de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (actualizat până la data de 14 decembrie 2010
*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 16 ianuarie 2007. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 14 decembrie 2010, cu modificările şi completările aduse de HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010.
**)NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, în tot cuprinsul regulamentului, sintagmele "intervenţie psihosocială" şi "Plan de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică" se înlocuiesc cu sintagmele "asistenţă psihosocială" şi "Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică".
Prezentul regulament stabileşte modul de aplicare a Legii nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege.
Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
În sensul prezentului regulament, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor prevăzut în Lege - Serviciul de probatiune;
b)Serviciul de educatie, consiliere psihologica şi asistenţa sociala prevăzut în Lege - Serviciul de educatie şi asistenţă psihosocială;
Litera b) a art. 2 a fost modificată de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
c)persoane private de libertate - persoanele reţinute, arestate preventiv, condamnate la pedeapsa inchisorii ori la detentiune pe viaţa;
d)loc de detinere - penitenciarele cu regim de maxima siguranţa, cu regim inchis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru minori şi tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele de arestare preventiva şi sectiile speciale de arestare preventiva din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi centrele de retinere şi arestare preventiva din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal se asigură conform Hotărârii Guvernului nr. 1.239/2000
privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000
privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune, republicată.
Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Art. 4 a fost abrogat de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Art. 5 a fost abrogat de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate, în vederea reintegrarii lor sociale şi a prevenirii savarsirii de noi infractiuni.
(2)Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiţii care să asigure respectul demnitatii umane, în conformitate cu prevederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii şi ale prezentului regulament.
(3)Evidenta nominala şi statistica determinata de punerea în executare a pedepselor şi masurilor privative de libertate în locurile de detinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este reglementata prin ordin al ministrului justiţiei.
(1)Pedepsele şi masurile preventive privative de libertate se executa în penitenciare, centre de arestare preventiva, centre de retinere şi arestare preventiva, sectii speciale de arestare preventiva.
(2)În raport de regimul de executare aplicat, penitenciarele sunt cu regim de maxima siguranţa, cu regim inchis, cu regim semideschis şi cu regim deschis.
(3)Intr-un penitenciar pot functiona sectii distincte pentru aplicarea diferentiata a mai multor regimuri de executare.
(4)În raport de prevederile legale, se pot înfiinţa penitenciare speciale sau sectii pentru minori şi tineri, femei ori alte categorii de persoane private de libertate, care necesita regim penitenciar specializat.
(5)În cadrul locurilor de detenţie pot fi delimitate, pentru motive temeinic justificate, spaţii funcţionale în scopul protejării persoanelor private de libertate care aparţin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi minorităţile sexuale sau orice alte categorii de persoane protejate de legislaţia antidiscriminare. Cazarea în aceste spaţii se poate face numai la cererea persoanelor în cauză şi numai pe durata pentru care este necesară protecţia.
Alin. (5) al art. 7 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Penitenciarele se infiinteaza şi se desfiinteaza prin hotărâre a Guvernului şi sunt institutii cu personalitate juridica subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Penitenciarele se clasifica, în functie de regimul de executare a pedepselor, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Penitenciarele sunt conduse de către un director.
(4)Personalul necesar pentru functionarea fiecarui penitenciar se stabileste pe baza propunerilor motivate ale directorilor penitenciarelor, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate înfiinţa, prin decizie, sectii interioare sau exterioare pentru cazarea persoanelor private de libertate, aflate în diferite regimuri de executare, prestarea muncii ori pentru asigurarea protectiei, dacă este cazul.
(1)Penitenciarele se organizeaza şi se amenajeaza astfel încât să asigure condiţii necesare aplicarii regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfăşurării activităţilor de educatie şi reintegrare sociala, munca sau alte activităţi lucrative, de cazare, hranire, echipare, asigurarea asistentei medicale, igienei individuale şi colective, precum şi realizării tuturor masurilor de siguranţă în raport cu prevederile legale aplicabile fiecarei categorii de persoane private de libertate.
(1^1)Activităţile de educaţie şi reintegrare socială, munca sau alte activităţi lucrative, hrănirea, echiparea, asigurarea asistenţei medicale, igienei individuale şi colective, precum şi activitatea de transport al persoanelor private de libertate de la un loc de deţinere la altul sau în alte scopuri stabilite de Lege se pot externaliza de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, conform prevederilor legale.
Alin. (1^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)În cadrul penitenciarelor sunt organizate şi clar delimitate: sectorul de detinere, sectorul administrativ, sectorul de productie şi alte spatii auxiliare.
(1)Sectorul de detinere, în functie de profilul locului de detinere, are un punct de primire a persoanelor private de libertate, o secţie de carantina şi observare, cladiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal şi judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, spatii destinate sectorului medical, bloc alimentar, sali de mese, baie, spalatorie, frizerie, magazii pentru pastrarea bunurilor personale ale persoanelor private de libertate, puncte comerciale şi un sector de acordare a dreptului la vizita.
(2)În sectorul de deţinere pot fi amenajate, în funcţie de regimul de executare, săli de clasă şi ateliere pentru formare profesională, bibliotecă, cluburi, cabinete de psihologie, cabinete de asistenţă socială, săli de terapie ocupaţională, spaţii pentru practicarea sportului, terenuri pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber, locuri de practicare a religiei, spaţii pentru acordarea vizitelor intime.
Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Sectorul de detinere este compartimentat astfel încât să asigure condiţiile necesare separarii diferitelor categorii de persoane private de libertate şi aplicarii regimurilor de executare.
(4)Amenajarea camerelor de detinere trebuie să tina cont de necesitatea cazarii individuale, în condiţiile prevăzute de art. 81 alin. (4) şi (5) din prezentul regulament.
(5)Birourile judecatorilor delegaţi pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum şi obiectele de mobilier şi de birotica aferente sunt asigurate din bugetul fiecarui loc de detinere.
Sectorul administrativ este situat în afara sectorului de detinere şi cuprinde birouri, spatii destinate personalului care asigura paza şi interventia, spatii destinate acordarii asistentei medicale a personalului, magazia pentru armament şi munitia de serviciu, magazii pentru echipamentul cadrelor, depozit pentru mijloacele tehnice, armament şi munitie, club, sali de pregatire şi instruire, bucatarie şi sala de mese pentru personalul locului de detinere, spatii pentru depozitare, precum şi toate utilitatile necesare unei bune functionari a administraţiei.
Sectorul de productie este situat, de regula, în afara celui de detinere şi cuprinde ateliere de productie, întreţinere şi reparatii, depozite, garaj auto, alte cladiri şi terenuri necesare formarii profesionale a persoanelor private de libertate, precum şi desfăşurării activităţilor administrative.
Spatiile auxiliare sunt situate în afara locului de detinere şi cuprind locuinte de serviciu, locuinte de interventie şi spatii pentru activităţi de pregatire, instruire şi recreere a personalului şi a persoanelor private de libertate, precum şi gospodaria agrozootehnica, acolo unde este cazul.
(1)Pentru asigurarea bunei organizari şi functionari a fiecarui loc de detinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, acestea sunt supuse inspecţiilor şi controalelor curente, ocazionale, inopinate, tematice şi specializate. Acestea se realizează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari sau plangeri şi evalueaza, verifica şi controlează modul de indeplinire a dispoziţiilor legale şi a normelor interne, aplicarea regimului de executare a pedepselor şi a masurilor preventive, activitatea de educatie şi asistenţă psihosocială, respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, situaţia şi respectarea drepturilor persoanelor care apartin unor grupuri vulnerabile, folosirea resurselor umane, materiale, financiare, modul în care se realizează paza şi siguranţa obiectivelor, prevenirea unor ilegalitati, abuzuri şi situaţii de risc, precum şi alte aspecte cu privire la organizarea şi functionarea locurilor de detinere.
Alin. (1) al art. 15 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(2)Inspecţiile şi controalele sunt realizate de către membrii Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei sau de alte persoane desemnate de acesta, de către inspectori sau de persoane anume desemnate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi de către judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3)Activitatea desfăşurată de serviciile de probatiune în penitenciar va fi evaluata şi supusă controlului inspectorilor de probatiune din cadrul Directiei de probatiune din cadrul Ministerului Justiţiei, al Corpului de control al ministrului justiţiei sau al altor persoane desemnate de acesta.
(4)Constatarile, concluziile, recomandarile şi evaluarile finale fac obiectul unor rapoarte care sunt aduse la cunoştinţa ministrului justiţiei, directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi personalului controlat. Acestea pot fi facute publice cu aprobarea autorităţii care le-a dispus, a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau a ministrului justiţiei. Dispozitiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(5)Activitatea centrelor de retinere şi arestare preventiva din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor este supusă inspecţiilor şi controalelor efectuate de personal specializat din cadrul acestui minister, cu respectarea regulilor şi procedurilor proprii privind organizarea şi desfăşurarea acestor inspecţii şi controale.
(6)Alte autorităţi sau institutii ale statului pot efectua inspecţii şi controale în cadrul locurilor de detinere, în functie de competentele acestora, potrivit legilor proprii de organizare şi functionare.
Regulamentul de ordine interioara este documentul prin care directorul locului de detinere stabileste regulile pe care trebuie să le respecte persoanele private de libertate şi personalul penitenciarului în vederea asigurarii unui climat corespunzător de ordine şi disciplina şi a respectarii drepturilor persoanelor private de libertate.
(1)Administratia fiecarui loc de detinere, în functie de particularitati, elaboreaza şi aplica un regulament propriu privind ordinea interioara.
(2)Regulamentul de ordine interioară este aprobat de către directorul locului de deţinere. Un exemplar al regulamentului de ordine interioară este pus la dispoziţia persoanelor private de libertate, în fiecare cameră de deţinere, în condiţiile art. 73 alin. (2).
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2^1)Regulamentul de ordine interioară este modificat ori de câte ori este necesar, fiind adus la cunoştinţa persoanelor private de libertate în condiţiile alin. (2).
Alin. (2^1) al art. 17 a fost introdus de pct. 8 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2^2)Regulamentul de ordine interioară se consideră comunicat ori de câte ori persoana privată de libertate se reîntoarce în locul de deţinere în care i-a fost adus la cunoştinţă, cu excepţia cazului în care, de la data luării la cunoştinţă, regulamentul a suferit modificări şi/sau completări, caz în care acesta se comunică în condiţiile alin. (2).
Alin. (2^2) al art. 17 a fost introdus de pct. 8 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Administraţia locului de deţinere este obligată să afişeze, în locuri vizibile, drepturile şi obligaţiile persoanelor private de libertate, precum şi normele de conduită profesională ale personalului penitenciarului.
Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Regulamentul de ordine interioara cuprinde:
a)activităţile zilnice pe care le desfăşoară persoanele private de libertate, prevăzute la art. 19-21 din prezentul regulament;
b)posibilitatile persoanei private de libertate de a comunică cu administratia locului de detinere, cu autorităţile judiciare şi administrative, cu sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu aparatorii sau cu reprezentantii misiunilor diplomatice, după caz;
c)drepturile persoanelor private de libertate;
d)oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate;
e)faptele care constituie abateri disciplinare sau infracţiuni prevăzute de Lege;
Litera e) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 9 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
f)recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;
g)sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;
h)măsuri de siguranţă individuala şi colectiva adoptate la nivelul locului de detinere;
i)modalitatea de pastrare a bunurilor persoanelor private de libertate;
j)regulile de igiena individuala şi colectiva;
k)procedura repartizarii şi a transferului persoanelor private de libertate;
l)oferta programelor şi activităţilor educaţionale, culturale, recreative, sportive, ocupaţionale, terapeutice, de asistenţă psihologică şi socială, instruire şcolară şi formare profesională, precum şi de asistenţă religioasă;
Litera l) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 9 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
m)modul de organizare a activităţilor productive;
n)locurile destinate fumatului;
o)regulile de conduita pe care trebuie să le respecte personalul penitenciarului;
p)alte prevederi.
(2)Respectarea regulamentului de ordine interioara constituie o obligaţie a tuturor persoanelor private de libertate pe întreaga perioadă a privarii de libertate.Secţiunea a 2-a Programul zilnic
(1)Programul zilnic cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate cu persoanele private de libertate în cursul unei zile.
(2)Programul zilnic este diferentiat în raport de regimul de executare, vârsta, stare de sănătate, folosirea la activităţi productive ori de alta natura, anotimp, precum şi în raport de zilele de repaus.
(1)În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de muncă, timpul aflat la dispoziţia persoanei private de libertate şi cel de odihnă, precum şi timpul destinat desfăşurării activităţilor administrativ-gospodaresti, de curăţenie, de igiena, de plimbare, de instruire scolara şi formare profesionala, activităţilor educative, religioase, sportive, de recreere şi de exercitare a unor drepturi.
(2)Pentru persoanele private de libertate bolnave, internate în spitale sau infirmerii, precum şi pentru femeile gravide, programul zilnic este stabilit de medicul curant.
(3)Planificarea activităţilor în cadrul programului zilnic are în vedere ca persoanele private de libertate sa petreaca în afara camerelor de detinere cat mai mult timp.
(4)Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participa la activităţi productive, de educatie şi asistenţă psihosocială sau de alta natura în afara camerelor de detinere li se asigura zilnic cel puţin două ore, timp destinat exercitiilor fizice şi plimbarii. Pentru minori şi tineri, timpul destinat plimbarii este de minimum 3 ore.
Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1)Administraţia penitenciarului are obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanelor private de libertate programul zilnic, elaborat în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), şi să asigure afişarea în locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice.
Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile şi în situaţia în care programul zilnic sufera modificari sau completari.
(1)Persoanelor private de libertate li se asigura zilnic minimum 8 ore de somn.
(2)Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfăşoară alte activităţi cu caracter permanent li se asigură cel puţin două zile consecutive de repaus pe săptămână.
Alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 11 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Zilele de sarbatori legale sunt considerate zile de repaus.
§.
1.Dreptul la asistenţa medicală
(1)Activitatea de acordare a asistentei medicale persoanelor private de libertate se desfăşoară cu respectarea reglementarilor Ministerului Sănătăţii Publice şi este stabilita prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii publice.
(2)Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3)Persoanele private de libertate beneficiază în mod gratuit de servicii de asistenţă medicală şi de medicamente asigurate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de deţinere şi din alte surse, potrivit legii.
Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 12 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o retea sanitara proprie, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete şi ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital şi mijloace de transport medical.
(2)Sectorul medical din cadrul unui loc de detinere cuprinde cel puţin urmatoarele spatii şi echipamente:
a)camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecţiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate în refuz de hrana;
b)camere pentru izolare respiratorie;
c)camere pentru recoltarea sputei;
d)cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;
e)sali de tratament;
f)punct farmaceutic;
g)laborator de tehnica dentara;
h)mijloace de transport adecvate.
(1)La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se asigură cel puţin un medic de medicină generală sau medic cu specialitatea medicină de familie, precum şi un număr corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale.
Alin. (1) al art. 25 a fost modificat de pct. 13 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Serviciile de asistenţa medicală primara sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de detinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesita supraveghere medicală permanenta, dar nu se impune internarea în spital.
(1)Asistenţa medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de detinere şi în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura, după caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenţa medicală ambulatorie poate fi acordată şi în ambulatoriile din reteaua Ministerului Sănătăţii Publice sau ministerelor cu retea sanitara proprie, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(2)Asistenţa medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(1)Serviciile medicale spitalicesti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(2)Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.
(3)La externare, persoanele private de libertate se transfera la locurile de detinere de unde au fost internate.
(4)În situaţii justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate şi în alte locuri de detinere, cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5)Serviciile medicale spitalicesti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(1)Serviciile de medicina dentara sunt acordate prin cabinetele de medicina dentara din locurile de detinere.
(2)Serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi radiografiile dentare sunt gratuite şi sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de pct. 14 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Orice alt tratament de medicină dentară, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) şi acordate în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preţurile pentru lucrările protetice şi alte servicii de medicină dentară, care nu sunt prevăzute la alin. (2) şi nu sunt acordate în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, sunt stabilite anual de fiecare loc de deţinere în parte, potrivit metodologiei de calcul aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Lista preţurilor astfel stabilită va fi adusă la cunoştinţa persoanelor private de libertate prin afişare în locuri vizibile.
Alin. (3) al art. 28 a fost modificat de pct. 14 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(5)Contravaloarea contributiei personale pentru lucrarile protetice se suporta de către persoana privată de libertate.
(6)La solicitarea persoanei private de libertate care are afectată grav funcţia masticatorie în perioada detenţiei, cu consecinţe asupra funcţiei digestive, situaţie identificată de un medic specialist din sistemul penitenciar, şi atunci când se constată din analizarea veniturilor sale că nu are mijloacele financiare necesare, contravaloarea contribuţiei personale va fi suportată din bugetul unităţii, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.
Alin. (6) al art. 28 a fost modificat de pct. 14 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Naţionala a Medicamentului.
(2)Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultatiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.
(3)Modul de acordare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personala decontate din Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate este stabilit prin Contractul-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Examenul medical al persoanelor private de libertate se realizează la primirea în locul de detinere, în mod periodic în timpul executarii pedepsei, la transfer, la punerea în libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum şi ori de cate ori este necesar.
(1)Examenul medical se realizează cu respectarea confidentialitatii acestuia şi a intimitatii persoanei în cauza.
(2)Informaţiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consimtamantul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.
(3)Informaţiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să îşi consulte dosarul medical sau sa primeasca, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispoziţiilor art. 42 din Lege, precum şi să solicite şi sa primeasca, la externarea din spital, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului şi ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.
(1)În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezinta semne de violenta, medicul are obligaţia de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei private de libertate şi de a instiinta imediat directorul locului de detinere. În cazul în care medicul constata ca persoana condamnata a fost supusă la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnata la o pedeapsă privativa de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinata, la locul de detinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.
(3)Constatarile medicului din afara locului de detinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicală, după ce pacientul a luat cunoştinţa de conţinutul sau, sub semnatura.
(4)Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suporta de către solicitant, cu excepţia cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unităţii.
(1)În cazul în care medicul locului de detinere constata ca persoana privată de libertate a recurs la acţiuni de autoagresiune, întocmeşte un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul unităţii, se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub semnatura, şi se ataseaza la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instanţei de executare.
(2)Durata internarii în spital se menţionează în procesul-verbal care se comunică de către administratia locului de detinere instanţei de executare, pentru a proceda conform dispoziţiilor legale.
(3)Cheltuielile ocazionate de ingrijirile medicale şi tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauza.
(1)Cu prilejul consultatiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personala de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigatiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.
(2)Persoanele private de libertate au dreptul sa refuze o interventie medicală, asumandu-şi în scris raspunderea pentru aceasta decizie. Pacientul este informat despre consecintele medicale ale refuzului sau intreruperii actelor medicale.
(3)Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei interventii medicale sau intreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident şi nu constituie abatere disciplinara.
Persoanele private de libertate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimtamantul lor, experimentelor stiintifice.
(1)Medicul locului de detinere trebuie să ia în evidenta femeia gravida inca de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuata conform indicatiilor medicului de specialitate obstetrica-ginecologie.
(2)Femeia gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale. Conţinutul acestor norme legale este adus la cunoştinţa femeii gravide prin inmanarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravida semneaza pentru primirea acestor fotocopii.
(3)Femeia gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-o secţie de specialitate a unui penitenciar-spital.
(4)Penitenciarul-spital în care se afla femeia gravida ia măsuri pentru ca nasterea copilului să se realizeze într-un spital din reteaua Ministerului Sănătăţii Publice.
(1)Locurile de deţinere, desemnate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigură condiţiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an.
Alin. (1) al art. 37 a fost modificat de pct. 15 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)În cazul nasterii unui copil, administratia locului de detinere asigura condiţii pentru declararea nasterii potrivit dispoziţiilor art. 17-26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificările şi completările ulterioare, incunostintand femeia gravida cu privire la conţinutul acestor dispozitii legale. Dispozitiile art. 36 alin. (2) teza finala din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(3)Copilul poate rămâne cu mama în camere special amenajate până la implinirea varstei de un an, după care este încredinţat tatalui, unui membru de familie sau unei institutii specializate indicate de mama.
(4)Cu acordul mamei, copilul poate fi încredinţat şi înainte de implinirea varstei de un an. Încredinţarea se realizează şi atunci când mama nu este apta să aibă grija de el sau îl supune la rele tratamente.
(5)În cazul când mama îşi poate manifesta voinţa cu privire la încredinţarea copilului, i se ia consimtamantul, în scris, în doua exemplare, de către judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau institutiei de ocrotire careia i se incredinteaza copilul, iar al doilea exemplar rămâne la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(6)În situaţiile prevăzute de alin. (2)-(5), se instiinteaza Directia generală de asistenţa sociala şi protectia copilului, care procedeaza potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului.
§.
2.Dreptul la vizita
(1)Pentru menţinerea legaturii cu familia şi pentru medierea contactului cu diverse persoane şi organizaţii, administratia locului de detinere asigura posibilitatea vizitarii persoanelor private de libertate.
(2)Administratia locului de detinere este obligata să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizita de către persoanele private de libertate.
(3)În cazul persoanelor condamnate din regimul de maximă siguranţă şi închis, precum şi în cazul acelora pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei vizita se desfăşoară în spaţii special amenajate, de regulă, cu dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuală.
Alin. (3) al art. 38 a fost modificat de pct. 16 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Directorul unităţii poate aproba, în situaţiile prevăzute la alin. (3), ca vizita să se desfăşoare în spatii fără dispozitive de separare în urmatoarele situaţii:
a)pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activităţile lucrative, de educaţie şi asistenţă psihosocială şi îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
Litera a) a alin. (4) al art. 38 a fost modificată de pct. 16 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
b)cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de nastere, căsătorie, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie;
c)la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor intreprinse de acestia în penitenciare.
(5)În cazul persoanelor private de libertate, încadrate în regimul semideschis şi deschis, vizita se desfăşoară în spaţii special amenajate, fără dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuală. În aceleaşi condiţii se desfăşoară vizita în cazul minorilor, indiferent de regimul de executare în care sunt încadraţi.
Alin. (5) al art. 38 a fost modificat de pct. 16 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(6)În cazuri temeinic justificate, directorul unităţii poate dispune, în situaţiile prevăzute la alin. (5), ca vizita să se desfăşoare în spatii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat această măsură.
(7)Amenajarea şi dotarea spaţiilor pentru acordarea dreptului la vizită se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 din Lege.
Alin. (7) al art. 38 a fost modificat de pct. 16 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(8)Durata şi periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Persoanele private de libertate pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimtamantul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitata şi de alte persoane, cu aprobarea scrisa a directorului locului de detinere.
(2)Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate. Prin excepţie, sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzătoare regimului de executare cel mai sever în care se afla una dintre persoanele vizitate.
(3)Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivata a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiţii pentru desfăşurarea în condiţii normale a vizitei. Copiii în vârsta de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoţiţi de o persoană majoră.
(4)Persoana sosita în vizita este obligata să-şi dovedeasca identitatea. Dovada identităţii se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu pasaportul sau cu orice alt act prevăzut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al cărui cetatean sau rezident este. În caz de indoieli asupra realitatii identităţii, vizita nu se aproba.
(4^1)Relaţia de rudenie se dovedeşte de către persoanele vizitatoare prin actele de stare civilă sau declaraţie pe propria răspundere.
Alin. (4^1) al art. 39 a fost introdus de pct. 17 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(5)Nu este permisa vizita persoanelor care pot avea o influenţa negativa asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se afla în stare de ebrietate sau a celor care incearca să introducă alcool ori obiecte interzise în locul de desfăşurare a vizitei. Persoanele despre care se deţin date şi informaţii ca ar putea periclita siguranţa locului de detinere nu sunt primite la vizita.
(6)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (5) se face prin dispoziţie a directorului locului de detinere.
(1)Directorul locului de detinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spatii prevăzute cu dispozitive de separare.
(1^1)Dispoziţiile art. 38 alin. (4) lit. a) şi b) se aplică în mod corespunzător.
Alin. (1^1) al art. 40 a fost introdus de pct. 18 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenta ale fiecarei persoane private de libertate.
(1)În scopul prevenirii introducerii în locul de deţinere de armament, muniţie ori substanţe stupefiante, toxice sau explozive, precum şi a altor bunuri şi obiecte interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, vizitatorii sunt supuşi în mod obligatoriu controlului antiterorist ori de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor menţionate, şi sunt obligaţi să depună la postul de control bagajele şi obiectele care nu au legătură cu efectuarea vizitei.
Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de pct. 19 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^1)Înainte de efectuarea controlului, persoanele vizitatoare sunt informate, prin afişare în locuri accesibile acestora, cu privire la bunurile şi obiectele permise a se afla în posesia persoanelor private de libertate.
Alin. (1^1) al art. 41 a fost introdus de pct. 20 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^2)Bunurile şi obiectele interzise, nedeclarate, descoperite cu prilejul controlului asupra persoanelor vizitatoare, se ridică şi se conservă, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens, fiind anunţate de îndată organele de cercetare penală.
Alin. (1^2) al art. 41 a fost introdus de pct. 20 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^3)Bunurile şi obiectele interzise care intră sub incidenţa art. 74^2 din Lege sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
Alin. (1^3) al art. 41 a fost introdus de pct. 20 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Acordarea dreptului la vizita implica efectuarea perchezitiei corporale a persoanei private de libertate, atât înainte, cat şi după efectuarea acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 200 din prezentul regulament.
Nerespectarea regulilor privind desfăşurarea vizitei atrage intreruperea acesteia, iar motivele se consemneaza de către cel care a luat măsura într-un registru special constituit. În aceste situaţii, vizita întreruptă se înregistrează ca fiind efectuata.
(1)Persoanele private de libertate beneficiază, la cerere, de vizită intimă dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b)nu sunt cercetate sau în curs de judecată în alte cauze penale;
c)există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi;
d)nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieşire din penitenciar;
e)nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni anterioară solicitării vizitei intime sau sancţiunea a fost ridicată;
f)participă activ la programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială recomandate în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică ori la activităţi productive.
(2)În cazul în care între momentul aprobării cererii şi cel al acordării dreptului persoana privată de libertate nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.
(3)Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relaţie similară relaţiilor stabilite între soţi de minimum 6 luni, anterior momentului solicitării vizitei intime. Solicitanţii vor da declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condiţiei.
(4)Pentru relaţiile între persoane private de libertate, existenţa relaţiei de parteneriat anterioare solicitării vizitei intime se dovedeşte prin vizitele efectuate între acestea, potrivit dispoziţiilor art. 40.
Art. 43 a fost modificat de pct. 21 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Persoanele private de libertate beneficiază trimestrial de vizită intimă, cu durata de două ore. Prin excepţie, frecvenţa vizitei intime poate fi lunară, pentru primul an după încheierea căsătoriei, în cazul persoanelor care s-au căsătorit în timpul detenţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 43. (2) Atunci când vizita intimă este determinată, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de încheierea căsătoriei în timpul detenţiei, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfăşura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodată şi momentul în care se desfăşoară vizita, informând în timp util soţii.
(3)În mod excepţional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc întreruperea să se calculeze la durata totală a vizitei.
(4)Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie îndeplinite condiţiile menţionate la art. 43.
Art. 44 a fost modificat de pct. 22 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Vizita intimă se aprobă de directorul locului de deţinere, la solicitarea scrisă a persoanei private de libertate.
Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 23 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Persoana privată de libertate, sotul sau sotia ori, după caz, partenerul sau partenera are obligaţia, sub sancţiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, să se informeze reciproc cu privire la existenta unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA, intocmind fiecare o declaratie pe propria raspundere despre aceasta informare. Declaratiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(3)Menţiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenta de la sectorul vizita şi în modulul corespunzător al aplicatiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(4)Dispozitiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 şi 42 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(5)Administratia locului de detinere pune la dispoziţie mijloace de protecţie şi materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
(6)Modul de desfăşurare, masurile de siguranţă, supraveghere, amenajarea şi dotarea spatiilor destinate acordarii acestui tip de vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricand vizite ale aparatorului.
(2)Intrevederea cu aparatorul se realizează în încăperi special amenajate, în condiţii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(3)Amenajarea şi dotarea spatiilor destinate vizitei aparatorului, precum şi condiţiile în care se acordă vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Vizitele notarilor publici şi ale executorilor judecătorești se desfăşoară în condiţiile art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
(2)Vizita persoanelor prevăzute la alin. (1) se efectueaza în intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. În situaţii excepţionale, cu aprobarea directorului unităţii, vizita se poate efectua şi în afara programului de vizite stabilit.
(1)Administratia locului de detinere informeaza persoanele private de libertate de cetatenie străină despre posibilitatea de a lua legătură cu reprezentantii diplomatici şi îi sprijina în vederea contactarii acestora, în conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.
(2)Persoanele private de libertate cu alta cetatenie decat cea română, precum şi apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unităţii, de către functionari ai reprezentantelor diplomatice sau consulare, care le reprezinta interesele.
(3)Vizitele se desfăşoară în timpul zilei, în condiţiile prevăzute la art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
Vizitele efectuate în condiţiile prevăzute la art. 46-48 din prezentul regulament se acordă în afara drepturilor reglementate prin ordin al ministrului justiţiei privind durata şi periodicitatea vizitelor, dar se consemneaza în documentele de evidenta de la sectorul vizita şi în modulul corespunzător din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
§.
3.Dreptul de petitionare şi la corespondenta
(1)În baza dreptului de petitionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apararea drepturilor şi intereselor sale, sa scrie şi sa adreseze cereri, reclamatii şi sesizari către orice persoană autorizata, institutie, organizaţie guvernamentala, neguvernamentala, locala, centrala, naţionala sau internationala.
(2)Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la condiţiile de exercitare a dreptului de petitionare, de îndată ce sunt primite în locurile de detinere şi pe toata perioada executarii pedepsei, de către personalul administraţiei ori de alte persoane autorizate.
(3)Fiecare persoana privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de detinere ori persoanelor desemnate de acesta din urma.
(4)Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea de a fi ascultate de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alti reprezentanti autorizati, fără prezenta personalului locului de detinere.
(5)Persoanele private de libertate, la cerere, pot fi audiate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, conform programului stabilit de acesta, precum şi săptămânal, de directorul locului de deţinere.
Alin. (5) al art. 50 a fost modificat de pct. 24 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Orice persoană privată de libertate are dreptul de a trimite şi de a primi corespondenta.
(2)Dreptul la corespondenta este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.
(3)Corespondenta primita de către persoana privată de libertate este supusă controlului antiterorist şi de specialitate.
(4)În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fără a fi citita, în prezenta persoanei condamnate.
(1)Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare şi la corespondenta sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.
(2)Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă sunt suportate de către administraţia locului de deţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (5) şi (6) din Lege.
Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 25 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petitionare şi la corespondenta, prin trimiteri postale în alt regim decat cel simplu, sunt suportate în totalitate de persoanele private de libertate.
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitarii dreptului de petitionare şi la corespondenta se aproba prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
§.
4.Dreptul la convorbiri telefonice
(1)Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua saptamanal, pe cheltuiala sa, cel puţin o convorbire telefonica de la telefoanele instalate în incinta locului de detinere, cu persoane din exteriorul locului de detinere, atât din tara, cat şi din strainatate.
(2)Sunt interzise deţinerea şi folosirea telefoanelor mobile, precum şi a altor dispozitive de comunicare la distanţă, de către persoanele private de libertate, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 127 alin. (7).
Alin. (2) al art. 54 a fost modificat de pct. 26 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
§.
5.Dreptul de a primi bunuri şi de a efectua cumparaturi
(1)Pachetele cu bunuri permise la pastrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizita.
(2)Sumele de bani se primesc de la familie sau de la alte persoane, prin mandat poştal ori prin depunere directă la sectorul vizită, şi se consemnează în fişa contabilă nominală, putând fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) şi ale art. 63 din Lege.
Alin. (2) al art. 55 a fost modificat de pct. 27 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2^1)Sumele de bani introduse în locul de deţinere pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (2), precum şi cele găsite asupra persoanelor private de libertate cu ocazia percheziţiilor se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat.
Alin. (2^1) al art. 55 a fost introdus de pct. 28 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2^2)Pentru motive temeinic justificate, persoanele private de libertate pot transfera altor persoane private de libertate sume de bani, cu aprobarea directorului locului de deţinere în care se află solicitantul.
Alin. (2^2) al art. 55 a fost introdus de pct. 28 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Se interzice primirea de articole şi bunuri care ar putea pune în pericol siguranţa locului de detinere, buna convietuire sau sănătatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substante psihotrope, substante care conţin alcool, precum şi a celor a caror manipulare implica risc de deteriorare.
(4)Se interzice primirea de bunuri, alimente şi obiecte peste limitele admise, prevăzute în ordinul ministrului justiţiei privind bunurile care pot fi primite, păstrate şi folosite de aceste persoane.
Alin. (4) al art. 55 a fost modificat de pct. 29 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(5)Articolele şi bunurile sunt supuse controlului specific în prezenta persoanelor private de libertate, înainte de a le fi predate.
Alin. (6) al art. 55 a fost abrogat de pct. 30 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpara saptamanal de la punctele comerciale din incinta locurilor de detinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apa minerala, bauturi răcoritoare, tigari şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum şi cele necesare exercitarii drepturilor de petitionare, la corespondenta şi la convorbiri telefonice.
(1^1)În situaţia în care administraţia locului de deţinere nu poate asigura un punct comercial în incinta locului de deţinere, cumpărăturile pot fi făcute din afara acestuia de către administraţia locului de deţinere, în baza cererii persoanelor private de libertate şi a ofertelor puse la dispoziţie de către operatorii economici, cuprinzând toate tipurile de produse ce pot fi asigurate de către aceştia, în conformitate cu categoriile de bunuri prevăzute de normele legale în vigoare.
Alin. (1^1) al art. 56 a fost introdus de pct. 31 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Medicul curant poate restrictiona cumpararea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afectiunile de care sufera ori a produselor din tutun.
§.
6.Contactul cu exteriorul
Informarea autorităţilor cu privire la prezenţa persoanelor private de libertate în diferite zone din afara locului de deţinere
În toate situaţiile în care persoanele private de libertate se află nesupravegheate de către personalul locului de deţinere, în diferite zone din afara acestuia, sunt informate organele de poliţie din raza teritorială a acestor zone.
Art. 57 a fost modificat de pct. 32 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor încurajează şi susţine iniţiativele organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, precum şi ale persoanelor fizice care contribuie sau sprijină financiar activitatea de educaţie, asistenţă psihosocială şi asistenţă religioasă desfăşurată în locurile de deţinere, dacă acestea nu contravin prevederilor legale şi regulilor privind siguranţa locului de deţinere.
Art. 58 a fost modificat de pct. 33 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Directorul locului de detinere poate aproba contactarea, inclusiv prin incuviintarea de intalniri, între reprezentantii mass-media şi persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor în cauza, în condiţiile în care nu se pericliteaza siguranţa locului de detinere sau drepturile şi libertatile persoanelor private de libertate.
(2)În cazul nerespectarii regulilor stabilite de administratia locului de detinere de către reprezentantul mass-media, pe timpul cat se afla în locul de detinere, directorul locului de detinere poate intrerupe intalnirea cu persoanele condamnate definitiv. În situaţii grave, în cazul în care reprezentantul mass-media a încălcat în mod repetat regulile stabilite de administratia locului de detinere, directorul locului de detinere poate anula aprobarea emisa.
(3)Intalnirile cu reprezentantii mass-media nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.
Persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare în care sunt clasificate, au acces la mijloacele de informare în masa, prin intermediul radioului, televizorului, revistelor şi ziarelor, literatura beletristica şi de specialitate.
§.
7.Caile de atac împotriva masurilor luate de administratia locului de detinere
(1)Împotriva masurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta secţiune, dispuse de administratia locului de detinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţa de măsura luata, în conformitate cu dispozitiile art. 38 din Lege.
(2)Persoana privată de libertate este ascultata, în mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane în vederea aflarii adevarului.
(4)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin încheiere motivata, în termen de 10 zile de la primirea acesteia şi pronunţă una dintre urmatoarele solutii:
a)admite plangerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de administratia locului de detinere;
b)respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.
(5)Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei private de libertate şi administraţiei locului de deţinere în termen de două zile de la data pronunţării acesteia.
Alin. (5) al art. 61 a fost modificat de pct. 34 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(6)Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privată de libertate şi administraţia locului de deţinere pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Alin. (6) al art. 61 a fost modificat de pct. 34 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)Contestaţia se judeca potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedură penala, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
(8)Hotărârea judecatoriei este definitivă.Secţiunea a 2-a Oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate
Persoanele private de libertate au urmatoarele obligaţii:
a)să se conformeze restrictiilor ce decurg din Lege, din prezentul regulament, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de ordine interioara al locului de detinere;
b)să execute dispozitiile legale date de administratia locului de detinere;
c)să se supuna perchezitiei cu ocazia primirii în locul de detinere, precum şi pe parcursul privarii de libertate, ori de cate ori este necesar;
d)să respecte regulile stabilite de administratia locului de detinere pe perioada cat au permisiune de iesire din penitenciar;
e)să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;
f)să respecte regulile de igiena individuala şi colectiva, precum şi indicatiile medicului;
g)sa manifeste grija faţă de integritatea bunurilor din proprietatea publică şi privată;
h)să respecte repartizarea pe camerele de detinere;
i)sa nu desfasoare acţiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administraţiei penitenciare sau altor persoane;
j)să respecte programul zilnic, cel de muncă, precum şi orarul activităţilor de educaţie şi asistenţă psihosocială care se derulează în penitenciar;
Litera j) a art. 62 a fost modificată de pct. 35 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
k)sa manifeste o atitudine cuviincioasa faţă de orice persoană cu care intră în contact;
l)să aibă o ţinuta decenta, curata şi ingrijita;
m)sa indeplineasca în bune condiţii activităţile la care participa;
n)să asigure şi sa menţină ordinea şi curatenia în camerele de detinere şi în celelalte locuri în care au acces;
o)să frecventeze cursurile învăţământului obligatoriu.
Litera o) a art. 62 a fost introdusă de pct. 36 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Persoanelor private de libertate le sunt interzise:
a)exercitarea de acte de violenta asupra personalului, persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita, asupra celorlalte persoane private de libertate, precum şi asupra oricăror alte persoane;
b)organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte acţiuni violente, în grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina şi siguranţa locului de detinere;
c)iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea masurilor privative de libertate;
d)detinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea fără prescriptie medicală a unor medicamente de natura a crea tulburari de comportament;
e)sustragerea în orice mod de la executarea unei sancţiuni disciplinare;
f)instigarea altor persoane private de libertate la savarsirea de abateri disciplinare;
g)stabilirea de relatii cu persoane private de libertate sau persoane din interiorul ori exteriorul locului de detinere, cu scopul de a împiedica infaptuirea justiţiei sau aplicarea normelor regimului de executare a masurilor privative de libertate;
h)sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparţinând locului de detinere, personalului, persoanelor care executa activităţi în locul de detinere sau se afla în vizita, precum şi a bunurilor aparţinând altor persoane, inclusiv celor private de libertate;
i)prezenta în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spatii din locul de detinere, stabilite prin regulamentul de ordine interioara, precum şi nerespectarea orei de revenire în locul de detinere;
j)procurarea, deţinerea, utilizarea sau transmiterea de bani, medicamente, telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori în alte condiţii decât cele admise;
Litera j) a art. 63 a fost modificată de pct. 37 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
k)substituirea identităţii unei alte persoane;
l)impiedicarea cu intentie a desfăşurării programelor care se deruleaza în locul de detinere;
m)confecţionarea, deţinerea, utilizarea sau transmiterea de obiecte interzise;
Litera m) a art. 63 a fost modificată de pct. 37 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
n)obtinerea sau încercarea de obtinere, prin violenta, constrangere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita ori de la celelalte persoane private de libertate, precum şi de la oricare altă persoană;
o)comunicarea cu exteriorul, în alte condiţii şi prin alte metode decat cele stabilite prin reglementarile în vigoare;
p)amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita, a celorlalte persoane private de libertate, precum şi a oricăror alte persoane;
q)utilizarea în mod necorespunzator sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de administratia locului de detinere;
r)autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace;
s)tulburarea orarului zilnic, inclusiv a liniştii, după ora stingerii până la deşteptare;
Litera s) a art. 63 a fost modificată de pct. 37 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
s)practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;
t)fumatul în alte locuri decat cele permise;
t)exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
u)orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe bază de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoasterii, folosinţei sau exercitarii în condiţii de egalitate a drepturilor fundamentale.
(1)Persoanele private de libertate sunt primite în locurile de detinere cu dosarele individuale prevăzute de art. 29 alin. (2) din Lege, în baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viaţa ori a mandatului de arestare preventiva sau a ordonantei de retinere, după stabilirea identităţii acestora şi verificarea valabilităţii şi autenticităţii documentelor.
(2)Mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei sunt, după caz, insotite de copia hotărârii de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere în arest, fisa de cunoastere individuala, fisa medicală, acte de identitate, fotografie faţa şi profil, fisa dactiloscopica şi adresa de predare a persoanei private de libertate.
(3)Fisa de cunoastere individuala cuprinde menţiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenta la grupari de crima organizata sau teroriste, modul de comportare în societate, dacă a fost data în urmărire, dacă s-a opus retinerii sau arestarii sau dacă a fost consumatoare de droguri.
(4)Pentru minori şi tineri, dosarul cuprinde şi foaia matricola scolara, certificatul de calificare, ancheta sociala şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probatiune, după caz.
(5)Pentru primirea persoanelor private de libertate în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului sau o dispoziţie a organului judiciar. În caz de urgenta, se va proceda la internarea persoanei private de libertate în cea mai apropiata unitate spitaliceasca din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice.
(6)Administraţia locului de deţinere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de alin. (1), (2) şi (5).
Alin. (6) al art. 64 a fost modificat de pct. 38 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)În cazul în care la primirea în locul de deţinere nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de alin. (3) şi (4), administraţia locului de deţinere va primi persoana privată de libertate, urmând ca documentele care trebuiau să o însoţească să fie transmise în termen de 15 zile.
Alin. (7) al art. 64 a fost modificat de pct. 38 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Persoanele private de libertate sunt obligate să se supuna amprentarii, fotografierii şi prelevarii probelor biologice, în cadrul procedurilor legale, cu ocazia primirii în locurile de detinere şi ori de cate ori este nevoie.
(1)Datele de identitate, anul, luna, ziua şi ora primirii, actul în baza caruia s-a facut primirea persoanei private de libertate şi autoritatea care l-a emis se consemneaza în registrul prevăzut de art. 79 lit. a) din Lege.
(2)Personalul desemnat care participa la primirea persoanelor private de libertate efectueaza operaţiunile şi întocmeşte documentele stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(3)În cazul în care persoana privată de libertate se prezinta la locul de detinere din intreruperea executarii pedepsei sau după evadare, conducerea locului de detinere întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al persoanei.
(1)Dosarul individual al persoanei private de libertate, prevăzut la art. 78 alin. (1) din Lege, contine documentele şi informaţiile cu privire la situaţia sa juridica şi conduita adoptata pe toata perioada detinerii, inclusiv cele privind existenta unor abateri şi sancţiuni disciplinare.
(2)Dosarul individual insoteste persoana privată de libertate până la punerea sa în libertate.
(3)Dosarul individual este confidential şi se păstrează în deplina siguranţa de administratia locului de detinere, fiind accesibil numai persoanelor şi organelor autorizate conform legii.
(4)Persoana condamnată sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, astfel cum este el definit la art. 78 din Lege, şi poate obţine, la cerere, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevăzute la alin. (1) se face în prezenţa unei persoane desemnate de directorul penitenciarului, potrivit dispoziţiilor art. 42 din Lege.
Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de pct. 39 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(5)Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.
(6)Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (5) sunt suportate de către administraţia locului de deţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (5) şi (6) din Lege.
Alin. (6) al art. 67 a fost modificat de pct. 39 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)Directorul locului de detinere stabileste prin decizie categoriile de personal penitenciar care au acces la dosarul individual, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(8)În exercitarea atribuţiilor de serviciu, reprezentanţii serviciilor de probaţiune au acces la dosarul individual al persoanei condamnate, la locul de deţinere, cu acordul directorului penitenciarului.
Alin. (8) al art. 67 a fost introdus de pct. 40 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Administratia Naţionala a Penitenciarelor, în exercitarea atribuţiilor care îi revin, utilizeaza şi poate crea, în condiţiile legii, aplicaţii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum şi a datelor referitoare la activităţi conexe şi auxiliare acesteia.
(2)Administratia Naţionala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice şi organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate împotriva oricăror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.
În toate locurile de detinere se amenajeaza locuri de primire a persoanelor private de libertate care să asigure condiţii pentru identificarea şi verificarea documentelor, efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, echipare, vizita medicală sumara, măsuri igienico-sanitare, precum şi posibilitatea separarii până la repartizarea pe camere.
(1)Înainte de efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la bunurile care pot fi pastrate asupra lor, bunurile care sunt interzise şi consecintele care decurg din nedeclararea şi pastrarea lor în ascuns.
(2)După efectuarea perchezitiei, bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani care se ridica de la persoanele private de libertate se inventariaza şi se păstrează prin grija administraţiei locului de detinere sau, la cererea scrisa a acestora, sunt predate familiei ori depuse la institutii autorizate să le pastreze.
(3)Bunurile şi obiectele de valoare gasite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii în locul de detinere, după inventariere, sunt consemnate în bonuri de primire în pastrare.
(4)Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate, la primirea în locul de deţinere, se consemnează în fişa contabilă nominală şi pot fi folosite în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (4) şi la art. 63 din Lege.
Alin. (4) al art. 70 a fost modificat de pct. 41 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(5)Sumele de bani şi bunurile nedeclarate, găsite cu ocazia percheziţiei, se confiscă şi se procedează conform art. 49 alin. (6) din Lege.
Alin. (5) al art. 70 a fost introdus de pct. 42 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)La primirea în locurile de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse imbaierii, vizitei medicale sumare, iar, după caz, unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice. Persoanele private de libertate poarta ţinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 34 din Lege.
(2)Cu aceasta ocazie, persoana privată de libertate primeste un set de produse igienico-sanitare al cărui continut este prevăzut prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Conţinutul procesului-verbal, în care este consemnata comunicarea locului de detinere către persoana desemnata de persoana condamnata, în conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (5) din Lege, se aduce la cunoştinţa acesteia, sub semnatura, şi se depune la dosarul individual.
(1)Prevederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, Legea, prezentul regulament, ordinele emise în temeiul Legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispoziţie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în limba română sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în penitenciar.
(2)Directorul locului de deţinere sau persoana desemnată de acesta aduce la cunoştinţa persoanelor private de libertate, sub semnătură, regulile de comportare, drepturile şi obligaţiile pe care le au, facilităţile, stimulentele şi recompensele ce se pot acorda, sancţiunile disciplinare care se pot aplica, infracţiunile prevăzute în Lege, precum şi situaţiile în care se pot folosi mijloacele de constrângere şi imobilizare.
Alin. (2) al art. 73 a fost modificat de pct. 43 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Persoanelor private de libertate de alta cetatenie li se inmaneaza un document care să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (1), redactat în limba pe care o cunosc sau intr-o limbă de circulatie internationala.
După primire, în termen de 72 de ore, medicul locului de detinere efectueaza examenul clinic complet, putand fi solicitate investigatii paraclinice, astfel încât în cel mult 21 de zile să se stabileasca starea de sănătate şi cerinţele de asistenţa medicală ori de hrana suplimentare, precum şi capacitatea de muncă, consemnand constatarile în dosarul medical. Menţiunile privind capacitatea de muncă se consemneaza şi în documentele de evidenta operativa.
(1)În cazul în care capacitatea legala de cazare a locului de detinere subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este depasita, directorul are obligaţia de a informa directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în vederea redistribuirii persoanelor private de libertate în alte locuri de detinere.
(2)Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor stabileste dacă transferul se impune, cu precizarea locului de detinere unde va fi transferat.
(1)După primirea în locul de detinere, persoanele private de libertate se repartizeaza în sectia pentru carantina şi observare.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, în raport de sex, vârsta, stare de sănătate, situaţie juridica, natura infractiunii, precum şi de alte cerinţe legale, de ordine interioara sau de siguranţă.
(1)În perioada de carantină şi observare se studiază comportamentul şi personalitatea persoanelor private de libertate, se efectuează examene medicale, activităţi de educaţie sanitară, examene psihologice, se evaluează necesităţile educaţionale, de asistenţă psihologică şi socială, în scopul formulării diagnosticului şi prognozei criminologice, precum şi gradul de adaptabilitate la privarea de libertate.
Alin. (1) al art. 77 a fost modificat de pct. 44 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Serviciul de educatie şi asistenţă psihosocială întocmeşte şi urmareste punerea în aplicare, pentru fiecare persoana privată de libertate nou-primita, Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, prin care se precizeaza activităţile şi programele în care aceasta urmeaza a fi inclusa pe perioada detinerii, document care se completeaza şi se modifica ori de cate ori este necesar.
Alin. (2) al art. 77 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială" şi a sintagmei "Plan de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică" cu sintagma "Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică".
(1)La nivelul fiecarei camere pentru carantina şi observare, al sectiilor de detinere, al cluburilor sau în alte locuri accesibile persoanelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispozitiile legale şi documentele prevăzute la art. 43 alin. (1) din Lege şi regulile de comportament igienico-sanitar.
(2)La incheierea perioadei de carantina şi observare, persoana privată de libertate semneaza procesul-verbal prevăzut în art. 43 alin. (4) din Lege, document care se depune la dosarul individual.
(1)Comisia prevăzută la art. 14 din Lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 25 din Lege, luând în considerare şi rezultatele obţinute în perioada de carantină şi observare, consemnate în fişele de specialitate din Dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, stabileşte şi repartizează persoana privată de libertate într-un regim de executare şi planifică executarea principalelor etape ale executării pedepsei.
Alin. (1) al art. 79 a fost modificat de pct. 45 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Planificarea principalelor etape ale executarii pedepsei urmareste adaptarea normelor privative de libertate la profilul psihosocial al persoanei în cauza, implicarea responsabila a acesteia în propria reabilitare sociala şi cresterea sanselor de reinsertie sociala.
(3)Stabilirea regimului de executare se realizează în termen de cel mult 30 de zile de la primirea în locul de detinere, iar în cazuri excepţionale perioada se poate prelungi cu maximum 10 zile.
(4)Hotărârea de stabilire a regimului de executare devine executorie la expirarea termenului de 3 zile de la data aducerii la cunoştinţa persoanei private de libertate, dacă nu a formulat plângere, sau la data comunicării încheierii judecătorului delegat prin care s-a soluţionat plângerea în condiţiile art. 25 alin. (4) din Lege.
Alin. (4) al art. 79 a fost modificat de pct. 45 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(5)Hotărârea de stabilire a regimului de executare, devenită executorie, se pune în aplicare de către directorul locului de deţinere stabilit conform deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Alin. (5) al art. 79 a fost introdus de pct. 46 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(6)Copiile documentelor prevăzute la alin. (4), precum şi hotărârea instanţei de judecată, după caz, se depun la dosarul individual.
Alin. (6) al art. 79 a fost introdus de pct. 46 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)Menţiunile despre regimul de executare se fac în dosarul individual, în aplicaţiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Alin. (7) al art. 79 a fost introdus de pct. 46 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
La repartizarea pe secţii şi camere de deţinere se ţine seama de măsurile de siguranţă, de asigurare a ordinii şi disciplinei, de asigurarea unei protecţii corespunzătoare a minorilor şi tinerilor, a celor cu afecţiuni psihice sau dizabilităţi, a persoanelor vulnerabile, a nefumătorilor, a persoanelor prevăzute la art. 17 din Lege, precum şi a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate.
Art. 80 a fost modificat de pct. 47 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Administratia Naţionala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2)Persoanele private de libertate sunt cazate individual sau în comun.
(3)Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(4)Reamenajarea spatiilor de detinere existente şi construirea spatiilor de detinere noi se face cu respectarea prevederilor alin. (1) şi a recomandarilor instituţiilor europene competente în materie, în special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(5)Camerele permit iluminatul natural şi artificial, aerisirea şi sunt dotate cu instalaţii de incalzire şi utilitati igienico-sanitare.
(6)Condiţiile de cazare în penitenciarele-spital trebuie să respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.
(7)Persoanele private de libertate au acces autorizat la lumina artificiala în functie de regimul de executare a pedepsei. Prin acces autorizat la lumina se înţelege accesul efectiv al persoanelor private de libertate la comutatorul de lumina.
(1)Fiecarei persoane private de libertate i se asigura pat individual şi cazarmamentul necesar, în functie de anotimp şi în conformitate cu normele sanitare în vigoare.
(2)Camerele de cazare sunt dotate cu mobilier, astfel încât să permită persoanei private de libertate pastrarea bunurilor şi obiectelor personale, precum şi desfăşurarea unor activităţi de educatie.
(3)Grupurile şi instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie să permită fiecarei persoane private de libertate să îşi satisfaca nevoile fiziologice, ori de cate ori este necesar, în condiţii de igiena şi intimitate.
(1)Regulile de igiena individuala şi colectiva, precum şi alte măsuri stabilite de medicul locului de detinere sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.
(2)Fiecarei persoane private de libertate i se asigura condiţii de folosire a surselor de apa curenta şi a articolelor de toaleta pentru menţinerea igienei. Barbatii au posibilitatea să se barbiereasca zilnic, iar femeile pot pastra şi folosi produse cosmetice autorizate prin decizia directorului locului de detinere.
(3)Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea sa faca baie cel puţin de doua ori pe săptămâna. Au posibilitatea imbaierii zilnice cei care îşi desfăşoară activitatea în locuri cu risc epidemiologic crescut sau în orice alte locuri, dacă situaţia o impune.
(4)Articolele de toaleta şi igiena se asigura de către administratia locului de detinere, în limita normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Aceste articole pot fi suplimentate pe cheltuiala proprie de către persoana privată de libertate, prin cumparare de la punctul comercial amenajat în interiorul locului de detinere.
(5)Administratia penitenciara deruleaza programe de informare, educatie sanitara şi de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, contagioase, a consumului de droguri, precum şi de punere la dispoziţia persoanelor private de libertate a mijloacelor de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuala.
(6)Programele prevăzute la alin. (5) pot fi derulate în colaborare cu organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale cu experienta în implementarea acestora.
(1)Toate spatiile de cazare sunt prevăzute cu sisteme de supraveghere şi siguranţa, în raport de necesitatile impuse de tipul regimului de executare.
(2)Pe timpul noptii, în functie de regimul de executare aplicat, se poate folosi iluminatul de veghe în scopul asigurarii supravegherii.
(1)Persoanelor private de libertate care nu posedă îmbrăcăminte şi încălţăminte personală adecvată şi nu dispun de mijloace financiare suficiente li se asigură de către administraţia locului de deţinere ţinută, în funcţie de climă şi anotimp. Se consideră în situaţia de a nu dispune de mijloace financiare suficiente persoanele private de libertate care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de bani disponibile necesare achiziţionării unei ţinute civile.
Alin. (1) al art. 85 a fost modificat de pct. 48 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Ţinuta asigurata de administratia locului de detinere, prin caracteristicile sale, nu trebuie să fie umilitoare sau degradanta.
(3)Persoanele private de libertate pot folosi imbracamintea, lenjeria intima şi încălţămintea personala.
(4)Persoanele private de libertate internate în spitale şi infirmerii sunt echipate conform normelor medicale sanitare în vigoare.
(5)Prezentarea persoanelor private de libertate în faţa organelor judiciare, a altor autorităţi sau institutii ale administraţiei centrale şi locale se realizează în ţinuta decenta.
(6)Normele de echipare şi durata de folosinţă a ţinutei asigurate de administraţia locului de deţinere sunt stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
Alin. (6) al art. 85 a fost modificat de pct. 48 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)Ţinuta persoanelor private de libertate este inlocuita la expirarea duratei de folosinţă, stabilita conform dispoziţiilor alin. (6), precum şi ori de cate ori este necesar din cauza degradării acesteia.
(8)Ţinuta persoanelor private de libertate, personala sau asigurata de administratia locului de detinere, nu trebuie să fie asemanatoare cu uniforma personalului.
(1)Administratia locului de detinere asigura persoanelor private de libertate, de 3 ori pe zi, o hrana variata, corespunzătoare calitativ şi cantitativ regulilor de dieta, conform stării de sănătate sau naturii muncii prestate, după caz.
(2)Pentru persoanele private de libertate bolnave se asigura numărul de mese şi regimul alimentar prescris de medicul locului de detinere.
(3)Persoanelor private de libertate insarcinate sau celor care alapteaza, precum şi copiilor care rămân cu mama până în momentul plasarii lor în mediul familial ori în institutii de ocrotire specializate li se asigura hrana în mod corespunzător stării lor fiziologice, la recomandarea medicului locului de detinere.
(4)Administratia locului de detinere asigura condiţii de servire a hranei, de regula în spatii special amenajate, precum şi vesela necesară pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.
(5)Prepararea hranei se face sub controlul şi supravegherea personalului de specialitate în domeniu.
(6)Personalul medical este obligat sa verifice zilnic modul de respectare a condiţiilor de preparare, distribuire şi servire a hranei, calitatea acesteia şi sa aduca de îndată la cunoştinţa directorului locului de detinere neajunsurile constatate, care va lua masurile necesare.
(7)Administratia locului de detinere poate externaliza serviciul de preparare a hranei.
(1)Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligaţiilor, programelor şi activităţilor care urmăresc realizarea unei bune convieţuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini şi abilităţi care să influenţeze reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.
Alin. (1) al art. 87 a fost modificat de pct. 49 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Regimurile de executare se diferentiaza prin gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor private de libertate şi activitatea zilnica, în raport de situaţia juridica, starea sănătăţii, vârsta, categoria în care au fost clasificate şi comportarea în timpul executarii pedepsei.
(3)Pe întreaga durata a executarii pedepsei, administratia locului de detinere asigura supravegherea, observarea şi asistenţa persoanelor private de libertate de către educatori, psihologi, asistenti sociali şi consilieri de probatiune, medici, juristi, personal specializat cu aplicarea regimului şi siguranţa detinerii, preoti şi alte persoane calificate din interiorul şi exteriorul locului de detinere.
(4)Pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberarii începe imediat după primirea în locul de detinere şi se desfăşoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei şi regimul de executare.
(1)Membrii comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere:
a)vârsta;
b)durata pedepsei privative de libertate;
c)conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detentie anterioare;
d)riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa locului de deţinere, pentru celelalte persoane private de libertate şi pentru personal;
Litera d) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de pct. 50 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
e)abilitatile necesare includerii în diferite programe de educatie şi asistenţă psihosocială;
Litera e) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
f)disponibilitatea de a presta muncă, de a urma cursuri de calificare şi cursuri de şcolarizare.
Litera f) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de pct. 50 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
g)starea de sănătate.
(2)În raport cu prevederile alin. (1) şi ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.
(3)Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majorităţii membrilor comisiei, în functie de propunerile formulate.
(4)Propunerile membrilor comisiei, motivatiile şi decizia finala a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemneaza într-un proces-verbal, care se înregistrează într-un registru de procese-verbale.
(5)Decizia membrilor comisiei se consemneaza într-un proces-verbal de aducere la cunoştinţa, întocmit în doua exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunoştinţa a deciziei se inmaneaza persoanei private de libertate, iar celalalt, din care să rezulte luarea la cunoştinţa, se depune la dosarul individual.
(6)Structura şi conţinutul procesului-verbal de aducere la cunoştinţa a deciziei se stabileste prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(1)Persoana condamnata, nemultumita de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, în scris, plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoştinţa de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.
(2)Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate asculta, în mod obligatoriu, persoana condamnata, solutioneaza plangerea în termen de 15 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă prin încheiere motivata una dintre urmatoarele solutii:
a)admite plangerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b)respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.
(3)O copie de pe încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de cel mult două zile de la pronunţare.
Alin. (3) al art. 89 a fost modificat de pct. 51 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Hotărârea de stabilire a regimului de executare se pune în aplicare conform art. 79.
Art. 90 a fost modificat de pct. 52 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispozitiile art. 26 din Lege.
(2)Persoana privată de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, după executarea fracţiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 26 alin. 1 din Lege, poate sesiza judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbării regimului de executare. Persoana privată de libertate este încunoştinţată despre data când poate solicita schimbarea regimului de executare.
Alin. (2) al art. 91 a fost modificat de pct. 53 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Comisia poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, înainte de implinirea termenului de 6 luni, dacă persoana privată de libertate a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul în care executa pedeapsa privativa de libertate, şi dacă prin conduita sa afectează grav convietuirea normala în penitenciar sau siguranţa acestuia.
(4)Sesizarea de către comisie se realizează după intocmirea unui raport în care sunt menţionate conduita persoanei şi eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea sociala, raport care se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (1) din Lege.
(5)Dispozitiile art. 88 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(6)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotărăşte asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o încheiere motivată, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizării, numai după ascultarea persoanei în cauză. Încheierea motivată se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de două zile de la data pronunţării acesteia, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (5)-(7) din Lege.
Alin. (6) al art. 91 a fost modificat de pct. 53 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.
Alin. (7) al art. 91 a fost modificat de pct. 53 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(8)Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun în dosarul individual.
(9)Menţiuni despre schimbarea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicatiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.Secţiunea a 2-a Regimurile de executare
§.
1.Regimul de maxima siguranţa
Regimul de maxima siguranţa consta în asigurarea unor măsuri stricte de paza, supraveghere şi escortare, restrangerea libertatii de miscare a persoanelor private de libertate, menţinerea ordinii şi disciplinei, concomitent cu desfăşurarea unor activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica şi asistenţa sociala, care să dea posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(1)Regimul de maximă siguranţă se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani şi persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Lege.
Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 54 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Regimul de maxima siguranţa se aplică şi persoanelor private de libertate, clasificate initial în alt regim de executare, care au comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava pe timpul executarii pedepsei şi care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normala a activităţilor în locul de detinere ori siguranţa acestuia.
(1)Riscul pentru siguranţa penitenciarului pe care îl prezintă persoanele condamnate este determinat de potenţialul acestora de a periclita siguranţa misiunilor desfăşurate de administraţia penitenciară, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere, respectiv de a pune în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea personalului sau a altor persoane, de a afecta în mod direct sau indirect siguranţa comunităţii.
(2)Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului nu reprezintă o sancţiune disciplinară, ci constituie o măsură administrativă de prevenţie adoptată de administraţia locului de deţinere, în vederea menţinerii unui climat de siguranţă.
(3)Criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului sunt următoarele:
a)săvârşirea infracţiunii prin folosirea armelor de foc, din motive josnice ori cu cruzime pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii sau detenţiune pe viaţă;
b)evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedeapsa anterioară;
c)tentativa de evadare, forţarea dispozitivelor de siguranţă, distrugerea sistemelor de siguranţă;
d)neprezentarea nejustificată a persoanei private de libertate la ora stabilită din permisiunea de ieşire din penitenciar;
e)introducerea, deţinerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanţe toxice ori alte obiecte şi substanţe care pun în pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;
f)instigarea, influenţarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;
g)apartenenţa la grupări de crimă organizată, coordonarea activităţilor infracţionale ori de tip terorist;
h)acte de violenţă soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane.
Art. 93^1 a fost introdus de pct. 55 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Evaluarea iniţială a riscului persoanelor private de libertate pentru siguranţa penitenciarului se realizează de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege cu ocazia individualizării şi stabilirii regimului de executare, în condiţiile art. 25 din Lege, în baza criteriilor stabilite la art. 93^1. (2) După stabilirea riscului pentru siguranţa penitenciarului comisia prevăzută la art. 14 din Lege se reuneşte o dată la 6 luni şi reevaluează situaţia persoanelor din această categorie prin prisma criteriilor prevăzute la art. 93^1 în vederea menţinerii ori declasificării. În cazul declasificării, persoana condamnată rămâne în regimul de maximă siguranţă, schimbarea acestuia făcându-se conform art. 26 din Lege.
(3)În cazul pedepselor mai mici de 2 ani, termenul de reevaluare a riscului pentru siguranţa penitenciarului este cel stabilit de Lege pentru schimbarea regimului de executare.
(4)Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situaţiile prevăzute de art. 93^1, comisia prevăzută la art. 14 din Lege se întruneşte şi analizează situaţia persoanei condamnate în vederea evaluării şi stabilirii riscului pe care îl prezintă pentru siguranţa penitenciarului. Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se face numai după ce judecătorul delegat a dispus, prin încheiere, schimbarea regimului de executare în regimul de maximă siguranţă, în condiţiile art. 26 alin. (3) din Lege.
(5)În procesul de evaluare şi reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 14 din Lege analizează situaţia persoanei condamnate în baza dosarului individual şi a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.
(6)Cu ocazia analizei, persoana privată de libertate este audiată, cele declarate sunt consemnate, iar hotărârea comisiei se comunică persoanei private de libertate care poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, în condiţiile art. 25 din Lege, şi se depune la dosarul individual al acesteia, în cadrul documentarului penal.
(7)La reevaluarea persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului comisia are în vedere dispoziţiile prevederilor art. 88 din regulament, precum şi recomandările membrilor comisiei cu ocazia clasificării şi raportul personalului special desemnat pentru cunoaştere şi influenţare pozitivă în atenţia căruia se află persoana privată de libertate.
(8)Persoanelor private de libertate li se poate schimba regimul de executare în condiţiile art. 26 alin. (2) din Lege numai după declasificarea din categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.
Art. 93^2 a fost introdus de pct. 55 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt cazate separat, în camere special amenajate în cadrul secţiilor din cadrul regimului de maximă siguranţă.
(2)Activităţile desfăşurate de această categorie de persoane private de libertate se realizează separat de celelalte persoane private de libertate.
(3)Persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului li se aplică măsurile specifice de siguranţă stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Documentarul penal, fişele de acordare a drepturilor, fişele individuale de cazare, dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială şi dosarele medicale întocmite pentru această categorie se marchează în colţul din dreapta sus cu menţiunea «RISC» de culoare roşie şi data clasificării. În situaţia declasificării din această categorie, peste marcajul efectuat se aplică o ştampilă de culoare verde cu menţiunea «DECLASIFICAT» şi data declasificării. În dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială riscul pentru siguranţa penitenciarului se consemnează pe coperta interioară a dosarului în rubrica stabilită.
(5)Semestrial sau ori de câte ori este necesar, pentru actualizare, prin grija secretarului comisiei prevăzute la art. 14 din Lege, se întocmesc tabele nominale cu persoanele private de libertate care prezintă risc şi se distribuie compartimentelor interesate din unitate.
(6)În cazul transferului între unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, reanalizarea situaţiei persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se face numai după împlinirea termenelor prevăzute la art. 93^2 alin. (2) şi (3).
(7)Persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt monitorizate de către personal special desemnat.
Art. 93^3 a fost introdus de pct. 55 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)În cazul persoanelor arestate preventiv sau al celor condamnate şi arestate preventiv în altă cauză, care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 93^1 alin. (3), se aplică procedura de evaluare a riscului şi măsurile specifice de siguranţă stabilite pentru persoanele condamnate.
(2)Dispoziţiile art. 93^2 şi 93^3 se aplică în mod corespunzător.
Art. 93^4 a fost introdus de pct. 55 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Regimul de maxima siguranţa se executa în penitenciare anume destinate sau în sectii special amenajate în celelalte penitenciare.
(1)Persoanele private de libertate care executa pedeapsa într-un astfel de regim sunt cazate, de regula, individual, în camere amenajate asemanator cu celelalte spatii de cazare, asigurandu-se iluminatul natural, aerisirea, încălzirea, apa potabila şi alte dotari necesare igienei individuale.
(2)Persoanele private de libertate clasificate în regimul de maxima siguranţa pot fi cazate în comun, atunci când starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influentare a comportamentului o impun, cu condiţia ca numărul acestora sa nu fie mai mare de 10. (3) Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Sectiile, camerele şi locurile unde persoanele private de libertate desfăşoară diferite activităţi sunt permanent închise şi asigurate.
(1)Programul zilnic este riguros stabilit şi cuprinde activităţi administrative, lucrative, plimbare, asistenţa medicală, activităţi de educatie şi asistenţă psihosocială, asistenţa religioasa şi timp de odihnă.
Alin. (1) al art. 96 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(2)Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activităţi pot desfăşura în comun, în limita a minimum 3 ore, activităţi de plimbare, educatie şi asistenţă psihosocială, sportive şi religioase.
Alin. (2) al art. 96 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(3)Servitul hranei de către această categorie de persoane private de libertate se realizează în camerele de detinere sau în spatii special amenajate.
(4)Asistenţa medicală se asigura de personal medical anume desemnat, în spatii amenajate, de regula în interiorul secţiei de maxima siguranţa. La solicitarea personalului medical, asistenţa medicală este acordată în prezenta personalului de paza. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate în infirmerii sau spitale.
(1)Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu desfăşoară activităţi de instruire scolara şi formare profesionala au dreptul la o plimbare zilnica de cel puţin două ore, în curti special amenajate în aer liber.
(2)Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau asistenţă psihosocială au dreptul la cel puţin o ora de plimbare zilnica.
Alin. (2) al art. 97 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(3)Persoanele clasificate în acest regim, aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel puţin o ora, în curti special amenajate în aer liber.
(4)Modul de amenajare şi dotarea curtilor destinate activităţii de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Persoanele private de libertate care au o comportare buna şi respecta regulile de ordine interioara pot presta o munca, dacă sunt apte, în grupuri mici, în interiorul locului de detinere, în spatii prevăzute cu dispozitive de inchidere sigure şi sub supraveghere permanenta.
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, individual sau în grupuri mici, în locuri anume destinate, sub strictă supraveghere.
Art. 99 a fost modificat de pct. 56 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Personalul desemnat să aplice acest tip de regim este anume selectionat, format şi specializat, dotat cu mijloace de autoaparare, alarmare şi comunicare, într-un numar suficient, astfel încât să asigure o supraveghere stricta a persoanelor private de libertate, atât în interiorul, cat şi în exteriorul locului de detinere, precum şi interventia operativa, în situaţiile în care se impune.
(1)Deplasarea în exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum şi transferarea la un alt loc de detinere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicandu-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unităţii.
(2)La ieşirea şi intrarea din şi în camerele de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse, în mod obligatoriu, perchezitiilor corporale. Scoaterea din camere se desfăşoară numai în prezenta unui numar de personal suficient, dotat corespunzător, iar atunci când situaţia impune, persoanelor private de libertate li se aplică mijloace de imobilizare.
(1)Dreptul la vizita se acordă în spatii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.
(2)În raport de comportarea persoanei private de libertate şi dacă este în interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita să se desfăşoare fără dispozitiv de separare.
Accesul personalului locului de detinere în zona de amplasare a sectiilor şi camerelor destinate cazarii persoanelor private de libertate care executa pedeapsa în regim de maxima siguranţa este strict limitat şi se face în baza deciziei directorului.
§.
2.Regimul inchis
Regimul inchis consta în asigurarea unor măsuri de paza, supraveghere şi escortare care să permită persoanelor private de libertate sa desfasoare, în grupuri, activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica şi asistenţa sociala, pentru a da posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(1)Regimul inchis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.
(2)Acest regim se aplică şi:
a)persoanelor private de libertate clasificate initial în regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normala a activităţilor în locul de detinere;
b)persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul de maximă siguranţă care au avut o bună conduită, au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială şi au fost declasificate din categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului;
Litera b) a alin. (2) al art. 105 a fost modificată de pct. 57 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
c)în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Lege;
d)barbatilor care au implinit vârsta de 60 de ani şi femeilor care au implinit vârsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au în ingrijire un copil în vârsta de până la un an, minorilor şi persoanelor incadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege.
Regimul inchis se executa în penitenciare anume destinate sau în sectii special amenajate în celelalte penitenciare.
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul prevăzut de prezentul paragraf se realizează, de regula, în comun.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati şi a minorilor şi tinerilor de ceilalti majori, având în vedere atât starea de sănătate, cat şi conduita acestor persoane.
(3)Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Camerele de cazare sunt permanent închise şi asigurate.
(5)Hrana se serveste, de regula, în spatii special amenajate sau în camerele de cazare.
(1)Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activităţi educative, culturale, terapeutice şi sportive, consiliere psihologica, asistenţa sociala şi religioasa, asistenţa medicală, plimbare, timp de odihnă şi alte activităţi necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-şi asuma responsabilităţii.
(2)Activităţile se desfăşoară individual sau în grup, sub paza şi supravegherea permanenta a personalului.
(3)Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la muncă, la activităţi de instruire şcolară şi profesională sau programe de educaţie şi asistenţă psihosocială, pot desfăşura activităţi în afara camerelor de deţinere în limita a minimum 4 ore.
Alin. (3) al art. 108 a fost modificat de pct. 58 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Asistenţa medicală se asigura la cabinetele medicale ale locului de detinere.
(1)Persoanele private de libertate care nu presteaza munca şi nu participa la alte activităţi au dreptul la plimbare zilnica de minimum 3 ore.
(2)Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau asistenţă psihosocială au dreptul la cel puţin o ora de plimbare zilnica.
Alin. (2) al art. 109 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(3)Persoanele din această categorie, aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel puţin o ora, în curti special amenajate în aer liber.
Persoanele private de libertate care executa pedeapsa în regimul inchis pot presta munca, sub paza şi supraveghere continua, în interiorul sau exteriorul locului de detinere.
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în grupuri, în interiorul locului de deţinere, sub pază şi supraveghere.
Art. 111 a fost modificat de pct. 59 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu art. 38 alin. (3) şi (4), iar în cazul minorilor sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6).
Art. 112 a fost modificat de pct. 60 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
§.
3.Regimul semideschis
Regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite în zone din interiorul locului de detinere stabilite prin regulamentul de ordine interioara şi de a-şi organiza timpul liber avut la dispoziţie, sub supraveghere.
(1)Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.
(2)Acest regim se aplică şi:
a)persoanelor private de libertate clasificate initial în regim deschis care au comis o abatere disciplinara sau care datorita conduitei necorespunzatoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;
b)persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul închis care au avut o bună conduită şi au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială;
Litera b) a alin. (2) al art. 114 a fost modificată de pct. 61 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
c)în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) din Lege.
(1)Regimul semideschis se executa în penitenciare anume destinate ori în locuri sau sectii special amenajate în interiorul ori exteriorul altor penitenciare.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati şi a minorilor şi tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la munca.
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis se realizează în comun.
(2)Potrivit programului locului de detinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul noptii acestea se inchid şi se asigura. Pe perioada participării la anumite activităţi a intregului efectiv dintr-o camera usa este inchisa şi asigurata.
(3)Pe timpul noptii, după închiderea camerelor, se asigura supravegherea de către personalul anume desemnat, precum şi paza perimetrelor, atunci când cazarea se face în sectii exterioare locului de detinere.
(4)Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Munca prestata de această categorie de persoane se desfăşoară în interiorul şi în afara locului de detinere, supravegherea fiind asigurata de personal neinarmat.
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în grupuri, în spaţii din interiorul locului de deţinere, care rămân deschise pe timpul zilei, precum şi în exteriorul locului de deţinere. Supravegherea acestora se face cu personal neînarmat.
Art. 118 a fost modificat de pct. 62 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Dreptul la vizita se acordă în conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
§.
4.Regimul deschis
Regimul deschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite în interiorul locului de detinere, de a presta munca şi de a desfăşura activităţile educative, terapeutice, de consiliere psihologica şi asistenţa sociala în afara locului de detinere, fără supraveghere.
(1)Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege.
(1^1)Acest regim se aplică şi persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul semideschis care au avut o bună conduită şi au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială.
Alin. (1^1) al art. 121 a fost introdus de pct. 63 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate în această categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate faţă de comunitatea din care provin şi îi incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.
(1)Regimul deschis se executa în penitenciare anume destinate ori în locuri sau sectii special amenajate în interiorul sau exteriorul altor penitenciare.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati şi a minorilor şi tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la munca.
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis se realizează în comun.
(2)Camerele de cazare se ţin descuiate atât pe timp de zi, cat şi pe timp de noapte, condamnatii având acces liber în locurile şi zonele stabilite de administratie.
(3)Amenajarea şi dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Persoanele din acest regim pot presta munca în condiţii similare cu persoanele libere, având obligaţia de a reveni la locul de cazare după terminarea programului.
Persoanele private de libertate aflate în acest regim pot desfăşura, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, programe şi activităţi educaţionale şi de asistenţă psihosocială, în interiorul sau în afara locului de deţinere, fără supraveghere.
Art. 125 a fost modificat de pct. 64 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Persoanele private de libertate îşi organizeaza singure timpul avut la dispoziţie şi activităţile administrativ-gospodaresti, cu respectarea programului stabilit de administratie.
(2)Cu aprobarea directorului locului de deţinere, persoanele private de libertate, care execută pedeapsa în acest regim, pot frecventa cursuri de şcolarizare, de calificare sau învăţământ universitar, pot beneficia de asistenţă medicală pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în sistemul administraţiei penitenciare, inclusiv de medicină dentară, pot participa individual sau în grup la programe culturale, educative, sportive, artistice şi religioase, în afara locului de deţinere. În anumite situaţii, cu aprobarea directorului locului de deţinere, pot lua parte la aceste activităţi şi membrii de familie ai acestora sau reprezentanţi ai societăţii.
Alin. (2) al art. 126 a fost modificat de pct. 65 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Administratia locului de detinere poate incheia protocoale de colaborare cu institutii publice sau private, cu organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevăzute la alin. (2). Reprezentantii acestor organizaţii au astfel posibilitatea de a monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele private de libertate, informandu-l periodic despre aceasta pe directorul locului de detinere.
(1)Persoanele private de libertate se deplaseaza la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament în timpul, zonele şi pe traseele stabilite de administratia locului de detinere. Nerespectarea acestei prevederi de către persoana privată de libertate atrage raspunderea disciplinara sau penala potrivit legii.
(2)Persoanelor din acest regim le este interzis sa procure, să deţină, sa comercializeze şi sa consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope, sa frecventeze localuri publice, sa conduca autovehicule în alte condiţii decat cele stabilite de administratie, să între în legătură cu anumite persoane ori să se deplaseze în anumite locuri, sa poarte sau să deţină arme, munitii, substante toxice ori explozive de orice fel.
(3)Persoanelor din acest regim, pe timpul desfăşurării de activităţi în afara locului de detinere, le este interzis sa părăsească locurile unde sunt planificate, înainte de terminarea programului, fără aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de detinere sa coordoneze activitatea.
(4)Cu ocazia clasificarii persoanelor private de libertate în acest tip de regim şi ori de cate ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la indatoririle, oblibaţiile şi interdicţiile pe care le au, semnand un angajament în acest sens.
(5)Pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, persoanele private de libertate sunt obligate să aibă asupra lor documente de legitimare eliberate de administratia locului de detinere, pe care sunt obligate să le prezinte, la cerere, organelor competente.
(6)Persoanele private de libertate, pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot pastra şi administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achizitionarea unor articole de imbracaminte şi încălţăminte, precum şi pentru participarea la unele activităţi cultural-educative.
(7)Pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot detine şi folosi telefoane mobile personale.
(8)Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la intoarcerea în locul de detinere, precum şi mijloacele electronice de plată sunt pastrate într-un spatiu special amenajat, în casete prevăzute cu incuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de detinere, şi sunt evidentiate nominal într-un registru de către personalul administraţiei, cu menţionarea orei la care acestea au fost predate şi a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.
Dreptul la vizita se acordă în conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
§.
5.Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor, tinerilor şi femeilor
Minorii şi tinerii executa pedepsele privative de libertate în penitenciare anume destinate sau în sectii separate în celelalte penitenciare pentru a li se asigura protectia şi asistenţa pe plan social, scolar, educativ, profesional, psihologic, medical şi fizic, care le sunt necesare potrivit varstei, sexului şi personalitatii fiecaruia.
În penitenciarele pentru minori şi tineri se asigura separarea pe camere în functie de sex, vârsta şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 14 din Lege.
Titlul art. 131 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1)Programele de educatie şi asistenţă psihosocială sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea şi în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate minorii şi tinerii sa nu fie dezavantajati sub aspect scolar, profesional sau social.
Alin. (1) al art. 131 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(2)Administraţia locului de deţinere urmăreşte prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii şi tinerii să desfăşoare, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, activităţi de educaţie, asistenţă psihosocială, sportive, lucrative, ocupaţionale şi recreative în afara camerelor de deţinere.
Alin. (2) al art. 131 a fost modificat de pct. 66 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)În penitenciarele pentru minori şi tineri se pot înfiinţa scoli generale, scoli de arte şi meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale după care se desfăşoară învăţământul de stat.
(2)La activităţile de instruire scolara şi profesionala, precum şi la cele educative şi de asistenţă psihosocială baietii şi fetele pot participa împreună.
Alin. (2) al art. 132 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(3)La implinirea varstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi mentinute pentru executarea în continuare a pedepsei în penitenciarele pentru minori şi tineri numai dacă aceasta este în interesul instruirii scolare şi profesionale, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani.
(1)Femeile private de libertate executa pedeapsa în penitenciare pentru femei sau în sectii separate în celelalte penitenciare.
(2)Spatiile de cazare pentru femeile private de libertate trebuie să ofere condiţii pentru menţinerea unei stari de sănătate şi igiena specifice acestei categorii.
În penitenciarele şi secţiile pentru femei se asigură separarea pe camere, în funcţie de vârstă şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 14 din Lege.
Art. 134 a fost modificat de pct. 67 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigura de personal de acelasi sex.
(2)Personalul de sex masculin are acces în sectiile pentru femei în condiţiile stabilite de directorul locului de detinere.
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se organizează şi se desfăşoară individual sau în grup, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică. O parte dintre aceste activităţi se pot desfăşura împreună cu persoane private de libertate bărbaţi, cu asigurarea măsurilor corespunzătoare de supraveghere.
Art. 136 a fost modificat de pct. 68 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
§.
6.Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul persoanelor bolnave
(1)Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea într-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital sau infirmerii se subordoneaza nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătăţii Publice şi a caselor de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale şi după sexul persoanelor private de libertate.
(1)Masurile de siguranţă şi supraveghere care se aplică persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital şi infirmerii se adoptă fără a împiedica desfăşurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevăzute la art. 37 din Lege, se aplică numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.
(2)Masurile de siguranţă pentru persoanele internate sunt cele specifice cel puţin regimului inchis.
(1)Persoanele private de libertate cu tulburari psihice grave, de natura a pune în pericol siguranţa proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate în sectiile de profil din unitatile spitalicesti, pentru tratament medical şi asistenţa psihosociala specifice.
(2)În momentele de criza pot fi utilizate, în condiţiile prevăzute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autoranirea, ranirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizarii este pusa sub observatie continua. Mijloacele de imobilizare sunt indepartate la încetarea stării care a impus această măsură.
(3)Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se evalueaza în mod constant de personalul medical şi de psiholog.
(4)Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se comunică serviciului de sănătate din localitatea în raza careia se stabilesc aceste persoane, în vederea continuarii tratamentului medical.
(1)Persoanele private de libertate internate în penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rude până la gradul IV inclusiv în camere, cu avizul medicului curant şi cu aprobarea directorului locului de detinere.
(2)Persoanele private de libertate internate în unităţi spitalicesti din afara locului de detinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unităţi spitalicesti şi cu aprobarea directorului locului de detinere.
(1)Persoanele private de libertate care participă şi dovedesc interes în muncă şi în cadrul activităţilor de educaţie şi asistenţă psihosocială, sprijină şi îngrijesc persoane private de libertate cu dizabilităţi, contribuie la prevenirea sau înlăturarea unor situaţii de risc, precum şi cele ale căror invenţii, inovaţii şi lucrări ştiinţifice au fost confirmate de autorităţile competente pot fi stimulate prin acordarea uneia dintre recompensele prevăzute la art. 68 alin. (1) din Lege.
(2)Acordarea recompenselor are la bază sistemul de creditare aprobat prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 141 a fost modificat de pct. 69 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Alin. (1) al art. 141 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1)Pentru recompensele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-e) din Lege, comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege analizează lunar rapoartele de recompensare întocmite de cadrele care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate sau de lucrătorul în cadrul serviciului producţie, după caz, şi prezentate de şefii de secţii, pe bază de tabel nominal, după avizare.
(2)Rapoartele de recompensare, avizate negativ, se înaintează comisiei, însoţite de motivare.
(3)Comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege propune directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. f) şi g) din Lege, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin. (3) din Lege. Înainte de formularea propunerii, comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege poate consulta, nemijlocit, personalul care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.
(4)Recompensele se consemnează în registrul prevăzut la art. 79 lit. b) din Lege, iar rapoartele de recompensare se clasează în dosarul disciplinar.
Art. 142 a fost modificat de pct. 70 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Încredinţarea unei responsabilităţii în cadrul activităţilor prevăzute în art. 64 din Lege se acordă persoanelor private de libertate care au avut o comportare meritorie pe perioada detinerii, dovedesc ca au calităţi, aptitudini şi abilitati de comunicare şi organizare şi se bucura de autoritate morala şi respect din partea celorlalte persoane private de libertate.
(1)Ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior se acordă persoanelor private de libertate care:
a)timp de doua luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. a) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduita regulamentara;
b)timp de 3 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. b) şi c) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduita regulamentara;
c)timp de 4 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduita regulamentara;
d)timp de 5 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. f) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au manifestat o conduita regulamentara.
(2)Persoanele private de libertate sanctionate disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensa inaintea ridicarii sanctiunii disciplinare.
(1)Suplimentarea drepturilor la pachete şi vizite se acordă persoanelor private de libertate, ca o recunoastere a respectarii normelor de conduita în locul de detinere.
(2)Persoanele private de libertate beneficiaza de recompensa prevăzută la alin. (1) în maximum doua luni de la data acordarii acesteia, cu condiţia ca în această perioadă persoana privată de libertate sa nu fi fost sanctionata cu măsura disciplinara prevăzută de art. 71 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.
(1)Directorul locului de detinere poate acorda premii constand în materiale pentru activităţi ocupationale persoanelor private de libertate care au obţinut rezultate bune şi foarte bune în procesul de instruire scolara şi formare profesionala, la concursurile şi competitiile organizate în cadrul locului de detinere sau care au contribuit la informarea, educarea şi formarea altor categorii de persoane private de libertate.
(2)Recompensa prevăzută la alin. (1) se acordă şi persoanelor private de libertate care au realizat lucrari literare sau de arta care sunt apreciate la nivelul locului de detinere şi al comunităţii.
(1)Permisiunea de iesire din locul de detinere prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e)-g) din Lege poate fi acordată numai persoanelor private de libertate care au avut o conduita constant pozitiva şi prezinta suficienta incredere că nu mai comit alte infractiuni.
(2)Comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege acordă recompensa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e) din Lege sau propune acordarea recompenselor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. f) şi g) din aceeaşi lege, după o analiză temeinică, conform procedurii stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Alin. (2) al art. 147 a fost modificat de pct. 71 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Înainte de ieşirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se aduc la cunoştinţa urmatoarele:
a)data şi ora la care trebuie să se inapoieze;
b)regulile pe care trebuie să le respecte şi consecintele nerespectarii acestora;
c)obligativitatea prezentarii la autorităţile publice locale sau la organele de politie din localitatea în care se deplaseaza, pentru confirmarea prezentei în acea localitate, atât la sosire, cat şi la plecare, în cazul unei permisiuni de iesire din penitenciar mai mari de 24 de ore.
(2)Cu aceasta ocazie, persoana privată de libertate semneaza un angajament, în sensul celor prevăzute la alin. (1).
(3)În cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exercitiu restransa ori al persoanelor private de libertate cu dizabilitati, care pentru deplasare necesita însoţitor, administratia locului de detinere instiinteaza în timp util reprezentantii legali ori, după caz, sotul sau sotia ori rudele până la gradul IV inclusiv, care semneaza angajamentul prevăzut la alin. (2) alaturi de persoanele private de libertate.
(4)La ieşirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se inmaneaza actul de invoire, care face dovada identităţii şi a intervalului de timp pentru care este acordată permisiunea.
(5)O zi permisiune de iesire din penitenciar este echivalenta cu intervalul orar de 24 de ore.
(6)Despre permisiunea iesirii din penitenciar serviciul de evidenta detinuti informeaza, înainte de plecarea din locul de detinere, organele de politie aflate în raza localităţii unde se deplaseaza persoana privată de liberate.
(7)Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii iesirii din penitenciar sunt suportate de către persoana privată de libertate.Secţiunea a 2-a Abateri şi sancţiuni disciplinare
§.
1.Abateri disciplinare
(1)Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. a)-e) şi art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, precum şi eludarea regimului de executare a pedepsei de către persoanele private de libertate, care prin iniţierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmaresc menţinerea într-un anume loc de detinere ori transferarea în alte locuri de detinere.
(2)Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. f)-j) şi art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament, precum şi determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament.
(3)Constituie abateri disciplinare uşoare încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. k)-n) şi la art. 63 lit. ţ)-u), ascunderea adevărului privind nivelul de instruire şcolară sau pregătire profesională, precum şi determinarea cu intenţie a altei persoane private de libertate să încalce prevederile art. 62 sau ale art. 63 lit. ţ)-u).
Alin. (3) al art. 149 a fost modificat de pct. 72 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
§.
2.Sancţiuni disciplinare
(1)Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru săvârşirea uneia dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 149 sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (1) din Lege. Dispoziţiile art. 71 alin. (3)-(9) din Lege se aplică în mod corespunzător.
Alin. (1) al art. 150 a fost modificat de pct. 73 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administraţiei penitenciare poate aplica, în mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevăzute în art. 71 din Lege.
Sancţiunea disciplinara cu avertisment se aplică persoanelor private de libertate care savarsesc pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a participa la activităţile culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (2) sau, în mod repetat, una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioadă de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (2) sau, în mod repetat, una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament, precum şi celor care, fiind repartizate la activităţi productive, au comis abateri legate de procesul de productie, de indeplinirea normelor de lucru, de respectarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele de protejare a mediului înconjurător.
Suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpara bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioadă de cel mult două luni
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpara bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioadă de cel mult două luni, se aplică persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
Sancţiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni, se aplică persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament, precum şi celor care au comis abateri pe timpul acordarii dreptului la vizita.
Sancţiunea disciplinara cu izolarea pentru maximum 10 zile se aplică persoanelor private de libertate care au comis abateri prevăzute de art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) din prezentul regulament, precum şi celor care manifesta o evidenta agresivitate sau violenta ori când acestea afectează în mod grav convietuirea normala din locul de detinere, precum şi siguranţa acestuia.
§.
3.Procedura disciplinara
(1)În locurile de detinere, ordinea şi disciplina sunt stabilite şi mentinute riguros, în scopul asigurarii securitatii colective şi individuale, precum şi a unei vieti în comun bine organizate.
(2)Nu se poate adauga vreo alta constrangere asupra oricarei persoane private de libertate decat acelea care decurg din prevederile legale.
(1)Nicio persoana privată de libertate nu poate fi sanctionata disciplinar decat în conformitate cu dispozitiile Legii şi ale prezentului regulament şi niciodata de doua ori pentru aceeasi fapta.
(2)Persoanele private de libertate pot fi sanctionate disciplinar numai după verificarea completa a imprejurarilor în care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea persoanei private de libertate este obligatorie.
(3)Nu se poate ingradi dreptul unei persoane private de libertate la aparare sau al folosirii cailor de atac împotriva sanctiunii disciplinare aplicate.
(1)Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în încăperi fără lumina şi ventilatie şi orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.
(2)Este interzisa folosirea ca sanctiune a mijloacelor de constrangere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibila atunci când persoana privată de libertate se afla intr-o stare de criza sau exista riscul iminent de autoranire ori de violenta asupra altor persoane sau ca măsura de siguranţă pe timpul escortarii la organele judiciare, la unităţi sanitare sau în alte locuri, fiind însă inlaturate când autoritatea judiciara sau administrativa dispune în acest sens.
(3)Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se află într-o unitate sanitară nu se pot utiliza cătuşe metalice. Modelul mijloacelor de imobilizare şi modul de utilizare a acestora, folosite în unităţi sanitare, se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Alin. (3) al art. 159 a fost modificat de pct. 74 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Este interzisa utilizarea forţei fizice ca sanctiune împotriva persoanelor private de libertate. Forta fizica poate fi folosita în cazurile de autoaparare, de evadare sau rezistenta fizica activa ori pasiva la o dispoziţie bazata pe Lege sau pe prezentul regulament.
(1)Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinara şi plangerea împotriva hotărârii comisiei de disciplina sunt prevăzute la art. 72-74 din Lege.
(2)În zilele de sambata, duminica şi sarbatori legale, rapoartele de incident se depun la seful de tura, care le preda în prima zi lucratoare sefului secţiei unde este deţinută persoana privată de libertate.
(3)În situaţia în care abaterea disciplinara este savarsita pe perioada transferului între locurile de detinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, raportul de incident este întocmit de seful escortei, acesta fiind remis sefului de tura din unitatea de destinatie.
(4)Comisia de disciplina prevăzută la art. 73 alin. (2) din Lege funcţionează în fiecare loc de detinere, secretarul acesteia fiind o persoană desemnata de director.
(5)Atunci când după savarsirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de îndată a persoanei private de libertate într-un alt loc de detinere subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, raportul de incident se trimite împreună cu celelalte documente intocmite unităţii în care a fost transferata persoana privată de libertate, în vederea continuarii procedurii disciplinare.
(6)În cazul în care, pentru motive de siguranţă, se impune separarea preventiva a persoanei private de libertate, directorul locului de detinere poate dispune această măsură pe timpul cercetarilor.
(1)Autoritatea disciplinara este exercitata numai de comisia de disciplina.
(2)Măsura disciplinara se stabileste de comisia de disciplina, prin hotărâre scrisa.
(3)Sanctiunile disciplinare se consemneaza în registrul prevăzut de art. 79 lit. c) din Lege.
(4)Sancţiunea disciplinară cu izolarea se aplică numai cu avizul medicului.
Alin. (4) al art. 161 a fost introdus de pct. 75 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Sancţiunea disciplinara cu izolarea se executa, de regula, individual, în sectiile de maxima siguranţa ale locurilor de detinere sau în camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei în care se afla persoana sanctionata.
(2)Camerele destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza de iluminat natural şi de aerisire şi sunt prevăzute cu sisteme de incalzire, alimentare cu apa şi alte dotari necesare igienei.
(3)Amenajarea şi dotarea camerelor destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Sancţiunea disciplinara cu izolarea se executa numai cu avizul medicului.
(5)Persoanele private de libertate care executa sancţiunea disciplinara cu izolarea sunt examinate zilnic de medicul locului de detinere.
(6)La propunerea medicului locului de detinere, sancţiunea disciplinara cu izolarea poate fi întreruptă din motive de sănătate.
Drepturile, oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea
(1)Persoanele private de libertate aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza pe toata perioada acesteia de dreptul de petitionare, la corespondenta şi la informare prin presa scrisa, la hrana conform normelor în vigoare, asistenţa medicală, precum şi la plimbare în spatii special amenajate, separat de celelalte persoane private de libertate.
(2)Dotarea şi amenajarea spatiilor destinate plimbarii persoanelor care executa sancţiunea disciplinara prevăzută la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(3)Fumatul este permis numai pe timpul efectuării activităţii de plimbare.
(4)Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanele private de libertate nu sunt scoase la munca, nu participa la activităţile cultural-educative şi sportive, sunt private de posibilitatea de a pastra şi de a folosi aparatura radio-tv.
(5)Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanelor private de libertate li se suspenda dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu excepţia vizitelor aparatorului, persoanelor cu calităţi oficiale sau ale reprezentantilor diplomatici, în conformitate cu prevederile art. 46-48 din prezentul regulament, de a efectua convorbiri telefonice, precum şi cumparaturi, în afara articolelor necesare pentru petitionare, corespondenta, fumat şi igiena individuala.
(1)Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilitatilor de a asigura folosirea la munca a unui numar cat mai mare de persoane private de libertate.
(2)Munca prestata de persoanele private de libertate urmareste menţinerea şi cresterea capacităţii acestora de a-şi castiga existenta după liberare şi realizarea unor venituri, care se pot folosi la îmbunătăţirea condiţiilor de detinere şi pentru susţinerea acţiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate.
(3)În raport cu tipul regimului de executare, persoanelor private de libertate li se poate cere să muncească. În acest sens, se ţine seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile fiecărei persoane private de libertate, de vârstă, starea de sănătate, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora.
Alin. (3) al art. 164 a fost modificat de pct. 76 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3^1)În situaţia refuzului de a munci, comisia prevăzută la art. 167 alin. (1) întocmeşte un proces-verbal care se depune la dosarul individual, fiind avut în vedere la evaluarea comportamentului persoanei private de libertate în timpul detenţiei.
Alin. (3^1) al art. 164 a fost introdus de pct. 77 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Persoanele private de libertate pot fi folosite la munca în întreprinderi, sectii şi ateliere de productie din locurile de detinere, la operatori economici, precum şi la alte persoane fizice sau juridice.
(5)Munca persoanelor private de libertate, desfăşurată în condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege, este remunerata în raport de natura activităţii, calitatea produselor executate şi randamentul obţinut.
(1)Folosirea la munca a persoanelor private de libertate se realizează pe bază de contract de prestări de servicii incheiat între administratia locului de detinere şi beneficiarul forţei de muncă.
(2)Tarifele referitoare la activităţile ce urmeaza a se desfăşura se negociaza între administratia locului de detinere şi beneficiarul forţei de muncă şi nu pot fi mai mici decat tariful aferent salariului minim brut pe economie, în condiţiile realizării integrale a normei de lucru stabilite în contract. Normele de lucru se stabilesc pe baza probelor de lucru efectuate în prezenta persoanelor delegate de ambele părţi contractante.
(3)În situaţia în care beneficiarul forţei de muncă nu respecta dispozitiile legale privind condiţiile de folosire la munca a persoanelor private de libertate, administratia locului de detinere îi solicita ca în termen de 24 de ore sa ia măsuri pentru respectarea acestora. Dacă în acest termen nu se iau masurile necesare, directorul locului de detinere poate dispune retragerea parţială sau totala a persoanelor private de libertate.
(4)În cazul în care, timp de 30 de zile după retragerea persoanelor private de libertate, beneficiarul forţei de muncă nu indeplineste oblibaţiile prevăzute la alin. (3), directorul locului de detinere cere rezilierea contractului.
(5)Beneficiarul forţei de muncă este obligat să asigure: baza tehnico-materiala, conducerea lucrărilor, spatii pentru servirea hranei, apa potabila, asistenţa tehnica necesară, instructajul şi condiţiile de protecţie a muncii, spatii pentru grupuri sanitare şi, dacă este cazul, amenajarile impuse pentru executarea pazei la locul de muncă.
(6)Directorul locului de deţinere are obligaţia de a încheia contracte cât mai avantajoase, în măsura posibilităţilor, stabilind în sarcina beneficiarului forţei de muncă obligaţia de a asigura cheltuielile ocazionate de transportul persoanelor private de libertate, al personalului de escortare şi al hranei la locurile de muncă, precum şi materialele igienico-sanitare.
Alin. (6) al art. 165 a fost modificat de pct. 78 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Munca în interesul locului de detinere cuprinde urmatoarele activităţi cu caracter gospodaresc care nu se remunereaza:
a)activităţile desfăşurate pentru prepararea hranei, pentru întreţinerea şi functionarea instalaţiilor, pentru menţinerea stării de curăţenie şi igiena în locul de detinere, precum şi insotirea unor persoane private de libertate cu dizabilitati;
b)activităţile prestate în cadrul atelierelor de întreţinere, constand în servicii de cizmarie, croitorie, tamplarie, spalatorie, întreţinere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lacatusarie şi altele asemenea;
c)activităţile ocazionale din interiorul locului de detinere, care se presteaza, prin rotatie, de către toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical;
d)alte activităţi necesare locului de detinere, în functie de cerinţele specifice.
(2)Repartizarea persoanelor private de libertate la activităţile prevăzute la alin. (1) se efectueaza în baza baremelor aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Pe timpul noptii, la nivelul camerelor de detinere, pentru prevenirea unor evenimente negative, de natura sinuciderilor, incendiilor, inundaţiilor, precum şi pentru semnalizarea situaţiilor ce necesita acordarea de prim ajutor, se poate organiza serviciul de planton, care se considera munca în interesul locului de detinere.
(1)Selectionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la activităţi productive se fac în functie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de detinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentantii sectoarelor de educatie şi asistenţă psihosocială, regim penitenciar, evidenta, organizarea muncii şi medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranţa şi regim. Comisia se completeaza cu personal de specialitate, care verifica deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate.
Alin. (1) al art. 167 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1^1)Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc criteriile pentru selecţionarea şi repartizarea la muncă.
Alin. (1^1) al art. 167 a fost introdus de pct. 79 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^2)Persoanele private de libertate selecţionate la muncă vor semna un angajament care va cuprinde drepturile, obligaţiile şi interdicţiile prevăzute la art. 63 pe perioada desfăşurării activităţilor productive şi care se depune la dosarul individual.
Alin. (1^2) al art. 167 a fost introdus de pct. 79 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^3)Angajamentul asumat de persoanele private de libertate selecţionate la activităţile productive remunerate va cuprinde şi referiri privind posibilitatea încheierii unui contract de asigurare potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (1) lit. c) din Lege.
Alin. (1^3) al art. 167 a fost introdus de pct. 79 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)În măsura posibilitatilor, a cerințelor de disciplina din locurile de detinere şi în limite rezonabile, persoanele private de libertate pot opta pentru un anumit loc de muncă sau pot schimba locul de muncă dacă nu sunt folosite la prestarea altei munci şi dacă poseda calificarea sau deprinderile necesare noului loc de muncă.
(3)Prestarea muncii se face individual sau în grupuri organizate, care nu depasesc 50 de persoane, în interiorul sau în exteriorul locului de detinere.
Munca persoanelor private de libertate, în caz de calamitate, se desfăşoară cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 167^1 a fost introdus de pct. 80 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Munca prestata de persoanele private de libertate trebuie să se desfăşoare în condiţii cat mai apropiate de cele din comunitate.
(2)Reglementarile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea muncii sunt aplicabile şi persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de muncă, bolilor profesionale şi a altor situaţii de risc.
(3)Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligaţia de a asigura atât acestora, cat şi personalului de paza şi supraveghere masurile de protecţie a muncii, echipamentul adecvat şi alimentatia de protecţie, în cazul în care dispozitiile legale prevad aceasta pentru angajatii proprii.
Munca persoanelor private de libertate se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de directorul locului de detinere, în condiţiile dispoziţiilor titlului IV cap. V "Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate" din Lege şi cu respectarea dispoziţiilor contractuale.
(1)Activităţile de productie în regie proprie, realizate în sectii, ateliere şi gospodarii agrozootehnice, precum şi munca prestata în cadrul lucrărilor de investitii şi reparatii curente sau capitale sunt remunerate pe bază de tarife diferentiate pe categorii de activităţi, dar nu mai puţin decat nivelul salariului minim pe economie, în condiţiile realizării normelor de productie.
(2)Produsele realizate în sectii şi ateliere de productie, precum şi excedentul din gospodariile agrozootehnice pot fi valorificate pe piaţa libera.
(3)Veniturile realizate din prestări de servicii pot fi încasate în lei sau echivalent valoric în produse, servicii, materiale, obiecte de inventar, echipament, cazarmament, precum şi mijloace fixe, în condiţiile în care articolele respective sunt prevăzute în structura bugetului aprobat de venituri şi cheltuieli şi aceasta modalitate de plată a fost stabilita prin contractul de prestări de servicii.
Remunerarea persoanelor private de libertate participante la cursuri de şcolarizare, calificare ori recalificare profesională
Veniturile obţinute de persoanele private de libertate ca urmare a muncii prestate se repartizează conform prevederilor art. 62 din Lege, astfel:
a)40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate; b) 60% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.
Art. 171 a fost modificat de pct. 81 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Sumele de bani corespunzătoare cotei de 75% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemnează în fişa contabilă a persoanei şi pot fi folosite pe durata executării pedepsei, conform prevederilor art. 49 alin. (4) din Lege.
(2)Sumele de bani corespunzătoare cotei de 25% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemnează în fişa contabilă nominală şi se păstrează, pe numele acestora, în conturi bancare purtătoare de dobânzi sau în depozite bancare, aceste sume împreună cu dobânda aferentă urmând a fi încasate în momentul punerii în libertate.
(3)În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, procentul de 50% din cota de 40% care îi revine acesteia conform art. 62 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile, conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 172 a fost modificat de pct. 82 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Evidenta muncii persoanelor private de libertate se tine de către personalul locului de detinere şi al unităţii beneficiare.
Titlul Cap. X a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
Titlul art. 174 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1)Activitatea de educaţie şi asistenţă psihosocială se face în baza planificării executării pedepsei şi are drept scop creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Aceasta cuprinde următoarele arii de intervenţie:
a)adaptarea la condiţiile privării de libertate;
b)instruire şcolară şi formare profesională;
c)activităţi educative şi recreative;
d)asistenţa socială;
e)asistenţa psihologică;
f)asistenţa religioasă;
g)pregătirea pentru liberare.
Alin. (1) al art. 174 a fost modificat de pct. 83 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Comisia prevăzută în art. 14 din Lege elaboreaza şi aproba, pe baza ofertei de activităţi, Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
Alin. (2) al art. 174 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială" şi a sintagmei "Plan de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică" cu sintagma "Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică".
(3)Aceste activităţi se desfăşoară individual sau în grup, în interiorul sau în exteriorul locului de detinere, în condiţii cat mai apropiate de viaţa din comunitate.
Titlul art. 175 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Plan de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică" cu sintagma "Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică".
(1)Administraţia locului de deţinere, în urma evaluării şi identificării necesităţilor individuale ale persoanei private de libertate şi în funcţie de posibilităţile instituţiei, este obligată să organizeze activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială, ţinând cont de natura infracţiunii comise, durata privării de libertate, regimul de executare, riscul pentru penitenciar, vârstă, stare de sănătate fizică şi mintală.
Alin. (1) al art. 175 a fost modificat de pct. 84 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Pentru fiecare persoană condamnată se întocmeşte un plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, care este adus la cunoştinţă, sub semnătură. Orice modificare a conţinutului acestuia va fi adusă la cunoştinţa persoanei private de libertate după ce, în prealabil, a fost aprobată de Comisia prevăzută la art. 14 din Lege.
Alin. (2) al art. 175 a fost modificat de pct. 84 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică cuprinde date biografice, informaţii despre mediul de provenienţă, istoricul infractional, date despre nivelul de instruire scolara şi profesionala, date psihologice de interes general sau profilul psihologic. În functie de acestea se stabilesc ariile de interventie individualizata.
Alin. (3) al art. 175 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Plan de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică" cu sintagma "Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică".
(4)Planul se adapteaza la regimul de executare a pedepselor, acordandu-se o atenţie speciala categoriilor vulnerabile.
(5)La activităţi pot participa, în calitate de colaboratori, consilieri de probatiune, voluntari şi reprezentanti ai societatii civile.
Programele derulate în perioada de carantina şi observare au ca scop cunoasterea normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relatiile cu alte persoane şi cuprind activităţi individuale sau colective desfăşurate de administratia locului de detinere.
(1)Persoanele condamnate sunt obligate să frecventeze învăţământul obligatoriu.
Alin. (1) al art. 177 a fost modificat de pct. 85 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^1)Administraţia locurilor de deţinere asigură condiţiile necesare instruirii şcolare a persoanelor condamnate pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, în concordanţă cu normele cuprinse în legea învăţământului public, şi condiţiile stabilite în protocolul de colaborare dintre Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Justiţiei privind şcolarizarea şi profesionalizarea persoanelor condamnate, aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Alin. (1^1) al art. 177 a fost introdus de pct. 86 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^2)Numărul orelor de cursuri se stabileşte cu respectarea planurilor-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Alin. (1^2) al art. 177 a fost introdus de pct. 86 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Pentru persoanele condamnate se organizează cursuri de pregătire prin programul «A doua şansă».
Alin. (2) al art. 177 a fost modificat de pct. 87 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)În fiecare loc de detinere se organizeaza, cu sprijinul inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti, scoli sau clase afiliate la instituţiile de invatamant din afara locului de detinere.
Personalul didactic necesar funcţionarii unităţilor scolare din cadrul locurilor de detinere este asigurat şi salarizat de către inspectoratele scolare judetene, selectionarea acestuia facandu-se în colaborare cu administratia locului de detinere.
(1)Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deţinere, cursuri preuniversitare la nivel liceal, cursuri universitare la forma de învăţământ la distanţă sau în forma frecvenţei reduse, suportând toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecvenţă redusă care presupun deplasări au prioritate persoanele clasificate în regim deschis şi semideschis. Pentru înscrierea la cursuri la forma de învăţământ la distanţă au şanse egale toate persoanele condamnate, indiferent de regimul în care îşi execută pedeapsa.
(2)În cazul în care persoana condamnată urmează studii universitare în momentul intrării în penitenciar, aceasta îşi poate continua studiile numai în forma cursurilor de învăţământ universitar la distanţă sau în forma frecvenţei reduse, conform dispoziţiilor alin. (1).
(3)Metodologia şi normele referitoare la înscrierea şi participarea la cursuri şi examene sunt stabilite prin ordinul prevăzut la art. 64 alin. (1^1) din Lege.
(4)În vederea obţinerii aprobării, persoana condamnată face dovada scrisă a faptului că este acceptată să urmeze cursurile unei facultăţi, precum şi a garanţiei susţinerii financiare necesare continuării studiilor.
Art. 179 a fost modificat de pct. 88 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)În locul de detinere se pot organiza cursuri de calificare sau recalificare a persoanelor private de libertate în diferite meserii, în functie de optiunile şi de aptitudinile acestora.
(2)Cursurile se organizează în spaţii existente în locurile de deţinere, în unităţile productive din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi la furnizorii autorizaţi de formare profesională, în baza acordurilor încheiate.
Alin. (2) al art. 180 a fost modificat de pct. 89 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Activităţile de calificare sau recalificare se desfăşoară cu sprijinul financiar al Ministerului Educatiei şi Cercetarii, al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei, prin Agentia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă, al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al altor persoane fizice ori juridice.
(4)În contractele de folosire la munca a persoanelor private de libertate pot fi prevăzute clauze prin care operatorii economici sa desfasoare sau sa sustina material cursuri de calificare şi de atestare pe meserii a acestora.
Au prioritate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională minorii, tinerii şi persoanele analfabete.
Art. 181 a fost modificat de pct. 90 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Pentru a urma cursuri de instruire şcolară sau de pregătire profesională, persoanele condamnate trebuie să prezinte documentele care să ateste nivelul de pregătire şcolară anterior obţinut.
Alin. (1) al art. 182 a fost modificat de pct. 91 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Documentele care atesta scolarizarea sau calificarea se elibereaza de către organizatorul cursului şi nu conţin menţiuni cu privire la starea de privare de libertate a persoanei, acestea fiind recunoscute în condiţiile legii.
Activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară individual sau colectiv, fiind structurate în programe de tip obligatoriu, opţional sau facultativ. Programele de tip obligatoriu desfăşurate cu persoanele private de libertate se stabilesc de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege.
Art. 183 a fost modificat de pct. 92 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Titlul art. 183 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1)În fiecare loc de detinere se organizeaza şi funcţionează o biblioteca la care au acces persoanele private de libertate. Fondul de carte cuprinde un numar suficient de mare şi variat de volume, menit sa răspundă diversitatii culturale a persoanelor private de libertate, acestea având libertatea de a opta pentru orice gen de lectura.
(2)Fondul de carte se constituie prin cumparare, sponsorizari şi donatii.
(3)Modul de gestionare şi utilizare a fondului de carte se face conform celui din bibliotecile publice.
(4)Administratia locului de detinere asigura gratuit un numar de ziare sau de publicatii, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
(5)Persoanele private de libertate îşi pot procura, prin grija administraţiei locului de detinere, din banii personali, ziare, cărţi, publicatii periodice şi reviste.
(6)În locurile de detinere se pot edita reviste conţinând date informative despre activităţile de educatie şi asistenţă psihosocială, inclusiv creatii literare aparţinând persoanelor private de libertate.
Alin. (6) al art. 184 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(1)Administratia locului de detinere asigura posibilitatea receptarii programelor naţionale şi locale de radio şi de televiziune.
(2)Aparatura radio-tv poate fi proprietatea administraţiei locului de detinere sau a persoanei private de libertate.
(3)Administraţia locului de deţinere aprobă primirea aparaturii radio-TV de către persoanele private de libertate, în baza ordinului prevăzut la art. 64 alin. (1^1) din Lege.
Alin. (3) al art. 185 a fost modificat de pct. 93 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Pe perioada detentiei, aparatura radio-tv, aprobata potrivit alin. (3), nu poate fi instrainata altor persoane private de libertate şi nici folosita în scopul obtinerii de avantaje patrimoniale.
(5)Folosirea aparaturii radio-tv se face conform programului stabilit, astfel încât sa nu perturbe programul zilnic al persoanelor private de libertate şi sa nu contravina regulilor de disciplina din locurile de detinere.
Persoanei private de libertate i se poate aproba şi primirea sau achiziţionarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 186 a fost modificat de pct. 94 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare organizarii de spectacole, expozitii şi alte manifestari culturale, în care să fie implicate persoanele private de libertate.
(2)Materialele necesare desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1) se asigura de administratia locului de detinere, de sot sau sotie ori de rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau de către alte persoane fizice ori juridice.
(3)Administraţia locului de deţinere încurajează şi sprijină iniţiativele organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi pe cele ale persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate care doresc să contribuie la activitatea de educaţie şi asistenţă psihosocială desfăşurată în locul de deţinere sau să sponsorizeze astfel de acţiuni, dacă acestea nu contravin prevederilor legale ori regulilor privind siguranţa locurilor de deţinere.
Alin. (3) al art. 187 a fost modificat de pct. 95 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Administratia locului de detinere, în functie de posibilitati, asigura, în spatii special amenajate, practicarea individuala sau colectiva a unor jocuri ori activităţi sportive în vederea mentinerii tonusului fizic şi psihic, ţinând cont de starea de sănătate, aptitudini, vârsta şi preferinte.
(2)Materialele şi echipamentele necesare desfăşurării activităţilor sportive se asigura de administratia locului de detinere, iar cele ce depasesc posibilitatile financiare ale locului de detinere pot fi procurate, cu aprobarea directorului, şi de către persoanele private de libertate, familie sau alte persoane ori organizaţii.
(3)Activităţile sportive se organizează şi se desfăşoară sub îndrumarea unui monitor sportiv.
Alin. (3) al art. 188 a fost modificat de pct. 96 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)În locurile de detinere se pot constitui echipe sau grupe de activităţi pe discipline sportive, în raport de regimurile de executare şi de conduita. Administratia Naţionala a Penitenciarelor poate autoriza organizarea unor intreceri sportive între persoanele private de libertate aflate în locuri de detinere diferite. Intreceri sportive se pot organiza şi cu echipe sau grupe sportive din exteriorul locului de detinere, cu aprobarea directorului acestuia.
(1)Persoanele private de libertate au dreptul neingradit la asistenţa religioasa, în condiţiile stabilite prin regulamentul privind asistenţa religioasa în locurile de detinere, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Reprezentantii organizaţiilor, asociaţiilor şi cultelor religioase pot desfăşura servicii şi activităţi religioase şi pot vizita persoanele private de libertate, fără a afecta programul locului de detinere.
(3)Persoanele private de libertate pot sa primeasca, sa pastreze şi sa foloseasca obiecte de cult şi publicatii cu caracter religios.
(1)Liberarea condiţionată constituie o măsura de incredere faţă de persoana privată de libertate condamnata la pedeapsa cu inchisoarea sau la detentiune pe viaţa şi se dispune pentru continuarea executarii restului de pedeapsa în stare de libertate.
(2)Persoanele private de libertate care au lucrat, au participat la cursuri de alfabetizare ori instruire şcolară - primară, gimnazială, liceală, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1)-(3) din Lege, cursuri universitare în conformitate cu prevederile art. 65^1 alin. (1) din Lege, de formare profesională sau la programe de resocializare, precum şi persoanele private de libertate care nu au muncit din motive neimputabile lor, dar au dovedit un progres real în propria conduită şi au participat constant la programele de educaţie şi asistenţă psihosocială, ţinându-se cont şi de antecedentele penale, pot beneficia de liberare condiţionată după executarea fracţiunilor din pedeapsă prevăzute de Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Alin. (2) al art. 190 a fost modificat de pct. 97 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)Partea din pedeapsa care se considera executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare şi formarii profesionale se calculeaza conform prevederilor art. 76 din Lege.
(1)Comisia prevăzută la art. 77 alin. (2) din Lege, cu participarea şefului biroului evidenţă, în calitate de secretar, analizează săptămânal, la locul de deţinere, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate care îndeplinesc condiţiile pentru liberarea condiţionată.
Alin. (1) al art. 191 a fost modificat de pct. 98 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Comisia analizeaza dosarul în prezenta persoanei private de libertate, ocazie cu care i se aduc la cunoştinţa condiţiile pe care trebuie să le indeplineasca în situaţia continuarii executarii restului de pedeapsa în stare de libertate.
(3)După analiza, comisia întocmeşte un proces-verbal motivat, semnat de membrii comisiei şi de persoana privată de libertate. Procesul-verbal cuprinde menţiuni referitoare la prevederile art. 77 alin. (2) din Lege.
(4)Procesul-verbal de admitere se inainteaza judecatoriei din raza teritoriala a locului de detinere, împreună cu documentele care atesta menţiunile cuprinse în acesta.
(5)Procesul-verbal de respingere şi noul termen de reexaminare a situaţiei, care nu poate fi mai mare de un an, se comunică persoanei private de libertate, aducandu-i-se la cunoştinţa, sub semnatura, ca se poate adresa direct instanţei cu cerere de liberare condiţionată.
(6)În situaţia în care persoana condamnată se adresează direct instanţei, cerând liberarea condiţionată, odată cu cererea se trimite şi procesul-verbal întocmit de comisia prevăzută la art. 77 alin. (2) din Lege împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în acesta.
Alin. (6) al art. 191 a fost modificat de pct. 98 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(7)În vederea solutionarii cererii de liberare condiţionată a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanţa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.
(1)Punerea în libertate a persoanelor private de libertate se face de către directorul locului de detinere, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la termenul hotarat de instanţa de judecată în cazul liberarii condiţionate, precum şi la orice altă dată hotarata de organele judiciare competente în situaţiile anume prevăzute de lege, comunicand despre acest fapt organului judiciar competent.
(2)Cu ocazia liberarii, persoanei private de libertate i se inmaneaza biletul de liberare, toate documentele personale şi, la cerere, fotocopii de pe actele din dosarul individual, inclusiv de pe actele medicale, precum şi un referat medical către medicul de familie. De asemenea, după retragerea bunurilor încredinţate de administratia locului de detinere, i se restituie toate sumele banesti, bunurile şi valorile care îi apartin, inclusiv documentele referitoare la contul sau.
(3)Contravaloarea serviciilor de fotocopiere efectuate în condiţiile alin. (2) va fi suportată de persoana privată de libertate. Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru fotocopiere sunt suportate de administraţia locului de deţinere. Sunt considerate persoane fără mijloace băneşti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 10 zile sume de bani disponibile în contul personal.
Alin. (3) al art. 192 a fost modificat de pct. 99 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Tarifele pentru serviciile de fotocopiere se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5)Punerea în libertate a persoanei private de libertate se realizează fără intarziere, după efectuarea activităţilor prevăzute la alin. (2).
(1)În cazul în care persoana privată de libertate nu are bani, costul transportului până la domiciliu se asigura de administratia locului de detinere la nivelul tarifului minim practicat de Societatea Naţionala a Cailor Ferate Române. De asemenea, administratia locului de detinere asigura ţinuta civila de sezon celor care nu poseda, precum şi hrana rece, potrivit normelor în vigoare, pentru numărul de zile necesare transportului până la domiciliul persoanei care se libereaza.
(2)Pentru cetatenii straini sau apatrizi, drepturile prevăzute la alin. (1) se asigura până la sediul reprezentantelor diplomatice din România ale statelor care le reprezinta interesele sau până în localitatea din tara unde acestia îşi au reşedinţa.
(3)Când persoana care urmeaza a fi pusa în libertate este bolnava, nefiind transportabila, cu consimtamantul sau, poate fi internata de administratia locului de detinere într-un spital din reteaua Ministerului Sănătăţii Publice, anuntandu-se despre aceasta rudele sau instituţiile guvernamentale ori neguvernamentale de asistenţa sociala.
(1)Punerea în libertate se consemneaza în registrul prevăzut la art. 79 lit. e) din Lege şi în modulul corespunzător din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(2)În cazul persoanelor liberate condiţionat se fac menţiuni şi în registrul prevăzut la art. 79 lit. d) din Lege şi în modulul corespunzător din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(1)Siguranţa locului de detinere, paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate constituie un ansamblu de acţiuni şi măsuri luate de administratia locului de detinere, care au ca scop:
a)prevenirea sustragerii de la executarea pedepselor şi a masurilor preventive a persoanelor private de libertate;
b)aplicarea regimurilor de executare a pedepsei;
c)apararea locurilor de detinere;
d)prezentarea în faţa organelor judiciare a persoanelor private de libertate;
e)prevenirea unor situaţii de risc pentru ordinea de drept;
f)protectia individuala şi colectiva a persoanelor private de libertate şi a personalului propriu.
(1^1)Pentru atingerea scopurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi e) se pot folosi sisteme electronice de supraveghere la distanţă. Criteriile şi procedura de aplicare sunt aprobate prin ordin al ministrului justiţiei.
Alin. (1^1) al art. 195 a fost introdus de pct. 100 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Masurile necesare pentru siguranţa locurilor de detinere, paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Pentru realizarea dispoziţiilor art. 195 din prezentul regulament, fiecare loc de detinere trebuie să dispună de personal propriu specializat, selectionat, pregatit şi instruit pentru executarea atribuţiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proportii de minimum un lucrator la 3 persoane private de libertate.
(1)Locurile de detinere sunt dotate cu imprejmuiri de siguranţă, cladiri adecvate, armament, munitie, mijloace de interventie, de imobilizare, de transport, de comunicare, de întreţinere, de supraveghere şi control, de stingere a incendiilor şi alte dotari specifice indeplinirii atribuţiilor legale în condiţii de siguranţă.
(2)În exercitarea atribuţiilor de paza, escortare şi supraveghere a persoanelor private de libertate, precum şi în alte situaţii temeinic justificate prevăzute în planurile de paza şi aparare ale locurilor de detinere, personalul foloseşte tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.
(2^1)Mijloacele de transport destinate persoanelor private de libertate pot fi dotate cu sisteme de localizare spaţio-temporală.
Alin. (2^1) al art. 197 a fost introdus de pct. 101 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(3)În funcţie de situaţie, personalul se dotează cu veste antiglonţ, scuturi de protecţie şi căşti cu vizor şi poate folosi pentru intervenţie şi restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tompfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene, jeturi de apă, arme cu gloanţe de cauciuc, cătuşe, câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, precum şi alte mijloace de protecţie şi imobilizare aflate în dotare. Câinii de serviciu se folosesc în activităţi de pază şi escortare la punctele de lucru şi la organele judiciare, la activităţile de transfer al persoanelor private de libertate, pentru paza perimetrelor şi pentru descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor, substanţelor toxice sau stupefiante şi urmărirea evadaţilor.
Alin. (3) al art. 197 a fost modificat de pct. 102 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Orice interventie se va desfăşura cu respectarea principiului proportionalitatii cauzei care a generat nevoia şi modalitatea de interventie şi fără a se face uz nejustificat de violenta.
(1)Folosirea mijloacelor de interventie se face gradual, fără a depăşi nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente ori agresive sau pentru neutralizarea acţiunilor ilegale, şi inceteaza de îndată ce scopul interventiei a fost realizat, cu respectarea dispoziţiilor art. 37 din Lege.
(2)Procedurile standard de interventie şi imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)La predarea serviciului de către personalul de supraveghere de pe sectiile de detinere se efectueaza apelul persoanelor private de libertate, activitate care este consemnata în documentele specifice.
(2)Apelul persoanelor private de libertate se efectueaza şi la începerea şi terminarea activităţilor la care acestea participa în afara camerelor de detinere sau ori de cate ori este nevoie.
(3)Anual se organizeaza apelul general, pentru confruntarea documentelor care privesc situaţia individuala a persoanelor private de libertate cu cele declarate de acestea.
(1)Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situaţiilor de risc, precum şi pentru ridicarea obiectelor interzise, persoanele private de libertate sunt supuse perchezitiei.
(2)Perchezitia este actiunea prin care se realizează un control amanuntit asupra persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere şi tuturor locurilor unde acestea au acces.
(3)Perchezitia se efectueaza de către persoane de acelasi sex şi în condiţii care să nu lezeze demnitatea persoanelor private de libertate.
(4)În cadrul perchezitiei corporale amanuntite asupra persoanei private de libertate se interzice urmarirea descoperirii obiectelor interzise prin efectuarea de exercitii fizice. Desfăşurarea perchezitiei corporale amanuntite se desfăşoară cu respectarea dreptului persoanei perchezitionate la viaţa intima.
(5)Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale persoanelor private de libertate pot fi realizate numai de către cadre medicale.
(6)Persoanele private de libertate asista la perchezitionarea bagajelor şi a bunurilor personale.
(7)Dispozitiile art. 49 alin. (4) şi (6) şi ale art. 71 alin. (2) din Lege se aplică în mod corespunzător.
(8)Felurile perchezitiei, modalitatile de efectuare, asigurarea tehnico-materiala necesară efectuării acesteia, precum şi documentele ce se intocmesc cu acest prilej se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(1)Bunurile interzise, găsite asupra persoanelor private de libertate cu ocazia percheziţiilor sau nerevendicate, se confiscă. Acestea se predau în prima zi lucrătoare la magazia unităţii.
(2)Bunurile confiscate se valorifică sau se distrug, după caz. Confiscarea este dispusă de către directorul locului de deţinere, în baza procesului-verbal întocmit de către persoanele care au descoperit bunurile ce fac obiectul confiscării. Directorul locului de deţinere îl înştiinţează despre măsura luată pe judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3)Bunurile confiscate sunt evaluate şi înregistrate în evidenţa extracontabilă, în termen de 21 de zile de la confiscare.
(4)Evaluarea bunurilor confiscate se face de către o comisie, formată din 3 membri, desemnată de directorul unităţii penitenciare prin decizie.
(5)Înregistrarea bunurilor în evidenţa contabilă a unităţii penitenciare se efectuează potrivit reglementărilor în vigoare, la valoarea justă stabilită de comisia de evaluare.
(6)Valorificarea bunurilor confiscate se realizează prin licitaţie publică, conform prevederilor în vigoare referitoare la valorificarea bunurilor aflate în administrarea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare.
(7)În cazul în care valorificarea bunurilor confiscate nu s-a realizat conform alin. (6), acestea se valorifică în regim de consignaţie.
(8)În cazul bunurilor care nu au putut fi valorificate potrivit alin. (7), comisia de evaluare poate proceda la reducerea preţurilor stabilite iniţial, cu până la 30% din valoarea stabilită; ulterior, reducerea preţurilor poate fi făcută până la 75% din valoarea stabilită iniţial; dacă în termen de 150 de zile de la prima reevaluare a bunurilor acestea nu se valorifică prin modalitatea prevăzută la alin. (7), se poate proceda la:
a)valorificarea prin unităţile de colectare şi valorificare a deşeurilor;
b)dezmembrarea bunurilor şi valorificarea componentelor rezultate;
c)distrugerea bunurilor sau a componentelor.
(9)Bunurile confiscate pentru care nu se justifică angajarea cheltuielilor în vederea valorificării pot fi distruse.
(10)Fac excepţie de la procedurile de valorificare prevăzute la alin. (6) şi (7) băuturile alcoolice, medicamentele şi alimentele perisabile, care se distrug.
(11)Bunurile supuse valorificării care au devenit necomercializabile sau nevandabile se distrug.
(12)Distrugerea bunurilor se realizează sub supravegherea unei comisii, formată din 3 membri, desemnată de directorul unităţii penitenciare prin decizie.
(13)Bunurile a căror deţinere este interzisă prin lege oricărui cetăţean, cele care cad sub incidenţa art. 74^2 din Lege, precum şi cele faţă de care există suspiciunea că au legătură cu săvârşirea unor infracţiuni se ridică, se conservă, întocmindu-se documentele necesare, şi se anunţă organele judiciare competente cărora le sunt predate.
(14)Sumele de bani obţinute ca urmare a valorificării bunurilor confiscate se virează la bugetul de stat. În cazul încasării contravalorii bunurilor respective prin virament bancar, sumele se virează în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, iar în cazul încasării în numerar, sumele se depun la casieria Trezoreriei Statului în prima zi lucrătoare de la încasare. Viramentul la bugetul de stat se realizează după deducerea cheltuielilor ocazionate de valorificarea bunurilor confiscate.
Art. 201 a fost modificat de pct. 103 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
În situaţii deosebite a caror rezolvare depăşeşte posibilitatile proprii, precum şi în caz de catastrofe, cutremure, accident nuclear, inundaţii, incendii, stare de necesitate, personalul locurilor de detinere este sprijinit de unitatile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori ale celorlalte structuri care fac parte din Sistemul naţional de aparare, ordine publică şi siguranţa naţionala, potrivit planurilor de cooperare şi interventie.
(1)La producerea unei evadări administraţia locului de deţinere anunţă de îndată organele competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru luarea măsurilor în vederea urmăririi şi prinderii evadatului, furnizând acestora datele şi informaţiile necesare. La fel procedează şi în cazul neprezentării persoanelor private de libertate care au avut permisiunea de ieşire din locul de deţinere ori al părăsirii fără autorizare a locului de muncă aflat în exteriorul locului de deţinere.
Alin. (1) al art. 203 a fost modificat de pct. 104 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Atribuţiile şi modul de actiune ale personalului locului de detinere în cazul producerii unei evadari se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Accesul în locurile de deţinere este strict limitat, în condiţiile stabilite de Lege. Persoanele din afara sistemului administraţiei penitenciare pot intră în locurile de deţinere în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (2) din Lege şi în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Art. 204 a fost modificat de pct. 105 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Fotografierea, inregistrarea audiovizuala cu privire la activităţile din locurile de detinere sunt permise numai cu incuviintarea directorului locului de detinere.
(1)Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de deţinere se poate face de către reprezentanţi ai structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor în baza delegaţiei semnate de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală în cauză ori, după caz, de către şefii Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, inspectoratelor de poliţie judeţene, de către directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, al Direcţiei Generale Anticorupţie, precum şi de conducătorii structurilor teritoriale cu funcţie de reprezentare la nivel de şef birou, avizată de directorul penitenciarului.
Alin. (1) al art. 206 a fost modificat de pct. 106 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Delegatia cuprinde datele de identificare ale persoanelor prevăzute de alin. (1) şi pe cele ale persoanelor private de libertate ce urmeaza a fi ascultate. Delegatia nu permite decat ascultarea persoanelor private de libertate menţionate în aceasta.
(3)Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de deţinere se poate face şi de către:
a)procuror, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe baza legitimaţiei de serviciu;
b)senatori sau deputaţi ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte;
c)europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte;
d)reprezentanţii serviciilor de probaţiune, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe baza legitimaţiei de serviciu;
e)avocatul unei alte persoane, care justifică un interes legitim, în baza împuternicirii date în conformitate cu contractul de asistenţă avocaţială.
Alin. (3) al art. 206 a fost modificat de pct. 106 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Ascultarea persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) se face în condiţii de confidentialitate.
(1)Reprezentanţii organizaţiilor naţionale, străine sau internaţionale neguvernamentale din domeniul apărării drepturilor omului, a căror competenţă este recunoscută ori acceptată de România, pot asculta persoanele private de libertate în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din Lege.
Alin. (1) al art. 207 a fost modificat de pct. 107 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Intalnirile cu reprezentantii organizaţiilor neguvernamentale nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.
Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de detinere are loc numai în spatii special amenajate şi fără a perturba derularea normala a activităţii zilnice.
Transferarea persoanelor private de libertate în condiţiile prevăzute la art. 31 din Lege, într-un alt loc de detinere, se realizează în urmatoarele cazuri:
a)când persoana privată de libertate este chemata de către un organ judiciar din alta localitate. Dacă în localitate nu exista loc de detinere, transferarea se face la locul de detinere care deserveşte organul judiciar respectiv;
b)când persoana privată de libertate este trimisa pentru executarea pedepsei într-un anumit regim sau ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepsei, la propunerea comisiei prevăzute la art. 14 din Lege;
c)când persoana privată de libertate este bolnava şi este trimisa în vederea unui consult, tratament, unei internari sau expertize medicale;
d)la solicitarea persoanei private de libertate sau din alte motive intemeiate, cu avizul comisiei prevăzute la art. 14 din Lege.
(1)Transferarea persoanelor private de libertate, necesară activităţii unui organ judiciar, se face pe baza dispozitiei de transfer emisa de acesta.
(2)În cazul persoanelor private de libertate, aflate în locuri de detinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, solicitate de mai multe organe judiciare în acelasi timp, transferarea temporara se dispune de directorul general, ţinând cont de urmatoarele criterii:
a)instantele judecătorești au intotdeauna prioritate faţă de celelalte organe judiciare;
b)cauzele penale în care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventiva;
c)gradul de jurisdictie al organului judiciar care instrumenteaza cauza;
d)netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.
(1)Transferarea persoanelor private de libertate în cazurile prevăzute la art. 209 din prezentul regulament se realizează cu mijloace de transport ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în baza unui grafic de deplasare, sau, după caz, ale unităţilor subordonate.
(2)Administratia Naţionala a Penitenciarelor poate externaliza serviciile de transfer al persoanelor private de libertate.
Transferarea persoanelor private de libertate în centrele de retinere şi arestare preventiva ale Ministerului Administraţiei şi Internelor
Transferarea persoanelor private de libertate în centrele de retinere şi arestare preventiva ce funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor se face numai în situaţii justificate. Solicitarea de transfer, perioada şi motivele acestuia fac parte din adresa scrisa şi semnata de organul judiciar sau, după caz, de sefii Inspectoratului General al Politiei Române, inspectoratelor judetene de politie, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti sau al Directiei Generale Anticoruptie.
(1)Când o persoană privată de libertate refuza sa primeasca hrana, directorul împreună cu medicul locului de detinere explica celei în cauza urmarile dăunătoare la care se expune, aratandu-i mijloacele legale de care poate uza pentru rezolvarea problemelor invocate.
(2)Dacă persoana privată de libertate îşi menţine hotărârea, directorul locului de detinere sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, care procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) şi (2) din Lege. O copie a declaraţiei de refuz de hrana sau, după caz, a procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.
(1)Directorul locului de deţinere ia măsuri ca persoana privată de libertate, aflată în refuz de hrană, să fie cazată în infirmeria penitenciarului, într-o cameră special amenajată sau într-un spital penitenciar.
Alin. (1) al art. 214 a fost modificat de pct. 108 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)Zilnic şi ori de cate ori este necesar medicul unităţii viziteaza persoana aflata în refuz de hrana şi o examineaza clinic, facand menţiuni despre aceasta într-un registru anume destinat.
(3)Atunci când, în urma investigatiilor şi determinarilor clinice de specialitate, medicul constata ca persoana aflata în refuz de hrana s-a alimentat, informeaza în scris directorul unităţii, care prezinta situaţia judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), când starea de sănătate nu este afectată, chiar dacă persoana privată de libertate nu recunoaste ca s-a hranit, în baza informării scrise a medicului se întocmeşte un proces-verbal prin care se constata încetarea stării de refuz de hrana. Dacă persoana privată de libertate se afla în infirmerie, se transfera intr-o camera de detinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizata.
(5)Atunci când starea de sănătate se agraveaza, iar în infirmerie nu poate fi asigurata asistenţa medicală corespunzătoare, persoana aflata în refuz de hrana se transfera intr-o unitate spitaliceasca.
(6)Personalul din serviciile de educatie şi asistenţă psihosocială acţionează prin consiliere individuala pe toata perioada refuzului de hrana, informand persoana privată de libertate despre riscurile continuarii acestei forme de protest.
Alin. (6) al art. 214 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(7)Persoanei private de libertate aflate în refuz de hrana îi este alocata zilnic norma de hrana potrivit categoriei din care face parte. Administratia locului de detinere, prin personalul sau, are obligaţia ca la ora servirii mesei să ofere hrana respectiva, persoana privată de libertate având posibilitatea să îşi exprime opţiunea.
(8)Acceptarea hranei se considera ca act de voinţa personal prin care persoana privată de libertate inceteaza refuzul de hrana declarat. Acest fapt se inscrie într-un registru anume destinat, sub semnatura persoanei private de libertate.
(1)La ieşirea din refuzul de hrana se procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Lege, iar o copie a declaraţiei sau procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.
(2)Refuzul de hrana nu constituie abatere disciplinara.
(3)Persoana privată de libertate aflata în infirmerie la încetarea refuzului de hrana revine intr-o camera de detinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizata.Secţiunea a 4-a Intocmirea unor acte juridice
(1)La solicitarea persoanei private de libertate ori la cererea altor persoane interesate din exterior, cu consimtamantul acesteia, administratia locului de detinere creeaza condiţiile necesare pentru autentificarea sau legalizarea unor acte juridice de către institutii sau persoane competente potrivit legii, în locul de detinere. Cheltuielile efectuate cu aceasta ocazie sunt suportate de solicitanţi.
(2)La cererea institutiei competente de a face legalizarea sau autentificarea, administratia locului de detinere elibereaza un act din care să rezulte ca cel în cauza este privat de libertate.
(1)Căsătoria persoanei aflate în executarea pedepsei privative de libertate se încheie în locul de deţinere, iar consimţământul viitorilor soţi se ia de ofiţerul de stare civilă din raza teritorială a locului de deţinere.
Alin. (1) al art. 217 a fost modificat de pct. 109 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1^1)În cazul încheierii căsătoriei, în condiţiile art. 54 alin. (5) din Lege, consimţământul viitorilor soţi se ia de către ofiţerul de stare civilă din localitatea încheierii căsătoriei.
Alin. (1^1) al art. 217 a fost introdus de pct. 110 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(2)În cazul în care viitorii soti se afla în executarea unor pedepse privative de libertate şi nu se gasesc în acelasi loc de detinere, Administratia Naţionala a Penitenciarelor, la solicitarea scrisa a acestora şi cu avizul comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât acestia să se afle în acelasi loc de detinere pe timpul necesar incheierii căsătoriei.
(3)Analizele medicale necesare incheierii căsătoriei, pentru persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate, se realizează prin grija administraţiei locului de detinere, cheltuielile fiind suportate de solicitanţi.
(4)La incheierea căsătoriei pot participa judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorul locului de detinere, un reprezentant al serviciului de educatie şi asistenţă psihosocială, precum şi un numar de maximum 10 persoane, rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau alte cunoştinţe ale viitorilor soti.
Alin. (4) al art. 217 a fost modificat de pct. 115 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "intervenţie psihosocială" cu sintagma "asistenţă psihosocială".
(5)După incheierea căsătoriei, dacă nu exista posibilitatea acordarii permisiunii iesirii din locul de detinere, directorul poate aproba primirea unui pachet de alimente, în greutate de până la 10 kg, şi ramanerea viitorilor soti, timp de 48 de ore, în condiţiile art. 45 alin (1)-(6) din prezentul regulament.
(1)În caz de deces al unei persoane private de libertate, indiferent de locul, cauza şi circumstantele producerii acestuia, directorul locului de detinere instiinteaza de îndată familia sau o persoană apropiata acesteia, institutia medico-legala cea mai apropiata, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, procurorul de la parchetul competent şi Administratia Naţionala a Penitenciarelor, respectiv Inspectoratul General al Politiei Române.
(2)Administratia locului de detinere comunică, prin orice mijloace şi în scris, de îndată, familiei sau altei persoane apropiate decesul şi locul unde trebuie să se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor şi a obiectelor ce au apartinut acestuia.
(3)Când decesul s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, se anunta imediat inspectoratul teritorial de muncă. Persoana decedata este lasata la locul şi în starea în care s-a produs evenimentul, neputand fi ridicata decat după incuviintarea legala.
(4)Dispozitiile art. 80 alin. (1)-(4) şi (6) din Lege se aplică în mod corespunzător.
Autopsia medico-legală se efectuează de către medicul legist care întocmeşte şi certificatul constatator al decesului. O copie a certificatului medical constatator al decesului se introduce la dosarul individual ce a aparţinut persoanei private de libertate, iar o altă copie se înmânează familiei decedatului.
Art. 219 a fost modificat de pct. 111 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
Dacă în termen de 3 zile de la comunicare nu se prezinta niciuna dintre persoanele prevăzute în art. 218 alin. (2) din prezentul regulament, inhumarea se efectueaza de către primaria din circumscripţia teritoriala a locului de detinere. Dispozitiile art. 80 alin. (5) din Lege se aplică în mod corespunzător.
Bunurile şi sumele de bani ale celui decedat, aflate la locul de detinere, se inmaneaza sotului sau sotiei ori rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv sau, dacă acestia nu se prezinta în termen de un an, se trec în proprietatea locului de detinere ori se distrug, în cazul în care prezinta un grad avansat de uzura sau sunt inutilizabile, de către o comisie numita prin decizia directorului.
(1)Măsura retinerii şi a arestarii preventive în cursul urmaririi penale se executa numai în centrele de retinere şi arestare preventiva din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2)Măsura arestarii preventive în cursul judecatii se executa în sectii speciale ale locurilor de detinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în centre de arestare preventiva ce funcţionează pe lângă acestea.
Primirea în centrele de retinere şi arestare preventiva sau în centrele de arestare preventiva şi sectiile de arestare preventiva din cadrul locurilor de detinere se realizează potrivit prevederilor art. 82 alin. (1)-(3) din Lege şi în baza dosarului individual prevăzut la art. 29 alin. (2) din Lege.
Titlul art. 224 a fost modificat de pct. 112 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Cazarea persoanelor reţinute ori arestate în centrele de retinere şi arestare preventiva sau în sectiile şi centrele de arestare preventiva se realizează, de regula, individual.
(2)În centrele de retinere şi arestare preventiva, în centrele de arestare preventiva, precum şi în sectiile speciale de arestare preventiva, persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativa de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în alta cauza, sunt tinute separat de persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată sau de urmărire penala.
(3)Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere se realizează în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 81 alin. (5) din Lege.
Alin. (3) al art. 224 a fost introdus de pct. 113 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(4)Camerele de cazare sunt permanent închise şi asigurate.
Alin. (4) al art. 224 a fost introdus de pct. 113 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(5)Vizita persoanelor reţinute sau arestate se desfăşoară în conformitate cu art. 38 alin. (3) şi (4).
Alin. (5) al art. 224 a fost introdus de pct. 113 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
(1)Organizarea şi functionarea centrelor de retinere şi arestare preventiva, a centrelor de arestare preventiva, masurile necesare pentru siguranţa centrelor de retinere şi arestare preventiva, precum şi pentru siguranţa centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei.
(2)Dispoziţiile din titlul III cap. I-VI, VIII-X şi XII-XIV se aplică în mod corespunzător şi persoanelor reţinute ori arestate preventiv, cu excepţia art. 15, 43, art. 44 alin. (1), 45, 59, 79, 147 şi 148.
Alin. (2) al art. 225 a fost modificat de pct. 114 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se stabilesc forma, conţinutul şi modalitatea de arhivare a documentelor prevăzute de Lege şi de prezentul regulament.
Procedurile administrative aflate în curs de desfăşurare la data intrarii în vigoare a prezentului regulament continua şi se incheie conform reglementarilor în vigoare la momentul începerii lor.
(1)În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament, ordinele ministrului justiţiei şi deciziile directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se modifica în sensul prevederilor acestuia. Actele normative menţionate anterior rămân în vigoare, până la data modificarii lor, în măsura în care nu contravin prezentului regulament.
(2)Regulamentele de ordine interioara, din toate locurile de detinere, se modifica în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament.
(3)Unitatile penitenciare dispun de un termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament pentru amenajarea şi darea în folosinţă a punctelor comerciale prevăzute în art. 56 din prezentul regulament.
La data intrarii în vigoare a prezentului regulament se abroga Ordinul ministrului justiţiei nr. 3.352/C/2003 privind oblibaţiile şi interdicţiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum şi masurile disciplinare aplicate în cazul savarsirii de abateri disciplinare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003, precum şi orice dispozitii contrare.
──────
la regulament
──────────────
BUNURI ŞI OBIECTE INTERZISE
care intră sub incidenţa art. 74^2 din Legea nr. 275/2006
privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal
A. Arme şi obiecte periculoase:
–arme letale şi neletale, arme albe, reale sau artizanale, muniţie de orice fel, explozibil şi dispozitive pentru autoapărare cu electroşocuri, precum şi imitaţii ale unor astfel de obiecte;
–obiecte din orice material transformate în armă albă sau de foc.
B. Alimente şi băuturi:
–băuturi alcoolice.
C. Aparatură electronică:
–orice tip de aparat electronic cu posibilitate de înregistrare, stocare a datelor, transmitere a imaginilor şi sunetelor în timp real ori înregistrate, fotografiere, poziţionare globală de tip GPS, de tipul laptopurilor, calculatoarelor personale;
–telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, dispozitive de tip hands-free.
D. Substanţe toxice, medicamente:
–Substanţe toxice, stupefiante, psihotrope, precursori de droguri;
–sprayuri paralizante, iritante şi lacrimogene.
E. Bunuri a căror deţinere este interzisă de Codul penal, precum şi de Decretul Consiliului de Stat nr. 340/1981
privind regimul emiţătoarelor radioelectrice, Legea nr. 126/1995
privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 111/1996
privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 56/1997
pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, republicată, cu modificările ulterioare, Legea nr. 143/2000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 182/2000
privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002
privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006
, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 295/2004
privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006
privind regimul juridic al precursorilor de droguri, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 104/2008
privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în "lista interzisă".
Anexa la regulament a fost introdusă de pct. 116 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 3 noiembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 14 decembrie 2010, având conţinutul anexei din acest act normativ.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
