Decizia nr. 715 din 9 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Teodor Dumitrescu în Dosarul nr. 5.205/120/2015 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.149D/2016.2. La apelul nominal se prezintă autorul excepției. Lipsesc părțile Casa Județeană de Pensii Dâmbovița și Casa Națională de Pensii Publice. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, în urma cererii de recalculare a pensiei pe care a formulat-o, casa de pensii a constatat că pensia acordată era mai mare decât cea cuvenită și i-a diminuat cuantumul acesteia. Autorul excepției susține că nu înțelege cum, după 20 de ani, casa de pensii se poate autosesiza și constata că pensia acordată a fost mai mare decât cea cuvenită.

4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.205/120/2015, Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Teodor Dumitrescu în cadrul unei acțiuni civile referitoare la asigurări sociale.

6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul egalității de tratament juridic între casa teritorială/sectorială de pensii și pensionar, întrucât aceste instituții au posibilitatea să revizuiască pensia și să scadă cuantumul aflat în plată, aplicând alt program de calcul decât cel avut în vedere la data pensionării. De asemenea, se contravine dispozițiilor art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, deoarece posibilitatea de a recalcula pensia și de a scădea cuantumul acesteia nu este limitată în timp. Consideră că, odată stabilit prin decizia de pensionare rămasă definitivă, cuantumul pensiei este un drept câștigat, care nu poate fi modificat în sensul diminuării.

7.Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă consideră că dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 nu contravin prevederilor constituționale invocate, câtă vreme norma este ambivalentă, în sensul că și dacă se încasează sume mai mari decât cele cuvenite sau mai mici decât cele la care persoana este îndreptățită, după caz, se acordă sau se impută diferența, în limita termenului de prescripție extinctivă. Pe de altă parte, nu se poate pierde din vedere faptul că sumele datorate cu titlu de pensie sunt suportate din bugetul special constituit în conformitate cu principiul contributivității, textul art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 fiind o reflexie a acestui principiu.

8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

10.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora:

(1)În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

14.Autorul excepției susține că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 referitor la dreptul la pensie.

15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, Curtea a reținut că revizuirea pensiei este „o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei.“ Prin urmare, Curtea a considerat că nu se poate vorbi despre afectarea retroactivă a unui „drept câștigat“, de vreme ce, așa cum a statuat prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, de acest atribut se bucură doar „cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității“, și nu cuantumul pensiei aflate în plată, stabilit cu încălcarea dispozițiilor legale. Din contră, Curtea a apreciat că, privită din această perspectivă, obligația restituirii sumelor încasate necuvenit este, mai degrabă, o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil.

16.Tot prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, Curtea a arătat că art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci și pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată, astfel că poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie.

17.Cu același prilej, Curtea a apreciat că este lipsită de susținere și critica vizând inexistența unui termen în care casele teritoriale ori sectoriale de pensii pot revizui pensiile, de vreme ce dispozițiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că „sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor astfel că obligația de restituire nu se poate extinde în trecut în mod nelimitat.“18. Curtea consideră că cele reținute în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015 răspund criticilor formulate în prezenta cauză în raport cu prevederile art. 47 din Constituție.

19.În ceea ce privește critica raportată la art. 16 din Constituție, Curtea apreciază că sunt incidente cele reținute prin Decizia nr. 454 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 25 octombrie 2005, potrivit cărora: „principiul egalității prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create.“20. Referitor la critica raportată la dispozițiile art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, Curtea reține, în acord cu cele statuate în mod constant în jurisprudența sa, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. În acest sens pot fi invocate Decizia nr. 44 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 10 iunie 2013, sau Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Teodor Dumitrescu în Dosarul nr. 5.205/120/2015 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea