de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Prezentul regulament stabileste modul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, denumita în continuare Lege.
În sensul prezentului regulament, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor prevăzut în Lege - Serviciul de probatiune;
b)Serviciul de educatie, consiliere psihologica şi asistenţa sociala prevăzut în Lege - Serviciul de educatie şi interventie psihosociala;
c)persoane private de libertate - persoanele reţinute, arestate preventiv, condamnate la pedeapsa inchisorii ori la detentiune pe viaţa;
d)loc de detinere - penitenciarele cu regim de maxima siguranţa, cu regim inchis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru minori şi tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele de arestare preventiva şi sectiile speciale de arestare preventiva din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi centrele de retinere şi arestare preventiva din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(1)Controlul executarii masurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, care pot fi dispuse în cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se asigura de judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanţa de executare, direct sau prin intermediul consilierilor din cadrul Serviciului de probatiune în a cărui circumscriptie se afla domiciliul, reşedinţa ori locuinta persoanei condamnate.
(2)Dacă instanţa incredinteaza Serviciului de probatiune supravegherea modului în care persoana condamnata respecta masurile de supraveghere şi executa oblibaţiile stabilite în sarcina sa, consilierul de probatiune contacteaza persoana condamnata, îi pune în vedere masurile de supraveghere şi oblibaţiile impuse de instanţa de judecată, consecintele respectarii sau nerespectarii acestora, modul în care Serviciul de probatiune exercita supravegherea, faptul ca are posibilitatea de a solicita acordarea de asistenţa şi consiliere, de a face plangere la seful Serviciului de probatiune, dacă considera ca atitudinea consilierului de probatiune nu este corespunzătoare.
(1)Supravegherea modului în care persoana condamnata indeplineste masurile sau executa oblibaţiile impuse de instanţa în sarcina acesteia se exercită, conform planului de supraveghere, prin intrevederi stabilite la sediul Serviciului de probatiune, vizite inopinate sau anuntate la domiciliu, locuinta ori reşedinţa, la şcoala sau la locul de muncă unde persoana condamnata urmeaza studiile ori îşi desfăşoară activitatea, prin colaborare cu organele de politie şi cu autorităţile locale şi prin verificarea modului în care persoana condamnata respecta programul de dezintoxicare.
(2)Planul de supraveghere va fi revizuit ori de cate ori situaţia persoanei condamnate impune reevaluarea riscului de a mai comite infractiuni.
(3)Pe durata supravegherii, periodic, dar nu mai tarziu de 6 luni, sau la solicitarea instanţei, consilierul de probatiune responsabil de caz întocmeşte rapoarte privind desfăşurarea supravegherii în care consemneaza modul în care persoana condamnata respecta masurile de supraveghere şi, după caz, executa oblibaţiile impuse de instanţa, estimand şi riscul de a savarsi alte infractiuni, prezentand orice informaţii referitoare la comportamentul persoanei condamnate pe perioada supravegherii, pe care le depune la dosarul persoanei supravegheate. Dacă instanţa de judecată solicita pe perioada supravegherii un astfel de raport, Serviciul de probatiune îl va inainta biroului de executari penale, în copie.
(4)La sfârşitul perioadei de supraveghere, consilierul de probatiune întocmeşte un raport final prin care evalueaza riscul de a mai savarsi alte infractiuni, precum şi perspectivele de reintegrare sociala a persoanei evaluate, pe care îl anexeaza dosarului de supraveghere. Dispozitiile alin. (3) teza finala se aplică în mod corespunzător.
(5)Dacă pe perioada supravegherii sau după expirarea termenului de incercare persoana supravegheata savarseste o alta infractiune, instanţa de fond poate solicita Serviciului de probatiune care a exercitat supravegherea, în copie, rapoarte intocmite pe parcursul sau la finalul procesului de supraveghere.
(6)Dacă persoana condamnata solicita acordarea de asistenţa şi consiliere, consilierul de probatiune, pe baza evaluării situaţiei persoanei condamnate şi de comun acord cu aceasta, stabileste tipul de interventie necesară şi ia măsuri pentru realizarea acesteia.
(1)Dacă consilierul de probatiune constata ca persoana condamnata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa oblibaţiile impuse de instanţa în condiţiile stabilite de aceasta sau de Serviciul de probatiune, întocmeşte un raport care cuprinde un rezumat al procesului de supraveghere, ţinând cont de rapoartele de supraveghere intocmite anterior, şi face menţiuni cu privire la dovezile prin care se constata incalcarea obligaţiei.
(2)Raportul întocmit potrivit alin. (1), împreună cu dovezile în copie, vor fi inaintate spre informare sefului Serviciului de probatiune, care, atunci când considera necesar, va sesiza judecatorul delegat la compartimentul de executari penale. Judecatorul delegat, în conformitate cu dispozitiile art. 9 din Lege, va sesiza instanţa de judecată, pentru ca aceasta sa dispună asupra revocarii suspendarii.
(3)În cazul în care seful Serviciului de probatiune sau judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanţa de executare apreciaza că nu sunt indeplinite condiţiile pentru sesizarea instanţei în vederea revocarii suspendarii, respinge în scris şi motivat, în termen de 30 de zile, propunerea consilierului de probatiune, respectiv a Serviciului de probatiune. În acest din urmă caz, precum şi atunci când instanţa de executare a fost sesizata în vederea revocarii suspendarii, judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanţa de executare informeaza Serviciul de probatiune în termen de 15 zile de la solutionarea propunerii.
(1)Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate, în vederea reintegrarii lor sociale şi a prevenirii savarsirii de noi infractiuni.
(2)Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiţii care să asigure respectul demnitatii umane, în conformitate cu prevederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii şi ale prezentului regulament.
(3)Evidenta nominala şi statistica determinata de punerea în executare a pedepselor şi masurilor privative de libertate în locurile de detinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este reglementata prin ordin al ministrului justiţiei.
(1)Pedepsele şi masurile preventive privative de libertate se executa în penitenciare, centre de arestare preventiva, centre de retinere şi arestare preventiva, sectii speciale de arestare preventiva.
(2)În raport de regimul de executare aplicat, penitenciarele sunt cu regim de maxima siguranţa, cu regim inchis, cu regim semideschis şi cu regim deschis.
(3)Intr-un penitenciar pot functiona sectii distincte pentru aplicarea diferentiata a mai multor regimuri de executare.
(4)În raport de prevederile legale, se pot înfiinţa penitenciare speciale sau sectii pentru minori şi tineri, femei ori alte categorii de persoane private de libertate, care necesita regim penitenciar specializat.
(5)În cadrul locurilor de detentie pot fi delimitate, pentru motive temeinic justificate, spatii functionale în scopul protejarii persoanelor private de libertate care apartin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi minoritatile sexuale, persoanele care sufera de HIV/SIDA sau orice alte categorii de persoane protejate de legislatia antidiscriminare. Cazarea în aceste spatii se poate face numai la cererea persoanelor în cauza şi numai pe durata pentru care este necesară protectia.
(1)Penitenciarele se infiinteaza şi se desfiinteaza prin hotărâre a Guvernului şi sunt institutii cu personalitate juridica subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Penitenciarele se clasifica, în functie de regimul de executare a pedepselor, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Penitenciarele sunt conduse de către un director.
(4)Personalul necesar pentru functionarea fiecarui penitenciar se stabileste pe baza propunerilor motivate ale directorilor penitenciarelor, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate înfiinţa, prin decizie, sectii interioare sau exterioare pentru cazarea persoanelor private de libertate, aflate în diferite regimuri de executare, prestarea muncii ori pentru asigurarea protectiei, dacă este cazul.
(1)Penitenciarele se organizeaza şi se amenajeaza astfel încât să asigure condiţii necesare aplicarii regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfăşurării activităţilor de educatie şi reintegrare sociala, munca sau alte activităţi lucrative, de cazare, hranire, echipare, asigurarea asistentei medicale, igienei individuale şi colective, precum şi realizării tuturor masurilor de siguranţă în raport cu prevederile legale aplicabile fiecarei categorii de persoane private de libertate.
(2)În cadrul penitenciarelor sunt organizate şi clar delimitate: sectorul de detinere, sectorul administrativ, sectorul de productie şi alte spatii auxiliare.
(1)Sectorul de detinere, în functie de profilul locului de detinere, are un punct de primire a persoanelor private de libertate, o secţie de carantina şi observare, cladiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal şi judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, spatii destinate sectorului medical, bloc alimentar, sali de mese, baie, spalatorie, frizerie, magazii pentru pastrarea bunurilor personale ale persoanelor private de libertate, puncte comerciale şi un sector de acordare a dreptului la vizita.
(2)În sectorul de detinere sunt amenajate sali de clasa, biblioteca, cluburi, cabinete de psihologie, spatii pentru practicarea sportului, terenuri pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber, locuri de practicare a religiei, încăperi pentru acordarea consultantei juridice, spatii pentru acordarea vizitelor intime.
(3)Sectorul de detinere este compartimentat astfel încât să asigure condiţiile necesare separarii diferitelor categorii de persoane private de libertate şi aplicarii regimurilor de executare.
(4)Amenajarea camerelor de detinere trebuie să tina cont de necesitatea cazarii individuale, în condiţiile prevăzute de art. 81 alin. (4) şi (5) din prezentul regulament.
(5)Birourile judecatorilor delegaţi pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum şi obiectele de mobilier şi de birotica aferente sunt asigurate din bugetul fiecarui loc de detinere.
Sectorul administrativ este situat în afara sectorului de detinere şi cuprinde birouri, spatii destinate personalului care asigura paza şi interventia, spatii destinate acordarii asistentei medicale a personalului, magazia pentru armament şi munitia de serviciu, magazii pentru echipamentul cadrelor, depozit pentru mijloacele tehnice, armament şi munitie, club, sali de pregatire şi instruire, bucatarie şi sala de mese pentru personalul locului de detinere, spatii pentru depozitare, precum şi toate utilitatile necesare unei bune functionari a administraţiei.
Sectorul de productie este situat, de regula, în afara celui de detinere şi cuprinde ateliere de productie, întreţinere şi reparatii, depozite, garaj auto, alte cladiri şi terenuri necesare formarii profesionale a persoanelor private de libertate, precum şi desfăşurării activităţilor administrative.
Spatiile auxiliare sunt situate în afara locului de detinere şi cuprind locuinte de serviciu, locuinte de interventie şi spatii pentru activităţi de pregatire, instruire şi recreere a personalului şi a persoanelor private de libertate, precum şi gospodaria agrozootehnica, acolo unde este cazul.
(1)Pentru asigurarea bunei organizari şi functionari a fiecarui loc de detinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, acestea sunt supuse inspecţiilor şi controalelor curente, ocazionale, inopinate, tematice şi specializate. Acestea se realizează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari sau plangeri şi evalueaza, verifica şi controlează modul de indeplinire a dispoziţiilor legale şi a normelor interne, aplicarea regimului de executare a pedepselor şi a masurilor preventive, activitatea de educatie şi interventie psihosociala, respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, situaţia şi respectarea drepturilor persoanelor care apartin unor grupuri vulnerabile, folosirea resurselor umane, materiale, financiare, modul în care se realizează paza şi siguranţa obiectivelor, prevenirea unor ilegalitati, abuzuri şi situaţii de risc, precum şi alte aspecte cu privire la organizarea şi functionarea locurilor de detinere.
(2)Inspecţiile şi controalele sunt realizate de către membrii Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei sau de alte persoane desemnate de acesta, de către inspectori sau de persoane anume desemnate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi de către judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3)Activitatea desfăşurată de serviciile de probatiune în penitenciar va fi evaluata şi supusă controlului inspectorilor de probatiune din cadrul Directiei de probatiune din cadrul Ministerului Justiţiei, al Corpului de control al ministrului justiţiei sau al altor persoane desemnate de acesta.
(4)Constatarile, concluziile, recomandarile şi evaluarile finale fac obiectul unor rapoarte care sunt aduse la cunoştinţa ministrului justiţiei, directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi personalului controlat. Acestea pot fi facute publice cu aprobarea autorităţii care le-a dispus, a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau a ministrului justiţiei. Dispozitiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(5)Activitatea centrelor de retinere şi arestare preventiva din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor este supusă inspecţiilor şi controalelor efectuate de personal specializat din cadrul acestui minister, cu respectarea regulilor şi procedurilor proprii privind organizarea şi desfăşurarea acestor inspecţii şi controale.
(6)Alte autorităţi sau institutii ale statului pot efectua inspecţii şi controale în cadrul locurilor de detinere, în functie de competentele acestora, potrivit legilor proprii de organizare şi functionare.
Regulamentul de ordine interioara este documentul prin care directorul locului de detinere stabileste regulile pe care trebuie să le respecte persoanele private de libertate şi personalul penitenciarului în vederea asigurarii unui climat corespunzător de ordine şi disciplina şi a respectarii drepturilor persoanelor private de libertate.
(1)Administratia fiecarui loc de detinere, în functie de particularitati, elaboreaza şi aplica un regulament propriu privind ordinea interioara.
(2)Regulamentul de ordine interioara este aprobat prin decizie a directorului locului de detinere şi este adus la cunoştinţa persoanelor private de libertate, prin inmanarea unui exemplar, sub semnatura, la intrarea în penitenciar, precum şi ori de cate ori regulamentul este modificat sau completat. Copia de pe regulamentul de ordine interioara se considera inmanata ori de cate ori persoana privată de libertate se reintoarce în locul de detinere în care aceasta i-a fost inmanata, cu excepţia cazului în care, de la data inmanarii, a suferit modificari sau completari.
(3)Administratia locului de detinere este obligata sa afiseze, în locuri vizibile, drepturile şi oblibaţiile persoanelor private de libertate, precum şi atribuţiile personalului penitenciarului.
(1)Regulamentul de ordine interioara cuprinde:
a)activităţile zilnice pe care le desfăşoară persoanele private de libertate, prevăzute la art. 19-21 din prezentul regulament;
b)posibilitatile persoanei private de libertate de a comunică cu administratia locului de detinere, cu autorităţile judiciare şi administrative, cu sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu aparatorii sau cu reprezentantii misiunilor diplomatice, după caz;
c)drepturile persoanelor private de libertate;
d)oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate;
e)faptele care constituie abateri disciplinare;
f)recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;
g)sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;
h)măsuri de siguranţă individuala şi colectiva adoptate la nivelul locului de detinere;
i)modalitatea de pastrare a bunurilor persoanelor private de libertate;
j)regulile de igiena individuala şi colectiva;
k)procedura repartizarii şi a transferului persoanelor private de libertate;
l)oferta activităţilor educationale, culturale, ocupationale, terapeutice, de consiliere şi asistenţa sociala, instruire scolara şi formare profesionala, precum şi de asistenţa religioasa;
m)modul de organizare a activităţilor productive;
n)locurile destinate fumatului;
o)regulile de conduita pe care trebuie să le respecte personalul penitenciarului;
p)alte prevederi.
(2)Respectarea regulamentului de ordine interioara constituie o obligaţie a tuturor persoanelor private de libertate pe întreaga perioadă a privarii de libertate.Secţiunea a 2-a Programul zilnic
(1)Programul zilnic cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate cu persoanele private de libertate în cursul unei zile.
(2)Programul zilnic este diferentiat în raport de regimul de executare, vârsta, stare de sănătate, folosirea la activităţi productive ori de alta natura, anotimp, precum şi în raport de zilele de repaus.
(1)În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de muncă, timpul aflat la dispoziţia persoanei private de libertate şi cel de odihnă, precum şi timpul destinat desfăşurării activităţilor administrativ-gospodaresti, de curăţenie, de igiena, de plimbare, de instruire scolara şi formare profesionala, activităţilor educative, religioase, sportive, de recreere şi de exercitare a unor drepturi.
(2)Pentru persoanele private de libertate bolnave, internate în spitale sau infirmerii, precum şi pentru femeile gravide, programul zilnic este stabilit de medicul curant.
(3)Planificarea activităţilor în cadrul programului zilnic are în vedere ca persoanele private de libertate sa petreaca în afara camerelor de detinere cat mai mult timp.
(4)Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participa la activităţi productive, de educatie şi interventie psihosociala sau de alta natura în afara camerelor de detinere li se asigura zilnic cel puţin două ore, timp destinat exercitiilor fizice şi plimbarii. Pentru minori şi tineri, timpul destinat plimbarii este de minimum 3 ore.
(1)Administratia penitenciarului are obligaţia sa transmita fiecarei persoane private de libertate o copie de pe programul zilnic, elaborat în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din prezentul regulament, şi să asigure afisarea în locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice.
(2)Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile şi în situaţia în care programul zilnic sufera modificari sau completari.
(1)Persoanelor private de libertate li se asigura zilnic minimum 8 ore de somn.
(2)Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfăşoară alte activităţi cu caracter permanent li se asigura cel puţin o zi de repaus pe săptămâna.
(3)Zilele de sarbatori legale sunt considerate zile de repaus.
§.
1.Dreptul la asistenţa medicală
(1)Activitatea de acordare a asistentei medicale persoanelor private de libertate se desfăşoară cu respectarea reglementarilor Ministerului Sănătăţii Publice şi este stabilita prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii publice.
(2)Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3)Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de servicii de asistenţa medicală şi de medicamente din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de detinere şi din alte surse, potrivit legii.
(1)Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o retea sanitara proprie, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete şi ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital şi mijloace de transport medical.
(2)Sectorul medical din cadrul unui loc de detinere cuprinde cel puţin urmatoarele spatii şi echipamente:
a)camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecţiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate în refuz de hrana;
b)camere pentru izolare respiratorie;
c)camere pentru recoltarea sputei;
d)cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;
e)sali de tratament;
f)punct farmaceutic;
g)laborator de tehnica dentara;
h)mijloace de transport adecvate.
(1)La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura cel puţin un medic de medicina generală - medic cu specialitatea medicina de familie, precum şi un numar corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale.
(2)Serviciile de asistenţa medicală primara sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de detinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesita supraveghere medicală permanenta, dar nu se impune internarea în spital.
(1)Asistenţa medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de detinere şi în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura, după caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenţa medicală ambulatorie poate fi acordată şi în ambulatoriile din reteaua Ministerului Sănătăţii Publice sau ministerelor cu retea sanitara proprie, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(2)Asistenţa medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(1)Serviciile medicale spitalicesti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(2)Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.
(3)La externare, persoanele private de libertate se transfera la locurile de detinere de unde au fost internate.
(4)În situaţii justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate şi în alte locuri de detinere, cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5)Serviciile medicale spitalicesti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(1)Serviciile de medicina dentara sunt acordate prin cabinetele de medicina dentara din locurile de detinere.
(2)Toate serviciile de medicina dentara preventiva şi tratamentele odontale prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt gratuite.
(3)Orice alt tratament de medicina dentara decat cele prevăzute la alin. (2), solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preturile pentru aceste tratamente sunt stabilite anual, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea sefului Directiei medicale, pe baza preturilor de referinţa avizate de Ministerul Sănătăţii Publice. Lista preturilor astfel stabilita va fi adusa la cunoştinţa persoanelor private de libertate prin afisare în locuri vizibile.
(4)Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(5)Contravaloarea contributiei personale pentru lucrarile protetice se suporta de către persoana privată de libertate.
(6)În situaţia în care persoana privată de libertate şi-a pierdut mai mult de 50% din functia masticatorie în perioada detentiei şi se constata din analizarea veniturilor sale că nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, aceasta va fi suportata din bugetul unităţii, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.
(1)Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Naţionala a Medicamentului.
(2)Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultatiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.
(3)Modul de acordare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personala decontate din Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate este stabilit prin Contractul-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Examenul medical al persoanelor private de libertate se realizează la primirea în locul de detinere, în mod periodic în timpul executarii pedepsei, la transfer, la punerea în libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum şi ori de cate ori este necesar.
(1)Examenul medical se realizează cu respectarea confidentialitatii acestuia şi a intimitatii persoanei în cauza.
(2)Informaţiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consimtamantul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.
(3)Informaţiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să îşi consulte dosarul medical sau sa primeasca, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispoziţiilor art. 42 din Lege, precum şi să solicite şi sa primeasca, la externarea din spital, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului şi ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.
(1)În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezinta semne de violenta, medicul are obligaţia de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei private de libertate şi de a instiinta imediat directorul locului de detinere. În cazul în care medicul constata ca persoana condamnata a fost supusă la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnata la o pedeapsă privativa de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinata, la locul de detinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.
(3)Constatarile medicului din afara locului de detinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicală, după ce pacientul a luat cunoştinţa de conţinutul sau, sub semnatura.
(4)Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suporta de către solicitant, cu excepţia cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unităţii.
(1)În cazul în care medicul locului de detinere constata ca persoana privată de libertate a recurs la acţiuni de autoagresiune, întocmeşte un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul unităţii, se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub semnatura, şi se ataseaza la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instanţei de executare.
(2)Durata internarii în spital se menţionează în procesul-verbal care se comunică de către administratia locului de detinere instanţei de executare, pentru a proceda conform dispoziţiilor legale.
(3)Cheltuielile ocazionate de ingrijirile medicale şi tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauza.
(1)Cu prilejul consultatiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personala de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigatiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.
(2)Persoanele private de libertate au dreptul sa refuze o interventie medicală, asumandu-şi în scris raspunderea pentru aceasta decizie. Pacientul este informat despre consecintele medicale ale refuzului sau intreruperii actelor medicale.
(3)Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei interventii medicale sau intreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident şi nu constituie abatere disciplinara.
Persoanele private de libertate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimtamantul lor, experimentelor stiintifice.
(1)Medicul locului de detinere trebuie să ia în evidenta femeia gravida inca de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuata conform indicatiilor medicului de specialitate obstetrica-ginecologie.
(2)Femeia gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale. Conţinutul acestor norme legale este adus la cunoştinţa femeii gravide prin inmanarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravida semneaza pentru primirea acestor fotocopii.
(3)Femeia gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-o secţie de specialitate a unui penitenciar-spital.
(4)Penitenciarul-spital în care se afla femeia gravida ia măsuri pentru ca nasterea copilului să se realizeze într-un spital din reteaua Ministerului Sănătăţii Publice.
(1)Penitenciarul-spital asigura condiţiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să îşi poata ingriji copilul până la implinirea varstei de un an.
(2)În cazul nasterii unui copil, administratia locului de detinere asigura condiţii pentru declararea nasterii potrivit dispoziţiilor art. 17-26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificările şi completările ulterioare, incunostintand femeia gravida cu privire la conţinutul acestor dispozitii legale. Dispozitiile art. 36 alin. (2) teza finala din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(3)Copilul poate rămâne cu mama în camere special amenajate până la implinirea varstei de un an, după care este încredinţat tatalui, unui membru de familie sau unei institutii specializate indicate de mama.
(4)Cu acordul mamei, copilul poate fi încredinţat şi înainte de implinirea varstei de un an. Încredinţarea se realizează şi atunci când mama nu este apta să aibă grija de el sau îl supune la rele tratamente.
(5)În cazul când mama îşi poate manifesta voinţa cu privire la încredinţarea copilului, i se ia consimtamantul, în scris, în doua exemplare, de către judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau institutiei de ocrotire careia i se incredinteaza copilul, iar al doilea exemplar rămâne la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(6)În situaţiile prevăzute de alin. (2)-(5), se instiinteaza Directia generală de asistenţa sociala şi protectia copilului, care procedeaza potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului.
§.
2.Dreptul la vizita
(1)Pentru menţinerea legaturii cu familia şi pentru medierea contactului cu diverse persoane şi organizaţii, administratia locului de detinere asigura posibilitatea vizitarii persoanelor private de libertate.
(2)Administratia locului de detinere este obligata să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizita de către persoanele private de libertate.
(3)În cazul persoanelor private de libertate, incadrate în regimul de maxima siguranţa sau inchis, vizita se desfăşoară în spatii special amenajate, de regula, cu dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuala.
(4)Directorul unităţii poate aproba, în situaţiile prevăzute la alin. (3), ca vizita să se desfăşoare în spatii fără dispozitive de separare în urmatoarele situaţii:
a)pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduita corespunzătoare, participa activ la activităţile de reintegrare sociala şi indeplinesc obiectivele stabilite în planul de evaluare şi interventie educativa;
b)cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de nastere, căsătorie, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie;
c)la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor intreprinse de acestia în penitenciare.
(5)În cazul persoanelor private de libertate, incadrate în regimul semideschis şi deschis, vizita se desfăşoară în spatii special amenajate, fără dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuala.
(6)În cazuri temeinic justificate, directorul unităţii poate dispune, în situaţiile prevăzute la alin. (5), ca vizita să se desfăşoare în spatii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat această măsură.
(7)Amenajarea şi dotarea spatiilor pentru acordarea dreptului la vizita se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(8)Durata şi periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Persoanele private de libertate pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimtamantul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitata şi de alte persoane, cu aprobarea scrisa a directorului locului de detinere.
(2)Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate. Prin excepţie, sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzătoare regimului de executare cel mai sever în care se afla una dintre persoanele vizitate.
(3)Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivata a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiţii pentru desfăşurarea în condiţii normale a vizitei. Copiii în vârsta de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoţiţi de o persoană majoră.
(4)Persoana sosita în vizita este obligata să-şi dovedeasca identitatea. Dovada identităţii se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu pasaportul sau cu orice alt act prevăzut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al cărui cetatean sau rezident este. În caz de indoieli asupra realitatii identităţii, vizita nu se aproba.
(5)Nu este permisa vizita persoanelor care pot avea o influenţa negativa asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se afla în stare de ebrietate sau a celor care incearca să introducă alcool ori obiecte interzise în locul de desfăşurare a vizitei. Persoanele despre care se deţin date şi informaţii ca ar putea periclita siguranţa locului de detinere nu sunt primite la vizita.
(6)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (5) se face prin dispoziţie a directorului locului de detinere.
(1)Directorul locului de detinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spatii prevăzute cu dispozitive de separare.
(2)Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenta ale fiecarei persoane private de libertate.
(1)În scopul prevenirii introducerii de armament, munitie ori substante stupefiante, toxice sau explozive în locul de detinere, vizitatorii sunt supuşi în mod obligatoriu controlului antiterorist sau de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor menţionate şi sunt obligati să depună la postul de control bagajele şi obiectele care nu au legătură cu efectuarea vizitei.
(2)Acordarea dreptului la vizita implica efectuarea perchezitiei corporale a persoanei private de libertate, atât înainte, cat şi după efectuarea acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 200 din prezentul regulament.
Nerespectarea regulilor privind desfăşurarea vizitei atrage intreruperea acesteia, iar motivele se consemneaza de către cel care a luat măsura într-un registru special constituit. În aceste situaţii, vizita întreruptă se înregistrează ca fiind efectuata.
(1)Persoanele private de libertate pot beneficia trimestrial de vizita intima, cu durata de doua ore. Prin excepţie, frecventa vizitei intime poate fi lunara, pentru primul an după incheierea căsătoriei, în cazul persoanelor care s-au căsătorit în penitenciar, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 45 din prezentul regulament.
(2)Atunci când vizita intima este determinata, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de incheierea căsătoriei în penitenciar, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfăşura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodata şi momentul în care se desfăşoară vizita, informand în timp util sotii.
(3)În mod excepţional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc intreruperea să se calculeze la durata totala a vizitei.
(4)Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie indeplinite condiţiile prevăzute de art. 44 din prezentul regulament.
(1)Pot beneficia de vizita prevăzută în art. 43 alin. (1) din prezentul regulament persoanele private de libertate care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:
a)sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b)nu sunt cercetate sau în curs de judecată în alte cauze penale;
c)exista o relaţie de căsătorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relaţie de parteneriat similara relatiilor stabilite între soti;
d)nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e)nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sancţiunea a fost ridicata;
f)participa activ la programele de educatie şi interventie psihosociala ori la activităţi productive.
(2)Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relaţie similara relatiilor stabilite între soti de minimum 6 luni, anterior momentului solicitarii vizitei intime. Solicitanţii vor da declaratie pe propria raspundere din care să rezulte indeplinirea condiţiei.
(3)Pentru relatiile între persoane private de libertate, existenta relatiei de parteneriat anterioara solicitarii vizitei intime se dovedeste prin vizitele efectuate între acestea, potrivit dispoziţiilor art. 40 din prezentul regulament.
(1)Vizita prevăzută la art. 43 din prezentul regulament se aproba de directorul locului de detinere, la solicitarea scrisa a persoanei private de libertate.
(2)Persoana privată de libertate, sotul sau sotia ori, după caz, partenerul sau partenera are obligaţia, sub sancţiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, să se informeze reciproc cu privire la existenta unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA, intocmind fiecare o declaratie pe propria raspundere despre aceasta informare. Declaratiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(3)Menţiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenta de la sectorul vizita şi în modulul corespunzător al aplicatiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(4)Dispozitiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 şi 42 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(5)Administratia locului de detinere pune la dispoziţie mijloace de protecţie şi materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
(6)Modul de desfăşurare, masurile de siguranţă, supraveghere, amenajarea şi dotarea spatiilor destinate acordarii acestui tip de vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricand vizite ale aparatorului.
(2)Intrevederea cu aparatorul se realizează în încăperi special amenajate, în condiţii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(3)Amenajarea şi dotarea spatiilor destinate vizitei aparatorului, precum şi condiţiile în care se acordă vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Vizitele notarilor publici şi ale executorilor judecătorești se desfăşoară în condiţiile art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
(2)Vizita persoanelor prevăzute la alin. (1) se efectueaza în intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. În situaţii excepţionale, cu aprobarea directorului unităţii, vizita se poate efectua şi în afara programului de vizite stabilit.
(1)Administratia locului de detinere informeaza persoanele private de libertate de cetatenie străină despre posibilitatea de a lua legătură cu reprezentantii diplomatici şi îi sprijina în vederea contactarii acestora, în conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.
(2)Persoanele private de libertate cu alta cetatenie decat cea română, precum şi apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unităţii, de către functionari ai reprezentantelor diplomatice sau consulare, care le reprezinta interesele.
(3)Vizitele se desfăşoară în timpul zilei, în condiţiile prevăzute la art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
Vizitele efectuate în condiţiile prevăzute la art. 46-48 din prezentul regulament se acordă în afara drepturilor reglementate prin ordin al ministrului justiţiei privind durata şi periodicitatea vizitelor, dar se consemneaza în documentele de evidenta de la sectorul vizita şi în modulul corespunzător din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
§.
3.Dreptul de petitionare şi la corespondenta
(1)În baza dreptului de petitionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apararea drepturilor şi intereselor sale, sa scrie şi sa adreseze cereri, reclamatii şi sesizari către orice persoană autorizata, institutie, organizaţie guvernamentala, neguvernamentala, locala, centrala, naţionala sau internationala.
(2)Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la condiţiile de exercitare a dreptului de petitionare, de îndată ce sunt primite în locurile de detinere şi pe toata perioada executarii pedepsei, de către personalul administraţiei ori de alte persoane autorizate.
(3)Fiecare persoana privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de detinere ori persoanelor desemnate de acesta din urma.
(4)Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea de a fi ascultate de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alti reprezentanti autorizati, fără prezenta personalului locului de detinere.
(5)Audierea persoanelor private de libertate care solicită acest lucru este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, periodic, conform programului pe care îl stabileste, precum şi de directorul locului de detinere, saptamanal.
(1)Orice persoană privată de libertate are dreptul de a trimite şi de a primi corespondenta.
(2)Dreptul la corespondenta este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.
(3)Corespondenta primita de către persoana privată de libertate este supusă controlului antiterorist şi de specialitate.
(4)În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fără a fi citita, în prezenta persoanei condamnate.
(1)Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare şi la corespondenta sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.
(2)Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare şi la corespondenta sunt suportate de către administratia locului de detinere, în conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fără mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de bani disponibile în contul personal.
(3)Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petitionare şi la corespondenta, prin trimiteri postale în alt regim decat cel simplu, sunt suportate în totalitate de persoanele private de libertate.
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitarii dreptului de petitionare şi la corespondenta se aproba prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
§.
4.Dreptul la convorbiri telefonice
(1)Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua saptamanal, pe cheltuiala sa, cel puţin o convorbire telefonica de la telefoanele instalate în incinta locului de detinere, cu persoane din exteriorul locului de detinere, atât din tara, cat şi din strainatate.
(2)Sunt interzise detinerea şi folosirea telefoanelor mobile de către persoanele private de libertate, în interiorul locului de detinere.
§.
5.Dreptul de a primi bunuri şi de a efectua cumparaturi
(1)Pachetele cu bunuri permise la pastrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizita.
(2)Sumele de bani primite de la familie sau de la alte persoane, precum şi cele descoperite cu ocazia controalelor asupra corespondentei şi pachetelor se consemneaza în fisa contabila nominala şi pot fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) şi ale art. 63 din Lege.
(3)Se interzice primirea de articole şi bunuri care ar putea pune în pericol siguranţa locului de detinere, buna convietuire sau sănătatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substante psihotrope, substante care conţin alcool, precum şi a celor a caror manipulare implica risc de deteriorare.
(4)Articolele şi bunurile a caror primire nu este permisa se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu excepţia celor care prin lege sunt interzise la detinere, în privinta cărora este informat organul competent.
(5)Articolele şi bunurile sunt supuse controlului specific în prezenta persoanelor private de libertate, înainte de a le fi predate.
(6)Numărul şi greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum şi bunurile care pot fi primite, pastrate şi folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpara saptamanal de la punctele comerciale din incinta locurilor de detinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apa minerala, bauturi răcoritoare, tigari şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum şi cele necesare exercitarii drepturilor de petitionare, la corespondenta şi la convorbiri telefonice.
(2)Medicul curant poate restrictiona cumpararea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afectiunile de care sufera ori a produselor din tutun.
§.
6.Contactul cu exteriorul
Informarea autorităţilor cu privire la prezenta persoanelor private de libertate în diferite zone din afara locului de detinere
În toate situaţiile în care persoanele private de libertate se afla nesupravegheate de către personalul locului de detinere, în diferite zone din afara acestuia, ca urmare a participării la activităţi lucrative sau la procesul de educatie şi interventie psihosociala, sunt informate organele de politie din raza teritoriala a acestor zone.
Administratia Naţionala a Penitenciarelor incurajeaza şi sustine orice iniţiativa a organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internationale, precum şi a persoanelor fizice care doresc să contribuie la activitatea de educatie, interventie psihosociala şi asistenţa religioasa desfăşurată în locurile de detinere sau sa sprijine financiar astfel de acţiuni, dacă acestea nu contravin prevederilor legale şi regulilor privind siguranţa locului de detinere.
(1)Directorul locului de detinere poate aproba contactarea, inclusiv prin incuviintarea de intalniri, între reprezentantii mass-media şi persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor în cauza, în condiţiile în care nu se pericliteaza siguranţa locului de detinere sau drepturile şi libertatile persoanelor private de libertate.
(2)În cazul nerespectarii regulilor stabilite de administratia locului de detinere de către reprezentantul mass-media, pe timpul cat se afla în locul de detinere, directorul locului de detinere poate intrerupe intalnirea cu persoanele condamnate definitiv. În situaţii grave, în cazul în care reprezentantul mass-media a încălcat în mod repetat regulile stabilite de administratia locului de detinere, directorul locului de detinere poate anula aprobarea emisa.
(3)Intalnirile cu reprezentantii mass-media nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.
Persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare în care sunt clasificate, au acces la mijloacele de informare în masa, prin intermediul radioului, televizorului, revistelor şi ziarelor, literatura beletristica şi de specialitate.
§.
7.Caile de atac împotriva masurilor luate de administratia locului de detinere
(1)Împotriva masurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta secţiune, dispuse de administratia locului de detinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţa de măsura luata, în conformitate cu dispozitiile art. 38 din Lege.
(2)Persoana privată de libertate este ascultata, în mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane în vederea aflarii adevarului.
(4)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin încheiere motivata, în termen de 10 zile de la primirea acesteia şi pronunţă una dintre urmatoarele solutii:
a)admite plangerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de administratia locului de detinere;
b)respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.
(5)Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei private de libertate în termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(6)Împotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privată de libertate poate introduce contestaţie la judecatoria în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, în termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(7)Contestaţia se judeca potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedură penala, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
(8)Hotărârea judecatoriei este definitivă.Secţiunea a 2-a Oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate
Persoanele private de libertate au urmatoarele obligaţii:
a)să se conformeze restrictiilor ce decurg din Lege, din prezentul regulament, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de ordine interioara al locului de detinere;
b)să execute dispozitiile legale date de administratia locului de detinere;
c)să se supuna perchezitiei cu ocazia primirii în locul de detinere, precum şi pe parcursul privarii de libertate, ori de cate ori este necesar;
d)să respecte regulile stabilite de administratia locului de detinere pe perioada cat au permisiune de iesire din penitenciar;
e)să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;
f)să respecte regulile de igiena individuala şi colectiva, precum şi indicatiile medicului;
g)sa manifeste grija faţă de integritatea bunurilor din proprietatea publică şi privată;
h)să respecte repartizarea pe camerele de detinere;
i)sa nu desfasoare acţiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administraţiei penitenciare sau altor persoane;
j)să respecte programul zilnic;
k)sa manifeste o atitudine cuviincioasa faţă de orice persoană cu care intră în contact;
l)să aibă o ţinuta decenta, curata şi ingrijita;
m)sa indeplineasca în bune condiţii activităţile la care participa;
n)să asigure şi sa menţină ordinea şi curatenia în camerele de detinere şi în celelalte locuri în care au acces.
Persoanelor private de libertate le sunt interzise:
a)exercitarea de acte de violenta asupra personalului, persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita, asupra celorlalte persoane private de libertate, precum şi asupra oricăror alte persoane;
b)organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte acţiuni violente, în grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina şi siguranţa locului de detinere;
c)iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea masurilor privative de libertate;
d)detinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea fără prescriptie medicală a unor medicamente de natura a crea tulburari de comportament;
e)sustragerea în orice mod de la executarea unei sancţiuni disciplinare;
f)instigarea altor persoane private de libertate la savarsirea de abateri disciplinare;
g)stabilirea de relatii cu persoane private de libertate sau persoane din interiorul ori exteriorul locului de detinere, cu scopul de a împiedica infaptuirea justiţiei sau aplicarea normelor regimului de executare a masurilor privative de libertate;
h)sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparţinând locului de detinere, personalului, persoanelor care executa activităţi în locul de detinere sau se afla în vizita, precum şi a bunurilor aparţinând altor persoane, inclusiv celor private de libertate;
i)prezenta în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spatii din locul de detinere, stabilite prin regulamentul de ordine interioara, precum şi nerespectarea orei de revenire în locul de detinere;
j)procurarea sau detinerea de bani, medicamente, telefoane mobile, bunuri sau alte valori în alte condiţii decat cele admise;
k)substituirea identităţii unei alte persoane;
l)impiedicarea cu intentie a desfăşurării programelor care se deruleaza în locul de detinere;
m)confectionarea şi detinerea de obiecte interzise;
n)obtinerea sau încercarea de obtinere, prin violenta, constrangere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita ori de la celelalte persoane private de libertate, precum şi de la oricare altă persoană;
o)comunicarea cu exteriorul, în alte condiţii şi prin alte metode decat cele stabilite prin reglementarile în vigoare;
p)amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita, a celorlalte persoane private de libertate, precum şi a oricăror alte persoane;
q)utilizarea în mod necorespunzator sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de administratia locului de detinere;
r)autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace;
s)tulburarea linistii după ora stingerii până la desteptare;
s)practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;
t)fumatul în alte locuri decat cele permise;
t)exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
u)orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe bază de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoasterii, folosinţei sau exercitarii în condiţii de egalitate a drepturilor fundamentale.
(1)Persoanele private de libertate sunt primite în locurile de detinere cu dosarele individuale prevăzute de art. 29 alin. (2) din Lege, în baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viaţa ori a mandatului de arestare preventiva sau a ordonantei de retinere, după stabilirea identităţii acestora şi verificarea valabilităţii şi autenticităţii documentelor.
(2)Mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei sunt, după caz, insotite de copia hotărârii de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere în arest, fisa de cunoastere individuala, fisa medicală, acte de identitate, fotografie faţa şi profil, fisa dactiloscopica şi adresa de predare a persoanei private de libertate.
(3)Fisa de cunoastere individuala cuprinde menţiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenta la grupari de crima organizata sau teroriste, modul de comportare în societate, dacă a fost data în urmărire, dacă s-a opus retinerii sau arestarii sau dacă a fost consumatoare de droguri.
(4)Pentru minori şi tineri, dosarul cuprinde şi foaia matricola scolara, certificatul de calificare, ancheta sociala şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probatiune, după caz.
(5)Pentru primirea persoanelor private de libertate în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului sau o dispoziţie a organului judiciar. În caz de urgenta, se va proceda la internarea persoanei private de libertate în cea mai apropiata unitate spitaliceasca din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice.
(6)Administratia locului de detinere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate în cazul în care nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute de alin. (1) şi (5).
(7)În cazul în care la primirea în locul de detinere nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute de alin. (2)-(4), administratia locului de detinere va primi persoana privată de libertate, urmand ca documentele care trebuiau sa o insoteasca să fie transmise în cel mai scurt timp de autorităţile responsabile.
Persoanele private de libertate sunt obligate să se supuna amprentarii, fotografierii şi prelevarii probelor biologice, în cadrul procedurilor legale, cu ocazia primirii în locurile de detinere şi ori de cate ori este nevoie.
(1)Datele de identitate, anul, luna, ziua şi ora primirii, actul în baza caruia s-a facut primirea persoanei private de libertate şi autoritatea care l-a emis se consemneaza în registrul prevăzut de art. 79 lit. a) din Lege.
(2)Personalul desemnat care participa la primirea persoanelor private de libertate efectueaza operaţiunile şi întocmeşte documentele stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(3)În cazul în care persoana privată de libertate se prezinta la locul de detinere din intreruperea executarii pedepsei sau după evadare, conducerea locului de detinere întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al persoanei.
(1)Dosarul individual al persoanei private de libertate, prevăzut la art. 78 alin. (1) din Lege, contine documentele şi informaţiile cu privire la situaţia sa juridica şi conduita adoptata pe toata perioada detinerii, inclusiv cele privind existenta unor abateri şi sancţiuni disciplinare.
(2)Dosarul individual insoteste persoana privată de libertate până la punerea sa în libertate.
(3)Dosarul individual este confidential şi se păstrează în deplina siguranţa de administratia locului de detinere, fiind accesibil numai persoanelor şi organelor autorizate conform legii.
(4)Persoana condamnata sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical şi la rapoartele de incident şi poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevăzute în alin. (1) se face în prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului, în conformitate cu dispozitiile art. 42 din Lege.
(5)Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.
(6)Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (5) sunt suportate de către administratia locului de detinere, în conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fără mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de bani disponibile în contul personal.
(7)Directorul locului de detinere stabileste prin decizie categoriile de personal penitenciar care au acces la dosarul individual, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(1)Administratia Naţionala a Penitenciarelor, în exercitarea atribuţiilor care îi revin, utilizeaza şi poate crea, în condiţiile legii, aplicaţii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum şi a datelor referitoare la activităţi conexe şi auxiliare acesteia.
(2)Administratia Naţionala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice şi organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate împotriva oricăror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.
În toate locurile de detinere se amenajeaza locuri de primire a persoanelor private de libertate care să asigure condiţii pentru identificarea şi verificarea documentelor, efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, echipare, vizita medicală sumara, măsuri igienico-sanitare, precum şi posibilitatea separarii până la repartizarea pe camere.
(1)Înainte de efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la bunurile care pot fi pastrate asupra lor, bunurile care sunt interzise şi consecintele care decurg din nedeclararea şi pastrarea lor în ascuns.
(2)După efectuarea perchezitiei, bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani care se ridica de la persoanele private de libertate se inventariaza şi se păstrează prin grija administraţiei locului de detinere sau, la cererea scrisa a acestora, sunt predate familiei ori depuse la institutii autorizate să le pastreze.
(3)Bunurile şi obiectele de valoare gasite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii în locul de detinere, după inventariere, sunt consemnate în bonuri de primire în pastrare.
(4)Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate şi cele ridicate la primirea în locul de detinere se consemneaza în fisa contabila nominala şi pot fi folosite în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (4) şi art. 63 din Lege.
(1)La primirea în locurile de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse imbaierii, vizitei medicale sumare, iar, după caz, unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice. Persoanele private de libertate poarta ţinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 34 din Lege.
(2)Cu aceasta ocazie, persoana privată de libertate primeste un set de produse igienico-sanitare al cărui continut este prevăzut prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Conţinutul procesului-verbal, în care este consemnata comunicarea locului de detinere către persoana desemnata de persoana condamnata, în conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (5) din Lege, se aduce la cunoştinţa acesteia, sub semnatura, şi se depune la dosarul individual.
(1)Prevederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, Legea, prezentul regulament, ordinele emise în temeiul Legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispoziţie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în limba română sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în penitenciar.
(2)Directorul locului de detinere sau persoana desemnata de acesta aduce la cunoştinţa persoanelor private de libertate, sub semnatura, regulile de comportare, drepturile şi oblibaţiile pe care le au, facilitatile, stimulentele şi recompensele ce se pot acorda, sanctiunile disciplinare care se pot aplica, precum şi situaţiile în care se pot folosi mijloacele de constrangere şi imobilizare.
(3)Persoanelor private de libertate de alta cetatenie li se inmaneaza un document care să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (1), redactat în limba pe care o cunosc sau intr-o limbă de circulatie internationala.
După primire, în termen de 72 de ore, medicul locului de detinere efectueaza examenul clinic complet, putand fi solicitate investigatii paraclinice, astfel încât în cel mult 21 de zile să se stabileasca starea de sănătate şi cerinţele de asistenţa medicală ori de hrana suplimentare, precum şi capacitatea de muncă, consemnand constatarile în dosarul medical. Menţiunile privind capacitatea de muncă se consemneaza şi în documentele de evidenta operativa.
(1)În cazul în care capacitatea legala de cazare a locului de detinere subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este depasita, directorul are obligaţia de a informa directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în vederea redistribuirii persoanelor private de libertate în alte locuri de detinere.
(2)Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor stabileste dacă transferul se impune, cu precizarea locului de detinere unde va fi transferat.
(1)După primirea în locul de detinere, persoanele private de libertate se repartizeaza în sectia pentru carantina şi observare.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, în raport de sex, vârsta, stare de sănătate, situaţie juridica, natura infractiunii, precum şi de alte cerinţe legale, de ordine interioara sau de siguranţă.
(1)În perioada de carantina şi observare se studiaza comportamentul şi personalitatea persoanelor private de libertate, se efectueaza examene medicale, activităţi de educatie sanitara, examene psihologice, se evalueaza necesitatile educationale, mediul sociocultural de provenienţă, în scopul formulării diagnosticului şi prognozei criminologice, precum şi gradul de adaptabilitate la privarea de libertate.
(2)Serviciul de educatie şi interventie psihosociala întocmeşte şi urmareste punerea în aplicare, pentru fiecare persoana privată de libertate nou-primita, planul de evaluare şi interventie educativa şi terapeutica, prin care se precizeaza activităţile şi programele în care aceasta urmeaza a fi inclusa pe perioada detinerii, document care se completeaza şi se modifica ori de cate ori este necesar.
(1)La nivelul fiecarei camere pentru carantina şi observare, al sectiilor de detinere, al cluburilor sau în alte locuri accesibile persoanelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispozitiile legale şi documentele prevăzute la art. 43 alin. (1) din Lege şi regulile de comportament igienico-sanitar.
(2)La incheierea perioadei de carantina şi observare, persoana privată de libertate semneaza procesul-verbal prevăzut în art. 43 alin. (4) din Lege, document care se depune la dosarul individual.
(1)Comisia prevăzută la art. 14 din Lege, al carei secretar este seful biroului evidenta, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21, art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 25 din Lege, luand în considerare şi rezultatele obtinute în perioada de carantina şi observare, consemnate în fisele de cunoastere, stabileste şi repartizeaza persoana privată de libertate într-un regim de executare şi planifica executarea principalelor etape ale executarii pedepsei.
(2)Planificarea principalelor etape ale executarii pedepsei urmareste adaptarea normelor privative de libertate la profilul psihosocial al persoanei în cauza, implicarea responsabila a acesteia în propria reabilitare sociala şi cresterea sanselor de reinsertie sociala.
(3)Stabilirea regimului de executare se realizează în termen de cel mult 30 de zile de la primirea în locul de detinere, iar în cazuri excepţionale perioada se poate prelungi cu maximum 10 zile.
(4)După ramanerea definitivă a solutiei comisiei, în conformitate cu prevederile art. 25 din Lege, aceasta se pune în aplicare de către director când repartizarea se face în acelasi loc de detinere sau de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, atunci când repartizarea presupune transferul într-un alt loc de detinere.
