Decizie nr. 36 din 19 ianuarie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Zoomold" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 8.392/2005 al Judecătoriei Iaşi.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 8.392/2005, Judecătoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Zoomold" - S.A. din Iaşi.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, care prevede condiţionarea suspendării executării silite de depunerea unei cauţiuni, în cuantumul stabilit de instanţa judecătorească, contravine prevederilor art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie.

Judecătoria Iaşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Totodată, arată că, la data înregistrării acţiunii şi a fixării cauţiunii, nu era în vigoare Legea nr. 219/2005, care a stabilit cuantumul cauţiunii la 10% din valoarea obiectului cererii sau 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani, iar art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu conţinea nici un criteriu de stabilire a acesteia, lăsând la latitudinea instanţei fixarea cauţiunii, fără a indica limitele minime sau maxime în cadrul cărora să fie stabilită. Sub acest aspect, instanţa apreciază că dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă erau neconstituţionale, întrucât se încălca principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază că reglementarea criticată trebuie analizată în raport cu întregul sistem de garanţii procedurale instituite de lege pentru asigurarea posibilităţii debitorului de a se apăra cu mijloace judiciare, iar încheierea de soluţionare a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs atât de către debitor, cât şi de creditor, beneficiind în acest mod de toate garanţiile accesului liber la justiţie. Reglementarea criticată se aplică tuturor acelora care se află în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără discriminare pe considerente arbitrare, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica privind înfrângerea art. 16 din Constituţie.

În susţinerea punctului său de vedere, Guvernul invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 227/2004 şi Decizia nr. 289/2004. De altfel, dispoziţiile legale criticate constituie norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, potrivit cărora, "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 care consacră accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală ca şi în prezenta cauză şi cu motivări asemănătoare, soluţia adoptată fiind de fiecare dată aceeaşi, şi anume că sunt constituţionale.

În acest sens este Decizia nr. 539 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Zoomold" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 8.392/2005 al Judecătoriei Iaşi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora