Ordonanta nr. 11 din 4 august 1993

În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. d) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat,

Guvernul României emite prezenta ordonanţă.

Articolul 1

Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, se modifica după cum urmează:

1.Alineatul 2 al articolului 41 va avea următorul cuprins:

Prezentarea unei cambii la o casa de compensaţii echivaleaza cu o prezentare spre plata.

2.Articolul 46 va avea următorul cuprins:

Art. 46. – Când cambia nu este prezentată spre plata în termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la judecătoria locului de plată.

3.Alineatul 3 al articolului 61 va avea următorul cuprins:

Competenţa pentru a investi cambia cu formula executorie este judecătoria.

4.Alineatul 4 al articolului 61 va avea următorul cuprins:

Încheierea de investire nu este supusă apelului.

5.Alineatul 2 al articolului 62 va avea următorul cuprins:

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedura civilă, de urgenta şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

6.Articolul 66 va avea următorul cuprins:

Art. 66. – Protestul se dreseaza de executorul judecătoresc.

Asistenţa martorilor nu este necesară la dresarea protestului.

7.Alineatul 1 al articolului 67 va avea următorul cuprins:

Protestul poate fi dresat prin act separat, pe însuşi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Dacă protestul se dreseaza pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie să pună ştampila judecătoriei pe linia de unire.

8.Alineatul 2 al articolului 68 va avea următorul cuprins:

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dreseaza la judecătoria în a carei raza teritorială se afla locul de plată indicat în cambie.

9.Alineatul 2 al articolului 69 va avea următorul cuprins:

Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.

10.Articolul 72 va avea următorul cuprins:

Art. 72. – Judecătoriile ţin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic şi în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea menţiunilor cerute de articolele precedente.

În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, făcute în cursul saptaminii precedente. Acest tabel trebuie să indice data protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele şi prenumele tragatorului, suma datorată şi scadenta titlului protestat.

11.Alineatul 4 al articolului 78 va avea următorul cuprins:

Plata prin intervenţie trebuie să rezulte din protest şi, dacă acesta a fost deja dresat, trebuie să fie menţionată la sfârşitul actului de protest de către cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă tragatorul a pus clauza FĂRĂ CHELTUIELI.

12.Alineatul 1 al articolului 89 va avea următorul cuprins:

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înştiinţa despre aceasta pe tras şi poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui judecătoriei locului în care cambia este platibila.

13.Alineatul 3 al articolului 89 va avea următorul cuprins:

Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse, precum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţa prin care, specificind datele cambiei, o va declara nulă în miinile oricui se va găsi ea şi va autoriza să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadenta depăşită sau este la vedere , sau în termen de 30 de zile de la data scadentei, dacă aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României şi numai dacă, între timp, deţinătorul nu a făcut opoziţie.

14.Articolul 98 va avea următorul cuprins:

Art. 98. – Prin cuvintul domiciliu, în sensul prezentei legi, se înţelege locul unde persoana obligată, la care se referă, îşi are locuinta sau sediul, iar prin cuvintul loc de plată se înţelege localitatea respectiva.

15.Alineatul 4 al articolului 100 va avea următorul cuprins:

Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decît în favoarea unei societăţi bancare sau a unui alt institut de credit, însă va folosi tuturor giratorilor succesivi. Prin expresia societate bancară sau alt institut de credit se înţeleg persoanele juridice prevăzute de legislaţia privind activitatea bancară şi de credit.

Articolul 2

Articolele 108, 109, 110, 113, 114, 115, precum şi alineatul 2 al articolului 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin se abroga.

Articolul 3

Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934 se modifica după cum urmează:

1.Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Art. 3. – Cecul nu poate fi tras decît asupra societăţii bancare. Cu toate acestea, cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară.

Cecul nu poate fi emis decît dacă tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţii valoreaza totuşi ca cec.

2.Articolul 8 va avea următorul cuprins:

Art. 8. – Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terţ fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie într-o alta localitate, cu condiţia însă ca terţul să fie o societate bancară.

3.Articolul 32 va avea următorul cuprins:

Art. 32. – Prezentarea unui cec la o casa de compensaţii echivaleaza cu o prezentare la plata.

4.Articolul 38 va avea următorul cuprins:

Art. 38. – Tragatorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele arătate în articolul următor.

Bararea se face prin doua linii paralele puse pe faţa cecului.

Ea poate fi generală sau specială.

Bararea este generală, dacă între cele doua linii nu se indica nimic ori se face menţiunea societate bancară sau alt termen echivalent; ea este specială, dacă denumirea unei societăţi bancare se înscrie între cele doua linii.

Bararea generală poate fi transformata în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformata în barare generală.

Taierea (ştergerea) liniilor sau denumirii societăţii bancare înscrise se socoteşte ca şi cum ar fi fost facuta.

5.Articolul 39 va avea următorul cuprins:

Art. 39. – Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decît unei societăţi bancare sau unui client al trasului.

Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decît societăţii bancare înscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei societăţi bancare. Totuşi, societatea bancară indicată poate recurge pentru încasare la o alta societate bancară.

O societate bancară nu poate dobîndi un cec barat decît de la unul din clienţii săi sau de la o alta societate bancară. Ea nu poate să-l încaseze pentru alte persoane decît acestea.

Cecul purtind mai multe barari speciale nu poate fi plătit de tras decît în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensaţii.

Trasul sau societatea bancară care nu respecta dispoziţiile de mai sus răspunde de paguba cauzată până la concurenta valorii cecului.

6.Articolul 41 va avea următorul cuprins:

Art. 41. – Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi plătit decît primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent.

Primitorul nu poate gira cecul decît unei societăţi bancare pentru încasare; societatea bancară nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziţii se considera ca nescrise.

Ştergerea clauzei se considera ca neavenită.

Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decît primitorului sau societăţii bancare giratare pentru încasare răspunde de plată facuta.

Clauza netransmisibil trebuie pusă chiar de societatea bancară, la cererea clientului.

Aceeaşi clauza poate fi pusă de un girant, cu aceleaşi efecte.

7.Alineatul 1 al articolului 43 va avea următorul cuprins:

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului şi celorlalţi obligaţi, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit şi dacă refuzul de plată este constatat:

1.fie printr-un act autentic (protest);

2.fie printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat;

3.fie printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util dar nu a fost plătit.

8.Alineatul 3 al articolului 53 va avea următorul cuprins:

Competenţa pentru a investi cecul cu formula executorie este judecătoria.

9.Alineatul 4 al articolului 53 va avea următorul cuprins:

Încheierea de investire nu este supusă apelului.

10.Alineatul 2 al articolului 54 va avea următorul cuprins:

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedura civilă, de urgenta şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

11.Articolul 58 va avea următorul cuprins:

Art. 58. – Protestul se dreseaza de executorul judecătoresc.

Asistenţa martorilor nu este necesară la dresarea protestului.

12.Articolul 59 va avea următorul cuprins:

Art. 59. – Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuşi originalul cecului, ori pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi atasat de cel ce dreseaza protestul. Dacă protestul se dreseaza pe adaos, cel care l-a dresat trebuie să pună ştampila judecătoriei pe linia de unire.

Dacă protestul este făcut prin act separat, menţiunea de dresare a protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la dresarea protestului fără posesiunea titlului.

13.Alineatul 2 al articolului 60 va avea următorul cuprins:

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dreseaza la judecătoria în a carei raza teritorială se afla locul de plată indicat în cec.

14.Alineatul 2 al articolului 61 va avea următorul cuprins:

Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.

15.Articolul 63 va avea următorul cuprins:

Art. 63. – Judecătoriile vor tine un registru de proteste, în care se vor inregistra zilnic şi în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea menţiunilor cerute de articolele precedente.

În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie va trimite Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor făcute în cursul saptaminii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele şi prenumele tragatorului, suma de plată şi ultima zi de prezentare a cecului protestat.

Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

16.Articolul 67 va avea următorul cuprins:

Art. 67. – În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui judecătoriei de la locul de plată a cecului.

Cererea va trebui sa arate menţiunile esenţiale ale cecului.

Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse, ca şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţa prin care, specificind datele cecului, îl va declara nul în miinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut opoziţie.

Ordonanţa trebuie să fie notificată atât tragatorului, cît şi trasului şi publicată în Monitorul Oficial al României, la cererea şi pe cheltuiala petitionarului.

Cu toată înştiinţarea, plata cecului facuta deţinătorului mai înainte de notificarea ordonanţei liberează pe tras de obligaţia de plată.

17.Articolul 75 va avea următorul cuprins:

Art. 75. – Prin expresiile societate bancară şi institut de credit, întrebuinţate în legea de faţa, se înţelege persoanele juridice prevăzute de legislaţia privind activitatea bancară şi de credit.

18.Articolul 79 va avea următorul cuprins:

Art. 79. – Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancară sau un alt institut de credit, anume autorizat pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent.

Societatea bancară sau institutul de credit, autorizate sa emita cecuri circulare, trebuie să depună la Banca Naţionala a României, cel mai tirziu până a doua zi de la emitere, o cauţiune în titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Naţionala a României, socotite la cursul zilei 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauţiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.

Cauţiunea nu se va putea restitui de Banca Naţionala a României decît contra prezentării cecului respectiv, cu menţiunea ACHITAT.

19.Punctul 5 din alineatul 1 al articolului 80 va avea următorul cuprins:

5.semnatura societăţii bancare sau a institutului de credit.

20.Articolul 82 va avea următorul cuprins:

Art. 82. – Societatea bancară sau institutul de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei societăţi bancare corespondente, cu condiţia însă ca cecul emis sa poarte viza societăţii bancare sau a institutului de credit autorizat, iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei societăţi bancare sau institut de credit autorizat.

21.Alineatul 4 al articolului 83 va avea următorul cuprins:

Cererea va fi adresată preşedintelui judecătoriei în a carei raza teritorială emitentul are un stabiliment.

Articolul 4

Articolele 86, 87, 88, alineatul 2 al articolului 53 şi alineatul 3 al articolului 54 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului se abroga.

Articolul 5

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, Banca Naţionala a României va emite norme-cadru privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte institute de credit cu cambii, bilete la ordin şi cecuri, precum şi norme privind circulaţia şi standardele tehnice şi de conţinut ale acestor instrumente de credit şi de plată, potrivit uzantelor internaţionale actuale.

Articolul 6

Litera i) din alineatul 1 al articolului 4 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960, se modifica şi va avea următorul cuprins:

i)investirea cu formula executorie a înscrisurilor autentificate;

Articolul 7

Litera j) din alineatul 1 al articolului 4 şi alineatul 5 al articolului 6 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat se abroga.

Articolul 8

Titlul literei H din capitolul II secţiunea II paragraful 2 al H.C.M. nr. 1518/1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat se modifica şi va avea următorul cuprins:

H. - Investirea cu formula executorie a înscrisurilor autentificate.

Articolul 9

Se abroga orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe.

Articolul 10

După aprobarea de către Parlament a prezentei ordonanţe, Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu toate modificările ce le-au fost aduse, se vor republica, dîndu-se articolelor şi, după caz, capitolelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

Contrasemnează:

Ministru de stat, preşedintele

Consiliului pentru Coordonare,

Strategie şi Reforma Economică

Misu Negritoiu

Ministrul de stat,

ministrul finanţelor,

Florin Georgescu

p. Ministrul justiţiei,

Adrian Duta,

secretar de stat

Guvernatorul Băncii Naţionale

a României,

Mugur Isarescu