(1)La repartizarea pe sectii şi camere de detinere se tine seama de asigurarea unei protectii corespunzătoare a minorilor şi tinerilor, a celor cu afecţiuni psihice sau dizabilitati, a persoanelor vulnerabile, a nefumatorilor, a persoanelor prevăzute de art. 17 din Lege, precum şi a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate.
(2)Pe lângă criteriile prevăzute la alin. (1), la repartizarea pe sectii şi camere de detinere se tine cont şi de masurile de siguranţă, de asigurare a ordinii şi disciplinei, care trebuie luate faţă de persoanele private de libertate cu grad sporit de risc.
(3)Constituie criterii pentru stabilirea gradului sporit de risc:
a)tipul infracţiunilor comise anterior, dacă acestea denota o personalitate agresiva, violenta, antisociala şi prezinta risc pentru siguranţa locului de detinere;
b)comiterea unor acte care atenteaza la viaţa sau integritatea persoanelor, la libertatea sexuala sau la proprietate, în moduri sau forme violente;
c)apartenenta la grupuri infractionale organizate sau la organizaţii teroriste;
d)participarea activa la revolte, razvratiri, agresiuni fizice, amenintari sau alte manifestari violente;
e)comiterea unor abateri disciplinare grave sau în mod repetat;
f)introducerea sau detinerea de arme sau materiale explozive în locul de detinere, precum şi detinerea de droguri, substante toxice, periculoase sau alte obiecte interzise.
(1)Administratia Naţionala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2)Persoanele private de libertate sunt cazate individual sau în comun.
(3)Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(4)Reamenajarea spatiilor de detinere existente şi construirea spatiilor de detinere noi se face cu respectarea prevederilor alin. (1) şi a recomandarilor instituţiilor europene competente în materie, în special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(5)Camerele permit iluminatul natural şi artificial, aerisirea şi sunt dotate cu instalaţii de incalzire şi utilitati igienico-sanitare.
(6)Condiţiile de cazare în penitenciarele-spital trebuie să respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.
(7)Persoanele private de libertate au acces autorizat la lumina artificiala în functie de regimul de executare a pedepsei. Prin acces autorizat la lumina se înţelege accesul efectiv al persoanelor private de libertate la comutatorul de lumina.
(1)Fiecarei persoane private de libertate i se asigura pat individual şi cazarmamentul necesar, în functie de anotimp şi în conformitate cu normele sanitare în vigoare.
(2)Camerele de cazare sunt dotate cu mobilier, astfel încât să permită persoanei private de libertate pastrarea bunurilor şi obiectelor personale, precum şi desfăşurarea unor activităţi de educatie.
(3)Grupurile şi instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie să permită fiecarei persoane private de libertate să îşi satisfaca nevoile fiziologice, ori de cate ori este necesar, în condiţii de igiena şi intimitate.
(1)Regulile de igiena individuala şi colectiva, precum şi alte măsuri stabilite de medicul locului de detinere sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.
(2)Fiecarei persoane private de libertate i se asigura condiţii de folosire a surselor de apa curenta şi a articolelor de toaleta pentru menţinerea igienei. Barbatii au posibilitatea să se barbiereasca zilnic, iar femeile pot pastra şi folosi produse cosmetice autorizate prin decizia directorului locului de detinere.
(3)Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea sa faca baie cel puţin de doua ori pe săptămâna. Au posibilitatea imbaierii zilnice cei care îşi desfăşoară activitatea în locuri cu risc epidemiologic crescut sau în orice alte locuri, dacă situaţia o impune.
(4)Articolele de toaleta şi igiena se asigura de către administratia locului de detinere, în limita normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Aceste articole pot fi suplimentate pe cheltuiala proprie de către persoana privată de libertate, prin cumparare de la punctul comercial amenajat în interiorul locului de detinere.
(5)Administratia penitenciara deruleaza programe de informare, educatie sanitara şi de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, contagioase, a consumului de droguri, precum şi de punere la dispoziţia persoanelor private de libertate a mijloacelor de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuala.
(6)Programele prevăzute la alin. (5) pot fi derulate în colaborare cu organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale cu experienta în implementarea acestora.
(1)Toate spatiile de cazare sunt prevăzute cu sisteme de supraveghere şi siguranţa, în raport de necesitatile impuse de tipul regimului de executare.
(2)Pe timpul noptii, în functie de regimul de executare aplicat, se poate folosi iluminatul de veghe în scopul asigurarii supravegherii.
(1)Persoanelor private de libertate care nu poseda imbracaminte şi încălţăminte personala adecvata li se asigura de către administratia locului de detinere ţinuta în functie de clima şi anotimp.
(2)Ţinuta asigurata de administratia locului de detinere, prin caracteristicile sale, nu trebuie să fie umilitoare sau degradanta.
(3)Persoanele private de libertate pot folosi imbracamintea, lenjeria intima şi încălţămintea personala.
(4)Persoanele private de libertate internate în spitale şi infirmerii sunt echipate conform normelor medicale sanitare în vigoare.
(5)Prezentarea persoanelor private de libertate în faţa organelor judiciare, a altor autorităţi sau institutii ale administraţiei centrale şi locale se realizează în ţinuta decenta.
(6)Normele de echipare şi durata de folosinţă a tinutei asigurate de administratia locului de detinere sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(7)Ţinuta persoanelor private de libertate este inlocuita la expirarea duratei de folosinţă, stabilita conform dispoziţiilor alin. (6), precum şi ori de cate ori este necesar din cauza degradării acesteia.
(8)Ţinuta persoanelor private de libertate, personala sau asigurata de administratia locului de detinere, nu trebuie să fie asemanatoare cu uniforma personalului.
(1)Administratia locului de detinere asigura persoanelor private de libertate, de 3 ori pe zi, o hrana variata, corespunzătoare calitativ şi cantitativ regulilor de dieta, conform stării de sănătate sau naturii muncii prestate, după caz.
(2)Pentru persoanele private de libertate bolnave se asigura numărul de mese şi regimul alimentar prescris de medicul locului de detinere.
(3)Persoanelor private de libertate insarcinate sau celor care alapteaza, precum şi copiilor care rămân cu mama până în momentul plasarii lor în mediul familial ori în institutii de ocrotire specializate li se asigura hrana în mod corespunzător stării lor fiziologice, la recomandarea medicului locului de detinere.
(4)Administratia locului de detinere asigura condiţii de servire a hranei, de regula în spatii special amenajate, precum şi vesela necesară pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.
(5)Prepararea hranei se face sub controlul şi supravegherea personalului de specialitate în domeniu.
(6)Personalul medical este obligat sa verifice zilnic modul de respectare a condiţiilor de preparare, distribuire şi servire a hranei, calitatea acesteia şi sa aduca de îndată la cunoştinţa directorului locului de detinere neajunsurile constatate, care va lua masurile necesare.
(7)Administratia locului de detinere poate externaliza serviciul de preparare a hranei.
(1)Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit pentru categoria din care fac parte. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligaţiilor, programelor şi activităţilor care urmaresc realizarea unei bune convietuiri, astfel încât sa încurajeze comportamente, atitudini şi abilitati care să influenteze reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate.
(2)Regimurile de executare se diferentiaza prin gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor private de libertate şi activitatea zilnica, în raport de situaţia juridica, starea sănătăţii, vârsta, categoria în care au fost clasificate şi comportarea în timpul executarii pedepsei.
(3)Pe întreaga durata a executarii pedepsei, administratia locului de detinere asigura supravegherea, observarea şi asistenţa persoanelor private de libertate de către educatori, psihologi, asistenti sociali şi consilieri de probatiune, medici, juristi, personal specializat cu aplicarea regimului şi siguranţa detinerii, preoti şi alte persoane calificate din interiorul şi exteriorul locului de detinere.
(4)Pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberarii începe imediat după primirea în locul de detinere şi se desfăşoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei şi regimul de executare.
(1)Membrii comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere:
a)vârsta;
b)durata pedepsei privative de libertate;
c)conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detentie anterioare;
d)gradul de risc pentru siguranţa locului de detinere, pentru celelalte persoane private de libertate şi pentru personal;
e)abilitatile necesare includerii în diferite programe de educatie şi interventie psihosociala;
f)disponibilitatea de a presta munca şi de a urma cursuri de calificare;
g)starea de sănătate.
(2)În raport cu prevederile alin. (1) şi ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.
(3)Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majorităţii membrilor comisiei, în functie de propunerile formulate.
(4)Propunerile membrilor comisiei, motivatiile şi decizia finala a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemneaza într-un proces-verbal, care se înregistrează într-un registru de procese-verbale.
(5)Decizia membrilor comisiei se consemneaza într-un proces-verbal de aducere la cunoştinţa, întocmit în doua exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunoştinţa a deciziei se inmaneaza persoanei private de libertate, iar celalalt, din care să rezulte luarea la cunoştinţa, se depune la dosarul individual.
(6)Structura şi conţinutul procesului-verbal de aducere la cunoştinţa a deciziei se stabileste prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(1)Persoana condamnata, nemultumita de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, în scris, plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoştinţa de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.
(2)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate asculta, în mod obligatoriu, persoana condamnata, solutioneaza plangerea în termen de 15 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă prin încheiere motivata una dintre urmatoarele solutii:
a)admite plangerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b)respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.
(3)O copie de pe incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate, în termen de cel mult două zile de la pronuntare.
(1)Hotărârea de stabilire a regimului de executare devine executorie:
a)la data expirarii termenului prevăzut în art. 89 alin. (1) din prezentul regulament;
b)la data expirarii termenului de 3 zile de la comunicarea incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege;
c)la data pronuntarii hotărârii instanţei de judecată având ca obiect contestaţia împotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege.
(2)Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun la dosarul individual.
(3)Menţiunile despre regimul de executare se fac în dosarul individual, în aplicatiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispozitiile art. 26 din Lege.
(2)Persoana privată de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, după executarea a 6 luni într-un anumit regim, poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbarii regimului de executare. Persoana privată de libertate este incunostintata despre data când poate solicita schimbarea regimului de executare.
(3)Comisia poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, înainte de implinirea termenului de 6 luni, dacă persoana privată de libertate a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul în care executa pedeapsa privativa de libertate, şi dacă prin conduita sa afectează grav convietuirea normala în penitenciar sau siguranţa acestuia.
(4)Sesizarea de către comisie se realizează după intocmirea unui raport în care sunt menţionate conduita persoanei şi eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea sociala, raport care se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (1) din Lege.
(5)Dispozitiile art. 88 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(6)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotaraste asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o încheiere motivata, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii, numai după ascultarea persoanei în cauza. Incheierea motivata se comunică persoanei condamnate, în termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia, în conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (5)-(7) din Lege.
(7)Împotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnata poate introduce contestaţie la judecatoria în a carei circumscriptie se afla penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(8)Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun în dosarul individual.
(9)Menţiuni despre schimbarea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicatiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.Secţiunea a 2-a Regimurile de executare
§.
1.Regimul de maxima siguranţa
Regimul de maxima siguranţa consta în asigurarea unor măsuri stricte de paza, supraveghere şi escortare, restrangerea libertatii de miscare a persoanelor private de libertate, menţinerea ordinii şi disciplinei, concomitent cu desfăşurarea unor activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica şi asistenţa sociala, care să dea posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(1)Regimul de maxima siguranţa se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viaţa şi persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispozitiile de la art. 20 alin. (1) din Lege.
(2)Regimul de maxima siguranţa se aplică şi persoanelor private de libertate, clasificate initial în alt regim de executare, care au comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava pe timpul executarii pedepsei şi care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normala a activităţilor în locul de detinere ori siguranţa acestuia.
Regimul de maxima siguranţa se executa în penitenciare anume destinate sau în sectii special amenajate în celelalte penitenciare.
(1)Persoanele private de libertate care executa pedeapsa într-un astfel de regim sunt cazate, de regula, individual, în camere amenajate asemanator cu celelalte spatii de cazare, asigurandu-se iluminatul natural, aerisirea, încălzirea, apa potabila şi alte dotari necesare igienei individuale.
(2)Persoanele private de libertate clasificate în regimul de maxima siguranţa pot fi cazate în comun, atunci când starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influentare a comportamentului o impun, cu condiţia ca numărul acestora sa nu fie mai mare de 10. (3) Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Sectiile, camerele şi locurile unde persoanele private de libertate desfăşoară diferite activităţi sunt permanent închise şi asigurate.
(1)Programul zilnic este riguros stabilit şi cuprinde activităţi administrative, lucrative, plimbare, asistenţa medicală, activităţi de educatie şi interventie psihosociala, asistenţa religioasa şi timp de odihnă.
(2)Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activităţi pot desfăşura în comun, în limita a minimum 3 ore, activităţi de plimbare, educatie şi interventie psihosociala, sportive şi religioase.
(3)Servitul hranei de către această categorie de persoane private de libertate se realizează în camerele de detinere sau în spatii special amenajate.
(4)Asistenţa medicală se asigura de personal medical anume desemnat, în spatii amenajate, de regula în interiorul secţiei de maxima siguranţa. La solicitarea personalului medical, asistenţa medicală este acordată în prezenta personalului de paza. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate în infirmerii sau spitale.
(1)Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu desfăşoară activităţi de instruire scolara şi formare profesionala au dreptul la o plimbare zilnica de cel puţin două ore, în curti special amenajate în aer liber.
(2)Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel puţin o ora de plimbare zilnica.
(3)Persoanele clasificate în acest regim, aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel puţin o ora, în curti special amenajate în aer liber.
(4)Modul de amenajare şi dotarea curtilor destinate activităţii de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Persoanele private de libertate care au o comportare buna şi respecta regulile de ordine interioara pot presta o munca, dacă sunt apte, în grupuri mici, în interiorul locului de detinere, în spatii prevăzute cu dispozitive de inchidere sigure şi sub supraveghere permanenta.
Activităţile de educatie şi interventie psihosociala se desfăşoară individual sau în grupuri mici, în locuri anume destinate, sub stricta supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini şi deprinderi care să permită persoanelor private de libertate reintegrarea în viaţa sociala.
Personalul desemnat să aplice acest tip de regim este anume selectionat, format şi specializat, dotat cu mijloace de autoaparare, alarmare şi comunicare, într-un numar suficient, astfel încât să asigure o supraveghere stricta a persoanelor private de libertate, atât în interiorul, cat şi în exteriorul locului de detinere, precum şi interventia operativa, în situaţiile în care se impune.
(1)Deplasarea în exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum şi transferarea la un alt loc de detinere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicandu-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unităţii.
(2)La ieşirea şi intrarea din şi în camerele de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse, în mod obligatoriu, perchezitiilor corporale. Scoaterea din camere se desfăşoară numai în prezenta unui numar de personal suficient, dotat corespunzător, iar atunci când situaţia impune, persoanelor private de libertate li se aplică mijloace de imobilizare.
(1)Dreptul la vizita se acordă în spatii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.
(2)În raport de comportarea persoanei private de libertate şi dacă este în interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita să se desfăşoare fără dispozitiv de separare.
Accesul personalului locului de detinere în zona de amplasare a sectiilor şi camerelor destinate cazarii persoanelor private de libertate care executa pedeapsa în regim de maxima siguranţa este strict limitat şi se face în baza deciziei directorului.
§.
2.Regimul inchis
Regimul inchis consta în asigurarea unor măsuri de paza, supraveghere şi escortare care să permită persoanelor private de libertate sa desfasoare, în grupuri, activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica şi asistenţa sociala, pentru a da posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(1)Regimul inchis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.
(2)Acest regim se aplică şi:
a)persoanelor private de libertate clasificate initial în regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normala a activităţilor în locul de detinere;
b)persoanelor private de libertate clasificate initial în regimul de maxima siguranţa care au avut o comportare buna;
c)în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Lege;
d)barbatilor care au implinit vârsta de 60 de ani şi femeilor care au implinit vârsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au în ingrijire un copil în vârsta de până la un an, minorilor şi persoanelor incadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege.
Regimul inchis se executa în penitenciare anume destinate sau în sectii special amenajate în celelalte penitenciare.
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul prevăzut de prezentul paragraf se realizează, de regula, în comun.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati şi a minorilor şi tinerilor de ceilalti majori, având în vedere atât starea de sănătate, cat şi conduita acestor persoane.
(3)Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Camerele de cazare sunt permanent închise şi asigurate.
(5)Hrana se serveste, de regula, în spatii special amenajate sau în camerele de cazare.
(1)Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activităţi educative, culturale, terapeutice şi sportive, consiliere psihologica, asistenţa sociala şi religioasa, asistenţa medicală, plimbare, timp de odihnă şi alte activităţi necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-şi asuma responsabilităţii.
(2)Activităţile se desfăşoară individual sau în grup, sub paza şi supravegherea permanenta a personalului.
(3)Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la munca, la activităţi de instruire scolara şi profesionala sau programe de interventie psihosociala, pot desfăşura activităţi în afara camerelor de detinere în limita a minimum 4 ore.
(4)Asistenţa medicală se asigura la cabinetele medicale ale locului de detinere.
(1)Persoanele private de libertate care nu presteaza munca şi nu participa la alte activităţi au dreptul la plimbare zilnica de minimum 3 ore.
(2)Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel puţin o ora de plimbare zilnica.
(3)Persoanele din această categorie, aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel puţin o ora, în curti special amenajate în aer liber.
Persoanele private de libertate care executa pedeapsa în regimul inchis pot presta munca, sub paza şi supraveghere continua, în interiorul sau exteriorul locului de detinere.
Activităţile de educatie şi interventie psihosociala se desfăşoară în grupuri, în interiorul locului de detinere, sub paza şi supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini şi deprinderi care să permită persoanelor private de libertate reintegrarea în viaţa sociala.
(1)Dreptul la vizita se acordă în spatii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.
(2)În raport de comportarea persoanei private de libertate şi dacă este în interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita să se desfăşoare fără dispozitiv de separare.
§.
3.Regimul semideschis
Regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite în zone din interiorul locului de detinere stabilite prin regulamentul de ordine interioara şi de a-şi organiza timpul liber avut la dispoziţie, sub supraveghere.
(1)Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.
(2)Acest regim se aplică şi:
a)persoanelor private de libertate clasificate initial în regim deschis care au comis o abatere disciplinara sau care datorita conduitei necorespunzatoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;
b)persoanelor private de libertate clasificate initial în regimul inchis care au avut o comportare buna;
c)în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) din Lege.
(1)Regimul semideschis se executa în penitenciare anume destinate ori în locuri sau sectii special amenajate în interiorul ori exteriorul altor penitenciare.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati şi a minorilor şi tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la munca.
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis se realizează în comun.
(2)Potrivit programului locului de detinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul noptii acestea se inchid şi se asigura. Pe perioada participării la anumite activităţi a intregului efectiv dintr-o camera usa este inchisa şi asigurata.
(3)Pe timpul noptii, după închiderea camerelor, se asigura supravegherea de către personalul anume desemnat, precum şi paza perimetrelor, atunci când cazarea se face în sectii exterioare locului de detinere.
(4)Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Munca prestata de această categorie de persoane se desfăşoară în interiorul şi în afara locului de detinere, supravegherea fiind asigurata de personal neinarmat.
Activităţile de educatie şi interventie psihosociala se desfăşoară în grupuri, în spatii din interiorul locului de detinere, care rămân deschise pe timpul zilei, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini şi deprinderi care să permită persoanelor private de libertate reintegrarea în viaţa sociala.
Dreptul la vizita se acordă în conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
§.
4.Regimul deschis
Regimul deschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite în interiorul locului de detinere, de a presta munca şi de a desfăşura activităţile educative, terapeutice, de consiliere psihologica şi asistenţa sociala în afara locului de detinere, fără supraveghere.
(1)Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege.
(2)Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate în această categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate faţă de comunitatea din care provin şi îi incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.
(1)Regimul deschis se executa în penitenciare anume destinate ori în locuri sau sectii special amenajate în interiorul sau exteriorul altor penitenciare.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati şi a minorilor şi tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la munca.
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis se realizează în comun.
(2)Camerele de cazare se ţin descuiate atât pe timp de zi, cat şi pe timp de noapte, condamnatii având acces liber în locurile şi zonele stabilite de administratie.
(3)Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Persoanele din acest regim pot presta munca în condiţii similare cu persoanele libere, având obligaţia de a reveni la locul de cazare după terminarea programului.
Persoanele aflate în acest regim pot desfăşura activităţile educative şi de interventie psihosociala în interiorul sau în afara locului de detinere, fără supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini şi deprinderi care să permită persoanelor private de libertate reintegrarea în viaţa sociala.
(1)Persoanele private de libertate îşi organizeaza singure timpul avut la dispoziţie şi activităţile administrativ-gospodaresti, cu respectarea programului stabilit de administratie.
(2)Persoanele private de libertate, care executa pedeapsa în acest regim, pot frecventa cursuri de scolarizare şi de calificare, pot urma tratamente medicale, pot participa individual sau în grup la programe cultural-educative, sportive, artistice şi religioase, în afara locului de detinere. În anumite situaţii, cu aprobarea directorului locului de detinere, pot lua parte la aceste activităţi şi membrii de familie ai acestora sau reprezentanti ai societatii.
(3)Administratia locului de detinere poate incheia protocoale de colaborare cu institutii publice sau private, cu organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevăzute la alin. (2). Reprezentantii acestor organizaţii au astfel posibilitatea de a monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele private de libertate, informandu-l periodic despre aceasta pe directorul locului de detinere.
(1)Persoanele private de libertate se deplaseaza la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament în timpul, zonele şi pe traseele stabilite de administratia locului de detinere. Nerespectarea acestei prevederi de către persoana privată de libertate atrage raspunderea disciplinara sau penala potrivit legii.
(2)Persoanelor din acest regim le este interzis sa procure, să deţină, sa comercializeze şi sa consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope, sa frecventeze localuri publice, sa conduca autovehicule în alte condiţii decat cele stabilite de administratie, să între în legătură cu anumite persoane ori să se deplaseze în anumite locuri, sa poarte sau să deţină arme, munitii, substante toxice ori explozive de orice fel.
(3)Persoanelor din acest regim, pe timpul desfăşurării de activităţi în afara locului de detinere, le este interzis sa părăsească locurile unde sunt planificate, înainte de terminarea programului, fără aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de detinere sa coordoneze activitatea.
(4)Cu ocazia clasificarii persoanelor private de libertate în acest tip de regim şi ori de cate ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la indatoririle, oblibaţiile şi interdicţiile pe care le au, semnand un angajament în acest sens.
(5)Pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, persoanele private de libertate sunt obligate să aibă asupra lor documente de legitimare eliberate de administratia locului de detinere, pe care sunt obligate să le prezinte, la cerere, organelor competente.
(6)Persoanele private de libertate, pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot pastra şi administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achizitionarea unor articole de imbracaminte şi încălţăminte, precum şi pentru participarea la unele activităţi cultural-educative.
(7)Pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot detine şi folosi telefoane mobile personale.
(8)Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la intoarcerea în locul de detinere, precum şi mijloacele electronice de plată sunt pastrate într-un spatiu special amenajat, în casete prevăzute cu incuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de detinere, şi sunt evidentiate nominal într-un registru de către personalul administraţiei, cu menţionarea orei la care acestea au fost predate şi a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.
Dreptul la vizita se acordă în conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
§.
5.Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor, tinerilor şi femeilor
Minorii şi tinerii executa pedepsele privative de libertate în penitenciare anume destinate sau în sectii separate în celelalte penitenciare pentru a li se asigura protectia şi asistenţa pe plan social, scolar, educativ, profesional, psihologic, medical şi fizic, care le sunt necesare potrivit varstei, sexului şi personalitatii fiecaruia.
În penitenciarele pentru minori şi tineri se asigura separarea pe camere în functie de sex, vârsta şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 14 din Lege.
(1)Programele de educatie şi interventie psihosociala sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea şi în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate minorii şi tinerii sa nu fie dezavantajati sub aspect scolar, profesional sau social.
(2)Administratia locului de detinere urmareste prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii şi tinerii sa desfasoare activităţi de educatie, sportive, lucrative, ocupationale şi recreative în afara camerelor de detinere.
(1)În penitenciarele pentru minori şi tineri se pot înfiinţa scoli generale, scoli de arte şi meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale după care se desfăşoară învăţământul de stat.
(2)La activităţile de instruire scolara şi profesionala, precum şi la cele educative şi de interventie psihosociala baietii şi fetele pot participa împreună.
(3)La implinirea varstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi mentinute pentru executarea în continuare a pedepsei în penitenciarele pentru minori şi tineri numai dacă aceasta este în interesul instruirii scolare şi profesionale, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani.
(1)Femeile private de libertate executa pedeapsa în penitenciare pentru femei sau în sectii separate în celelalte penitenciare.
(2)Spatiile de cazare pentru femeile private de libertate trebuie să ofere condiţii pentru menţinerea unei stari de sănătate şi igiena specifice acestei categorii.
În penitenciarele pentru femei se asigura separarea pe camere, în functie de vârsta şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 14 din Lege.
(1)Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigura de personal de acelasi sex.
(2)Personalul de sex masculin are acces în sectiile pentru femei în condiţiile stabilite de directorul locului de detinere.
Activităţile de educatie şi interventie psihosociala se organizeaza şi se desfăşoară pe baza unor programe specifice. O parte din aceste activităţi se pot desfăşura împreună cu persoane private de libertate barbati, cu asigurarea masurilor corespunzătoare de supraveghere.
§.
6.Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul persoanelor bolnave
(1)Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea într-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital sau infirmerii se subordoneaza nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătăţii Publice şi a caselor de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale şi după sexul persoanelor private de libertate.
(1)Masurile de siguranţă şi supraveghere care se aplică persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital şi infirmerii se adoptă fără a împiedica desfăşurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevăzute la art. 37 din Lege, se aplică numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.
(2)Masurile de siguranţă pentru persoanele internate sunt cele specifice cel puţin regimului inchis.
(1)Persoanele private de libertate cu tulburari psihice grave, de natura a pune în pericol siguranţa proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate în sectiile de profil din unitatile spitalicesti, pentru tratament medical şi asistenţa psihosociala specifice.
(2)În momentele de criza pot fi utilizate, în condiţiile prevăzute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autoranirea, ranirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizarii este pusa sub observatie continua. Mijloacele de imobilizare sunt indepartate la încetarea stării care a impus această măsură.
(3)Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se evalueaza în mod constant de personalul medical şi de psiholog.
(4)Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se comunică serviciului de sănătate din localitatea în raza careia se stabilesc aceste persoane, în vederea continuarii tratamentului medical.
(1)Persoanele private de libertate internate în penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rude până la gradul IV inclusiv în camere, cu avizul medicului curant şi cu aprobarea directorului locului de detinere.
(2)Persoanele private de libertate internate în unităţi spitalicesti din afara locului de detinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unităţi spitalicesti şi cu aprobarea directorului locului de detinere.
Persoanele private de libertate care participa şi dovedesc interes în munca şi în cadrul activităţilor de educatie şi interventie psihosociala, sprijina şi ingrijesc persoane private de libertate cu dizabilitati, contribuie la prevenirea sau înlăturarea unor situaţii de risc, precum şi cele ale caror inventii, inovatii şi lucrari stiintifice au fost confirmate de autorităţile competente pot fi stimulate prin acordarea uneia dintre recompensele prevăzute de art. 68 alin. (1) din Lege.
(1)Pentru recompensele prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. a)-e) din Lege, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate analizeaza lunar rapoartele de recompensare prezentate de sefii de sectii.
(2)Sefii de sectii intocmesc rapoartele de recompensare, după consultarea cadrelor care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.
(3)Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate propune directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. f) şi g) din Lege, în conformitate cu dispozitiile art. 68 alin. (2) din Lege. Înainte de formularea propunerii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate poate consulta, nemijlocit, personalul care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.
(4)Recompensele se consemneaza în registrul prevăzut în art. 79 lit. b) din Lege.
Încredinţarea unei responsabilităţii în cadrul activităţilor prevăzute în art. 64 din Lege se acordă persoanelor private de libertate care au avut o comportare meritorie pe perioada detinerii, dovedesc ca au calităţi, aptitudini şi abilitati de comunicare şi organizare şi se bucura de autoritate morala şi respect din partea celorlalte persoane private de libertate.
(1)Ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior se acordă persoanelor private de libertate care:
a)timp de doua luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. a) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduita regulamentara;
b)timp de 3 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. b) şi c) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduita regulamentara;
c)timp de 4 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduita regulamentara;
d)timp de 5 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. f) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au manifestat o conduita regulamentara.
(2)Persoanele private de libertate sanctionate disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensa inaintea ridicarii sanctiunii disciplinare.
(1)Suplimentarea drepturilor la pachete şi vizite se acordă persoanelor private de libertate, ca o recunoastere a respectarii normelor de conduita în locul de detinere.
(2)Persoanele private de libertate beneficiaza de recompensa prevăzută la alin. (1) în maximum doua luni de la data acordarii acesteia, cu condiţia ca în această perioadă persoana privată de libertate sa nu fi fost sanctionata cu măsura disciplinara prevăzută de art. 71 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.
(1)Directorul locului de detinere poate acorda premii constand în materiale pentru activităţi ocupationale persoanelor private de libertate care au obţinut rezultate bune şi foarte bune în procesul de instruire scolara şi formare profesionala, la concursurile şi competitiile organizate în cadrul locului de detinere sau care au contribuit la informarea, educarea şi formarea altor categorii de persoane private de libertate.
(2)Recompensa prevăzută la alin. (1) se acordă şi persoanelor private de libertate care au realizat lucrari literare sau de arta care sunt apreciate la nivelul locului de detinere şi al comunităţii.
(1)Permisiunea de iesire din locul de detinere prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e)-g) din Lege poate fi acordată numai persoanelor private de libertate care au avut o conduita constant pozitiva şi prezinta suficienta incredere că nu mai comit alte infractiuni.
(2)Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate acorda recompensa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e) din Lege sau propune acordarea recompenselor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. f) şi g) din aceeasi lege, după o analiza temeinica, conform procedurii stabilite prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(1)Înainte de ieşirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se aduc la cunoştinţa urmatoarele:
a)data şi ora la care trebuie să se inapoieze;
b)regulile pe care trebuie să le respecte şi consecintele nerespectarii acestora;
c)obligativitatea prezentarii la autorităţile publice locale sau la organele de politie din localitatea în care se deplaseaza, pentru confirmarea prezentei în acea localitate, atât la sosire, cat şi la plecare, în cazul unei permisiuni de iesire din penitenciar mai mari de 24 de ore.
(2)Cu aceasta ocazie, persoana privată de libertate semneaza un angajament, în sensul celor prevăzute la alin. (1).
(3)În cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exercitiu restransa ori al persoanelor private de libertate cu dizabilitati, care pentru deplasare necesita însoţitor, administratia locului de detinere instiinteaza în timp util reprezentantii legali ori, după caz, sotul sau sotia ori rudele până la gradul IV inclusiv, care semneaza angajamentul prevăzut la alin. (2) alaturi de persoanele private de libertate.
(4)La ieşirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se inmaneaza actul de invoire, care face dovada identităţii şi a intervalului de timp pentru care este acordată permisiunea.
(5)O zi permisiune de iesire din penitenciar este echivalenta cu intervalul orar de 24 de ore.
(6)Despre permisiunea iesirii din penitenciar serviciul de evidenta detinuti informeaza, înainte de plecarea din locul de detinere, organele de politie aflate în raza localităţii unde se deplaseaza persoana privată de liberate.
(7)Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii iesirii din penitenciar sunt suportate de către persoana privată de libertate.Secţiunea a 2-a Abateri şi sancţiuni disciplinare
§.
1.Abateri disciplinare
(1)Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. a)-e) şi art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, precum şi eludarea regimului de executare a pedepsei de către persoanele private de libertate, care prin iniţierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmaresc menţinerea într-un anume loc de detinere ori transferarea în alte locuri de detinere.
(2)Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. f)-j) şi art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament, precum şi determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament.
(3)Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. k)-n) şi art. 63 lit. t)-v), ascunderea adevarului privind nivelul de instruire scolara sau pregatire profesionala, precum şi determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 62 şi art. 63 lit. t)-v) din prezentul regulament.
§.
2.Sancţiuni disciplinare
(1)Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru savarsirea uneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de art. 149 din prezentul regulament sunt cele din art. 71 alin. (1) din Lege. Dispozitiile art. 71 alin. (2)-(9) din Lege se aplică în mod corespunzător.
(2)Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administraţiei penitenciare poate aplica, în mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevăzute în art. 71 din Lege.
Sancţiunea disciplinara cu avertisment se aplică persoanelor private de libertate care savarsesc pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a participa la activităţile culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (2) sau, în mod repetat, una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioadă de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (2) sau, în mod repetat, una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament, precum şi celor care, fiind repartizate la activităţi productive, au comis abateri legate de procesul de productie, de indeplinirea normelor de lucru, de respectarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele de protejare a mediului înconjurător.
Suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpara bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioadă de cel mult două luni
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpara bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioadă de cel mult două luni, se aplică persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni, se aplică persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament, precum şi celor care au comis abateri pe timpul acordarii dreptului la vizita.
Sancţiunea disciplinara cu izolarea pentru maximum 10 zile se aplică persoanelor private de libertate care au comis abateri prevăzute de art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) din prezentul regulament, precum şi celor care manifesta o evidenta agresivitate sau violenta ori când acestea afectează în mod grav convietuirea normala din locul de detinere, precum şi siguranţa acestuia.
§.
3.Procedura disciplinara
(1)În locurile de detinere, ordinea şi disciplina sunt stabilite şi mentinute riguros, în scopul asigurarii securitatii colective şi individuale, precum şi a unei vieti în comun bine organizate.
(2)Nu se poate adauga vreo alta constrangere asupra oricarei persoane private de libertate decat acelea care decurg din prevederile legale.
(1)Nicio persoana privată de libertate nu poate fi sanctionata disciplinar decat în conformitate cu dispozitiile Legii şi ale prezentului regulament şi niciodata de doua ori pentru aceeasi fapta.
(2)Persoanele private de libertate pot fi sanctionate disciplinar numai după verificarea completa a imprejurarilor în care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea persoanei private de libertate este obligatorie.
(3)Nu se poate ingradi dreptul unei persoane private de libertate la aparare sau al folosirii cailor de atac împotriva sanctiunii disciplinare aplicate.
(1)Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în încăperi fără lumina şi ventilatie şi orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.
(2)Este interzisa folosirea ca sanctiune a mijloacelor de constrangere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibila atunci când persoana privată de libertate se afla intr-o stare de criza sau exista riscul iminent de autoranire ori de violenta asupra altor persoane sau ca măsura de siguranţă pe timpul escortarii la organele judiciare, la unităţi sanitare sau în alte locuri, fiind însă inlaturate când autoritatea judiciara sau administrativa dispune în acest sens.
(3)Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se afla intr-o unitate sanitara nu se pot utiliza catuse metalice. Modelul şi modul de utilizare ale mijloacelor de imobilizare utilizate în unităţi sanitare se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)Este interzisa utilizarea forţei fizice ca sanctiune împotriva persoanelor private de libertate. Forta fizica poate fi folosita în cazurile de autoaparare, de evadare sau rezistenta fizica activa ori pasiva la o dispoziţie bazata pe Lege sau pe prezentul regulament.
(1)Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinara şi plangerea împotriva hotărârii comisiei de disciplina sunt prevăzute la art. 72-74 din Lege.
(2)În zilele de sambata, duminica şi sarbatori legale, rapoartele de incident se depun la seful de tura, care le preda în prima zi lucratoare sefului secţiei unde este deţinută persoana privată de libertate.
(3)În situaţia în care abaterea disciplinara este savarsita pe perioada transferului între locurile de detinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, raportul de incident este întocmit de seful escortei, acesta fiind remis sefului de tura din unitatea de destinatie.
(4)Comisia de disciplina prevăzută la art. 73 alin. (2) din Lege funcţionează în fiecare loc de detinere, secretarul acesteia fiind o persoană desemnata de director.
(5)Atunci când după savarsirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de îndată a persoanei private de libertate într-un alt loc de detinere subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, raportul de incident se trimite împreună cu celelalte documente intocmite unităţii în care a fost transferata persoana privată de libertate, în vederea continuarii procedurii disciplinare.
(6)În cazul în care, pentru motive de siguranţă, se impune separarea preventiva a persoanei private de libertate, directorul locului de detinere poate dispune această măsură pe timpul cercetarilor.
(1)Autoritatea disciplinara este exercitata numai de comisia de disciplina.
(2)Măsura disciplinara se stabileste de comisia de disciplina, prin hotărâre scrisa.
(3)Sanctiunile disciplinare se consemneaza în registrul prevăzut de art. 79 lit. c) din Lege.
(1)Sancţiunea disciplinara cu izolarea se executa, de regula, individual, în sectiile de maxima siguranţa ale locurilor de detinere sau în camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei în care se afla persoana sanctionata.
(2)Camerele destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza de iluminat natural şi de aerisire şi sunt prevăzute cu sisteme de incalzire, alimentare cu apa şi alte dotari necesare igienei.
(3)Amenajarea şi dotarea camerelor destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Sancţiunea disciplinara cu izolarea se executa numai cu avizul medicului.
(5)Persoanele private de libertate care executa sancţiunea disciplinara cu izolarea sunt examinate zilnic de medicul locului de detinere.
(6)La propunerea medicului locului de detinere, sancţiunea disciplinara cu izolarea poate fi întreruptă din motive de sănătate.
Drepturile, oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea
(1)Persoanele private de libertate aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza pe toata perioada acesteia de dreptul de petitionare, la corespondenta şi la informare prin presa scrisa, la hrana conform normelor în vigoare, asistenţa medicală, precum şi la plimbare în spatii special amenajate, separat de celelalte persoane private de libertate.
(2)Dotarea şi amenajarea spatiilor destinate plimbarii persoanelor care executa sancţiunea disciplinara prevăzută la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(3)Fumatul este permis numai pe timpul efectuării activităţii de plimbare.
(4)Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanele private de libertate nu sunt scoase la munca, nu participa la activităţile cultural-educative şi sportive, sunt private de posibilitatea de a pastra şi de a folosi aparatura radio-tv.
(5)Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanelor private de libertate li se suspenda dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu excepţia vizitelor aparatorului, persoanelor cu calităţi oficiale sau ale reprezentantilor diplomatici, în conformitate cu prevederile art. 46-48 din prezentul regulament, de a efectua convorbiri telefonice, precum şi cumparaturi, în afara articolelor necesare pentru petitionare, corespondenta, fumat şi igiena individuala.
(1)Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilitatilor de a asigura folosirea la munca a unui numar cat mai mare de persoane private de libertate.
(2)Munca prestata de persoanele private de libertate urmareste menţinerea şi cresterea capacităţii acestora de a-şi castiga existenta după liberare şi realizarea unor venituri, care se pot folosi la îmbunătăţirea condiţiilor de detinere şi pentru susţinerea acţiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate.
(3)În raport de tipul regimului de executare, persoanele private de libertate pot fi folosite la munca. În acest sens, se tine seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile fiecarei persoane private de libertate, de vârsta, starea de sănătate, precum şi de programele destinate sprijinirii formarii profesionale a acestora.
(4)Persoanele private de libertate pot fi folosite la munca în întreprinderi, sectii şi ateliere de productie din locurile de detinere, la operatori economici, precum şi la alte persoane fizice sau juridice.
(5)Munca persoanelor private de libertate, desfăşurată în condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege, este remunerata în raport de natura activităţii, calitatea produselor executate şi randamentul obţinut.
(1)Folosirea la munca a persoanelor private de libertate se realizează pe bază de contract de prestări de servicii incheiat între administratia locului de detinere şi beneficiarul forţei de muncă.
(2)Tarifele referitoare la activităţile ce urmeaza a se desfăşura se negociaza între administratia locului de detinere şi beneficiarul forţei de muncă şi nu pot fi mai mici decat tariful aferent salariului minim brut pe economie, în condiţiile realizării integrale a normei de lucru stabilite în contract. Normele de lucru se stabilesc pe baza probelor de lucru efectuate în prezenta persoanelor delegate de ambele părţi contractante.
(3)În situaţia în care beneficiarul forţei de muncă nu respecta dispozitiile legale privind condiţiile de folosire la munca a persoanelor private de libertate, administratia locului de detinere îi solicita ca în termen de 24 de ore sa ia măsuri pentru respectarea acestora. Dacă în acest termen nu se iau masurile necesare, directorul locului de detinere poate dispune retragerea parţială sau totala a persoanelor private de libertate.
(4)În cazul în care, timp de 30 de zile după retragerea persoanelor private de libertate, beneficiarul forţei de muncă nu indeplineste oblibaţiile prevăzute la alin. (3), directorul locului de detinere cere rezilierea contractului.
(5)Beneficiarul forţei de muncă este obligat să asigure: baza tehnico-materiala, conducerea lucrărilor, spatii pentru servirea hranei, apa potabila, asistenţa tehnica necesară, instructajul şi condiţiile de protecţie a muncii, spatii pentru grupuri sanitare şi, dacă este cazul, amenajarile impuse pentru executarea pazei la locul de muncă.
(6)Conducatorul locului de detinere are obligaţia de a incheia contracte cat mai avantajoase, în măsura posibilitatilor, stabilind în sarcina beneficiarului forţei de muncă obligaţia de a asigura: cheltuielile ocazionate de transportul persoanelor private de libertate, al personalului de escortare şi al hranei la locurile de muncă, precum şi materialele igienico-sanitare.
(1)Munca în interesul locului de detinere cuprinde urmatoarele activităţi cu caracter gospodaresc care nu se remunereaza:
a)activităţile desfăşurate pentru prepararea hranei, pentru întreţinerea şi functionarea instalaţiilor, pentru menţinerea stării de curăţenie şi igiena în locul de detinere, precum şi insotirea unor persoane private de libertate cu dizabilitati;
b)activităţile prestate în cadrul atelierelor de întreţinere, constand în servicii de cizmarie, croitorie, tamplarie, spalatorie, întreţinere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lacatusarie şi altele asemenea;
c)activităţile ocazionale din interiorul locului de detinere, care se presteaza, prin rotatie, de către toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical;
d)alte activităţi necesare locului de detinere, în functie de cerinţele specifice.
(2)Repartizarea persoanelor private de libertate la activităţile prevăzute la alin. (1) se efectueaza în baza baremelor aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Pe timpul noptii, la nivelul camerelor de detinere, pentru prevenirea unor evenimente negative, de natura sinuciderilor, incendiilor, inundaţiilor, precum şi pentru semnalizarea situaţiilor ce necesita acordarea de prim ajutor, se poate organiza serviciul de planton, care se considera munca în interesul locului de detinere.
(1)Selectionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la activităţi productive se fac în functie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de detinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentantii sectoarelor de educatie şi interventie psihosociala, regim penitenciar, evidenta, organizarea muncii şi medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranţa şi regim. Comisia se completeaza cu personal de specialitate, care verifica deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate.
(2)În măsura posibilitatilor, a cerințelor de disciplina din locurile de detinere şi în limite rezonabile, persoanele private de libertate pot opta pentru un anumit loc de muncă sau pot schimba locul de muncă dacă nu sunt folosite la prestarea altei munci şi dacă poseda calificarea sau deprinderile necesare noului loc de muncă.
(3)Prestarea muncii se face individual sau în grupuri organizate, care nu depasesc 50 de persoane, în interiorul sau în exteriorul locului de detinere.
(1)Munca prestata de persoanele private de libertate trebuie să se desfăşoare în condiţii cat mai apropiate de cele din comunitate.
(2)Reglementarile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea muncii sunt aplicabile şi persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de muncă, bolilor profesionale şi a altor situaţii de risc.
(3)Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligaţia de a asigura atât acestora, cat şi personalului de paza şi supraveghere masurile de protecţie a muncii, echipamentul adecvat şi alimentatia de protecţie, în cazul în care dispozitiile legale prevad aceasta pentru angajatii proprii.
Munca persoanelor private de libertate se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de directorul locului de detinere, în condiţiile dispoziţiilor titlului IV cap. V "Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate" din Lege şi cu respectarea dispoziţiilor contractuale.
(1)Activităţile de productie în regie proprie, realizate în sectii, ateliere şi gospodarii agrozootehnice, precum şi munca prestata în cadrul lucrărilor de investitii şi reparatii curente sau capitale sunt remunerate pe bază de tarife diferentiate pe categorii de activităţi, dar nu mai puţin decat nivelul salariului minim pe economie, în condiţiile realizării normelor de productie.
(2)Produsele realizate în sectii şi ateliere de productie, precum şi excedentul din gospodariile agrozootehnice pot fi valorificate pe piaţa libera.
(3)Veniturile realizate din prestări de servicii pot fi încasate în lei sau echivalent valoric în produse, servicii, materiale, obiecte de inventar, echipament, cazarmament, precum şi mijloace fixe, în condiţiile în care articolele respective sunt prevăzute în structura bugetului aprobat de venituri şi cheltuieli şi aceasta modalitate de plată a fost stabilita prin contractul de prestări de servicii.
Remunerarea persoanelor private de libertate participante la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala
(1)Remunerarea persoanelor condamnate care participa la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala se realizează la tariful orar corespunzător salariului minim brut pe tara, în functie de prezenta persoanei private de libertate la cursuri.
(2)Numărul orelor de cursuri se stabileste cu respectarea planurilor-cadru elaborate de Ministerul Educatiei şi Cercetarii, respectiv de Agentia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
(3)În situaţia în care persoanele condamnate participa la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala şi nu promovează anul de studiu sau examenul final din cauze imputabile acestora, sumele prevăzute la alin. (1) se recupereaza în baza unui ordin de imputare, care constituie titlu executoriu.
(4)Veniturile obtinute de persoanele private de libertate ca urmare a muncii prestate, a frecventarii unor cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala se repartizeaza conform prevederilor art. 62 din Lege, astfel: a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand să fie incasat, împreună cu dobânda aferenta, în momentul punerii în libertate; b) 70% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizeaza şi se utilizeaza potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.
(1)Sumele de bani corespunzătoare cotei de 90% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza în fisa contabila a persoanei şi pot fi folosite pe durata executarii pedepsei, conform prevederilor art. 49 alin. (4) din Lege.
(2)Sumele de bani corespunzătoare cotei de 10% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza în fisa contabila nominala şi se păstrează, pe numele acestora, în conturi bancare purtătoare de dobanzi sau în depozite bancare, aceste sume împreună cu dobânda aferenta urmand a fi încasate în momentul punerii în libertate.
(3)În cazul în care persoana condamnata la o pedeapsă privativa de libertate a fost obligata la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, procentul de 50% din cota de 30% care îi revine acesteia conform art. 62 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile, conform prevederilor Codului de procedura civila, cu modificările şi completările ulterioare.
Evidenta muncii persoanelor private de libertate se tine de către personalul locului de detinere şi al unităţii beneficiare.
(1)Activitatea de educatie şi interventie psihosociala se face în baza planificarii executarii pedepsei şi are drept scop asistenţa în vederea reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate. Aceasta cuprinde urmatoarele arii de interventie:
a)adaptarea la condiţiile privarii de libertate;
b)instruire scolara şi formare profesionala;
c)activităţi educative şi recreative;
d)asistenţa sociala;
e)asistenţa psihologica;
f)asistenţa religioasa;
g)pregătirea pentru liberare.
(2)Comisia prevăzută în art. 14 din Lege elaboreaza şi aproba, pe baza ofertei de activităţi, planul individualizat de evaluare şi interventie educativa.
(3)Aceste activităţi se desfăşoară individual sau în grup, în interiorul sau în exteriorul locului de detinere, în condiţii cat mai apropiate de viaţa din comunitate.
(1)Administratia locului de detinere, în urma evaluării şi identificarii necesitatilor individuale ale persoanei private de libertate şi în functie de posibilitatile institutiei, este obligata sa organizeze activităţi de educatie şi interventie psihosociala, ţinând cont de natura infractiunii comise, durata privarii de libertate, regimul de executare, gradul de risc, vârsta, stare de sănătate fizica şi mintala.
(2)Pentru fiecare persoana privată de libertate se întocmeşte un plan de evaluare şi interventie educativa, care este adus la cunoştinţa, sub semnatura, persoanei private de libertate.
(3)Planul de evaluare şi interventie educativa cuprinde date biografice, informaţii despre mediul de provenienţă, istoricul infractional, date despre nivelul de instruire scolara şi profesionala, date psihologice de interes general sau profilul psihologic. În functie de acestea se stabilesc ariile de interventie individualizata.
(4)Planul se adapteaza la regimul de executare a pedepselor, acordandu-se o atenţie speciala categoriilor vulnerabile.
(5)La activităţi pot participa, în calitate de colaboratori, consilieri de probatiune, voluntari şi reprezentanti ai societatii civile.
Programele derulate în perioada de carantina şi observare au ca scop cunoasterea normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relatiile cu alte persoane şi cuprind activităţi individuale sau colective desfăşurate de administratia locului de detinere.
(1)Administratia locurilor de detinere asigura condiţiile necesare instruirii scolare a persoanelor private de libertate pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, în concordanta cu normele cuprinse în legea învăţământului public, şi condiţiile stabilite în protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatiei şi Cercetarii şi Ministerul Justiţiei privind scolarizarea şi profesionalizarea persoanelor aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Pentru persoanele analfabete se organizeaza cursuri de pregatire în vederea promovarii claselor I-IV, prin programul "A doua sansa".
(3)În fiecare loc de detinere se organizeaza, cu sprijinul inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti, scoli sau clase afiliate la instituţiile de invatamant din afara locului de detinere.
Personalul didactic necesar funcţionarii unităţilor scolare din cadrul locurilor de detinere este asigurat şi salarizat de către inspectoratele scolare judetene, selectionarea acestuia facandu-se în colaborare cu administratia locului de detinere.
(1)Persoanele private de libertate pot urma, cu aprobarea directorului locului de detinere, cursuri universitare la forma de invatamant la distanta, suportand toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecventa redusa care presupun deplasari, au prioritate persoanele clasificate în regim deschis şi semideschis. Pentru înscrierea la cursuri la forma de invatamant deschis la distanta au sanse egale toate persoanele private de libertate, indiferent de regimul în care îşi executa pedeapsa.
(2)În cazul în care persoana condamnata urmeaza studii universitare în momentul intrarii în penitenciar, aceasta poate continua aceste studii numai în forma cursurilor la forma de invatamant deschis la distanta, conform dispoziţiilor alin. (1).
(3)Metodologia şi normele referitoare la înscrierea şi participarea la cursuri şi examene sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)După obtinerea aprobării, persoana privată de libertate face dovada scrisa a faptului ca este acceptata să urmeze cursurile unei facultati, precum şi a garantiei sustinerii financiare necesare continuarii studiilor.
(1)În locul de detinere se pot organiza cursuri de calificare sau recalificare a persoanelor private de libertate în diferite meserii, în functie de optiunile şi de aptitudinile acestora.
(2)Cursurile se organizeaza în spatiile existente în locurile de detinere, în unitatile productive din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi la operatori economici din exterior, în baza acordurilor incheiate.
(3)Activităţile de calificare sau recalificare se desfăşoară cu sprijinul financiar al Ministerului Educatiei şi Cercetarii, al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei, prin Agentia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă, al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al altor persoane fizice ori juridice.
(4)În contractele de folosire la munca a persoanelor private de libertate pot fi prevăzute clauze prin care operatorii economici sa desfasoare sau sa sustina material cursuri de calificare şi de atestare pe meserii a acestora.
(1)Activităţile de instruire scolara şi formare profesionala se organizeaza obligatoriu pentru minori şi tineri privati de libertate.
(2)Este obligatorie instruirea scolara pentru persoanele analfabete.
(1)Persoanele private de libertate care doresc să urmeze cursuri de instruire scolara sau de pregatire profesionala trebuie să prezinte documentele care să ateste nivelul de pregatire scolara anterior obţinut.
(2)Documentele care atesta scolarizarea sau calificarea se elibereaza de către organizatorul cursului şi nu conţin menţiuni cu privire la starea de privare de libertate a persoanei, acestea fiind recunoscute în condiţiile legii.
Activităţile de educatie şi interventie psihosociala se desfăşoară individual sau colectiv, pe module educationale, fiind structurate de regula în programe de tip obligatoriu, optional sau facultativ. Programele de tip obligatoriu desfăşurate cu persoanele private de libertate se stabilesc de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege.
(1)În fiecare loc de detinere se organizeaza şi funcţionează o biblioteca la care au acces persoanele private de libertate. Fondul de carte cuprinde un numar suficient de mare şi variat de volume, menit sa răspundă diversitatii culturale a persoanelor private de libertate, acestea având libertatea de a opta pentru orice gen de lectura.
(2)Fondul de carte se constituie prin cumparare, sponsorizari şi donatii.
(3)Modul de gestionare şi utilizare a fondului de carte se face conform celui din bibliotecile publice.
(4)Administratia locului de detinere asigura gratuit un numar de ziare sau de publicatii, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
(5)Persoanele private de libertate îşi pot procura, prin grija administraţiei locului de detinere, din banii personali, ziare, cărţi, publicatii periodice şi reviste.
(6)În locurile de detinere se pot edita reviste conţinând date informative despre activităţile de educatie şi interventie psihosociala, inclusiv creatii literare aparţinând persoanelor private de libertate.
(1)Administratia locului de detinere asigura posibilitatea receptarii programelor naţionale şi locale de radio şi de televiziune.
(2)Aparatura radio-tv poate fi proprietatea administraţiei locului de detinere sau a persoanei private de libertate.
(3)Administratia locului de detinere aproba primirea aparaturii radio-tv de către persoanele private de libertate.
(4)Pe perioada detentiei, aparatura radio-tv, aprobata potrivit alin. (3), nu poate fi instrainata altor persoane private de libertate şi nici folosita în scopul obtinerii de avantaje patrimoniale.
(5)Folosirea aparaturii radio-tv se face conform programului stabilit, astfel încât sa nu perturbe programul zilnic al persoanelor private de libertate şi sa nu contravina regulilor de disciplina din locurile de detinere.
Persoanei private de libertate i se poate aproba şi primirea sau achizitionarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, în condiţiile stabilite de administratia locului de detinere, astfel încât sa nu contravina regulilor de disciplina şi siguranţa din locurile de detinere.
(1)Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare organizarii de spectacole, expozitii şi alte manifestari culturale, în care să fie implicate persoanele private de libertate.
(2)Materialele necesare desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1) se asigura de administratia locului de detinere, de sot sau sotie ori de rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau de către alte persoane fizice ori juridice.
(3)Administratia locului de detinere incurajeaza şi sprijina initiativele organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi pe cele ale persoanelor fizice din tara şi din strainatate care doresc să contribuie la activitatea de educatie şi interventie psihosociala desfăşurată în locul de detinere sau sa sponsorizeze astfel de acţiuni, dacă acestea nu contravin prevederilor legale ori regulilor privind siguranţa locurilor de detinere.
(1)Administratia locului de detinere, în functie de posibilitati, asigura, în spatii special amenajate, practicarea individuala sau colectiva a unor jocuri ori activităţi sportive în vederea mentinerii tonusului fizic şi psihic, ţinând cont de starea de sănătate, aptitudini, vârsta şi preferinte.
(2)Materialele şi echipamentele necesare desfăşurării activităţilor sportive se asigura de administratia locului de detinere, iar cele ce depasesc posibilitatile financiare ale locului de detinere pot fi procurate, cu aprobarea directorului, şi de către persoanele private de libertate, familie sau alte persoane ori organizaţii.
(3)Activităţile sportive se organizeaza şi se desfăşoară sub indrumarea unui instructor sportiv.
(4)În locurile de detinere se pot constitui echipe sau grupe de activităţi pe discipline sportive, în raport de regimurile de executare şi de conduita. Administratia Naţionala a Penitenciarelor poate autoriza organizarea unor intreceri sportive între persoanele private de libertate aflate în locuri de detinere diferite. Intreceri sportive se pot organiza şi cu echipe sau grupe sportive din exteriorul locului de detinere, cu aprobarea directorului acestuia.
(1)Persoanele private de libertate au dreptul neingradit la asistenţa religioasa, în condiţiile stabilite prin regulamentul privind asistenţa religioasa în locurile de detinere, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Reprezentantii organizaţiilor, asociaţiilor şi cultelor religioase pot desfăşura servicii şi activităţi religioase şi pot vizita persoanele private de libertate, fără a afecta programul locului de detinere.
(3)Persoanele private de libertate pot sa primeasca, sa pastreze şi sa foloseasca obiecte de cult şi publicatii cu caracter religios.
(1)Liberarea condiţionată constituie o măsura de incredere faţă de persoana privată de libertate condamnata la pedeapsa cu inchisoarea sau la detentiune pe viaţa şi se dispune pentru continuarea executarii restului de pedeapsa în stare de libertate.
(2)Persoanele private de libertate care au lucrat, au participat la cursuri de alfabetizare ori instruire scolara - primara, gimnaziala, liceala sau universitara, în conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. (1)-(4) din Lege, ori de formare profesionala sau la programe de resocializare, precum şi persoanele private de libertate care nu au muncit din motive neimputabile lor, dar au dovedit un progres real în propria conduita şi au participat constant la programele de educatie şi interventie psihosociala, ţinându-se cont şi de antecedentele penale, pot beneficia de liberare condiţionată după executarea fractiunilor din pedeapsa prevăzute de Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Partea din pedeapsa care se considera executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare şi formarii profesionale se calculeaza conform prevederilor art. 76 din Lege.
(1)Comisia prevăzută la art. 14 din Lege, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în calitate de presedinte, şi a sefului biroului evidenta detinuti, în calitate de secretar, analizeaza saptamanal, la locul de detinere, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate care indeplinesc condiţiile pentru liberarea condiţionată.
(2)Comisia analizeaza dosarul în prezenta persoanei private de libertate, ocazie cu care i se aduc la cunoştinţa condiţiile pe care trebuie să le indeplineasca în situaţia continuarii executarii restului de pedeapsa în stare de libertate.
(3)După analiza, comisia întocmeşte un proces-verbal motivat, semnat de membrii comisiei şi de persoana privată de libertate. Procesul-verbal cuprinde menţiuni referitoare la prevederile art. 77 alin. (2) din Lege.
(4)Procesul-verbal de admitere se inainteaza judecatoriei din raza teritoriala a locului de detinere, împreună cu documentele care atesta menţiunile cuprinse în acesta.
(5)Procesul-verbal de respingere şi noul termen de reexaminare a situaţiei, care nu poate fi mai mare de un an, se comunică persoanei private de libertate, aducandu-i-se la cunoştinţa, sub semnatura, ca se poate adresa direct instanţei cu cerere de liberare condiţionată.
(6)Când persoana condamnata se adreseaza direct instanţei, cerand liberarea condiţionată, odata cu cererea se trimite şi procesul-verbal întocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, împreună cu documentele care atesta menţiunile cuprinse în acesta.
(7)În vederea solutionarii cererii de liberare condiţionată a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanţa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.
(1)Punerea în libertate a persoanelor private de libertate se face de către directorul locului de detinere, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la termenul hotarat de instanţa de judecată în cazul liberarii condiţionate, precum şi la orice altă dată hotarata de organele judiciare competente în situaţiile anume prevăzute de lege, comunicand despre acest fapt organului judiciar competent.
(2)Cu ocazia liberarii, persoanei private de libertate i se inmaneaza biletul de liberare, toate documentele personale şi, la cerere, fotocopii de pe actele din dosarul individual, inclusiv de pe actele medicale, precum şi un referat medical către medicul de familie. De asemenea, după retragerea bunurilor încredinţate de administratia locului de detinere, i se restituie toate sumele banesti, bunurile şi valorile care îi apartin, inclusiv documentele referitoare la contul sau.
(3)Contravaloarea serviciilor de fotocopiere efectuate în condiţiile alin. (2) va fi suportata, de regula, de persoana privată de libertate. Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru fotocopiere sunt suportate de administratia locului de detinere. Sunt considerate persoane fără mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de bani disponibile în contul personal.
(4)Tarifele pentru serviciile de fotocopiere se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5)Punerea în libertate a persoanei private de libertate se realizează fără intarziere, după efectuarea activităţilor prevăzute la alin. (2).
(1)În cazul în care persoana privată de libertate nu are bani, costul transportului până la domiciliu se asigura de administratia locului de detinere la nivelul tarifului minim practicat de Societatea Naţionala a Cailor Ferate Române. De asemenea, administratia locului de detinere asigura ţinuta civila de sezon celor care nu poseda, precum şi hrana rece, potrivit normelor în vigoare, pentru numărul de zile necesare transportului până la domiciliul persoanei care se libereaza.
(2)Pentru cetatenii straini sau apatrizi, drepturile prevăzute la alin. (1) se asigura până la sediul reprezentantelor diplomatice din România ale statelor care le reprezinta interesele sau până în localitatea din tara unde acestia îşi au reşedinţa.
(3)Când persoana care urmeaza a fi pusa în libertate este bolnava, nefiind transportabila, cu consimtamantul sau, poate fi internata de administratia locului de detinere într-un spital din reteaua Ministerului Sănătăţii Publice, anuntandu-se despre aceasta rudele sau instituţiile guvernamentale ori neguvernamentale de asistenţa sociala.
(1)Punerea în libertate se consemneaza în registrul prevăzut la art. 79 lit. e) din Lege şi în modulul corespunzător din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(2)În cazul persoanelor liberate condiţionat se fac menţiuni şi în registrul prevăzut la art. 79 lit. d) din Lege şi în modulul corespunzător din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(1)Siguranţa locului de detinere, paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate constituie un ansamblu de acţiuni şi măsuri luate de administratia locului de detinere, care au ca scop:
a)prevenirea sustragerii de la executarea pedepselor şi a masurilor preventive a persoanelor private de libertate;
b)aplicarea regimurilor de executare a pedepsei;
c)apararea locurilor de detinere;
d)prezentarea în faţa organelor judiciare a persoanelor private de libertate;
e)prevenirea unor situaţii de risc pentru ordinea de drept;
f)protectia individuala şi colectiva a persoanelor private de libertate şi a personalului propriu.
(2)Masurile necesare pentru siguranţa locurilor de detinere, paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Pentru realizarea dispoziţiilor art. 195 din prezentul regulament, fiecare loc de detinere trebuie să dispună de personal propriu specializat, selectionat, pregatit şi instruit pentru executarea atribuţiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proportii de minimum un lucrator la 3 persoane private de libertate.
(1)Locurile de detinere sunt dotate cu imprejmuiri de siguranţă, cladiri adecvate, armament, munitie, mijloace de interventie, de imobilizare, de transport, de comunicare, de întreţinere, de supraveghere şi control, de stingere a incendiilor şi alte dotari specifice indeplinirii atribuţiilor legale în condiţii de siguranţă.
(2)În exercitarea atribuţiilor de paza, escortare şi supraveghere a persoanelor private de libertate, precum şi în alte situaţii temeinic justificate prevăzute în planurile de paza şi aparare ale locurilor de detinere, personalul foloseşte tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.
(3)În functie de situaţie, personalul se doteaza cu veste antiglont, scuturi de protecţie şi casti cu vizor şi poate folosi pentru interventie şi restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tompfe, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu gloante de cauciuc, catuse, caini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, precum şi alte mijloace de protecţie şi imobilizare aflate în dotare. Cainii de serviciu sunt folositi ca mijloace auxiliare de paza şi escortare la activităţile din exteriorul locului de detinere.
(4)Orice interventie se va desfăşura cu respectarea principiului proportionalitatii cauzei care a generat nevoia şi modalitatea de interventie şi fără a se face uz nejustificat de violenta.
(1)Folosirea mijloacelor de interventie se face gradual, fără a depăşi nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente ori agresive sau pentru neutralizarea acţiunilor ilegale, şi inceteaza de îndată ce scopul interventiei a fost realizat, cu respectarea dispoziţiilor art. 37 din Lege.
(2)Procedurile standard de interventie şi imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)La predarea serviciului de către personalul de supraveghere de pe sectiile de detinere se efectueaza apelul persoanelor private de libertate, activitate care este consemnata în documentele specifice.
(2)Apelul persoanelor private de libertate se efectueaza şi la începerea şi terminarea activităţilor la care acestea participa în afara camerelor de detinere sau ori de cate ori este nevoie.
(3)Anual se organizeaza apelul general, pentru confruntarea documentelor care privesc situaţia individuala a persoanelor private de libertate cu cele declarate de acestea.
(1)Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situaţiilor de risc, precum şi pentru ridicarea obiectelor interzise, persoanele private de libertate sunt supuse perchezitiei.
(2)Perchezitia este actiunea prin care se realizează un control amanuntit asupra persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere şi tuturor locurilor unde acestea au acces.
(3)Perchezitia se efectueaza de către persoane de acelasi sex şi în condiţii care să nu lezeze demnitatea persoanelor private de libertate.
(4)În cadrul perchezitiei corporale amanuntite asupra persoanei private de libertate se interzice urmarirea descoperirii obiectelor interzise prin efectuarea de exercitii fizice. Desfăşurarea perchezitiei corporale amanuntite se desfăşoară cu respectarea dreptului persoanei perchezitionate la viaţa intima.
(5)Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale persoanelor private de libertate pot fi realizate numai de către cadre medicale.
(6)Persoanele private de libertate asista la perchezitionarea bagajelor şi a bunurilor personale.
(7)Dispozitiile art. 49 alin. (4) şi (6) şi ale art. 71 alin. (2) din Lege se aplică în mod corespunzător.
(8)Felurile perchezitiei, modalitatile de efectuare, asigurarea tehnico-materiala necesară efectuării acesteia, precum şi documentele ce se intocmesc cu acest prilej se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Sumele de bani şi bunurile procurate şi deţinute în alte condiţii decat cele prevăzute de Lege, descoperite cu ocazia efectuării perchezitiilor, se confisca.
(2)Bunurile interzise, descoperite la primire, se valorifica sau se distrug potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (6) din Lege. Sumele de bani descoperite se consemneaza în fisa contabila personala şi se folosesc în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (4) din Lege.
(3)Sunt supuse confiscarii bunurile şi medicamentele a caror procurare şi detinere sunt permise de reglementarile în vigoare, dar care au fost abandonate, ori dacă persoana asupra cărora au fost descoperite nu poate justifica intrarea în posesia lor în mod legal.
(4)Bunurile confiscate, după evaluare şi înregistrare, sunt folosite, după caz, pentru asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate, sunt introduse în patrimoniul locului de detinere ori comercializate la magazinele din incinta locului de detinere. Fac excepţie bauturile alcoolice, medicamentele şi alimentele perisabile, care se distrug, pe bază de proces-verbal, de către o comisie numita prin decizie a directorului locului de detinere.
(5)Bunurile, obiectele şi substantele descoperite asupra persoanelor private de libertate, indiferent de momentul în care se efectueaza perchezitia, a caror detinere este interzisa prin lege oricărui cetatean, se ridica şi se conserva; se intocmesc documentele necesare probarii faptei şi se anunta de îndată organele judiciare competente cărora le sunt predate.
(6)Confiscarea este dispusa de către directorul locului de detinere, în baza procesului-verbal întocmit de către persoanele care au descoperit bunurile ce fac obiectul confiscarii. Directorul locului de detinere instiinteaza despre măsura luata judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
În situaţii deosebite a caror rezolvare depăşeşte posibilitatile proprii, precum şi în caz de catastrofe, cutremure, accident nuclear, inundaţii, incendii, stare de necesitate, personalul locurilor de detinere este sprijinit de unitatile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori ale celorlalte structuri care fac parte din Sistemul naţional de aparare, ordine publică şi siguranţa naţionala, potrivit planurilor de cooperare şi interventie.
(1)La producerea unei evadari administratia locului de detinere anunta de îndată organele competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru luarea masurilor în vederea urmaririi şi prinderii evadatului, furnizand acestora datele şi informaţiile necesare. La fel procedeaza şi în cazul neprezentarii persoanelor private de libertate care au avut permisiunea de iesire din locul de detinere.
(2)Atribuţiile şi modul de actiune ale personalului locului de detinere în cazul producerii unei evadari se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Accesul în locurile de detinere este strict limitat. Persoanele din afara sistemului administraţiei penitenciare pot intră în locurile de detinere pe baza autorizatiei directorului locului de detinere.
(2)În cazul comisiilor sau organizaţiilor internationale a caror competenţa este acceptata ori recunoscută de România, nu este necesară autorizatia prevăzută la alin. (1), acestea având acces nelimitat în orice loc de detinere în baza documentelor de identificare.
Fotografierea, inregistrarea audiovizuala cu privire la activităţile din locurile de detinere sunt permise numai cu incuviintarea directorului locului de detinere.
(1)Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de detinere se poate face de către reprezentanti ai structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor în baza delegatiei semnate de procurorul care supraveghează sau efectueaza urmarirea penala în cauza ori, după caz, de către sefii Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Române, inspectoratelor de politie judetene, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti, al Directiei Generale Anticoruptie, precum şi de conducătorii structurilor teritoriale cu functie de reprezentare la nivel de sef birou, avizata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2)Delegatia cuprinde datele de identificare ale persoanelor prevăzute de alin. (1) şi pe cele ale persoanelor private de libertate ce urmeaza a fi ascultate. Delegatia nu permite decat ascultarea persoanelor private de libertate menţionate în aceasta.
(3)Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de detinere se poate face şi de către:
a)procuror, care are acces pe baza legitimatiei de serviciu;
b)avocatul unei alte persoane, care justifica un interes legitim, în baza imputernicirii date în conformitate cu contractul de asistenţa avocatiala, cu aprobarea directorului penitenciarului;
c)senatori sau deputati ai Parlamentului României, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte.
(4)Ascultarea persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) se face în condiţii de confidentialitate.
(1)Reprezentantii organizaţiilor naţionale, straine sau internationale neguvernamentale din domeniul apararii drepturilor omului, a caror competenţa este recunoscută sau acceptata de România, au acces în locurile de detinere şi pot asculta persoanele private de libertate în baza autorizatiei prevăzute la art. 204 din prezentul regulament.
(2)Intalnirile cu reprezentantii organizaţiilor neguvernamentale nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.
Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de detinere are loc numai în spatii special amenajate şi fără a perturba derularea normala a activităţii zilnice.
Transferarea persoanelor private de libertate în condiţiile prevăzute la art. 31 din Lege, într-un alt loc de detinere, se realizează în urmatoarele cazuri:
a)când persoana privată de libertate este chemata de către un organ judiciar din alta localitate. Dacă în localitate nu exista loc de detinere, transferarea se face la locul de detinere care deserveşte organul judiciar respectiv;
b)când persoana privată de libertate este trimisa pentru executarea pedepsei într-un anumit regim sau ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepsei, la propunerea comisiei prevăzute la art. 14 din Lege;
c)când persoana privată de libertate este bolnava şi este trimisa în vederea unui consult, tratament, unei internari sau expertize medicale;
d)la solicitarea persoanei private de libertate sau din alte motive intemeiate, cu avizul comisiei prevăzute la art. 14 din Lege.
(1)Transferarea persoanelor private de libertate, necesară activităţii unui organ judiciar, se face pe baza dispozitiei de transfer emisa de acesta.
(2)În cazul persoanelor private de libertate, aflate în locuri de detinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, solicitate de mai multe organe judiciare în acelasi timp, transferarea temporara se dispune de directorul general, ţinând cont de urmatoarele criterii:
a)instantele judecătorești au intotdeauna prioritate faţă de celelalte organe judiciare;
b)cauzele penale în care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventiva;
c)gradul de jurisdictie al organului judiciar care instrumenteaza cauza;
d)netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.
(1)Transferarea persoanelor private de libertate în cazurile prevăzute la art. 209 din prezentul regulament se realizează cu mijloace de transport ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în baza unui grafic de deplasare, sau, după caz, ale unităţilor subordonate.
(2)Administratia Naţionala a Penitenciarelor poate externaliza serviciile de transfer al persoanelor private de libertate.
Transferarea persoanelor private de libertate în centrele de retinere şi arestare preventiva ale Ministerului Administraţiei şi Internelor
Transferarea persoanelor private de libertate în centrele de retinere şi arestare preventiva ce funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor se face numai în situaţii justificate. Solicitarea de transfer, perioada şi motivele acestuia fac parte din adresa scrisa şi semnata de organul judiciar sau, după caz, de sefii Inspectoratului General al Politiei Române, inspectoratelor judetene de politie, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti sau al Directiei Generale Anticoruptie.
(1)Când o persoană privată de libertate refuza sa primeasca hrana, directorul împreună cu medicul locului de detinere explica celei în cauza urmarile dăunătoare la care se expune, aratandu-i mijloacele legale de care poate uza pentru rezolvarea problemelor invocate.
(2)Dacă persoana privată de libertate îşi menţine hotărârea, directorul locului de detinere sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, care procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) şi (2) din Lege. O copie a declaraţiei de refuz de hrana sau, după caz, a procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.
(1)Dacă medicul constata ca se impune o supraveghere atenta a persoanei aflate în refuz de hrana, atunci anunta, în scris, directorul locului de detinere, pentru a lua măsuri în vederea transferarii persoanei în infirmerie.
(2)Zilnic şi ori de cate ori este necesar medicul unităţii viziteaza persoana aflata în refuz de hrana şi o examineaza clinic, facand menţiuni despre aceasta într-un registru anume destinat.
(3)Atunci când, în urma investigatiilor şi determinarilor clinice de specialitate, medicul constata ca persoana aflata în refuz de hrana s-a alimentat, informeaza în scris directorul unităţii, care prezinta situaţia judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), când starea de sănătate nu este afectată, chiar dacă persoana privată de libertate nu recunoaste ca s-a hranit, în baza informării scrise a medicului se întocmeşte un proces-verbal prin care se constata încetarea stării de refuz de hrana. Dacă persoana privată de libertate se afla în infirmerie, se transfera intr-o camera de detinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizata.
(5)Atunci când starea de sănătate se agraveaza, iar în infirmerie nu poate fi asigurata asistenţa medicală corespunzătoare, persoana aflata în refuz de hrana se transfera intr-o unitate spitaliceasca.
(6)Personalul din serviciile de educatie şi interventie psihosociala acţionează prin consiliere individuala pe toata perioada refuzului de hrana, informand persoana privată de libertate despre riscurile continuarii acestei forme de protest.
(7)Persoanei private de libertate aflate în refuz de hrana îi este alocata zilnic norma de hrana potrivit categoriei din care face parte. Administratia locului de detinere, prin personalul sau, are obligaţia ca la ora servirii mesei să ofere hrana respectiva, persoana privată de libertate având posibilitatea să îşi exprime opţiunea.
(8)Acceptarea hranei se considera ca act de voinţa personal prin care persoana privată de libertate inceteaza refuzul de hrana declarat. Acest fapt se inscrie într-un registru anume destinat, sub semnatura persoanei private de libertate.
(1)La ieşirea din refuzul de hrana se procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Lege, iar o copie a declaraţiei sau procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.
(2)Refuzul de hrana nu constituie abatere disciplinara.
(3)Persoana privată de libertate aflata în infirmerie la încetarea refuzului de hrana revine intr-o camera de detinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizata.Secţiunea a 4-a Intocmirea unor acte juridice
(1)La solicitarea persoanei private de libertate ori la cererea altor persoane interesate din exterior, cu consimtamantul acesteia, administratia locului de detinere creeaza condiţiile necesare pentru autentificarea sau legalizarea unor acte juridice de către institutii sau persoane competente potrivit legii, în locul de detinere. Cheltuielile efectuate cu aceasta ocazie sunt suportate de solicitanţi.
(2)La cererea institutiei competente de a face legalizarea sau autentificarea, administratia locului de detinere elibereaza un act din care să rezulte ca cel în cauza este privat de libertate.
(1)Căsătoria persoanei aflate în executarea pedepsei privative de libertate se incheie în locul de detinere, în condiţiile prevăzute de Lege, iar consimtamantul viitorilor soti se ia de ofiterul de stare civila din cadrul primariei din circumscripţia locului de detinere.
(2)În cazul în care viitorii soti se afla în executarea unor pedepse privative de libertate şi nu se gasesc în acelasi loc de detinere, Administratia Naţionala a Penitenciarelor, la solicitarea scrisa a acestora şi cu avizul comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât acestia să se afle în acelasi loc de detinere pe timpul necesar incheierii căsătoriei.
(3)Analizele medicale necesare incheierii căsătoriei, pentru persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate, se realizează prin grija administraţiei locului de detinere, cheltuielile fiind suportate de solicitanţi.
(4)La incheierea căsătoriei pot participa judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorul locului de detinere, un reprezentant al serviciului de educatie şi interventie psihosociala, precum şi un numar de maximum 10 persoane, rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau alte cunoştinţe ale viitorilor soti.
(5)După incheierea căsătoriei, dacă nu exista posibilitatea acordarii permisiunii iesirii din locul de detinere, directorul poate aproba primirea unui pachet de alimente, în greutate de până la 10 kg, şi ramanerea viitorilor soti, timp de 48 de ore, în condiţiile art. 45 alin (1)-(6) din prezentul regulament.
(1)În caz de deces al unei persoane private de libertate, indiferent de locul, cauza şi circumstantele producerii acestuia, directorul locului de detinere instiinteaza de îndată familia sau o persoană apropiata acesteia, institutia medico-legala cea mai apropiata, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, procurorul de la parchetul competent şi Administratia Naţionala a Penitenciarelor, respectiv Inspectoratul General al Politiei Române.
(2)Administratia locului de detinere comunică, prin orice mijloace şi în scris, de îndată, familiei sau altei persoane apropiate decesul şi locul unde trebuie să se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor şi a obiectelor ce au apartinut acestuia.
(3)Când decesul s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, se anunta imediat inspectoratul teritorial de muncă. Persoana decedata este lasata la locul şi în starea în care s-a produs evenimentul, neputand fi ridicata decat după incuviintarea legala.
(4)Dispozitiile art. 80 alin. (1)-(4) şi (6) din Lege se aplică în mod corespunzător.
(1)În vederea efectuării autopsiei, administratia locului de detinere instiinteaza familia celui decedat.
(2)Autopsia medico-legala se efectueaza de către medicul legist care întocmeşte şi certificatul constatator al mortii. O copie a certificatului medical constatator al decesului se introduce la dosarul individual ce a apartinut persoanei private de libertate, iar o alta copie se inmaneaza familiei decedatului.
Dacă în termen de 3 zile de la comunicare nu se prezinta niciuna dintre persoanele prevăzute în art. 218 alin. (2) din prezentul regulament, inhumarea se efectueaza de către primaria din circumscripţia teritoriala a locului de detinere. Dispozitiile art. 80 alin. (5) din Lege se aplică în mod corespunzător.
Bunurile şi sumele de bani ale celui decedat, aflate la locul de detinere, se inmaneaza sotului sau sotiei ori rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv sau, dacă acestia nu se prezinta în termen de un an, se trec în proprietatea locului de detinere ori se distrug, în cazul în care prezinta un grad avansat de uzura sau sunt inutilizabile, de către o comisie numita prin decizia directorului.
(1)Măsura retinerii şi a arestarii preventive în cursul urmaririi penale se executa numai în centrele de retinere şi arestare preventiva din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2)Măsura arestarii preventive în cursul judecatii se executa în sectii speciale ale locurilor de detinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în centre de arestare preventiva ce funcţionează pe lângă acestea.
Primirea în centrele de retinere şi arestare preventiva sau în centrele de arestare preventiva şi sectiile de arestare preventiva din cadrul locurilor de detinere se realizează potrivit prevederilor art. 82 alin. (1)-(3) din Lege şi în baza dosarului individual prevăzut la art. 29 alin. (2) din Lege.
(1)Cazarea persoanelor reţinute ori arestate în centrele de retinere şi arestare preventiva sau în sectiile şi centrele de arestare preventiva se realizează, de regula, individual.
(2)În centrele de retinere şi arestare preventiva, în centrele de arestare preventiva, precum şi în sectiile speciale de arestare preventiva, persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativa de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în alta cauza, sunt tinute separat de persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată sau de urmărire penala.
(1)Organizarea şi functionarea centrelor de retinere şi arestare preventiva, a centrelor de arestare preventiva, masurile necesare pentru siguranţa centrelor de retinere şi arestare preventiva, precum şi pentru siguranţa centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei.
(2)Dispozitiile din titlul III cap. I-VI, VIII-X şi XII-XIV din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător şi persoanelor reţinute ori arestate preventiv, cu excepţia art. 15, 43-45, 59, 79, 147 şi 148.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se stabilesc forma, conţinutul şi modalitatea de arhivare a documentelor prevăzute de Lege şi de prezentul regulament.
Procedurile administrative aflate în curs de desfăşurare la data intrarii în vigoare a prezentului regulament continua şi se incheie conform reglementarilor în vigoare la momentul începerii lor.
(1)În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament, ordinele ministrului justiţiei şi deciziile directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se modifica în sensul prevederilor acestuia. Actele normative menţionate anterior rămân în vigoare, până la data modificarii lor, în măsura în care nu contravin prezentului regulament.
(2)Regulamentele de ordine interioara, din toate locurile de detinere, se modifica în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament.
(3)Unitatile penitenciare dispun de un termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament pentru amenajarea şi darea în folosinţă a punctelor comerciale prevăzute în art. 56 din prezentul regulament.
La data intrarii în vigoare a prezentului regulament se abroga Ordinul ministrului justiţiei nr. 3.352/C/2003 privind oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum şi masurile disciplinare aplicate în cazul savarsirii de abateri disciplinare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003, precum şi orice dispozitii contrare.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
