Decizia nr. 602 din 28 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal, excepție ridicată de Florin Cosmin Druță în Dosarul nr. 678/296/2016 al Tribunalului Satu Mare - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 989D/2016. 2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul excepției solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul că nedepunerea armei și a muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracțiune doar dacă, prin posesia și folosirea armei, s-a pus în pericol siguranța altor persoane. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.Prin Încheierea nr. 52/JCP din 14 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 678/296/2016, Tribunalul Satu Mare - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Florin Cosmin Druță cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe a procurorului prin care s-a dispus, printre altele, renunțarea la urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 342 alin. (6) din Codul penal.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 342 alin. (6) din Codul penal încalcă prevederile art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât pedeapsa prevăzută pentru fapta incriminată, care se săvârșește prin omisiune, este disproporționată față de pericolul social creat prin comiterea faptei. Consideră, astfel, că restrângerea, prin textul de lege criticat, a dreptului de a deține și folosi arme este neconstituțională, în condițiile în care organele de poliție nu aduc la cunoștință deținătorilor de arme faptul că urmează să le expire perioada de valabilitate a permisului, aceasta nefiind menționată în cuprinsul actului respectiv. Apreciază că sancționarea contravențională a faptei – a omisiunii de a depune arma și muniția la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă - ar fi suficientă și proporțională cu pericolul concret al faptei. În fine, propune completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul că nedepunerea armei și a muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracțiune doar „dacă, prin posesia și folosirea armei, s-a pus în pericol siguranța altor persoane“.

6.Tribunalul Satu Mare - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal este neîntemeiată. În acest sens arată că folosirea unei arme reprezintă o activitate ce face, datorită naturii sale, obiectul unui control riguros din partea organelor statului, precum și al unor norme stricte de reglementare. În acest context, instituirea unui termen de valabilitate a permisului de armă - la expirarea căruia durata de valabilitate a permisului trebuie prelungită sau titularul trebuie să renunțe la deținerea armei -, precum și sancționarea penală a nerespectării regimului armelor sunt întru totul compatibile cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, introducerea unor condiții restrictive pentru exercitarea dreptului de proprietate asupra armelor și munițiilor, precum și prevederea de sancțiuni penale în caz de încălcare a respectivelor condiții sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală, deoarece această restrângere a exercițiului dreptului de proprietate este prevăzută prin lege - în vederea apărării sănătății publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor -, se aplică în mod nediscriminatoriu și este proporțională cu situația care a determinat-o.9. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât din analiza susținerilor autorului excepției reiese că acesta apreciază ca fiind necesară o completare a textului de lege criticat. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Arată că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat în mod constant că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, întrucât s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 61 din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării“.

10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 342 alin. (6) din Codul penal, introduse prin art. 245 pct. 32 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „Nedepunerea armei și a muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.“ 13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit atribuțiilor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este cel care decide - în acord cu politica penală a statului și având în vedere importanța valorilor sociale ocrotite (Decizia nr. 293 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 18 iunie 2015, paragraful 20, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 445 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 9 septembrie 2016, paragraful 24) - dacă o faptă constituie contravenție sau infracțiune.

15.În acest sens, Curtea reține că dispozițiile art. 342 alin. (6) din Codul penal incriminează fapta de nedepunere a armei și a muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă. Categoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care deținerea, portul, folosirea și operațiunile cu aceste arme și muniții sunt permise pe teritoriul României sunt reglementate prin Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014). Permisul de armă este documentul emis, în condițiile legii menționate anterior, de autoritatea competentă, prin care o persoană fizică dovedește dreptul de a deține și, după caz, de a purta și folosi arme letale sau arme neletale supuse autorizării, ale căror tip, marcă, serie și calibru sunt înscrise în acest document, precum și muniția aferentă (art. 2 pct. VI.1 din Legea nr. 295/2004). Dreptul de deținere a armei - care se poate acorda numai pentru armele de vânătoare, de tir, de colecție sau de autoapărare - conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau reședința înscrisă în documentul de identitate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a acestei legi. Dreptul de a purta și folosi arme - ce se poate acorda numai pentru armele de apărare și pază, de vânătoare și de tir - conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma și de a o folosi în scopul pentru care a fost autorizată procurarea acesteia, precum și în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, în condițiile legii [art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 295/2004].

16.Având în vedere faptul că dreptul de a deține și dreptul de a purta și folosi arme nu sunt drepturi fundamentale, Curtea nu poate primi pretinsa încălcare - de către dispozițiile art. 342 alin. (6) din Codul penal - a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, deoarece textul constituțional invocat este aplicabil numai în ipoteza în care Curtea constată o restrângere a exercitării unor drepturi sau libertăți fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, însă, nu poate fi reținută în cauza de față (Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, punctul 3).

17.În fine, Curtea observă că motivarea excepției de neconstituționalitate cuprinde și unele recomandări de lege ferenda în materie, prin raportare la interpretarea și modalitatea de aplicare concretă a legii în cadrul litigiului în care a fost ridicată excepția. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (Decizia nr. 1.220 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, și Decizia nr. 791 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016, paragraful 18).

18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Cosmin Druță în Dosarul nr. 678/296/2016 al Tribunalului Satu Mare - Secția penală și constată că dispozițiile art. 342 alin. (6) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. Valer Dorneanu

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică