a Arhivelor Naţionale (actualizată până la data de 3 iulie 2002
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Dispoziţii generale
Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional al României documentele create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Acestor documente statul le asigura protecţie specială, în condiţiile prezentei legi.
Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamatii, chemări, afişe, planuri, schite, harti, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorica, realizate în ţara sau de către creatori români în străinătate.
Administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României se realizează de către Arhivele Naţionale, unitate bugetară în cadrul Ministerului de Interne.
Arhivele Naţionale îşi exercită atribuţiile prin compartimentele sale specializate şi prin direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României se realizează în condiţii de pace, potrivit prevederilor prezentei legi, iar în caz de război sau de calamitati naturale, de către creatori şi deţinători, cu sprijinul organelor desemnate cu atribuţii speciale în asemenea situaţii şi cu asistenţa de specialitate a Arhivelor Naţionale.
Persoanele fizice şi persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, denumite în continuare creatori şi deţinători de documente, răspund de evidenta, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor în condiţiile prevederilor prezentei legi.
Atribuţiile Arhivelor Naţionale în administrarea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României
Arhivele Naţionale acorda asistenţa de specialitate şi asigura desfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente, indeplinind următoarele atribuţii:
a)elaborează, în conformitate cu prevederile prezentei legi, norme şi metodologii de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi arhivistice, inclusiv pentru clasificarea şi includerea în Fondul Arhivistic Naţional al României a documentelor prevăzute la art. 2, care se dau publicităţii, după caz;
b)controlează aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare pe linia muncii de arhiva şi stabileşte măsurile ce se impun potrivit legii;
c)preia de la creatorii şi deţinătorii de arhiva documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în condiţiile şi la termenele prevăzute în prezenta lege;
d)asigura evidenta, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor pe care le deţine;
e)asigura documentele pe bază de microfilme şi alte forme de reproducere adecvate;
f)constituie şi dezvolta banca de date a Arhivelor Naţionale şi reţeaua automatizata de informare şi documentare arhivistica, stabileşte măsuri pentru corelarea tehnica şi metodologică şi pentru colaborarea serviciilor de informare şi documentare arhivistica şi a compartimentelor similare din cadrul Sistemului naţional de informare şi documentare;
g)elaborează şi editează "Revista Arhivelor" şi alte publicaţii de specialitate, destinate informării şi sprijinirii cercetării ştiinţifice, precum şi punerii în valoare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României;
h)asigura, prin Facultatea de Arhivistica şi Şcoala Naţionala de Perfecţionare Arhivistica, pregătirea şi specializarea personalului necesar desfăşurării activităţilor arhivistice;
i)la cerere sau din oficiu atesta dacă un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic Naţional al României;
j)autorizeaza scoaterea temporară peste granita a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în scopul expunerii sau documentării cu ocazia unor manifestări ştiinţifice sau culturale internaţionale;
k)întreţine şi dezvolta relaţii cu organele şi instituţiile similare din străinătate, în vederea informării reciproce în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi de reproduceri de pe acestea; asigura aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privind domeniul arhivistic şi participa la congrese, conferinţe, reuniuni şi consfatuiri arhivistice internaţionale;
l)asigura aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare în realizarea protecţiei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, respectiv în apărarea secretului de stat, paza şi conservarea acestor documente, atât în timp de pace, cît şi la mobilizare sau război.
În cadrul Arhivelor Naţionale funcţionează un consiliu ştiinţific, format din specialişti ai Arhivelor Naţionale, cercetători, cadre didactice universitare şi specialişti din ministerele interesate, care analizează, dezbate şi face propuneri în probleme privind normele şi metodologiile specifice de lucru, publicaţiile de specialitate, precum şi dezvoltarea întregii activităţi arhivistice.
Modul de organizare şi funcţionare, precum şi componenta consiliului ştiinţific se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de directorul general al Arhivelor Naţionale.
Obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente
Evidenta documentelor
Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi sa înregistreze şi sa ţină evidenta tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit legii.
Anual, documentele se grupează în unităţi arhivistice, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhiva, care se întocmeşte de către fiecare creator pentru documentele proprii.
Nomenclatoarele întocmite de creatori la nivel central se aproba de către Arhivele Naţionale, iar cele ale celorlalţi creatori, de către direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, potrivit anexei nr. 1.
Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al doilea an de la constituire, pe bază de inventar şi proces-verbal de predare-primire, întocmite potrivit anexelor nr. 2 şi 3.
Evidenta tuturor intrărilor şi iesirilor de unităţi arhivistice din depozit se tine pe baza unui registru, potrivit anexei nr. 4.
Scoaterea documentelor din evidenta arhivei se face numai cu aprobarea conducerii creatorilor sau deţinătorilor de documente şi cu avizul Arhivelor Naţionale sau al direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, în funcţie de creatorii la nivel central sau local, în urma selectionarii, transferului în alt depozit de arhiva sau ca urmare a distrugerii provocate de calamitati naturale ori de un eveniment exterior imprevizibil şi de neînlăturat.
Selecţionarea documentelor
În cadrul Arhivelor Naţionale funcţionează comisia centrala de selecţionare a documentelor, care coordonează activitatea de selecţionare a documentelor întocmite şi deţinute de creatorii la nivel central, iar în cadrul direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale funcţionează cîte o comisie de selecţionare a documentelor, care coordonează activitatea de selecţionare a documentelor întocmite şi deţinute de ceilalţi creatori.
Modul de organizare şi atribuţiile comisiilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin norme privind activitatea arhivistica, aprobate de directorul general al Arhivelor Naţionale.
În cadrul fiecărei unităţi creatoare şi deţinătoare de documente funcţionează cîte o comisie de selecţionare, numita prin decizia sau ordinul conducătorului unităţii respective, fiind compusa din: un preşedinte, un secretar şi un număr impar de membri numiţi din rindul specialiştilor proprii. Aceasta comisie se întruneşte anual sau ori de cîte ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistica în parte, stabilindu-i valoarea practica sau istorica; hotărârea luată se consemnează într-un proces-verbal, întocmit potrivit anexei nr. 5.
Procesul-verbal de selecţionare, însoţit de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind lipsite de valoare, precum şi de inventarele documentelor ce se păstrează permanent, se înaintează spre aprobare Comisiei centrale de selecţionare, în cazul creatorilor şi deţinătorilor de documente la nivel central, sau comisiilor din cadrul direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, în cazul celorlalţi creatori şi deţinători de documente.
Documentele se scot din evidentele arhivelor şi se pot elimina numai în baza proceselor-verbale ale comisiilor prevăzute la alin. 2.
În cazul administratorului unic, acesta poarta răspunderea pentru selecţionarea documentelor ce urmează a fi arhivate.
Păstrarea documentelor
Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi sa păstreze documentele create sau deţinute în condiţii corespunzătoare, asigurindu-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiţii decît cele prevăzute de lege.
Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente sunt obligate să le păstreze în spaţii special amenajate pentru arhiva. Noile construcţii ale creatorilor şi deţinătorilor de arhiva vor fi avizate de către Arhivele Naţionale sau direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, numai dacă au spaţii prevăzute pentru păstrarea documentelor.
Arhivele Naţionale şi direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale pot prelungi termenul de păstrare a documentelor la deţinători până la asigurarea spaţiilor necesare preluării lor.
Depozitele de arhiva vor fi dotate, în funcţie de formatul şi de suportul documentelor, cu mijloace adecvate de păstrare şi de protejare a acestora, precum şi cu mijloace, instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.
Depunerea documentelor la Arhivele Naţionale
Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente depun spre păstrare permanenta la Arhivele Naţionale şi la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după cum urmează:
a)documentele fotografice, precum şi peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea lor;
b)documentele scrise, cu excepţia actelor de stare civilă şi a documentelor tehnice, după 30 de ani de la crearea lor;
c)documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor;
d)actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor;
e)matricele sigilare confectionate din metal, având înscrise toate însemnele legale şi denumirea completa a unităţii, după scoaterea lor din uz.
Creatorii şi deţinătorii de arhiva pot deţine documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României şi după expirarea termenului de depunere, dacă sunt necesare în desfăşurarea activităţii lor, pe baza aprobării directorului general al Arhivelor Naţionale, în cazul creatorilor şi deţinătorilor la nivel central, şi a directorilor direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, pentru ceilalţi creatori şi deţinători, în condiţiile respectării prevederilor prezentei legi.
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, alte organe cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, precum şi Academia Română îşi păstrează documentele proprii în condiţiile prezentei legi şi după expirarea termenelor prevăzute la art. 13.
Organizaţiile particulare şi persoanele fizice care deţin documente din Fondul Arhivistic Naţional al României le pot depune la Arhivele Naţionale sub forma de custodie sau donaţie, scutite de taxe şi impozite.
Deţinătorul care doreşte sa vinda documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României este obligat sa comunice aceasta Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, care au prioritate la cumpărarea oricăror documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României şi care trebuie să se pronunţe în termen de 60 de zile de la data înregistrării comunicării.
Documentele cu valoare practica, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor, vor fi păstrate de către creatorii şi deţinătorii de documente.
Creatorii şi deţinătorii de documente, prevăzuţi la art. 14 şi 15, sunt obligaţi să depună la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, cîte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le deţin, la expirarea termenelor de depunere a acestora.
În cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a unui creator de documente, persoana juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorica, în sensul art. 2, vor fi preluate de către Arhivele Naţionale sau de direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, iar cele cu valoare practica, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetăţenilor, vor fi preluate de casele judeţene de pensii sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
Art. 18 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 358 din 6 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2002.
Creatorii şi/sau deţinătorii de documente, persoane juridice, care îşi schimba regimul de proprietate sau îşi modifica obiectul de activitate, precum şi noii deţinători care preiau patrimoniul au obligaţia sa dispună măsuri pentru păstrarea, conservarea şi evidenta arhivei, în condiţiile prevăzute de lege.
Unităţile prevăzute la alin. 1 sunt obligate sa ia măsuri împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării fără drept a documentelor din arhiva.
Documentele menţionate la alin. 2 se depozitează în condiţii şi în locuri stabilite prin acte bilaterale încheiate cu reprezentanţii Arhivelor Naţionale sau ai direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, cu excepţia celor cu valoare practica, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetăţenilor, care se depozitează la casele judeţene de pensii sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Carnetele de muncă se predau titularilor de drept ori succesorilor legali ai acestora, după caz.
Art. 18^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 358 din 6 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2002.
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României o dată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie.
Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi folosite pentru: cercetare ştiinţifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acţiuni educative, elaborarea de publicaţii şi eliberarea de copii, extrase şi certificate.
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.
Documentele de valoare deosebită nu se expun public, în original, ci sub forma de reproduceri.
Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi sa elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, certificate, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează şi le deţin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.
Serviciile prestate de către Arhivele Naţionale pentru rezolvarea solicitărilor persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice se efectuează, contra cost, în condiţiile prevăzute de lege.
Documentele a căror cercetare poate afecta interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi informaţiile pe care le conţin, sau cele a căror integritate fizica este în pericol nu se dau în cercetare.
Fac parte din această categorie documentele care:
a)privesc siguranţa, integritatea teritorială şi independenta statului român, potrivit prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei în vigoare;
b)pot leza drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţeanului;
c)sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare, situaţie stabilită de comisia de specialitate şi consemnată într-un proces-verbal;
d)nu sunt prelucrate arhivistic.
Stabilirea documentelor respective se face de către deţinătorul legal al acestora, potrivit anexei nr. 6.
Personalul arhivelor
Creatorii şi deţinătorii de documente, prevăzuţi la art. 2, persoane juridice, au obligaţia de a înfiinţa compartimente de arhiva sau de a desemna persoane responsabile cu probleme de arhiva, în funcţie de valoarea şi cantitatea acestora.
Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhiva, structura şi competenţa acestor compartimente de arhiva vor fi stabilite de către conducerea unităţii creatoare şi deţinătoare de documente, cu avizul Arhivelor Naţionale sau, după caz, al direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Formarea, atestarea şi perfecţionarea personalului de specialitate din Arhivele Naţionale, cît şi din celelalte unităţi creatoare şi deţinătoare de documente de arhiva se realizează prin Facultatea de Arhivistica şi prin Şcoala Naţionala de Perfecţionare Arhivistica.
Personalul de specialitate din cadrul Arhivelor Naţionale va fi dimensionat în funcţie de calitatea şi specificul materialului documentar aflat în administrare şi face parte din categoria funcţionarilor publici.
Raspunderi şi sancţiuni
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală.
Sustragerea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor Codului penal.
Scoaterea peste granita a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României sau înstrăinarea acestora către persoane fizice sau persoane juridice străine, fără autorizarea Arhivelor Naţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
Tentativa se pedepseşte.
Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a)neinventarierea documentelor sau neintocmirea de către creatorii acestora, persoane juridice, a nomenclatoarelor arhivistice pentru documentele proprii, potrivit art. 8 alin. 2;
b)nepredarea de către compartimentele unităţii creatoare, la arhiva proprie, a documentelor cu termen de păstrare permanent, pe bază de inventar şi proces-verbal de predare-primire, conform prevederilor art. 9;
c)neselectionarea documentelor create şi deţinute de către persoane juridice, la termenele prevăzute în nomenclatorul propriu, de către comisia de selecţionare a documentelor, în condiţiile prevăzute la art. 11;
d)neasigurarea condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi protejare a documentelor create şi deţinute de către creatorii şi deţinătorii de arhiva, persoane juridice sau persoane fizice, potrivit art. 12;
e)nepredarea, la Arhivele Naţionale şi, după caz, la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României de către creatorii şi deţinătorii de documente de arhiva, la expirarea termenelor prevăzute la art. 13;
f)oferta de vînzare sau vânzarea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României de către persoane fizice sau persoane juridice, fără respectarea priorităţii Arhivelor Naţionale de a le cumpara, potrivit prevederilor art. 15 alin. 2;
g)nedepunerea la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, de către creatorii şi deţinătorii de documente de arhiva, a inventarelor pe care le deţin la expirarea termenelor de depunere, în condiţiile prevăzute la art. 17. h) nerespectarea prevederilor art. 18 şi 18^1.
Litera h) a art. 29 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 358 din 6 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2002.
Contravenţiile prevăzute la art. 29 se sancţionează cu amendă de la 2.500.000 lei la 10.000.000 lei.
Alin. 1 al art. 30 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 358 din 6 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2002.
Amenda se aplică şi persoanei juridice.
În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 29 lit. f), Arhivele Naţionale pot solicita instanţei judecătoreşti anularea actului de vînzare, chiar şi după expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale, în condiţiile legii civile.
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 29 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către împuterniciţii Arhivelor Naţionale şi, după caz, ai direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia.
Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 33 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 358 din 6 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2002.
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Creatorii şi/sau deţinătorii de documente sunt obligaţi sa comunice în scris, în termen de 30 de zile, Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale documentele care le atesta înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea, în condiţiile legii, precum şi măsurile dispuse în vederea arhivarii documentelor create sau deţinute de aceştia.
Art. 34 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 358 din 6 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2002.
Denumirile Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi Arhivele Statului, folosite în actele normative în vigoare, se înlocuiesc cu denumirea Arhivele Naţionale.
Dispoziţiile din prezenta lege referitoare la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale se aplică, în mod corespunzător, şi Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale.
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.
Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi se abroga.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 12 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE
Aprob
Preşedintele Consiliului de administraţie
(director)
Se confirma
Directorul general al Arhivelor
Naţionale (Directorul Direcţiei
Judeţene ........... a Arhivelor
Naţionale)
NOMENCLATORUL ARHIVISTIC NAŢIONAL
aprobat prin Ordinul (Decizia) nr. ............ din ....................
Denumirea dosarului
(conţinutul pe scurt Termenul de Obser-
Direcţia Serviciile al problemelor la păstrare vatii
care se referă)
Direcţia A. Serviciul 1. ................ Permanent
secretariat secretariat 2. ................ 10 ani
şi administra- 3. ................ 5 ani
tiva
B. Serviciul 1. ................ Permanent
administrativ 2. ................ 10 ani
3................. 5 ani
.............................. INVENTARUL PE ANUL ......
(denumirea creatorului) pentru documentele care se păstrează
.............................. permanent sau temporar
(denumirea compartimentului)
Nr. Indicativul dosarului Conţinutul pe scurt Datele Numărul Obser-
crt. după nomenclator al dosarului, externe filelor vatii
registrului etc.
Prezentul inventar format din ........... file conţine ............ dosare, registre, condici, cartoteci etc.
Numerele ............... au fost lăsate la ...................., nefiind încheiate.
La preluare au lipsit dosarele de la nr. ...............
Astăzi .................... s-au preluat ........... dosare.
Am predat, Am primit,
Format A4
Instituţia ......................
(regie autonomă, societate comercială)
PROCES-VERBAL
de predare-primire a documentelor
Astăzi, .........., subsemnaţii .........................................., delegaţi ai compartimentului ........................., şi ..................., arhivarul instituţiei .........................., am procedat primul la predarea şi al doilea la preluarea documentelor create în perioada ................ de către serviciul menţionat, în cantitate de .......... dosare.
Predarea-primirea s-a făcut pe baza inventarelor anexate, cuprinzând ............. pagini dactilografiate, conform dispoziţiilor legale.
Am predat, Am primit,
REGISTRU DE EVIDENTA
a intrărilor-iesirilor unităţilor arhivistice
Numărul de dosare Iesiri din
Nr. Preluări Denumirea Datele extreme -------------------- arhiva
crt. Data comparti- ale documen- După Primite
mentului telor inventar efectiv
1 2 3 4 5 6 7
..........................
(denumirea creatorului)
..........................
..........................
(sediul)
PROCES-VERBAL Nr. ............
Comisia de selecţionare, numita prin Ordinul nr. ...... din ........., selecţionând în şedinţele din ........ documentele din anii*) .................. avizează ca dosarele din inventarele anexate să fie inlaturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de păstrare prevăzute în nomenclatorul unităţii.
Preşedinte, Membri, Secretar,
.................... .................... ....................
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
Semnatura Semnatura Semnatura
..................... ..................... .....................
..................... ..................... .....................
.....................
.....................
*)Anii extremi.
Format A5
LISTA
termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor
–documentele medicale, după 100 de ani de la crearea lor;
–registrele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor;
–dosarele personale, după 75 de ani de la crearea lor;
–documentele privind viaţa privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea acesteia;
–documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţionala, după 100 de ani de la crearea lor;
–documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor;
–documentele privind politica externa, după 50 de ani de la crearea lor;
–documente ale societăţilor comerciale cu capital privat, după 50 de ani de la crearea lor;
–documentele fiscale, după 50 de ani de la creare;
–documentele notariale şi judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 3 iul. 2002 și 5 iun. 2006.
Deschide forma actuală