Hotărâre nr. 614 din 9 august 1995 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 82/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 februarie 1999.

Hotărârea Guvernului nr. 614 din 9 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 25 august 1995, a fost modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 644/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 19 august 1996, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 82/1999.

Articolul unic

Se aprobă măsurile cuprinse în Programul de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a septelului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Anexa 1

PROGRAM

de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a septelului

I. Păstrarea teritoriului tarii ca liber de boli epizootice grave, a stării de sănătate a animalelor şi a sănătăţii publice, prin aplicarea măsurilor de supraveghere, profilaxie, combatere şi asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli epizootice sau transmisibile la om este o problemă de stat şi constituite o sarcina permanenta pentru toţi deţinătorii de animale.

A. Realizarea integrală a acţiunilor de supraveghere şi depistare a vaccinarilor obligatorii şi de necesitate, precum şi a unor tratamente antiparazitare de necesitate, în cazul apariţiei unor epizootii, se asigura din fonduri bugetare, cu respectarea Normelor metodologice nr. 5.415/1993 privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei**).

Notă **) Conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 2/2001, denumirile "Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei" şi "Ministerul Finanţelor" se înlocuiesc cu "Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor" şi, respectiv, "Ministerul Finanţelor Publice."

B. Operaţiunile şi acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la cap. "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, prevăzute la lit. A.

C. Acţiunile de asanare se realizează de către proprietarii animalelor şi pasarilor prin taierea sau uciderea animalelor şi a pasarilor concentrate în ferme, centre de izolare, precum şi a celor din gospodăriile populaţiei, inclusiv prin efectuarea tuturor lucrărilor necesare acestor operaţiuni, potrivit legii, în cazul apariţiei uneia dintre următoarele boli:

1.Tuberculoza bovina şi leucoza enzootica bovina

Acţiunea se realizează prin:

–taierea tuturor animalelor diagnosticate ca bolnave şi reagente în cadrul planului de asanare de tuberculoza şi leucoza enzootica;

–taierea a 1-2 animale suspecte de contaminare, atunci când este necesar, pentru efectuarea de examene în vederea precizarii diagnosticului bolii, în ferme şi gospodării ale populaţiei, precum şi taierea vacilor a căror exploatare este neeconomica, din centrele de izolare în lichidare, în caz de tuberculoza şi leucoza sau infectie mixtă.

2.Bruceloza porcina

Acţiunea se realizează prin:

–taierea animalelor;

–în ferme şi gospodăriile populaţiei, în raport cu evoluţia bolii, se taie numai porcii bolnavi clinic sau întregul lot (boxa, compartiment, grajd) contaminat.

3.Pseudoturbarea (Boala lui Aujeszky) la porcine

Acţiunea se realizează prin:

–taierea, în ferme şi gospodării ale populaţiei, a purceilor bolnavi care pot fi valorificaţi şi a scroafelor ai căror purcei sugari s-au imbolnavit;

–uciderea purceilor sugari bolnavi care nu au greutatea minima necesară pentru a putea fi valorificaţi prin tăiere.

4.Trichineloza la porcine

Acţiunea se realizează prin:

–stabilirea diagnosticului bolii la efectivele de porcine din diferite forme de exploatare (complexuri, ferme, gospodării mici) şi la porcinele sacrificate pentru consum uman;

–uciderea animalelor bolnave şi ecarisarea lor;

–dezinfectia şi deratizarea unităţilor şi a teritoriilor în care evolueaza boala, precum şi alte măsuri cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 524/1994.

5.Turbarea

Acţiunea se realizează prin:

–uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave de turbare, indiferent de specie, precum şi a cainilor şi pisicilor muscate de animale turbate sau suspecte de turbare;

–uciderea animalelor de producţie din ferme sau gospodăriile populaţiei, muscate de animale turbate, după mai mult de 6 zile de la muscatura, întrucât ţinerea lor sub observatie (3 luni la animalele mici şi 6 luni la animalele mari) constituie un pericol pentru sănătatea altor animale şi a omului;

–taierea animalelor de producţie din ferme şi gospodăriile populaţiei, muscate de animale turbate sau suspecte de turbare, în primele 6 zile de la muscatura.

6.Febra aftoasa produsă de tipuri clasice şi exotice de virus

Acţiunea se realizează prin:

–uciderea animalelor când febra aftoasa apare ca focar primar într-un teritoriu liber de boala, dacă:

● boala a fost depistata într-un număr redus de curţi cu un număr mic de animale receptive;

● nu pot fi asigurate condiţii de carantina totală pentru prevenirea difuzării bolii;

● nu poate fi efectuată taierea animalelor şi sterilizarea carnii în condiţii de securitate antiepizootica;

● uciderea animalelor este singura măsura pentru lichidarea focarului;

–taierea animalelor când aceasta acţiune se poate face în condiţii de securitate antiepizootica şi când se impune această măsură pentru lichidarea bolii.

7.Alte boli transmisibile de la animale la om

Boli cu caracter epizootic care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul tarii, cum ar fi: antrax, febra aftoasa cu tipuri exotice de virus, bruceloza bovina, bruceloza ovina produsă de Brucella melitensis, variola ovina, morva, precum şi alte boli care vor aparea şi se vor diagnostica de către un laborator sanitar veterinar de diagnostic de stat din structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Acţiunea se realizează prin:

–uciderea sau taierea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave, în condiţii speciale de securitate antiepizootica, în raport cu etiologia şi cu specificul bolii;

–distrugerea furajelor contaminate ce nu pot fi supuse unui procedeu eficient de decontaminare.

Aprobarea acţiunilor care se realizează pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om, în cazul apariţiei uneia dintre bolile menţionate, este data de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, de către direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti sau de către medicul veterinar de stat, după caz.

Acţiunile de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea septelului se desfăşoară anual.

D. Acţiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub supravegherea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a circumscriptiilor sanitare veterinare teritoriale.

II. În vederea refacerii septelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor", se plătesc despăgubiri - în afară celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise - celor care înregistrează daune în urma tăierii, morţii sau uciderii animalelor.

Beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţa deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. I lit. C din prezenta anexa, şi a celor prevăzute în normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în baza documentaţiei întocmite de autoritatea sanitară veterinara de stat. În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.

Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boala sau de asanare a acestora.

Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala se stabileşte de o comisie de apreciere, constituită din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţa agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia.

Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetica, zootehnica, sex, vârsta, greutate, starea fiziologica, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala.

Documentaţia întocmită, conform reglementărilor în vigoare, de către unitatea deţinătoare de animale şi de medicul veterinar de stat este aprobată de directorul şi contabilul-şef al direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi va cuprinde următoarele acte insotitoare:

–memoriul justificativ care include ancheta epizootica şi acţiunile pentru lichidarea rapida a focarului de boala, întocmit de către medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale unde a fost declarata boala;

–actul de declarare a epizootiei, eliberat de medicul veterinar de stat din raza circumscripţiei sanitare veterinare unde a fost declarata boala;

–copiile de pe buletinele de analiza, eliberate de un laborator sanitar veterinar de stat;

–procesele-verbale încheiate de persoanele juridice şi certificatele sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar de stat pentru persoanele fizice care deţin animale.

După efectuarea decontărilor şi acordarea plăţii direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, va notifica lunar Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare centralizatorul privind operaţiunile întreprinse pentru combaterea, lichidarea, asanarea focarelor de boli la animale şi a celor transmisibile la om.

III. Lichidarea focarului de boala

Asanarea bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om se executa pe baza unui protocol întocmit de autoritatea sanitară veterinara de stat teritorială, care se referă la efectuarea următoarelor operaţiuni:

1.curatarea mecanică: pentru pardoseli, pereţi interiori, plafon, boxe, jgheaburi, utilaje de grajd şi altele;

2.îndepărtarea stratului de pământ infiltrat din padocuri, curţi şi înlocuirea lui cu pământ necontaminat sau nisip;

3.scoaterea pământului din standurile nepavate la o adancime de 15-20 cm şi înlocuirea lui în cazul bolilor în care se specifică aceasta acţiune în Legea sanitară veterinara nr. 60/1974 (republicată);

4.dezinfectiile, dezinsectiile şi deratizarile (materiale şi manopera), executate conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Asanarea bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, în condiţii deosebite de boala, se suporta de către stat în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile pct. II alin. 1.

Cu ocazia lichidării focarului de boala nu se admite efectuarea lucrărilor de construcţii sau a amenajărilor care se executa din fonduri de investiţii.

Toate operaţiunile privind combaterea epizootiilor, asanarea bolilor transmisibile la animale şi a celor de la animale la om şi despăgubirea deţinătorilor acestora din creditele bugetare alocate la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se fac cu respectarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată, a Decretului nr. 252/1978 şi a normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale.

IV. În sensul prevederilor prezentei hotărâri: prin acţiuni de importanţa deosebită se înţelege măsurile care se aplică pentru lichidarea focarelor şi păstrarea teritoriului tarii liber de boli cu mare difuzabilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoza, leucoza enzootica bovina, rabie, trichineloza şi alte boli); prin lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile se înţelege taierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave (abataj sanitar), operaţiuni de profilaxie zoosanitara efectuate sub supravegherea administraţiei şi autorităţii veterinare de stat, precum şi alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi apărarea sănătăţii efectivelor de animale.