante G. Înțelege îngrijorările pacienților H. Dorește să explice pacienților de ce este nevoie de examinare I. Este deschis la discuții cu pacienții despre măsuri de reducere a riscului de ischemie cardiacă |
| Subiectul II: Ventriculografia radionuclidică | ||
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua funcția ventriculară utilizând tehnici radionuclidice | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Fiziologia și fiziopatologia cardiacă B. Principiile ventriculografiei radionuclidice C. Radiofarmaceutice utilizate în ventriculografia radionuclidică D. Indicațiile ventriculografiei radionuclidice E. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia și ventriculografia cu contrast | A. Pregătirea pacientului înainte de test B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceutice D. Injectează trasori E. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECT F. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori G. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| SECȚIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR | |||
|---|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizând tehnici radionuclidice | |||
| Subiectul I: Embolia Pulmonară (EP) | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Factori de risc și prezentarea clinică a PE B. Cunoștințe de bază ale perfuziei și ventilației pulmonare C. Indicațiile și dovezile ce susțin scintigrafia de perfuzie (VQ) D. Principiile scintigrafie de perfuzie E. Radiotrasori folosiți pentru sccintigrafia pulmonară de ventilație, incluzând Krypton, ^99m tc-DTPA și Technegas F. Caracteristicile aerosolilor și sistemelor de furnizare a gazelor G. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonară cu contrast și CTPA H. Contribuția dozării D-dimerilor, a ecografiei membrelor inferioare și a venografiei cu contrast pentru a facilita diagnosticul EP I. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție optim C. Tehnici de administrare a radiofarmaceuticelor (injectabil/ inhalator) D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului E. Procesare și vizualizare de imagini F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| SECȚIUNEA 6: LIMFOSCINTIGRAFIA | ||
|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua drenajul limfatic regional utilizând tehnici radionuclidice | ||
| Subiectul I: Evaluarea limfedemului și localizarea ganglionului santinelă | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia și fiziologia sistemului limfatic B. Mecanisme de diseminare a tumorii și conceptul de nodul santinelă C. Cunoștințe generale despre radiofarmaceuticele utilizate în indentificarea nodului limfatic D. Indicațiile limfoscintigrafiei E. Examinări complementare de localizare F. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înaintea examinării B. Alegerea radiotrasorului C. Tehnica injectării D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă și cunoscând posibilele erori E. Localizarea la piele a nodului santinelă F. Calibrarea și utilizarea gamma probe-ului G. Efectuarea și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| SECȚIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL | |||
|---|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizând tehnici radionuclidice | |||
| Subiect: Imagistica sistemului nervos central | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Cunoștințe de baza de neuroanatomie, neurofiziologie și neurochimie B. Radiofarmaceutice utilizate în mod curent în imagistica SNC și cele în curs de dezvoltare C. Indicații pentru scintigrafia de perfuzie cerebrală (rCBF) utilizând trasori precum HMPAO D. Indicații pentru imagistica funcției barierei hematoencefalice E. Indicații pentru imagistica neuroreceptorilor F. Rolul tehnicilor comparative: ecografia, CX IRM G. Particularități ale radioprotecției | A. Pregătirea pacientului înainte de test B. Alegerea radiofarmaceuticului și protocolului optim C. Prepararea radiotrasorului și verificarea radiotrasorului D. Injectarea radiofarmaceuticului E. Pregătirea aparaturii pentru achiziția SPECT F. Procesarea datelor, reconstrucția și cuantificarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor H. Auditul studiului efectuat I. Înțelege care tehnica trebuie aplicată într-o situație particulară | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| SECȚIUNEA 8: SISTEMUL GASTROINTESTINAL | ||
|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizând tehnici radionuclidice | ||
| Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor salivare B. Principiile imagisticii folosind ^9m TcO4 C. Indicațiile scintigrafiei de glande salivare D. Investigații complementare E. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului pentru investigație B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Injectarea trasorului și stimularea glandelor salivare D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori E. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificare F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul II: Tranzit esofagian și reflux gastroesofagian | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia tranzitului esofagian și a sfincterului esofagian inferior B. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene și a refluxului gastro-esofagian folosind ^99m Tc-coloid sau DTPA C. Indicațiile acestei examinări D. Examinări comparative complementare, incluzând imagistica esofagiană și manometria E. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului pentru investigație B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Injectarea trasorului, instruirea și poziționarea pacientului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele erori asociate studiului E. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificare F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Auditul rezultatelor scanărilor | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale și diverticulul Meckel | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia și fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale și a diverticului Meckel B. Principiile de măsurare a sângerării gastrointestinale utilizând ^99m Tc-coloid sau legat de hematii C. Principiile de detecție a diverticului Meckel utilizând ^99m TcO4 D. Indicații pentru hemoragia gastrointestinală și diverticulul Meckel E. Examinări complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI și diagnosticul diverticulului Meckel F. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacienților înainte de test B. Pregătirea și administrarea radiofarmaceuticului C. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori D. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele E. Auditului rezultatelor scanărilor | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul IV: Evaluarea funcției hepatice și splenice | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia și fiziopatologia vascularizației hepatice, celulelor Kupffer și a splinei B. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua funcția reticulului endothelial (RES) și posibilelor hemangioame hepatice C. Măsurarea perfuziei hepatice, tehnica primei treceri, calcularea indicelui de perfuzie hepatică (HPI) și alegerea trasorului (^99m Tc-colloid sau ^99m TcO4) D. Evaluarea hipersplenismulul utilizând coloid sau hematii denaturate E. Examinări complementare comparative ale perfuziei hepatice, RES și funcției splenice F. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului corespunzător C. Administrarea radiofarmceuticului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori E. Procesarea datelor, calcularea indicelui de perfuzie hepatică HPI și afișarea imaginii F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Auditul rezultatelor scanărilor | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul V: Funcția hepatobiliara | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Spectrul clinic al afecțiunilor biliare, inclusiv cunoașterea procedurilor chirurgicale B. Fiziologia și fiziopatologia formării bilei, veziculei biliare și funcția sfincterului Odi C. Cunoștințe de bază despre derivații ^99m Tc-HIDA și farmacologia analogilor de colecistokinina D. patologia biliară inclusiv cunoștințe despre proceduri chirurgicale E. Utilizarea ^99m Tc-HIDA sau derivaților pentru a evalua: - obstrucția biliară, - colecistita acută, - fistula biliară, - diskinezia biliară, - disfuncția sfincterului Oddi, - refluxul biliar duodenogastric F. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliar G. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Prepararea și măsurarea radiofarmaceuticului C. Alegerea protocolului de achiziție și administrarea radiofarmaceuticului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori E. Sincronizarea administrării agentului de stimulare a contracției veziculei biliare F. Procesarea datelor și cuantificarea funcției veziculei biliare G. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatelor scanărilor | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| SECȚIUNEA 9: INFECȚIE/INFLAMAȚIE | |||
|---|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infecție/ inflamație utilizând tehnici radionuclidice | |||
| Subiectul I: Scintigrafia focarelor de infecție sau inflamație | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Cunoștințe de baza despre infecție/inflamație inclusiv mecanisme celulare B. Manifestări clinice ale infecțiilor cu punct de plecare necunoscut C. Radiofarmaceutice utilizate pentru infecții/inflamații D. Indicațiile utilizării trasorilor radioactivi utilizați în infecțiile oculte sau a inflamațiilor E. Examinări complementare F. Particularități de radiprotecție | A. Pregătirea pacientului B. Alegerea protocolului de achiziție și a radiofarmaceuticului corespunzător C. Prepararea (incluzând tehnici de marcare celulară) și administrarea radiotrasorului D. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiului E. Procesarea și vizualizarea imaginilor F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| SECȚIUNEA 10: ONCOLOGIE - IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI | |||
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizând tehnici radionuclidice | |||
| Subiect 1: Imagistica tumorală | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Cunoștințe de baza privind biologia, metabolismul și metastazarea tumorilor B. Caracteristicile tumorilor solide și a malignităților hematologice C. Principiile localizării tumorale D. Radiofarmaceutice folosite pentru detecția tumorilor E. Cunoștințe despre protocoalele de imagistica incluzând scintigrafia de corp întreg SPECT și SPECT/CT F. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT și IRM G. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înaintea examinării B. Pregătirea și măsurarea radiofarmaceuticului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnica optimă cunoscând posibilele erori E. Reconstrucția de imagini și vizualizarea acestora F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluare | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| SECȚIUNEA 11: TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARĂ ȘI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ | ||
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru cu imagistica secțională utilizând scanarea CT în contextul PET-CT-ului și al SPECT-CT-ului. | ||
| Subiect: Scanarea CT în contextul PET-CT -ului și al SPECT-CT -ului | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia secțională și variantele normale evidențiate CT. B. Cunoștințe de bază de imagistică CT C. Aparatura CT, PET-CT și SPECT-CT D. Protocoale CT pentru PET-CT și SPECT-CT și modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic. E. Indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și principiile de utilizare a substanțelor de contrast CT cu administrare gastro-intestinală și intravenoasă. F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET și SPECT și alte tehnici procesare post-achiziție de imagine CT. G. Indicații ale examinării CT pentru: creier, cap și gât, torace, abdomen și pelvis, sistem musculoscheletal și vascular. H. Aspecte legate de radioprotecție în imagistica CT I. Aspecte legale asociate cu imagistica CT | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Evaluarea necesității și/sau contraindicațiilor pentru substanțe de contrast CT și tratamentul complicațiilor. C. Evaluarea calității imaginii CT și identificarea de artefacte. D. Interpretarea achizițiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT și / sau PET-CT pentru a evalua utilitatea, surse de eroare, variante normale și artefacte, inclusiv abilitatea (i) de a corela modificări detectate PET/SPECT cu anumite structuri anatomice, (ii) de a integra aspectul CT în evaluarea semnificației constatărilor PET sau SPECT, și (iii) de a recunoaște modificări CT care nu se asociază cu captarea radiotrasorului. E. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| SECȚIUNEA 12: EXAMINAREA PET | ||
|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru PET-CT | ||
| Subiect I: Examinarea PET - noțiuni de bază | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Metode de producere și dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizați în PET B. Metode de analiză compartimentale C. Matematica și fizica aplicată teoriei trasorilor utilizați în PET, modelarea cineticii trasorilor și tehnici imagistice cantitative D. Radiofarmacia trasorilor utilizați în PET E. Principii fiziologice ale tehnicilor F. Dozimetrie a diferiților trasori utilizați G. Aspecte legale asociate cu trasorii H. Metode de măsurare a activității trasorilor și aparatura de scanare I. Erori asociate cu măsurătorile cantitative J. Cunoștințe despre gamma camera și sistemul dedicat PET K. Metode de achiziție a imaginilor PET | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante | |
| Subiectul II: PET-CT în oncologie | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Cunoștințele de bază - metabolism tumoral B. Trasori PET utilizați pentru detectarea tumorii, inclusiv FDG și metionină C. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau în anumite localizări. D. PET-CT în diagnosticul tumorilor, de ex noduli pulmonari E. PET-CT în stadializarea tumorii, de ex cancer pulmonar, limfom, tumori cu cellule germinale, etc. F. PET-CT în detectarea bolii recurente, de ex cancer colorectal. G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice, inclusiv CT și IRM. H. Probleme legate de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare și manipulare de date E. Reconstrucție de imagini și vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul III: PET- CT în neuropsihiatrie | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Noțiuni de bază în neurofiziologie, neurochimie și neuroanatomie secțională B. Trasori PET utilizați în imagistica cerebrală C. Variații normale ale distribuției trasorului PET în imagistica cerebrală D. Rolul PET în diagnosticul bolilor neurologice frecvente, precum epilepsia și demența E. Examinarea PET în evaluarea tumorilor cerebrale F. Rolul PET comparativ cu alte tehnici imagistice, inclusiv CT și IRM G. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare și manipulare de date E. Reconstrucție de imagini și vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul IV: PET- CT în cardiologie | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomie coronariană și cardiac, fiziologie și fiziopatologie cardiacă B. Evaluarea ischemiei cardiace utilizând ^82 Rb, ^13 N-amoniu, ^15 O-apa C. FDG PET pentru evaluarea viabilității miocardului D. Controlul și monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDG E. Principiul pentru testul de stres farmacologic F. Variațiile normale ale distribuției FDG la nivel cardiac G. Rolul PET în comparație cu celelalte teste imagistice, incluzând ecocardiografia de stres și angiografia coronariană H. Particularități de radioprotecție | A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului C. Realizarea testului de efort cardiologie utilizând tehnici farmacologice D. Injectarea de FDG, NH_3 și orice alți trasori noi E. Producerea de imagini de perfuzie cu parametri și calcularea rezultatelor numerice F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| SECȚIUNEA 13: PEDIATRIE | |||
|---|---|---|---|
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizând tehnicile radionuclidice | |||
| Subiectul: Imagistica pediatrică utilizând radionuclizi | |||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini | |
| A. Noțiuni de bază privind creșterea și dezvoltarea copiilor, cunoașterea particularităților captării radiotrasorului la nivelul organelor imature B. Indicațiile specifice ale examinărilor radionuclidice la copil, în special imagistica tractului renal, biliar și a sistemului osos C. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia, CT, IRM D. Cunoștințe de legislație privind efectuarea examinărilor la pacienții pediatrici E. Principiile consimțământului informat la copil F. Particularități de radioprotecție adaptate la pacientul pediatric G. Cunoașterea de aspecte ale Protecției Copilului | A. Pregătire generală a copilului pentru examinare. B. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinări. C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic și protocolul de achiziție a imaginii corespunzătoare pentru copil. D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii. E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii. F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele examinărilor efectuate la copii G. Auditul rezultatelor scanărilor H. Menținerea unui mediu sigur | A. Recunoaște importanța evaluării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante G. Arată interes în problemele de siguranță și sănătate H. Conștientizează problemele de Protecția Copilului | |
C. TERAPIE
| Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a indica, administra și monitoriza utilizarea radiofarmaceuticelor pentru terapie | ||
| Subiectul 1: Terapia cu ^131 I în tireotoxicoza | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Tabloul clinic și diagnosticul tireotoxicozei B. Cauze de tirotoxicoza incluzând boala tiroidiană autoimună, nodul tiroidian toxic unic, gușă multinodulară toxică, etc C. Tratamentul medicamentos în tireotoxicoza D. Selecția pacienților pentru terapia cu ¹³¹I pentru tirotoxicoza și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament E. Factori legali și de mediu care reglementează utilizarea terapiei cu ^131I în tireotoxicoza F. Particularități de radioprotecție | A. Obține consimțământul informat pentru terapie B. Oferă instrucțiuni de radioprotecție corespunzătoare pentru pacient, îngrijitor și membrii familiei C. Abilitatea de a evalua prezența și de a trata boala oftalmica distiroidiană D. Instruiește pacientul când să își oprească medicația antitiroidiană E. Evaluează și administrează doza potrivită de ^131I F. Evaluează răspunsul la terapie G. Auditul rezultatului terapiei | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă și precisă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul II: Sinovectomia radionuclidică | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Anatomia articulațiilor și patogeneza artritei inflamatorii B. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind ^90 Y-colloid, ¹⁸⁶Re-sulfid și ^160 Er-citrat. A. C. Selecția pacienților pentru sinovectomia radionuclidica și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. D. Problemele legate de radioprotecție | A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacienților / însoțitorilor C. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticului D. Realizarea injectării intra-articulare de radiofarmaceutic E. Utilizarea intraarticulară a corticosteroizilor acolo unde este cazul F. Asigurarea imobilizării adecvate a membrului injectat pentru a preveni absorbția limfatică. G. Monitorizarea răspunsului și a toxicității. H. Auditul rezultatului tratamentului | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiect III: ^32 P în tratamentul policitemiei rubra vera și a trombocitemiei esențiale | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV) și trombocitemiei esențiale (ET) B. Principii de radiobiologie în terapia radionuclidica tintita C. Natura terapiei cu ^32 P D. Selecția pacientului pentru terapia ^32 P în PRV și ET, inclusiv conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. E. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. F. Problemele legate de radioprotecție | A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacientului / însoțitorului C. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticului D. Injectarea de ^32 P. E. Monitorizarea răspunsului și toxicității. F. Auditul rezultatului tratamentului | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
| Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Principii de radiobiologie în terapia oncologică B. Caracteristicile radionuclizilor terapeutici. C. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita. D. Radiofarmaceuticele aprobate pentru terapie țintită, inclusiv ^131 I, ^89 Strontiu, ^131 I-MIBG și ^90 Y-Octreotid. E. Selectarea pacientului, incluzând caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. F. Factori legislativi și factori de mediu, inclusiv fizica radioprotecției G. Sisteme de administrare terapeutică a radiofarmaceuticelor H. Principii de dozimetrie pre-și postterapeutică | A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție a pacienților C. Pregătirea pacientului D. Măsurarea și elaborarea radiofarmaceuticului E. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat. F. Monitorizarea semnelor vitale postterapie G. Răspunsul și monitorizarea toxicității. H. Auditul rezultatelor I. Calcule de doză, de pre și post tratament | A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante |
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ SPORTIVĂ1.1. DEFINIȚIE
MEDICINA SPORTIVĂ este specialitatea medicală clinică și academică ce:
–susține marea performanță sportivă în condițiile păstrării integrității fizice a sportivilor– realizează dirijarea medicală a antrenamentului– studiază adaptările fiziologice ale organismului la efortul fizic– eliberează avizul medico-sportiv, act medico-legal– tratează și recuperează patologia sportivă– utilizează medicația și suplimentele specifice sportului de performanță– combate dopajul– contribuie la cercetarea științifică în domeniul fiziologiei efortului fizic– fundamentează din punct de vedere biologic exercițiul fizic ca actor sanogenetic– promovează exercițiul fizic ca mijloc de creștere a calității vieții– previne bolile cronice datorate sedentarismului– asigură asistența medico-sportivă la sportivii cu dizabilități
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 4 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 12 |
| MODULUL 1 | MEDICINA SPORTIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 2 | MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 3 | ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 4 | MEDICINĂ INTERNĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 5 | CARDIOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 6 | CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 7 | ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 8 | ELECTROMIOGRAFIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore/săptămână |
| MODULUL 9 | NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 10 | MEDICINĂ DE URGENȚĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 11 | ACTIVITATE PRACTICĂ LA BAZE SPORTIVE ȘI LOTURI OLIMPICE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni și 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | |
| MODULUL 12 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 800 ore |
| Total ore pregătire practică | Conform contractului de muncă individual |
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)
1.3.2.Stagiul de Medicină fizica și de Reabilitare: 6 luni (anul II)
1.3.3.Ortopedie și traumatologie: 6 luni (anul II)
1.3.4.Medicină internă: 3 luni (anul III)
1.3.5.Cardiologie: 3 luni (anul III)
1.3.6.Cardiologie pediatrică: 2 luni (anul III)
1.3.7.Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal: 2 luni (anul III)
1.3.8.Electromiografie: 2 luni (anul III)
1.3.9.Nutriție și boli metabolice: 3 luni (anul IV)
1.3.10.Medicină de Urgență: 3 luni (anul IV)
1.3.11.Bioetica: 2 săptămâni (anul IV)
1.3.12.Activitate practică la baze sportive și loturi naționale: 5,5 luni (anul IV)
| Anul I | Anul II | Anul III | Anul IV | ||||||||
| 1.3.1 | 1.3.2 | 1.3.3 | 1.3.4 | 1.3.5 | 1.3.6 | 1.3.7 | 1.3.8 | 1.3.9 | 1.3.10 | 1.3.11 | 1.3.12 |
1.4.CONȚINUTUL STAGIILORMODULUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ
Nr. Ore curs: 200
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Curs introductiv în Medicina Sportivă2. Clasificarea eforturilor. Surse de energie3. Contracția musculară - baze fiziologice și biochimice4. Fiziologia și biochimia efortului sportiv5. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator6. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular7. Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic8. Modificări hormonale induse de efort9. Capacitatea de efort10. Evaluare funcțională și testarea capacității de efort11. Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive12. Principiile antrenamentului sportiv13. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport14. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi15. Deficiențe fizice16. Cordul sportiv17. Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță18. Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi19. Forma sportivă - starea de start20. Pregătirea biologică de concurs21. Refacerea în sportul de performanță22. Alimentația la sportivi23. Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere)
24.Dopingul în sport. Tehnici utilizate în controlul doping25. Aparatul digestiv în practica medico-sportivă. Ficatul de efort26. Aparatul renal în practica medico-sportivă. Rinichiul de efort27. Antrenamente și competiții la altitudine medie28. Aclimatizare la altitudini mari29. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare30. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite31. Oboseala patologică acută și cronică în sport32. Bioritmurile în sport33. Traumatologia sportivă - leziuni acute și de suprasolicitare34. Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive35. Investigația psihologică la sportivi36. Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren37. Colaborarea medic - antrenor în dirijarea antrenamentului38. Genetica în sport39. Aspecte imunologice în sport40. Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi41. Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)
42.Femeia și sportul.
43.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță44. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații45. Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.
46.Coduri etice în Medicina SportivăBarem activități practice:
● Anamneza medico-sportivă inițială și periodică 100
● Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice) 100
● Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice) 100
● Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos) 100
● Dinamometrie (determinarea forței musculare) 100
● Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 100
● Proba Ruffier 50
● Proba clino-ortostatică Schellong 100
● Proba Martinet 50
● Proba Flack 100
● Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat 50
● Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi 100
● Electroencefalografia EEG la sportivi 20
● Electromiografia EMG la sportivi 50
● Examenul clinic ortopedic al sportivului 100
● Spirometrie 50
● Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS) 200
● Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 200
● Testul Sargent 50
● Testul Bosco 50
● Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort 50
● Elaborarea avizului medico-sportiv 200
● Scheme de refacere în diverse probe sportive 100
● Scheme terapeutice energotrope și trofotrope 100
● Verificarea jurnalului de auto-control 100
● Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului 100
● Scheme de recuperare adaptate cazului 100
● Prezentare de cazuri 20
● Prezentare de referate 10
MODULUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Domeniul de competență în MFR2. Diagnosticul în MFR3. Electrodiagnosticul4. Proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.
5.Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc6. Orteze și proteze.
7.MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități8. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).
9.MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale10. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)
11.MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor12. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)
13.MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive14. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)
15.MFR la persoanele cu durere cronică16. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.
17.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.
18.Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).
19.Tulburări de creștere.
20.Inegalități ale membrelor inferioare.
21.Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.Barem activități practice
● Bilanț articular
● Bilanț muscular
● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular
● Interpretare Computer tomograf
● Interpretare de Rezonanță magnetică
● Infiltrații intraarticulare și periarticulare
● Evaluarea mersului și a posturii
● Buletin de analize factori naturali terapeutici
MODULUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
Nr. Ore curs: 100
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Fiziologia și fiziopatologia musculară și articulară2. Fiziologia și patologia tendonului3. Osificarea. Formarea calusului.
4.Entorsă de genunchi.
5.Entorsă de gleznă.
6.Entorsă de pumn, umăr.
7.Luxații - generalități: umăr, acromio-clavicular, cot8. Luxații șold9. Fracturi, luxații coloană vertebrală10. Fracturile membrului superior11. Fracturile membrului inferior12. Fracturi de bazin13. Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).
14.Patologia lombo-sacrată15. Artroze16. Entezite-miozite17. Osteocondroze18. Periartrita scapulo-humerală19. Principii de tratament ale fracturilor20. Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor.Barem activități practice
● Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius (3)
● Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare (5)
● Reducerea și imobilizarea luxației de umăr (5)
● Reducerea luxației de cot (3)
● Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu (3)
● Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență (10)
● Vizionare-alungire tendon achilian (5)
● Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă (5)
● Vizionare-capsulotomia post genunchi (5)
● Vizionare-artrodeza tibio-astragalian (5)
● Vizionare-osteosinteza cu tije (5)
● Vizionare-osteosinteza cu placa și șuruburi (5)
● Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie (30)
● Examinarea unui bolnav cu: Deformații congenitale (4) Osteocondrodistrofii (2) Osteomielita (2) Afecțiuni reumatismale (5) Cifoze-scolioze (10) Picior strâmb congenital (5) Traumatisme ale aparatului locomotor (2)
● Demonstrații: Aparat gipsat (30) Mulaje (30)
MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. Ore curs: 50
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Pneumonii microbiene și virale.
2.Astm bronșic3. Pleurezii4. Edemul pulmonar5. Valvulopatii6. Tulburările de ritm ale inimii7. Tulburările de conducere ale inimii8. Cardiomiopatia9. Cardiopatia ischemică10. Tromboembolii11. Hipertensiunea arterială12. Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice13. Litiaza renală14. Sindromul nefrotic15. Cistita acută16. Ulcerul gastric și duodenal17. Enterocolitele (infecțioase, de stres)
18.Icterele19. Hepatite acute și cronice20. Litiaza biliară21. Pancreatitele22. Hemoragiile digestive23. Anemiile24. Reumatism poliarticular.
25.Colagenoze26. Osteoporoza27. Manifestări viscerale endocrine.
28.Infecții stafilococice și streptococice29. T.B.C. primar și secundar.Barem activități practice– Interpretare examen radiologic: 30– Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10– Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20– Interpretare echocardiografie: 10– Interpretare echografie abdominală: 10– Interpretare și efectuare oscilometrie: 5– Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10– Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic: 20– Interpretare explorări funcționale renale, hepatice, gastrice: 50– Alcătuirea regimului alimentar: 5– Interpretarea antibiogramei: 10MODULUL DE CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Fiziologia aparatului cardiovascular2. Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore3. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular și Tehnici moderne imagistice (CT, RMN)
4.HTA primară și secundară - 2 ore5. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 2 ore6. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore7. Riscul cardiovascular - 2 ore8. Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă - 2 ore9. Tulburările de ritm - 2 ore10. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament - 2 ore11. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 2 ore12. Patologia pericardului - 2 ore13. Șocul cardiogen - 2 ore14. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore15. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore16. Cordul atletic - 1 oră17. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament18. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic19. Reanimarea cardio-respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio-respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare20. ElectrocardiografiaBarem activități practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemică etc, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort2. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică3. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacăMODULUL DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)
2.Evaluarea performanței miocardice3. Defectul septal atrial4. Defectul septal ventricular5. Canalul arterial persistent6. Canalul atrioventricular7. Atrezia de valvă tricuspidă8. Transpoziția de vase mari corectată anatomic9. Trunchiul arterial comun10. Stenoza aortică11. Stenoza pulmonară12. Patologia aparatului mitral13. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, etc.)
14.Hipertensiunea arterială pulmonară15. Sincopa16. Moartea subită17. Cardiomiopatii (CMD/Miocardite, CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)
18.Endocardite19. Pericardite20. Reumatismul articular acut21. Hipertensiunea arterială sistemice22. Afectarea cardiacă în boli extracardiaceBarem activități practice
● Efectuarea examenului clinic cardiologic pediatric
● Determinarea tensiunii arteriale
● Determinarea saturației periferice în oxigen.
● Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
● Efectuarea testului de mers de 6 minute
● Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
● Montare și interpretare Holter-ECG
● Montare și interpretare Holter-TA
● Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong
● Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort
MODULUL DE ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Generalități despre ecografie și sonde2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor3. Indicații ale examinării ecografice4. Revărsate articulare, tenosinovite5. Examinarea canalului carpian, tarsian6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7. Examinarea ecografică a țesuturilor moi - mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10. Rupturile tendoanelor - achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale - localizare, măsurători, monitorizare.Barem activități practice
● Interpretare de ecografii musculo-scheletale
MODULUL DE ELECTROMIOGRAFIE
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară.
2.Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.
3.Inervația radiculară, tronculară, miotomală4. Leziuni de nervi periferici5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.
6.Aparatura de electromiografie7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.
8.Electro-mio-neurografia - principii generale: studii de conducere nervoasă motorie, studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica, studiul reflexelor - unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire, stimularea repetativă9. Biofeed-back electromiografic10. Metode cantitative în electromiografie - EMG kineziologică: stimularea magneto-electrică, patologia EMG (leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii, Miopatii, Tulburări ale transmiterii neuro-musculareBarem activități practice
● Interpretare de Electromiografii - 50
MODULUL DE NUTRIȚIE ȘI DIABET
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar2. Principii de dietoterapie3. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar (inclusiv triada atletelor)
4.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor5. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic6. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, etiopatogeneza, managementul obezității, factor de risc în patologie7. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic, etiopatogeneza, managementul dislipidemiilor8. Sindromul X metabolic, evaluarea și managementul riscului cardiovascular9. Principiile studiului epidemiologicBarem activități practice– Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre– Crearea unui regim alimentar zilnic– Calculul cheltuielilor energetice zilnice– Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)– Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare– Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup– Principii de gastrotehnie– Ancheta alimentară– Screeningul familial în bolile metabolice– Metodologia cercetării epidemiologiceMODULUL DE MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Suportul primar al vieții (BLS)
2.Suportul avansat al vieții (ACLS, ATLS)
3.Disritmii - atitudine și urgență4. Înecul5. Electrocutarea6. Hipotermia7. Arsuri8. Degerături9. Șocul termic10. Înțepături, mușcături insecte, animale11. Anafilaxia - Șoc anafilactic12. Comă - atitudine în urgență13. Intoxicații acute - măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență14. Probleme legate de altitudine și medicina hiperbară15. Politraumatismul - Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară16. Șocul hemoragic, hipovolemic17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine18. Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine19. Durerea toracică - Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică20. Factori patogenici în transportul medicalizat.Baremul activităților practice
● ACLS
● ATLS
● Perfuzii
● Injecții intra-musculare
● Injecții intra-dermice
● ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză
● Pansamente - plăgi; soluții antiseptice
● Puncția pleurală
● Puncția abdominală
● Sondaj vezical
● Sondaj naso-gastric
● Oxigenoterapie - modalități de administrare
● Manevre terapeutice în politraumatism
● Poziții de transport
MODULUL DE BIOETICĂ
Nr. ore teoretice: 20
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Introducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică.
2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.).
3.Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
4.Relația medic-pacient II - 2 ore Consimțământul informat. Confidențialitatea în relația medic-pacient. Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
5.Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.
6.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.
7.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practică medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative.
8.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.
9.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
10.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.Tematică seminarii
● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
● Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.
● Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
● Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
STAGIUL LA BAZĂ SPORTIVĂ SAU LOT OLIMPIC
Nr. ore prezentări caz, referate: 80
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Barem activități practice1. Controlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic2. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire (10)3. Asistența medicală la antrenamente și competiții (30)4. Anamneza medico-sportivă (30)5. Evaluarea dezvoltării fizice (30)6. Evaluare funcțională și a capacității de efort (30)7. Investigații în efort specific (50)8. Verificarea jurnalului de auto-control (50)9. Examene profilactice, clinice la 7 - 10 zile (20)10. Testele de teren (săptămânal) (50)11. Alcătuirea rației alimentare după specificul efortului (30)12. Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere (30)13. Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive (20)14. Alcătuirea schemei de refacere în funcție de specificul antrenamentului (30)15. Scheme de recuperare adaptate cazului (20)1.5. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE– Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în elaborarea avizului medico-sportiv,– Diagnosticul, tratamentul și recuperarea patologiei sportive.– Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv– Asigurarea asistență medicale de urgență a sportivilor– Supervizarea medicală a antrenamentelor și competițiilor sportive1.6. REZULTATE AȘTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Înțelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv și a riscurilor aferente– Identificarea particularităților de recuperare în traumatologia sportivă și alte patologii asociate sportului de performanță– Prescrierea exercițiului fizic în funcție de particularitățile biologice personale– Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice în stabilirea obiectivelor de mai sus– Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor practicării sportului– Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicină sportivă într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc)– Prescrierea exercițiului fizic în scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului și a creșterii calității vieții a pacienților cu boli cronice1.7. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului:
1.Proba scrisă2. Proba clinică pe sportiv sănătos (aviz medico-sportiv)
3.Proba clinică pe sportivul bolnav (patologie sportiva)
4.Proba practică
Tematică examenPROBA SCRISĂ1. Clasificarea eforturilor. Surse de energie2. Fiziologia și biochimia efortului sportiv3. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator4. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular5. Cordul sportiv6. Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic7. Capacitatea de efort - baze fiziologice și biochimice.
8.Evaluare funcțională și testarea capacității de efort9. Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive10. Principiile antrenamentului sportiv11. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport12. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi13. Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță14. Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi15. Pregătirea biologică de concurs. Forma sportivă - starea de start16. Refacerea în sportul de performanță17. Alimentația la sportivi18. Medicația efortului sportiv (susținere)
19.Dopingul în sport.
20.Aparatul digestiv în practică medico-sportivă. Ficatul de efort21. Aparatul renal în practică medico-sportivă. Rinichiul de efort22. Antrenamente și competiții la altitudine medie23. Aclimatizare la altitudini mari24. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare25. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite26. Oboseala patologică acută și cronică în sport27. Bioritmurile în sport28. Traumatologia sportivă (aspecte specifice de tratament și recuperare)
29.Leziuni traumatice articulare - entorse, luxații30. Afecțiuni inflamatorii și traumatice ale mușchilor și părților moi31. Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanță32. Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive33. Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)
34.Femeia și sportul.
35.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță36. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații37. Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.PROBA CLINICĂ PE SPORTIVUL SĂNĂTOS
Anamneza, examen clinic, evaluare fizică și funcțională, diagnostic, indicații, contraindicații.
PROBA CLINICĂ PE SPORTIV BOLNAV
Motivele internării, anamneza, istoric, examene clinice și paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament, recuperare, prognoză.
PROBA PRACTICĂ1. Anamneza medico-sportivă inițială și periodică2. Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice)
3.Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice)
4.Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos)
5.Dinamometrie (determinarea forței musculare)
6.Miotonometria (evaluarea tonusului muscular)
7.Proba Rufier8. Proba clino-ortostatică. Proba Martinet9. Proba Flack10. Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat11. Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi12. Electromiografia EMG la sportivi13. Examenul clinic ortopedic al sportivului14. Spirometrie15. Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS)
16.Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat)
17.Testul Sargent18. Testul Bosco19. Jurnalul de autocontrol20. Investigația în efort specific21. Fișa de nutriție și calcularea rației alimentare22. Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort23. Elaborarea avizului medico-sportiv24. Scheme de refacere în diverse probe sportive25. Scheme terapeutice energotrope și trofotropeBibliografia1. American College of Sports Medicine - Guidelines for exercise testing and prescription. (14th ed.) Baltimore: Williams and Wilkins, 20142. Avramescu T., Ionescu A.M. "Alimentația și medicația efortului sportiv", Editura Universitaria, Craiova, 20043. Bruckner P., Khan K. - Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 20124. Drăgan I, Medicina Sportivă, Editura Medicală, București, 20025. EFSMA Exercise Prescription for health - Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu,6. Exercise Prescription for Health - http://www.efsma-scientific.eu7. Ionescu A.M., "Medicina Sportivă, Performanță și Sănătate", Editura Medicală, București, 20138. Ionescu A.M., "Capacitatea de efort" Editura Universitaria, Craiova, 20059. Klisouras V., Ionescu A. "Fiziologia Exercițiului - noțiuni fundamentale", Editura Bren, București 201310. McArdle, W. D., Katch, F.I., Katch, V. L. Exercise physiology: Energy, nutrition, and human performance. Wolters Kluwer/Lippincott Williams Wilkins Health, 201011. Ionescu A.M, "Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice" Ecas Trade SRL, București, 2001
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
1.8.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ1.8.1. Competența profesională intrinsecă specialității
| Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): o Va practica specialitatea de Medicină Sportiva la nivel european de pregătire având în vedere că atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările Multiple Join Committee on Sports Medicine - UEMS o Va înțelege, va trata și va integra necesitățile medicale ale sportivilor, cu problemele sociale și familiale ale acestora. |
1.8.2.Drepturi
● Să elibereze avizul medico-sportiv, act medico-legal (singurii specialiști!)
● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în policlinici specializate, cabinete medicale, baze sportive sau la loturi naționale și olimpice.
● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
● Să susțină examenul de Board European MJC - UEMS
● Să participe la conferințe, cursuri/specializări naționale și internaționale
● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare
● Să fie aleși în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Medicină Sportivă
1.8.3.Obligații
| - Să respecte principiile de etică în supravegherea medicală a sportivilor și dirijarea medicală a antrenamentului sportiv - Să vegheze la păstrarea sănătății sportivilor - Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității |
1.8.4.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist:
● Cardiologie sportivă
● Ecografie musculoscheletală
● Electromiografie
● Terapia Durerii
● Podiatrie
1.8.5.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Managementul Serviciilor de Sănătate
● Acupunctură
● Homeopatie
● Apifitoterapie
● Medicină Aerospațială
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. Anca Mirela Ionescu
Subcomisia de Specialitate Medicină Sportiva a Ministerului Sănătății
03.04.2018CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiDEFINIȚIE:
MICROBIOLOGIA MEDICALĂ se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evoluției clinice a bolilor infecțioase și la activitățile de supraveghere și control al infecțiilor constituie principalele domenii de activitate ale Microbiologiei Medicale.
Specializarea în specialitatea Microbiologie Medicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc.). De asemenea, medicul rezident în Microbiologie Medicală desfășoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor.
Acest document stabilește curricula de pregătire de specialitate care acoperă baza științifică a Microbiologiei medicale precum și aspectele aplicative, printre acestea bolile infecțioase și controlul bolilor transmisibile.
Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.
2.DURATA PREGĂTIRII - 4 ANI (48 LUNI)
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
| Modulul | Durata |
|---|---|
| Anul I | |
| Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală | I.1 – 2 luni |
| Bacteriologie generală | I.2 – 4 luni |
| Biologie moleculară și genetică | I.3 – 3 luni |
| Imunologie | I.4 – 3 luni |
| Anul II | |
| Bacteriologie specială | I.5 – 9 luni |
| Parazitologie | I.6 – 2 luni |
| Micologie | I.7 – 1 lună |
| Anul III | |
| Virusologie | I.8 – 3 luni |
| Hematologie | I.9 – 1,5 luni |
| Biochimie | I.10 – 1,5 luni |
| Boli infecțioase | I.11 – 3 luni |
| Epidemiologie | I.12 – 3 luni |
| Anul IV | |
| Igienă | I.13 – 1,5 luni |
| Informatică și Biostatistică medicală | I.14 – 1 lună |
| Bioetică medicală | I.15 – 0,5 luni |
| Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program | I.16 – 9 luni |
I.1. MODULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE MEDICALĂ - 2 luni
Lecții conferință/demonstrații - 80 ore
Tematica cursurilor1. Organizarea unui laborator de analize medicalea. planificarea activităților;b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c. managementul personalului, evaluarea personalului;d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;e. Întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;
2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale.
4.Sistemul de management al calității:a. Noțiuni fundamentale și vocabularb. Cerințe de managementc. Cerințe tehniced. Auditul interne. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoaref. Controlul echipamentelor de analizăg. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință.h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale.
5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale.
Tematica activităților practice1. Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator2. Evaluarea riscului microbiologic3. Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși)
4.Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post5. Întocmirea bugetului laboratorului6. Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări7. Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit8. Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard9. Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare10. Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză.
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente:
1.Management
Aspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. Rezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie.
2.Sănătate și siguranță
În afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie.
3.Aptitudini de comunicare și IT
Rezidentul trebuie de la început să devină familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie - baze de date, documente etc. - și cum sunt acestea utilizate zi de zi.
4.Audit și asigurarea calității, acreditare
Toți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. Rezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuni; trebuie de asemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora.
De asemenea trebuie să cunoască bine obligațiile legale și cerințele Asociației de Acreditare din România (RENAR) pentru obținerea și menținerea acreditării laboratorului de microbiologie.
I.2. MODULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ - 4 luni
Lecții conferință/demonstrații -160 ore
Tematica cursurilor1. Introducere în bacteriologie2. Clasificarea/taxonomia bacteriilor: nomenclatura, clasificarea pe baza caracteristicilor fenotipice și genotipice3. Structura bacteriei4. Caracteristici comparative între celulele procariote și eucariote5. Morfologie bacteriană6. Forma și dispunerea bacteriilor7. Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie8. Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii ce influențează creșterea; medii de cultură; creșterea bacteriană și caracterele de cultură9. Metabolismul bacterian: fermentația și respirația10. Genetica bacteriană: organizare, structuri genetice, roluri, variabilitatea genetică; bacteriofagul11. Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor12. Sterilizarea și dezinfecția - definire; factorii care influențează distrugerea microorganismelor13. Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței14. Dezinfectanți și antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței15. Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune16. Mecanismele de rezistență la antimicrobiene17. Interacțiunea gazdă-parazit18. Caracteristicile florei endogene19. Compoziția florei microbiene în diverse localizări20. Rolul florei microbiene în patogeneza și apărarea împotriva bolilor infecțioase21. Patogeneza procesului infecțios22. Factori bacterieni ai patogenezei și virulenței (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine)
23.Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun)
24.Mecanismele prin care bacteriile depășesc mecanismele de apărare ale gazdei25. Căi de transmitere a microorganismelor patogene
Tematica activităților practice1. Recoltarea și procesarea probelor biologicea. Principii de baza ale recoltăriib. Transportul și conservareac. Calitatea probelor biologiced. Procesarea probelor biologice2. Examenul microscopica. Realizarea frotiurilorb. Colorațiic. Microscopied. Interpretarea frotiurilor - importanța pentru diagnosticul microbiologice. Controlul calității3. Caracterele de cultură - utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelora. Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologicb. Caracteristici diferențiale ale coloniilorc. Colonii cu caracteristici multipled. Creșterea bacteriilor în medii lichidee. Controlul calității4. Identificarea biochimică a bacteriilora. Teste de fermentațieb. Utilizarea aminoacizilorc. Teste diversed. Utilizarea mediilor multiteste. Utilizarea testelor rapidef. Utilizarea sistemelor automate de identificareg. Controlul calității5. Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobienea. Alegerea agenților antimicrobieni pentru testareb. Metode clasice de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobienec. Metode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiened. Interpretarea rezultatelor testărilore. Detectarea principalelor mecanisme de rezistențăf. Controlul calității
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gândească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator:
1.Baza științifică a microbiologiei medicalea. structura microorganismelor, fiziologia și genetica lorb. taxonomia microbiană, clasificarea și metodele de tiparec. mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție)d. patogenitatea microorganismelore. agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia2. Microscopiea. să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu câmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu câmp întunecat și cu contrast de fazăb. să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescențic. să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine3. Caracterele de cultură și biochimice utilizate pentru stabilirea diagnosticului microbiologica. Alegerea și utilizarea mediilor de culturăb. Metodele de însămânțare a mediilor de cultură și incubareac. Identificarea tipurilor de culturi/colonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturaled. Interpretarea principalelor teste biochimicee. Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare4. Testarea sensibilității bacteriilor la antibioticea. Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacteriib. Realizarea și interpretarea antibiogramei difuzimetricec. Interpretarea rezultatelor din sistemele automated. Determinarea și interpretarea CMIe. Recunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență5. Siguranța în laborator
Înaintea oricărei activități practice în laborator, rezidenții trebuie instruiți în privința cerințelor minime de siguranță incluzând echiparea corespunzătoare și igiena în laborator.
Rezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mânuirii și eliminării probelor/materialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilor/stropirii
La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să cunoască:a. procedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și de asemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel.b. cerințele curente și recomandările asupra biosiguranței în laboratoarele de microbiologie.c. principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului.
6.Sterilizare și Dezinfecțiea. La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să înțeleagă principiile și utilizările procedurilor de sterilizare și dezinfecție pentru pregătirea mediilor de cultură și a instrumentelor și pentru îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor contaminate.b. Rezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate.
I.3. MODULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 ore
Tematica cursurilor1. Aplicații ale biologiei moleculare în domeniul bolilor infecțioasef. Materialul genetic și esența replicării ADN-uluig. Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-uluih. Esența transcrierii și aplicații medicalei. Esența traducerii și aplicații medicale2. Tehnici de analiză a acizilor nucleicia. Extracția ADN-uluib. Extracția ARN-uluic. Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-uluid. Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Utilitatea clinică a metodelor moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase și monitorizarea terapiei antimicrobienee. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray"f. Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism")g. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidăh. Secvențierea ADN-ului prin diferite metodei. Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray"3. Tehnici de analiză a proteinelora. Purificarea proteinelorb. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectricăc. Cromatografia proteinelord. Identificarea proteinelor prin spectrometrie de masă
Tematica activităților practice1. Metode de extracție manuală a ADN- ului din diferite probe clinice2. Metode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice3. Metode de extracție a ARN-ului din diferite probe clinice4. Tehnica end point PCR5. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză6. Tehnica reverse transcription PCR7. Tehnica hibridizării8. Tehnica real time PCR9. Tehnica de secvențiere
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele obiective:
1.Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli infecțioase2. Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară3. Cunoașterea condițiilor de prelevare/prelucrare a probelor biologice în condiții de biosiguranță și asigurarea calității rezultatelor4. Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice5. Cunoașterea principalelor tehnici de amplificare a acizilor nucleici (PCR, Real time PCR, multiplex PCR etc.) și de analiză a produșilor de amplificare6. Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase7. Însușirea aspectelor teoretice și practice legate de tehnologiile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)
I.4. MODULUL IMUNOLOGIE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 ore
Tematica cursurilor1. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitara. Organele limfoide: anatomie și funcțieb. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei2. Mecanismele imunologicea. Imunitatea înnăscută și dobândităb. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcțiac. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentared. Alergenele - structură, epitopie. Imunogeneticaf. Imunitatea mediată prin celulele T– Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului– Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T– Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participanteg. Imunitatea mediată prin celule B– Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului– Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor– Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral– IgM, IgG, IgA, structura și funcții– Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă– IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori– Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă– Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearanceh. Alte mecanisme imunologice, care implică:
–Celulele "natural killer"– Celulele killer activate de limfokine– Bazofile activatei. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică3. Modularea răspunsului imuna. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștereb. Inflamația și modularea ei– Mediatori - preformați și neoformați– Celule efectoare în inflamație (alergică și altele)– Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF– Eozinofilele - structură, activare, mediatori4. Imunitatea mucoaselora. Non-imunologicăb. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing"5. Reacții de hipersensibilitatea. Reacții de hipersensibilitate de tip Ib. Reacții de hipersensibilitate de tip IIc. Reacții de hipersensibilitate de tip IIId. Reacții de hipersensibilitate de tip IV
Tematica activităților practice1. Reacții antigen-anticorp - principiile testelor imunologicea. Reacții de precipitareb. Reacții de aglutinarec. Reacții de neutralizared. Reacții imuno-enzimaticee. Alte reacții cu componente marcatef. Rezultate fals pozitive și fals negative2. Teste pentru detectarea directă a antigenelor3. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice4. Măsurarea proteinelor de fază acută5. Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe6. Citometrie în flux
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să fie capabil:
1.să cunoască morfologia și modul de funcționare al organelor și celulelor sistemului imun, mecanismele imunologice implicate în răspunsul imun mediat umoral și celular și modularea răspunsului imun3. să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora4. să descrie baza științifică și interpretarea clinică a rezultatelor principalelor metode de testare serologică (ex. aglutinare, precipitare, seroneutralizare, EIA etc.)
5.să efectueze testele serologice de bază6. să aprecieze statusul bolii infecțioase pe baza interpretării rezultatelor testelor serologice
I.5. MODULUL BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - 9 luni
Lecții conferință/demonstrații - 360 ore
Tematica cursurilor1. Genul Staphylococcus - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene2. Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene3. Bacili Gram-pozitivi aerobi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
● Bacili nesporulați catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium
● Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella
● Bacili sporulați catalazo-pozitivi: Genul Bacillus
4.Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene5. Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene6. Enterobacteriaceae - caractere generale, clasificare, structură antigenică și virulență, semnificație clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
● Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter
● Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli
● Alte genuri ale familiei Enterobacteriaceae
7.Genurile Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Campylobacter și Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene8. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene9. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneza, semnificație clinică, recoltarea și transportul probelor biologice, cultivarea și identificarea bacteriilor anaerobe, testarea sensibilității la antibiotice– Bacili Gram-pozitivi sporulați - Genul Clostridium– Bacili Gram-pozitivi nesporulați - Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium,– Bacili Gram-negativi - Bacteroides, Prevotella, și altele– Coci - Peptostreptococcus, Anaerococcus, Veillonela10. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice11. Genurile Chlamydia și Rickettsia - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice12. Genurile Mycoplasma și Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice13. Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice14. Biofilmul15. Agenți microbieni utilizați în scop bioterorist
Tematica activităților practice1. Diagnosticul de laborator al bolilor infecțioasea. Infecțiile tractului respirator superiorb. Infecțiile tractului respirator inferiorc. Infecțiile pielii, mucoaselor și ale țesuturilor moid. Infecțiile tractului gastrointestinale. Infecțiile sistemului nervos centralf. Bacteriemia și sepsisulg. Infecțiile tractului urinarh. Infecțiile tractului genital și bolile cu transmitere sexualăi. Infecțiile ocularej. Infecțiile la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIV pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici2. Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) - indicații, metode
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:
1.Mânuirea prelevatelor clinicea) să cunoască pentru fiecare tip de prelevat clinic metodele optime pentru recoltarea, transportul (inclusiv mediile de transport), păstrarea, recepționarea, identificarea și documentarea fiecăruia, inclusiv cerințele pentru prelevate clinice cu risc înalt de infectare. Rezidentul trebuie să capete un sens al continuității începând cu identificarea prelevatului clinic de la recoltare, trecând prin cultivare și testări ulterioare până la elaborarea unui raport final. El trebuie să cunoască punctele critice în procesul de procesare al probei în care acesta poate să eșueze și să fie capabil să minimizeze acest risc.
b)să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul).
c)să poată lua o decizie referitoare la testarea sau procesarea suplimentară a unui prelevatd) să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze2. Microscopiea) să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescențib) să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor originec) să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic3. Metode de cultivarea) să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterianb) să cunoască un număr cât mai mare de medii de cultură selective, de îmbogățire și cromogene disponibile pentru uz general și special și să fie capabil să aleagă mediile relevante de uz curent în laboratoarele de microbiologie medicalăc) să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atât pe medii solide cât și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungităd) să capete noțiuni de bază referitoare la prepararea mediilor uzuale de cultură și să înțeleagă controlul de calitate intern al acestor procedurie) să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe4. Prelucrarea suplimentară a culturilora) să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc.
b)să înțeleagă principiile mediilor pentru identificare (cromogene) și să le poată utiliza în consecințăc) să înțeleagă principiile identificării în sistem automat5. Testarea sensibilității la antibioticea) să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atât fenotipică cât și genotipicăb) să poată determina sensibilitatea la antibiotice a unui izolat utilizând tehnici uzuale ca antibiograma difuzimetrică și să cunoască principiile testării în sistemul automatc) să poată efectua și interpreta testele CMI și CMBd) să poată efectua testări ale sensibilității la antibiotice (tehnici manuale sau automate)
e)să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință6. Tehnologii emergentea) să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PCR) și pe anticorpi monoclonalib) să cunoască metodele automate și rapide disponibile microbiologiei medicalec) să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de cost/eficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator7. Tehnologia informațieia) să aibă cunoștințe de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculator; trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelorb) să cunoască tehnologiile disponibile pentru diseminarea rezultatelor
I.6. MODULUL PARAZITOLOGIE - 2 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 ore
Tematica cursurilor1. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăa. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, cryptosporidioza, isosporoza, blastocystoza, microsporidiib. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza, sparganoza, cenuroza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ancylostomioza și infecția cu Necator americanus, anysakiaza)
Tehnici de diagnostic:
1.Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann -Langeron, Kato - Miura3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl - Neelsen modif. Hendricson4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați
2.Examenul parazitologic al sângeluia. Diagnosticul hematologic al malarieib. Diagnosticul hematologic al babesiozeic. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelord. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice
Tehnici de diagnostic:
1.Tehnica frotiului2. Tehnica picăturii groase3. Tehnica milipor/nuceopor
3.Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo - traheale:a. Diagnosticul paragonimiazeib. Sindromul Loeffler
Tehnici de diagnostic:
1.Colorația Giemsa2. Colorația cu albastru de toluidină3. Colorația Grocott4. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare5. Examen parazitologic al sputei
4.Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală):a. Diagnosticul leishmaniozei cutanate și visceraleb. Diagnosticul cisticercozei/cenurozeic. Diagnosticul hidatidozeid. Diagnosticul trichinelozeie. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfaticef. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală"g. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată"h. Miaze cutanate/cavitare
Tehnici de diagnostic:
1.Colorația Giemsa2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN3. Teste serologice imonoenzimatice
5.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:a. Diagnosticul toxoplasmozei congenitaleb. Boala Chagas
Tehnici de diagnostic:
1.Izolarea parazitului din produsele patologice (sânge, LCR)
2.Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot3. Teste de tip PCR.
4.Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.
5.Xenodiagnostic
6.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:a. Diagnosticul trichomonozei urogenitaleb. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium
Tehnici de diagnostic:
1.Examenul secreției vaginale2. Examenul secreției uretrale3. Examenul secreției prostatice4. Examenul sedimentului urinar5. Tehnici de cultivare
7.Diagnosticul afecțiunilor SNC:a. Diagnosticul toxoplasmozei cerebraleb. Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba
Tehnici de diagnostic:
1.Tehnici de izolare a amoebelor.
2.Tehnici de cultivare a amoebelor.
3.PCR4. Examinarea L.C.R.-ului.
8.Parazitoze la gazda imunodeprimatăa. Cryptosporidiaza/Isosporoza/Microsporidiazab. Toxoplasmozac. Leishmanioza visceralăd. Acanthamoebiazae. Himenolepidozaf. Strongyloidoza9. Eozinofilia și infecțiile parazitare10. Ectoparaziția. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodesb. Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptesc. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus capitis, corporis și Ptiriusd. Ordinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopise. Ordinul Hemipteraf. Ordinul Diptera: Culicidae
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:
1.metodologia diagnosticului de bază în parazitologie2. interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate
I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 lună
Lecții conferință/demonstrații - 40 ore
Tematica cursurilor1. Fungi de importanță medicală - caractere generale2. Taxonomie3. Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis4. Alți agenți ai micozelor cutanate: Genurile Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton5. Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides
Tematica activităților practice1. Prelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină2. Colorații, examen microscopic3. Metode de izolare4. Identificarea fungilor (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice și metabolice)
5.Testarea sensibilității la antifungice
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:
1.metodologia diagnosticului de baza în micologie2. interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate
I.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 ore
Tematica cursurilor
Virusologie generală1. Structura virusurilor. Taxonomie virală; principalele familii de interes medical.
2.Ciclul replicativ viral. Stategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă și ARNss cu polaritate pozitivă.
3.Imunitatea în viroze: Răspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Rolul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. Răspunsul imun celular; Rolul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.
4.Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente.
5.Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor6. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. Coinfecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. Evoluția virusurilor.
7.Terapie antivirală. Rezistența la antivirale.
Virusologie specială1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice - tulpini atenuate- tulpini derivate din vaccin.
2.Gastroenterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - vaccinare antirotavirusuri.
3.Arbovirusuri. Flavi; Toga și Bunyaviridae. Clasificare agenți etiologici. Structură, Replicarea virusurilor cu genom ARNds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită West Nile din România.
4.Rhabdoviridae. Structură, particularități replicative, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică5. Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic - tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Vaccinuri antigripale.
6.Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic, sindroame clinice. Virusul respirator sincițial. Tratament și profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie - vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potențial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra.
7.Retroviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene.
8.Virusul imunodeficienței umane dobândite- HIV. Structură. Particularități în replicarea HIV. Celule țintă - Receptori și coreceptori. Factori virali și celulari ce influențează replicarea. Căi de transmitere și grupe de risc. Patogenie. Evoluția și monitorizarea infecției HIV/SIDA. Tratamentul antiretroviral. Mecanismul de acțiune al antiretroviralelor. Inhibitori ai reverstranscriptazei; inhibitori ai proteazei virale; Inhibitori ai adsorbției (antagoniști de coreceptori CCR5) și ai fuziunii. Inhibitori ai integrazei virale. Politerapia divergentă de înaltă eficiență; Mecanisme ale rezistenței la antiretrovirale. Prevenția transmiterii materno-fetale. Modalități de profilaxie preexpunere. Vindecare funcțională a infecției HIV.
9.Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Metode de profilaxie - vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.
10.Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. VHB, VHD, VHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - vaccinare anti VHB. Hepatita cronică cu virusurile B și C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Tratament în hepatita B cronica. Tratament în hepatita C cronică: medicamente cu acțiune directă antivirală (inhibitori de protează NS3/NS4A; inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a). Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluției și tratamentului hepatitelor cronice. Carcinomul hepatic primitiv.
11.Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV, Betaherpesvirinae: CMV; HHV6, HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri- mecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.
12.Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecția litică versus infecția persistentă. Genotipuri cu risc oncogen înalt. Implicarea HPV în carcinomul de col uterin și în alte cancere din sfera genitală și orofaringiană. Posibilități de vaccinare în cancere de etiologie virală.
13.Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic.
14.Parvoviridae. Clasificare. Structură. Particularități replicative ale virusurilor cu genom ADNds. Sindroame clinice, principii de diagnostic15. Poxviridae. Virusul variolic, Virusul vaccinia. Monkeypox. Replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Virusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție.
16.Virusuri emergente. Filovirusuri; Virusurile Ebola și Marburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya. Noi coronavirusuri umane: SARS CoV/MERS CoV. Bornavirusuri neurotrope.
17.Virusuri și cancere. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Oncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). Oncogeneza cu virusuri ARN (retrovirusuri oncogene). Vectori virali. Aplicații în oncolizavirală și terapie genică
Tematica activităților practice1. Principii generale de diagnostic virusologic. Algoritmul operațiilor implicate în diagnosticul virusologic: Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilor; Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor.
2.Culturi de celule. Criterii de clasificare. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Protocol de obținere a unei culturi celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, mycoplasme, chlamydii etc.). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali.
3.Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală - Reacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale.
4.Diagnosticul serologic în viroze (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Aplicații în diagnosticul infecției cu ortho și paramixoviridae. Seroneutralizarea. Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Western Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare5. Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Metode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică6. Diagnostic virusologic în infecții respiratorii. Agenți etiologici posibili: v. gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic- Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Evidențierea genomului viral. Serologie.
7.Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral8. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiilor virale oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v. rubeolos. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescența. Serologie. Evidențierea genomului viral.
9.Diagnosticul de laborator în neuroviroze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali.
10.Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Evidențierea acizilor nucleici virali și genotipare pentru evidențierea genotipurilor HPV cu risc oncogen crescut.
11.Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen- ZIKV). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral.
12.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHB. Metode de evidențiere a AgHBs, Markeri ai infectivității VHB; Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției VHB/VHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHC. Genotipare. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic.
14.Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) Algoritm de diagnostic în infecția HIV. Tehnici de detecție a virusului și a produselor virale. Detecția infecției în timpul ferestrei serologice; Detecția infecției la nou născuții din mame seropozitive. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Determinarea încărcării virale și monitorizarea tratamentului antiretroviral. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale.
15.Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie virală inițial necunoscută. Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidență; Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală.
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:
1.metodologia diagnosticului de bază și screening-ul în virusologie2. interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3. intervenții în legătură cu sănătatea lucrătorilor din domeniu, sarcina, transplant și imunizare4. când să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologie
I.9. MODULUL HEMATOLOGIE - 1,5 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 ore
Tematica cursurilor1. Hematopoeza– generalități– celula stem2. Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie)
3.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
4.Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
5.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
6.Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
7.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)
8.Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.
9.Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.10. Anemii macrocitare și megaloblastice: schema de investigații în laborator11. Anemii hemolitice.– generalități– clasificare– schema de investigații în laborator12. Hemostaza (generalități).
13.Exploatarea unui sindrom hemoragipar14. Coagulare intravasculară diseminată.
15.Boala tromboembolică și fibrinoliza.
Tematica activităților practice1. Recoltare2. Colonare3. V.S.H.; Hematocrit4. Indici eritrocitari5. Reticulocite6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze7. Test Coombs8. Examinare frotiu sânge periferic9. Examinare frotiu medular10. Determinări F.A.N., Celule lupice11. Determinări complement seric, proteina C reactivă.
12.Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici14. Grupe sanguine și RH15. Electroforeza - imunoelectroforeza
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase:
Informații de bază privind morfologia și numărarea celulelor din sânge prin microscopie și cu echipamente automate, colorarea și examinarea frotiurilor periferice de sânge.
Determinarea și interpretarea V.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinări citochimice.
Identificarea grupelor de sânge și semnificația clinică a acestora.
Informații și tehnici de bază privind investigarea și monitorizarea diferitelor forme de anemie.
Informații și tehnici de bază privind coagularea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare.
Imunohematologie - informații și tehnici de bază
I.10. MODULUL BIOCHIMIE - 1,5 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 de ore
Tematica cursurilor1. Metabolismul proteica. Peptide biologic active.b. Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).c. Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2. Enzimea. Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.b. Noțiuni de cinetică enzimatică.
3.Metabolismul glucidica. Glicolizab. Gluconeogenezac. Ciclul acizilor carboxilici4. Metabolismul lipidica. Biosinteza acizilor grașib. Degradarea acizilor grașic. Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energied. Biosinteza colesteroluluie. Acizii biliarif. Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).
5.Apa și electroliți6. Modificări biochimice în:a. Patologia renalăb. Patologia hepaticăc. Patologia cardiacă și vascularăd. Maladii metabolice și endocrine
Tematica activităților practice1. Examenul de urinăa. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliarib. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilazăc. Examenul microscopic al sedimentului urinar2. Examenul biochimic al sângeluia. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiub. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologicec. Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; variații fiziopatologiced. Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicată; interpretarea rezultatelore. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologicef. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologiceg. Enzimele serice: variații fiziopatologice– transaminazele (TGP, TGO)– creatinkinaza (CK), izoenzime– lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime– fosfataza acidă și alcalină– gamma glutamil transpeptidaza (GGT)– amilaza;
–lipaza.
3.Examenul biochimic al L.C.R.: variații fiziopatologice
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase
I.11. MODULUL BOLI INFECȚIOASE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 de ore
Tematica cursurilor1. Noțiuni de bază privind infecțiile: infecție și colonizare; asociată asistenței medicale sau comunitară; endogenă sau exogenă2. Antibiotice, antivirale, antifungice3. Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie și în terapie4. Limitarea rezistenței microbiene - intervenții eficiente5. Urgențe în bolile infecțioase: sepsis și șoc septic4. Infecții respiratorii: IACRS, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare5. Infecții ale SNC (meningite, abcese cerebrale, encefalite)
6.Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate7. Infecții urinare: cistite, pielonefrite, abcesul (peri) renal, prostatite8. Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină9. Infecții osteoarticulare: osteomielita, spondilodiscita, artrite10. Infecții ORL: angine, sinuzite, otite, laringite11. Infecția HIV și infecții oportuniste12. Hepatite virale acute și cronice13. Infecții ale părților moi: supurative și nesupurative14. Infecții postoperatorii; infecții pe corp străin implantat15. Infecții la gravide, inclusiv cele cu transmitere materno-fetală16. Infecții la imunodeprimați17. Febre eruptive18. Tuberculoza
Tematica activităților practice1. stagiu în unitate de primiri urgențe - patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase)
2.stagiu de ambulatoriu și medicina de familie: monitorizare infecții cronice - HIV, HVB, HCV; infecții cu transmitere sexuală; tuberculoză3. stagiu de îngrijiri spitalicești:
–evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundară; cooperare în interpretarea datelor de laborator; se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologie/oncologie– participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologi
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să aibă competențe în:
1.Experiență clinicăa) să fi câștigat experiență în relația cu colegii clinicieni prin participarea la vizitele din secții și participarea în activități clinice de colaborare. În particular, o legătură strânsă cu unitățile de urgență și unități specializate (ex. hematologie, pediatrie, transplant etc.) acolo unde este cazul;
b)să fi câștigat experiență în relația cu medicul de familie;
c)să fi participat la serviciul de gardă (inclusiv la sfârșit de săptămână) alături de un un specialist de boli infecțioase;
d)să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice;
2.Utilizarea antibioticelor
La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre:a. utilizarea empirică, țintită și profilactică a antibioticelorb. antibiotic stewardshipc. semnificația clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibioticed. supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic
I.12. MODUL EPIDEMIOLOGIE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 de ore
Tematica cursurilor1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.
2.Procesul epidemiologic - factorii determinanți și factori secundari care contribuie la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional, formele de manifestare3. Supravegherea epidemiologică4. Investigația epidemiologică5. Imunoprofilaxia pasivă în bolile infecțioase - beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor6. Vaccinoprevenția - recomandări generale și specifice privind vaccinările, indicații, beneficii, riscuri, administrare, reacții adverse postvaccinale, contraindicații și precauții, înregistrare și raportare (vaccinări, reacții adverse)
7.Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală/scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa)
8.Dezinfecție și sterilizare9. Prevenirea și controlul infecțiilor în rândul personalului medical:a. vaccinarea personalului medicalb. atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sânge și fluide biologicec. gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală10. Infecțiile asociate asistenței medicalea. Introducere; Importanța, date generale;b. Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare;c. Mecanisme de transmitere a agenților patogeni în unitățile sanitare/procesul epidemiologic;d. Controlul mediului de spital (autocontrol)e. Programul de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM
Tematica activităților practice1. Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiții, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)a. rate, rapoarte, proporțiib. alegerea metodei de reprezentare grafică2. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții3. Investigarea unei epidemii. Studiu de caz sub formă de exerciții4. Vaccinoprevenția - Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate)
5.Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. Studiu de caz sub formă de exerciții:
6.Comunicarea în boala transmisibilă - elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport7. Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicalea. precauțiuni standard, precauții de izolareb. echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare - exerciții)c. elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecție8. Investigarea unui focar de IAAM apărut în spital - Studiu de caz sub formă de exerciții9. Igiena mâinilor. Tehnicile de igiena mâinilor - exerciții10. Elaborarea unui protocol pentru gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:
1.Să cunoască procesul epidemiologic (factori determinanți, factori secundari care conduc la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional)
2.Să cunoască tipurile de studii epidemiologice3. Să înțeleagă rolul microbiologului în supravegherea epidemiologică și să știe să elaboreze un program de supraveghere pentru o boala transmisibilă4. Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui caz/focar/epidemie5. Să cunoască legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, alerta rapidă).
6.Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc7. Să poată oferi o opinie informată asupra vaccinării și imunizării cu toate produsele disponibile în România8. Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mâinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sânge sau produse din sânge9. Controlul infecțiilor în spital și în comunitatea) să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzând focare epidemice și managementul lorb) să fie familiarizat cu întrunirile echipei de control al infecțiilorc) să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilord) să fi lucrat strâns cu asistenta însărcinată cu controlul infecțiilor atât în activitățile de zi cu zi cât și în educarea acelora implicați în probleme de control al infecțiilore) să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorief) să cunoască principiile screening-lui și izolării pacientului și modul lor de aplicareg) să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. De asemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. MRSA, CPE, VRE, C difficile)
h)să fi obținut experiență în controlul infecțiilor transmisibilei) să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale
I.13. MODULUL IGIENĂ - 1,5 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 de ore
Tematica cursurilor1. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale; Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului2. Aprovizionarea cu apă potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile.
3.Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.
4.Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare.
5.Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.
6.Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.
7.Igiena mâinilor - măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mâinilor.
8.Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezenței vectorilor.
Tematica activităților practice1. Cadrul legislativ național privind:
–organizarea și funcționarea unui spital;
–curățenia și dezinfecția– apa potabilă– deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale– siguranța alimentului - riscuri microbiologice2. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale– curățenia și dezinfecția blocului alimentar– managementul siguranței alimentului– dezinsecția și deratizarea– gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală– igienizarea rezervorului de apă potabilă– monitorizarea complianței cu igiena mâinilor– asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.
3.Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):
–metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini– prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal– prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:
1.să cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital2. să cunoască cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală3. să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției4. să înțeleagă principiile siguranței alimentului5. să evalueze eficiența programului de igiena mâinilor6. să cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare7. să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale8. să știe să elaboreze un plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate9. să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
I.14. MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lună
Lecții conferință/demonstrații - 40 de ore
Tematica cursurilor și activităților practice1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină.
2.Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.
4.Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT.
5.Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat, ...)
9.Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18. Meniul aplicației Powerpoint19. Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.
20.Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare27. Sistemul Hospital Manager28. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS29. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge
I.15. MODULUL BIOETICĂ MEDICALĂ - 0,5 luni
Lecții conferință/seminarii - 40 ore
Tematica cursurilor1. Introducere în Bioeticăa. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiub. Contextul apariției bioeticiic. Definirea bioeticiid. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie. Teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiia. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferințăb. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)
3.Relația medic-pacient (I)a. Valori ale relației medic- pacientb. Paternalism versus autonomiec. Modele ale relației medic- pacientd. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4. Relația medic- pacient (II)a. Consimțământul informatb. Confidențialitatea în relația medic- pacientc. Relația medic- pacient minord. Acte normative care reglementează relația medic- pacient5. Greșeli și erori în practica medicalăa. Definirea noțiunilor de greșeală și eroareb. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologicec. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6. Probleme etice la începutul viețiia. Libertatea procreațieib. Dileme etice în avortc. Etica reproducerii umane asistate medicald. Probleme etice în clonarea reproductivă7. Probleme etice la finalul viețiia. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb. Probleme etice în stările terminalec. Tratamente inutile în practica medicalăd. Eutanasia și suicidul asistate. Îngrijirile paliative8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umanea. Donarea de organe de la cadavrub. Donarea de organe de la persoana viec. Etica alocării de resurse în transplant9. Probleme etice în genetică și genomicăa. Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului umanc. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrionie. Terapia genicăf. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10. Etica cercetării pe subiecți umania. Principii etice în cercetarea pe subiecți umanib. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umanid. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee. Comitetele de etică a cercetăriif. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticăa. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeb. Alternative ale jurământului lui Hipocratec. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practicea. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăb. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentăc. Rolul comunicării în relația medic- pacient4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practicea. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazurib. Drepturile pacienților - reglementare legislativăc. Rolul comitetelor de etică din spitale5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concretea. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisb. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxisc. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
I.16. Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program
MICROBIOLOGIE MEDICALĂ 4 ANI
| Modulul | Durata |
|---|---|
| Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală | I.1 – 2 luni |
| Bacteriologie generală | I.2 – 4 luni |
| Biologie moleculară și genetică | I.3 – 3 luni |
| Imunologie | I.4 – 3 luni |
| Bacteriologie specială | I.5 – 9 luni |
| Parazitologie | I.6 – 2 luni |
| Micologie | I.7 – 1 lună |
| Virusologie | I.8 – 3 luni |
| Hematologie | I.9 – 1,5 luni |
| Biochimie | I.10 – 1,5 luni |
| Boli infecțioase | I.11 – 3 luni |
| Epidemiologie | I.12 – 3 luni |
| Igienă | I.13 – 1,5 luni |
| Informatică și Biostatistică medicală | I.14 – 1 lună |
| Bioetică medicală | I.15 – 0,5 luni |
| Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program | I.16 – 9 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
| MODULUL | I.1, I.2, I.3, I.4 | I.5, I.6, I.7 | I.8, I.9, I.10, I.11, I.12 | I.13, I.14, I.15, I.16 |
Acest document care cuprinde CURRICULUM pentru specialitatea de Microbiologie Medicală a fost elaborat, dezbătut și aprobat de către:
–Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății– Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România
Președinte,
Prof. dr. Alexandru Rafila
10.05.2017
06.07.2017CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I, ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE 2020
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEFROLOGIE
2020
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiDEFINIȚIA ȘI IMPORTANȚA SPECIALITĂȚII:
Nefrologia este ramura medicinei interne care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul non-chirurgical al afecțiunilor aparatului reno-urinar (dieta, terapia medicamentoasă, terapia de supleere a funcției renale) și al complicațiilor acestora. Terapia de supleere a funcției renale (TSFR) cuprinde: hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza și transplantul renal. Medicul nefrolog tratează bolile primare și secundare ale rinichiului; pune diagnosticul și participă la tratamentul pacienților cu Insuficiență renală acută; monitorizează evoluția și asigură tratamentul conservator al Bolii cronice de rinichi avansate înainte de necesitatea TSFR, precizează utilitatea și momentul inițierii TSFR, precum și tipul adecvat fiecărui pacient; monitorizează evoluția pacienților aflați sub TSFR și tratează complicațiile acestora. Dată fiind implicarea rinichiului în numeroase afecțiuni (cardio-vasculare, metabolice, sistemice etc.), Nefrologia este o specialitate care necesită cunoștințe solide din toate domeniile medicinei. Medicii nefrologi trebuie să asigure sănătatea pacienților printr-o abordare multidisciplinară, particularizată fiecărui caz.
Curriculumul de pregătire în specialitatea Nefrologie prevede un număr total de 1000 ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole de carte/tratate etc.). Restul numărului de ore din cadrul pregătirii, conform contractului individual de muncă, va fi alocat activităților practice. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a și/sau a III-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.
Privind stagiile din pregătirea medicală conexă de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidențiat clinica în care se vor desfășura acestea.
Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și al Coordonatorului stagiului respectiv.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, este recomandată organizarea unui colocviu pe parcursul fiecăruia dintre acestea.
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, medicii rezidenți vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu.
Examenul constă în patru probe:
● probă scrisă (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte de Nefrologie);
● două probe clinice (1 caz din tematica de pregătire medicală conexă/Nefrologie și 1 caz de Nefrologie);
● probă practică de interpretare a unor investigații/de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.
Tematica de examen este cea din ANEXA 1.
La examenul pentru obținerea titlului de medic specialist, organizat bianual:
● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7,00 pentru fiecare probă;
● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face media aritmetică a acestora care va fi nota de absolvire;
● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.
N.B.:
Tematica de examen pentru obținerea gradului profesional de medic primar în specialitatea Nefrologie este cea din ANEXA 2.
DURATA ȘI STRUCTURA REZIDENȚIATULUI ÎN NEFROLOGIE:
Rezidențiatul în specialitatea Nefrologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ - 18 luni, din care:
● Medicină internă - 4 luni
● Cardiologie - 3 luni
● Reumatologie - 2 luni
● Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - 2 luni
● Anestezie și terapie intensivă - 2 luni
● Urologie - 1,5 luni
● Pneumologie - 1,5 luni
● Opțional (Endocrinologie/Neurologie/Oncologie/Ultrasonografie generală) - 1,5 luni
● Bioetică - 0,5 luni
NEFROLOGIE - 42 luni, din care:
● Nefrologie - 20 luni
● Dializă - 9 luni
● Terapie acută nefrologică - 6 luni
● Transplant renal - 2 luni
● Nefrologie pediatrică - 1,5 luni
● Patologia abordului vascular - 1,5 luni
● Ultrasonografie a aparatului urinar la adult - 2 luni
Referitor la stagiul de Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult, acesta va fi efectuat numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de Rezidențiat și/sau Îndrumătorii de Rezidențiat dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de către cadre didactice/medici primari care dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală.
PARCURS REZIDENȚI
Parcursul rezidenților în specialitatea Nefrologie este organizat conform tabelului de mai jos:
| PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| LUNA/AN | L1 | L2 | L3 | L4 | L5 | L6 | L7 | LS | L9 | L10 | L11 | L12 |
| ANUL I | N | N | N | N | N | N | MI | MI | MI | MI | R | R |
| ANUL II | P | P+U | U | C | C | C | DZ | DZ | ATI | ATI | O | O+B |
| ANUL III | N | N | N | N | N | N | N | N | N | N | NP | NP+PAV |
| ANUL IV | PAV | D | D | D | D | D | D | D | D | D | TR | TR |
| ANUL V | UAU | UAU | TAN | TAN | TAN | TAN | TAN | TAN | N | N | N | N |
Legendă: Nefrologie = N; Medicină internă = MI; R = Reumatologie; P = Pneumologie; U = Urologie; Cardiologie = C; Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice = DZ; Anestezie și terapie intensivă = ATI; Nefrologie pediatrică = NP; O = opțional; Bioetică = B; PAV = patologia abordului vascular; Dializă = D; Transplant renal = TR; Ultrasonografie a aparatului urinar la adult = UAU; Terapie acută nefrologică = TAN.
N.B.:
De comun acord cu Coordonatorul de rezidențiat, medicul rezident poate opta pentru altă ordine a stagiilor clinice, cu condiția ca toate stagiile din pregătirea medicală conexă să fie efectuate în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI:
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
| MODULUL 1 | Nefrologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 20 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 330 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 2 | Medicină internă |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 67 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 3 | Reumatologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 33 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 4 | Pneumologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1,5 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 25 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 5 | Urologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1,5 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 25 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 6 | Cardiologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 50 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 7 | Diabet, nutriție și boli metabolice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 33 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL S | ATI |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 33 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 9 | Opțional* |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1,5 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 25 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 10 | Nefrologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1,5 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 25 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 11 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 0,5 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 20 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 12 | Patologia abordului vascular |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1,5 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 25 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 13 | Dializa |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 146 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 14 | Transplant renal |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 33 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 15 | Ultrasonografie a aparatului urinar la adult |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 30 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| MODULUL 16 | Terapie acută nefrologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL | 100 ore |
| ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL | conform contractului individual de muncă |
| Total ore pregătire teoretică (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole carte/tratat, etc.) | 1000 ore |
| Total ore pregătire practică | conform contractului individual de muncă |
* Stagiul Opțional poate fi: Endocrinologie, Neurologie, Oncologie, Ultrasonografia
OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE:
1.Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:
–Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități.– Capacitatea de a comunica și colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.– Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil, atât pe hârtie, cât și electronic, și în timp util.– Oferirea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc.– Învățarea modului de efectuare a unei cercetări clinice.– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.
2.Obiectivele specifice specialității Nefrologie constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:
–Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic; monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de acestea.– Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor aparatului reno-urinar și/sau a progresiei acestora.– Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor aparatului reno-urinar prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.– Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de supleere a funcției renale în mod adecvat și individualizat în funcție de tipul de afecțiune renală, dar și de complicațiile și co-morbiditățile pacientului.– Monitorizarea pacienților cu afecțiuni renale cronice, precum și a celor aflați în TSFR.– Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie.STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI:
(tematica teoretică, tematica activității practice, abilități dobândite)
MODULUL 1 - NEFROLOGIE - 20 luni
MODULUL 13 - DIALIZĂ - 9 luni
MODULUL 14 - TRANSPLANT RENAL - 2 luni
MODULUL 16 - TERAPIE ACUTĂ NEFROLOGICĂ - 6 lunia) TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
1.Anatomia, embriologia și fiziologia rinichiului2. Semiologia aparatului urinar3. Sindroame nefrologice majore (sindrom nefritic acut/cronic, sindrom nefrotic, sindromul de insuficiență renală)
4.Hipertensiunea arterială secundară de cauză renală5. Explorările paraclinice în Nefrologie6. Tulburările hidrice și electrolitice7. Tulburările echilibrului acido-bazic8. Mecanismele imunologice ale bolilor de rinichi9. Bolile glomerulare non-inflamatorii (nefropatii glomerulare) și inflamatorii (glomerulonefrite)
10.Afectarea rinichiului în boli sistemice imunologice (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, vasculite sistemice)
11.Afectarea rinichiului în disproteinemii (mielom multiplu, amiloidoză, gamapatii monoclonale cu semnificație renală)
12.Microangiopatiile trombotice13. Nefropatia diabetică14. Infecțiile de tract urinar15. Bolile rinichiului în sarcină16. Bolile chistice ale rinichiului17. Nefropatiile ereditare18. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza19. Nefropatiile tubulo-interstițiale acute și cronice20. Nefropatiile vasculare21. Rinichiul senil22. Injuria acută a rinichiului (inclusiv sindromul hepato-renal)
23.Boala cronică de rinichi24. Principiile de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi25. Metodele de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza)
26.Transplantul renal:
–Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității– Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat– Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării– Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale– Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare– Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament– Indicațiile, contraindicațiile; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale27. Nutriția la bolnavul renal28. Abordul vascular pentru dializă: tipuri, complicații și tratamentb) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare investigații (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
Manevre:
–Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular– Electrocardiograma (ECG)– Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, SGA - Subjective Global Assessment - evaluarea subiectivă globală)– Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)– Puncția biopsie renală– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea pacientului la aparatul de hemodializă– Puncția fistulei arterio-venoase– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului– Stabilirea parametrilor pentru dializă peritoneală– Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal– Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului– Montarea sondei uretro-vezicale
Interpretare analize:
–Gazometria sanguină– Electrocardiograma– Hemocultura– Fundul de ochi– Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV– Hemoleucograma– Ionograma sanguină și urinară– Parametrii echilibrului acido-bazic– Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare– Lipidograma– Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare– Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, crioglobuline celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A2– Probele de coagulare– Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron– Investigațiile imagistice (radiografie cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorările imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)– Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice– Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore– Examenul bacteriologic al urinei– Probele funcționale glomerulare– Probele funcționale tubulare– Puncția biopsie renală - interpretarea rezultatelor anatomo-patologice– Lichidul de dializă peritoneală– Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, precum și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori
c)ABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient cu patologie reno-urinară.– să întocmească foaia de observație.– să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică; să modifice planurile în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; să întocmească epicriza.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.– să identifice complicațiile asociate scăderii filtratului glomerular în Boala cronică de rinichi (anemia de cauză renală, anomaliile metabolismului mineral și osos, acidoza metabolică, diselectrolitemiile, hiperhidratare, malnutriție) și să stabilească tratamentul adecvat al acestora– să știe singur să stabilească indicațiile și contraindicațiile TSFR, momentul inițierii acesteia în boala cronică de rinichi (BCR), injuria acută a rinichiului (IAR) sau alte afecțiuni care necesită epurare extrarenală (intoxicații, insuficiență cardiacă etc.) și să stabilească tipul de TSFR adecvat fiecărui pacient, precum și parametrii specifici în funcție de datele clinice și paraclinice ale pacientului.– să cunoască criteriile de adecvanța ale dializei.– să știe să monteze/să îngrijească/să extragă un cateter venos central (CVC) de dializă; să știe să supravegheze/să îngrijească pacientul cu cateter de dializă peritoneală (cateter Tenckhoff).– să știe modalitatea practică de efectuare a unei ședințe de hemodializă, hemoperfuzie, hemodiafiltrare, ultrafiltrare izolată, dializă peritoneală, plasmafereză; să cunoască și să recomande tratament pentru complicațiile acute ale ședinței respective.– să cunoască patologia, modul de urmărire și tratamentul cronic ale unui bolnav dializat cronic și ale unui pacient transplantat renal.– să știe să efectueze o puncție biopsie renală, să supravegheze pacientul după efectuarea puncției și să aplice sau să recomande un tratament în caz de complicații după puncție.– să cunoască investigațiile necesare înaintea unui transplant renal; să poată aprecia compatibilitatea între donator și primitor.– să cunoască indicațiile și contraindicațiile unui transplant renal de la donator viu sau de la donator în moarte cerebrală.– să cunoască complicațiile postoperatorii ale transplantului renal.– să știe să examineze un pacient care urmează a fi transplantat, să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică.– să știe să monitorizeze evoluția clinică și paraclinică a pacientului transplantat renal.– să știe să stabilească schema de tratament imunosupresiv la pacientul transplantat renal; să cunoască efectele adverse ale medicației imunosupresive.– să cunoască indicațiile puncției biopsie a grefei renale și să poată să o efectueze.– să stabilească diagnosticul pozitiv și indicația de supraveghere tip terapie acută nefrologică; să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic; să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să stabilească indicația și să monteze aparatul de monitorizare a parametrilor cardio-respiratori, injectomatul și oxigenoterapia.– să știe indicațiile intubării oro-traheale (IOT).– să știe să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să stabilească schemă de tratament la pacientul critic cu afecțiunile din tematică.
MODULUL 2 - MEDICINĂ INTERNĂ - 4 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2. Pneumoniile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament3. Ulcerul gastro-duodenal - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4. Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5. Hepatitele cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie6. Cirozele hepatice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament7. Litiaza biliară - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații8. Pancreatitele acute și cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament9. Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații10. Reumatismul articular acut - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament11. Guta - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament12. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații13. Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații14. Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, complicații15. Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie abdominală, endoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie, radiografie abdominală pe gol, radiografie cord-pulmon, CT și RMN toracice, abdominale și pelvine, scintigrafie osoasă– Indicațiile și modul de efectuare a biopsiei medulare/osoase, interpretarea buletinului– Paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului de ascită– Interpretarea rezultatelor analizelor recoltate din sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică– Indicațiile și interpretarea examenului coprologic, a coproculturii și a examenului coproparazitologic– Indicațiile și modul de montare a unei sonde nazogastricec) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.– să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă și paracenteză.
MODULUL 3 - REUMATOLOGIE - 2 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Poliartrita reumatoidă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații3. Vasculitele sistemice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Interpretarea investigațiilor imunologice pentru afecțiunile din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografii ale scheletului osos, DEXA– Prescrierea și monitorizarea tratamentului imunosupresor și cu agenți biologici pentru afecțiunile din tematicăc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient reumatologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.
MODULUL 4 - PNEUMOLOGIE - 1,5 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Astmul bronșic - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm2. TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament3. Cancerul bronhopulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații4. Pleureziile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea spirometriei– Indicațiile și interpretarea gazelor sanguine– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografia cord-pulmon, tomografia computerizată toracică, RMN de torace– Indicațiile și interpretarea bronhoscopiei– Toracocenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleuralc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient cu afecțiuni respiratorii.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică– să efectueze o toracocenteză.
MODULUL 5 - UROLOGIE - 1,5 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Adenomul de prostată2. Cancerul de prostată3. Tumorile renale și uroteliale4. Uretro-prostatita acută și cronică5. Nefropatii obstructive. Litiaza reno-urinară - diagnostic și tratamentb) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea ultrasonografiei trans-rectale a aparatului urinar inferior– Indicațiile și interpretarea puncției biopsii de prostată– Indicațiile și interpretarea examenului de secreție prostatică– Interpretarea rezultatelor determinării antigenului specific prostaticc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient urologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică– să efectueze un tușeu rectal– să monteze un cateter vezical.
MODULUL 6 - CARDIOLOGIE - 3 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Endocardita bacteriană subacută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2. Pericarditele - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament3. Tulburările de ritm și de conducere - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament4. Boala cardiacă ischemică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5. Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament6. Insuficiența cardiacă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament7. Embolia pulmonară. Tromboflebita - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații8. Boala arterială ocluzivă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Electrocardiograma de repaus și efort - mod de efectuare, interpretare– Monitorizarea ambulatorie a presiunii arteriale (PA) și ECG - mod de efectuare, interpretare– Ecocardiografia - mod de efectuare, interpretare rezultate– Coronarografia, angiografia - indicații, contraindicații, mod de efectuare, interpretare rezultate– Oxigenoterapia - mod de efectuare, monitorizarea pacientului– Monitorizarea semnelor vitale - saturație oxigen, ritm cardiac, TA– Resuscitarea cardio-respiratorie– Cardio-conversia - indicații– Stimulatorul cardiac - indicații, monitorizarea pacientului– Puncția pericardică - indicații, contraindicații, monitorizarea pacientului– Tratamentul anticoagulant - indicații, preparate și mod de administrare, contraindicații, reacții adversec) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament a afecțiunilor din tematică.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să cunoască potențialele efecte adverse renale ale administrării substanței de contrast în timpul coronarografiei sau angiografiei și să cunoască și să recomande măsuri de prevenție a acestei complicații.– să știe indicațiile și modul de efectuare a unei ECG.– să măsoare presiunea arterială.– să efectueze resuscitarea cardio-respiratorie.– să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive.– să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale.– să prescrie și monitorizeze tratamentul anticoagulant oral
MODULUL 7 - DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - 2 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Diabetul zaharat - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament2. Malnutriția protein-calorică - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, principii de tratament3. Obezitatea - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, profilaxie4. Principii de dieto-terapieb) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Stabilirea schemei de monitorizare a glicemiilor– Stabilirea schemei de antidiabetice orale– Stabilirea schemei de terapie insulinică– Tratamentul urgențelor hipo-și hiperglicemice– Prescrierea unui regim alimentar adecvatc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul prezumtiv/de etapă și elemente de diagnostic diferențial, planul de investigație și să enunțe principiile de tratament pentru pacientul cu diabet zaharat tip 2.– să poată interpreta examenele paraclinice privind afecțiunile din tematică.– să enunțe principiile de dietă pentru afecțiunile din tematică.– să stabilească diagnostic pozitiv și tratament în urgență pentru hipo- și hiperglicemii.
MODULUL 8 - ATI - 2 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Intoxicațiile acute2. Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe)
3.Îngrijirea pacientului cu șoc septic4. Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic5. Anestezia și tratamentul perioperator la pacientul renal6. Abordul vascular pentru dializa în urgențăb) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Monitorizarea pacientului critic– Manevre de resuscitare cardio-respiratorie– Tehnici de asistare respiratorie– Tehnica montării unui abord venos central– Tehnica puncționării arteriale– Tehnica de hemofiltrare/hemodiafiltrare veno-venoasă continuă/hemodiafiltrare arterio-venoasă continuă/plasmaferezăc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic.– să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să știe indicațiile IOT.– să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să enunțe principiile de tratament la pacientul cu afecțiunile din tematică.– să recomande și să efectueze practic o ședință de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză; să recunoască complicațiile acute ale ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză și să recomande un tratament în urgență.
MODULUL 10 - NEFROLOGIE PEDIATRICĂ - 1,5 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Particularitățile anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului2. Particularitățile epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică3. Particularitățile terapiei de supleere renală la populația pediatricăb) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile explorărilor imagistice ale aparatului reno-urinar la copii: cateterismul vezical, uretro-cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, puncția biopsie renală, ultrasonografia aparatului urinar, scintigrafia renală– Indicațiile și contraindicațiile TSFR la copil; abordul vascular și peritoneal la copilc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică.– să cunoască particularitățile transferului de la nefrologie pediatrică la nefrologie adulți a persoanelor cu afecțiuni renale cronice debutate în copilărie.
MODULUL 11 - BIOETICĂ - 0,5 lunia) TEMATICA TEORETICĂI. Introducere în Bioetică - 2 ore
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariției bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.)
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
Consimțământul informat
Confidențialitatea în relația medic-pacient
Relația medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
Libertatea procreației
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia și suicidul asistat
Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
b)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICEI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 orec) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil să cunoască și să aplice principiile de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.
MODULUL 12 - PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR - 1,5 luni
La alegerea medicului rezident și cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat, stagiul poate fi efectuat în secții de terapie acută nefrologică, ATI sau chirurgie cardio-vasculară
a)TEMATICĂ TEORETICĂ1. Anatomia sistemului venos central și periferic2. Fistula arterio-venoasă dobândită: localizări, avantaje și dezavantaje, patologia fistulei arterio-venoase3. Catetere venoase centrale pentru abord temporar și permanent: indicații, localizări, avantaje și dezavantaje, complicații (hemoragii, infecții, dezinserție)
b)TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Examinarea fistulei arterio-venoase– Îngrijirea cateterului venos central– Montarea în urgență a unui cateter venos central temporar– Examinarea ultrasonografică a fistulei arterio-venoasec) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să evalueze funcționalitatea unei fistule arterio-venoase și să identifice patologia asociată acesteia– să recomande tipul de abord vascular adecvat unui pacient cu boală cronică de rinichi– să recunoască semnele infecției cateterului venos central– să monteze/extragă un cateter venos central în urgență
MODULUL 15 - ULTRASONOGRAFIA APARATULUI URINAR LA ADULT - 2 lunia) TEMATICA TEORETICĂ1. Noțiuni introductive de Ultrasonografie Generală și particularități ale ultrasonografiei aparatului reno-urinar2. Anatomia ultrasonografică normală a aparatului reno-urinar3. Ultrasonografia în nefropatiile glomerulare4. Ultrasonografia în nefropatiile tubulo-interstițiale5. Ultrasonografia în nefropatiile vasculare6. Ultrasonografia în bolile ereditare, anomaliile congenitale ale aparatului urinar7. Ultrasonografia în leziunea acută de rinichi8. Ultrasonografia în boala cronică de rinichi9. Ultrasonografia la pacientul dializat și transplantat10. Ultrasonografia în bolile chistice ale aparatului urinar11. Ultrasonografia litiazei reno-ureterale12. Ultrasonografia tumorilor renale13. Ultrasonografia patologiei vezicii urinare și ureterelor14. Ultrasonografia patologiei prostatei15. Ultrasonografia renală în abordul percutanat al rinichiului16. Ultrasonografia cu contrast în explorarea aparatului urinar (CEUS)
17.Elastografia aparatului urinar18. Biopsia renală ghidată ultrasonograficb) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Pregătirea pacientului pentru examenul ultrasonografic– Metodologia de examinare a aparatului urinar (modalități specifice de examinare, planuri de secțiune, anatomia ultrasonografică normală)– Evaluarea ecografică a nefropatiilor glomerulare– Evaluarea ecografică a nefropatiilor tubulo-interstițiale– Evaluarea ecografică a bolilor chistice renale– Evaluarea ecografică a malformațiilor reno-uretero-vezicale– Evaluarea ecografică a bolii cronice de rinichi– Evaluarea ecografică a rinichiului în circumstanțe speciale (sarcină, vârstnici, rinichi operat)– Evaluarea ecografică a afecțiunilor vasculare (importanța examenului Doppler)
● Arteriale
● Venoase
● Altele (nefroangioscleroza,necroza corticală, nefropatia ischemică)
–Aspecte ecografice ale rinichiului la pacientului dializat și transplantat– Evaluarea ecografică în urgențele nefrologice
● Colica renală
● Colecții intra și perirenale
● Leziunea acută de rinichi
● Traumatismele renale
–Evaluarea ecografică a litiazei reno-ureterale– Evaluarea ecografică a tumorilor renale– Evaluarea ecografică a vezicii urinare
● Malformații
● Retenția acută de urină
● Retenția cronică de urină
● Inflamația
● Formațiuni intravezicale (cheaguri, calculi, polipi, tumori)
● Afectarea secundară în cadrul unor procese patologice de vecinătate
–Evaluarea ecografică a prostatei
● Prostatita acută și cronică
● Adenomul de prostata
● Adenocarcinomul de prostata
c)ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să identifice ultrasonografic elementele anatomice ale aparatului reno-urinar și să le diferențieze față de structurile de vecinătate.– să diferențieze între aspectul ultrasonografic normal și patologic al elementelor aparatului reno-urinar.– să recunoască ultrasonografic elementele de patologie, anomaliile de structură de la nivelul aparatului reno-urinar.– să efectueze singur examinarea ultrasonografică a aparatului reno-urinar.
MODULUL 9 - OPȚIONAL - 1,5 luni
9A. ENDOCRINOLOGIEa) TEMATICĂ TEORETICĂ1. Patologia glandei tiroide (hipertiroidie, hipotiroidie) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2. Hiperparatiroidismul primar și secundar3. Diabetul insipid - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial4. Noțiuni de ultrasonografie a glandelor tiroidă și paratiroideb) TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea evaluării hormonale specifice afecțiunilor glandei tiroide– Indicațiile și interpretarea dozării parathormonului seric– indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie a glandei tiroide și glandelor paratiroide, scintigrafie paratiroidianăc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze regiunea anterioară a gâtului; să palpeze glanda tiroidă– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică– să interpreteze rezultatele testelor hormonale pentru afecțiunile din tematică– să recunoască și interpreteze elementele patologice ultrasonografice de la nivelul glandelor tiroidă și paratiroide
9B. NEUROLOGIEa) TEMATICĂ TEORETICĂ1. Alterările stării de conștiență: stările comatoase, stuporul, starea vegetativă2. Accidente vasculare cerebrale: diagnostic pozitiv și diferențial, forme clinice3. Polineuropatii: clasificare, diagnosticb) TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Examenul clinic neurologic– Indicațiile și interpretarea explorărilor electrofiziologice neuromusculară: studiul de conducere nervoasă– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: tomografie computerizată, RMN; precauții înainte de administrarea substanțelor de contrastc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să efectueze un examen clinic neurologic sumar– să recunoască și să interpreteze semiologia neurologică; să identifice o urgență neurologică– să interpreteze rezultatele electroneurografiei (studiul vitezei de conducere nervoasă periferică)– să interpreteze buletinul de analiză al unei tomografii computerizate cerebrale– să evalueze starea de conștiență a unui bolnav și să calculeze scorul Glasgow
9C. ONCOLOGIEa) TEMATICA TEORETICĂ1. Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații2. Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații3. Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, complicații4. Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5. Cancerul bronho-pulmonar- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații6. Cancerul renal- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib) TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Interpretarea investigațiilor imunologice pentru afecțiunile din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografii, CT, RMN– Diagnosticul și monitorizarea efectelor adverse renale secundare tratamentului oncologic pentru afecțiunile din tematicăc) ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să examineze un pacient oncologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.
9D. ULTRASONOGRAFIE GENERALĂa) TEMATICĂ TEORETICĂ1. Noțiuni de fizica ultrasunetelor2. Semiologia ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare3. Aspecte de patologie ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare4. Criterii ultrasonografice de evaluare a statusului hidric (diametrul venei cave inferioare, venele suprahepatice)
b)TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tehnica pregătirii pacientului pentru examinarea ultrasonografică a organelor abdominale– Tehnica examinării ultrasonografice a organelor abdominale (tipul de transductor adecvat, manipularea aparatului, planuri de examinare)
c)ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–să recunoască și interpreteze anomaliile ultrasonografice ale organelor abdominale– să evalueze starea de hidratare a unui pacient pe baza rezultatelor examinării ultrasonografice– să integreze rezultatul examinării ultrasonografice în contextul clinic al pacientului.
COMISIA DE NEFROLOGIE,
PREȘEDINTE,
Prof. Univ. Dr Tuță Liliana Ana
TEMATICA EXAMENULUI PENTRU OBȚINEREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA NEFROLOGIEI. PROBA SCRISĂ (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte din tematica de Nefrologie)II-III. DOUĂ PROBE CLINICE (1 caz din tematica de pregătire medicală conexă/Nefrologie și 1 caz din tematica de Nefrologie)IV. PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)I. PROBA SCRISĂA) PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2. Astmul bronșic - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm3. Pneumoniile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4. TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diferențial, complicații5. Cancerul bronhopulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații6. Pleureziile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații7. Ulcerul gastro-duodenal - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament8. Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații9. Hepatitele cronice și cirozele hepatice- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de prevenire și tratament10. Pancreatitele acute și cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament11. Reumatismul articular acut - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament12. Poliartrita reumatoidă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații13. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații14. Vasculitele sistemice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații15. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații16. Sindroamele mieloproliferative și limfoproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză, limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații17. Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații18. Endocardita bacteriană subacută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații19. Pericarditele - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament20. Tulburările de ritm și de conducere - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament21. Boala cardiacă ischemică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații22. Hipertensiunea arterială esențială. Urgențele hipertensive - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament23. Insuficiența cardiacă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament24. Embolia pulmonară. Tromboflebita - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații25. Diabetul zaharat - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament26. Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) - etiopatogenie, diagnostic și abordare terapeuticăB) NEFROLOGIE1. Anatomia și fiziologia rinichiului2. Semiologia și explorarea aparatului urinar3. Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic4. Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic5. Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)
6.Tulburările hidrice și electrolitice7. Tulburările echilibrului acido-bazic8. Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară9. Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferativă endocapilară, GN proliferativă extracapilară10. Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferativă11. Nefropatia diabetică12. Nefrita lupică13. Afectarea rinichiului în disproteinemii14. Microangiopatiile trombotice15. Infecțiile de tract urinar16. Bolile rinichiului în sarcină17. Bolile chistice ale rinichiului18. Nefropatii ereditare: sindrom Alport, boala Fabry19. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza20. Nefropatiile tubulo-interstițiale acute și cronice21. Nefropatiile vasculare22. Injuria acută a rinichiului23. Boala cronică de rinichi: epidemiologie, diagnostic pozitiv, diagnostic etiologic, stratificare prognostică, patogenia progresiei și tratamentul de prevenire a progresiei24. Complicații ale bolii cronice de rinichi (anemie, tulburări ale metabolismului mineral-osos): patogenie și tratament25. Pregătirea pacientului cu Boală cronică de rinichi pentru terapia de substituție a funcțiilor rinichilor: indicații de inițiere, alegerea metodei TSFR, alegerea tipului de abord vascular26. Metodele de epurare extrarenală: hemodializă, hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereză, dializă peritoneală - indicații, contraindicații, principii tehnice27. Transplantul renal: indicații, evaluarea primitorului și donatorului, imunologia transplantului renal, principii ale tratamentului imunosupresor, complicații ale transplantului renal, monitorizarea pacientului cu transplant renalII-III. DOUĂ PROBE CLINICE1. Un caz din tematica de pregătire medicală conexă/nefrologie.
2.Un caz din tematica de nefrologie.IV. PROBA PRACTICĂ
Interpretarea uneia din următoarele investigații:
1.Hemoleucograma2. Ionograma sanguină și urinară3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4. Lipidograma5. Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinar6. Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti- ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.7. Testele de citoliză hepatică8. Testele de colestază hepatică9. Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10. Testele pentru HIV11. Echilibrul acido-bazic12. Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13. Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14. Examenul bacteriologic al urinei15. Probele funcționale glomerulare16. Probele funcționale tubulare17. Explorările imagistice renale:
–radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18. Radiografia toracică.
19.Radiografia tubului digestiv20. Radiografia scheletului osos21. Electrocardiograma22. Fundul de ochi23. Exsudatul faringian24. Hemocultura, coprocultura25. Puncția biopsie renală26. Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27. Lichidul de dializă peritoneală
Manevre/prescripții/indicații:
1.Puncția biopsie renală2. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)
5.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă7. Inițierea dializei peritoneale - parametrii8. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
● Beers MH, Porter RS. Manualul Merck de diagnostic și tratament. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2009.
● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.
● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.
● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.
● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.
● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines/
● Loscalzo J, Longo DL, Fauci AS. Harrison. Manual de Medicină. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2014.
● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016
● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines.
● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.
● Ungureanu G., Covic A.- Terapeutica medicală, Editura Polirom, 2014
● www.uptodate.com.
TEMATICA EXAMENULUI PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA NEFROLOGIEI-II. DOUĂ PROBE CLINICEIII. PROBA PRACTICĂI-II. DOUĂ PROBE CLINICE1. Anatomia și fiziologia rinichiului2. Semiologia și explorarea aparatului urinar3. Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic4. Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic5. Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)
6.Tulburările hidrice și electrolitice7. Tulburările echilibrului acido-bazic8. Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară9. Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferative endocapilare, GN proliferative extracapilare, primitive și secundare10. Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferative, primitive și secundare11. Nefropatia diabetică12. Nefrita lupică13. Afectarea rinichiului în disproteinemii14. Microangiopatiile trombotice15. Infecțiile de tract urinar16. Bolile rinichiului în sarcină17. Bolile chistice ale rinichiului18. Nefropatiile ereditare19. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza20. Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice21. Nefropatiile vasculare22. Injuria acută a rinichiului23. Boala cronică de rinichi24. Metodele de epurare extrarenală25. Afectarea rinichiului în sindromul de disfuncție multiplă de organe26. Transplantul renalIII. PROBA PRACTICĂ
Interpretarea uneia din următoarele investigații:
1.Hemoleucograma2. Ionograma sanguină și urinară3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4. Lipidograma5. Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare6. Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, crioglobuline, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti- receptor fosfolipaza A-27. Testele de citoliză hepatică8. Testele de colestază hepatică9. Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10. Testele pentru HIV11. Echilibrul acido-bazic12. Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13. Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14. Examenul bacteriologic al urinei15. Probele funcționale glomerulare16. Probele funcționale tubulare17. Explorările imagistice renale:
–radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18. Radiografia toracică19. Radiografia tubului digestiv20. Radiografia scheletului osos21. Electrocardiograma22. Fundul de ochi23. Exsudatul faringian24. Hemocultura, coprocultura25. Puncția biopsie renală26. Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27. Lichidul de dializă peritoneală
Manevre/prescripții/indicații:
1.Puncția biopsie renală2. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)
5.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă7. Inițierea dializei peritoneale - parametrii8. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.
● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.
● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.
● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.
● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines.
● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016
● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines/guidelines_commentaries.
● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.
● www.uptodate.com.
13.07.2021Curriculumul de pregătire în specialitatea nefrologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 684 din 13 mai 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 13 iulie 2021
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Definiția specialității:
NEONATOLOGIA este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe. Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc.
Introducere
Curriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
|---|---|
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 21 module |
| MODULUL 1 | NEONATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 de ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 2 | ECOGRAFIE NEONATALĂ (abdomen și șold) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 3 | PEDIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 160 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 4 | PATOLOGIE FETALĂ NOU-NĂSCUT CU RISC |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 5 | OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 6 | GENETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 7 | PEDIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 8 | URGENȚE PEDIATRICE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 9 | NEUROLOGIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 10 | BOLI INFECȚIOASE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 11 | CHIRURGIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 30 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 12 | ORTOPEDIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 13 | TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 3) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 120 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 14 | ECOGRAFIE NEONATALĂ (Transfontanelară) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 15 | BIOETICĂ MEDICALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore de curs |
| MODULUL 16 | ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 16 ore de curs |
| MODULUL 17 | TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 4) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 160 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 18 | FOLLOW UP PREMATUR |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 19 | ECOGRAFIE NEONATALĂ (cardiacă și pulmonară) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 20 | TRANSPORT NEONATAL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 60 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| MODULUL 21 | TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT (an 5) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 180 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice |
| Total ore pregătire teoretică | 1200 ore |
| Total ore pregătire practică | 2400 ore |
1.2.Structura programului
| ANUL I | MODUL 1 NEONATOLOGIE Nou-născut sănătos (3 LUNI) | MODUL 2 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ) | MODUL 3 PEDIATRIE (8 LUNI) | ||
|---|---|---|---|---|---|
| ANUL II | MODUL 4 NEONATOLOGIE Nou-născut cu risc (3 LUNI) | MODUL 5 OBSTETRICĂ (1 LUNĂ) | MODUL 6 GENETICĂ (1 LUNĂ) | MODUL 7 PEDIATRIE (3 LUNI) MODUL 8 URGENȚE PEDIATRICE (2 LUNI) | MODUL 9 NEUROLOGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI) |
| ANUL III | MODUL 10 BOLI INFECȚIOASE (2 LUNI) | MODUL 11 CHIRURGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI) | MODUL 12 ORTOPEDIE PEDIATRICĂ (1 LUNĂ) | MODUL 13 TERAPIE INTENSIVĂ NOU NĂSCUT (an 4) (6 LUNI) | MODUL 14 ECOGRAFIE NEONATALA (1 LUNĂ) |
| ANUL IV | MODUL 15 BIOETICĂ MEDICALĂ (2 SĂPTĂMÂNI) | MODUL 16 ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS (2 SĂPTĂMÂNI) | MODUL 17 TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT (an 3) (8 LUNI) | MODUL 18 FOLLOW UP PREMATUR (2 LUNI) | MODUL 19 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ) |
| ANUL V | MODUL 20 TRANSPORT NOU-NĂSCUT (3 LUNI) | MODUL 21 TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT (an 5) (9 LUNI) | |||
| PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||
| Modul 1 Neonatologie (nou-născut sănătos) | 3 L | Modul 4 Neonatologie (nou-născut cu risc) | 3 L | Modul 10 Boli infecțioase | 2 L | Modul 15 Bioetică medicală | 1/2 L | Modul 20 Transport neonatal | 3 L |
| Modul 2 Ecografie Neonatală*) | 1 L | Modul 5 Obstetrică | 1 L | Modul 11 Chirurgie pediatrică | 2 L | Modul 16 Elemente juridice medicale și malpraxis | 1/2 L | Modul 21 Terapie intensivă neonatală (an5) | 9 L |
| Modul 3 Pediatrie | 8 L | Modul 6 Genetică | 1 L | Modul 12 Ortopedie pediatrică | 1 L | Modul 17 Terapie intensivă neonatală (an4) | 8 L | ||
| Modul 7 Pediatrie | 3 L | Modul 13 Terapie intensivă neonatală (an3) | 6 L | Modul 18 Follow up prematur | 2 L | ||||
| Modul 8 Urgențe Pediatrice | 2 L | Modul 14 Ecografie Neonatală | 1 L | Modul 19 Ecografie Neonatală | 1 L | ||||
| Modul 9 Neurologie pediatrică | 2 L | ||||||||
| TOTAL | 12 L | TOTAL | 12 L | TOTAL | 12 L | TOTAL | 12 L | TOTAL | 12 L |
*)Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală.
Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregătirea în etape va corespunde cu nivelul de pregătire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali.
Anul I - Modulul 1: Neonatologie - Nou-născutul sănătos și la termen - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală2. Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere3. Resuscitarea neonatală la sala de nașteri - noțiuni de bază4. Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități5. Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină6. Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului7. Îngrijirea nou-născutului sănătos8. Alimentația nou-născutului sănătos - alăptarea, medicația maternă9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică10. Boala hemoragică a nou-născutului - profilaxie11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală 2. Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere a. Să cunoască modificările fiziologice pe durata tranziției la viața extrauterină. b. Să cunoască creșterea și dezvoltarea fetală normală - curbele de creștere intrauterină. c. Să cunoască anomaliile de creștere fetală. d. Să cunoască maturitatea pulmonară fetală. | • Să efectueze anamneza sarcinii (istoricul matern și intrapartum). • Să informeze familia cu privire la îngrijirea nou-născutului în maternitate, precum și să ofere indicații de profilaxie, imunoprofilaxie și screening neonatal. |
| 3. Resuscitarea neonatală - noțiuni de bază a. Să cunoască ghidurile de resuscitare neonatală naționale și internaționale. b. Să cunoască obiectivele resuscitării la sala de nașteri. c. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile clampării întârziate a cordonului ombilical. d. Să cunoască factorii de risc perinatali și să anticipeze nevoia de resuscitare neonatală. e. Să cunoască scorul Apgar și să-l poată atribui în funcție de starea clinică a nou- născutului. | • Să pregătească echipamentul necesar resuscitării la sala de nașteri. • Să aplice principiile de bază din algoritmul resuscitării: stimulare tactilă, ștergerea, poziționarea capului nou născutului, dezobstrucția căilor aeriene, administrarea oxigenului suplimentar. • Să utilizeze metodele adecvate de evaluarea a frecvenței cardiace la nou-născut la sala de nașteri. • Să ofere suport respirator la sala de nașteri folosind ventilația pe mască și balon. |
| 4. Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități a. Să cunoască și să discute despre parametrii de creștere (greutate, lungime, perimetrul cranian, toracic și abdominal), valorile normale și particularitățile în funcție de vârsta de gestație. b. Să cunoască curbele de creștere intrauterină și factorii care o pot influența. | • Să interpreteze graficele de creștere pentru diferiți parametrii antropometrici. • Să evalueze nou-născutul cu afectarea creșterii intrauterine. |
| 5. Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină a. Să înțeleagă tranziția fiziologică a sistemului cardio-respirator la naștere. b. Să cunoască factorii de risc care afectează tranziția fiziologică. c. Să cunoască mecanismele de pierdere a căldurii, riscurile asociate hipotermiei și să prevină apariția acesteia. | • Să cunoască importanța primei respirații, fiziologia resorbției lichidului pulmonar, închiderea șunturilor cardiovasculare și importanța surfactantului. • Să asigure confortul termic. |
| 6. Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului a. Să cunoască istoricul matern. b. Să recunoască semnele vitale și valorile normale la nou-născut. c. Să monitorizeze nou-născutul postnatal - termic, cardiorespirator, tranzitul intestinal, diureza, tonusul și reactivitate. | • Să efectueze anamneza și examenul clinic pe aparate și sisteme a nou- născutului sănătos. • Să întocmească foia de observație. • Să evalueze semnele vitale ale nou- născutului, pe durata internării în maternitate. • Să identifice trăsăturile dismorfice, fără semnificație clinică și fără impact asupra nou-născutului. |
| 7. Îngrijirea nou-născutului sănătos a. Să cunoască medicația de rutină administrată în maternitate (vitamina K, vaccinul AHB, vaccinul BCG). b. Să cunoască profilaxiile și imunoprofilaxiile care se efectuează în maternitate: profilaxia bolii hemoragice, profilaxia oftalmiei gonococice, vaccinarea anti-hepatită B, vaccinarea anti-tuberculoză. c. Să cunoască testele prenatale de screening, materne (grup, Rh, hemoglobină, hematocrit, HIV, VHB, TORCH, culturi din colul uterin și uroculturi, toleranța la glucoză). d. Să cunoască testele de screening neonatale: screeningul metabolic (fenilcetonurie și hipotiroidism), screeningul auditiv, screeningul cardiac. | • Să efectueze managementul nou- născutului cu teste de screening pozitive. • Să ofere recomandări părinților cu privire la Programele Naționale de Imunizare. |
| 8. Alimentația nou-născutului sănătos - alăptarea, medicația maternă a. Să cunoască recomandările și principiile generale despre alăptare. b. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile alăptării. c. Să ofere recomandări cu privire la păstrarea laptelui muls. d. Să cunoască efectele medicației materne asupra nou-născutului în timpul alăptării și să ofere recomandări adecvate. e. Să cunoască necesarul nutrițional la nou- născutul la termen. f. Să cunoască compoziția nutrițională a laptelui matern precum și a formulelor de lapte. | • Să evalueze scăderea fiziologică în greutate. • Să evalueze statusul nutrițional al nou-născutului prin monitorizarea curbei ponderale. • Să promoveze alăptarea precoce. • Să recunoască situațiile când este necesară alimentația artificială - contraindicațiile alăptării sau necesitatea completării alimentației naturale. • Să efectueze managementul problemelor de alăptare. |
| 9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică a. Să cunoască fiziopatologia hiperbilirubinemiei fiziologice. b. Să cunoască factorii de risc pentru hiperbilirubinemia neonatală. c. Să evalueze clinic și paraclinic hiperbilirubinemia fiziologică. d. Să cunoască criteriile de externare. | • Să recunoască clinic icterul fiziologic. • Să identifice factorii de risc care accentuează apariția hiperbilirubinemiei fiziologice. • Să cunoască și să indice analizele care stabilesc diagnosticul pozitiv al hiperbilirubinemiei fiziologice. • Să cunoască indicațiile fototerapiei, tehnicile și modalitățile de efectuare, reacțiile adverse și prevenirea acestora. • Să cunoască valorile cu risc crescut ale bilirubinei serice la externare. • Să efectueze consiliere parentală și să ofere recomandări la externare. |
| 10. Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie a. Să cunoască mecanismele fiziopatologice din boala hemoragică a nou-născutului. b. Să cunoască formele de manifestare. c. Să cunoască și să efectueze profilaxia bolii hemoragice neonatale. | • Să cunoască și să aplice măsuri de profilaxie specifice. • Să recunoască nou născutul cu boală hemoragică și să inițieze managementul terapeutic. |
| 11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos 12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate a. Să cunoască condițiile de externare a nou- născutului sănătos și îngrijirea lui acasă. b. Să cunoască și să explice familiei îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos la domiciliu. c. Să revizuiască starea nou-născutului la externare (semnele vitale, greutatea, menținerea temperaturii optime, îngrijirea tegumentelor și a bontului ombilical, screeningul bilirubinemiei (măsurarea serică sau transcutanată și evaluarea factorilor de risc), toleranța digestivă, tonusul și reactivitatea. | • Să cunoască indicațiile pentru dozarea bilirubinei serice. • Să efectueze screeningul cardiologic, auditiv și metabolic. • Să recomande efectuarea screeningului de șold. • Să informeze și să îndrume familia cu privire la îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos. • Să cunoască rolul vizitelor de reevaluare a nou-născutului și să furnizeze recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu. |
Anul I - Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Condiții de examinare ecografică2. Principii de bază în ultrasonografie3. Tipuri de transductor4. Moduri de examinare ecografică5. Ecografia șoldului6. Ecografia abdominală
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Condiții de examinare ecografică | • Să pornească și să efectueze setările aparatului. • Să cunoască butoanele interfeței ecografului. • Să pregătească camera de examinare a pacientului. • Să cunoască criteriile de pregătire a pacientului pentru examinare. • Să cunoască și să respecte măsurile de prevenție a infecțiilor. |
| 2. Principii de bază în ultrasonografie | • Să înțeleagă fenomenul de propagare a undei acustice. • Să cunoască efectul Doppler. |
| 3. Tipuri de transductor | • Să cunoască indicațiile utilizării fiecărui tip de transductor. |
| 4. Moduri de examinare ecografică | • Să cunoască modurile de examinare ecografică. • Să cunoască secțiunile standard ecografice. • Să recunoască artefactele. |
| 5. Ecografia șoldului a. Indicații – screening b. Dezvoltarea anatomică a șoldului. c. Factorii de risc pentru displazia congenitală de șold. d. Reperele obligatorii pentru recunoașterea imaginii standard. e. Tehnica efectuării ecografiei. f. Stadializarea Graf. | • Să identifice factorii de risc la pacient. • Să identifice reperele și să obțină imaginile standard. • Să poziționeze corect pacientul, în timpul examinării ecografice. • Să știe să aleagă transductorul adecvat. |
| 6. Ecografie abdominală a. Noțiuni de anatomie normală a organelor abdominale a.1. Ficat și căi biliare Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal | • Să știe să aleagă transductorul adecvat. • Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică. • Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă. • Să recunoască reperele vasculare la nivel hepatic. • Să identifice vezicula biliară. |
| a.2. Splină Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal a.3. Aparat reno-urinar Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal | • Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică. • Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă. • Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică. • Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă. |
Anul I - Modul 3: Pediatrie - 8 luni
Nr. ore curs: 160 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
2.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
4.Febra la copil.
5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
6.Bronșiolita acută.
7.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală - indicații.
8.Diareea acută bacteriană și virală.
9.Constipația cronică și encoprezisul.
10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.
11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.
12.Anemiile hemolitice genetice.
13.Anemiile hemolitice dobândite.
14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
16.Infecția de tract urinar.
17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
18.Glomerulonefritele acute și cronice.
19.Sindromul nefrotic.
20.Hipertensiunea arterială la copil.
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. | • Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. • Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. |
| 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. | • Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: > Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. > Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. > Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. |
| 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. | • Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: > Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. > Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). > Interpretarea, împreună cu medicul - îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. > Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. |
| 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. | • Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. • În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. • Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. |
| 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. | • Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. • Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului - îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. |
| 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. | • Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. • Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. • Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. |
| 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. | • Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. • Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar. |
| 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. | • Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. • Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. • Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. |
| 9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. | • În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. • Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător. |
Anul II - Modulul 4: Neonatologie - Nou-născutul cu risc. - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului3. Medicația maternă și efectele asupra fătului4. Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului - TORCH'S5. Anomaliile fetale frecvente6. Hidropsul fetal7. Nou-născutul cu risc crescut - anticipare, evaluare, management, prognostic8. Traumatismele la naștere9. Nou-născutul din naștere multiplă10. Sindromul de abstinență fetală11. Resuscitarea neonatală avansată12. Decizii și dileme etice neonatale
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale a. Să cunoască metodele de evaluare a vârstei de gestație. b. Să cunoască metodele de determinare a stării de bine fetale antenatal și intrapartum. c. Să cunoască screeningul antenatal al anomaliilor fetale. d. Să cunoască testele de evaluare fetală efectuate antepartum și intrapartum. e. Să cunoască parametrii de monitorizare fetală și semnificația acestora. | • Să descrie și să interpreteze testele de screening pentru anomaliile fetale. • Să informeze și să asigure consiliere parentală cu privire la rezultate, precum și riscurile asociate. |
| 2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului a. Să cunoască caracteristicile materne demografice (vârsta, fumatul, consumul de alcool și droguri ilicite) și riscul asupra nou-născutului. b. Să cunoască fiziopatologia diabetului gestațional și implicațiile asupra stării fetale și neonatale. c. Să cunoască fiziopatologia hipertensiunii arteriale materne induse de sarcină și efectele asupra fătului și nou născutului. d. Să cunoască anomaliile funcției placentare asupra dezvoltării fetale și riscurile asociate perinatal. e. Să cunoască patologiile tiroidiene materne și efectele asupra fătului. | • Să recunoască și să identifice factorii de risc materni care influențează adaptarea neonatală și particularitățile efectelor acestora asupra nou-născutului. • Să identifice nou-născutul din mamă cu diabet gestațional, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul acestora. • Să identifice nou-născutii din mame cu hipertensiune arterială, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul. • Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate patologiei placentare, precum și să identifice complicațiile asociate și managementul corespunzător. • Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate afecțiunilor tiroidiene materne, precum și să identifice complicațiile și să efectueze managementul corespunzător. • Să informeze și să consilieze familia cu privire la patologiile materne frecvente. |
| 3. Medicația maternă și efectele asupra fătului a. Să obțină informații despre utilizarea substanțelor ilicite pe durata sarcinii. b. Să cunoască medicația maternă care crește riscul apariției sevrajului. c. Să cunoască semnele clinice ale sindromului de sevraj neonatal. d. Să cunoască medicația maternă care contraindică alăptarea. e. Să cunoască medicația cu efect teratogen asupra fătului. | • Să recunoască și să identifice semnele clinice ale sevrajului neonatal. • Să evalueze scorul de abstinență neonatală. • Să efectueze managementul sindromului de abstinență neonatală. • Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. |
| 4. Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului a. Să cunoască infecțiile cronice intrauterine cu risc de transmitere materno-fetală. b. Sa interpreteze rezultatele imunologice specifice infecțiilor cronice intrauterine - analizele specifice din sarcină care identifică infecția acută sau cronică. c. Să cunoască modul de transmitere a infecțiilor intrauterine. d. Să cunoască efectele infecțiilor intrauterine asupra dezvoltării fetale. e. Să cunoască metodele de prevenție a transmiterii agenților infecțioși în sarcină. | • Să recunoască și să identifice semnele clinice în cazul nou născuților infectați intrauterin. • Să recomande investigațiile paraclinice și să efectueze managementul terapeutic corespunzător. • Să identifice posibilele complicații neonatale induse de agenții infecțioși materni și să efectueze managementul și prevenția acestora. • Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. |
| 5. Anomaliile fetale frecvente a. Să cunoască anomaliile și microdelețiile cromozomiale frecvente din perioada neonatală. b. Să cunoască evoluția și prognosticul acestora. | • Să identifice nou-născuții cu anomalii congenitale. • Să recomande investigațiile paraclinice și de laborator. • Să recomande managementul terapeutic. • Să identifice complicațiile și prognosticul anomaliilor congenitale. • Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. |
| 5.1. Hidropsul fetal a. Să cunoască definiția hidropsului fetal. b. Să cunoască etiologia și fiziopatologia hidropsului fetal. c. Să cunoască și să elaboreze algoritmul pentru diagnosticul diferențial și managementul terapeutic al hidropsului fetal. d. Să cunoască patologia maternă asociată cu hidropsul fetal și impactul acesteia asupra dezvoltării fetale. | • Să evalueze nou-născutul cu hidrops fetal. • Să efectueze anamneza și consultul prenatal al sarcinilor cu hidrops fetal. • Să realizeze managementul la sala de naștere și în secția de terapie intensivă neonatală. • Să pregătească echipamentul necesar managementului nou-născuților cu hidrops fetal. • Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate, complicațiile și prognosticul imediat și pe termen lung al nou-născuților cu hidrops fetal. |
| 5.2. Nou-născutul cu risc crescut- anticipare, evaluare, management, prognostic a. Să cunoască factorii de risc materni și fetali care determină risc neonatal crescut. b. Să cunoască factorii de risc din timpul travaliului și efectele lor asupra tranziției neonatale fiziologice. c. Să cunoască criteriile de internare și externare din terapia intensivă neonatală. d. Să cunoască categoriile de nou-născuți cu risc. 5.2.1. Nou-născutul prematur - condiții generale a. Să cunoască clasificarea prematurului. b. Să cunoască factorii de risc pentru prematuritate. c. Să cunoască complicațiile prematurității și prognosticul pe termen lung. 5.2.2. Nou-născutul - LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul a. Să cunoască definiția nou născutului LGA, SGA, cu RCIU și a postmaturului. b. Să cunoască factorii de risc. c. Să cunoască adaptarea la naștere și în perioada neonatală. d. Să cunoască managementul terapeutic, complicațiile și prognosticul. | • Să cunoască clasificarea nou- născutului în funcție de vârsta de gestație și de greutatea la naștere. • Să identifice și să evalueze clinic nou- născutul prematur. • Să cunoască și să aplice scorul Ballard pentru evaluarea vârstei de gestație la nou-născuții prematuri. • Să îngrijească prematurul în maternitate. • Să ofere recomandări privind managementul imediat al prematurului precum și în terapie intensivă neonatală. • Să cunoască resuscitarea prematurului la sala de nașteri și în cadrul secției de terapie intensivă neonatală. • Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul. • Să recomande investigațiile paraclinice. • Să realizeze managementul terapeutic. • Să recunoască complicațiile asociate și prognosticul pe termen lung. • Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. |
| 5.3. Traumatismele la naștere a. Să cunoască factorii de risc asociați cu traumatismele neonatale. b. Să cunoască cele mai frecvente tipuri de traumatisme la naștere. c. Să cunoască fracturile care apar la nou-născut. d. Să cunoască hemoragiile extracraniene care apar la nou-născut (cefalhematom, caput succedaneum). e. Să cunoască leziunile de nervi periferici. | • Să recunoască și să identifice traumatismele neonatale. • Să recomande investigațiile și managementul terapeutic. • Să recunoască complicațiile și prognosticul pe termen lung. • Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. |
| 5.4. Nou-născutul din naștere multiplă a. Să cunoască și să descrie tipurile de sarcină multiplă. b. Să cunoască complicațiile și prognosticul feților și nou-născuților din sarcină multiplă. | • Să recunoască clinic nou-născuții cu suspiciune de sindrom transfuzor- transfuzat. • Să recomande investigațiile paraclinice în sindromul transfuzor-transfuzat. • Să recomande managementul în sindromul transfuzor-transfuzat. • Să cunoască complicațiile neurologice pe termen scurt și pe termen lung. |
| 5.5. Sindromul de abstinență neonatală a. Să identifice și să cunoască substanțele ilicite utilizate de mama pe durata sarcinii. b. Să cunoască efectele substanțelor ilicite asupra dezvoltării fetale și asupra nou-născutului. c. Să cunoască semnele clinice neonatale ale sindromului de abstinență neonatală. d. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile alăptării. | • Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții cu sindrom de abstinență neonatală. • Să monitorizeze nou-născuții cu sindrom de abstinență neonatală. • Să recomande investigațiile și managementul terapeutic. • Să cunoască și să evalueze nou- născuții prin scorul Finnegan. • Să cunoască și să recomande modalitatea de alimentare a nou- născutului cu sindrom de abstinență neonatală. |
| 5.6. Resuscitarea neonatală avansată a. Să anticipeze situațiile care necesită resuscitare avansată. b. Să identifice factorii de risc asociați cu nevoia de resuscitare avansată. c. Să cunoască valorile saturației de oxigen în primele 10 minute. d. Să cunoască necesarul de oxigen folosit pe durata resuscitării în funcție de vârsta de gestație. e. Să cunoască medicația administrată în resuscitarea neonatală (adrenalina, atropina, naloxona) precum și indicațiile de administrare și efectele adverse. f. Să cunoască situațiile care necesită și impun întreruperea eforturilor de resuscitare. g. Să cunoască medicația analgezică: indicații, doze, mod de administrare, reacții adverse. h. Să cunoască procedurile invazive și non invazive asociate cu durerea și stresul neonatal. i. Să cunoască măsurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenție a durerii la nou-născut. j. Să cunoască scala de evaluare a durerii și stresului la nou-născut. | • Să identifice un lider de echipă pentru resuscitarea neonatală. • Să verifice și să pregătească echipamentul de resuscitare la sala de nașteri. • Să evalueze nou-născutul la naștere și să stabilească pașii resuscitării conform protocolului actual (revizuit) de resuscitare neonatală. • Să cunoască valorile saturației maxime a oxigenului preductal în primele 10 minute de viață. • Să evalueze eficiența ventilației prin monitorizarea frecvenței cardiace. • Să descrie și să efectueze intubația oro- traheală. • Să descrie și să efectueze compresiile cardiace. • Să cunoască și să administreze medicația de resuscitare. • Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției cazului resuscitat. • Să consilieze părinții în situația necesității întreruperii efortului de resuscitare la 10 minute de viață. • Să evalueze și să examineze nou- născutul admis în TINN. • Să asigure procedurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenire a durerii. • Să evalueze durerea și stresul la nou- născut. • Să monitorizeze efectele adverse ale medicației analgezice. • Să comunice părinților informații privind managementul stresului și durerii asociate procedurilor invazive efectuate în TINN. |
| 5.7. Deciziile și dilemele etice neonatale a. Să cunoască problemele etice cu privire la: - limita viabilității fetale, - malformațiile congenitale, - întreruperea suportului vital, - neînceperea resuscitării. b. Să cunoască indicațiile și situațiile pentru înlocuirea tratamentului de susținere a vieții cu tratamentul paleativ. c. Să discute următoarelor probleme cu privire la: - afectarea emoțională și comportamentală a părinților; - problemele medico-legale; - îngrijirea paleativă; - rolul și importanța autopsiei; | • Să asigure managementul nou- născuților care necesită îngrijire paleativă, precum și să ofere suportul familiei. • Să solicite autopsia. • Să explice, să solicite, să informeze părinții și să obțină consimțământul informat. |
Anul II - Modulul 5: Obstetrică - Ginecologie - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.2. Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină.
3.Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.
4.Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală.
5.Prezentațiile distocice - craniene, pelviană, transversă.
6.Nașterea vaginală operatorie.
7.Operația cezariană.
8.Hemoragiile peripartum.
9.Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.
10.Suferința fetală, moartea fetală.
11.Restricția de creștere intrauterină.
12.Preeclampsia/Eclampsia.
13.Nașterea înainte de termen.
14.Sarcina prelungită.
15.Sarcina multiplă.
16.Noțiuni de medicină materno-fetală.
Obiective educaționale și abilități așteptate
| Obiective educaționale | Abilități |
| 1. Creșterea și dezvoltarea fetală normală și anomalii de creștere 2. Evaluarea stării de bine a fătului, antenatal și intrapartum - metode folosite pentru identificarea sarcinii cu risc a. Gestionarea datelor medicale obținute prin anamneză. b. Cunoașterea posibilelor efecte adverse ale medicației materne asupra fătului. c. Cunoașterea implicațiilor clinice ale afecțiunilor materne medicale și chirurgicale asupra fătului. d. Însușirea managementului nou- născutului cu semne de suferință fetală cronică sau acută. e. Cunoașterea indicațiilor nașterii prin operație cezariană, respectiv a nașterii vaginale operatorii. f. Cunoașterea pasajului în laptele matern a medicamentelor. | • Evaluarea vârstei de gestație, a greutății estimate și interpretarea ritmului de creștere/curbe de creștere. • Interpretare testelor antenatale și din timpul travaliului și consilierea parentală - prognostic, complicații. |
Anul II - Modul 6: Genetică medicală - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână
Tematică de curs:I. NOȚIUNI DE BAZĂ1. Cromozomii umani2. Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple3. Mozaicism cromozomial - clasificare și management4. Acizi nucleici - ADN și ARN5. Replicarea ADN6. Sinteza proteică - transcripția și translația7. Gena - structură și funcție8. Mutații genetice - mecanisme și efecte9. Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică10. Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice - ereditatea mendeliană11. Heterogenitatea genetică (locus, alelă)
12.Expresia genică, expresivitatea și penetranță13. Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)
14.Ereditatea mitocondrială15. Noțiuni de epigenetică - metilare ADNII. BOLI CROMOZOMIALE– Clasificare - tipuri de anomalii cromozomiale1. Anomalii cromozomiale numericeA. Aneuploidiia) autozomale– Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 și 21b) gonozomale– Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexualiB. PoliploidiiC. Mozaicismul cromozomial2. Anomalii cromozomiale structuraleA. Deleții/duplicații cromozomiale - sindroame de (micro)deleție/(micro)duplicațiea) Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescutăb) Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție și microduplicațiec) Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigueB. Translocații cromozomialea) Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrateb) Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilorIII. BOLI MONOGENICE– Clasificare - tipuri de boli monogenice– Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot1. Afecțiuni cu transmitere autozomala - dominantă/recesivăa) Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesiveb) Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă2. Afecțiuni cu transmitere dominantă/recesivă legată de cromozomul Xa) Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul Xb) Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de cromozomul Xc) Înțelegerea statusului de hemizigotIV. BOLI MITOCONDRIALE– Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale– Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondrialeV. BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE– Amprentarea genomică și originea parentală– Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare– Înțelegerea procesului de disomie uniparentalăVI. BOLI MULTIFACTORIALE– Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene– Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactorialeVII. CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE– Clasificare anomaliilor congenitale - malformații, deformații, disrupții– Factori de mediu– Afecțiuni materne– Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare.– Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.– Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.– Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.VIII. CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ȘI APARATEIX. TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE/PEDIATRICE1. Tehnici citogeneticea) Cariotipul constituționalb) Testul FISH (Fluorescence în Situ Hybridization)
2.Tehnici de citogenetică molecularăa) Cariotipul molecular - hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)
3.Tehnici de genetică molecularăa) Reacția de polimerizare în lanț (PCR)
b)Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)
c)Secvențiere ADNd) Tipuri - secvențierea clasică (secvențierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)
4.Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Abilitatea de a recunoaște o afecțiune genetică și evaluarea nou- născutului cu suspiciune de boală genetică. 2. Capacitatea de a diferenția clinic sindroamele genetice. 3. Capacitatea de diagnostica și de a diferenția translocațiile echilibrate de cele neechilibrate. | • Va putea obține o anamneză completă cuprinzând inclusiv factorii de risc. • Va putea recunoaște tabloul clinic și pattern- ul cromozomial: > în trisomiile 13, 18 și 21 > în aneuploidiile cromozomilor sexuali > în bolile mitocondriale > în bolile asociate cu defecte de amprentare genomică. • Va cunoaște metodele genetice de diagnostic pentru: > Anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută > sindroamele de microdeleție și microduplicație > sindroame de gene contigue. |
| 4. Capacitatea de a diferenția între: a. statusul de homozigot, heterozigot, respectiv purtător (carrier) b. afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene | • Va înțelege modul de transmitere al bolilor genetice și riscul de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive. • Va cunoaște factorii de risc pentru bolile multifactoriale. |
| 5. Cunoașterea indicațiilor de testare genetică în practica clinică. | • Va putea indica, în funcție de particularitatea cazului, testarea diagnostică, testarea predictivă și evaluarea statusului de purtător. • Va cunoaște beneficiile și limitele testelor genetice: > Cariotipul constituțional > Testul FISH > Cariotipul molecular - hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH) > Reacția de polimerizare în lanț > Analiza MLPA > Secvențierea ADN. |
Anul II - Modul 7: Pediatrie - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore practică: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.
2.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
3.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
4.Hematuria.
5.Proteinuria.
6.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
7.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa.
8.Bolile genetice de metabolism.
9.Hipoglicemiile sugarului și copilului.
10.Diabetul zaharat la copil.
11.Cetoacidoza și coma diabetică.
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. | • Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. • Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. |
| 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. | • Cunoaște criteriile de internare. • Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. • Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. • Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. |
| 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. | • Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. • Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. • Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. • Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. |
| 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. | • Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. • Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. • Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. • Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. |
| 5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. | • Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. • Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. • Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. |
| 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. | • Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. |
| 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. | • Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. • Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. • Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. • Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție. |
| 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. | • Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. • Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. • Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. |
| 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. | • Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. • Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute. |
Anul II - Modul 8: Urgențe pediatrice - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
2.Insuficiența respiratorie acută.
3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
4.Șocul. Sindromul de deshidratare.
5.Anafilaxia.
6.Intoxicațiile acute.
7.Hemoragia acută.
8.Insuficiența cardiacă.
9.Insuficiența hepatică.
10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
11.Coma și convulsiile.
12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
13.Abordarea pacientului politraumatizat.
14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. | • Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. • Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. • Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. • Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. • Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării. |
| 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. | • Este capabil să recunoască pacientul critic. • Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. • Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. |
| 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. | • Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. • Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. |
| 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. | • Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. • Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. • Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului. |
| 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. | • Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. • Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. |
Anul II - Modul 9: Neurologie pediatrică - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore practică: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
2.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
3.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
4.Cefaleea și migrena.
5.Sindromul hipoton la sugar și copil.
6.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
7.Fenomene paroxistice neepileptice.
8.Epilepsia.
9.Malformațiile SNC.
10.Sindroamele ataxice.
11.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).
12.Paraliziile cerebrale.
13.Boli neuro-musculare.
14.Boli degenerative ale SNC.
15.Afecțiuni cerebro-vasculare
Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | Abilități |
| 1. Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil. 2. Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil. 3. Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru. 4. Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. | • Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening. • Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil. • Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate. • Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect. • Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. |
Anul III - Modul 10: Boli infecțioase - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.Imunizări active și pasive.
2.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
3.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
4.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
5.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.
6.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).
7.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
9.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.
Obiective educaționale și abilități așteptate
| Obiective educaționale | Abilități |
|---|---|
| 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase. | • Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. |
| 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. | • Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. |
| 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. | • Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). |
| 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. | • Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: > Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. > Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. > Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. |
| 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. | • Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: > Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. > Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). > Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. > Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. |
| 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. | • Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. • În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. • Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. |
| 7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. | • Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. • Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. |
| 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. | • Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. • Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. • Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. |
| 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. | • Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. |
Anul III - Modul 11: Chirurgie Pediatrică - 2 luni
Nr. ore curs: 30 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Textul este foarte lung și a fost afișat parțial. Varianta completă este disponibilă pe legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/296286(filă nouă).
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 6 iun. 2025 și 1 sept. 2025.
Deschide forma actuală