Decizie nr. 453 din 16 aprilie 2008

În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 18 martie 2008, un grup de 71 de deputaţi a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, dispoziţii prin care a fost modificat alin. (1) al art. 18 din Legea nr. 115/1996.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 3.009 din 18 martie 2008 şi constituie obiectul Dosarului nr. 602A/2008.

La sesizare a fost anexată lista cuprinzând semnăturile celor 71 de deputaţi. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Gheorghe Albu, Liviu Almăşan, Constantin Amarie, Romică Andreica, Gheorghe Barbu, Cornel Ştefan Bardan, Marius Bălu, Iulian-Gabriel Bîrsan, Anca-Daniela Boagiu, Cristian Alexandru Boureanu, William-Gabriel Brânză, Daniel Buda, Obuf Cătălin Ovidiu Buhaianu, Diana Maria Buşoi, Costică Canacheu, Bogdan Cantaragiu, Petru Călian, Alexandru Ciocâlteu, Liviu Codîrlă, Anca Constantinescu, Dumitru Gheorghe Mircea Coşea, Radu-Cătălin Drăguş, Stelian Duţu, Stelian Fuia, Ionesie Ghiorghioni, Ion Gonţea, Dan Grigore, Marian Hoinaru, Traian Constantin Igaş, Cristian Ilie, Valentin Adrian Iliescu, Daniel Ionescu, Graţiela Denisa Iordache, Mircea Teodor Iustian, Radu Lambrino, Petru Lificiu, Dănuţ Liga, Mircea Man, Laurenţiu Mironescu, Liviu Alexandru Miroşeanu, Alexandru Mocanu, Corneliu Momanu, Petru Movilă, Viorel Oancea, Ioan Oltean, Aurel Olărean, Dumitru Pardău, Marian Sorin Paveliu, Constantin Petrea, Marcel Adrian Piteiu, Corneliu Popescu, Florin Aurelian Popescu, Cosmin Gabriel Popp, Cezar-Florin Preda, Vasile Pruteanu, Ioan Dumitru Puchianu, Dumitru Puzdrea, Cristian Rădulescu, Marius Rogin, Gabriel Sandu, Gheorghe Sârb, Mugurel Liviu Sârbu, Ion Stoica, Petre Străchinaru, Cornel Ştirbeţ, Valeriu Tabără, Constantin Tudor, Raluca Turcan, Petre Ungureanu, Horia Văsioiu şi Claudius Mihail Zaharia.

În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege menţionate nu sunt conforme cu prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (8), deoarece se abat de la terminologia acestora. Astfel, folosirea unor expresii precum "diferenţe nejustificabile" duce la îndepărtarea de norma constituţională instituită prin alin. (8) al art. 44 privind prezumţia caracterului licit al dobândirii averii, ca o măsură de protecţie a dreptului de proprietate privată. În acest sens, în cazul "veniturilor nejustificabile" este posibil să nu se pună problema ilicitului, ci doar problema nedovedirii, din neglijenţă, a sursei legale a acestora. Ca urmare, veniturile nejustificate nu sunt confiscate, dobândirea lor fiind legală; doar veniturile dobândite ilicit vor fi confiscate, autorităţile publice penale şi fiscale competente urmând să ia măsurile corespunzătoare, în condiţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 115/1996.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege supuse controlului sunt clare, precise şi se menţin în limitele echilibrului just, fiind concepute cu respectarea prevederilor privind proprietatea din Constituţie şi din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că art. 44 alin. (8) din Constituţie instituie o prezumţie relativă a dobândirii bunurilor în mod licit. Existenţa unei prevederi legale care instituie pentru anumite persoane, în considerarea calităţii acestora, obligaţia de a păstra documentele justificative pentru bunurile achiziţionate într-o perioadă certă de timp, nu afectează, în sine, prezumţia constituţională de liceitate a dobândirii bunurilor, însă neîndeplinirea obligaţiei legale de justificare a dobândirii acestor bunuri poate atrage sancţiunea legală a confiscării lor. Din această perspectivă, această măsură a confiscării este o măsură constituţională, deoarece Legea fundamentală nu exclude legiferarea unor alte tipuri de confiscări în afara celor menţionate în prevederile constituţionale ale alin. (9) al art. 44. Astfel a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, concretizată în decizii precum Decizia nr. 321/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 16 mai 2007, şi Decizia nr. 414/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 22 iunie 2007.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi celor ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate.

Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii prin care a fost modificat alin. (1) al art. 18 din Legea nr. 115/1996, având următorul conţinut:

–Art. I pct. 2: "La articolul 18, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 18: - (1) Dacă între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă se constată diferenţe nejustificabile prin veniturile realizate, curtea de apel va stabili, prin hotărâre, bunurile sau cota-parte din acestea care nu au fost dobândite din venituri sau alte surse legale ale persoanei a cărei avere este supusă controlului. [...].

Critica de neconstituţionalitate constă, în esenţă, în susţinerea că redactarea acestui text de lege este neconformă cu art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căruia "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă."

Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 115/1996 au fost supuse controlului de constituţionalitate cu raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi cu motivare similară, cu ocazia soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, la solicitarea deputatului Eugen Nicolicea. Cu acel prilej, Curtea, prin Decizia nr. 599/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 11 octombrie 2006, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a statuat că, "deşi dispoziţiile de lege criticate sunt redactate cu destulă precizie şi claritate pentru a face efectivă protecţia instituită de textul constituţional invocat şi să permită reglarea conduitei celor interesaţi, în cuprinsul lor sunt utilizate formule inadecvate, ceea ce, într-adevăr, ar putea genera probleme şi greutăţi în aplicarea acestora."

Aceste dispoziţii au fost însă modificate prin legea atacată. Esenţa criticii aduse acestor modificări constă în faptul că averea unei persoane poate fi micşorată împotriva prevederilor Constituţiei.

Curtea reţine că modificările propuse sunt imprecise şi inadecvate, întrucât este utilizată expresia "diferenţe nejustificabile" a cărei sferă de cuprindere nu poate fi determinată. De aceea, Curtea constată că, în condiţiile în care prin legea criticată sunt reglementate măsuri excesive, insuficient elaborate, uneori, imposibil de realizat, dar cu efect evident neconstituţional, este necesară înlăturarea acestora.

Astfel, în legătură cu motivul de neconstituţionalitate invocat, referitor la încălcarea art. 44 alin. (8) din Constituţie, Curtea reţine că prezumţia dobândirii licite a averii constituie una dintre garanţiile constituţionale ale dreptului de proprietate. Această prezumţie se întemeiază şi pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce priveşte averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Aşa fiind, prezumţia instituită prin textul constituţional de referinţă nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii. Prin dispoziţiile de lege criticate se urmăreşte însă răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu poate fi justificată se confiscă. Pe cale de consecinţă, rezultă că averea unei persoane este prezumată ca fiind dobândită ilicit până la dovada contrarie făcută chiar de titularul ei.

În legătură cu aceste aspecte, Curtea reţine că prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 6 septembrie 1996, a statuat că "Securitatea juridică a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc averea unei persoane este însă indisolubil legată de prezumţia dobândirii licite a averii. De aceea înlăturarea acestei prezumţii are semnificaţia suprimării unei garanţii constituţionale a dreptului de proprietate."

Potrivit argumentelor expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, dispoziţii prin care a fost modificat alin. (1) al art. 18 din Legea nr. 115/1996, sunt neconstituţionale.

În continuare, Curtea urmează să extindă controlul de constituţionalitate şi asupra celorlalte dispoziţii ale legii de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile criticate în sesizare.

Aceste dispoziţii au următoarea redactare:

–Art. I pct. 1: "Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 3: - (1) Declaraţia de avere se face în scris, pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2)Datele solicitate în declaraţia de avere constituie informaţii cu caracter public şi derogă de la prevederile legale privind confidenţialitatea datelor cu caracter special.

2: La articolul 18, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 18: - [...] (2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se transmite:

a)parchetului competent, pentru a analiza dacă este cazul să pună în mişcare acţiunea penală. În cazul în care se constată că persoana este vinovată de săvârşirea unei infracţiuni sau a unei contravenţii printr-o hotărâre judecătorească definitivă, averea rezultată prin săvârşirea infracţiunii sau a contravenţiei se confiscă;

b)organelor de specialitate aparţinând Ministerului Economiei şi Finanţelor de la domiciliul persoanei cercetate pentru a se constata dacă pentru averea dobândită, persoana cercetată şi-a achitat obligaţiile faţă de stat, iar în caz contrar să fie executată silit;

c)instituţiilor la care lucrează persoana a cărei avere este supusă controlului pentru a se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute de Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare."

Curtea constată că şi aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, deoarece încalcă aceleaşi prevederi constituţionale.

Este evident că măsura confiscării unor bunuri constituie o excepţie de la principiul constituţional, consfinţit de art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căruia caracterul licit al dobândirii bunurilor se prezumă. Astfel, confiscarea nu face decât să aducă atingere prezumţiei de dobândire licită a unor bunuri, ceea ce nu poate conduce decât la concluzia neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege care îngăduie o astfel de atingere adusă averii unei persoane. De aceea, o asemenea măsură este reglementată constituţional doar în cazul săvârşirii unor infracţiuni sau contravenţii, adică în situaţii constatate, în condiţiile legii, ca reprezentând fapte cu un anumit grad de pericol social.

În fine, hotărârea curţii de apel, pronunţată potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 115/1996, nu poate constitui temei pentru declanşarea măsurilor procedurale prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 16 aprilie 2008 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman